Sunteți pe pagina 1din 4

Aproape 85 milioane de tone anual de zahr cristalizat se produc in prezent pe glob .

Aceasta cantitate , raportat la cele peste 4 miliarde de locuitori ai planetei , arat c pentru fiecare om se produce in jur de 20 kilograme . Aceast cantitate nu ar fi asa de mic , numai c in unele tri consumul de zahr pe cap de locuitor trece de 0 kg. pe an , in timp ce in altele consumul este aproape neglijabil . !ar dac facem comparatie intre consumul de zahr al orsanului si consumul de zahr al populatiei rurale , constatm c in multe zone pe glob sunt populatii care arareori ajung s guste din dulceata zahrului ."ar omul nu poate tri far zahr indiferent c acesta este zaharoz , adic zahrul obisnuit , sau alt zahr mai simplu cum ar fi glucoza sau fructoza . #ustul si ne$oia omului pentru alimente dulci au crescut cu timpul si necesitatea e%tragerii din plante a zahrului cristalizat de$enea tot mai necesar . &rima plant care a furnizat omului materia prim pentru zahrul cristalizat a fost trestia de zahr ,din care , cu mai bine de '800 de ani in urm , s(a putut obtine de ctre populatii de pe teritoriul !ndiei o substant dulce , pe jumtate )ntrit , de culoare brun . *i astfel apare in scurt timp zahrul cristalizat . Apoi trestia de zahr , care se culti$a acolo de $eacuri a fost adus de arabi in +gipt , *iria , *icilia , insulele ,anare , Azore si alte regiuni . !n America trestia de zahr a ajuns o dat cu cea de(a doua cltorie a lui ,olumb pe insula La Espagnola - . azi insula /aiti 0 , de unde a trecut in America ,entral si America de *ud . +%tragerea zahrului cristalizat s(a perfectionat foarte repede si trestia de zahar a de$enit una din cele mai rentabile culturi tehnice . &e intinsele plantatii de trestie de zahr , ca si pe intinsele plantatii de bumbac , milioane de scla$i isi pierdeau $iata in cea mai neagr mizerie , pentru monopolistii plantatiilor si ai fabricilor de zahr . "ar plantatiile de trestie de zahr din insula /aiti , care p1n in anul '23' detinea int1ietate in comertul international al zahrului , au fost pustiite de rscoalele scla$iilor care nu au mai putut indura foametea si mizeria . ,u timpul , trestia de zahr s(a e%tins )n cultura in 4razilia si alte tri din America de *ud si ,entrala , in Australia , in Asia . ,hina , 5ilipine , !ndonezia 0 si in mai multe tri africane . Aceast plant este peren , o plantatie put1nd fi e%ploatat 5 6 2 ani . !n ,uba trestia de zahr a gsit conditii foarte bune de $egetatie si astzi , ca si cu '50 de ani in urm , aceast tar se situa in anul '380 pe locurile fruntase in lume in productia de zahr din trestie . !n anul '320 productia de zahr a acestei tri a fost de 2,5 milioane de tone , iar anul '324 de milioane tone , in acel an fiind )ntrecut numai de 4razilia , care a produs aproape 8 milioane tone . !n ,uba , 252 fabrici e%trag zahrul din trestie . &roductia anuala de zahr pe cap de locuitor a ,ubei este de 0 kg . anul '380 0 . 7restia de zahr constituia cea mai important bogtie a ,ubei . '380 0 , principal surs pentru dez$oltarea economic a trii . - Azucar para crecer

- . 8ahr pentru dez$oltare 0 st scris pe pancarte instalate de(a lungul soselelor , la intrarea in fabrici . Actualmente ,uba este cea de(a patra fort mondial in producerea de zahr din trestie de zahr alturi de 4razilia , !ndia , 9e%ic . 7restia de zahr face parte din familia #ramineelor , se cheam stiintific *accharum officinarum , creste inalt de 2 6 4 m si contine in mdu$a tulpinii in jur de '4 : zahr . ;cup pe glob circa '',< milioane hectare . 7restia de zahr este o plant a regiunilor calde , tropicale si subtropicale , unde nu e%ist iarn , iar temperatura medie anual nu scade sub ' = . 7ri fa$orizate > 9e%ic , ,uba !ndia , 4razilia 0 . &entru recolte mai este necesar o cantitate mare de precipitatii . &e teritoriul ,ubei plou anual )nsumat circa 250 6 '300 l pe metru ptrat . ?a fel ca si trestia de zahr , sfecla a fost luat )n cultur datorit gustului dulce al frunzelor , petiolilor si rdciniilor si acest lucru s(a intamplat cu <500 6 4000 de ani )n urm . 8ahrul din sfecl a fost scos )n e$ident cu mult timp )naintea erei noastre , sucul dulce al sfeclei rosii fiind recomandat )n medicin in locul mierei de albine . ;dat dez$oltat cultura sfeclei de zahr si industria zahrului din sfecl , a inceput si concurenta intre cele dou plante. !n tabelul urmtor se arat c1te$a cifre in acest sens > Anul 1840 1901 8ahr 35, 5 <2,4 din trestie pe glob : 8ahr 4,<5 2, din sfecl pe glob : 1913 54,0 1924 ,0 1939 <,0 1945 22,2 1953 ,8 1959 53

4 ,0

<4,0

<2,0

22,<

<<,2

4',0

*i in prezent productia de zahr a lumii se realizeaz in proportie de 53 : din trestie si 4' : din sfecl . !n productia mondial de zahr , locul )nt1i ii $a re$eni intotdeauna trestiei de zahr , care fat de sfecla de zahr prezint o serie de a$antaje si care are largi posibilitti de e%tindere in cultura in zonele calde ale globului . A$antajele culturii de sfecl de zahr sunt at1t de mari inc1t un olandez mentiona ca in ;landa nu se concepe posibilitatea restabilizrii unei e%ploatri agricole fr cultura sfeclei de zahr , al crei randament mediu este cel mai ridicat din lume si care nu poate fi inlocuit mai a$antajos cu alte plante . *fecla de zahr este singura plant care furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul continental @ trestia de zahr este singura plant cre furnizeaz materia prim pentru producerea zahrului in climatul tropical .

&e glob sfecla de zahr . Beta vulgaris saccharifera 0 se seamn pe circa 8,5 milioane hectare , din care in Ausia , se culti$ circa <,5 milioane hectare , iar in restul +uropei < milioane hectare . 5at de media anilor '348 6 '35< , suprafata culti$at cu sfecl de zahr a Ausiei . si ,*! 0 se ridic la aproape '2 milioane tone . &rincipalele tri culti$atoare de sfecl de zahr din +uropa sunt > &olonia . 403.000 ha 0 5ranta . 403.000 ha 0 , #ermania . 42<.000 ha 0 , !talia . 28'.000 ha 0 , 9area 4ritanie '82.000 ha , ,ehia B *lo$acia . '80.000 ha 0 , *pania . '4 .000 ha 0 , Cngaria . '2'.000 ha 0 , !ugosla$ia . 80.000 ha 0 , 4ulgaria . .000 ha 0 , 4elgia . 5.000 ha 0 , Aom1nia . 240.000 ha 0 . !n raport cu suprafata arabil , suprafete mari cu sfecl de zahr se mai culti$ in "anemarca , ;landa si *uedia . !n America de Dord sfecla de zahr se seamn pa circa 00 mii hectare . Cn hectar culti$at cu sfecl de zahr poate s produc peste 50 tone de rdcini . &roductiile medii la hectar , care se obtin pe suprafete mari , sunt ins mai mici de 50 de tone . Astfel in 4elgia se produce circa 50 t , in 5ranta 44 t , in #ermania 55 t , in !talia <2 t , in *.C.A. 40 t , in ;landa 48 t etc . "ac ne g1ndim c din '00 kg de rdcini se obtin circa '4 kg de zahr cristalizat, deducem din productia de rdcini de sfecl de pe un hectar se obtin 2000 6 8'00 kg zahr . *unt multe situatii c1nd sfecla de zahr a produs un $agon de zahr cristalizat la hectar . !n Aom1nia primele incercri pentru culti$area sfeclei de zahr s(au fcut in anul '8 < , de ctre cunoscutul agronom si economist &.*. Aurelian . '8<< 6 '303 0, la *coala superioar de agricultur de la /erstru . !n anul '3<8 , de pild , an de $1rf pentru economia rom1neasc din acel timp , suprafat semnat cu sfecla de zahr se ridic la numai <2, mii hectare . "e pe aceast suprafat se recolta mult prea putin sfecl de zahr pentru a satisface consumul intern si pentru a e%porta . !n plus , ne$oia de seminte se asigura numai prin import , iar culti$atorii erau opriti s ingrase culturile de sfecl pe moti$ c s(ar fi inruttit calitatea de fabricatie . 9odificri radicale in cultura sfeclei de zahr in Aom1nia s(au produs dup anul '358 , c1nd s(a hotr1t ca )ntegul necesar de zahr al populatiei trii s se produc din culturi proprii . o msur radical 0 . !n anul '3 5 suprafata semnat cu sfecl de zahr a crescut la '30 mii hectare , apoi la 2<4,4 mii hectare in anul '322 . !ar productia medie la hectar a crescut de la '4 t in anul '3<8 la 28 de tone in anul '322 si la 23,4 in anul '32 . !n prezent functioneaz in tar circa '5 fabrici de zahr , fat de c1te$a e%istente dupa anul '350 . "up cum se stie , zahrul constituie unul din alimentele de baz ale omului . Ealoarea lui alimentar este dat de cantitatea mare de energie pe care o produce in organism si de rapiditatea si gradul in care se asimileaz . !n timp ce ' kg de p1ine neagr asigur organismului 2200 de calorii , iar ' kg de carne de $ac '500 de calorii , un kilogram de zahr asigur circa 4000 calorii . !n organism zahrul se asimileaz in numai '5 minute de la consumare , in timp ce la alte alimente asimilarea se produce dup 0 6 30 de minute . Acestea sunt

moti$ele pentru cerinta tot mai mare de zahr . "ar in afar de zahr , sfecla de zahr se poate intrebuinta la fabricarea spirtului . "in '00 de rdcini , cu '2 : zahr , rezult circa '0 l alcool absolut , iar de la un hectar culti$at cu sfecla de zahr se por obtine p1n la <000 l de alcool absolut . ; important deosebit au reziduurile industriale rezultate in urma e%tragerii zahrului . Astfel melasa , un lichid gros de culoare brun , cara contine 50 : zahr , 20 : zahr substanta organice nezaharate si 20 : ap, se utilizeaz pentru e%tragerea mai departe a zahrului , in industria spirtului , industria alimentar si hrana animalelor . 8ahrul este un produs al procesului de fotosintez si at1ta timp c1t $a e%ista soare , ap si o%igen , at1ta timp $a e%ista si materie prim pentru e%tragerea zahrului . ,rearea soiurilor rom1nesti de sfecl de zahr a reprezentat o insemnat realizare a stiintei agricole , intruc1t aceste soiuri fiind adaptate la conditiile de clim si de sol ale trii noastre sunt mai producti$e . &entru a fi c1t mai apropiate de procesul de e%tractie al zahrului in fabrici , in unele laboratoare de cercetare a soiurilor din fosta Cniune *o$ietic analizele de randament se fac in fabrica de zahr pe mas , adic o instalatie de laborator care reproduce in e%tragerea zahrului )ntocmit procesele tehnologice din fabricile de zahr . !n acest fel se obtin rezultate de randament foarte e%acte . !n conditii de umiditate redus , greutatea unei rdcini de sfecl a fost de '25 g , iar continutul de zahr s(a ridicat la '3,2 : , in total pe rdcin a ajuns la 24 g @ in conditii de umiditate ridicat , greutatea rdcinii a crescut )ns la '32,4 g zahr . "eci '32,4 g de zahr in rdcin , fat de 24 g . !n ,1mpia 4rganului sfecla de zahr a$ea conditii optime de $egetatie din punctul de $edere al luminii solare . intensitate , durat 0 , al temperaturii aerului si al solului . "ar nu se putea culti$a din cauza cantittiilor reduse de precipitatii , a secetelor indelungate din timpul $erii . "in aceast cauz radcinile rm1neau foarte mici si cu tot continutul lor de zahr la hectar nu trecea de 2500 6 <000 Fg . ;dat cu e%tinderea irigatiilor , zona 4rganului a de$enit foarte fa$orabil sfeclei de zahr din toate punctele de $edere si astfel productia de zahr se ridic la '0 mii kg la hectar . *fecla de zahr este una dintre plantele care asigur , )n conditii de irigare , productii deosebit de ridicate . !n anul '380 , )n Aom1nia pe cap de locuitor re$enea circa 0 kg de zahr pe cap de locuitor .

Autor > GGGGGGGGGGGGGGGG