Alphabet and Pronunciation - Alfabetul si Pronuntie

Alfabetul englez (the alphabet) contine 26 de litere, dintre care 5 vocale (a, e, i, o, u), 2 semivocale (w, y) si 19 consoane. Literele alfabetului, luate singure, se citesc in felul urmator: a b c d e f ei! bi! si! di! i! ef! g d"i! # eit$! i ai! " d"ei! ' 'ei! l el! m em! n o % & r s t en! ou! %i! '"u! a)! es! ti! u v w ( y * iu! vi! dbl"! e's! uai! *ed!

+n limba engle*a, cuvintele se %ronunta diferit de cum se scriu. ,onsoanele se %rotunta toate a%roa%e ca in romaneste, dar vocalele se %ronunta foarte diferit, du%a cum %uteti vedea in e(em%lele %entru fiecare vocala de mai "os: A - se pronunta: 1. ei in cuvinte %recum: o name neim! - nume o %a%er peip! - #artie 2. e in cuvinte %recum: o and end! - si o .ndy endi! - .ndi (nume propriu) /. ce re%re*inta un sunet intre 0a0 si 0e0, desc#i*and gura %entru 0a0 si %ronuntand 0e01 ca in cuvintele: o flag flg! - steag o ma% mp! - #arta 2. un o lung (marcat o:), ca in: o all o:l! - tot, toti, toate o small smo:l! - mic, mica 5. i in cuvinte %recum: o climate klaimit! - clima o village vilidj! - sat 6. (marcat :), ca in: o after aft:! - du%a o beggar beg:! - cersetor E - se pronunta 1. I accentuat in cuvinte ca: o meter mit! - contea*a

serious siri! - serios 2. e in cuvinte ca: o bed bed! - %at o red red! - rosu /. i scurt in cuvinte %recum: o begin bigin! - a ince%e o re%eat ripit! - a re%eta
o

I - se pronunta 1. i in cuvinte %recum: o big big! - mare o mil' milc! - la%te 2. ai in cuvinte ca: o 3riday fraidi! - vineri o time taim! - tim% /. lung (marcat :), ca in: o bird b:d! - %asare o first f:st! - %rimul O - se pronunta 1. o scurt, in cuvinte %recum: o dog dog! - caine o loc' lok! - a incuia 2. o lung (marcat o:), ca in: o #orse ho:s! - cal o storm sto:m! - furtuna /. ou ca in: o alone loun! - singur o o%en oupn! - desc#is 2. a scurt, inc#is (marcat ). 4e %ronunta un 0a0 scurt in asa fel incat varful limbii sa atinga cerul gurii. 5(em%lu cuvinte: o done dn! - facut o glove glv! - manusa 5. u lung (marcat u:), ca in: o two tu:! - doi o %rove pru:v! - a dovedi 6. wa (ua) in cuvinte %recum: o one wan! - unu o once wans! - odata 6. in cuvinte ca: o lemmon lemn! - lamaie o tailor teil! - croitor

7. nu se %ronunta in cuvinte ca: o lesson lesn! - lectie o season sizn! - anotim% U - se pronunta 1. u lung (marcat u:) in cuvinte %recum: o true tru:! - adevar o rule ru:l! - regula 2. iu in cuvinte ca: o duty diuti! - datorie o %u%il piupl! - elev, eleva /. a 0a0 inc#is s%re un 0)0 slab, ca in: o dust dast! - %raf o umbrella ambrela! - umbrela 2. lung (marcat :), in cuvinte ca: o fur f:! - blana o nurse n:s! - sora medicala 5. i ca in: o business bisnis! - afacere o minute minit! - minut 6. e scurt in cuvinte %recum: o nature neit:! - natura o 4aturday st:dei! - sambata Y - se pronunta 1. i in cuvinte ca: o city siti! - oras o merry meri! - vesel 2. ai in cuvinte %recum: o fly flai! - a *bura o s'y skai! - cer

- Toate vocalele marcate fonetic cu doua puncte (:) reprezinta sunete lungi.

Prepositions - Prepozitii
Prepozitia (Preposition) este o %arte de vorbire nefle(ibila (fi(a) care descrie legatura dintre doua cuvinte din aceeasi %ro%o*itie. 8re%o*itiile nu au un inteles de sine statator, ele ca%ata diferie sensuri %use in legatura cu alte cuvinte. ,ateva e(em%le de observare a %re%o*itiilor (cuvintele evidentiate): 9ou can sit before t#e des'. : Puteti s stati n faa biroului ;e can bum% into t#e table. : !l se poate lovi in masa <#e bird flies toward t#e tree. : Pasarea zboara spre pom + sit on t#e armc#air. : !u stau pe fotoliu : =erbe %recedate de %re%o*itii iau forma >n 0"ing0. ;e?s good at remembering %eo%le@s names. : !l isi aminteste cu usurinta numele oamenilor Exceptii: but si except sunt urmate de infinitivul scurt. <#ey did not#ing but laug#. : #"au facut nimic $altceva% dec&t sa r&da Ae retinut: +n limba engle*a nu se va termina niciodata o %ro%o*itie cu o %re%o*itie.

1. Prepozitii de loc: at, on, in

At se foloseste cu adrese e(acte. Bames lives at 67 5nglis# 4treet in London. : 'ames locueste la nr ()* +trada !nglish in ,ondra On desemnea*a numele de stra*i, sosele, bulevarde, alei, etc. ;er #ouse is on ,am% 4treet. : -asa ei e pe strada -amp In se foloseste cu numele regiunilor (orase, "udete, tari, state, continente). 4#e lives in Craila. : !a locuieste in .raila Craila is in Domania : .raila e in romania

. Prepozitii de ti!p: at, on, in

At se foloseste %entru a desemna ora e(acta. <#e teac#er is leaving at 5:15 %.m. : Profesorul pleaca la /:0/ p m On indica *ilele si datele calendaristice. Ey brot#er is coming on Eonday. : 1ratele meu vine luni Fe?re #aving a training on t#e 3ourt# of Gctober. : 2vem un antrenament pe patru octombrie In se foloseste %entru a desemna ore im%recise din tim%ul *ilei, cat si luna, anotim%ul, anul. 4#e li'es to "og in t#e morning. : !i ii place sa alerge $sa faca jogging% dimineata +t?s too cold in winter to run outside. : ! prea frig iarna ca sa alergi afara ;e started t#e englis# course in 2H1H. : !l a inceput cursul de engleza in anul 3404 ;e?s going to come in .ugust. : !l are de gand sa vina in august

". Prepozitii de ti!p: for si since

#or se foloseste atunci cand se masoara tim%ul (secunde, minute, ore, *ile, luni, ani). ;e #eld #is breat# for seven minutes. : !l si"a inut respiraia timp de 5apte minute 4#e?s lived t#ere for seven years. : !a a trait acolo sapte ani $ince se foloseste cu data sau ora e(acta. ;e?s wor'ed #ere since 1966. : !l a lucrat aici din anul 06(7 4#e?s been sitting in t#e waiting room since si(:t#irty. : !a statea in camera de asteptare de la sase"treizeci

%. Prepozitii de !iscare: to si lipsa prepozitiei

&o se foloseste %entru a e(%rima de%lasarea, miscarea catre un loc. <#ey were wal'ing to wor' toget#er. : !i mergeau la $spre% munca impreuna 4#e?s going to t#e dentist?s office t#is morning. : !a se duce la dentist $cabinetul dentistului% in dimineata asta &oward si towards e(%rima de asemenea miscarea s%re ceva. .cestea doua %re%o*itii sunt doar variantele ortografice ale aceluiasi cuvant si se %ot folosi indiferent. Fe?re moving toward t#e lig#t. : #e miscam spre lumina <#is is a big ste% towards t#e %ro"ect?s com%letion. : 2cesta este un mare pas spre finalizarea proiectului ,u urmatoarele cuvinte: 'o!e( downtown( uptown( inside( outside( downstairs( upstairs, nu se folosesc %re%o*itii.

Irandma went upstairs Irand%a went 'o!e. : .unica sa dus la etaj bunicul a plecat acasa <#ey bot# went outside. : 2mandoi au iesit afara

). Prepozitii cu substanti*e( ad+ecti*e si *erbe

Jumeroase substantive, ad"ective si mai ales verbe se folosesc corect numai insotite de %re%o*itiile care le intregesc sensul.

Prepozitii si:
$ubstanti*e Ad+ecti*e ,erbe a%ologi*e for : a cere scuze $iertare% pentru a%%roval of : aprobarea as' about : a intreba despre awareness of : gradul de afraid of : frica de as' for : a cere 9ceva: con5tientizare a angry at : furios la belong to : a apartine 9cuiva: belief in : credinta in aware of : constient de bring u% : a aduce concern for : preocuparea pentru ca%able of : capabil sa care for : a avea grija de confusion about : confuzie cu careless about : neatent la 8cu find out : a afla privire la familiar wit# : familiarizat cu give u% : a renunta desire for : dorina de #a%%y about : fericit in legatura cu grow u% : a creste fondness for : toleran pentru interested in : interesat loo' for : a cauta 9ceva: gras% of : stapanire de "ealous of : gelos loo' forward to : a astepta cu nerabdare #atred of : ura fata de made of : facut 8fabricat in $din% sa #o%e for : speranta pentru married to : casatorit 8a cu loo' u% : a privi in sus interest in : interes in %roud of : mandru de ma'e u% : a alcatui* a nascoci* a prepara love of : dragostea de similar to : asemanator cu %ay for : a plati pentru need for : necesitatea 8nevoia de sorry for : imi pare rau pentru %re%are for : a se pregati pentru a sure of : sigur de study for : a invata pentru %artici%ation in : participarea la tired of : obosit de $satul de% tal' about : a vorbi despre reason for : motiv pentru worried about : ingrijorat de 8 in t#in' about : a $se% gandi la res%ect for : respectul pentru legatura cu trust in : a avea incredere in success in : succes in wor' for : a lucra pentru understanding of : intelegerea worry about : a fi ingrijorat de* a"si face griji pentru : ,ombinatia dintre verbe si %re%o*itii se numeste *erb frazal.

-. Expresii idio!atice cu prepozitii

Kntre folosirea %re%o*itiilor >n limba engle*a si limba romLna e(ista numeroase diferente. .ceeasi %re%o*itie %oate im%lica fra*elor din care face %arte un inteles diferit de cel obisnuit, formand expresii idio!atice. Mnele dintre acestea sunt:

in t#e street (5ngl. americ. : on t#e stret) : pe strada in t#e %layground : pe terenul de sport in t#e s'y : pe cer in t#e sun : la soare in t#e o%en air : la aer curat on t#e way to : n drum spre on t#e 1st floor : la etajul 0 round t#e corner : dupa colt at %resent : n prezent at t#e some time : n acelasi timp at t#is moment : n acest moment at last : n sf&rsit in a yearNs time : peste un an in my o%inion : dupa parerea mea beyond control : independent de vointa in all %robability : dupa toate probabilitatile by my watc# : dupa ceasul meu by #eart : pe de rost* pe dinafara by mista'e : din greseala to go on a tri% O on #oliday : a merge n calatorie 8 n vacanta to go (out) for a wal' : a merge la plimare lo loo' out of t#e window : a privi pe fereastra to get in t#roug# t#e window : a intra pe fereastr #eNs t#e tallest in t#e class : e cel mai nalt din clas outside t#e garden : n fata gradinii

.. Prepozitii inutile
+n vorbirea de *i cu *i se folosesc incorect %re%o*itii acolo unde ele nu isi au rostul. Gbservati urmatoarele e(em%le: 4#e met u% wit# t#e new coac# in t#e #allway. : !a sa nt&lnit cu noul antrenor pe hol <#e boo' fell off of t#e des'. : -artea a cazut de pe birou ;e t#rew t#e boo' out of t#e window. : !l a aruncat cartea pe fereastr 4#e wouldn?t let t#e cat inside of t#e #ouse. (sau folositi 0in0) : !a nu ar lasa pisica in casa F#ere did t#ey go toP : ;nde s"au dus ei< 8ut t#e lam% in bac' of t#e couc#. (se va folosi 0be#ind0) : Pune lampa n spatele canapelei F#ere is your college atP : ;nde este colegiul dumneavoastra<

The Noun - Substantivul

1. #elul substanti*elor
$ubstanti*ele /n li!ba engleza (=he #oun) %ot fi >m%artite >n %atru categorii %rinci%ale:

substantive co!une : dog $caine%* cat $pisica%* bo> $baiat%* girl $fata%* table $masa% substantive proprii : !ngland $2nglia%* ,ondon $,ondra%* ?arius $nume proprii% substantive abstracte : love $iubire%* courage $curaj%* jo> $bucurie% substantive colecti*e : team $echipa%* crowd $multime%* group $grup%

. 0enul substanti*elor
+n limba engle*a sunt 2 genuri de substantive: !asculin, fe!inin, neutru si co!un. 1. 4ubstantive de genul masculin sunt fiintele si animalele de se( masculin: : 5(.: man* $barbat%* bo>* horse $cal%* lion $leu% 2. 4ubstantivele de genul feminin sunt fiintele si animalele de se( feminin: : 5(.: woman $femeie%* girl* cat $pisica% /. 4ubstantive de genul neutru sunt lucrurile, %lantele, animale sau fiinte al caror se( nu este cunoscut (folosesc %ronumele: it Ot#ey): : world (lumea), %eace (%ace), #ouse (casa), mouse (soarece) 2. 4ubstantivele de genul comun sunt o %articularitate a limbii engle*e, acestea au aceeasi forma %entru ambele se(e: : 5(.: child $copil* copila%* cook $bucatar* bucatareasa%* teacher $profesor* profesoara% Mnele substantive au forme diferite %entru genul masculin si cel feminin: : 5(.: bo> " girl $baiat* fata%* husband " wife $sot* sotoie%* brother " sister $frate* sora%* father " mother $tata* mama%* son " daughter $fiu* fica%* uncle " aunt $unchi* matusa%* dog " bitch $caine* catea%* bull " cow $taur* vaca%* king " @ueen $rege* regina%

". 1u!arul substanti*elor

Jumarul substantivelor re%re*inta forma %e care o ia un substantiv %entru a arata ca ne referim la unul sau mai multe obiecte sau fiinte.

4ingularul este forma de ba*a a unui substantiv: dog* girl* wife* world* storm $furtuna%

8luralul regulat al substantivelor se formea*a %rin adaugarea unui s la forma de singular: : 5(.: catAs B cats $pisici%* da>As B da>s $zile%* worldAs B worlds $lumi% 8luralul substantivelor teminate >n: c'( o( s'( s( x1 se formea*a adaugLnd es la singular: : 5(.: churchAes B churches $biserici%* bushAes B bushes $tufisuri%* classAes B classes $clase%* potatoAes B potatoes $cartofi%*boCAes B boCes $cutii%

- Pluralul neregulat 4unt unele substantive care formea*a forma de %lural neregulata. : 4ubstantive terminate >n consoana23 formea*a %luralul cu ies: 5(.: compan> " companies $companii%* factor> " factories $fabrici%* bab> " babies $bebelusi% : Mnele substantive terminate >n o fac %lural %rin adaugarea unui s: 5(.: soprano " sopranos $soprane%* piano " pianos $piane%* photo " photos $fotografii% : Mnele substantive terminate >n f sau fe vor avea la %lural sc#imbarea >n *es: 5(.: leaf " leaves $frunze%* half " halves $jumatati%* wife " wives* life " lives $vieti%* self " selves $insine%* wolf " wolves $lupi% Exceptii: roof " roofs $acoperisuri%* handkerchief " handkerchiefs $batiste%* gulf " gulfs $golfuri* prapastii%* wharf " wharfs8 wharves $debarcadere% : ,Lteva substantive formea*a %luralul %rin sc#imbarea unei vocale interne: 5(.: foot " feet $picioare 9talpa:%* man " men $barbati%* tooth " teeth $dinti% : 8luralul substantivului child (co%il) este children (co%ii). : Mnele substantive ramLn la fel si %entru %lural: 5(.: aircraft $avion* avioane%* deer $caprioara* caprioare%* series $serie* serii%* sheep $oaie* oi%* species $specie* specii%* fish $peste* pesti% -Pluralul substanti*elor co!puse : Kn ca*ul substantivelor com%use numai ultimul cuvLnt va trece la %lural. 5(.: bo>"friends $iubiti%* break"ins $spargeri%* travel agents $agentii de turism% Exceptii: substantivele com%use al caror %rim element este !an sau wo!an vor forma %luralul %entru ambele substantive com%onente. 5(.: men drivers $soferi%* women teachers $profesoare%* men servants $servitori% : Kn ca*ul substantivelor com%use formate din constructii de genul substanti* 2 prepozitie O ad*erb 2 substanti*, doar substantivul de ba*a va %rimi semnul %luralului. 5(.: sisters"in"law* passers"b>* men"of"war* hangers"on* lookers"on* runners"up

: .brevierile sau initialele vor forma %luralul %rin adaugarea unui s: 5(.: ?Ps $?embers of Parliament%* DIPs $ver> important persons%

%. $ubstanti*ele unice 4uncountable nouns5

4ubstantivele unice sunt cele care in engle*a nu se numara (uncountable) deoarece re%re*inta unicate sau obiecte %uternic individuali*ate, ori notiuni abstracte.

1u!e de substante : bread (%aine), coffee (cafea), gold (aur), %a%er (%i%er), glass (sticla), oil (ulei, %etrol), stone (%iatra), wood (lemn). Abstractiuni : eart# (%amant), %aradise (%aradis), nature (natura), t#e %resent (%re*entul), advice (sfat), deat# (moarte), #el% (a"utor), information (informatie), news (stire), beauty (frumusete), e(%erience (e(%erienta), 'nowledge (cunoastere), friends#i% (%rietenie), t#eory (teorie), literature (literatura). Alte substanti*e : baggage (baga"), damage (dauna), s#o%%ing (cum%araturi), reading (citire), luggage (baga"e), %ar'ing (%arcare), weat#er (vreme).

). #or!a posesi*a
8entru a e(%rima %osesiunea unui substantiv, se foloseste 1orma posesiva a substantivului, care se formea*a in diferite moduri. : La forma de singular a substantivelor care nu se termina >n s se adauga 6s : 5(.: a childEs voice $vocea unui copil%* the peopleEs choice $alegerea oamenilor%* a dogEs mouth $gura unui caine%* womenEs clothes $haine de 8pt femei% : ,u formele de %lural ale substantivelor care se termina >n s se foloseste doar a%ostroful (6 ) : 5(.: a bo>sE school $o scoala de baieti%* the sistersE house $casa surorilor% : Jumele %ro%rii terminate >n s vor %rimi fie doar a%ostrof (?), fie 6s : 5(.: ?r 'onesEs 8 ?r 'onesE car $masina domnului 'ohn%* FeatsEs 8 FeatsE poems $poeziile lui Feats% : Kn ca*ul substantivelor com%use si a titlurilor, ultimul cuvLnt va %rimi 6s : 5(.: ?> father"in"lawEs guitar $chithara socrului meu%* Genr> the !ighthEs wife $a opta sotie a lui Genr>% : 6s se foloseste si du%a initiale sau abrevieri: 5(.: =he -!HEs assistant $asistentii -!H%* the P?Es speech $discursul de 8a lui P?% 3orma %osesiva se foloseste >n general cLnd vorbim de oameni, animale, tari. 4e foloseste si >n urmatoarele ca*uri: a5 Kn e(%resii tem%orale: 5(.: >esterda>Es newspaper $ziarul de ieri%* in five >earsE time $in timp de / ani%* ten minutesE break $pauza de zece minute%

b5 Kn e(%resii construite du%a modelul bani Q wort# of (bani Q in valoare de): 5(.: ten dollarsE worth of bananas $banane de zece dolari%* a shillingEs worth of stamps $timbre in valoare de un siling% c5 Kn alte e(%resii u*uale, cum ar fi: 5(.: for heavenEs sake $pentru Iumnezeu%* a winterEs da> $o zi de iarna%* the waterEs edge $marginea apei%* the planeEs wings $aripi de avion%* the trainEs departure $statia de tren% Kn ca*ul anumitor substantive folosite la %osesiv, este u*uala omisiunea substantivului urmator atunci cLnd sensul comunicarii este clar (maga*ine, birouri, oficii, casa, locuinta). 9ou can buy t#is at t#e ba'er?s (s#o%). : Poti cumpara asta la brutarie Eary boug#t #er tic'ets at t#e travel agent?s (office). : ?aria a cumprat bilete ei la ageniei de turism <#e 'ids went to Cobby?s (#ouse). : -opii au plecat la .obb> $acasa% : +deea de %osesie se %oate e(%rima si cu a"utorul constructiei of 2 substanti*. .ceasta constructie se foloseste mai ales %entru lucruri sau fiinte umane sau animale atunci cand acestea sunt urmate de o %ro%o*itie subordonata. 5(.: the walls of the town $zidurile orasului%* the roof of the church $acoperisul bisericii%* the ke>s of the house $cheia casei% + too' t#e advice of t#e girl and + went to buy t#e boo'. : 2m urmat sfatul fetei si am mers sa cumpar cartea ,a si in limba romana, acelasi substantiv %oate avea intelesuri diferite, in functie de conte(tul %ro%o*itiei. Ae e(em%lu: ;er #air is blac'. : Parul ei este negru 4#e found a #air in t#e brus#. : 2 gasit un fir de par n perie <#eir #ouse was made of wood. : -asa lor este din lemn Fe %icnic'ed in t#e woods. : 2m mers la picnic n padure

The article - Articolul

8entru ca un substantiv sa ca%ete >nteles >ntr:o %ro%o*itie, acesta trebuie sa fie >nsotit de un determinant substantival. ,el mai des folosit determinant substantival este articolul (the article). +n limba engle*a articolele se %ot clasifica astfel:

Articol 'otarat : the Articol ne'otarat : a sau an Articol zero : forma implicita $fara articol% sau neeCprimata

1. Articolul 'otar7t 4the5

.rticolul #otarLt (t'e) se scrie inaintea cuvantului %e care:l determina si se foloseste astfel: : Knaintea unui substantiv care a mai fost mentionat >n conte(tul res%ectiv. . bird saw a mouse. <#e mouse loved t#e bird. : H pasare a vazut un soarece +oarecele a iubit pasarea : .tunci cLnd atLt vorbitorul cLt si ascultatorul cunosc notiunea e(%rimata de substantiv, c#iar daca nu a mai fost mentionat >n conte(t. : F#ere?s t#e bat#roomP : +t?s on t#e first floor. - ;nde este baia< " !ste la primul etaj : Kn %ro%o*itii sau fra*e >n care definim sau identificam anumite %ersoane sau obiecte. <#e girl in blue is my cousin. : 1ata in albastru e verisoara mea : Deferitor la obiecte %e care le consideram unice. t#e eart#, t#e sun, t#e moon, t#e stars : pamantul* soarele* luna* stelele Eary is in t#e garden (t#e garden of t#is #ouse). : ?aria este in gradina $gradina acestei case% : Knaintea su%erlativului sau numeralelor ordinale: first, second, t#irds, etc (%rimul, al doilea, al treilea) si only (unic Oa, singur Oa, numai). t#e best day (cea mai buna zi), t#e first wee' (prima saptamana), t#e last c#a%ter (ultimul capitol), t#e only way (singura cale). : Knaintea unor ad"ective %entru a te referi >n general la un gru% de oameni care au >n comun o anumita >nsusire (sunt frumosi, tineri, batrLni, "a%one*i, etc) t#e young (tanarul), t#e beautiful (frumosul), t#e old (batranul), t#e best (cel mai bun), t#e Ba%anese (japonezul). : Jume de locuri geografice, oceane, rLuri, mari, deserturi, munti, regiuni t#e ,aribbean (-araibe), t#e 4a#ara (+ahara), t#e .tlantic (2tlantic) : 4e foloseste >naintea unor nume %ro%rii (mu*ee, institutii, #oteluri, *iare, orc#estre, gru%uri mu*icale, va%oare, nume de famili la %lural,etc). t#e Jational Iallery, t#e Doyal 4#a'es%eare, t#e 4avoy, t#e Ceatles, t#e 4%ice Iirls, t#e Iuardian, t#e <elegra%#, t#e Aaily, t#e <itanic, t#e <ower of London (=urnul ,ondrei), t#e ;ouse of 8arliament (-asa parlamentului), t#e 4mit#s (familia +mith)

: Aecade, secole, gru%e de ani. Ey %arents went to Mniversity in t#e seventies. : Parintii mei au mers la facultate in anii saptezeci

. Articolul ne'otar7t 4a / an5

.rticolul ne#otarat in limba engle*a este 0a0 sau 0an0. : A se foloseste >naintea substantivelor care >nce% cu o consoana. a boy (un baiat), a car (o masina), a #ouse (o casa) : An se foloseste >naintea substantivelor care >nce% cu o vocala (a, e, i, o, u). an a%%le (un mar), an orange (o portocala* un portocaliu), an o%era (o opera) 5(ce%tii: An >nainte de un 0#0 mut: : an #our (o ora), an #onor (o onoare). A >nainte de 0u0 sau 0eu0 atunci cLnd se %ronunta ca 0>ou0: : a 5uro%ean, a university, a unit (o unitate) Articolul ne'otar7t se foloseste in urmatoarele ca*uri: : 8entru a te referi la ceva %entru %rima data: Fould you li'e a drin'P : =i"ar place o bautura< +?ve finally got a good "ob. : In sfarsit am obtinut o slujba buna. : 8entru a te referi la un anume membru al unui gru% sau clase: 5(em%le:

cu nume de %rofesii: Bo#n is an engineer. (Ion este un inginer ) cu nationalitati si religii: Bo#n is an 5nglis#man. ('ohn este un englez) cu instrumente mu*icale: Earius was %laying a violin w#en t#e visitor arrived. (?arius canta la vioara cand a sosit vizitatorul ) cu numele *ilelor: + was born on a <#ursday. (2m fost nascut intr"o 'oi) %entru a desemna 0un fel de0, sau 0un e(em%lu de0: <#e mouse #as a tiny nose. (+oarecele are un nas micut). +t is a very strange car. (5 o masina foarte ciudata.) cu substantive la singular, du%a cuvinte cum ar fi w#at si suc#: F#at a #oa(R ;e is suc# a %rodigious young man. (-e pacalealaJ ! un tanar atat de eCtraordinar ) atunci cLnd te referi la un singur obiect sau %ersoana, ec#ivalea*a cu 0one0: +?d li'e an orange and two lemons, %lease. (2si dori o portocala si doua lamai* va rog )

: Detineti ca se s%une a #undred (o suta), a t#ousand (o mie), a million (un milion).

". Articolul zero

4e s%une ca e vorba de Articolul zero (sau fara articol) atunci cand nu se foloseste nici un articol. .rticolul nu se foloseste >n urmatoarele ca*uri:

: ,u nume de tari (la singular). Iermany is an im%ortant economic %ower. : Kermania e o importanta putere economica ;e?s "ust returned from .rgentina. : !l tocmai s"a intors din 2rgentina (5(ce%tie: +?m visiting t#e Mnited 4tates ne(t wee'. : =i*ite* 4tatele Mnite sa%tamana viitoare.) : ,u numele limbilor. 3renc# is s%o'en in <a#iti. : 1ranceza este vorbita in =ahiti 5nglis# uses many words of Latin origin. : !ngleza foloseste multe cuvinte de origine latina : ,u numele meselor. Lunc# is at midday. : ?asa de pr&nz este la pr&nz $amiaza% Ainner is in t#e evening. : -ina este seara Crea'fast is t#e first meal of t#e day. : ?icul dejun e prima masa a zilei : ,u numele %ersoanelor (doar cele la singular). Bo#n?s coming to sc#ool. : Ion vine la scoala Ieorge Sing is my uncle. : Legele Keorge este unchiul meu : ,u titluri si nume %ro%rii: 8rince ,#arles is Tueen 5li*abet#?s son. : Printul -harles este fiul reginei !lisabeta Ar. Fatson was 4#erloc' ;olmes? friend. : Ir Matson a fost prietenul lui +herlock Golmes (Knsa titlurile generice, luate singure, au articol: the Nueen of !ngland* the Pope) : Au%a ca*ul %osesiv format cu 6s. ;is sister?s car. : ?asina surorii lui Laura?s bas'et. : -osul ,aurei : ,u numele %rofesiilor. 5ngineering is a useful career. : Ingineria e o cariera folositoare ;e?ll %robably go into medicine. : !l probabil va merge la medicina : ,u nume de maga*ine: +?ll get t#e card at 4mit#?s. : 2m sa obtin cardul la magazinul lui +mith $smith B fierar% : ,u ani. 1967 was a wonderful year. : 06() a fost un an minunat Ao you remember 1995P : Iti amintesti de 066/< : ,u substantive unice (uncountable nouns). Eil' is often added to tea in 5ngland. : ,aptele este adesea adaugat la ceai in 2nglia 8eace is good. : Pacea e buna : ,u numele unor munti, lacuri si insule: Eount EcSinley is t#e #ig#est mountain in .las'a. : ?untele ?cOinle> e cel mai inalt munte din 2laska 4#e lives near 4alty La'e. : !a locuieste $traieste% langa ,acu +arat ;ave you visited Long +slandP : 2i vizitat ,ong Island< : ,u ma"oritatea numelor de stra*i , orase, statii %entru mi"loacele de trans%ort si aero%orturi.

=ictoria 4tation is in t#e centre of London. : +tatia Dictoria e in centrul ,ondrei ,an you direct me to Cond 4treetP : Poti sa ma directionezi spre strada .ond< <#ey?re flying from ;eat#row. : !i zboara de la Geathrow : Kn unele e(%resii invariabile. by car (cu masina), at sc#ool (la scoala), at wor' (la munca), at Mniversity (la universitate), in c#urc# (la biserica), in bed (in pat), by train (cu trenul), on foot (pe jos), on #oliday (in vacanta), on air (in broadcasting) (in direct).

%. A 8 An si One
.tunci cLnd se numara sau se masoara tim%ul, distanta, greutatea, etc. se %oate folosi fie a 8an, fie one %entru singular. 5(em%le: . O Gne %ound (o livra 9sau lira:), . O Gne million %ounds (un milion de lire) 9ou can ta'e anO one #our for lunc#. : Putei s luai o ora pentru masa de pr&nz Aar aOan si one nu >nseamna >ntotdeauna acelasi lucru: . bo( is no good. (Fe need somet#ing else, not a bo(). : H cutie nu e buna $#e trebuie altceva* nu o cutie% Gne bo( is not enoug#, we need two bo(es. : H $singura% nu e suficient* ne trebuie doua cutii

The adjective - Adjectivul

Ae cele mai multe ori ad"ectivele sunt folosite %entru a descrie un substantiv, de e(em%lu, un ad"ectiv %oate descrie culoarea unui obiect. (mar rosu* carte frumoasa).

1. #or!a ad+ecti*ului
+n limba engle*a ad+ecti*ele (the adjective) sunt invariabile. 5le nu >si sc#imba forma >n functie de gen sau numar. : . 'ot %otato (un cartof fierbinte), some 'ot %otatoes (niste cartofi fierbinti). 8entru a sublinia sau accentua sensul unui ad"ectiv se %ot adauga cuvintele: very (foarte), really (intr:adevar, realmente, cu adevarat): : . very #ot %otato (un cartof foarte fierbinte), some really #ot %otatoes (niste cartofi cu adevarat fierbinti).

. Pozitia ad+ecti*ului

Ae obicei ad"ectivul se asea*a >n fata substantivului determinat: . good movie (un film bun). Aar sunt si destule ca*uri cand se asea*a du%a cuvantul determinat. 5(em%le cu diferite ca*urui de %o*itionare a ad"ectivului: : Au%a verbe au(iliare ca: to be, to become, to seem, to loo', to taste, to a%%ear, to feel, to 'ee%, to ma'e, to smell, to sound, to turn, etc: <#e movie is good. : 1ilmul e bun 9ou seem upset. : Pari suparat <#is c#eese tastes different. : .ranza asta are un gust diferit : Au%a substantiv >n e(%resii fi(e: t#e 8rincess Doyal (Printesa regala), t#e 8resident elect (presedintele ales), t#e court martial (curtea martiala) : ,Lteva ad"ective, ca de e(em%lu c#ief, main, %oor (-unfortunate sarman* biet!) stau numai >n fata substantivului determinat: <#is is t#e !ain %ur%ose of t#e meeting. : 2cesta este scopul principal al intalnirii <#at poor woman was living in a garage. : 2cea femeie sarmana traia intr"un garaj : .ltele %ot sta numai du%a un verb au(iliar: aslee%, u%set, awa'e, afraid, ali'e, alive, alone, annoyed, ill, well, sorry ;e?s asleep. : 2 adormit $este adormit% +?m alone. : +unt singur : Mnele ad"ective >si sc#imba sensul >n functie de %o*itia %e care o ocu%a. .d"ectivele involved, %resent, concerned au sens diferit daca sunt %lasate >n fata substantivului sau du%a acesta. <#ese are t#e %eo%le in*ol*ed 8 concerned. : 2cestia sunt oamenii implicati 8 in cauza <#ey #ad an in*ol*ed discussion. : 2u avut o discutie dificila + am a concerned mot#er. : +unt o mama ingrijorata $grijulie% <#e list of t#e students present is outside. : ,ista de prezenta a elevilor este afara <#e present status of t#e matter re&uires urgent attention. : +tarea actual $prezenta% a problemei necesit o atenie urgent

". #unctiile ad+ecti*ului

.d"ectivul arata si descrie mai multe lucruri des%re calitatile substantivul determinat. .d"ectivele %ot e(%rima: : 4entimente sau calitati: <#ey ma'e an original cou%le. : !i formeaza un cuplu original 4#e is a single mot#er. : !a este o mama singura : Jationalitatea sau originea: Dicardo is $panis'. : Licardo e spaniol + boug#t #im a $wiss watc# for ,#ristmas. : I"am cumparat un ceas de mana elvetian de -raciun : Aiferite caracteristici ale unui obiect: <#e table is long. : ?asa e mare $lunga% <#e w'ite tray was a gift. : Platoul $tava% alba a fost un cadou

: =Lrsta: Ey #at is too old. + will buy anot#er one. : Palaria mea e prea veche $batrana% 2m sa cumpar alta ;e is still very 3oung, almost a boy. : !ste inca foarte tanar* aproape un baiat : Aimensiuni, marime si masuri: +t is a very long movie. : ! un film foarte lung <#at boy is tall. : 2cel baiat e inalt : ,uloarea: + #ave a blue boo'. : 2m o carte albastra : Eaterie O material: ;e wore a cotton s#irt. : !l poarta o camasa de bumbac +t was a sil*er tray. : !ra o tava de argint : 3orma: . rectangular envelo%e. : ;n plic dreptunghiular . round table. : H masa rotunda : Budecati, %areri sau o%inii: Irammar is fascinating. : Kramatica e fascinanta <#e day is wonderful. : Piua e minunata

%. Ordinea ad+ecti*elor
,Lnd se folosesc doua sau mai multe ad"ective %entru a descrie acelasi substantiv, ordinea lor de%inde de functiile acestora. 5(ista mai multe variante, dar cea mai obisnuita ordine este:

1. ,alue8opinion 4valoare/opinie5 : delicious $delicios%* lovel> $minunat%* charming $incantator% 2. $ize 4marime5 : small $mic%* huge $urias%* tin> $minuscul% /. Age8&e!perature 4marime, varsta/temperatura5 : old $batran%* little $putin%* >oung $tanar%* cold $rece%* hot $cald* fierbinte% 2. $'ape 4forma5 : round $rotund%* s@uare $patrat%* rectangular $dreptunghiular% 5. 9olour 4culoare5 : red $rosu%* blonde $blond%* black $negru% 6. Origin 4origine5 : +wedish $suedez%* Lomanian $roman* romanesc%* -hinese $chinez* chinezesc% 6. :aterial 4material5 : plastic $plastic* de plastic%* wooden $lemnos* de lemn%* silver $de argint%

5(em%le: a green round plastic buc'et : o gleat de plastic verde rotunda an elegant little #renc' cloc' : un elegant ceas mic francez a s!all round wooden table : o masa rotunda mica de lemn

Comparison degrees (comparative superlative! - "rade de comparatie (comparativ superlativ!

Iradele de com%aratie e(%rima in general ra%ortul unui ad"ectiv fata de ceva sau starea ma(ima a acestuia. Ae e(em%lu: mai cald* mai rapid* cel mai bun 5(ista trei grade de com%aratie ale ad"ectivelor:

poziti* 4sau simplu5 : frumos* senin co!parati* : mai frumos* mai senin superlati* : cel mai frumos* cel mai senin

1. #or!area co!parati*ului
Kn limba engle*a, co!parati*ul (comparative) se %oate forma in doua moduri, in functie de cate silabe are ad"ectivul. a5 Ad+ecti*e cu o silaba .d"ectivele formate dintr:o silaba formea*a com%arativul adaugand -er la forma sim%la, ad+ecti*;si!plu 2 -er!. tall : taller (mai inalt), blue : bluer (mai albastru) : .d"ectivele sim%le, formate din consoana A o vocala A consoana! vor dubla consoana finala. fat : fatter (mai gras), big : bigger (mai mare), #ot : #otter (mai fierbinte) b5 Ad+ecti*e cu doua silabe .d"ectivele formate din doua silabe formea*a com%arativul adaugand -er la forma sim%la, ad+ecti*;si!plu 2 -er! sau cuvantul !ore in fata, !ore 2 ad+ecti*;si!plu!. : er se adauga doar la ad"ectivele care se termina in: -3( -l3( -ow( -le( -er( -ure sau la ad"ectivele: 'andso!e( polite( pleasant( co!!on( <uiet. +n rest, %entru celelalte, dar si %entru acestea, se %oate adauga !ore in fata. 5(em%le: yellow : yellower Omore yellow (mai galben) sim%le : sim%ler Omore sim%le (mai simplu) tender : tenderer Omore tender (mai tandru) : .d"ectivele terminate in -3 vor inlocui 0y0 cu 0i0 inainte de 0-er0. #a%%y : #a%%ier Omore #a%%y (mai fericit) %retty : %rettier Omore %retty (mai dragut) c5 Ad+ecti*e cu trei sau !ai !ulte silabe

.d"ectivele formate din trei sau mai multe silabe formea*a com%arativul adaugand cuvantul !ore in fata, !ore 2 ad+ecti*;si!plu!. im%ortant : more im%ortant (mai important) e(%ensive : more e(%ensive (mai scump)

. #or!area superlati*ului
,a si com%arativul, superlati*ul (superlative) in limba engle*a se %oate forma diferit, in functie de cate silabe are ad"ectivul. a5 Ad+ecti*e cu o silaba .d"ectivele formate dintr:o silaba formea*a su%erlativul adaugand -est la forma sim%la, ad+ecti*;si!plu 2 -est!. tall : tallest (cel mai inalt), blue : bluest (cel mai albastru) : .d"ectivele sim%le, formate din consoana A o vocala A consoana! vor dubla consoana finala. fat : fattest (cel mai gras), big : biggest (cel mai mare), #ot : #ottest (cel mai fierbinte) b5 Ad+ecti*e cu doua silabe .d"ectivele formate din doua silabe formea*a su%erlativul adaugand -est la forma sim%la, ad+ecti*;si!plu 2 -est! sau cuvantul !ost in fata, !ost 2 ad+ecti*;si!plu!. : est se adauga doar la ad"ectivele care se termina in: -3( -l3( -ow( -le( -er( -ure sau la ad"ectivele: 'andso!e( polite( pleasant( co!!on( <uiet. +n rest, %entru celelalte, dar si %entru acestea, se %oate adauga !ost in fata. 5(em%le: yellow : yellowest Omost yellow (cel mai galben) sim%le : sim%lest Omost sim%le (cel mai simplu) tender : tenderest Omost tender (cel mai tandru) : .d"ectivele terminate in -3 vor inlocui 0y0 cu 0i0 inainte de 0-est0. #a%%y : #a%%iest Omost #a%%y (cel mai fericit) %retty : %rettiest Omost %retty (cel mai dragut) c5 Ad+ecti*e cu trei sau !ai !ulte silabe .d"ectivele formate din trei sau mai multe silabe formea*a su%erlativul adaugand cuvantul !ost in fata, !ost 2 ad+ecti*;si!plu!. im%ortant : most im%ortant (cel mai important) e(%ensive : most e(%ensive (cel mai scump)

". #or!e neregulate

Mrmatoarele ad"ective au forme de com%arativ si su%erlativ total neregulate (trebuie memorate asa cum sunt):

Poziti* good (bun) bad (rau) little (mic* putin) old (batran* in varsta) far (departe)

9o!parati* better (mai bun) worse (mai rau) less (mai mic* mai putin) older Oelder (mai batran)

$uperlati* best (cel mai bun) worst (cel mai rau) least (cel mai putin) oldest Oeldest (cel mai batran) most (cel mai mult 8multe)

muc# Omany (mult 8multe) more (mai mult 8multe)

furt#er Ofart#er (mai departe) furt#est Ofart#est (cel mai departe)

%. 9o!paratia ad+ecti*elor
,om%aratia ad"ectivelor fata de altceva (lucru, obiect, fiinta, eveniment, loc, etc) se %oate forma in mai multe feluri. : t'e 2 superlati*e <#is is t'e oldest t#eater in London. : 2cesta este cel mai vechi $batran% teatru din ,ondra : co!parati*e 2 t'an : 8entru a com%ara diferentele dintre doua obiecte, evenimente sau fiinte: ;e ma'es fewer !ista=es t'an you do. : !l face mai putine greseli decat faci tu <#ailand is sunnier t'an Jorway. : =ailanda e mai insorita decat #orvegia .lbert is !ore 'u!bl3 t#an .rt#ur. : 2lbert e mai smerit decat 2rthur : as 2 ad+ecti*e 2 as : ,om%arative de egalitate. ,onstructie folosita %entru a com%ara oameni, locuri, fiinte, evenimete sau obiecte, >ntre care nu e(ista diferente: 8eter is 27 years old. Bo#n is 27 years old. 8eter is as old as Bo#n. : Peter are 3) de ani 'ohn are 3) de ani Peter e la fel de in varsta ca 'ohn Damona is as 'app3 as Da%#ael. : Lamona e la fel de fericita ca Lafael . tiger is as dangerous as a lion. : ;n tigru e la fel de periculos ca un leu : not as 2 ad+ecti*e 2 as : 4e %oate arata diferentele dintre doua substantive folosind contructia not so8as ...as: Eont Clanc is not as 'ig' as Eount 5verest. : ?untele .lanc nu e la fel de inalt ca muntele !verest Jorway is not as sunn3 as <#ailand. : #orvegia nu e la fel de insorita ca =ailanda

#ilele saptamanii $unile si Anotimpurile

1. >ilele sapta!anii 4?a3s of t'e wee=5

>ilele sapta!anii (Ia>s of the week) in limba engle*a se scriu >ntotdeauna cu literU mare (sunt substantive proprii n limba englez). 5numerarea *ilelor sU%tUmLnii, calendarele, etc. >nce% cu duminicU (4unday).

$unda3 : duminica :onda3 : luni &uesda3 : marti @ednesda3 : miercuri &'ursda3 : "oi #rida3 : vineri $aturda3 : sambata

: 5(em%le cu %ro%o*itii: 5very 4unday s#e goes to c#urc#. : In fiecare duminica ea merge la biserica Fe #ave 5nglis# classes on <uesday and on <#ursday. : 2vem ore de englez martea si joia Gn 3riday + visit my %arents. : Dinerea imi vizitez parintii

. Aunile anului 4:ont's of t'e 3ear5

,a si *ilele sa%tamanii, lunile anului (?onths of the >ear) in limba engle*a se scriu >ntotdeauna cu literU mare (sunt substantive proprii n limba englez).

Banuar3 : ianuarie #ebruar3 : februarie :arc' : martie April : a%rilie :a3 : mai Bune : iunie Bul3 : iulie August : august $epte!ber : se%tembrie October : octombrie 1o*e!ber : noiembrie ?ece!ber : decembrie

: 5(em%le cu %ro%o*itii: Eay is a wonderful mont#. : ?ai este o luna minunata ;is birt#day is in Gctober. : Piua lui de nastere este in octombrie Gn Buly + go to t#e mountain. : In iulie merg la munte

". Anoti!puri 4$easons5

Anoti!purile (=he seasons) in limba engle*a sunt urmatoarele:

spring : %rimavara

su!!er : vara autu!n : toamna winter : iarna

: 5(em%le cu %ro%o*itii: <#e s%ring mont#s are Earc#, .%ril and Eay : ,unile de primvar sunt martie* aprilie si mai + li'e all seasons: s%ring, summer, autumn and winter. : Imi plac toate anotimpurile: primavara* vara* toamna si iarna

The Numeral - Numeralulul

1u!eralul (=he #umeral) re%re*intU %artea de vorbire care e(%rimU o cifrU, numUrul sau ordinea obiectelor, tot ce e legat de nu!ere. Aeseori determinU un substantiv si a%are >naintea aceluia. 5(istU mai multe ti%uri de numeral, dintre care cele mai frecvent ulili*ate sunt: 1u!eralul cardinal si 1u!eralul ordinal. +n afara de acestea doua, mai sunt numeralele: fractionar* colectiv* multiplicativ si distributiv.

1. 1u!eralul cardinal
1u!eralul cardinal (=he -ardinal #umeral) e(%rimU o cifrU sau numUrul obiectclor. Jumerele cardinale de la 1 la 12 >n limba engle*a sunt urmatoarele: H V *ero (zero* null) 1 V one (unu) 2 V two (doi) / V t#ree (trei) 2 V four (patru) 5 V five (cinci) 6 V si( (sase) 6 V seven (sapte) 7 V eig#t (opt) 9 V nine (noua) 1H V ten (zece) 11 V eleven (unsprezece) 12 V twelve (doisprezece) : +ntre 1/ si 19 numerele se com%un %rin adaugarea terminatiei 0-teen0 la numerele /:9. (#umeralele 0Q si 0/ prezinta deosebiri ortografice si de pronuntie fata de numeralele Q si / de la care sau format)

1/ V t#irteen (treisprezece) 12 V fourteen (patrusprezece) 15 V fifteen (cincisprezece) 16 V si(teen (saisprezece) 16 V seventeen (saptesprezece) 17 V eig#teen (optsprezece) 19 V nineteen (nouasprezece) : Wecile (2H:9H) se formea*a de la numerele 2:9 la care se adauga terminatia 0-t30 (cu deosebiri ortografice la numerele 34* Q4* R4 si /4). 2H V twenty (douazeci) /H V t#irty (treizeci) 2H V forty (patruzeci) 5H V fifty (cincizeci) 6H V si(ty (saizeci) 6H V seventy (saptezeci) 7H V eig#ty (optzeci) 9H V ninety (nouazeci) Jumele *ecilor la %lural: twenties, t#irties, forties, fifties etc., %recedate de articolul 0t#e0 sau alt determinant, sunt folosite %entru a e(%rima o %erioada sau vLrsta: <#e literature of t#e t#irties. : Literatura anilor N/H. 4#e was a good:loo'ing woman in #er forties. : 5ra o femeie frumoasa >ntre 2H si 5H de ani. : Jumele *ecilor se leaga de unitati direct, cu a"utorul unei liniute de unire: 21 V twenty:one (douazeci si unu) /5 V t#irty:five (treizeci si cinci) 67 : si(ty:eig#t (saizeci si opt) 69 V seventy:nine (saptezeci si noua) 79 : eig#ty:nine (optzeci si noua) : 4utele se formea*a adaugand du%a numar cuvantul 0'undred0, iar miile se formea*a adaugand cuvantul 0t'ousand0. 1HH V one #undred (o suta) 6HH V seven #undred (sapte sute) 1HHH : one t#ousand (o mie) /HHH V t#ree t#ousand (trei mii) : Jumeralele care denumesc sute, mii sau milioane sunt legate %rin 0and0 de cele care denumesc *eci si unitati. 115 : aOone #undred and fifteen 6/5 : seven #undred and t#irty:five /HH7 : t#ree t#ousand and eig#t : .tunci cLnd numerele denumind *ecile, sutele, miile, milioanele sunt necunoscute, acestea a%ar la formU de %lural: tens (zeci), #undreds (sute), t#ousands (mii), millions (milioane).

+n limba engle*U, cuvLntul care defineste miliardul este 0billion0. : 4%re deosebire de limba romLnU (unde %entru unitatiu se foloseste virgula (,) iar %entru se%ararea miilor se foloseste %unctul (.)), in limba engle*a este invers1 unitatile se se%ara %rin %unct si miile se se%arU %rin virgul: H.71 2./51 1,6791 /,/57.67 etc, : ,ifra *ero se %oate citi : zero( o'( nil( not'ing sau lo*e. zero : >n matematicU si indicarea tem%eraturii o' : la numerele de telefon nil si not'ing : %entru e(%rimarea scorului la fotbal lo*e : >n tenis 5(em%le: +t is four degrees below *ero. : +unt minus patru grade Aial 6H6H... : 1ormeaza siC"oh"seven"oh Leeds Mnited won /:H (four nil sau four to not#ing). : ,eeds a c&stigat cu Q:4 Jastase leads by /H:H (t#irty:love). : #astase conduce cu Q4:4

. 1u!eralul ordinal
1u!eralul ordinal (=he Hrdinal #umeral), nu!erele ordinale, e(%rimU ordinea obiectelor sau locul unui obiect >ntr:o seris. Kn general, se formea*U %rin adUugarea terminatiei -t', la numeralul cardinal, cu e(ce%tia %rimelor trei: first (primul* prima), second (al doilea* a doua) si t'ird (al treilea* a treia). : ,ateva numerale isi sc#imba ortografia inaintea adaugarii terminatiei 0:t#0. 5(.: fift' (al cincilea* a cincea), eig't' (al optulea* a opta), nint' (al noulea* a noua), si altele la fel. : La numeralele com%use, numai ultimul numar %rimeste terminatia 0:t#0. 5(.: twent3-se*ent' (al douzeci 5i 5aptelea* a douzeci 5i 5aptea), two 'undred and t'irt3-sixt' (dou sute treizeci 5i 5aselea) : Jumeralele ordinale cu%rin*Lnd cuvintele 0#undred0, 0t#ousand0, 0million0 %ot fi %recedate numai de one, nu si de a, iar articolul #otarLt (t#e) %oate fi omis: one 'undred and t'irt3-second (al o suta treizeci si doilea). : .brevierea numeralelor ordinale (forma lor %rescurtata) se face %rin adaugarea ultimelor doua litere la cifra. 5(.: 1st (first), nd (second), "rd (t#ird), Ct' (eig#t#), 1st (twenty:first). : La *eci, terminatia 0:ty0 devine -tiet'. 5(.: twentiet'( t'irtiet'( fortiet'( fiftiet'( sixtiet'( se*entiet'( eig'tiet'( ninetiet'. : +n general, numeralul ordinal este >nsotit de arilcolul t'e. Aista nu!erale ordinale

1 : t#e first (t#e 1st) 2 : t#e second (t#e 2t#) / : t#e t#ird (t#e /rd) 2 : t#e fourt# (t#e 2t#) 5 : t#e fift# (t#e 5t#) 6 : t#e si(t# (t#e 6t#) 6 : t#e sevent# (t#e 6t#) 7 : t#e eigt# (t#e 7t#) 9 : t#e nint# (t#e 9t#) 1H : t#e tent# (t#e 1Ht#) 11 : t#e elevent# (t#e 11t#) 12 : t#e twelft# (t#e 12t#) 1/ : t#e t#irteent# (t#e 1/t#) 12 : t#e fourteent# (t#e 12t#) 15 : t#e fifteent# (t#e 15t#) 16 : t#e si(teent# (t#e 16t#) 16 : t#e seventeent# (t#e 16t#) 17 : t#e ei#teent# (t#e 17t#) 19 : t#e nineteent# (t#e 19t#) 2H : t#e twentiet# (t#e 2Ht#) 21 : t#e twenty:first (t#e 21st) /H : t#e t#irtiet# (t#e /Ht#) /2 : t#e t#irty:second (t#e /2nd) 2H : t#e fortiet# (t#e 2Ht#) 2/ : t#e forty:t#ird (t#e 2/rd) 5H : t#e fiftiet# (t#e 5Ht#) 52 : t#e fifty:fourt# (t#e 52t#) 6H : t#e si(tiet# (t#e 6Ht#) 65 : t#e si(ty:fift# (t#e 65t#) 6H : t#e seventiet# (t#e 6Ht#) 7H : t#e eig#tiet# (t#e 7Ht#) 9H : t#e ninetiet# (t#e 9Ht#) 1HH : t#e #undret# (t#e 1HHt#) 1H1 : t#e #undred and first (t#e 1H1st) 1HHH : t#e one t#ousandt# (t#e 1HHHt#)

". 1u!eralul fractionar

1u!eralul fractionar (=he 1ractional #umeral), nu!erele fractionare, arata una sau mai multe %arti ale >ntregului. 5ste redat sub forma unor fractii (08Q* R8/), iar cu litere se e(%rima cu numaratorul numeral cardinal, iar numitorul, %rintr:un numeral ordinal, ca in urmatoarele e(em%le: 1O/ : one-t'ird (o treime) 2O5 : two-fift's (doua cincimi) /O2 : t'ree-fourt's (trei patrimi)

: -and numaratorul eCprima o unitate mai mare de 0* numitorul se scrie si se pronunta la plural $38Q " two"thirds%.

%. 1u!eralul colecti*
1u!eralul colecti* (=he -ollective #umeral) arata ca obiectele sunt considerate >n gru% si nu i*olat (couple - doi, doua1 pair - %erec#e1 tea! - ec#i%a %eec#e, gru%a!1 3o=e %erec#e1 dozen - du*ini1 score D douazeci). : a pair of s#oes : o %erec#e de %antofi : two tea! of cattle : doua %erec#i de vite : four 3o=e of o(en : %atru %erec#i de boi : two dozen of eggs : doua du*ini de oua

). 1u!eralul !ultiplicati*
1u!eralul !ultiplicati* (=he ?ultiplicative #umeral) arata masura >n care creste o cantitate sau o actiune (!C : double the amount " dublu sumei 9sau Sdubleaza cantitateaS:). Jumeralul multi%licativ are forme diferite, >n functie de stilul familiar, te#nic, oficial etc. >n care el este folosit. : Kn vorbirea curenta, numeralele multi%licative de la 1 la / au urmatoarele forme: once (odata), twice (de doua ori), t'rice (de trei ori) 3orma t#rice este >nvec#ita!. : Ae la numarul 2 >n continuare, numeralele multi%licative se formea*a cu numeralul cardinal urmat de substantivul ti!es (ori, dati). 5(.: four ti!es (de patru ori), eig't ti!es (de opt ori). 3orma cu 0times0 este folosita si >n locul lui 0t#rice0: t'ree ti!es. : Kn stilul literar, te#nic sau oficial, se foloseste numeralul multi%licativ format din numeralul cardinal si sufi(ul -fold. 5(.: twofold (dublu), t'reefold (triplu), a 'undredfold (de o suta de ori) : 8entru unitatea 1, forma numeralului multi%licativ este si single, iar %entru 2 se foloseste, %e lLnga forma double si twofold.

-. 1u!eralul distributi*
1u!eralul distributi* (=he Iistributive #umeral) e(%rima gru%area numerica a obiectelor. 4e formea*U cu a"ulorul lui b3 sau and. one by one : unul c&te unul t#ree by t#ree : trei c&te trei by twos : c&te doi by t#rees : c&te trei two and two : doi si cu doi t#ree and t#ree : trei si cu trei 1ota:

.%ro(imarea numericU se e(%rimU %rin: about (circa), nearl3 (aproCimativ), al!ost (aproape) Ae%Usirea unei cifre se e(%rimU %rin: o*er (peste), !oret'an (mai mult decat 8de), abo*e (peste).

%ate and Time - &'primarea datei si orei

1. Expri!area datei
La e(%rimarea datei se foloseste numeralul ordinal, acesta %oate fi ase*at inaintea sau du%a numele lunii. Aaca numeralul ordinal %recede denumirea lunii, acesta este urmat de 0of0. 5(.: + was born on t#e 6t# of Buly 1996. : ?"am nascut pe ( Iulie 06(7 Aaca numeralul ordinal este ase*at du%a denumirea lunii, 0of0 este omis. 5(.: + was born on .%ril (t#e) 6t#. : ?"am nascut pe ( Iulie Kn engle*a americana ordinea obisnuita este luna( ziua( anul. 5(.: H5.H2.1971 : Eay t#e 2nd 1971. +n engle*a britanica ordinea este ziua( luna( anul. 5(.: 15.H5.1971 : 15t# of Eay 1971. : .nii se citesc cu a"utorul miilor sau a sutelor (stil oficial), ori a *ecilor (in limba vorbita). Ae e(em%lu, 1996 se %oate citi:

1. one t'ousand nine 'undread and ninet3-six (o mie noua sute nouaazeci si sase) sau 2. nineteen 'undread and ninet3-six (nouasprezece sute nouazeci si sase) ori /. nineteen ninet3-six (nouasprezece nouazeci si sase)

2nul 3444 se citeste Stwo thousandS Atentie ,ifra *ero se %oate citi : zero( o'( nil( not'ing sau lo*e. zero : >n matematicU si indicarea tem%eraturii o' : la numerele de telefon nil si not'ing : %entru e(%rimarea scorului la fotbal lo*e : >n tenis 5(em%le:

+t is four degrees below *ero. - +unt minus patru grade Aial 6H6H... - 1ormeaz siC"oh"seven"oh Leeds Mnited won 2:H (four nil sau four to not#ing). - ,eeds a c&stigat cu R:4 Jastase leads by /H:H (t#irty:love). - #astase conduce cu Q4:4

. Expri!area orei 4ti!pului cronologic5

+n e(%rimarea tim%ului cronologic se foloseste forma 0o6cloc=0, iar %ro%o*itia ince%e de obicei cu %ronumele 0It0. +t is ten o?cloc'. - ! ora zece +t is five o ?cloc' s#ar%. - !ste cinci fiC : G?cloc' se foloseste numai cu ora fi(a. : BumUtatea de orU se e(%rimU %rin 0'alf0, iar sfertul de orU %rin 04a5 <uarter0. : 8entru a indica fractiunile de ore %Lna la 0si "umatate0 se mentionea*a numarul minutelor urmat de %re%o*itia 0past0 si de ora res%ectiva. 5(.: +t is ten (minutes) %ast nine. - !ste $ora% 6 si 04 $minute% : 3ractiunile >ntre "umatate si ora urmatoare se redau >n limba engle*a s%unLnLnd numarul minutelor, %re%o*itia 0to0 si a%oi ora. 5(.: +t is twenty (minutes) to si(. - !ste sase fara 34 $de minute% : Kn engle*a americana se folosesc si %re%o*itiile 0after0 si 0before0 >n loc de 0%ast0 si 0to0. 7:1H : +t is ten (minutes) after 7. 7:2H : +t is twenty (minutes) before 9. : +n engle*a americana, %entru "umatate de ora se foloseste e(%resia cu 0t'irt30 du%a ora. 5(.: 7:/H : +t?s eig#t t#irty. 4e %racticU e(%rimarea orei si >n felul urmUtor: 5(.: 2:15 V two fifteen (doi si un sfert) .lte e(em%le: +t is ten (minutes) %ast eig#t. - !ste opt si zece +t is a &uarter %ast nine. - !ste nou si un sfert +t is #alf %ast nine. - !ste nou si jumtate +t is twenty (minutes) to ten. - !ste zece fr douzeci +t is &uarter to ten. - !ste zece fr un sfert

Adverbs - Adverbe ((!

Ad*erbele (2dverbs) sunt cuvinte care ne s%un mai multe des%re cum, unde, cLnd, cLt de frecvent sau >n ce mUsura are loc o actiune. .dverbele sunt in legatura cu un verb.

1. #unctia ad*erbelor
3iind in legatura cu un verb, adverbele determina in general verbe. <#e bus moved slowl3. (#owP) : 2utobuzul s"a miscat incet $cum<% + am going #ome to!orrow. (w#enP) : Plec acasa maine $cand<%

. #or!area ad*erbelor
.dverbele se formea*a de cele mai multe ori %rin adaugarea unui -l3 la forma de singular a ad"ectivului.

Ad+ecti* careful (atent* grijuliu) &uic' (repede* rapid) slow (incet)

Ad*erb carefully (cu atentie* cu grija) &uic'ly (repede* cu rapiditate) slowly (incet)

Exe!plu ;e carefully %ic'ed u% a tie. (!l a luat cu grija o cravata ) <ime goes &uic'ly. (=impul trece repede ) ;e wal'ed slowly to t#e door. (!l a mers incet la usa )

a5 :odificari ortografice : Aaca ad"ectivul se termina in -3, acesta se va inlocui cu -i 2 -l3. easy : easily (cu usurinta), angry : angrily (furios* cu furie), luc'y : luc'ily (norocos) : ,Lnd avem un -le la sfarsit (:able, :ible, :le), dis%are -e si este inlocuit cu -3. %robable : %robably (probabil* cu probabilitate), terrible : terribly (teribil), gentle : gently (delicat* cu delicatete) : .d"ectivele terminate in -ic adauga -all3. basic : basically (fundamental* bazic), economic : economically (economic), tragic : tragically (tragic) 5(ce%tie: %ublic : %ublicly (public* in public) : 3orme neregulate true : truly (intradevar* cu adevarat), due : duly (cum trebuie* cum se cuvine), : w#olly (in intregime) good ad".! (bun) : well adverb! (bine* cum trebuie) w#ole

b5 Unele ad*erbe au aceeasi for!a ca si ad+ecti*ele early, fast, #ard, #ig#, late, near, straig#t, wrong ,om%arati: <#is is a 'ard e(ercise. (ad"ectiv) : 2cesta e un eCercitiu greu ;e wor's 'ard. (adverb) : !l munceste din greu Fe saw many 'ig' buildings. (ad"ectiv) : 2m vazut multe cladiri inalte <#e bird flew 'ig' in t#e s'y. (adverb) : Pasre a zburat inalt $sus% spre cer c5 Unor ad+ecti*e le corespund doua for!e de ad*erb( cu sensuri diferite Ad+ecti* dee% (adanc) Ad*erbe 1. dee% (adanc) 2. dee%ly (profund* pana peste cap) 1. direct (in mod direct) direct (direct) Exe!plu : ;e loo'ed dee% into #er eyes. (!l a privit adanc in ochii ei ) : 4#e is dee%ly in love. (!a e profund indragostita )

: 9ou can dial Jew 9or' direct. (Poti suna la #ew Fork in mod direct ) : ;e went t#ere directly. 2. directly (direct* fara intarziere) (!l a plecat direct $fara intarziere% acolo ) 1. first (intai* primul)

: Ey mot#er came in first. (?ama a intrat intai $prima% ) first (primul* : 3irstly, + would li'e to welcome you #ere. prima) 2. firstly (in primul rand* mai (In primul rand* asi dori sa va urez bun venit intai) aici ) .lte ad"ective cu adverbe asemanatoare: #ard, lig#t, "ust, last, late, most, near, rig#t, round, s#ort, wrong.

". 0radele de co!paratie ale ad*erbelor

.dverbele formea*a com%arativul si su%erlativul la fel ca si ad"ectivele (vedeti lectia precedenta). : .dauga -er %entru com%arativ si -est %entru su%erlativ la adverbele dintr:o singura silaba: #ard : #arder : #ardest (greu " mai greu " cel mai greu) : .dauga !ore %entru com%arativ si !ost %entru su%erlativ la adverbele formate din doua sau mai multe silabe si la cele terminate in -l3: seriously : more seriously : most seriously (serios " mai serios " cel mai serios) : Mnele adverbe au forme neregulate la com%arativ si su%erlativ: badly : worse : worst (rau " mai rau " cel mai rau) little : less : least (putin " mai putin " cel mai putin) well : better : best (bine " mai bine " cel mai bine) muc# : more : most (mult " mai mult " cel mai mult)

Ae retinutR Mneori !ost %oate avea sensul de *er3 (foarte): Fe are most grateful for your #el%. : +untem foarte recunosctori pentru ajutorul tu + am most im%ressed by t#is a%%lication. : +unt foarte impresionat de aceast cerere

Adverbs classification - Clasificarea adverbelor ()!

Ad*erbele (=he adverbs) %ot fi clasificate in urmatoarele 5 categorii:

1. .dverbe de mod 2. .dverbe de loc si directie /. .dverbe de tim%, durata si frecventa 2. .dverbe de siguranta si %robabilitate 5. .dverbe de grad

1. Ad*erbe de !od
.dverbele de mod ne arata cum, in ce mod, are loc o actiune. 5le se asea*a in %ro%o*itie du%a verb sau du%a com%lementul acestuia. 5(em%le: ;e swims well. (du%a verb) : !l inoata bine ;e ran rapidl3. (slowly, &uic'ly) : !l a fugit repede $ncet* indata% 4#e s%o'e softl3. (loudly, aggressively) : !a a vorbit ncet $cu voce tare* agresiv% Bo#n coug#ed loudl3 to attract #er attention. : 'ohn a tu5it tare pentru a atrage atenia ei ;e %lays t#e %iano beautifull3. (du%a com%lement) : !l canta frumos la pian ;e ate t#e c#ocolate ca'e greedil3. : !l a mancat prajitura de ciocolata cu lcomie Ae retinut: a5.dverbul de mod nu se asea*a >ntre verb si com%lement: Incorect: Ge ate greedily the chocolate cake ,orect: ;e ate t#e c#ocolate ca'e greedil3. b5 8o*itia adverbului >n %ro%o*itie este foarte im%ortanta mai ales atunci cLnd e(ista mai multe verbe >n %ro%o*itie. Aaca adverbul este ase*at du%a o %ro%o*itie, atunci acesta modifica >ntregul sens e(%rimat >n %ro%o*itie. Gbservati diferentele de sens >n functie de locul adverbului >n %ro%o*itie: ;e <uietl3 as'ed me to leave t#e #ouse. : !l mi"a cerut linistit sa ies din casa cererea lui a fost facuta >n liniste! ;e as'ed me to leave t#e #ouse <uietl3. : !l mi"a cerut sa ies din casa in liniste %lecarea a fost facuta >n liniste!

. Ad*erbe de loc si directie

.rata unde are loc actiunea verbului. 4e asea*a in general du%a verbul %rinci%al sau com%lementul lui. 5(em%le: : Au%a verb: + loo'ed e*er3w'ere. : ?"am uitat peste tot Eary loo'ed awa3. (u%, down, around) : ?aria s"a uitat departe $sus* jos* imprejur% +?m going 'o!e. (out, bac') : Plec acasa $afara* inapoi% : Au%a com%lement: <#ey built a #ouse nearb3. : !i au construit o casa in apropiere 4#e too' t#e c#ild outside. : !a a luat copilul afara A. Eere 8 t'ere. ,u verbe de miscare, 'ere e(%rima ideea de nspre8 cu 8 mpreuna cu vorbitorul, iar t'ere contrariul, departe* fara participarea vorbitorului: 5(em%le: ,ome #ere. : Dino aici $spre mine% +t?s in #ere. : !ste aici (vino im%reuna cu mine sa ve*i) +t?s in t#ere. : !ste acolo (du:te singur sa ve*i) 8ut it t#ere. : Pune"o acolo (de%arte de mine) : 5(%resii cu 'ere8 t'ere: down #ere (aici jos), down t#ere (acolo jos) over #ere (aici* chiar aici), over t#ere (acolo* chiar acolo) under #ere (aici dedesubt), under t#ere (acolo dedesubt) u% #ere (aici sus), u% t#ere (acolo sus) F. .dverbele de loc terminate >n -wards. : 5(%rima ideea de miscare >ntr:o anumita directie: bac'wards (inapoi), forwards (inainte), downwards (in jos), u%wards (in sus), inwards (spre interior), outwards (spre eCterior), nort#wards (spre nord), sout#wards (spre sud), eastwards (spre est), westwards (spre vest), #omewards (spre casa), onwards (incepand cu). ,ats don?t usually wal' bac'wards. : Pisicile de obicei nu merg cu spatele <#e s#i% sailed westwards. : #ava a navigat spre vest Ae retinutR &owards este %re%o*itie, nu adverb, astfel >ncLt va fi >ntotdeauna urmat de un substantiv sau %ronume: ;e wal'ed towards t'e car. : 2 mers spre masina 4#e ran towards !e. : !a a alergat spre mine 9. .dverbe care e(%rima atLt locul cLt si directia: a#ead (inainte), abroad (in strainatate), overseas (peste ocean), u%#ill (la deal), down#ill (la vale), sideways (in lateral), indoors (in interior), outdoors (in eCterior).

". Ad*erbe de ti!p( durata si frec*enta

.rata cand a avut loc o actiune dar si durata sau frecventa actiunii. : ,Lnd: today (azi), yesterday (ieri), later (mai tarziu), now (acum), last year (anul trecut) : Aurata, %entru cLt tim%: all day (toata ziua), not long (nu mult), for a w#ile (pentru un timp), since last year (de anul trecut) : ,Lt de frecvent: sometimes (cateodata), fre&uently (frecvent* adesea), never (niciodata), often (des* adesea), yearly (anual) Ae obicei, adverbele de tim% se asea*a la sfLrsitul %ro%o*itiei sau emfatic, la >nce%utul ei: Gne of my c#ildren wrote to me 3esterda3. : ;nul dintre copiii mei mi"a scris ieri Aater t#e boy understood t#e story. : ?ai t&rziu* biatul a neles povestea .dverbele care indica durata se asea*a la sfarsitul %ro%o*itiei: 4#e stayed in t#e #ouse all da3. : !a a stat in casa toata ziua Ey mot#er lived in 3rance for a 3ear. : ?ama mea a trit n 1rana un an $timp de un an% Ae retinutR : #or este intotdeauna urmat de o e(%resie de durata: for t#ree days (pentru 9timp de: trei zile), for a wee' (pentru 9timp de: o saptamana), for several years (pentru mai multi ani), for two centuries (pentru doua secole). : $ince este intotdeauna urmat e(%resia unui moment %unctual >n tim%: since Eonday (de luni* incepand cu luni), since 1996 (din 0667), since t#e last year (incepand cu anul trecut* de anul trecut). .dverbele de frecventa e(%rima frecventa unei actiuni si se asea*a de obicei in fata verbului %rinci%al, dar du%a verbele au(iliare (cum ar fi: be, #ave, may, must): + often eat vegetarian food. (in fata verbului %rinci%al) : 2desea mananc mancare vegetariana 9ou must alwa3s fasten your seat belt. (du%a verbul au(iliar 0must0) : =rebuie s fiCati ntotdeauna centura de siguran + #ave ne*er forgotten my first 'iss. (du%a verbul au(iliar 0#ave0 si in fata verbului %rinci%al 0forgotten0) : #iciodat nu am uitat primul meu sarut Mnele adverbe de frecventa e(%rima regularitatea incidentei unei actiuni si se %lasea*a la sfarsitul %re%o*itiei: <#is maga*ine is %ublis#ed !ont'l3. : 2ceast revist este publicat lunar ;e visits #is mot#er once a wee=. : !l isi viziteaz mama o dat pe sptm&n .dverbe de fecventa: fre&uently (frecvent), generally (in general), normally (in mod normal), occasionally (ocazional), often (adesea), regularly (in mod regulat), sometimes (cateodata), usually (de obicei). Ae retinutR : Yet se foloseste in %ro%o*itii interogative sau negative: ;ave you finis#ed your wor' yetP Jo, not yet. : 2i terminat deja munca< #u* nu nc <#ey #aven?t met #im yet. : !i inca nu l"au intalnit : $till e(%rima ideea de continuitate. 4e foloseste in %ro%o*itii %o*itive sau interogative. + am still #ungry. : Inca mi"e foame Ao you still wor' for t#e moneyP : Inca mai lucrezi pentru bani<

Ordinea ad*erbelor de ti!p: Aaca este nevoie de mai multe adverbe de tim% in aceeasi %ro%o*itie ordinea lor va fi: 1 : adverbe de durata 2 : adverbe de frecventa / : adverbe de tim% 5(em%le: 1 2 : + wor' (1) for five #ours (2) every day. : ?uncesc cinci ore in fiecare zi 2 " : <#e maga*ine was %ublis#ed (2) wee'ly (/) last year. : Levista a fost publicata saptamanal anul trecut 1 2 " : + was abroad (1) for two mont#s (/) last year. : 2m fost in strainatate pentru 9timp de: doua luni anul trecut 1 2 2 " : 4#e wor'ed in a #os%ital (1) for two days (2) every wee', (/) last year. : !a a lucrat intr"un spital 9timp de: doua zile in fiecare saptamana* anul trecut

%. Ad*erbe de siguranta si probabilitate

.cestea e(%rima cat de sigur este vorbitorul de actiunea sau evenimentul %e care il relatea*a: certainly (desigur), definitely (cu siguranta), %robably (probabil), undoubtedly (fara indoiala), surely (cu siguranta), maybe (poate), obviously (evident), %er#a%s (poate* probabil), %ossibly (posibil* in mod posibil), really (intr"adevar). 4e asea*a in %ro%o*itie intre verbul au(iliar si verbul %rinci%al. ;e #as certainly forgotten t#e meeting. : !l a uitat cu siguranta intalnirea 8entru o formulare emfatica sau o reliefare a afirmatiilor, se asea*a >n debutul fra*ei: Mndoubtedly, 4tefan cel Eare was a great leader. : 1r ndoial* Ttefan cel ?are a fost un mare conducator Ae retinutR $urel3 ase*at la ince%utul %ro%o*itiei inseamna ca vorbitorul este convins de adevarul unei afirmatii, dar incearca sa obtina o confirmare: 4urely you?ve got a bicycleP : -u siguranta le"ai luat o biciclet<

). Ad*erbe de grad
.ceastea e(%rima intensitatea sau gradul de inde%linire a actiunii unui verb, ad"ectiv sau adverb: almost (aproape), nearly (aproape* in apropiere), &uite (destul), "ust (doar), too (prea* de asemenea), enoug# (destul* suficient), #ardly (din greu* cu greu), scarcely (abia), com%letely (complet), very (foarte), e(tremely (eCtrem de* in mod eCtrem). Locul lor in %ro%o*itie este fie in fata ad"ectivului sau adverbului %e care il determina, fie in fata verbului %rinci%al:

<#e water was e(tremely cold. : 2pa a fost eCtrem de 9foarte: rece ;e was "ust leaving. : !l tocmai a plecat 4#e #as almost finis#ed. : !a aproape a terminat Enoug'( too( *er3 : 5noug# inseamna 0destul de * suficient de 0 (%ana la o limita) si se %lasea*a du%a ad"ectiv sau adverb: +s your coffee #ot enoug#P (ad"ectiv) : ! cafeaua ta destul de fierbinte ;e didn?t wor' muc# enoug#. (adverb) : !l nu a lucrat suficient de mult : <oo inseamna 0prea* mai mult decat este necesar pentru 0 si se asea*a in fata ad"ectivului sau adverbului: <#is coffee is too #ot. (ad"ectiv) : -afeaua e prea fierbinte ;e wor's too muc#. (adverb) : !l munceste prea mult : =ery intareste sensul unui ad"ectiv sau adverb si se asea*a in fata acestora: <#e girl is very beautiful. (ad"ectiv) : 1ata e foarte frumoasa ;e wor'ed very &uic'ly. (adverb) : !l a lucrat foarte repede Ae retinutR 5(ista o diferenta im%ortanta intre 0too0 si 0very0: : ,er3 e(%rima un fa%t: ;e s%ea's very &uic'ly. : !l vorbeste foarte repede : &oo sugerea*a e(istenta unei %robleme: ;e s%ea's too &uic'ly. : !l vorbeste prea repede .lte adverbe asemanatoare lui 0very0: e(tremely (eCtrem de* in mod eCtrem), es%ecially (mai ales* in special), %articularly (in particular* indeosebi), %retty (destul de), rat#er (mai degraba), &uite (destul de), fairly (drept* in mod corect), not es%ecially (nu in mod special), not %articularly (nu in mod particular* nu deosebit de).

Pronouns - Pronumele
Pronu!ele (pronouns) sunt cuvinte care in general desemnea*a o %ersoana sau inlocuesc un substantiv, facand astfel referire la o idee, fiinta, obiect sau actiune mentionate anterior sau cunoscuta de catre interlocutor. Bo#n did all t#e wor'. : 'ohn a facut toata treaba Ee did all t#e wor'. : !l a facut toata treaba F#o did all t#e wor'P (he) : -ine a facut toata treaba< $el%

1. #unctia( for!a si clasificarea pronu!elui

: 8ronumele au forme s%ecifice in functie de numar, gen si ca*:

1u!ar: singular : t#is (acesta* aceasta)1 %lural : t#ese (acestia* acestea) 0en: masculin : #e (el)1 3eminin : s#e (ea)1 neutru : it 9az: Jominativ : s#e1 Ienitiv : #ers1 Aativ : to #er1 .cu*ativ : #er

8ronumele %ot fi sim%le (you, w#ic#, many) (tu* care* multi), sau com%use (everybody, w#atever, no one) (toata lumea* oricare* nici unul). : Au%a continut si functie %ronumele %ot fi:

1. 8ersonale 2. Defle(ive /. Je#otarate 2. Aemonstrative 5. Delative 6. Ae intarire 6. +nterogative 7. Deci%roce

. Pronu!ele personale
+ata un tabel cu %ronumele %ersonale la ca*urile Jominativ, Ienitiv, Aativ si .cu*ativ:

1o!inati* I (eu) 3ou (tu* dumneata) 'e (el) s'e (ea) it (el 8ea* neutru) we (noi) 3ou (voi* dumneavoastra) t'e3 (ei* ele)

0eniti* mine (al meu* a mea) yours (al tau* a ta) #is (a lui) #ers (a ei) its (a lui* a ei 9neutru:) ours (al nostru* a noastra) yours (a vostru* a voastra) t#eirs (a lor)

?ati* (to) me (mie) (to) you (tie) (to) #im (lui) (to) #er (ei) (to) it (lui* ei) (to) us (noua) (to) you (voua) (to) t#em (lor)

Acuzati* me you #im #er it us you t#em

: Ae retinut: I (eu) se scrie intodeauna cu litera mare. Its (pronume " genitiv) nu are a%ostrof. Aeosebire fata de 0itEs0 care %rovine de la 0it is0 sau 0it has0. It se foloseste %entru obiecte, lucruri si fenomene. 5(em%le: I gave 'i! t#e boo'. : I"am dat lui cartea Ee ran t#e London Earat#on. : !l a alergat la ?aratonul ,ondrei

+t?s a %leasure to 'i!. : ! o placere pentru el I only %layed against 'er once. : 2m jucat impootriva ei o singura data <#ese boo's are ours. : 2ceste carti sunt ale noastre +s t#is %en 3ours or !ineP : 2cest stilou este al dumneavoastra sau al meu< You 8 &'e3 i!personal : %utem folosi aceste doua %ronume %entru a vorbi des%re oameni in general. 9ou #ave to drive on t#e ot#er side of t#e road. : =rebuie sa conduci pe partea cealalta a drumului <#ey say s#e?s very clever. : !i spun ca ea este foarte desteapta It : %oate inde%lini o serie de functii de mare im%ortanta: - It i!personal (in e(%resii im%ersonale tem%orale, e(%rimand starea vremii, distante sau in contructii %asive). +t?s 7 o?cloc'. : ! ora ) +t was s%ring. : 2 fost primavara +s it EondayP : ! luni< ;ow #ot it isR : -e fierbinte eJ ;ow far is it to t#e stationP : -at e pana la statie< - It de!ostrati* F#o is itP +t?s t#e %ostman. : -ine e< !ste postasul +t?s t#e c#ildren. : +unt copiii

". Pronu!ele reflexi*e

8ronumele refle(ive insotesc un verb si se refera la subiect. 4e folosesc atunci cand subiectul si com%lementul direct se refera la aceeasi %ersoana. 3orme: : $ingular: myself, yourself, #imself, #erself, itself : Plural: ourselves, yourselves, t#emselves 5(em%le: + wanted to do it myself. : 2m vrut sa o fac singur 4#e fell off t#e ladder and in"ured #erself. : !a a cazut de pe scara 5i s"a rnit $ea insasi% 9ou can do t#ese tas's by yourself. : Putei face aceste sarcini de unul singur .fter five minutes, it will automatically turn itself down. : Iup cinci minute* se va opri automat singur Let?s buy ourselves a c#air for t#e garden. : + ne cumpara $noi insine% un scaun de grdin <#ey built t#e #ouse t#emselves. : !i au construit casa singuri

%. Pronu!ele ne'otarate
+ome* an>* ever> se %ot combina cu -one( -bod3( -t'ing %entru a obtine %ronumele ne#otarate. .cestea sunt:

anyone (oricare), anybody (oricine), anyt#ing (orice), someone (cineva), somebody (cineva), somet#ing (ceva), everyone (oricare* toata lumea), everybody (toata lumea), everyt#ing (totul). : 1o %oate forma im%reuna cu 0:body0 sau 0:one0 %ronumele: nobod>* no"one. Ae retinut : .tat in engle*a britanica cat si in cea americana, %ronumele ne#otarate: an>one* an>bod>* someone* somebod>* ever>one* ever>bod>* no"one sunt din %unct de vedere gramatical la singular si trebuie folosite cu un verb la singular. Alte pronu!e ne'otarate: enoug#, few, fewer, less, little, many, muc#, several, more, most, all, bot#, every, eac#, any, eit#er, neit#er, none, some. Ae retinutR Aaca acestea forme %receda un substantiv nu mai sunt %ronume, ci determinanti substantivali. 5(em%lu: 3ew will be c#osen1 fewer will finis#. : Puini vor fi alesiU mai puini vor termina 3ew boo's. : -ateva carti

). Pronu!ele de!onstrati*
8ronumele demostrative: t'is( t'ese( t'at( t'ose( suc' (acesta* acestea* acela* acelea* acest) %ot functiona atat ca %ronume, cat si ca determinanti substantivali. <#at is incredibleR (e(%resie, referitor la ceva tocmai va*ut) : 2sta e incredibilJ + will never forget t#is. (referitor la o e(%erienta recenta) : #u voi uita niciodata asta 4uc# is my belief. (referitor la o e(%licatie tocmai facuta) : 2sta e ce cred eu &'is si t'ese sugerea*a ceva a%ro%iat tem%oral sau s%atial, %e cand t'at si t'ose face referire la ceva de de%artare. <#ese %anca'es are delicious. : 2ceste clatite sunt delicioase <#ose %anca'es seem delicious. : 2cele clatite par delicioase <#is boo' (in my #and) is well written. : 2ceasta carte $din mana mea% e scrisa bine <#at boo' (on t#e table) is blue. : 2cea carte $de pe masa% e albastra .ceasta idee de de%artare se %oate transforma c#iar in dis%ret sau instrainare afectiva: .re you going to wear t#eseP (+ do not li'e t#em.) : 2i de g&nd s porti astea< $#u imi plac % ,an you belive + would #ave boug#t t#atP : Poi s crezi ca asi fi cumprat aia<

-. Pronu!ele relati*
8ronumele relativ face referire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in conte(tul aterior si leaga %ro%o*itia sau gru%ul de cuvinte care e(%lica, sau da mai multe detalii des%re substantivul antecedent, din %ro%o*itia ce contine substantivul determinat.

8ronumele relative sunt : w#o (cine* care), w#oever (oricine* oricare), w#ic# (care* pe care), t#at (care* acel). <#e student w'o studies #ardest usually does t#e best. : +tudentul care studiaz cel mai din greu de obicei face cel mai bine .legerea corecta dintre w'ic' si t'at se inscrie %rintre lucrurile care necesita %ractica si e(%erienta. : +n general, w'ic' se foloseste %entru a introduce %ro%o*itii care au natura de %arante*e, e(%licatii su%limentare dar care %ot fi inlaturate sau omise fara a sc#imba intelesul fra*ei. Ain acest motiv %ro%o*itiile introduse %rin 0w#ic#0 sunt in general intre virgule. : 8ro%o*itiile introduse de t'at sunt considerate indis%ensabile sensului fra*ei si nu se vor %une intre virgule. : @'o si formele sale se refera la %ersoane, w'ic' se refera la lucruri, iar t'at %oate face referire la ambele. 5(em%le: <#e boy w'o read t#e boo' is my brot#er. : .aiatul care citeste cartea e fratele meu <#e cou%le w'o live ne(t #ouse #ave t#e radio on all nig#t. : Perechea care locuieste la urmatoarea casa are radioul pornit toata noaptea <#e team t'at won t#e c#am%ions#i% received a great #onour. : !chipa care a castigat campionatul a primit o mare onoare <#is is t#e %rogram w'ic' won t#e %ri*e. : 2cesta este programul care a c&5tigat premiul Fe?ll %lant new trees to re%lace t#ose w'ic' fell. : Dom planta copaci noi care s nlocuiasc pe cei care au czut

.. Pronu!ele de intarire
8ronumele de intarire insoteste substantive sau %ronume %ersonale %entru a le sublinia, a le scoate in evidenta. ,a forma sunt identice cu %ronumele refle(ive: $ingular: myself, yourself, #imself, #erself, itself Plural: ourselves, yourselves, t#emselves + myself don?t 'now t#e answer. : !u nsumi nu 5tiu rspunsul Eary did all t#is #erself. : ?aria a fcut toate astea ea ns5i $ea singura% Eary #erself did all t#is. : ?aria ns5i a fcut toate astea 5(%resie: by myself - singur, de unul singur + wor'ed by myself. : 2m muncit de unul singur Little Bane read t#e story by #erself. : ?icuta 'ane a citit povestea ea singura

C. Pronu!ele interogati*
8ronumele interogative introduc intrebari, %ro%o*itii interogative directe sau indirecte. - #or!e: w#oP (cine<), w#atP (ce<), w#ic#P (care<), w#oseP (a cui<* ale cui<), (to) w#omP (cui* pe cine).

F#o said t#atP : -ine a spus asta< F#ose are t#ose boo'sP : 2le cui sunt acele carti< + do not remember to w#om + gave my sweater. : #u"mi amintesc cui i"am dat puloverul meu F#at #a%%enedP : -e s"a intamplat< F#at?s t#e weat#er li'eP : -are 8-um e vremea<

G. Pronu!ele reciproce
8ronumele reci%roce au urmatoarele forme: eac' ot'er (unul altuia* reciproc) si one anot'er (unul pe altul* unul pe celalalt). 4e folosesc %entru a e(%rima relatii de reci%rocitate intre fiinte, idei, lucruri. <#ey gave eac# ot#er boo's. : !i si"au dat unul altuia $reciproc% carti Ey mot#er and + give eac# ot#er a good time. : !u si mama mea ne dam unul altuia un timp bun $ne intelegem bine% <#ey borrowed eac# ot#er?s ideas. : !i si"au mprumutat ideile unul altuia Ae retinutR : Eac' ot'er se refera la doua obiecte, %e cand one anot'er face referire la mai mult de doua obiecte sau fiinte. <#e scientists in t#is lab often use one anot#er?s e&ui%ment. : -ercetatorii din acest laborator folosesc adesea echipamentele unul altuia ;oc'ey %layers #it one anot#er &uite fre&uently. : 'ucatorii de hochei se lovesc unul pe altul destul de des

*erbs - *erbe (notiuni introductive!

,erbele (Derbs) e(%rima ideea e(istentei sau o actiune intr:o %ro%o*itie. + a! a student. : !u sunt un student 4tudents learned new t#ings. : !levii au invatat lucruri noi

1. 9ele % for!e *erbale

5(ista 2 forme verbale de ba*a. Limba engle*a formea*a tim%urile verbale cu a"utorul verbelor au(iliare, s%re deosebire de limba romana, unde tim%urile verbale se formea*a cu a"utorul desinentelor. Ae %reci*at ca in limba engle*a nu e(ista o forma verbala s%eciala %entru viitor. ,ele 2 forme verbale sunt im%ortante deoarece cu aceste forme si cu a"utorul verbelor au(iliare se formea*a tim%urile in limba engle*a. +n tabelul urmator sunt %re*entate cele %atru forme de ba*a:

,erb to work $a lucra* a munci% to write $a scrie%

#or!a de baza 4prezent5 + wor= (!u lucrez) + write (!u scriu)

#or!a de trecut 4Past tense5

Participiu prezent 4Present participle5

Participiu trecut 4Past participle5 + 'a*e wor=ed (!u am lucrat) terminat de"a! + 'a*e written (!u am scris) terminat de"a!

+ wor=ed (!u + a! wor=ing (!u am lucrat) lucrez) c#iar acum! + wrote (!u am scris) + a! writing (!u scriu) c#iar acum!

Eulte verbe au aceste forme neregulate, care, %entru formarea lor de la forma de ba*a nu res%ecta o regula standard. Ae e(em%lu: to do (a face) : are <im%ul trecut (8ast tense): did, iar 8artici%iul trecut (8ast %artici%le): done to read (a citi) : are <im%ul trecut (8ast tense): read, iar 8artici%iul trecut (8ast %artici%le) la fel: read : G lista cu verbe neregulate si formele lor de 8ast <ense si 8ast 8artici%le gasiti la %agina: =erbe neregulate.

. ,erbele auxiliare - be( 'a*e( do

=erbele au(iliare be( 'a*e( do (a fi* a avea* a face) se utili*ea*a in formarea tim%urilor verbale, a formelor negative si interogative, folosindu:se formele lor de %re*ent, trecut si %artici%iu im%reuna cu alte verbe.

to be : Prezent: a! 8are 8is1 =recut: was 8 were1 Participiu trecut: been o : 3ormea*U as%ectul continuu, >m%reunU cu %artici%iul %re*ent -ing. : 3ormea*U diate*U %asivU >m%reunU cu %artici%iul trecut (-ed, la verbe regulate1 a treia formU, la verbe neregulate). to 'a*e : Prezent: 'a*e1 =recut: 'ad1 Participiu trecut: 'ad o : 3ormea*U tim%urile %erfecte, >m%reunU cu %artici%iul trecut (-ed sau forma a:+++:a a verbului). to do : Prezent: does1 =recut: did1 Participiu trecut: done o : 3ormea*U negativul si interogativul tim%urilor %re*ent si trecut.

5(em%le: ;e is %lanning to get married soon. : !l planueste sa se casatoreasca curand + 'a*en6t seen 8eter since last nig#t. : #u l"am vazut pe Peter de seara trecuta ?o you li'e fruitsP : Iti plac fructele< : Fe, ca au(iliar, este folosit %entru a forma aspectul continuu, in combinatie cu participiul prezent. ;e is li*ing in Domania. : !l traieste in Lomania : Fe, >m%reuna cu participiul trecut formea*a diateza pasi*a.

<#ese cars are !ade in Ba%an. : 2ceste masini sunt facute in 'aponia : Ea*e in combinatie cu participiul trecut formea*a ti!purile perfecte. + 'a*e c'anged my mind. : ?"am razgandit + wis# you 'ad !et 8eter. : Imi doresc ca tu $dv % sa"l fi intalnit pe Petru : Prezentul perfect continuu( &recutul perfect continuu sunt formate cu ambele au(iliare be si 'a*e. ;e 'as been wor=ing very #ard recently. : !l munceste foarte mult recent 4#e did not 'now #ow long s#e 'ad been li*ing t#ere. : !a nu a stiut cat de mult locuise acolo : Fe si 'a*e se folosesc de asemenea ca au(iliare %entru a forma %ro%o*itii negative si interogative cu tim%urile continue si %erfecte. ;e isn6t going. : !l nu merge Easn6t s#e seen it yetP : #u la vazut ea deja< : .u(iliarul do se foloseste %entru a forma negativul si interogativul %re*entului sau trecutului sim%lu. ;e doesn6t t#in' #e can come to t#e %arty. : !l nu se gandeste ca poate veni la petrecere ?o you li'e #er new boo'P : Iti place noua ei carte< : .u(iliarul do se %oate folosi cu verbe %rinci%ale: do( 'a*e. ;e didn6t do #is #omewor'. : !l nu si"a facut tema ;e doesn6t 'a*e any money. : !l nu are nici un ban : +n %ro%o*itii afirmative, do se foloseste doar %entru evidentiere sau contrast. + do li'e #im. : -hiar imi place de el Ae retinut: .u(iliarul do im%reuna cu verbul to be se folosesc doar la imperativ. ?on6t be naug#tyR : #u fi obraznicJ ?o be a god boy and sit stillR : 1ii un baiat bun si stai linistit

". :odul *erbal

:odul *erbal se refera la una dintre cele trei atitudini %e care le %oate avea un vorbitor fata de continutul mesa"ului e(%rimat. 1. :odul indicati*, care %oate fi afir!ati* sau interogati*, se foloseste %entru a face o afirmatie sau a %une o intrebare. + ma'e good t#ings. : !u fac lucruri bune Ao you learn good t#ingsP : Inveti lucruri bune< . :odul i!perati* se foloseste %entru a da instructiuni, ordine, directive, sugestii cu caracter %ronuntat. Iet your #omewor' done before you watc# television tonig#t. : 1a"ti tema inainte de a privi la televizor in seara asta Iet down of treeR : Ia"te jos din pomJ : 4e observa ca nu e(ista nici un subiect in aceste %ro%o*itii. 8ronumele you (singular sau %lural) este subiectul im%licit al %ro%o*itiilor im%erative. Ea"oritatea %ro%o*itiilor im%erative vor avea deci subiectul la %ersoana ++. 5(ce%tie: constructie im%erativa care include un subiect la %ersoana +. Let?s (or Let us) wor' toget#er. : Gai sa lucram impreuna

". :odul sub+oncti* se foloseste in %ro%o*itiile subordonate in urmatoarele sco%uri:

5(%resia unei dorinte. 3ra*e conditionale care ince% cu if si e(%rima o conditie ireala. 3ra*e introduse %rin as if sau as t'oug' si descriu s%eculatii sau conditii ireale. 3ra*e introduse %rin t'at si care e(%rima cereri, sugestii, solicitari.

5(em%le: 4#e wis#es #er boyfriend were #ere. : !a doreste ca prietenul ei sa fi fost aici +f Buan were more trained, #e?d be a better #oc'ey %layer. : Iaca Ion era mai antrenat* ar fi fost un jucator mai bun de hochei Fe would #ave %assed if we #ad studied #arder. : 2m fi trecut daca am fi studiat mai mult $din greu% ;e acted as if #e were guilty. : !l s"a purtat ca si cum era vinovat + re&uested t#at #e be %resent at t#e #earing. : 2m cerut ca el s fie prezent la audiere " +ubjonctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi* de eCemplu in franceza sau spaniola In multe situatii care in alte limbi cer subjonctivul* in limba engleza sunt folosite formele verbelor auCiliare

%. ,erbele frazale
G alta %articularitate a limbii engle*e o re%re*inta verbele fra*ale. ,erbele frazale sunt formate dintr:un verb si un alt cuvant, de obicei o %re%o*itie. 5le au luat nastere in vorbirea de *i cu *i. =erbele fra*ale au sensuri mai greu de g#icit la %rima vedere si %ot avea mai multe intelesuri, de multe ori diferite. Ae e(em%lu, to come out %oate avea 17 intelesuri diferite. =erbele %ot fi combinate cu %ro%o*itii sau alte cuvinte %entru a obtine noi entitati. stand out (a iesi in evidenta), stand u% (a se ridica), stand in (a se intelege), stand off (a sta deoparte), stand by (a fi de fata), stand down (a sta jos), stand against (a fi impotriva* a opune rezistenta), stand for (a fi pentru). Ae multe ori, verbul si %re%o*itia sa %ar a nu avea nici o legatura in conte(tul res%ectiv. 3ill t#is outR 3ill out t#is form. : 2 completa un formular <#ree mas'ed men 'eld up t#e Can'. : =rei barbati mascati au jefuit banca 9ou left out t#e %art about t#e c#ase. : 2i omis partea despre urmarire <#e lawyers loo=ed o*er t#e %a%ers. : 2vocatii au eCaminat hartiile $actele% : G lista cu unele din cele mai folosite verbe fra*ale %oate fi gasita la %agina: =erbe fra*ale

). 9lasificarea ti!purilor *erbale

<im%urile verbale din limba engle*a sunt diferite de cele din lmba romana. Eulte dintre aceste forme verbale nu au cores%ondent in limba romana. Eai mult, sensul e(%rimat de formele verbale in limba engle*a nu cores%unde intotdeauna cu cel utili*at in limba romana. <im%urile verbale din limba engle*a, clasificate in functie de tim%, sunt urmatoarele:

Prezent o 1. 8re*entul sim%lu o 2. 8re*entul continuu o /. 8re*entul %erfect o 2. 8re*entul %erfect continuu ,iitor o 1. =iitorul sim%lu o 2. =iitorul continuu o /. =iitorul %erfect o 2. =iitorul %erfect continuu &recut o 1. <recutul sim%lu o 2. <recutul continuu o /. <recutul %erfect o 2. <recutul %erfect continuu

: +n lectiile urmatoare sunt %re*entate detaliat.