7
Orasul turnurilor Orasul turnurilor
Oragul radiant corbusian:
Paris, Chandigarh, Brasil, Londra, St.Louis,
to20 - 190
song tu, epic nea Lond
SATIRE me msde nape na
Theme Sey
mete 137)
perancts Dioner cn
xis mie ese sha parame Doerr
Cea Peta oiwee cap shines un ea 0
Se ap opt hr in
oe tra rapper a con 8
sy pe sc ed ual anne
sense ul opus pre ama a sion
‘Sevan me
Raul facut de Le Corbusier a supravctuitacestla: ceea ce
stent, e probabil ngropa incre sale, care sunt raeor elite pentra
simplul moti cé majoitatea sunt aproapeininteligibe. (Fotografie, te
ie spus, prezinié uneor interes pentru ceea ce deavihie despre
yoieclan) Dar efrtl mesta Fut, pentru c Impact lo asupra ub
lulu ive al secoluul doudzeci este aproape incalculable mare:
biguitaea nu este obarera pent comunicare, ce pin nts sens,
le devolate de nteletualate parzand aarilor 1920, au ajuns S
aplicate urbanizai ocui\elor peru casa muncitoare In Shellie si
3 Louis tn sue de alte rage in an 1950s 1960; ezutatele au fostin
le mai bune cazur disculable, iain cele mal ree calastroale. Cum si
ce a tebuil si survind acest moment reprezinti una din cole mai
inante sin acelasl imp mal eginoase povesl din sora intelectual
turbanismulal modern
Pate singurcle amnunte mal inleresante despre Le Corbusier
1867-1965) sunt cd era elvetian, sin fancez; cd cesta nu era ade:
"su nume, S-anascut a La Chatx-de-Fonds, angi Neuchatel, sub
smele de Charles Bdouard Jeannecet, sia ocult in mod regula la Pais
de la vrsta de telzec! st un de ani Even, asa cum observa si
al neatent iztator, sunt un popor cu o preocupare obsesiv pent
ne: orasee lor sunt exemple de autocontol perfec, ir nich un ir de
zl} Toate orayee Iu Corbusieraveau sf a fel, Hacsl vec
Paris, care se conservase Intact in spatclenollorftade dupa recon-
Stucfia Tui Hausmann, tebule «i fost o anaterna pen principle
Calvinste ale tandrululathitetaflat in ascensiune. Sia dedicat caiera
George Onvell
‘Te Road to Wigan Per (1937)
are ora cin Anglia nt in
vec posible aceseo
seg ose nr dn a ae
ign loro High atngtons Dest fee
dia atv sicrlrgusturbor oun
pe orld Maer
Memorandum intern ea instru pent uige
si guvernaméntal local (1950)om : ‘east TuRNURILOR
Dent a geneviza, ca $i pe oveare alt rag care aavutImpertinenta de
‘afi dezordonat
Cel deal reiea delay despre el este ca provenea dint far
Ie de ceasomicar. (Nurele, Le Cosbusier, era un psetdonim preluat de
la bunie pe line mater atu end anceps sre, 1920.) Aven
‘si edstige lima pentna aftmatia, ful atunet penta prima da,
‘cast este o masini care locules! Aceasia era ceva natural abe
idea Ingramidl mit de componente minuscule ni-o armonie progr
‘mat se origina int-o hing tadije eredtard. Dar oameni nu sunt balan
‘et, lar socielatea nu poate f eq ca un mecanism de ceasoric:
fncetcarea a fost nfereita penta omenie. Exist o anomalie, totus
‘cemomieari din Jura erau garden! insuportabil ai iberailoelocal. 31
tn acest mtv eraw apreca att de Proudhon, cat side Kiopotki,
Curd, Corbusier #4 des de aceste convingei
[et Elvetia ra fui viaianea sa despre lame, Pars a of
‘it att materia brat, ctf imagines unet orn ideale. Aga cun
Howard poate f nfeles deci context Yondenez al srt
secol nowisprezéce, sa Munford in contextl neveyorke al anilor 182
ta fel toate eile Iai Corbusier trebule si fe Inelese i termenit une!
eae provocate de onaguln care a ait sa muneit incepind cv 1916s
iid fn 1965, cw putin imainte de moartea sa? Istoria Paisuht a fo
evea a unui confit permanent nite fortele exuberant, baoticuli =
‘eiosea soniels enidan si cele ale ordni centalizate despotic. t=
‘i 1220 51960 era clr has ea nvingaitor sc ondines Date in
retragere In spatele fajadeog, oragul er intesa de mahalale sf mol
‘Rutritigie cv ale cele de-a tea Republic treprinseser orice 2
degraba det si at cor asa ume opere a a Haussmann, a
Drisnf nor nat inate, cum arf epurarea celor ma ifecte cater
isn pus prablera.!
Pats a decstnsnl Combusier. putea f salvador rai inter
venti acelor grands