Energia verde in Europa

Opru Lu

Europenii caut diferite soluii pentru a iei din criz i pentru a repara daunele produse de aceasta. Conform Comisarului pentru Mediu Janez Potonik unul dintre elementele eseniale ce trebuiesc luate n considerare este folosirea eficient a resurselor. Societatea noastr s-a bazat prea mult pe folosirea extensiv a resurselor. Dac continum s folosim resursele naturale n acelasi mod pn n 2050 o s avem nevoie de trei ori mai multe resurse i cu 70% mai mult hran. n plus n urmtorii 20 de ani o s avem nevoie de un surplus de 40% de ap i energie. Modelul de cretere economic bazat pe folosirea intensiv a resurselor nu este o opiune. Unica soluie este folosirea eficient i ciclic a resurselor. Aceasta este economia n care deeurile unei industrii devin materie prim pentru alt industrie. Sectoarele care au cea mai mare influen n ceea ce privete creterea economic si crearea de noi locuri de munc sunt cele care se ocup de folosirea eficient a resurselor i de mediu: fabricarea de tehnologii pentru reducerea impactului ambiental n procesele industriale, produse bio, construcii sustenabile, vehicule cu emisii reduse etc. Uniunea European susine acest tip de eco nomie: se va promova eco-inovaia n ntreprinderile mici i mijlocii i n 3-4 ani se vor aloca pn la 60 de miliarde de euro pentru folosirea eficient a resurselor. La momentul actual eco-industriile formeaz o pia de circa un trilion de euro la nivel mondial ce a crescut ncepand cu anul 2000 cu minim 3% n fiecare an chiar i n criz. Doar sectorul reciclrii deeurilor a crescut cu 20% ntre 2000 i 2008. Se estimeaz c UE ar putea economisi 72 de miliarde de euro n fiecare an din managementul deeurilor i s-ar putea crea 400.000 de noi locuri de munc pn n 2020. Un caz particular -l constituie reciclarea plasticului. Plasticul folosete 8% din rezervele de petrol ale lumii. Rata de reciclare redus a plasticului la nivel european i exportul deeurilor de plastic constitue o pierdere semnificativ de resurse i de locuri de munc la nivel european. UE se concentreaz momentam pe crearea unui cadru care s favorizeze economia verde i pe promovarea unor politici care s favorizeze ntreprinderile i organizaiile care se ocup cu folosirea eficient a resurselor.

n viziunea vorbitorilor, economia verde nu este doar soluia pentru ieirea din criza, ci i o metod de a economisi resurse preioase i din ce n ce mai puine. De bine sau de ru, lumea noastr este construit pe un model economic care are nevoie de susinere. S stai pe loc este, de fapt, un pas napoi, crede Henri Meiresonne, preedintele Pro Europe (Packaging Recovery Organisation Europe), organizaia umbrel care include sistemele de ambalaje i recuperare a acestora i care folosete marca Punctul Verde. Pro Europe, nfiinat n 1995, este o voce autoritar dar i o platform de politici comune pentru membrii si, printre care i Romnia, reprezentnd interesele tuturor organizaiilor din domeniu afiliate.

Punctnd limitrile ecologice de care se lovete dezvoltarea economic, Meiresonne susine c numai prin tehnic inovativ putem face mai mult cu mai puin. Economia verde nseamn de fapt economia lumii reale, a resurselor umane i mpletirea acestora ntr-o manier armonioas, Educarea oamenilor face sistemul funcional Preedintele Pro Europe consider c dincolo de schimbrile necesare de legislaie, plus cele care in de industria reciclrii, pentru ca sistemul colectrii selective s funcioneze n ri ca Romnia este nevoie de educarea oamenilor. Trebuie s cretem motivaia pentru cetenii notri, a subliniat acesta, reamintind exemplul belgian unde este mai ieftin s colectezi selectiv dect s arunci gunoiul la grmad. Lumea este la o intersecie. Criza i-a lsat amprenta puternic i muli au vzut n ea un eec al economiei curente. De aici, nevoia de un model nou, pe care numai economia verde l poate oferi, Henri Meiresonne, preedinte Pro Europe

Pro Europe n cifre:

33 de ri fac parte din organizaie, 26 sunt membre UE, plus Turcia, Croaia, Serbia, Norvegia, Islanda, Ucraina i Canada 170.000 de companii au licene Pro Europe 400 de milioane de oameni au acces la infrastructura de colectare selectiv finan de membrii Pro Europe din cele 33 de ri 32.000 de tone de deeuri de ambalaje au fost reciclate, anul trecut, de ctre membrii Pro Europe Lumea a fost salvat de echivalentul a 25 de milioane de tone de dioxid de carbon prin munca statelor membre Pro Europe, anul trecut 460 de milioane de ambalaje cu sigla punctului verde sunt anual puse pe pia

Politici europene n domeniul energiei regenerabile

Uniunea Europeana s-a angajat prin Protocolul de la Kyoto s reduc emisia gazelor cu efect de ser cu 8 % pn n 2008-2012. i totui, n anii imediat urmtori semnrii documentului, nimic semnificativ nu s-a intmplat. Una din rile care i-a luat n serios angajamentele de la Kyoto a fost Germania, care mai mult dect alte ri membre, i-a impus un obiectiv extrem de ambiios prin reducerea emisiior de gaze cu efect de ser cu 21 %. O asisten financiar masiv pentru cercetare-dezvoltare, insoit de un set de msuri fiscale, ajutoare si garanii de stat, mprumuturi pentru investiii, programe regionale i locale specifice, au reprezentat portofoliul oferit partizanilor energiei verzi n Germania. Au nceput s fie valorificate resurse energetice variate noi si regenerabile hidro, energia vntului pe ap si pe uscat, pila fotovoltaic, biomasa, energia solar, geotermal si deeurile urbane. n martie 2007 Uniunea European a adoptat o noua politic n ceea ce privete energia regenerabil fixnd ca int obinerea a minim 20% din necesarul energetic UE din surse regenerabile pana n anul 2020. Pentru a atinge aceast int Comisia European a elaborat o serie de noi directive ce vizeaz att industria energetic cat i regimul construciilor publice i private. Obiectivele politicii energetice europene sunt sintetizate n forma 20-20-20% i se refer la:

ergie din combustibili fosili prin adoptarea de masuri de eficientizare i economisire a utilizrii consumului energetic precum izolarea termic a cldirilor sau utilizarea de becuri economice; ea de resurse regenerabile; Dat fiind c la nivelul UE peste 40% din energia curent este utilizat de ctre construcii (rezideniale, publice i industriale), UE a emis o directiv nou privind performana energetic a construciilor. Aceast directiv impune adoptarea la nivelul tuturor cldirilor a soluiilor de eficientizare energetic. Cldirile vor fi evaluate i vor primi un certificat de eficien energetic ce devine obligatoriu n orice contract de vnzare-cumprare de imobile. Mai mult utilizarea de soluii de eficientizare energetic, vor fi obligatorii pentru autorizarea tuturor construciilor noi sau n cazul renovrii construciilor existente. Aceast directiv propune un sistem de calculare a taxelor i impozitelor n funcie de performana energetic a cldirii asemenea sistemului de taxare a autovehiculelor n funcie de gradul lor de poluare. Evaluarea pozitiv a cldirilor rezideniale este condiionat de adoptarea de sisteme de nclzire solara i sisteme fotovoltaice de producere a energiei electrice. La nivel global UE deine prima poziie n ceea ce privete utilizarea energiei solare asigurnd 65% din producia global de energie de acest tip. Totui, trebuie sa inem cont de faptul ca la

nivel global mai puin de 1% din energia folosit este de proveniena solar n special datorit costurilor mai ridicate i a naturii sale intermitente comparativ cu energia convenional. Dintre tarile UE Germania i Spania sunt cele mai avansate n dezvoltarea i utilizarea energiei solare. Aceste ri au investit masiv n dezvoltarea tehnologiilor solare i au implementat un sistem de subvenii publice pentru stimularea productorilor de energie solar. Spre exemplu, Germania subvenioneaz energia solar pltind pentru aceasta un pre mai mare dect preul de comercializare pe pia. Aceasta politic se aplic inclusiv productorilor domestici care, prin instalarea de panouri fotovoltaice produc un surplus de energie ce este apoi direcionat ctre reeaua energetic naional. Totui, datorit inovaiilor tehnologice i dezvoltrii de ferme solare costul de producie a energiei solare a sczut substanial apreciindu-se ca pana n 2030 energia solar va reprezenta 7% din consumul energetic global.

Programe europene de promovare a energiei regenerabile

Grupul de lucru Hidrogen este o iniiativ de ultim or a Comisiei Europene, care va cerceta potenialul hidrogenului ca viitor nlocuitor al surselor de energie convenionale. Hidrogenul este vzut ca sursa de energie a Mileniului 3, ce poate fi folosit de la carburant pentru motoare, la surs de energie n baterii pn la combustibil pentru centrale electrice. Grupul va fi constituit din reprezentani ai unor reputate centre de cercetare, productori de componente i pile de combustie, companii de electricitate, productori de automobile i maini de transport. Pila de combustie combin hidrogenul cu oxigenul pentru a produce energie electrica, n urma procesului rezultnd doar ap si energie termic. Comisia Europeana a mai lansat proiectul demonstrativ CUTE (Clean Urban Transport for Europe), prin care nou orae europene (Amsterdam, Barcelona, Hamburg, Londra, Luxembourg, Madrid, Porto, Stockholm si Stuttgart) vor introduce hidrogenul n sistemul de transport public. Alt program suport ECTOS (Ecological City Transport System), a fost lansat n 2001.

Energia eoliana din Europa, infloritoare pe timp de criza

Chiar daca Europa se confrunta cu o criza economica dura, industria energiei eoliene a reusit sa inregistreze un avans serios in ultimii ani. Succesul acestei ramuri a fost determinat, in mare parte, de reglementarile impuse de Comisia Europeana, precum si de planurile fiecarei natiuni in parte de a reduce dependenta de combustibilii clasici, noteaza aol.com.

In acest an, productia de energie eoliana din tarile membre ale Uniunii Europene a ajuns la 100 GW.Aceasta cantitate ar fi fost realizata de 39 de centrale sau de arderea a 72 milioane de tone de carbune.Energia eoliana reprezinta 7% din totalul de energie consumata in UE, potrivit datelor furnizate de European Wind Energy Association (EWEA) din Bruxelles. "Le-a luat 20 de ani statelor europene ca sa produca 10 GW de energie eoliana si alti 13 ani, pentru inca 90 GW", a precizat Christian Kjaer, CEO al organizatiei, care a adaugat ca aceasta cantitate este suficienta pentru a alimenta 57 milioane de gospodarii.CNN mentioneaza ca Germania, Spania si Marea Britanie sunt liderii europeni in materie de energie eoliana."Desi exploateaza doar o mica parte din potential, energia vantului a avut un impact substantial in securitatea energetica a Europei si asupra mediului. In plus, industria verde a creat multe locuri de munca si a impulsionat exportul de tehnologie", a mai spus Kjaer. De exemplu, Germania sta foarte bine la acest capitol, situandu-se in spatele Chinei si Statelor Unite, la nivel mondial, cu o capacitate de productie de 30 GW, ce reprezinta 11% din nevoia totala de electricitate a tarii.Insa succesul energiei eoliene nu a venit usor, mai noteaza CNN. In urma cu zece ani, combustibilul fosil si centralele nucleare dominau clar piata europeana. Abia dupa ce UE a implementat liberalizarea pietei, in 1998, schimbarile au inceput sa apara, prin impunerea mai multor reguli de limitare a poluarii si de incepere a productiei de energie regenerabila. Astfel, prin actele normative adoptate la nivelul UE, statele membre sunt obligate ca, pana in 2020, 20% din alimentarea cu energie sa fie din surse regenerabile. In plus, ele sunt nevoite sa reduca emisiile de carbon si cantitatea de energie consumata tot cu 20%.In prezent, ponderea energiei verzi in productia totala de energie din Romania este de 3%.

Europa, lider mondial in productia de energie solara

Doua treimi din panourile solare montate la nivel mondial pentru producerea de energie se gasesc in Europa, potrivit unui raport al Centrului de Cercetare al Uniunii Europene (European Unions Joint Research Centre). Capacitatea panourilor solare din Europa, care insumeaza doua treimi din totalul mondial, era de 18,5 gigawati la sfarsitul anului 2012. Conform raportului mentionat, industria fotovoltaica la nivel european a crescut cu 40% in 2013, valorand 84 de miliarde de dolari. 2% din necesarul Europei In timp ce Europa este lider in productia de energie solara, China este cel mai mare producator de panouri solare la nivel mondial. Desi Statele Unite se claseaza mult in urma Europei, cu o capacitate de numai 1,8 megawati energie solara, estimarile arata ca aceasta cifra se va dubla pana la sfarsitul acestui an. Pozitia de lider pe care Europa o detine in productia de energie solara nu este insa suficienta pentru a atinge obiectivul potrivit caruia, pana in 2020, 20% din totalul energiei consumate la nivel european trebuie sa provina din surse regenerabile. Volumul actual de energie solara reprezinta numai doua procente din necesarul de electricitate al Europei.