Sunteți pe pagina 1din 9

Cursul nr 12 Bazele Stiintei nursingului

Prof. Nursing Asist. Med. Pr. MDN Cristina Chiriac

Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientului

Nursingul este o stiinta si tot o data o arta,iar pentru a practica aceasta profesie este nevoie de empatie si multa daruire ata de oamenii bolnavi. De-a lungul istoriei nursingului au existat tei etape: -prima etapa- bazata pe vraci si autoingrijire; -a doua etapa-spiritualitatea crestina; -a treia etapa-inceputul structurii profesiei de nursing si principiile de ingrijire. Bazele profesiei de asistent medical si al procesului de ingrijire au fost elaborate de lorence Nig!tingale,"irgia #enderson si alti inaintasi. $n concluzie, nursingul s-a dovedit a fi o profesie bazata pe un sistem propriu de cunostinte ce dispune de concepte si teorii specifice in ingrijirea bolnavului.%ceasta profesie este: autonoma&c!iar daca multe din rolurile sale sunt delegate' de sine statatoare cu functii si responsabilitati proprii, intre a face fata tuturor problemelor si cerintelor. $n fiecare zi,mii de asistenti din tara isi dedica intreaga pricepere ameliorarii suferintei bolnavilor si insanatosirii lor.(ereu la
)

datorie,asistentii impreuna cu medicii,isi fac,dupa cum spun,doar meseria.$nsa meseria lor e vec!e de cand lumea,si tot de atunci ingrijirea bolnavilor a fost considerata nu doar o stiinta,ci si o arta. %u existat mai multe etape in ceea ce priveste sistemul de ingrijiri medicale. De-a lungul istoriei se poate vorbi despre trei etape.*rima este bazata pe vindecatorii traditionali si autoingrijire si dateaza inca din vremea primelor comunitati umane,ca persoane animate de dorinta de a face bine acordau in mod anonim si dezinteresat ingrijiri.+ivilizatiile timpurii din (esopotamia,,gipt,$ndia si +!ina,precum si culturile evreiesti,grecesti si romane au exercitat influente !otaratoare asupra dezvoltarii civilizatiei universale,si implicit,asupra medicinei si ingrijirilor de sanatate.- a doua etapa a aparut o data cu crestinismul.%vand drept precept intelegerea celuilalt,spiritualitatea crestina,a trezit in persoanele ce acordau ingrijiri dragoste pentru cei slabi,devotament,caritate si simtul datoriei.+rearea centrelor de primire destinate bolnavilor si saracilor si institutionalizarea ingrijirilor de sanatate au impus .arta de a ingriji. ca pe o practica diferita de /arta de a vindeca.,lucru ce s-a facut in paralel cu progresul stiintei si te!nicii, dar si cu progresul social.+u toate acestea,identitatea profesiunii celui care acorda ingrijiri a ramas in umbra.% treia etapa a fost marcata de avantul economic si social care au cuprins ,uropa dupa Revolutia franceza.$n secolul al 0$0-lea s-a observat pentru prima data un inceput al structurarii profesionale si al enuntarii principiilor care stau la baza profesiei de asistent medical.1-a remarcat activitatea lui lorence Nig!tingale&)234)5)4',care a reustit pentru prima oara sa prezinte arta ingrijirilor de sanatate ca o profesie distincta care cere,in egala masura, stiinta si constiinta.

$nteresul crescand in profesionalizarea activitatii de ingrijire a bolnavilor a dus la infiintarea ,in )255, a +onsiliului $nternational al Nurselor,principala misiune a organizatiei fiind imbunatatirea ingrijirilor de sanatate. 1uccesiunea si complexitatea evenimentelor din secolul 00 au subliniat transant legaturile dintre societate si profesia de asistent medical.Dezvoltarea institutiilor spitalicesti,cresterea nevoilor de calificare ale asistentului medical si reglementarea raporturilor de munca au facut ca practica ingrijirilor de sanatate sa se faca cu exigente sporite,atat cantitativ cat si calitativ. *ractica a demonstrat ca aistentul medical este nevoit,prin propria menire,sa-si concentreze atentia asupra persoanei in toata complexitatea ei bio-psi!osociala si nu doar asupra problemelor mediale ale acesteia,asa ca nu trebuie ca activitatea asistentului sa fie perceputa ca o activitate complementara,pusa in slujba medicului. %uto6ngrijirea nu este un concept nou. %uto6ngrijirea a existat cu mult timp 6naintea 6ngrijirii medicale profesionale. Diferiti autori au furnizat felurite definitii ale auto6ngrijirii. - definitie data de Dean arata ca7auto6ngrijirea presupune o gama de activitati individuale 6ntreprinse 6n scopul 6mbunatatirii sanatatii,prevenirii bolilor, evaluarii simptomelor si restabilirii sanatatii.. %uto6ngrijirea poate include deciziile de a nu 6ntreprinde nimic sau de a cauta ajutor la alti bolnavi, cadre medicale, de a apela la sisteme medicale alternative . erguson propune o noua abordare a auto6ngrijirii corespunzatoare epocii 6n care ne aflam, epoca informatiei. %stfel, 6n epoca informatiei, indivizii si familiile lor, sunt mai bine informati si au mai multe cunostinte despre problemele medicale datorita accesului la o gama variata de sisteme

informationale dedicate pacientilor. 9ngrijirea medicala include un model prin care oamenii 6ncep prin a-si folosi propriile resurse pentru a-si rezolva problemele medicale, apoi, daca problema nu se rezolva, vor apela la familie sau prieteni, la grupuri de sprijin si 6n cele din urma la cadre medicale specializate.Dupa erguson, /epoca informatiei a stabiliti legimitatea si importanta autoingrijirii.. %utomedicatia este inclusa 6n conceptul mai larg de auto6ngrijire, din care mai fac parte igiena, nutritia, stilul de viata , factori de mediu si factori socio-economici . - definitie a automedicatiei data de +onsiliului National al -rdinului (edicilor din ranta,6ntr-un raport din februarie 344), este: 7utilizarea, fara prescriptie medicala, de catre indivizi, pentru ei 6nsisi sau pentru familie, din proprie initiativa, a unor medicamente recunoscute ca atare si care au obtinut aprobarea de distributie, av:nd posibilitatea de a apela la asistenta si sfaturile farmacistilor.. ;in:nd cont de filozofia participarii individuale si a preluarii controlului asupra propriei sanatati de catre pacient, -(1 nota ca automedicatia responsabila poate: sa ajute la prevenirea si tratarea simptomelor si indispozitiilor ce nu necesita consult medical, sa reduca presiunea exercitata asupra serviciilor medicale de 6ngrijire a afectiunilor minore, mai ales 6n conditiile 6n care resursele financiare si umane sunt limitate, sa sporeasca accesul la 6ngrijire medicala a populatiei ce traieste 6n mediul rural sau 6n zone izolate, unde accesul la consultatii medicale este dificil, sa dea pacientilor posibilitatea de a-si controla propriile boli. %ctivitatile automedicatiei responsabile nu trebuie sa se desfasoare total 6n afara asistentei profesionistilor din sanatate. %cest lucru reiese si din documentele oficiale unde se subliniaza importanta rolului profesionistilor din domeniul
<

sanatatii = medici si mai ales farmacisti = 6n g!idarea si controlul fenomenului de automedicatie. Beneficiile sociale ale utilizarii automedicatiei se refera la faptul ca, 6ntr-o lume 6n care fondurile guvernamentale sunt precare, iar cetatenii sunt tot mai numerosi, mai educati si mai constienti de fortele lor, o mai buna folosire a fondurilor destinate sistemului medical, doar pentru cazuri grave, poate ajuta mai mult comunitatea 6n cauza. De asemenea, utilizarea corecta a medicamentelor conduce la o reducere a spitalizarilor si a numarului consulturilor medicale, oferind astfel economisiri importante 6n sistemul de sanatate .%utomedicatia ofera si alte beneficii pentru societate, 6n afara de economisirea de fonduri.%cestea reprezinta o mai buna informare 6n domeniul sanatatii a cetatenilor si o crestere a 6ncrederii 6n ei 6nsisi, dar si o 6mbunatatire a rezultatelor medicale. %ceste beneficii nefinanciare reprezinta una din valorile sociale majore ale automedicatiei. %utomedicatia presupune si unele riscuri. *ot aparea: efecte adverse ale medicamentelor si interactiuni medicamentoase. $nteractiunile medicamentoase legate de automedicatie, c!iar si efectele adverse ce conduc la spitalizari, sunt posibile, dar exista 6nca putine cercetari pe aceasta tema. %utomedicatia prezinta avantaje reale pentru pacient, medic, farmacist, societate si industria farmaceutica. Dezavantajele care apar sunt legate de autodiagnosticul incorect, de aparitia reactiilor adverse, de nedepistarea la timp a unor afectiuni mai grave. %utomedicatia poate fi responsabila sau iresponsabila. %utomedicatia responsabila poate fi definita astfel: ac!izitionarea si utilizarea din proprie initiativa, la recomandarea medicului sau farmacistului a unor medicamente,

>

legal autorizate, care se elibereaza fara prescriptie medicala, pentru tratarea unor afectiunile minore. %utomedicatia iresponsabila este cea 6n care bolnavii 6ncearca sa se trateze singuri 6n afectiuni grave, folosesc gresit medicamentele, reutilizeaza medicamente ramase de la tratamente anterioare &c!iar medicamente etice', folosesc medicamente ramase de la alte persoane si nu cer ajutorul medicului sau farmacistului. Decizia unui individ de a se autotrata este raspunsul la unele simptome prezentate deacesta. ?n model simplificat al factorilor ce pot afecta decizia individului referitoare la modul de a reactiona 6n fata bolii arata ca persoana este influentata de diversi factori, cei mai importanti fiind caracteristicile individului si factorii legati de simptome. Dar, individul mai poate fi influentat si de alti factori precum: disponibilitatea medicamentelor -;+ 6n farmacii, usurinta accesului la 6ngrijire medicala, mediul social apropiat individului &familia', stresul de la serviciu, obligatiile sociale, timpul disponibil 6ngrijirii sanatatii etc. - sursa de informare moderna, $nternetul, are tot mai multa influenta, astazi, asupra deciziei de automedicatie. #edvall a divizat procesul automedicatiei 6n comportamente preventive si curative. %cest lucru conduce la o 6ntelegere mai completa a automedicatiei, deoarece comportamentul acelor oameni care utilizeaza automedicatia si auto6ngrijirea pentru mentinerea sanatatii lor, nu este acelasi cu al persoanelor care recurg la automedicatie si auto6ngrijire ca raspuns la boala. $mplicarea farmacistilor 6n fenomenul de automedicatie nu reprezinta o noutate. 9n )55<, 6ntr-un document al +omisiei ,uropene se sublinia faptul ca farmaciile publice detin responsabilitatea principala 6n furnizarea de informatii catre pacienti privind produsele care se elibereaza fara prescriptie medicala si pentru trimiterea pacientilor la medic, 6n situatiile care cer
@

acest lucru. %ceasta functie a farmacistilor este justificata de rolul lor central 6n distribuirea medicamentelor si de faptul ca pot fi oric:nd contactati de catre pacienti.9ntr-un document, publicat 6n acelasi an, -(1 sublinia rolurile pe care farmacistul trebuie sa le 6ndeplineasca 6n automedicatie:comunicator, furnizor de medicamente de calitate, instructor si supraveg!etor al personalului din subordine,colaborator al tuturor celor implicate in automedicatie si promotor al sanatatii. -rice activitate ce se doreste a fi profesionala urmareste sa se sprijine pe date stiintifice.+u toata diversitatea teoriilor si conceptelor despre ingrijiri ele toate au o anumita intelegere privind persoana ingrijita, sanatatea, ingrijirile. 1unt identificate trei cai de asigurare a ingrijirii: %utoingrijire $ngrijire de acoperire $ngrijire profesionala %utoingrijirea este in general recunoscuta ca fiind ingrijirea prin acele activitati umane fundamentale din viata de zi cu zi care contribuie la sanatate si bunastare. Normal, indivizii se pot ingriji singuri si nu au nevoie de ajutor profesional. Recunoasterea momentului cand pacientii sunt capabili sa reinceapa autoingrijirea si incurajarea sa faca acest lucru, ca o indatorire a asistentului medical. $ngrijirea de acoperire &indirecta' este tipul de ajutor care este acordat de catre rude, prieteni, vecini atunci cand este necesar unor oameni care au disabilitati sau care sunt bolnavi, oferindu-li-se posibilitatea de a ramane in propria casa. ,ste incurajata atitudinea de ingrjijire in comunitate si conserva putinele sale resurse. %sistentii pot fi c!emati pentru consiliere.

$ngrijirea profesionala &directa' este cea care necesita cunostintele, aptitudinile si atitudinea de specialist ale unui asistent calificat. $ngrijirea profesionala poate fi acordata intr-o varietate de amplasamente, spitale, alte institutii sau in comunitate si se refera la: asessment-ul fizic, afectiv, instruirea clientului si familiei in executarea anumitor te!nici de ingrijire, educatie pentru sanatate, administrarea tratamentelor, exercitii de recuperare, etc. - alta abordare a ingrijirii este: ingrijirea episodica - se refera la aspectul curativ si recuperator al activitatii ingrijirea distributiva - se refera la pastrarea sanatatii si prevenirea bolilor %sistentii medicali trebuie sa fie activi profesional in a decide cu persoana in cauza si cu alti profesionisti care tip de ingrijire este mai potrivit pentru individ. %ctivitatea asistentei se refera la sanatate ca si la boala si priveste intreaga durata a vietii, de la conceptie la moarte. +aracteristica esentiala a organismului uman este faptul ca omul nu este un simplu produs biologic, ci un produs bio-psi!o-social, ceea ce face ca ec!ilibrul sau sa depinda in mare masura de vitalitatea lui spirituala, de buna dispozitie, de vointa si bucuria de a trai. "iata este un fenomen esential al existentei, este cel mai de pret lucru pe pamant. 1anatatea este o sursa pentru viata de fiecare zi, trebuie sa fie considerata ca o stare pozitiva si nu lipsa bolii.

Boala, durerea, suferinta, neputinta, moartea, sunt traite ca o expresie a caracterului finit al omului biologic, cate odata mai mult inconstient decat constient. -amenii sunt afectati de bolile trupului si sufletului, dar cel mai mult se confrunta cu aceasta realitate problematica asistentii medicali. *rofesia medicala este o profesie unica, care abordeaza persoana in intregime. 1copul activitatii asistentilor medicali este de a asigura si spori calitatea vietii, ceea ce se poate realiza prin intelegerea persoanei umane in complexitatea si unicitatea sa, cat si prin adoptarea unui sistem de valori. "alorile reprezinta motivatia puternica a comportamentului, afectand deciziile etice. ,xaminarea valorilor poate g!ida optiunile etice in practica profesionala, clarificarea acestora contribuind la functionarea la un nivel superior de rationament moral. 1copul clarificarii valorilor este de a facilita autointelegerea. %utoevaluarea valorilor personale si ale valorilor profesionale ofera un tablou mai complet al sistemului total de valori. +ei ce au imbratisat aceasta profesie sunt c!emati sa aline suferintele, sa ofere sprijin, sa ajute indivizii sa se ocupe de propria sanatate, sa transforme Ba fi bolnavB in Ba fi sanatosB. B"iata, acest dar pretios, dumnezeiesc este adeseori cu adevarat numai in mainile asistenteiB & lorence Nig!tingale'