Sunteți pe pagina 1din 5

CONTRACTELE FUTURES I HEDGING-UL - MODALITATE DE PROTECIE MPOTRIVA RISCULUI DE FLUCTUAIE A CURSULUI VALUTAR CONTRACTELE FUTURES INSTRUMENTE FINANCIARE DERIVATE

E Odata cu apropierea momentului liberalizarii totale a contului curent, piaa valutara i cea de capital au devenit mult mai imprevizibile, ceea ce impune companiilor sau investitorilor acoperirea riscurilor (hedging). Folosite in operaiuni de acoperire a riscurilor (hedging) sau de speculaie, derivatele, contractele futures si opiunile, pot proteja sau spori valoarea unui portofoliu valutar, de aciuni sau de marfuri n funcie de scopul, apetena pentru risc i de profilul investiional al administratorului, randamentul acestora fiind probat n repetate randuri. hiar daca investiiile pe pieele de instrumente derivate sunt considerate ca av!nd un grad de risc ridicat, derivatele sunt utilizate de catre investitori tocmai pentru a se proteja i a elimina riscul. "n conte#tul n care un instrument financiar derivat reprezinta suport, rolul acestora este acela de $ % a asigura transferul riscurilor de pe piaa la vedere (valutara, de marfuri) pe cea futures& % a oferi posibilitatea unui management performant al portofoliilor de titluri& % a generara oportunitati de c!tig prin operatiuni speculative. Fluctuatiile cursului de schimb, prezente sau viitoare, pun n pericol activitatea companiilor care desfaoara activitai de comer e#terior, care ar putea fi depait cu uurinta prin transferul riscurilor n piaa futures, prin asigurarea unui curs de schimb prestabilit cu costuri mult reduse comparativ cu contractele for'ard bancare. (e e#emplu, costurile in piata futures se reduc la ma#imum )* din suma acoperita, inclusiv comisioanele i marja de garanie, faa de garania solicitata de banci, de +) % ,-* din valoarea importului sau e#portului. .celai lucru se pote spune si despre evoluia preurilor aciunilor, posesorii de portofolii put!nd realiza arbitraj ntre preurile de pe un instrument financiar a carui valoare depinde n mod direct de valoarea viitoare a activului

cele doua piee e#istente la noi n ara (/ursa de 0alori si cea din 1ibiu). (e e#emplu, investitorii pot obine profituri (randamente) lunare de +-*, care depaesc cu mult orice alt tip de plasament, cu un risc aproape nul.

OPERAIUNEA DE HEDGING

.ccesul pe piaa futures ofera posibilitatea elaborarii i aplicarii strategiilor de hedging de catre cei care sunt e#pui fluctuaiilor de curs valutar. 2edging nseamna asigurarea mpotriva fluctuaiei preului. 3rintr%o astfel de operaiune se fi#eaza cursul valutar, preul marfurilor, nivelul dob!nzilor, valoarea aciunilor etc cu mult timp nainte de efectuarea operaiunilor de vnzare4cumparare a produselor respective. 5ste o modalitate de protecie mpotriva creterii costurilor de producie sau scadere a preurilor de v!nzare. 6ong hedge presupune urmatorul lucru$ prin cumpararea de contracte futures se realizeaza o asigurare mpotriva creterii preului produsului pe care se dorete a fi cumparat sau a cursului valutei pe care urmeaza a fi platita. 7n momentul plaii sumei n valuta sau a cumpararii produsului se vor lichida contractele futures prin v!nzarea lor. 3ierderile din fluctuaiile de pre vor fi acoperite de profitul din piaa futures. 1trategia de short hedge se aplica atunci cand se urmarete asigurarea mpotriva scaderii preului produselor care se doresc a fi v!ndute sau mpotriva deprecierii valutei care urmeaza a fi ncasata. 3entru aceasta se vor vinde din timp contracte futures, iar in momentul in care are loc v!nzarea efectiva a produselor respective sau ncasarea sumei n valuta, se vor cumpara contractele v!ndute. n piaa futures. a i n cazul hedging long, orice pierdere fizica nregistrata va fi compensata de c!tigul obinut

.adar, hedgingul presupune blocarea preului cu mult nainte de a efectua propriu%zis operaiunile de ncasari sau plai. "n prezent, piaa futures permite acest lucru pentru intervale de la + la 8 luni. 3rodusele pentru care se poate aplica o strategie de hedging sunt$ cursurile leu4dolar (9O64:1(), leu4euro (9O645:9) si euro4dolar (5:94:1(). deruleaza flu#urile n monedele menionate mai sus. 7mportatorii cumpara contracte futures asigur!ndu%se astfel mpotriva unei creteri a cursului euro sau al dolarului faa de leu. .stfel, deprecierea ma#ima pe care importatorul o va suporta va fi limitata de preul futures la care a cumparat contractele 9O64:1( sau 9O645:9. :n contract futures 9O645:9 cumparat in prezent la preul de ;-.--lei4euro pentru a proteja o plata n euro care va fi facuta peste ; luni va bloca cursul leu4euro la sf!ritul celor ; luni la nivelul de ;-.---. 1e elimina astfel orice risc legat de o cretere a cursului leu4euro peste acest nivel. 5#portatorii utilizeaza strategiile short hedge pentru a nu fi e#pui unei scaderi a cursului leu4dolar sau leu4euro valutar sub un anumit prag. 3rin v!nzarea contractelor futures 9O64:1( sau 9O645:9 i fi#eaza dinainte cursul la care vor schimba valuta incasata. 3ierderile generate de o eventuala cadere a cursului sunt astfel limitate de preul de v!nzare al contractelor futures. 0!nzarea astazi a unui contract futures 9O645:9 cu scadena la ; luni la un pre de ;-.--- lei4euro asigura protecia mpotriva caderii cursului leu4euro la sf!ritul celor ; luni sub pragul de ;-.---. 7dentic funcioneaza strategiile de hedging i pentru comercianii care nregistreaza ncasari i plai at!t n dolari c!t i in euro. "n cazul lor, produsul cu care ii pot bloca cursul valutar este contractul futures 5:94:1(. :n import n dolari i un e#port in euro se asigura prin v!nzarea de contracte futures 5:94:1(, iar invers, e#porturile n dolari i importurile n euro se protejeaza prin cumpararea contractelor futures 5:94:1(. "n concluzie, orice suma e#primata n cele trei monede poate fi fi#ata la o valoare acceptabila prin piaa futures. ei care pot beneficia de pe urma acestor strategii de protecie sunt importatorii si e#portatorii care i

ACOPERIREA RISCURILOR VALUTARE Exemplu$ n perioada + octombrie ,--< % ++ martie ,--), raportul leu4euro a evoluat n intervalul <+.+)8 si ;).)+) lei. (in acest motiv ncasarile e#portatorilor s%au redus in aceeasi perioada cu pana la +;,=*, acetia nregistr!nd pierderi de sute de milioane de euro. .ceste pierderi ar fi putut fi evitate n mare parte, prin utilizarea instrumentelor derivate puse la dispoziie de piaa la termen . .cestea sunt eficiente, fle#ibile, accesibile si uor de tranzacionat. parial sau u c!t preul futures este mai bine corelat cu pretul cash, cu at!t total de profitul realizat pe piata o piaa paralela. operatiunea de hedging este mai eficienta. 3ierderea de pe una din piee este compensata

Exemplu$ la un e#port in valoare de +)-.--- euro, cu livrarea in 8 decembrie ,--< si incasarea contravalorii marfii in +) februarie ,--), riscul valutar pentru firma e#portatoare este foarte mare. Fiecare scadere a cursului euro cu +.--- lei, creeaza o pierdere de +)-.---.--- lei din suma incasata. 3entru acoperirea riscurilor compania e#portatoare putea vinde +)- de contracte futures echivalentul sumei care urma sa fie incasata (+ contract futures este echivalentul a +.--- euro). 7n data de 8 decembrie ,--< cursul />9 a fost de ;?.,;) lei iar preul futures cu scadena martie la care puteau fi v!ndute contractele era de ;?.<)- lei. 0!nzarea celor +)- de contracte a permis e#portatorului efectuarea schimbului valutar nca din momentul livrarii marfurilor catre clientul e#tern, asigurandu%se un curs de ;?.<)- lei4euro. 7n data de +) februarie ,--), cand a urmat incasarea e#portului cursul />9 cobor!se la ;8.=;? lei iar pretul futures de la /ursa de marfuri la ;8.)-- lei. 5#portatorul a vndut euro pe piaa valutara$ +)-.--- # ;8.=;? @ ).)+-,= mil lei "nsa a realizat o operatiunie de sens invers pe piata la termen %a cumparat +)- contracte futures obtin!nd un profit de$ +)-.--- # (;?.<)- % ;8.)--) @ ,A,,) mil lei. .stfel el a ncasat in total$

<

,A,.)--.--- B ).)+-.=--.--- @ ).?-;.,--.--- lei, ursul obinut prin piaa futures este de ).?-;.,--.--- lei 4 +)-.--- euro @ ;?.8?? lei4euro. .cest curs a limitat pierderile faa de momentul realizarii e#portului. 3ierderea din schimbul de pe piata cash (v!nzarea euro pe piaa valutara interbancara) la ncasarea valutei, determinata de aprecierea leului faa de euro, a fost compensata ntr%o mare masura de profitul generat de lichidarea poziiei de v!nzare (short) pe piaa futures (cumpararea euro la un pre inferior celui de v!nzare). COSTURILE OPERAIUNII DE HEDGING 7mobilizarea marjei n piaa futures este de ; % )* din valoarea sumei n euro faa de +- % ,-* valoarea sumei solicitate de banci in cazul contractelor for'ard. 1umele blocate n marja, n conturile asei de ompensaie, vor fi returnate in momentul nchiderii poziiei din piaa futures. omisioanele de tranzactionare se ridica, in general, la ;* din valoarea marjei.