Sunteți pe pagina 1din 20

Bls Als Bilec Florin

Basic Life Support (BLS) BLS presupune meninerea cailor aeriene deschise si protezare respiratorie si circulatorie fara a avea alt echipament decat un dispozitiv de protecie. Aceasta parte conine protocoalele pentru BLS la adult pentru voluntarii fara pregtire medicala si pentru folosirea AED (defibrillator automat e tern!. "nclude deasemeni recunoa#terea stopului cardiac$ poziia laterala de sigurana si managementul %necului (obstrucia cailor aeriene prin corp strin!. &rotocoalele pentru BLS in spital si utilizarea defibrilatoarelor automate pot fi gsite in capitolul ' si (b. INTRODUCERE )oartea subita este principala cauza de deces in Europa$ afect*nd aproape +,,.,,, persoane anual. La momentul primei analize a ritmului cardiac aproape (,- din stopurile cardio.respiratorii au fost prin fibrilatie ventriculara. E probabil ca mai multe victime sa fi avut fibrilatie ventriculara sau tahicardie ventriculara la momentul colapsului dar$ la momentul efecturii primei %nregistrri E/0 ritmul s.a deteriorat la asistola. 1ibrilatia ventriculara se caracterizeaz prin depolarizarea si repolarizarea rapida si haotica a miocardului. Se pierde astfel funcia de coordonare a mi#crilor cordului si secundar funcia de pompa in circuitul sistemic. )ulte victime cu moarte subita pot supravieui daca cei de fata (voluntari! acioneaz imediat cat inca e ista fibrilatie ventriculara$ dar resuscitarea eficienta este puin probabila odat ce ritmul s.a deteriorat la asistola. 2ratamentul optim pentru stopul cardio.respirator prin fibrilatie ventriculara este resuscitarea imediata de ctre cei din vecintate (compresii toracice combinat cu respiraie artificiala! asociata cu defibrilare electrica. )ecanismul predominant de stop cardiac la victimele de trauma$ supradoza$ inec si copii este asfi ia3 resuscitarea respiratorie este critica pentru aceste cazuri. 4rmtorul concept este cel al lanului supravieuirii si include pa#ii vitali necesari pentru resuscitarea eficienta. )a5oritatea acestor verigi se aplica at*t victimelor cu stop cardiac prin fibrilatie ventriculara cat si celor cu stop asfi ie.

Acces

BLS

DF

ALS

6. recunoasterea urgemntei si apelului de a5utor7 apelarea serviciilor medicale. 4n rspuns eficaceprecoce poate preveni stopul cardiac. 8. resuscitarea precoce de ctre voluntari7 resuscitarea cardio.pulmonara imediata poate dubla sau tripla supravieuirea in stopul cardiac prin fibrilatie ventriculara. '. defibrilarea precoce7 resuscitarea cardio.pulmonara si defibrilare in '.9 minute de la colaps poate determina supravieuirea in (:.+9- din cazuri. 1iecare minut de intarziere a defibrilarii reduce probabilitatea de supravieuire cu 6,.69-. (. ALS precoce si tratament post resuscitare7 calitatea tratamentului in perioada postresuscitare influeneaz evoluia cazului. "n cele mai multe comuniti timpul de a5ungere la caz al ambulantei de la lansarea apelului este de ; minute sau mai mult. "n acest timp supravieuirea victimei depinde de iniierea precoce de ctre voluntari a primelor ' verigi ale lanului supravieuirii. <ictimele cu stop cardiac necesita imediat resuscitare cardio.pulmonara. Aceasta asigura un flu sanguin redus$ dar critic$ pentru creier si cord. Deasemeni mareste #ansa ca prin defibrilare sa se opreasc fibrilatia ventriculara si cordul sa recapete un ritm eficient. =ompresiile toracice sunt importante in special daca socul electric nu poate fi administrat in (.9 minute dup colaps. Defibrilarea %ntrerupe procesul necoordonat de depolarizare.repolarizare ce Pagina 1

Bls Als Bilec Florin

apare in cursul fibrilatiei ventriculare. Daca cordul este inca viabil$ pace.ma>erii fiziologici isi reiau funcia si produc un ritm efectiv si reluarea circulaiei. "n primele minute dup o defibrilare eficienta$ ritmul poate fi rar si ineficient7 compresiile toracice pot fi necesare pana la reluarea adecvata a funciei cardiace. <oluntarii pot fi antrenai sa utilizeze un defibrillator automat e tern (AED! pentru a analiza ritmul cardiac al pacientului si descarc soc electric daca ritmul identificat este fibrilatie ventriculara. ?ecomandrile @verbale@ ale AED pot ghida voluntarul3 AED.ul analizeaz ritmul E/0 si informeaz resuscitatorul daca este necesar socul electric. AED.urile sunt foarte precise si vor descarc soc electric numai daca e ista fibrilatie ventriculara sau precursori7 tahicardie ventriculara. 1uncionarea AED.ului va fi discutata in capitolul '. =*teva studii au artat beneficial resuscitrii immediate asupra supravieuirii si efectul defavorabil al %nt*rzierii defibrilarii. &entru fiecare minut fara =&? supravieuirea la <1 documentata scade cu +.6,-. =*nd voluntarii incep =&? rata de scdere a supravieuirii este mai redusa cu apro imativ '.(- la fiecare minut. "n general =&? fcut de voluntari dubleaz sau tripleaz supravieuirea in S=? fcut in prezenta martorilor. Riscul salvatorului Sigurana victimei si a resuscitatorului sunt obligatorii in timpul resuscitrii3 au fost c*teva incidente cu repercursiuni asupra resuscitatorului$ cazuri isolate de 2B= si SA?S. A"<.ul nu a fost raportat ca fiind transmisibil prin resuscitare. Bu e ista studii care sa demonstreze eficienta dispozitivelor de protecie (masca faciala!$ totu#i studiile de laborator au artat ca materialele folosite ca filter sau masca faciala cu valva unidirecionala previn transmiterea bacteriana orala in timpul respiraiei gura.la.gura. Salvatorii trebuie sa ia toate masurile posibile in situaia data$ in special daca victima se cunoa#te a avea o infecie serioasa cum ar fi 2B= sau SA?S. "n timpul unui acces de infecie grava cum este SA?S masurile de precauie cat mai compete sunt eseniale pentru salvator. Eliberarea cailor aerie e Sublu atia mandibulei nu este recomandata pentru voluntari$ deoarece este dificil de invatat si efectuat si poate provoca prin ea insasi leziuni de coloana cervicala. &rin urmare voluntarii trebuie sa elibereze caile aeriene utiliz*nd manevra de hipere tensie a capului si ridicarea mandibulei at*t pentru trauma cat si pentru nontrauma. Recu oa!terea stopului car"io#respirator <erificarea pulsului carotidian este o metoda nesigura de confirmare a prezentei sau absentei circulaiei. Cricum nu e ista date care sa arate ca observarea mi#crilor respiraiei sau tusei reprezint o metoda superioara de diagnostic3 at*t personalul medical$ cat si voluntarii$ au dificulti in diagnosticarea prezentei sau absentei unei respiraii normale sau eficiente la o victima incon#tienta. Aceasta se poate datora cailor aeriene blocate sau e istentei respiraiilor agonice ocazionale (gasp!. =*nd aparintoriiD martorii sunt %ntrebai daca victima mai respire$ ace#tia interpreteaz frecvent gre#it respiraia agonica ca si respiraie normala. Aceasta informaie eronata poate determina %nt*rzierea %nceperii resuscitrii la un pacient in stop cardio.respirator. ?espiraiile agonice sunt prezente in (,- din cazuri de S=?. )artorii descriu in general respiraiile agonice ca @abia mai respira@$ @respira greu@$ @cu efort@$ @respira zgomotos@. &rin urmare$ voluntarii trebuie invatati sa inceapa =&? daca victima este incon#tienta sin nu respira normal. 2rebuie subliniat in timpul pregtirii ca respiraiile agonice apar frecvent in primele minute dup S=?. Acestea sunt un indiciu al %nceperii imediate a resuscitrii si nu trebuie confundate cu respiraie normala.

Pagina 2

Bls Als Bilec Florin

Resuscitarea respiratorie i i$iala "n primele minute dup un stop cardiac nonasfi ie coninutul sanguin in o igen ramane ridicat si o igenarea miocardului si a creierului este limitata mai mult prin scderea debitului cardiac dec*t prin lipsa de o igen din plm*ni$ ventilaia este$ deci$ iniial mai puin importanta dec*t compresiunile toracice. Este recunoscut ca invatarea si memorarea protocoalelor de resuscitare este %mbuntit prin simplificarea acestora. Este$ de asemenea$ recunoscut ca voluntarii sunt reticeni in a face respiraie gura.la.gura din diferite motive inclusive teama de infecii sau reticenta fata de procedura. &entru aceste motive$ si pentru a accentua importanta compresiilor toracice se recomanda ca in resuscitarea adultului sa se inceapa cu compresii toracice in loc de ventilaie artificiala. %e tila$ia "n timpul resuscitrii scopul ventilaiei este de a menine o o igenare adecvata. <olumul tidal optim$ frecventa respiratorie si concentraia aerului inspirat in resuscitare prin BLS sunt noiuni puin cunoscute. ?ecomandrile actuale sunt bazate pe urmtoarele date7 6. in timpul =&? flu ul sanguin in plm*ni este redus substanial$ deci o rata ventilatie. perfuzie adecvata poate fi meninut cu un volum tidal si o frecventa respiratorie mai mica dec*t normal3 8. nu numai ca hiperventilatia nu este necesara (mai mult de 8 respiraii sau volum mai mare!$ dar este chiar periculoasa deoarece creste presiunea intratoracica cu scderea %ntoarcerii venoase spre cord si scderea debitului cardiac. Supravieuirea scade secundar3 '. c*nd caile aeriene nu sunt prote5ate$ un volum tidal de 6 litru produce o distensie gastrica cu mult mai mare dec*t un volum tidal de 9,, ml3 (. un minut.volum redus (mai mic dec*t un volum tidal normal si la o frecventa respiratorie normala! poate menine o o igenare si ventilaie eficienta in timpul =&?. &entru adult se considera adecvat un volum tidal de apro imativ 9,,.E,, ml (E.+mlD>g!3 9. %ntreruperea compresiilor toracice (de e emplu pentru efecuarea respiraiilor artificiale! scad supravieuirea3 efectuarea respiraiilor artificiale intr.un timp cat mai scurt va a5uta la scurtarea %ntreruperii in efectuarea compresiilor toracice. ?ecomandrile actuale pentru voluntari sunt sa efectueze fiecare respiraie in apro imativ o secunda cu un volum suficient pentru a ridica toracele victimei$ dar sa %ntrerup rapid sau sa evite o respiraie forat. Aceste recomandri se aplica tuturor formelor de ventilaie in timpul =&? inclusiv respiraia gura.la.gura sau cu balon$ cu sau fara o igen suplimentar. ?espiraia gura.la.nas este o alternativa eficienta la respiraia gura.la.gura. Se poate lua in considerare daca gura victimei este serios lezata sau nu poate fi deschisa$ c*nd resuscitarea se face in apa sau nu se poate face etanseizarea gura.la.gura. Bu sunt date publicate privind sigurana$ eficienta sau posibilitatea ventilaiei gura.la. traheostoma$ dar poate fi folosita pentru o victima cu un tub de traheostoma sau stoma traheala care necesita resuscitare respiratorie. 4tilizarea balonului cu masca necesita e periena si indemanare. 4n resuscitator singur trebuie sa fie capabil sa deschid caile aeriene prin sublu atia mandibulei fi *nd in acela#i timp masca pe fata victimei. Este o tehnica indicata pentru resuscitatori care lucreaz in zone speciale cum sunt$ de e emplu$ cele cu risc de into icaie cu cianuri$ e punere la ali ageni to ici. E ista si alte circumstane specifice in care voluntarii primesc training special in acordarea primului a5utor care pot include training periodic in utilizarea balonului cu masca. Se aplica acelea#i protocoale ca si pentru personalul medical. Co&presiile toracice =ompresiile toracice produc flu sanguin prin cre#terea presiunii intratoracice si prin compresia directa a cordului. De#i compresiile toracice fcute corect pot produce un v*rf ma im al Pagina 3

Bls Als Bilec Florin

presiunii arteriale sistoice de E,.;, mmAg$ presiunea diastolica ramane sczuta si presiunea arteriala medie la nivelul arterei carotide rareori dep#e#te (, mmAg. =ompresiile toracice genereaz un flu sanguin minim$ dar critic$ la nivelul miocardului si creierului si creste #ansele unei defibrilari eficiente. Este in mod particular important ca primul soc sa fie administrat in primele 9 minute dup colaps. )a5oritatea informaiilor despre fiziologia compresiilor toracice si efectele frecventelor de compresie diferite$ raportul compresiiD ventilaii si @dutF cFrcle@ (raportul intre timpul in care toracele e comprimat din timpul total de le o compresie la alta! sunt e trapolate de la modelul animal. =oncluziile conferinei 8,,9 include urmtoarele7 6. de fiecare data c*nd trebuie reluate compresiile$ resuscitatorul trebuie sa pun m*inile fara %nt*rziere in mi5locul pieptului victimei3 8. compresiile toracelui se fac cu o frecventa de circa 6,,D min3 '. fii ateni sa facei o compresie completa$ cu compresia toracelui de (.9 cm la adult3 (. lasati toracele sa revin complet la poziia neutral dup fiecare compresie3 9. alocai apro imativ acela#i timp compresiei si rela rii toracelui3 E. reducei la minim %ntreruperea compresiilor toracice3 +. nu va bazai pe obinerea unui puls carotidian sau femoral ca msura a flu ului arterial efectiv.

Pagina 4

Bls Als Bilec Florin

SECVENTA BLS ADULT (ERC 2005)

BLS consta in urmtoarea secvena de aciune7 6. 1ii sigur ca dumneavoastr$ victima si voluntarii suntei in sigurana3 8. <erificai daca victima este con#tienta$ scuturati.l u#or de umeri si intrebati tare7 @suntei in regulaG@3

'.a. Daca rspunde7 . puneti.l in poziia in care dumneavoastr si pacientul credei ca nu este in pericol . %ncercai sa aflai ce este in neregula cu el si a5utati.6 daca este nevoie . reevaluati.l regulat3 '.b. Daca nu rspunde7 . strigai dup a5utor . %ntoarcei victima ape spate si eliberai caile aeriene utiliz*nd hipere tensia capului si ridicarea mandibulei . punei mana dumneavoastr la ceafa victimei si u#or lasati.i capul pe spate tinand degetul mare si inde ul libere$ pregtite sa penseze nasul daca este necesara respiraia artificiala . cu degetele sub menton ridicai mandibula pentru a deschide caile aeriene

(. )enin*nd caile aeriene deschise$ verificai respiraia7 preiveste$ asculta si simti. . privii e pansiunile toracelui . ascultai la gura victimei zgomotul respiraiilor . simii aerul pe obraz.

Pagina 5

Bls Als Bilec Florin

"n primele minute dup stopul cardiac pacientul mai poate sa respire de c*teva ori sau sa aib rare gaspuri zgomoroase. A nu se confunda cu respiraiile normale. &rivii$ ascultai si simii nu mai mult de 6, secunde pentru a determina daca victima respira normal. Daca avei dubii ca respiraia e normala$ acionai ca si cum nu este normala. 9.a. Daca respira normal7 . puneti.6 in poziie de sigurana . trimitei pe cineva sau plecai dup a5utor (ambulanta! . verificai daca respiraia continua

9b. Daca nu respira normal . trimitei pe cineva dup a5utor$ daca suntei singur$ mergei dup a5utor$ apelai ambulanta3 reintorceti.va si %ncepei compresiile toracice dup cum urmeaz7 H %ngenuncheai langa victima (in lateral! H punei podul palmei in mi5locul pieptului victimei H punei podul palmei a 8.a peste prima H intrepatrundeti degetele m*inilor dumneavoastr si asigurati. va ca presiunea nu o e ercitai pe coastele victimei. Bu facei presiune pe regiunea abdominala superioara sau pe captul sternal. H asezati.va vertical pe toracele victimei si cu m*inile intinse deprimai sternul (.9 cm H dup fiecare compresie lasati toracele victimei sa se rela eze fara a pierde contactul intre m*ini si stern3 repetai cu o frecventa de apro imativ 6,,Dmin (puin mai rar dec*t 8 compresii pe secunda! H compresia si rela area trebuie sa ocupe aceea#i durata de timp.

Pagina 6

Bls Als Bilec Florin

Ea. =ombinarea compresiilor toracice cu respiraiile artificiale7 . dup ', de compresii deschidei din nou caile aeriene prin hipere tensia capului si ridicarea mandibulei. . pensati nasul la nivelul partii moi utiliz*nd degetul mare si inde ul . deschidei gura pacientului dar meninei brbia ridicata . inspirai normal si acoperii gura pacientului cu gura dumneavoastr3 avei gri5a sa fie etan# . suflai constant in gura pacientului urmrind ridicarea toracelui3 durata este de apro imativ Is$ ca in respiraia normala. Aceasta este o respiraie artificiala eficienta . meninei capul in hipere tensie si mandibula ridicata3 indepartati.va de gura pacientului si privii revenirea toracelui. "nspirai inca o data normal si suflai in gura victimei inca o data pentru ca in final sa totalizai 8 respiraii eficiente. Apoi repuneti m*inile in poziia corecta pe stern si facei ', de compresii . continuai resuscitarea cu frecventa ', compresii la 8 respiraii

. oprii resuscitarea pentru reevaluarea victimei numai daca incepe sa respire normal$ altfel nu se %ntrerupe resuscitarea Daca la respiraia artificiala iniiala nu se observa ridicarea toracelui$ inainte de urmtoarea respiraie se face7 J verificarea gurii victimei si inlaturarea obstacolului J reevaluarea eliberrii cailor aeriene prin hipere tensia capului si ridicarea mandibulei J nu facei mai mult de 8 %ncercri de respiraie intre 8 serii de ', de compresii Daca sunt mai muli resuscitatori (cel puin 8!$ se schimba resuscitatorul dup 6.8 minute de resuscitare pentru a preveni oboseala. 2impul pierdut la schimbarea resuscitatorului sa fie cat mai scurt. E.b. ?esuscitarea numai prin compresii toracice poate fi folosita in urmtoarele situaii7 . daca nu se poate sau este neplcut sa se fac respiraie artificiala$ facei numai compresii . daca s.au fcut numai compresii$ se va comtinua cu o frecventa de 6,,D min . se opre#te resuscitarea pentru a reevalua victima numai daca incepe sa respire singura$ altfel nu se %ntrerupe resuscitarea. +. Se va continua resuscitarea pana c*nd7 . sose#te ambulantaD personal medical pregtit$ care preia resuscitarea . victima incepe sa respire normal . epuizarea resuscitatorului.

Pagina 7

Bls Als Bilec Florin

A"ve ce" life support ' a"ult (ALS! 0hid de resuscitare 8,,9 . European ?esuscitation =ouncil RESUSCITAREA IN CONDI(II DE S)ITAL &entru orice stop cardio.respirator trebuie7 . ca acesta sa fie recunoscut imediat ce se instaleaz3 . ca a5utorul (echipa de resuscitare! sa fie disponibil form*nd un numr de telefon standard$ cunoscut$ prestabilit3 . ca resuscitarea cardio.pulmonara (masa5 cardiac si compresii toracice e terne! sa inceapa imediat si sa fie posibila defibrilarea intr.un interval de sub ' minute. Atitudinea si secvena aciunilor depinde de mai muli factori7 .locaia pacientului (zonaD secie cu monitorizare permanenta sau fara!3 .nivelul cuno#tinelor personalului medical in ce prive#te resuscitarea3 .numrul celor care incep resuscitarea3 .echipamentul disponibil3 .modul convenional de reacie in spitalulD secia respectiva la producerea unui stop cardio. respirator. Este de preferat ca echipa de resuscitare sa fie alertata nu doar la producerea stopului cardio. respirator$ ci sa e iste protocoale standardizate pentru recunoa#terea si tratarea cat mai precoce a condiiilor de risc de instalare a acestuia.

Pacient leinat / cu stare general proast Cheam ajutoare i evalueaz pacientul

absente

Semne vitale?

prezente

Cheam echipa e

+valueaz$ ABC,+ !ecunoate i trateaz circumstan'a

!CP "#$% &% suplimentar i men'inerea eschisa a cailor aeriene

Cheam echipa e resuscitare Pre cazul echipei

Conecteaz monitor( e)ibrilatorul

A*S ( echipa e resuscitare

Pagina 8

Bls Als Bilec Florin

Aciunile imediate la apariia unei situaii critice7 . asigura.te ca nu sunt pericole3 . verifica reactivitatea victimei si striga dup a5utor. Pacientul reactiv: se va face evaluarea medicala la urgenta si se vor %ntreprinde masurile de stabilizare ca7 o igenoterapia$ monitorizarea$ asigurarea unui abord venos. Pacientul areactiv: Striga dup a5utor (daca nu s.a obinut inca!3 %ntoarce pacientul pe spate si evalueaz permeabilitatea cailor aeriene si respiraia7 K deschide caile aeriene prin metoda e tensiei cefei si a ridicrii brbiei3 K <erifica visual cavitatea bucala7 daca sunt corpi strini sau resturi alimentare$ e trage.le cu o pensa sau prin aspirare3 K Daca suspicionezi leziuni ale coloanei vertebrale cervicale$ %ncearc sa deschizi caile aeriene utiliz*nd metoda sublu arii mandibulei3 de reamintit faptul ca o prioritate mai mare dec*t prote5area coloanei vertebrale cervicale o reprezint meninerea deschisa a cailor aeriene si ventilarea adecvata3 daca acestea nu sunt asigurate prin sublu atia mandibulei$ se va inclina dorsal capul at*t cat sa se poat deschide caile aeriene$ menin*nd o stabilizare manuala in a a capului.trunchiului. gatului pentru minimalizarea mi#crilor cafei daca sunt suficieni salvatori3 K 2inand deschise caile aeriene$ prive#te$ asculta si simi$ cut*nd evidenierea respiraiei normale (o respiraie de tip @gasp@. ocazionala$ greoaie$ lenta sau zgomotoasa.nu intra in aceasta categorieL! timp de ma im 6, secunde. <erifica semnele circulaiei7 K &entru persoanele neantrenate poate fi dificila incertitudinea prezentei sau absentei pulsului central3 daca pacientul nu prezint semen de viata (lipsa mi#crilor$ respiraie normala$ tuse$ etc!$ se va porni ?=&$ pana c*nd echipa de resuscitare sose#te$ ori pacientul da semen de viata3 K =ei e perimentai trebuie sa verifice pulsul caritodian in timp ce simultan evalueaz celelalte semne de viata3 K Daca pacientul nu prezint semne de viata$ sau acestea sunt neclare$ se iniiaz ?=& imediat7 orice %nt*rziere in diagnosticarea stopului cardiac si deci a %nceperii ?=& trebuie evitate$ fiind defavorabile prognosticului resuscitari K Daca nu e ista respiraii spontane$ dar se percepe pulsul central (stop respirator neinsotit de cel cardiac! se va proceda la ventilarea pacientului$ verific*nd la fiecare 6, ventilaii e istenta semnelor circulaiei spontane. I ceperea resuscit*rii i spital M C persoana incepe ?=&$ in timp ce ceilali cheam echipa de resuscitare si aduc defibrilatorul$ restul echipamentului si medicatia necesare3 daca este o singura persoana$ aceasta va las pacientul rezolv*nd in acest timp cele de mai sus3 M Se va incepe prin administrarea a ', compresii toracice urmate de 8 ventilaii M Efectuarea corecta a compresiilor toracice este obositoare3 %ncercai schimbarea celui care le efectueaz la fiecare 8 minute3 M )eninei caile aeriene deschise si ventilai pacientul cu echipamentul cel mai la %ndem*na3 o masca de buzunar$ suplimentat de o pipa ar fi uzual rapid disponibile3 alternative$ o masca laringiana si un balon autoinflant$ sau balonul conectat la o masca faciala pentru ventilat$ ar fi de folosit$ intubatia traheala trebuie lsata in seama personalului obi#nuit sa o practice$ av*nd deprinderile formate3 M 2impul de inflaie trebuie sa fie de apro imativ 6 secunda$ administr*nd un volum suficient pentru a produce o ridicare normala a pieptului pacientului3 M Cdat ce pacientul a fost intubat traheal$ continuarea compresiilor toracice se va face ne%ntrerupt de ctre ventilaii cu o rata de 6,,D min$ oprirea lor temporara fiind necesara doar in cazul defibrilarii$ ori al verificrii periodice a pulsului . atunci c*nd aceasta este indicata3 ventilarea se va face cu frecventa de 6,D min$ evit*nd hiperventilatia3 Pagina 9

Bls Als Bilec Florin

M "n cazul in care nu e ista nici un echipament de ventilat se va proceda la ventilaia gura.la. gura3 daca e ista motive medicale pentru evitarea contactului sau daca resuscitatorul nu vrea$ ori nu poate e ecuta aceasta manevra$ se vor efectua doar compresiile toracice e terne pana c*nd echipamentul adecvat devine disponibil$ ori echipa de resuscitare sose#te3 M =*nd un defibrillator sose#te$ se vor aplica ferm padelele pe pacient si se va analiza ritmul cardiac3 daca sunt disponibile padelele autoadezive$ montarea lor se va efectua fara intreruperea masa5ului cardiac$ facad doar o scurta pauza necesara analizei ritmului cardiac3 daca este indicat$ se va trece la defibrilarea manualaD automata3 =ompresiile toracice se vor re%ncepe imediat dup defibrilare$ astfel incat %ntreruperile in masa5ul cardiac sa fie minime3 )anevrele se vor continua fie conform indicaiilor vocale ale defibrilatorului automat$ fie urm*nd algoritmul universal pentru Suportul Avansat al <ieii (ALS!$ pana c*nd sose#te echipa de resuscitare$ ori pacientul da semne de viata3 Cdat ce ?=& este in curs si de5a s.a adunat suficient personal$ pregtii medicatia necesara uzual in resuscitare si asigurai un abord venos3 "dentificai o persoana care sa predea pacientul echipei de resuscitare si pregatiti datele si fisa medicala a pacientului3 1recvent calitatea compresiilor toracice din timpul ?=& survenite in spital este suboptimala3 liderul echipei va trebui sa monitorizeze aceasta si sa.i schimbe pe cei care efectueaz manevrele$ daca este necesar3 este de dorit ca persoana care efectueaz compresiile toracice sa fie schimbata la fiecare 8 minute. Stopul car"iac i pre+e ta perso alului &e"ical si &o itori+at .=onfirma stopul cardiac si striga dup a5utor3 .Se va lua in considerare un pumn precordial$ daca ritmul este de tip socabil (2<D <1!$ iar un defibrilator nu este disponibil imediat3 .Daca ritmul iniial este de 2<D<1 si un defibrilator este imediat disponibil$ se va administra intai un soc electric3 evaluarea cea mai rapida a ritmului se obine prin analiza acestuia prin padelele defibrilatorului apsate ferm pe pacient (atenie . defibrilatorul sa fie setat pentru acest mod!$ ori automat la conectarea cablului prin padelele autoadezive$ atunci c*nd defibrilatorul este prevzut cu astfel de dispozitive3 montarea electrozilor clasici de monitorizare E/0 este alternativa mai lenta.

Pagina 10

Bls Als Bilec Florin Pacient incostient -eri)icarea permeabilitatilor cailor respiratorii si semnele vitale

Cheama echipa e resuscitare

CP! "#$% pana can se poate monitoriza / e)ibrila +valurea ritmului car iac F-/.- )ara P+A/ Asistolie

/n timpul CP!$ ( Corectarea cauzelor reversibile0 ( +)ectuarea 1C+ )ara intrerupere upa asigurarea cailor aeriene ( -eri)icarea pozitiei si contactului electrozilor ( 1ontarea si veri)icarea $ (abor ului venos (suportului resirator ( A ministrarea e a renalina la )iecare "(2min3 ( +valuarea utilitati amio aronei /atropinei/1g

Soc electric$ 42#( %##j bi)azic sau "5#j

!eluarea ime iata a CP! "#$% pentru % min

=auze reversibile7 .hipo ia .AipoDhiperpotasemia .tamponada cardiaca .hipovolemia .hipotermia .to inele .metabolice .pneumotora .tromboza (coronara si pulmonara! ALG R!T"UL DE TRATA"ENT ALS: - E ista 8 grupuri de ritmuri associate cu stopul cardiac7 Pagina 11

Bls Als Bilec Florin

J care necesita #ocuri electrice7 1<D 2< fara puls J care nu necesita #ocuri electrice7 asistolia si &EA . &rincipala diferena intre cele 8 grupe este necesitatea de aplicare a socului electric la pacienii cu 1< . =elelalte aciuni ()=E$ managementul respirator$ abordul venos si administrarea drogurilor! sunt comune pentru ambele grupe3 . "nterveniile care contribuie la cre#terea supravieuirii dup stopul cardio.respirator sunt defibrilarea precoce si BLS promt3 . =elelalte intervenii avansate nu au artat cre#terea supravieuirii. 1<D 2< fara puls7 . 1< este cea mai frecventa tulburare de ritm in stopul cardio.respirator$ care poate fi precedat de perioada de 2< sau 2S<3 . solicita a5utor specializat7 defibrilator3 . incepe =&? cu )=E in ritm de ',78 ventilaii3 . se monteaz padelele defibrilatorului si se identifica ritmul cardiac3 . daca 1<D 2< este confirmata se da un soc cu 69,.8,,N bifazic sau 'E,N monofazic3 . se reia )=E imediat dup SEE3 . chiar daca defibrilarea este eficienta$ pulsul nu se palpeaz imediat$ intarzierea in %ncercarea de a percepe pulsul3 va compromite perfuzia miocardica$ inca neinstalata corespunztor3 . daca s.a instalat un ritm de perfuzie$ masa5ul cardiac nu creste riscul reapariiei 1<3 . daca apare asistola dup SEE7 )=E poate determina reapariia 1<3 . se continua =&? 8 minute3 . se verifica pe monitor daca este tot 1<D 2<3 in acest caz se aplica un SEE 69,.8,,N bifazic sau 'E,N monofazic3 . se reia =&?3 . dup 8 minute de reevalueaz7 daca persista 1<D 2< se administreaz adrenalina$ urmata de al treilea SEE de 69,.8,,N bifazic sau 'E,N monofazic3 . se reia =&?3 . trebuie minimizat intervalul dintre )=E si SEE3 . daca persista 1<D 2< dup al treilea soc se administreaz amiodaroma ',,mg in bolus3 . daca pacientul prezint asistola sau &EA (activitate electrica fara puls! se incep protocoalele de =&? (?=&! corespunztoare3 . in timpul tratamentului 1<D 2< trebuie asigurata o coordonare intre =&? si #ocuri3 . c*nd 1< dureaz mai mult de c*teva minute$ miocardul este privat de o igen si substrat metabolic3 . in timpul )=E e ista un aport de o igen si substrat energetic miocardic si creste probabilitatea restabilirii perfuziei miocardice dup soc3 . cu cat se aplica mai repede socul dup )=E$ cu at*t este mai eficient3 . adrenalina se administreaz l mg la fiecare '.9 minute pana la apariia ?CS= (G! (reintoarcerea la circulatia spontana! Lovitura precor"iala, . se ia in considerare c*nd nu este disponibil imediat un defibrilator3 . trebuie aplicata de un profesionist3 . folosind marginea ulnara a m*inii se aplica in inferioara a sternului de la apro imativ 8,cm$ apoi se retrage brusc pumnul3 . o 2< se poate converti la ritm sinusal dup lovitura precordiala3 . in toate cazurile rezolvate cu success pumnul a fost dat in primele 6, secunde de 1<.

-a a.e&e tul cailor respiratorii si al ve tila$iei,

Pagina 12

Bls Als Bilec Florin

. "C2 asigura cea mai buna cale aeriana$ dar necesita pregtire de specialitate si echipamente adecvate3 . se poate efectua de ctre personalul specializat si in timpul manevrelor de )=E3 . nici o tentativa de "C2 nu trebuie sa dep#easc ', de secunde3 . dup "C2 trebuie verificata poziia si securizata sonda3 . odat realizata "C2 se continua )=E cu o rata de 6,,Dmin$ fara nici o pauza in timpul ventilaiei3 . fecventa ventilatorieO6,Dmin pentru a evita hiperventilatia3 . in absenta personalului specializat in "C2 e ista alternative7 combitube$ masca laringiana (L)A!$ tub laringian. Abor"ul ve os si "ro.urile, . e ista diferente intre abordul venos periferic si cel central3 . concentraia ma ima si timpul de circulaie este mai scurt pe calea centrala$ dar montarea unui =<= necesita %ntreruperea =&? insotita de complicaii3 . calea periferica este cea mai sigura$ mai u#or de abordat$ dar drogurile in5ectate trebuie urmate de minim 8,ml de fluid si ridicarea e tremitilor 6,.8,sec$ pentru a facilita circulaia drogurilor3 . abordul vascular intraosos$ folosit in general la copii$ poate fi folosit si la adult3 in timpul atingerii concentraiei plasmatice ma ime este compatibil cu cel din abordul venos central3 de asemenea poate fi util pentru prelevarea de mduva$ analiza gazelor sangvine$ dozri de electroliti si hemoglobina3 . calea intratraheala de administrare a drogurilor. daca nu se poate stabili un alt abord3 problema este concentraia plasmaticda necontrolabila cu imposibilitatea stabilirii dozelor e acte necesare3 in timpul =&? doza de adrenalina administrate este de '.6, ori mai mare dec*t pe calea iv3 unele studii pe animale au artat ca concentraiile sczute de adrenalina realizate prin administrarea "C2 pot produce efecte beta.adrenergice tranzitorii (hipo2A si scderea perfuziei coronare!3 doza de adrenalina este de 'mg dizolvata in l,ml apa distilata (dilutia cu S1 scade absorbia!3 soluiile pentru acest scop se prezint in seringi preumplute. Adrenalina: - in ciuda utilizarii pe scara larga in resuscitare$ nu e ista un studio placebo controlat3 . folosirea adrenalinei este inca recomandata3 . determina vasoconstrictie prin efect alfa adrenergic$ ceea ce determina cre#terea perfuziei miocardice si cerebrale3 . cre#terea flu ului coronar creste frecventa undelor 1< si ar trebui sa creasc #ansa restabilirii circulaiei dup defibrilare3 . durata =&? si numrul de #ocuri care ar trebui administrate %nainte de droguri sunt necunoscute3 . conform e perilor$ daca 1<D 2< persista dup 8 #ocuri se administreaz adrenalina si se repeta la fiecare '.9 minute3 . nu se %ntrerupe =&? pentru administrarea drogurilor. Antiaritmicele: - nu e ista dovezi ca acestea cresc supravieuirea in stopul cardiac3 . daca persista 1<D 2< dup ' #ocuri se administreaz ',,mg amiodarona in bolus3 . se poate administra o doza urmtoare de 69,mg pentru 1<D 2< refractara sau recurenta$ urmata de &E< continua de :,,mgD 8( ore3 . lidocaina lmgD >g corp poate fi o alternativa3 . nu se administreaz lidocaina daca s.a administrat amiodarona. Magneziul: - administrarea acestuia nu creste supravieuirea3 . se administreaz pentru 1< refractara daca se suspicioneaza hipomagnezemia.

Pagina 13

Bls Als Bilec Florin

Bicarbonatul: . nu se administreaz de rutina3 . se administreaz 9, mmoli daca stopul cardiac este asociat cu hipopotasemia sau supradoza de antidepresive triciclice3 . se repeta doza in funcie de starea clinica si rezultatul gazelor sangvine3 . unii e peri administreaz bicarbonat la pAP +.6 . controversata3 . in timpul stopului cardiac gazele arteriale nu reflecta EAB de la nivelul esuturilor. F% persiste ta, . daca 1< persista trebuie luata in considerare si schimbarea poziiei padelelor3 . trebuie fcuta o reevaluare a cauzelor potenial ireversibile. )EA si asistola, . &EA este produsa frecvent de cause reversibile care pot fi identificate si corectate3 . daca ritmul cardiac este &EA sau asistolie se incepe =&? ',783 . se administreaz adrenalina l mg cat mai cur*nd posibil3 . este necesara verificarea corectitudinii aplicrii elecrozilor$ fara a %ntrerupe =&?3 . asistolia poate fi precipitate sau e acerbate de tonusul vagal e cesiv3 teoretic aceasta ar putea fi reversata de vagolitice3 . se administreaz atropina 'mg (doza care asigura blocada vagala ma ima!3 . se securizeaz =?S cat mai cur*nd posibil pentru ca )=E sa nu mai fie %ntrerupt de ventilaie3 . se reevalueaz ritmul dup 8 minute3 . daca este asistola sau nu sunt modificri pe E/0 se reia imediat =&?3 . daca este present un ritm organizat se incearca palparea pulsului3 . daca pulsul este absent se continua =&?3 . daca pulsul este prezent se continua terapia postresuscitare3 . c*nd se pune diagnosticul de asistolie trebuie verificat atent E/0 pentru evidenierea undelor &$ care pot rspunde la pacingul cardiac3 . daca nu se poate aprecia ritmul (asistolie sau 1< cu unde mici! nu se incearca defibrilarea7 se continua =&?3 . 1< cu unde mici este dificil de difereniat de asistolie7 nu va rspunde la SEE3 . =&? de calitate poate creste frecventa si amplitudinea undelor de 1< si poate creste succesul defibrilarii3 . SEE repetate determina in5urie miocardica3 . daca ritmul se schimba in 1< se urmre#te partea st*nga a algoritmului3 . altfel$ se administreaz adrenalina la '.9 minute. =auze potenial reversibile 7 (A 7 . hipo ia 7 J scderea riscului prin ventilaie cu o igen 6,,J ampliatii toracice adecvate si egale bilateral (verificarea poziionrii corecte a sondei "C2! . hipovolemie 7 J hemoragie severa . det &EA J reumplere vasculara si tratament chirurgical de urgenta . hipo/emia$ hiper/emia$ hipo=aemia$ acidoza si alte tulburri metabolice trebuie corectate . hipotermia la inecati. (27 . pneumotora ul7 poate fi cauza &EA si poate fi det de o incercare de abord venos central$ diagnosticul se pune clinic$ necesita drena5. . tamponada cardiaca 7 greu de diagnosticat$ sugestiv stopul cardiac dup plagi penetrante toracice$ necesita punctie pericardica sau toracotomie . to ice ingerate sau terapeutice7 necesita analize to icologice Q2E&

Pagina 14

Bls Als Bilec Florin

)ED"=A)EB2E 42"L"RA2E "B S2C&4L =A?D"A= %ASO)RESOARE AD?EBAL"BA7 principalul simpatomimetic folosit in managementul stopului cardiac efect alfa adrenergic vasoconstrictor efectul beta adrenergic este cronotrop$ inotrop$ dar creste concomitant si consumul de o igen miocardic si riscul de aritmii indicaii7 K primul drog folosit in S= de orice etiologie K tratamentul anafila iei K tratament de linia a doua in socul cardiogen doze7 K in S= doza iniiala este de 6 mg K pe sonda "C2 7 8.'mg diluate in l,ml apa distilata (absorbie variabila! se folose#te cu precauie la pacienii cu S= asociat cu consum de cocaina sau alte simpatomimetice se utilizeaz in 8 dilutii7 K 6D6,.,,, (l, ml din ac dilutie conin 6 mg adrenalina! K 6D6.,,, ( lml din ac dilutie conine l mg adrenalina! ANTIARIT-ICE A)"CDA?CBA este un stabilizator de membrana creste durata potenialului de aciune si perioada refractara in miocardul atrial si ventricular scade conducerea atrio.ventriculara indicaii7 K 1<D 2< refractara (dup ' SEE! K 2< cu puls sau alte tahiaritmii refractare doze7 K doza iniiala este de ',,mg dizolvata intr.un volum de 8,ml 09 efecte adverse7 K hipotensiune si bradicardie K poate determina tromboflebita daca se administreaz pe o vena periferica 3 se prefera administrarea pe =<= K are efect potenial aritmogen prin prelungirea intervalului S2 mai mic dec*t alte antiaritmice. L"DC=A"BA nu este de prima intenie 7 se folose#te daca amiodarona nu este disponibila este un antiaritmic stabilizator de membrana prin cre#terea perioadei refractare scade automatismul ventricular este un anestezic local indicaii7 K 1<D 2< refractara (c*nd amiodarona nu este disponibila! doze7 K iniial7 l,,mg (l.6.9mgD/g corp! in 1< si 2< fara puls$ refractare la ' SEE K apoi 9,mg in bolus daca este necesar K doza ma ima este de ' mgD/g corp Pagina 15

Bls Als Bilec Florin

S4L1A24L DE )A0BER"4 este un constituent important al mai multor enzime$ in special cele implicate in generarea A2& in mu#chi hipomagnezemia este asociata adesea cu hipopotasemie si poate duce la aritmii si S= la pacienii cu hipomagnezemie si hipopotasemie trebuie sczut nivelul terapeutic al digitalicelor indicaii7 K 1<D 2< refractare la SEE asociata cu posibila hipomagnezemie K torsada v*rfurilor K into icaia cu digo in doze7 K in 1< refractara la SEE 7 8g ((ml3 ;mmoli! din soluia de sulfat de magneziu 9,K se poate repeta dup 6,.69 minute A2?C&"BT blocheaz efectele vagale la nivelul BSA si BA< creste automatismul si faciliteaz conducerea atrio.ventriculara indicaii7 K asistola K &EA cu A<P E,Dmin K bradicardie sinusala$ atriala sau nodala la pacienii instabili hemodinamic doze7 K 'mg doza unica (in asistola &EA!

2EC1"L"BA inhibitor de fosfodiesteraza are efect cronotrop si inotrop positive indicaii7 K S= prin asistola K bradicardia refractara la atropin doza7 K 89,.9,,mg (9mgD /0 corp! iv lent =AL="4L implicat in mecanismele celulare de contracie miocardica indicaii7 K &EA cauzata de hipopotasemie$ hipocalcemie si supradoza5 de blocanti de calciu doza iniiala7 K l,ml$ poate fi repetata daca este necesar nu se administreaz calciu si bicarbonat pe aceea#i linie venoasa

SCL4U""LE 2A)&CB tratamentul cel mai bun al acidozei in S= este )=E si ventilaia daca pA$+.6 sau e cesul de bazeV .6, mmoliDl se ia in considerare utilizarea de doze mici de bicarbonat de sodiu (9,ml din soluia de ;.(-! &E< hipovolemia este o cauza potenial reversibila in S= in S= nu este clar avanta5ul utilizrii soluiilor coloide$ de aceea se vor utiliza soluii saline nu este obligatorie administrarea de &E< in S= normovolemic Pagina 16

Bls Als Bilec Florin

BLS copil Secvenele BLS au fost iniial recomandate a fi efectuate inainte de apelul 668 la copii$ datorita frecventei mult crescute a stopului caidio.respirator prin asistola W asfi ie. Studii recente au arata ca si in cazul 1<$ secvena BLS iniiala %mbunte#te #ansele reu#itei defibrilarii. 6. <erificarea strii de con#tienta K Stimulai u#or copilul si inttabati tare si clar @=e s.a intamplatG E totul in regulaG@ K Bu bruscai pacientul la cate presupunei o trauma de coloana cervicala K Daca este con#tient chemai a5utor specializat daca este nevoie 8. Eliberarea cailor aeriene superioare K Aipere tensia capului (atenie la nou.nascut si sugar . aceasta manevra poate obstuctiona caile aeriene! K Sublu atia de mandibula

+6tensia capului

+6tensie normala

7ipere6tensi e

'. Eliberarea cailor aeriene si verificarea respiratiilor spontane K Loo> (priveste! miscarile pieptului K Listen (asculta! zgomote respiratorii K 1eel (simti! aerul e pirat K 6,sec.

a! Daca copilul respiranormal Q pozitia de siguranta$ apel 668 si verificarea periodica a starii acestuia b! daca copilul nu respuira . indepartati cu gri5a orice obiect ce obstructioneaza calea aeriana . faceti 9 respiratii gura la gura sau gura la gura si nas (in cazul nou.nascutilor si a sugarilor!$ din care minim8 eficiente . respiratia artificiala se face sufland constant aer in gura copilului timp de 6.6$9 secunde asigurandu.ne ascesionarea cutiei toracice3 se indeparteaza apoi gura si se observa coborarea cutiei toracice

Pagina 17

Bls Als Bilec Florin

?ES&"?A2"A A?2"1"="ALA .?espiratia se face gura la gura la copil V 6 an .?espiratia se face gura la gura si nas la nou.nascut si sugar (. <erificarea circulaiei sanguine K Aceasta etapa include observarea oricrui semn7 mi#carea$ respiraiile normale$ etc K <erificarea pulsului7 K La copilul P l an W verificarea pulsului se face la brahiala K La copilul V l an . verificarea pulsului se face la a carotida K <erificarea B4 trebuie sa dureze mai mult de 6, secundeLLL

a! Daca suntei sigur de e istenta pulsului$ continuai respiraiile artificiale pana c*nd copilul incepe sa respire normal$ apoi il a#ezai in poziia laterala de sigurana. .1recventa respiraiilor 6 respiraie la ' secunde .?eevaluai frecvent starea pacientului b! daca nu e ista puls sau daca frecventa este P E,D minut (pentru nou.nascuti si sugari!$ incepeti compresiile toracice. ."n cazul copilului P l an raportul compresii respiratii este de 6978 ."n cazul copilului V l an raportul compresii7respiratii este de ',78 .1recventa compresiilor7 6,,Dmin .Deprimarea cutiei toracice7 6D' din distanta stern.coloana vertebrala

Pagina 18

Bls Als Bilec Florin

&articularitile ALS la copil 6. Administrarea SEE numai la copii V 6 an 8. SEE la copil7 primul SEE 8 ND>g$ urmtoarele ( ND>g '. )edicatia resuscitrii7 Adrenalina ,.,6 mgD>g iv (676,$,,,! sau ,.6 mgD>g pe sonda "C2 la fiecare '.9 minute3 Amiodarona 9mgD>g iv sau Xilina 6 mgD>g3 )agneziu 89.9, mgD>g iv ma 8g (torsada v*rfurilor! Pagina 19

Bls Als Bilec Florin

&articularitile ALS la copil (. &articularitile anatomice ale cailor aeriene7 J Barine mici si inguste J Limba mare$ deplasata posterior J Laringe inalt situat J Epiglota ingusta$ lunga si flasca J 2raheea scurta$ ingust la nivelul cartila5ului cricoid J Bronsiile de calibru redus$ rezistenta crescut J &lm*nul imatur$ numr alveolar mic$ complianta redusa

Pagina 20