Sunteți pe pagina 1din 15

GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIAL DE PROBE N VEDEREA MONITORIZRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabilete regulile i procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este ntocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animal i produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman i de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animal)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN I AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animal care nu sunt destinate consumului uman

Reguli de recoltare a probelor, ambalare si expedierea la laborator 1. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcia Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor Judeean i a Municipiului Bucureti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) n vederea prelevrii, identificrii, pregtirii i transportului n condiii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Persoana autorizat pentru recoltarea probelor este direct responsabil de recoltarea, ambalarea, identificare, transportul i expedierea probei/probelor la laborator, respectnd n cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun, furniznd o documentaie ct mai complet referitoare la probe, avnd o colaborare foarte strns cu laboratoarele, utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. 2. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua n laboratoare oficiale autorizate de ctre autoritatea competent3. Pentru a-i dovedi competena, aceste laboratoare vor participa n mod regulat la programe adecvate de testare a competenei, organizate de laboratorul naional de referin, comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Laboratoarele trebuie s fie integrate ntr-un sistem extern de evaluare i acreditare a controlului calitii4. 3. Planuri de recoltare a probelor 3.1. Cronograma Pe parcursul programului anual, recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp, sau in cazul suspiciunilor, eventual al apariiei n mod neprevzut a unor boli in efectivele furajate. Prelevarea probelor va fi efectuat n mod inopinant, fr anunarea prealabil a reprezentantului unitii, la ore i zile din sptamn care
3

REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura

verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu normele de sntate animal i de bunstare a animalelor
4

ISO/IEC 17025:2005 2

nu au fost stabilite anterior, autoritatea competent asigurdu-se c elementul surpriz este meninut n permanen. 3.2. Strategia de recoltare a probelor. 3.2.1. Tipuri de probe. Definiii5. A. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea prob care se recolteaz n conformitate cu prevederile programului anual, fiind reprezint de matricea sau substratul de analizat, bazata pe selectia randomizata a prelevarii. B. Proba suspect O prob se consider a fi suspect atunci cnd este prelevat n urmtoarele situaii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima; b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. Proba selectiva Proba selectiva reprezint acea prob care este prelevat pe criterii statistice, urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara. 3.3. Plan de recoltare a probelor. In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0, unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat.
5 6

EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3

maxime pentru continutul in microorganisme.


7

Conform

recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis:

Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site, malaxoare, mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. 4. Locul de prelevare al probelor. 4.1. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10

-In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. 11 v. Fig 1); -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. 9 v. Fig. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. 4.2. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone, v. Fig, 2).
8

Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 1986, 2nd EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals

Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.


9 10 11

MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA 1977 4

Fig. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12

-Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. 9 v. Fig. 1) 4.3. Probe de materii prime - Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone, v. Fig, 2) 5. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I, 5.A.2) Cantitile de probe, respectiv suprafete de recoltare, pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate n tabelul din Anexa nr.1. Aceste cantiti trebuie s fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate s efectueze determinrile analitice necesare. 6. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face n recipiente/ambalaje care s asigure integritatea i trasabilitatea, astfel concepute nct s nu permit substituirea, contaminarea
12 13

sau

degradarea

probelor.

Dup

recoltare,

fiecare

prob

se

Associaion of American Feed Control Officials, 2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eantionare i analiz pentru controlul oficial al furajelor 5

individualizeaz prin etichetare, se ambaleaz separat asfel nct s nu se deterioreze n timpul transportului, se sigileaz pentru a se evita substituirea. 7. Procesul verbal de recoltare a probelor Dup prelevarea probelor se va ntocmi un proces verbal de recoltare (v. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele i va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unitii sau cresctorul de animale. n cazul refuzului de a semna, procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar i de un martor. Procesul verbal se ntocmete n trei exemplare, din care primul va nsoi probele expediate la laborator, al doilea rmne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. Proba recoltat va fi divizat in 3 subprobe identice, din care prima va fi analizat, cea de-a doua reprezint contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramne la unitatea de la care a fost recoltat proba, fiecare permind realizarea procedurii analitice complete. Contraprobele recoltate se vor depozita n condiii care s nu afecteze integritatea probelor i s nu produc degradarea acestora. Contraprobele vor fi pstrate pn la comunicarea oficial a buletinului de analiz. 8. Transportul i expedierea probelor n scopul asigurrii integritii probelor, o atenie deosebit trebuie acordat condiiilor de transport, temperaturii n timpul transportului i timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. Intervalul dintre prelevarea probelor i realizarea examenului bacteriologic trebuie s fie ct mai redus, pentru a pstra condiia microbiologic iniial a probelor -supravieuirea bacteriilor infectante i evitarea multiplicrii celor contaminante. Dup prelevare, probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator n cel mai scurt timp posibil, timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltrii, fiind conservate prin refrigerare ( 2 - 40 C).
Intocmit:Dr. Horia Albu
6

Anexa nr. 1 Produs14 Cereale Sroturi, derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100

14 15

SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA, Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala, LCCAOA 1977 7

Anexa nr. 2

Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. in produse furajere

Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. Pentru Salmonella spp., spre exemplu, nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari, este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. In acest sens, cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei)

Salmonella referitor la o repartizare ipotetica, cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3, au condus la ideea ca, in cazul unui nivel foarte redus, este mai probabil

EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-

producing animals
2

McChesney, D. G., Kaplan, G. and Gardner, P. 1995. FDA survey determines Salmonella

contamination. Feedstuffs: 20-23.


3

Ekbohm, G. 1993. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. The

Swedish Board of Agriculture, Internal Report.

termenul de concentratie pe unitate4. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0.05, 0.1 si 0.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g, 250g si respectiv 125 g de produs. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta, prin definitie, modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei

microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite, exista putine informatii, putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative.

Experienta din Norvegia, unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella, in special din soia din import, a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. In aceasta lumina si in general, conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP, este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general, conform datelor din literatura stiintifica, cele cu continut proteic ridicat, soia
4

si

derivatele,

srotu

Foster, E. M. 1971. The control of Salmonella in processed foods: a classification system

and sampling plan. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266.


5 6

In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. EFSA, 2006a, EFSA, 2007c , rapoarte zoonoze.

Whyte, P., McGill, K. and Collins, J. D. 2003. A survey of the prevalence of Salmonella

and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24
8

GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare

rile de oleaginoase, leguminoase, etc. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice, cu durata de cativa ani, in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport, morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea

animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Bacteriile din genul Clostridium (C. botulinum, C. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic, prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice, chimice, pe timpul extrudarii sau granularii. Recoltarea mecanica a probelor, ca si cea automata, este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate,
9

EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica Campilobacter spp si Staphylococcus spp.

10

11

Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific

applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.
12

Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate, Ed. SRAC, Bucuresti 2009, : cap. 12.3 (12.3.2).

acolo unde exista un sistem control implementat. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor, atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre, site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat, va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0, unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site, malaxoare, mijloace de transport). Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5
13

In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite

minime si maxime pentru continutul in microorganisme.


14 15

SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and

specific applications. 1986, 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.
16

EFSA Journal (2008) 720, 1-84, Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals

% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) . Distributia medie = -2.30 si sigma = 0.80

P (accept) la n=10 si c=0

Date primare
17

P(accept)

International Commission on Microbiological Specifications for Foods.

Media sigma m n c

-2.30 0.80 -1.40 10 0

Calculat Solicitat

2.00 2

% %

proba

25

Limite estimate Media aritmetica 0.0275 cfu/g 1 cfu in 36.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.0050 cfu/g 198.2 grame

In acest caz numarul minim de probe este n= 10. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.

Dr. Horia Albu Serviciul Control Furaje