Formarea constiinei istorice

Dobandirea constiintei istorice reprezinta un moment crucial in evolutia unui popor. Individul si comunitatea din care face parte inceteaza doar sa existe si capata intelegerea unui destin comun: au aceleasi radacini, o identitate distincta ca neam cultura, credinte, limba si obiceiuri identice, impart acelasi teritoriu. Totodata se trezeste sentimentul responsabilitatii comune, care implica o misiune in veac a poporului nostru: de pastrare a fiintei nationale, de aparare a independentei patriei, chiar cu riscul sacrificiului de sine, si de afirmare a demnitatii in fata celorlalte popoare. Formarea constiintei istorice nu este insa posibila in afara culturii scrise , in primul rand a culturii cu caracter istoric, unde neamul ca intr-o oglinda sa se priveasca, asa cum spune Miron ostin, ca sa nu se rataceasca in ne!tiina si in umilina unor basme, cu mare ocara infundat [...] de o seama de scriitori "De neamul moldovenilor#. Prima lucrare cu caracter istoric de pe teritoriile romane este ronica anonima a lui $tefan cel Mare, din sec al %&' lea, scrisa in limba slavona ca si letopisetele calu(arilor Macarie, Eftimie si Azarie din sec al %&)' lea. )nsa bazele istoriografiei in lb romn sunt asezate abia in sec al XVII- lea prin *etopisetul +arii Moldovei de ,ri(ore -reche, urmat apoi de cronicele lui Miron ostin si )on .eculce, in Moldova, precum si de opera cronicarilor munteni "*etopisetul antacuzinesc, ronica b/lenilor si alte cronici ale +arii 0omanesti, de 0adu ,reuceanu, 0adu 1opescu etc.#

2. olul cronicarilor in formarea constiintei istorice este limpede afirmat in 1redosloviile "prefeele# cronicilor moldovene, unde autorii se refera la motivatia preocuparii pentru consemnarea istoriei. ,. -reche subliniaza !aloarea educati!a a operei sale: sa ramaie feciorilor si nepotilor, sa le fie de invatatura [...] sa se invete si sa se indirepteze, motiv pentru care va introduce in letopisetul sau si o serie de secvente moralizatoare numite .acazanie silnim, adec/ certarea celor puternici, pe teme ca: dreptatea, condamnarea trufiei, apararea valorilor crestine s.a. 3ceeasi optica populara moralizatoare o anunta si 1redoslovia scrisa de )on .eculce: veti sti a va feri de primejdii si veti fi mai invatati a dare raspunsuri la sfaturi. *etopisetele au insa !aloarea primordiala de a recupera trecutul neamului : ca sa nu se nece a toate rile anii trecui, sa se stie inceptura mo ilor, de unde au izvor!t in ar ",. -reche# si sa se cladeasca memoria colectiva a poporului: sa nu sa treaca cumva cu uitarea "M. ostin#. ,. -reche este constient ca modelarea constiintei de neam va ridica poporul la o treapta de viata superioara, spirituala, caci, fara memorie, oamenii s asemene fierlor si dobitoacelor celor mute, fr minte. +ot el este primul care constientizeaza raspunderea pe care o implica un act de cultura istoriografica: ce si carti streine au cercat, sa ca putem afla adevarul [...] pe cum am aflat, asa am aratat. 3ceeasi idee o re(asim la M. ostin: eu voi de sama de ale mele c!te scriu si la ). .eculce: precum s-au nt!mplat, cu adevr s-au scris. Miron ostin a inteles si ca identitatea unui popor nu se afirma numai prin fapte de (lorie "ce-s mai nsmnate, cum simtu rzboaiele, ci si prin lucruri de cas/,obiceiuri, preocupari cotidiene. ). .eculce "ca si ostin in De neamul moldovenilor# va scrie si pentru reparaia moral a romnilor, pentru restituirea demnitatii nationale, !tirbite prin def/imarea moldovenilor de c/tre copi!tii cronicii lui ,. -reche scriind c sunt din tl#ari.

".#emele recurente abordate de cronicari definesc identitatea poporului nostru si intretin sentimentul mandriei nationale. )ntrucat romanitatea neamului si latinitatea limbii reprezentau in epoca un certificat de noblete pentru marile puteri ale 4uropei, toti cronicarii !or afirma si argumenta originea comuna a tuturor romnilor, prezenta dacilor pe aceste meleaguri inaintea in!aziei romane si latinitatea limbii noastre: $oldova s-au discalicat mai pe urm, iar muntenii mai dinti mcar ca s-au tras de la un izvod ",. -reche#5 toti un neam si odata discalicati sintu, multe obiceiuri intr-acest neam traiesc a italienilor , ca si multe cuvinte, doar ca vremea a stricat vorbirea lor, lb latina curata, caci ce nu strica vremea in veacuri lungi6 "M. ostin#. 7 alta tema preferata este descalecatul $rilor romne. ,. -reche il prezinta pe cel de' al ))' lea al Moldovei, din 289: ,cand Dra(os &oda a coborat din Maramures la o vanatoare de bour, insotit de catelusa sa Molda, ce va da numele noului stat independent. M. ostin va scrie insa si despre descalecatul cel dintai, cand imparatul roman +raian a izbandit asupra craiului dac Decebal, a trecut Dunarea si a intemeiat colonie romana. Formarea statului independent al +arii 0omanesti sub conducerea lui ;asarab ) intemeietorul "in 288<# apare in *etopisetul antacuzinesc sub forma unui mit al inceputurilor. $e povesteste astfel ca, la ori(inea /rii, ar fi tot un descalecat, al voievodului 0adu .e(ru ".e(ru &oda# care venea din Fa(aras cu multime de noroade, in anul 2=:<, ca sa faca ar nou, iar lui i s'ar fi inchinat si ;asarab ). %.Istorie si fictiune
3vand constiinta libertatii unui scriitor in raport cu propriul text, ). .eculce nu'si in(r/de!te placerea de a povesti, nu se limiteaza la adevarul istoric atestat documentar. 3stfel introduce in letopisetul s/u 7 sam/ de cuvinte ,o cule(ere de le(ende, mai alese, audzite din om in om de oameni vec#i si btr!ni. Dincolo de caracterul lor anecdotic" nici descriere, nici portret, nici comentariu% narativul pur, redus la esen '.: Manolescu#, ele propun cititorilor portetele memorabile ale unor inaintasi care fac cinste neamului nostru si pot constitui modele eroice "$tefan cel Mare#, de intelepi, de martiri ";arnovschi &oda# si de carturari ".icolae Milescu, sp/tarul#. $tefan cel Mare consacr/ locul unui l/ca! de cult "manastirea 1utna# printr'un sacrificiu uman, (est de confirmare a autoritatii sale "este unsul lui &umnezeu pe pamantul Moldovei#. 3ltadata, batut la 0azboieni, invata lectia smereniei si se recule(e la chilia sihastrului Daniil. azut de pe cal in razboi, stie sa transforme accidentul umilitor intr' un (est memorabil, intemeind neamul Movile!tilor, nume dat aprodului s/u, 1urice, care i'a sarit in a>utor s.a.

&.Valente literare in opera cronicarilor

'. (rec)e relateaza despre o ar mi ctoare si nea ezat, aflata in calea rotilor, pr/dat/ de turci si tatari, bantuita de foamete mare si lcuste multe de ierni cu omet mare si ger, de cutremur de pm!nt si stea cu coad sau cumu-i zic unii comet# . )n aceste conditii, atitudinea caracteristica a moldovenilor este lupta, iar $tefan cel Mare modelul eroic. 'azboaiele minunate purtate de voievod, aliantele facute cu intelepciune politica, sfintirea manastirilor Moldovei, strate(ia sa de lupta, sunt aspecte care completeaza celebrul portret al domnitorului, construit ca un pane(iric ?discurs solemn de elo(iere@, &e moartea lui (tefan )oda celui bun. 7r(anizarea acestui portret total evidentiaza conceptia cronicarului despre suveranul exemplar. )nsusirile ne(ative apar la inceput si dau credibilitate portretului pt ca se supun adevarului vietii si distin( omul $tefan "bolnav si slabit de ani, el inca au fost om cu pacate# si domnitorul model carele niminea din domni, nici mai nainte, nici dupa aceia l-au ajunsu. 1rintr'un artificiu stilistic de adevarat scriitor, ,. -reche atenueaza contrastele din ima(inea voievodului: (tefan nu este mic de statura, ci nu este mare% nu se intampla sa fie invins, ci sa nu biruie% nu este invins el ci biruie

altii, etc. *oate aceste constructii par sa fie cerute de sensul general al figurii care implica grandiosul , monumentalul "$ilviu 3n(elescu 1ortretul literar#. Mai mult, aspectele pozitive se cumuleaza in (radatie ascensionala pana cand coplesesc ima(inea initiala, iar in mintea cititorului ramane doar impresia finala, superlativa. 7m impulsiv, dar ener(ic si inteli(ent, voievodul stie sa'si >ustifice cu abilitate actele politice. 4ste omniprezent in viata Moldovei, bun strate( militar si model de vite>ie. 3stfel, mereu in mi>locul alor sai, domnitorul este de fapt masura neamului moldovenesc, un arhetip si un model pentu posteritate. )n acelasi ritm dinamic, precis, laconic, specific letopisetului sau, ,. -reche structureaza portretul in cinci secvente: impre>urarile mortii, portretul fizic, moral si comportamentul5 sanctificarea eroului in constiinta colectiva5 motivul medieval natura plangens "ploi multe [...] si multa inecare de apa s-au facut+ si testamentul politic lasat fiului sau ,ogdan voda cel -rozav si .rb. 3parent neutra, evocarea este realizata intr'o perspectiva moralizatoare: sanctioneaza ferm defectele si consemneaza cu satisfactie calitatile domnitorului. Mare portretist va fi ulterior Ion *eculce, intemeietorul portretului anecdotic( din care lipsete descrierea, bazndu se pe faptele petrecute! si cel care introduce grotescul in arta portretului, prin ima(inea lui Dumitrasco &oda, om viclean, ce pan(areste toate le(ile neamului, scandalizandu'i simtul moral, dar si respin(ator sub aspect fizic: dini in gur n-ave. &imineaa i nclie de-i pune n gur, iar seara i desclie cu uncrop si-i pune pe mas. ronica lui M. +ostin sta sub semnul refle,i!itatii unui mare carturar -.biruit au gndul#, desfasurandu'se intr'o tonalitate (rava, caci vorbeste despre vremuri de cump/n/ mare "navaliri, maziliri, tradari prin comploturi, razvratiri de (loate s.a.#. Artist al descrierii, prezinta o memorabila invazie a l/custelor, abatuta asupra tarii apocaliptic: inloc ni s-au luat soarele de desimea mu telor. $emoria e cea mai de seama avere pe care le-o putem lasa mostenire fiilor si nepotilor nostri . /vere care nu se poate rapi. 0iindca e1ista in ei ca un destin. ".icolae Dabi>a#. ronicile, nascute din dorul de radacini al carturarilor umanisti, sunt cel mai vechi sipet in care sta bine pastrata memoria neamului romanesc.