Sunteți pe pagina 1din 2

Contesa de Escarbagnas

Moliere Editura de Stat pentru Literatura si Arta Bucuresti 1958 Traducerea de Alexandru Kiritescu Contesa de Escarbagnas, o comedie scurta a marelui dramaturg renascentist Moliere prezinta una din temele preferate a acestuia : prostia umana. Chiar daca nu la fel de cunoscuta ca marile lui comedii Avarul, Bolnavul Inchipuit, Pretioasele Ridicole, etc, piesa se ridica totusi la standardele celorlalte. Comedie intr-un act, Contesa de Escarbagnas este o farsa cu o actiune simpla. Piesa debuteaza cu o intalnire intre cei doi indragostiti, Julie si vicontele. Din discutia lor, se intelege ca se pune la cale o farsa contesei, pe care Julie o descrie ca o neroada. La aparitia acesteia, vicontele pleaca grabit, si din discutia Juliei cu contesa, aflam ca cea din urma crede ca vicontele este indragostit nebuneste de dansa. Parvinismul contesei si nerozia ei se observa din poruncile contradictorii date slugilor ei, ndree si Cri!uet si din incercarea de a parea o doamna bine educata de la curtea regelui. Comicul in aceasta parte a piesei este unul de limba", cat si unul de caracter. #lugile nu inteleg poruncile contesei pentru ca foloseste denumiri pariziene pentru anumite obiecte, necunoscute de acestea $in loc de dormitor camera de toaleta, in loc de gra"dar maistru de cai, etc%. &n continuare, vicontele pregateste un spectacol pentru contesa. &nainte de inceperea acestuia, apare domnul 'ibaudier, unul din pretendentii la iubirea contesei, care isi e(prima dragostea pentru aceasta prin cuvinte pompoase si penibile. cest persona" este alter ego-ul contesei in forma masculina, un parvenit la fel ca dansa, incercand sa para un om educat si un poet, cand de fapt versurile sale sunt superficiale si fade si el este un incult. Piesa vicontelui incepe, dar este intrerupta de alt iubit al contesei, domnul )arpin, care are o criza de gelozie si o insulta pe respectabila doamna. &si e(prima dezgustul fata de tradarea ei si pleaca lasand-o cu un pretendent in minus pe contesa. Piesa este reluata, dar spectacolul este iar intrerupt de o scrisoare adresata vicontelui in care i se da permisiunea sa se casatoreasca cu Julie. *inalul le rezolva pe toate : vicontele se va casatori cu Julie, iar contesa cu domnul 'ibaudier, la fel de neghiob ca si ea. Moliere, unul din cei mai mari dramaturgi ai literaturii universale, isi alege pentru aceasta comedie cateva teme specifice lui sau mai e(act cateva defecte umane ce ii caracterizeaza persona"ele : ipocrizia, superficialitatea, neghiobia, parvinismul. &ntreaga comedie sta in diferenta dintre aparenta si esenta a persona"ului principal, a contesei, intre ceea ce vrea sa para, o doamna bine educata care a invatat bunele maniere de la Paris si ceea ce este, o femeie inculta, dar avuta si superficiala. Moliere evidentiaza prin acest persona" ingrozitoarea natura umana. La fel ca si )arpagon din Avarul de care ne ingrozim de lipsa lui de umanitate, contesa prezinta o lipsa de profunzime in sentimente datorata inculturii si prostiei crase. stfel, nu-i pasa cu cine se marita, ci o face doar ca sa-i faca invidiosi pe ceilalti pretendenti ine(istenti in realitate. Linguseala ipocrita pe care i-o aplica Julie pentru a-si duce la bun sfarsit farsa o face sa se simta importanta si apreciata. Contesa crede cu adevarat toate vorbele pompoase, le crede si incura"eaza pe

interlocutori sa le continue aratand astfel o vanitate personala. &ncultura ei se vadeste cand vicontele ii vorbeste despre poeti pe care ea ii confunda cu macelarii din targ, precum si atunci cand foloseste gresit cuvinte invatate in scurta ei sedere la curtea de la Paris. Moliere face in aceasta piesa o satira umana, defaimand vita nobila si apreciind mai mult slugile simple, inculte, dar corecte si modeste. 'ot el subliniaza in linii fine si subtile ca prostia este o boala genetica. stfel, fiul contesei pare sa-i fi mostenit +calitatile,. cesta totusi se comporta diferit: nu se lauda, nu se auto-linguseste, pur si simplu nerozia la el se manifesta printr-o mutenie, Moliere evidentiind astfel nestiinta lui : nu vorbeste pentru ca nu are ce spune. Desi mai putin cunoscuta, Contesa de Escarbagnas prezinta un subiect asemanator cu ma"oritatea pieselor lui Moliere, satirizand natura umana si evidentindu-i defectele.