Era odata un !"ran chinez, foarte s"rac, dar de#tept. Care #i lucra din greu p"mntul mpreun" cu ul s"u.

ntr-o zi ul i spuse: - Tat", ce ghinion, calul nu a venit la munc" ast"zi. - Pentru ce nume#ti asta ghinion? r"spunse tat"l. S" vedem ce ne aduce ziua de mine. Dup" cteva zile calul reveni nso!it de o minunat" iap" s"lbatic". - Tat", ce noroc pe noi! exclam" ul. Calul nostru ne-a mai adus un ajutor. - De ce nume#ti tu asta noroc? r"spunse tat"l. S" a#tept"m s" vedem ce ne aduce ziua de mine. Cteva zile mai trziu, ul vru s" ncalece calul cel nou dar, acesta, neobi#nuit cu asta, se mpotrivi #i-l trnti la p"mnt. Fiul #i rupse un picior. - Tat", ce ghinion! Mi-am rupt piciorul! - De ce nume#ti asta ghinion? S" vedem ce ne aduce ziua de mine! Baiatul nu era convins de lozoa tat"lui #i plngea n patul s"u. Cteva zile mai trziu, trecur" prin sat trimi#i ai regelui n c"utare de tineri pe care s"-i duc" la r"zboi. n casa b"trnului !"ran, v"zura doar un tn"r cu piciorul rupt #i l l"sar" n pace. Tn"rul n!elese atunci c" nu trebuie s" consideri ca absolute nici ghinionul, nici norocul, ci trebuie s"-i dai r"gaz timpului, ca s" vezi dac" un lucru este bun sau r"u MORALA acestui vechi sfat chinezesc este c" via!a are attea ntors"turi, iar n evolu!ia ei poate att de imprevizibil", nct r"ul poate deveni bine, iar binele, r"u