Sunteți pe pagina 1din 5

TOLERANT si INTOLERANT

Toleran (lat.: tolerare = a suporta) este un termen social, etic i religios aplicat la o colectivitate sau la un individ, care definete respectul libertii altuia, a modului su de gndire i de comportare, precum i a opiniilor sale de orice natur (politice, religioase etc.). Toleranta inseamna bunul simt de a nu fi egoist si a intelege ca ceva ce pentru tine este poate lipsit de importanta pentru altul vine pe primul loc. Lipsa tolerantei este egoism iar egoismul este sursa tuturor relelor din lume. Toleranta este respectul, acceptarea si aprecierea bogatiei si diversitatii culturilor lumii noastre, felurilor noastre de expresie si manierelor de exprimare a calitatii noastre de fiinte umane. a este incura!ata prin cunoasterea, desc"iderea spiritului, comunicatie si libertatea gandirii, constiintei si credintei. #oleranta este armonia in diferente. a nu e doar o obligatiune de ordin etic$ ea e, de asemenea, si o necesitate politica si !uridica. #oleranta e o virtute care face ca pacea sa fie posibila si care contribuie la inlocuirea culturii ra%boiului cu o cultura a pacii. Toleranta nu e nici concesie, nici condescendenta ori indulgenta. #oleranta este, mai ales, o atitudine activa generata de recunoasterea drepturilor universale ale persoanei umane si libertatilor fundamentale ale altora. in nici intr&un ca%, toleranta nu poate fi invocata pentru a !ustifica violarea acestor valori fundamentale. #oleranta trebuie sa fie practicata de catre indivi%i, grupuri si 'tate. Toleranta e responsabilitatea care sustine drepturile omului, pluralismul (inclusiv, pluralismul cultural), democratia si 'tatul de drept. a implica respingerea dogmatismului si absolutismului si confirma normele enuntate in instrumentele internationale cu privire la drepturile omului. (n conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranta nu inseamna nici a tolera nedreptatea sociala, nici a renunta la propriile convingeri, nici a face concesii in aceasta privinta. a semnifica acceptarea faptului ca fiintele umane, care se caracteri%ea%a natural prin diversitatea aspectului lor fi%ic, prin situatia lor, felul de exprimare, comportamente si prin valorile lor, au dreptul de a trai m pace si de a fi cele care sunt. a semnifica, de asemenea, ca nimeni nu trebuie sa&si impuna propriile opinii altuia. (n lumea moderna, toleranta e mai necesara ca oricand. )oi traim intr&o vreme marcata de mondiali%area economiei si accelerarea mobilitatii, comunicatiei, integrarii si interdependentei, migratiilor si deplasarilor de mare amploare ale populatiilor, urbani%arii si mutatiilor in sfera formelor de organi%are sociala. *in moment ce nu este nici intr&o parte a lumii o situatie care sa nu sa se caracteri%e%e prin diversitate, cresterea intolerantei si confruntarilor constituie o amenintare potentiala pentru orice regiune. si nu e vorba aici de o amenintare ce s&ar limita la o anumita tara, ci de o amenintare universala. Toleranta e necesara atat intre indivi%i cit si in cadrul familiei si comunitatii. +romovarea tolerantei si modelarea atitudinilor fata de diferite opinii, in sensul unei desc"ideri reciproce si al solidaritatii urmea%a sa aiba loc in scoli si universitati si prin intermediul educatiei non&formale, acasa si la locul de munca. ,i!loacele de informare m masa sunt pe masura sa !oace un rol constructiv, in acest sens, favori%and dialogul si de%baterile libere si desc"ise, propagand valorile tolerantei si evidentiind pericolul indiferentei fata de expansiunea ideologiilor si grupurilor intolerante.

(n toat- urmea%a a fi intreprinse masuri in vederea asigurarii egalitatii in demnitate si drepturi pentru grupuri si indivi%i, pretutindeni oriunde este necesar. in acest sens, o atentie deosebita va fi acordata grupurilor vulnerabile de%avanta!ate din punct de vedere economic sau social astfel ca sa le fie asigurate protectia legii si masurile sociale, mai ales, in materie de locuinta, munca si sanatate, cit si in sensul respectarii autenticitatii culturilor si valorilor lor si facilitarii, in special prin educatie, a promovarii si integrarii lor profesionale si sociale. Educatia ducatia este mi!locul cel mai eficient pentru a preveni intoleranta. +rima etapa, in sensul educatiei pentru toleranta, e de a o invata pe fiecare persoana din societate care&i sunt drepturile si libertatile pentru ca ele sa fie respectate si de a promova vointa de a prote!a drepturile si libertatile altora. ducatia in sensul de a fi tolerant trebuie sa fie considerata un imperativ prioritar$ iata de ce trebuie sa fie promovate metodele sistematice si rationale de predare a tolerantei care sa se adrese%e la sursele culturale, sociale, economice, politice si religioase ale intolerantei, surse care tocmai constituie cau%ele fundamentale ale violentei si excluderii. +oliticile si programele tolerantei atat intre indivi%i cit si intre grupurile etnice, sociale, culturale, religioase si lingvistice si natiuni. ducatia in domeniul tolerantei urmea%a a vi%a contracararea influentelor care ar duce la frica si excluderea altora si trebuie sa&i a!ute pe tineri sa&si de%volte capacitatile de a&si formula o parere proprie, de a avea o reflexie critica si de a !udeca in termeni etici. La nivel mondial trebuie s- se actione%e pentru punerea in functiune a programelor de cercetare .n domeniul stiintelor sociale si educatiei pentru toleranta, drepturile omului si non&violentei. /eea ce inseamna de a acorda o atentie deosebita imbunatatirii instruirii invatatorilor, programelor de studii, continutului manualelor si cursurilor si a altor materiale pedagogice, inclusiv noilor te"nologii educationale, in vederea instruirii unor cetateni activi si responsabili, desc"isi spre alte culturi, capabili sa aprecie%e valoarea libertatii, respectarea demnitatii umane si diferentelor dintre ele si care sa fie m stare sa previna conflictele sau sa le re%olve prin mi!loace non&violente. Semnificaii #olerana poate fi .neleas .n diferite moduri: +oate fi adoptat .n mod provi%oriu sub forma unei concesii, ca manevr tactic. +oate repre%enta o acceptan sau o permisiune, ca form a unui de%interes. 0devrata toleran, .n spirit umanist, .nseamn .ns mai mult dect o simpl 1suportare1 .n sensul originar, ea presupune respectul opiniei contrare i este strns legat de libertatea persoanei. +rin toleran se respect deci%iile altor oameni, grupuri, popoare, religii, alte moduri de gndire i puncte de vedere, alte stiluri i moduri de via. 0sfel, garantarea necesitii spiritului de toleran depete cu mult domeniul .ngust al politicii. 0lt punct de vedere spune c tolerana .nseamn a permite ceva ceea ce ar putea fi suprimat. 0cest punct de vedere este adoptat de specialitii .n diferite te"nici persuasive i .n r%boaie informaionale. Implicaii politice /onstituiile statelor democratice moderne garantea% diverse forme ale libertii individuale i de grup, ca, de exemplu, libertatea de opinie i cea religioas. #olerana este inclus .n 1*eclaraia 2niversal a *repturilor 3mului1 din 4567 a 3rgani%aiei )aiunilor 2nite. *e aceea, una din caracteristicile societii moderne este pluralismul, precum i permanentul dialog .ntre diverse convingeri spirituale, morale i religioase, pentru reali%area unei comuniti .n diversitate. #olerana are limitele sale .n normele de drept, care reglementea% convieuirea membrilor societii, pentru aprarea demnitii i libertii oamenilor. 2

)oiunea de toleran apare .n istoria culturii europene la .nceputul secolului al 89:&lea, .n strns legtur cu gndirea umanist, .ntruc"ipat .n persoana lui rasmus din ;otterdam, .n efortul su de combatere a fanatismului religios. 0lte personaliti care s&au ilustrat .n atitudinea lor consecvent tolerant .n confruntarea cu alte opinii sau repre%entri asupra lumii au fost <o"n Loc=e (4>?@&4AB6), 9oltaire (4>56&4AA7) i Cott"old Lessing (4A@5&4A74). <o"n Loc=e, .n 1'crisoarea asupra toleranei1 ("A Letter Concerning Toleration", 4>75), recomand tolerana ca reacie fa de un comportament aberant, 1trebuie suportat ceea ce este contrar u%anelor comune1. Lui 9oltaire i se atribuie fra%a, considerat devi% a toleranei: "Je n'aime pas vos ides, mais je me battrai jusqu' la mort pour que vous puissie! les e"primer" (1*etest ideile voastre, dar voi lupta pn la moarte pentru ca voi s le putei exprima1). (n drama "#at$an %neleptul", Lessing apr libertatea religioas. Intolerana 3pus toleranei este intolerana, care poate merge pn la fanatism. "&"ist un singur lucru care nu poate 'i tolerat (i anume intolerana" . Intoleranta este unul dintre cele mai grave vicii, care si&a pus stigmatul pe intreaga istorie a civili%atiilor umane, iar i%vorul acesteia vine, fara indoiala, din instinctul autoconservarii. Drica si precautia fireasca inaintea a ceea ce ne este necunoscut, neobisnuit si strain deriva adesea spre ostilitate si intoleranta. 0cest fenomen este foarte raspandit in lumea animala, ca si in societatea umana, dar numai in societatea umana el a luat o asemenea amploare, generand ra%boaie sangeroase, moarte si "aos. *in pacate, inca nu ne&am invatat sa omitem din comportamentul nostru emotiile distrugatoare, care aduc atatea suferinte neamului omenesc. +entru o fiinta sociala, cum este omul, ostilitatea si intoleranta sunt surse permanente de conflicte, ceea ce este deosebit de periculos. 'avantul austriac Eonrad Lorent% ne averti%ea%a despre acest pericol in cartea sa 0gresiunea. l afirma, ca in procesul evolutiei doar animalele carnivore au obtinut, prin selectie naturala, mecanismul de franare a agresiunii, dat fiind ca doar acestea poseda arme cu adevarat periculoase nu numai pentru prada lor, ci si in conflictele cu semenii. 'tramosii omului, fiind erbivori, au ratat lectiile evolutiei, la care s&a predat aceasta materie. 2lterior, din pacate, omul s&a invatat sa produca arme nemasurat mai eficiente decat g"earele si coltii, si n&a pregetat sa le foloseasca impotriva semenilor sai din alt trib, alta comuniune, alta tara, cu alta limba, alta culoare a pielii, alta religie, alta opinie sau alt mod de viata. :nteligenta si inventivitatea l&a servit nu numai sa&si usure%e viata, dar si sa si&o complice cu mult succes, inventand pericole care nu au existat pana la el. :n plus, omul s&a invatat sa se !ustifice in orice impre!urari, pentru orice fapte oribile. )u exista crime in istoria omenirii, pentru care faptasii sa nu fi gasit o !ustificare F fie nobila, fie patriotica, fie sfanta, si deci in afara oricarei critici. :n mod natural apare intrebarea: daca omul nu poseda o frana psi"ologica, programata in genotipul sau, a agresiunii, care sunt sansele lui in continuareG /um vom supravietui in asemenea conditiiG 'ituatia este intr& adevar grava, dar dialectica ne invata despre unitatea si lupta contrariilor, ceea ce ne sugerea%a, ca orice fenomen este insotit de opusul sau, deci speranta noastra spre mai bine nu este lipsita de temei. /"iar daca omul nu beneficia%a de o frana genetic programata a pornirilor sale agresive, tot atat de eficienta ca cea a animalelor carnivore, exista, totusi, fenomene sociale care suplinesc acest nea!uns esential al naturii umane. :ntregul proces de educatie al personalitatii umane este orientat spre suprimarea pornirilor egoiste si distructive in favoarea celor altruiste, creatoare, spre adaptarea individului la mediul social. +entru ca%urile de esec individual al procesului de educatie societatea dispune de mecanisme represive de cori!are sau macar i%olare a indivi%ilor care repre%inta un pericol social. +rin urmare societatea este foarte cointeresata in buna functionare a tuturor acestor mecanisme, a legislatiei care le asigura, si mai ales in buna functionare a sistemului de educatie si instruire. 3 persoana care gandeste profund de!a poseda o frana eficace a pornirilor sale spontane, caci este invatata sa calcule%e efectele si sa cantareasca consecintele actiunilor sale. 3 persoana instruita ti inteligenta va gasi mai usor un domeniu de activitate pe gustul sau si pe potriva capacitatilor sale, ceea ce exclude in mare masura probabilitatea esuarii sale in plan personal si social. 3

2nei forte atat de puternice, cum este instinctul autoconservarii, i se opune alt instinct puternic F acel al cunoasterii. 3mul este o fiinta complexa, de aceea frica si precautia sunt insotite adesea de curio%itate si cura!. 0tunci cand curio%itatea invinge precautia, iar cura!ul invinge frica, se fac descoperiri minunate, cu care omenirea paseste pe calea progresului stiintific si social. *ar cand lasam frica si precautia sa degenere%e in ostilitate si intoleranta, nu mai ramane loc nici pentru curio%itate, nici pentru cura!. :n consecinta, omul se inc"ide in cercul restrans al semenilor sai, in gaoacea stramta a unor idei banale si invec"ite, nedorind sa intre in contact nici cu oameni noi, nici cu idei proaspete. *and frau liber repulsiei noastre pentru tot ce este nou, neobisnuit si necunoscut, noi inaltam un bara! in calea progresului. 3ricat n&ar parea de paradoxal, c"iar daca nu apartinem acestei categorii umane, pericolul de a deveni intoleranti ne pandeste si din alta parte. +ro%elitismul, alimentat de orgoliu si dorinta de a domina, este un imbold foarte puternic al naturii omenesti. 3rice adevar ar descoperi pentru sine, omul, ca o fiinta sociala ce este, doreste sa&l impartaseasca altora, bucurandu&i cu frumusetea ideii si afirmandu&se pe sine. *ar foarte ades, cand ideea nu este acceptata, autorul ei insista in mod abu%iv, devenind agresiv si intolerant. 0cest lucru se intampla mai ales cu persoanele active si cura!oase, care refu%a sa se adapte%e la mediul social, ci incearca sa si&l supuna, croindu&l dupa bunul lor plac, adaptandu&l la dorintele si necesitatile lor. 2n exemplu foarte vec"i al unui asemenea model de comportament este descris, intr&o forma alegorica, in legenda greaca despre patul lui +rocrust. *ar in fond, acest cura! este generat de aceeasi frica conservatoare in fata lumii necunoscute si neintelese, plina de pericole potentiale. 0cest lucru devine deosebit de clar in ca%uri extreme, cand natura oarecum isterica a unui asemenea soi de cura! este evidenta. Denomenul da nastere la astfel de figuri odioase ca 'avonarola, Hitler, 'talin, 'addam Hussein, precum si la institutii ca inc"i%itia si ECI&ul. Danatismul este cea mai periculoasa manifestare a spiritului uman, iar alunecarea brusca de la exta%ul sufletesc, care ne umple fiinta de bunatate si lumina, spre fanatism este aproape imperceptibila. ste nevoie de un anumit grad de cultura si inteligenta, de o constienti%are clara a raului pe care il putem produce din cele mai frumoase intentii, pentru a insusi convingerea, ca toleranta este unicul mi!loc de a convietui in pace cu semenii nostri. )u degeaba se %ice, ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii. /e are credinta in *umne%eu cu forta sau cu lovirea peste gura, cu cuvantul, a celui care nu crede ca mineG )imicJ *aca credinta inseamna iubirea mea pentru *umne%eu, care ma implineste, cum m&ar putea deran!a in mod fundamental, atat de fundamental unul care nu crede si spune numai prosti, daca eu sunt absorbit de iubirea mea pentru *umne%euG :nsa intoleranta la parerea altuia arata ca nu vrem sa au%im pe celalalt, ci vrem sa&i ani"ilam personalitatea, cre%urile, experienta. *aca nu toleram, daca nu admitem parerile sincere ale oamenilor, in care ei cred, nu facem altceva decat sa ii oprimam moral si afectiv si sa ne aratam niste tortionari ai spiritului. /redinta ortodoxa nu admite lipsa de noblete sufleteasca, marlania, datul in barba la fiecare cuvant, strambatura fetei cand ne vedem cu cineva, impunsaturile de prost gust. )u le admite pentru ca nu ii sunt proprii. #oleranta inseamna sa stii sa ve%i pe altul si sa il accepti daca vrea sa vorbeasca sincer cu tine. :ntoleranta inseamna sa te cre%i singurul posesor al intregului adevar in orice problema si sa nu ve%i, ca tocmai iubirea si comunicarea te fac mult mai incapator pentru adevar, ca adevarul intra in sufletul tau pe masura ce ve%i mult mai profund pe oameni si lumea in care traim. Suntem intoleranti, in concluzie, pentru ca nu vedem frumosul din oameni, nu vedem micul frumos din marele urat sau marele frumos, care mai are si mici pete.

STRATON VICTOR Cls. a X-a