Basmul este[] o oglindire a vietii in moduri fabuloase. G.

Calinescu

Povestea lui Harap-Alb

de Ion Creanga

Putem interpreta initierea ca fiind drumul pe care eroul l parcurge, de la starea de profan la cea de initiat, trecnd prin mai multe etape prezentate alegoric n basm sub forma unor probe, fiecare superioara celei precedente. Feciorul imparatului devine rob al Spanului. Rautatea acestuia il va pune in situatii dificile, a caror traversare implica demonstrarea unor calitati morale necesare. Ajunsi la curtea Imparatului Verde, Spanul il supune la trei probe. 1. Aducerea salatilor din Gradina Ursului -calul fabulos il il duce in zbor pe Harap-Alb la Sfanta Duminica, iar aceasta il ajuta sa isi indeplineasca misiunea si sa treaca proba;

Protagonistul este un om de soi bun, care traverseaza o serie de probe, invata din greseli si progreseaza, se maturizeaza, pentru a merita sa devina imparat, basmul putand fi astfel considerat bildungsroman.
Deznodamantul basmului consta totdeauna in triumful valorilor pozitive asupra celor negative.

2. Aducerea pielii cerbului, cu cap cu tot, asa batute cu pietre scumpe, cum se gasesc -din nou Sfanta Duminica il ajuta pe HarapAlb sa ia pielea si capul cerbului pe care se aflau nestemate si sa le duca Spanului, eroul trecand cu bine si de aceasta proba;

Faptele eroului raman in limita umanului, probele care depasesc sfera realului fiind trecute cu ajoutorul celorlalte personaje, inzestrate cu puteri supranaturale. Codrul in care se rataceste simbolizeaza motivul labirintului. Probele la care il supune Spanul sunt menite a-l deprinde pe flacau cu greutatile vietii, cu faptul ca omul trebuie sa invinga toate piedicile ivite in viata sa. Probele de la imparatia fetei trimit spre ritualurile taranesti ale petitului, intre care insotirea mirelui de un alai de tineri, trecerea lor prin foc, alegerea motivata a miresei, ospatul oferit de gazda sunt toat atatea incercari la care il supune viitorul socru si carora mirele trebuie sa le faca fata. Ultima proba la care il supune fata, este de data aceasta, o demonstrare a calitatilor viitoarei sotii, care va sti sa aiba grija de barbatul ei.

3. Aducerea fetei Imparatului Ros pentru casatorie -pe un pod, Harap-Alb intalneste o nunta de furnici si trece prin apa ca sa nu curme viata atator gazulite nevinovate; regina frunicilor ii da voinicului o aripioara. -dupa un timp, calatorii vad un roi de albine care se invarteau bezmetice, neavand pe ce sa se aseze. Atunci Harap-Alb isi scoate palaria, o asaza pe pamant iar albinele se ingramadesc acolo. Craiasa albinelor ii da aripa, ca in caz de nevoie eroul s-I dea foc.

In drumul sau intalneste pe rand cinci personaje fabuloase: Gerila, Flamanzila, Setila, Ochila si Pasari-Lati-Lungila.
Intr-un tarziu ajung cu toti la imparatie - la curtea Imparatului Ros, unde acesta ii supune la probe fabuloase si foarte periculoase. -mai intai, ii cazeaza intr-o casa de arama, careia I se da foc pe dedesubt, dar Gerila sufla de trei ori si casa ramane tocmai buna de dormit in ea; -- urmatoarea proba este un ospat cu foarte multe bucate si bautura, pe care Flamanzila si Setila le fac sa dispara intr-o clipa, apoi incep sa strige in gura mare, spre disperarea imparatului care nu-si putea crede ochilor; -cerand inca o data fata Harap-Alb este supus unei alte probe. El primeste zece banite de samanta de mac amestecata cu una de nisip maruntel si porunca de a alege pana dimineata macul de nisip. Atunci Harap-Alb isi aminteste de regina furnicilor, da foc aripioarei si acestea sfarsesc proba. -Imparatul refuza din nou si-I supune altei probe, anume sa o pazeasca toata noaptea pe fata lui. Fata impparatului avand puteri supranaturale se preface intr-o pasarica. Ochila si Pasarila se tin dupa ea si abia izbutesc sa o prinda si sa o aduca inapoi, in odaia sa.

Plin de ciuda, imparatul le spune ca el mai are o fiica adoptata, care seamana perfect cu fata pe care o vrea voinicul. Daca Harap-Alb va depasi aceasta proba va primi fata. El este ajutat de albina care il ajuta sa o identifice. Fata vrea sa-l supuna la o proba fabuloasa. Trimite calul lui Harap-Alb impreuna cu turturica ei sa aduca trei smicele de mar dulce si apa vie si apa moarta dintr-un loc numai de ea stiut. Calul se intoarce primul si fata Imparatului Ros porneste cu ei la un drum spre palatul imparatului Verde.

Geniul humulestean este aceasta capacitate extraordinara de a-si lua in serios eroii, de a le retrai aventurile, de a pune cu voluptate in fiecare porpriile lui aspiratii nerostite, slabiciuni, vicii, tulburari si uimiri, adica de a crea viata[]. N. Manolescu