E timpul ca statul sa nu mai subventioneze specializarile care nu au cautare pe piata muncii?

N2
Faptul ca cei de la taxa sunt mai putin instariti nu spune nimic in legatura cu cei de la buget ce vor fi nevoiti sa plateasca o taxa ce poate nu si-o vor permite, nici nu exclude faptul ca invatamantul universitar este in continuare preponderant de stat si ca unele specializari ar disparea in lipsa sustinerii oferite de acesta. Abordarea motiunii ramane in continuare exagerata, dovada oferita conform carora exista universitati ce reusesc sa-si trimita toti absolventii pe piata muncii ar fi buna daca ar fi inclus si universitati romanesti (macar una, daca nu chiar 4 cate centre universitare mari sunt in tara). S-a subinteles de-a lungul dezbaterii faptul ca discutam despre problema Romaniei.
Investirea precede evoluia

Investitia in educatie apartine individului nu statului. De aceea, unul dintre criteriile considerate a fi esentiale in acordarea subventiilor (si prezentate in discursul anterior) era acela al vointei proprii a individului. Problema la care a fost facuta referire este aceea a facultatilor necautate pe piata muncii, insa cautate (dorite) de catre studenti. Intr-un astfel de caz, statul ar opri subventiile si i-ar forta pe respectivii studenti sa plateasca taxa (in caz ca isi permite acest lucru, sau daca nu, sa fie obligati sa renunte la a mai face vreo facultate). Statul ar trebui sa tina cont de dorinta studentilor de a studia un anumit domeniu, fie el si necautat pe piata muncii, si sa incerce sa-i ajute pe acestia sa isi gaseasca mai usor un loc de munca, fie chiar prin atragerea investitorilor in domeniile actualmente necautate.

Consecinele specializrilor nedorite

A2
Primul argument majoritatea celor ce... nu se susine deoarece din raportul [1] Societii Academice din Romnia rezult, n urma unui sondaj, c studenii la tax sunt n medie mai sraci. O s contraargumentez gradual ceea ce a spus N1, deoarece acesta nu a fcut o bun delimitare. Specializrile cutate sunt viitorul Dac numrul de absolveni anual este mai mic dect numrul de locuri de munc disponibile atunci specializarea cu puine locuri bugetate are cutare pe piaa muncii i se ncadreaz n ipoteza moiunii, i anume de a fi subvenionat, n detrimentul altei specializri necutate. Studiul citat este puin relevant: nu ofer date verificate, statistica nu este concludent. Dar ai subliniat bine i m

ajui n dezbaterea mea absolvenii nu i gsesc locuri de munc dup ce termin facultatea din cauza dezinteresului pentru specializrile lor! Argumentul c nici o facultate nu reuete s-i trimit toi absolvenii pe piaa de munc este hazardat i generalizat deoarece dac privim spre studiul realizat de RH Emerging i Trendence [2], exist universiti de stat ce reuesc aceast performan. Exemplul lui N1 referitor la Facultatea de Informatic nu mi se pare, de asemenea, relevant, iar afirmaiile capabil i student plictisit... nu este susinut n contextul de fa. Capabil implic o judecat pe care nu suntem n msur s o dm. n contextul actual, statul nu subvenioneaz cea de-a 2-a specializare, prin urmare studentul i pltete singur a doua facultate. nseamn c prima opiune a fost neinspirat, deoarece au fost locuri la buget, dar fr o cerere corespunztoare de munc pentru absolveni. Investirea precede evoluia Dac investiia n educaie aparine individului, atunci N1 i contrazice teza, deoarece rezult c este de acord c statul nu trebuie s subvenioneze orice specializare, din moment ce investiia aparine individului. Deci statul trebuie s foloseasc subvenionrile conform cererii pieei, iar indivizii interesai de un domeniu neprofitabil s se autofinaneze. Prin aceste argumente N1 las impresia c nu este sigur c ar trebui s fie subvenionate domeniile necutate din moment ce aduce n discuie posibilitatea de a nu face facultate, dar de a ctiga bani (deprtndu -se de subiect) i sugereaz c statul trebuie s ofere soluii. Referitor la titlul lui N1, aceast moiune nu spune c nu poi studia domeniul dorit, prin urmare societatea bun rmne nealterat. l aprob pe N1 cnd spune c faci mai uor ceea ce -i place. Dar, din moment ce nu exist cerere pe pia, nu exist nici jobul visat. Vor fi, n schimb, frustrri, i de aceea readuc n discuie faptul c individul este nevoit s se reorienteze. Primul exemplu - Steve Jobs - nu este cel mai potrivit, acesta neterminnd facultatea, iar cel al lui Radu Georgescu este neconcludent, avnd mic relevan n contextul de fa deoarece piaa muncii s-a schimbat ntre timp. Consecinele specializrilor nedorite N1 susine c statul a meninut specializri care nu aveau cutare, dovedindu -se utile mai trziu. ns, pn la momentul oportun, ei s-au orientat ctre alte domenii. Cum piaa muncii aferent fiecrei specializri nu poate absorbi un asemenea numr de juriti, [...], acetia i gsesc joburi n alte domenii, determinnd astfel companiile s investeasc mai mult n pregtirea lor[3]. Un studiu [...] arat faptul c doar jumtate dintre tinerii absolveni cu studii superioare lucreaz n domeniile n care s-au specializat. Astfel, unii absolveni au ales joburi n alte domenii n defavoarea studiilor de aprofundare.[4] Surse[5] indic faptul c nu absolvenii IT ai anilor 1980-1990 sunt cei angajai n companiile menionate, ci aceia ai anilor 2007-2008, ca medie, baza de recrutare anual constituind-o proaspeii absolveni. Media de vrst la Continental este de 30 de ani[6], prin urmare absolvenii anilor 20042005.

n concluzie, aprobarea moiunii aduce multe avantaje, dintre care enumer: oferirea unui punct de reper viitorilor studeni care nu sunt hotri n alegerea carierei; specializrile cutate corespund locurilor de munc existente dup absolvire, scznd rata omajului; nu este ngrdit dreptul la educaie prin aceast moiune, deoarece studentul poate s fac i ceea ce i dorete; absolvenii nu mai sunt nevoii s-i schimbe domeniul studiat, iar economia rii crete datorit absolvenilor care au un viitor asigurat. Referinte: [1] SAR Policy Brief no. 46 , Pentru o autonomie responsabil. Expansiunea universitilor n Romnia (Iulie 2010), p. 6, recuperat pe data de 01.11.2013 de pe http://sar.org.ro/files/529_Policy%20memo46.pdf [2] Oancea, Dorin, Universitile care nu scot niciodat omeri, recuperat la data de 01.11.2013 de pe site-ulhttp://www.businessmagazin.ro/actualitate/universitatile-care-nu-scot-niciodata-someri11589502?utm_source=Facebook&utm_medium=Cross&utm_campaign=Mediafax ( 30.10.2013) [3] orgonascristian@yahoo.com, Cati dintre tinerii cu studii superioare nu lucreaza in domeniile in care s-au specializat?, recuperata pe data de 01.11.2013 de pe https://www.fundatiadinupatriciu.ro/ro/media_room/stiri/340 (12.09.2010) [4] Oprian, Mdlina, nscrierea la master, scuz pentru a scpa de angajare, recuperat la data de 01.11.2013 de pehttp://www.evz.ro/detalii/stiri/inscrierea-la-master-scuza-pentru-a-scapa-deangajare-907465.html (30.09.2013) [5] Interviu cu Nicolae Godiac, Director Operaional la Endava Moldova, recuperat la data de 01.11.2013 de pehttp://unimedia.info/interviu/12.html (11.07.2012) [6] Ziarul Financiar, Combustibil pentru automotive, recuperat la pe http://www.zf.ro/profesii/on-the-moove-3010003/ (08.05.2006) data de 01.11.2013 de

N1
Sprijinul statului romn pentru nvmntul universitar este esenial n supravieuirea acestuia. Majoritatea universitilor romneti sunt de stat, majoritatea locurilor sunt bugetate, sau subvenionate, majoritatea celor ce beneficiaz de aceste locuri nu i-ar putea permite - fr sacrificii mari - plata taxei de colarizare. Abordarea echipei afirmatoare este exagerata, intrucat ar face ca numeroase locuri de munca sa ramana neocupate (cele in care numarul de absolventi anual este mai mic decat numarul de locuri de munca disponibile). De asemenea, trebuie sa constientizam ca este firesc ca o parte dintre absolventii facultatilor sa ramana in afara pietei muncii chiar si pentru o perioada mai indelungata. Cadrul universitar ofera un sprijin important pentru a putea face fata pe piata muncii, insa uneori este necesara o triere a viitorilor angajati si in functie de calitatile personale sau in functie de preferintele angajatorilor. Statul nu ar creste calitatea vietii, ci ar crea o absurditate, sau chiar o imposibilitate pentru mediul universitar (nicio facultate nu reuseste sa-si trimita toti absolventii ulterior pe piata muncii [1]).

Munca despre care vorbea Adam Smith si munca despre care vorbim noi nu sunt una si acceasi. Cand e vorba de o munca ce necesita o calificare universitara, calitatea si nu cantitatea este ceea ce conteaza. Afirmatorii pleaca de la premisa ca a creste numarul de studenti in facultatea de Informatica, de exemplu (un domeniu cautat), va echivala cu a avea mai putin somaj. Un student ce a ales facultatea de filozofie in detrimentul celei de informatica, nu a facut-o deoarece filozofia ar fi avut o mai mare cautare pe piata muncii, ci pentru ca este pasionat si capabil sa lucreze in domeniul filozofiei. A aduce un student dornic si pregatit pentru a face filozofie, la facultatea de informatica, nu va ocupa un loc de munca in plus (scadea somajul), ci va crea un student plictisit si neproductiv in plus. Formarea unui specialist necesita uneori chiar si 5-6 ani. Piata muncii este mult mai volatila de atat. Simpla deschidere a unui combinat petro-chimic poate sa modifice intru totul structura pietei in mai putin de un an. Daca insa statul opreste subventiile pentru o anumita specializare, posibilitatea de a reface acea specializare, de a-i redobandi prestigiul, resursele, si de a atrage dinou un numar suficient de studenti pasionati scade spre zero. In contextual actual o persoana poate dobandi mai mult de un singur set de abilitati cazul celor ce se reorienteaza catre o alta facultate, sau a celor ce fac doua facultati. Investitia in educatie apartine individului. Acelasi individ poate urma o specializare, sa depuna mai mult efort si sa obtina in final venituri mai mari, sau sa nu depuna efortul respectiv si sa fi iesit mai castigat daca nu ar fi facut o facultate. Statul trebuie sa ofere posibilitatea de a face astfel de investitii si eventual sa incerce sa ajute domeniile mai cautate atragand investitorii necesari. O societate mai bun este aceea n care poi studia domeniul dorit Dei greu de oferit o soluie general valabil pentru reuita n carier, indiferent de domeniul ales, sfatul comun oferit de persoanele ce lucreaz n domeniul HR ori persoanele de succes este acela c te dezvoli mai uor cnd faci ceea ce-ti place[3]. Acesta este i principiul ce st la baza sistemului capitalist din zilele noastre, un principiu ce aduce nu doar un echilibru social, ci i maximum de eficien economic. Dac e s considerm exemplul lui Steve Jobs sau cel a romnului Radu Georgescu[4], observm c succesul carierei lor a venit nu din studiul unor specializri cutate (pe atunci) pe piaa muncii, ci din urmarea propriilor pasiuni i nclinaii. Compromisul profesional nu poate fi prezentat ca prima opiune ntr-un stat ce dorete s mbunteasc calitatea vieii i n acelai timp s-i dezvolte ramura economic. Specialitii fac o ar mai atractiv Faptul c statul a meninut de-a lungul timpului specializri ce nu au reuit decenii la rand s fie atractive pentru piaa muncii, a facut posibil ca n momentul n care piaa s -a schimbat, cnd necesitatea de specialiti din domeniile respective a crescut brusc, piaa s poat oferi resursa uman necesar. Domeniul IT nu a fost mai deloc cutat de-a lungul anilor 80-90, el devenind atractiv n prezent ('00). ntruct Romnia a meninut aceast specializare, a putut oferi specilitii necesari. Venirea companiilor IT ( Amazon, Endava, Continental,.. ) a crescut bugetul statului i a ajutat i unele domenii auxiliare (marketing, HR, construcii etc.).

Schimbri asemntoare n dinamica pieei muncii ar putea aprea pe termen lung, fr a fi vizibile pe termen scurt. Este necesar s pstrm domeniile ce n prezent pot prea ne-atractive atfel nct Romnia s poat fi atractiv pentru viitorii investitori. Specialitii se construiesc n timp. n concluzie, moiunea nu ar trebui acceptat, ntruct ngrdete accesul la educaie, pune n pericol unele domenii, foreaz oamenii s urmeze o carier ce nu i-o doresc, i modeleaz sistemul universitar dup o pia a muncii mult prea volatil pentru a putea fi dublat de specialiti. Referinte: [1] Topul_facultilor_inutile,_cu_cerere_zero_n_piaa_muncii [2] Distribuirea_locurilor_per_specializari,_UAIC_Iasi,_Universitatea n cifre [3] (a)Find_and_use_your_passion_and_youll_have_a_great_career.,(b)Video. [4] "Avem_nevoie_de_oameni_carora_sa_le_placa_ceea_ce_fac"-Radu.Georgescu