coala Naional de Studii Politice i Administrative Facultatea de Comunicare i Relaii Publice

Instituiile militare sub reconfigurarea provocrilor actuale

Student Ioana Mihai, Anul II, MCA, zi

C!PRINS

"# ASP$C%$ IN%R&'!C%I($))))))))))))))))))))#))##* +# &R,AI-A.IA/ INS%I%!.IA 0I1I%AR2 Armata ca instituie ierarhic........................................................................................3 Armata ca subsistem al sistemului social global...........................................................4 Impactul integrrii Romniei n NATO asupra raportului dintre armat i societate..............................................................................5 *# !NI($RSI%A%$A NA.I&NA12 '$ AP2RAR$ 6CAR&1 I7 De la coala uperioar de R!boi la "NAp................................................................8 #mbinarea dintre mediul militar i cel academic n "NAp.........................................."" Impactul misiunilor asumate de armata romn #n cadrul NATO asupra "NAp $%arol I&..................................................................."+

3# C&NSI'$R$N%$ FINA1$)))))))))))))))))#)))))##"3

4#

9I91I&,RAFI$)))))))))))))))))))))))))))"4

"# Aspecte introductive

ntr-o lume aflat sub semnul schimbrii continue ca unic opiune adaptativ la mediu, toate domeniile de interes aferente aciunii umane se conformeaz unor mutaii de perspectiv cu adevrat considerabile. e cele mai multe ori, ceea ce a constituit nota dominant !i definitorie a trecutului se transform sub influena noilor provocri "n elemente indezirabile !i incon#ruente cu rezultatul reelaborrilor de substrat. Ca o consecin imediat, se poate vorbi de o realitate incontestabil $ iminena dis%unciei dintre ieri !i astzi, dintre astzi !i m&ine. Ancor&nd "n zona concretului, centrul de interes al lucrrii mele este reprezentat de transformrile survenite "n cadrul armatei rom&ne. 'iind un membru recent al (A)*, armata rom&n este "n plin proces de reformare, reconfi#urrile interne reprezent&nd un punct de interes pentru evaluarea modului "n care o or#anizaie cu structuri ierarhice ri#ide poate rspunde prompt provocrilor din mediul e+terior, e+i#enelor prezente !i viitoare. n acest sens, relief&nd cliva%ul trecut - prezent, mi-am propus s aduc "n discuie profilul identitar al unei or#anizaii militare, av&nd ca model ,-niversitatea (aional de Aprare %arol I&. Motivele care m-au determinat s "mi dezvolt cercetarea "n acest tip de or#anizaie au vizat diferite paliere. se pot analiza simultan dou tipuri de comunicare - "n mediul academic !i militar $ !i se poate observa modalitatea specific "n care cele dou dimensiuni principale se "mbin "ntr-o or#anizaie cu identitate sin#ular "n /om&nia. 0a acest nivel, se impune a fi subliniat faptul c studiul "ntreprins va avea ca punct de plecare o abordare teoretic consistent care va permite fi+area cadrului de dezbatere !i al accepiunii unei astfel de or#anizaii. n plus, focaliz&nd atenia !i asupra denumirii iniiale a instituiei, ,1coala 2uperioar de /zboi3 4"nfiinat pe 5 au#ust 65578, devine e+trem de interesant reprofilarea sa "n timp sub aciunea diferiilor ,a#eni3 de influen. Metodele de cercetare la care voi recur#e vor fi studiul documentelor, interviul !i observaia direct "ntruc&t perceperea !i analizarea aceleia!i realiti printr-o #lisare a un#hiului de investi#are se poate eri%a "ntr-un factor relevant de credibilitate !i pertinen.

+# &rgani:aia / Instituia militar

+#" Armata ca instituie cu structur ierar;ic *r#anizaia poate fi definit ca o unitate social artificial, constituit "n mod deliberat, cuprinz&nd un numr suficient de mare de indivizi, cu statute !i roluri distincte, care urmresc, "n mod or#anizat, scopuri precis stabilite, utile societii !i indivizilor participani la ea. A or#aniza, deci, "nseamn a asi#ura o cooperare, o colaborare, coordonare a aciunilor indivizilor, reunii "ntr-un ansamblu. Instituia militar, ca or#anizaie social, este caracterizat de mai multe aspecte privind structurarea or#anizaional !i scopul acesteia. n primul r&nd, armata este o or#anizaie "n care relaia formal predomin asupra relaiei personale. n acest sens se are "n vedere cadrul formalizat, mult mai accentuat "n care se desf!oar activitatea or#anizaiei militare, "n comparaie cu alte tipuri de or#anizaii. n al doilea r&nd, este o instituie birocratic cu structur ierarhic !i un mediu social cu un sistem propriu de stratificare, fiind un #rup de lupt, or#anizat "n vederea obinerii victoriei "n rzboi. Ma+ :eber a subliniat c disciplina birocratic este mai important dect eroismul indi'idual pentru succesul unei armate( 2tructura intern, or#anizarea armatei este birocratic, adic este caracterizat prin. 68 sarcini precis stabilite- divizarea muncii; 28 structur de autoritate ierarhic; 98 un sistem stabil de statute !i roluri, precum !i re#ulamente precise de funcionare 6. ac "n cadrul instituiei nebirocratice dependena este bilateral, "n cadrul armatei, ca instituie tipic birocratic, ea este numai de %os "n sus. Incontestabil, c&nd avem "n vedere relaiile dintre niveluri diferite 4 #rade sau funcii diferite8, ceea ce predomin sunt relaiile ierarhice, formale, formale, clar stabilite prin re#ulamente. ar, or#anizaia militar are !i relaii pe orizontal, "ntre e#ali "n cadrul #rupurilor de lupt. /e#ulamentele militare prescriu norme de comportament ce asi#ur unitatea de aciune. <entru ca or#anizaia militar s acioneze ca un tot, ca un sin#ur or#anism, ea are nevoie de coeziune, de unitate moral, lucru ce nu poate fi realizat numai prin enunarea ordinelor, ci !i prin stabilirea unor relaii interpersonale, directe, care s creeze #rupuri puternice, sudate moral, capabile s lupte "n condiiile #rele ale c&mpului de lupt.
6

Coord. Ion Cioloca, )sihosociologie i pedagogie militar* =ditura Militar, >ucure!ti, 6772, p. 662

A!a cum am precizat mai sus, "n or#anizaia militar apar doua tipuri de relaii. verticale !i orizontale. e!i nu contest importana unei comunicri pe orizontal, trebuie subliniat faptul c $deosebit de caracteristic pentru subsistemele militare este accentul ce se pune pe po!iia 'ertical sau grad&+. Aceste trepte verticale ale ierarhiei militare sunt clar !i puternic delimitate at&t prin prescripii re#ulamentare, c&t !i prin simboluri e+terioare. uniform, #rade, "nsemne, salut, norme de comportament "n public etc., care ies foarte clar "n eviden, mai ales "n relaiile dintre militari !i public. 'orele armate constituie un comple+ de subsisteme ce se constituie !i se pre#tesc "n vederea aciunii "n situaii de lupt. Condiiile c&mpului de munc sunt e+trem de difuze, incerte !i nesi#ure, deci activitatea potenial pentru care se pre#te!te armata are un c&mp de desf!urare caracterizat prin incertitudine. ,Rspunsul clasic la aceast solicitare l constituie procesul de reducere a incertitudinii n cadrul sistemului prin structurarea relaiilor interne ast,el nct s se obin un set relati' simplu de proceduri standardi!ate(&- 2tandardizarea ma+im a procedurilor are ca efect, "n primul r&nd, limitarea iniiativei !i a creativitii, pentru cea mai mare parte a personalului. Afirmaia , ordinul este ordin3 devine tipic pentru acest tip de standardizare, dublat de o e+ecutare necondiionat a ordinelor. n al doilea r&nd, "nsu!i sistemul devine un sistem devine "nchis !i ri#id, nefiind capabil de fle+ibilitate, de adaptabilitate la schimbrile mediului. +#+ Armata ca subsistem al sistemului social global Consider&nd societatea ca un sistem social #lobal, instituia militar apare ca un subsistem distinct, creat "n vederea satisfacerii unei cerine funcionale ale acestui sistem #lobal. 0a r&ndul lui acesta are o multitudine de subsisteme structurate !i ierarhizate, care sunt materializate "n or#anizaii militare de diferite e!aloane !i mrimi. e!i, dup cum am menionat mai sus, standardizarea procedurilor ne descrie un sistem ri#id !i "nchis, armata are nevoie pentru a-!i "ndeplini scopul, adic pentru a fi "n stare s lupte "n condiiile unui rzboi, de oameni pre#tii, capabili s m&nuiasc tehnica de lupt, armamentul. n acest sens, m voi opri la nivelul or#anizaiei militare de la baza piramidei or#anizaionale, acolo unde se realizeaz, de fapt, acest proces de instruire. Ceea ce rezult din aceasta este c or#anizaia pe care o studiez poate fi considerat un sistem deschis !i anume un

<aul :alter %r., ociologia militar "n Orientri i tendine n sociologia militar contemporan , vol. II, =ditura Militar, >ucure!ti, 67@?, p. 27. 9 Idem, p. 6A@.

sistem educaional, compus din flu+uri de intrare, flu+uri de tratare !i flu+uri de ie!ire. 2chema din fi#ura 6? "ntre!te aceast afirmaie.

'i#.6

2chematic, unitatea militar luat "n considerare este un asemenea sistem deschis, care prime!te imputuri 4baz material, informaii, oameni8, le trateaz "n interiorul su !i le livreaz, sub form de autputuriA. Cine este beneficiarul acestor imputuriB 2ocietatea, desi#ur. C&nd vor ,produce3 oamenii pre#tii "n instituia militarB ntr-o posibil situaie de rzboi. Aici apare o prim difereniere fa de sistemele deschise de orice fel, "n special fa de cele educaionale. -n sistem deschis, prin autputurile pe care le realizeaz, "!i "ndepline!te scopul, dar "n acela!i timp se autore#leaz prin feedbacCul ne#ativ. 2istemul militar educativ nu este supus acestei autore#lri, deoarece ,produsele3 sale sunt utilizate peste muli ani sau chiar niciodat, de la livrare. *r#anizaia militar nu dispune dec&t de un control intern ri#uros care "nlocuie!te absena re#lrii prin feedbacC !i anume. 68 sistemul disciplinei militare, mult mai ferm dec&t "n !coal; 28 sistemul pedepselor !i recompenselor. 'aptul c este lipsit de control e+tern, determin o mai mare ri#iditate a sistemului, lipsa sa de fle+ibilitate; "n acela!i timp, aceasta "i confer instituiei militare o mai mare stabilitate "n timp, dar #enereaz !i un anumit decala% "n adoptarea schimbrile sociale fa de restul societii.
? A

Coord. Ion Cioloca, lucrarea citat* p. 66A Idem

+#* Impactul integrrii Rom<niei =n NA%& asupra raportului dintre armat i societate n 2EE?, la summit-ul de la Istanbul, /om&nia a fost primit "n r&ndul statelor membre ale Alianei (ord- Atlantice. ob&ndirea acestui statut, pe l&n# satisfaciile "mplinirii unei aspiraii naionale, presupune !i asumarea con!tient !i voluntar a unui set de obli#aii militare !i nu numai. Inte#rarea /om&niei "n (A)* a "nsemnat adoptarea unui ansamblu coerent de msuri diverse, ca natur !i coninut, at&t la nivelul "ntre#ii societi rom&ne!ti, c&t !i al instituiei militare. <rintre acestea se numr cele de natur uman 4diminuarea efectivelor, profesionalizarea "ntre#ului personal militar, modificarea sistemului de formare !i dezvoltarea profesional a personalului, implicarea concret "n e+ecutarea de misiuni "n afara statului rom&n etc.8 , or#anizaional 4 renunarea la unele structuri !i crearea altora, adoptarea unei alte dispuneri a marilor uniti !i unitilor pe teritoriul naional8, material 4 reducerea cantitativ a unor cate#orii de armament !i tehnici de lupt, modernizarea unor cate#orii de tehnici de lupt !i "nzestrarea cu mi%loace de lupt moderne8, normativ 4 armonizarea actelor normative cu cele e+istente "n rile membre (A)*8, doctrinar 4s-a adoptat 2trate#ia naional de securitate a /om&niei, 2trate#ia militar a /om&niei, doctrine specifice fiecrei cate#orii de fore armate !i nu numai8D. 0a nivel microsocial, impactul dob&ndirii statutului de stat membru al Alianei (ordAtlantice de ctre /om&nia a avut !i va continua s aib urmri multiple asupra relaiei dintre armat !i societate. Astfel, desfiinarea unor uniti militare din #arnizoane cu tradiie, "n ceea ce prive!te e+istena unor astfel de structuri pe teritoriul lor, a afectat relaia dintre comunitatea respectiv !i armat. 1i aceasta din mai multe puncte motive. instalarea unui sentiment de insecuritate "n r&ndul membrilor comunitii, ca urmare a absenei unitilor militare pe teritoriul ei. e re#ul, prezena unor uniti militare "ntr-o localitate este perceput pozitivi de ctre locuitori acesteia, care se simt astfel aprai !i "n si#uran; dispariia unor locuri de munc !i, implicit, cre!terea numrului celor aflai "n cutarea unei slu%be !i reducerea veniturilor populaiei. <rin "ncetarea activitii unitii militare, o serie de locuri de munc oferite de ctre aceasta persoanelor din localitate au disprut. <e de alt parte, dispariia personalului militar a condus la reducerea consumului diferitelor produse !i
D

r. Mircea Mure!an, r. Constantin Mo!toflei, r. (icolae ol#hin, r. <etre uu, Raporturile dintre armat i societate n conte.tul integrrii Romniei n NATO, =ditura -(Ap ,Carol I3, >ucure!ti, 2EE@, p. A?

servicii "n localitate, ceea ce s-a soldat cu scderea activitii unor societi comerciale, !i nu numai, care ofereau asemenea servicii !i bunuri. n acele localiti "n care au fost desfiinate uniti militare nu se poate e+clude posibilitatea ca unele societi s dispar, prin simplul fapt c au sczut cantitativ !i calitativ beneficiarii produsele lor. e e+emplu, o societate comercial care se ocupa cu hrnirea militarilor, ca urmare a e+ternalizrii acestui serviciu de ctre armat, prin desfiinarea unitii militare, "!i va "nceta activitatea. Acest fapt va influena ne#ativ locurile de munc e+istente !i a veniturilor populaiei; diminuarea veniturilor de la bu#etul local, prin scderea numrului contribuabililor, ca urmare a plecrii militarilor. * asemenea consecin se va reflecta, de e+emplu, "n reducerea posibilitii administraiei locale de a mai oferi o serie de faciliti, "n domeniul social, al sntii, al transportului "n comun, al educaiei persoanelor defavorizate; dispariia tradiiei locale le#ate de viaa !i activitatea unitilor militare- depunerea %urm&ntului, participarea la activiti culturale "n instituii de profil ale armatei, implicarea cadrelor militare "n viaa comunitii. 0a nivel macrosocial, paleta de msuri, succint analizat anterior, poate conduce la apariia !i manifestarea unor efecte de tipul urmtor. diminuarea aportului militarilor la atenuarea unor tensiuni !i stri conflictuale interetnice@. n acest conte+t, se poate aminti c, "n localitile "n care e+ist mai multe etnii, prezena unor structuri militare este un factor de diminuare a tensiunilor interetnice, factor care, prin desfiinarea respectivelor uniti, "!i "nceteaz aciunea social benefic. e asemenea, calitatea contactului nemi%locit al militarilor cu populaia rii scade, de unde o posibil rcire "n timp a acestor relaii. 0a aceasta se adau# !i efectele trecerii de la serviciul militar obli#atoriu la cel bazat pe voluntariat "n asi#urarea efectivelor de militari pe baz de contract, ceea ce reduce simitor atracia profesiei militare "n r&ndul tinerei #eneraii5. e!i este o or#anizaie cu re#uli stricte, cultur specific, !i armata "mparte aceea!i pia a forei de munc 4resurse e+terne de recrutare8 cu instituiile !i or#anizaiile civile, mai ales c este vorba de o for de munc educat !i cu potenial aptitudinal ridicat. Armata de profesie este dependent de piaa muncii, fiind afectat "n permanen de fluctuaiile acesteia. Folumul resursei demo#rafice vizate, competitivitatea remuneraiilor, rata !oma%ului "n r&ndul tinerilor, avanta%ele oferite de instituia militar, resursele aflate la dispoziia decidenilor militari !i atitudinea tinerilor fa de instituiile statului sau fa de nevoia de aprare sunt factori care influeneaz piaa muncii. Modificarea parametrilor normali ai acestor variabile are ca efect scderea disponibilitii pentru "ncorporareG"nrolare !i a calitii resurselor.
@ 5

Mihi Ciocan, /enomenul militar contemporan( Anali!e i sinte!e, =ditura Ars ocendi, >ucure!ti, 2EE9, p. 7@ =u#en >dlan, ensul Trans,ormrii, =ditura Militar, >ucure!ti, 2EEA, pp. 67@-2E5

*# !niversitatea Naional de Aprare 6Carol I7

*#" 'e la coala Superioar de R:boi la !niversitatea Naional de Aprare -niversitatea (aional de Aprare ,Carol I3 este o instituie public de "nvm&nt superior militar, parte a sistemului naional de "nvm&nt, continuare a tradiiei 1colii 2uperioare de /zboi, "nfiinat prin naltul ecret /e#al, nr. 2E@9 din 5 au#ust 6557. 1coala 2uperioar de /zboi era o instituie militar de "nvm&nt structurat ca orice unitate militar, adic stat ma%or, comandant, servicii, structura de "nvm&nt 4 catedre, personal didactic, ofieri cursani, bibliotec etc. 8. )otodat, or#anizarea "nvm&ntului era strict orientat spre nevoile de pre#tire superioar a comandanilor !i ofierilor de stat ma%or din Armata /om&niei. Astfel, "nvm&ntul se desf!ura pe durata a 2 ani, iar ca discipline !tiinifice se studiau. "n anul I- Istorie militar, )actica infanteriei, )actica cavaleriei, Mobilizare, Heo#rafie militar #eneral, Artileria !i tactica sa, 'ortificaie, )opo#rafia, 0imba francez !i limba #erman; "n anul II- Istorie militar, )acticile- stat ma%or "n #eneral, Heo#rafia militar a /om&niei, )ele#rafie militar, Cile ferate, 2erviciul de stat ma%or, 'ortificaie, Administraie, #erman.7 enumirea de -niversitatea (aional de Aprare ,Carol I3 a fost consacrat prin Iotr&rea de Huvern nr. 6E2@ din 25 au#ust 2EE9. e!i pstreaz structura militar tradiional are !i elemente or#anizaionale similare celorlalte instituii de "nvm&nt superior civile din /om&nia. Astfel, "n -(Ap ,Carol I3 e+ist !i funcioneaz senatul acesteia, care reprezint cea mai "nalt autoritate "n cadrul instituiei , av&nd ?D membri , reprezentani ai corpului profesoral, studenilor, corpului administrativ, precum !i ai Ministerului Aprrii. 0a nivelul instituiei, mana#ementul educaional se realizeaz de senat, prezidat de rectorul universitii, ales de ctre acesta !i confirmat de ministrul educaiei !i cercetrii, iar comanda !i conducerea operaional se realizeaz de comandantul -(Ap, numit de ministrul aprrii naionale. rept internaional, 0imba francez !i limba

http.GGJJJ.unap.roGenGdespre-(ApGistoric.html, accesat "n data de 2E.EA.2E66

Ca structuri or#anizaionale destinate "nvm&ntului sunt facultatea de comand !i stat ma%or, diverse cole#ii 4 Cole#iul de /zboi, Cole#iul de mana#ement al crizelor !i operaii multinaionale, Cole#iul de mana#ement al resurselor aprrii, educaional !i al achiziiilor8, structuri de cercetare !tiinific !i de "nvare a limbilor strine. n prezent, cursurile diferite or#anizate "n -(Ap sunt urmate at&t de militari rom&ni, c&t !i de militari din armatele statelor aliate sau partenere, precum !i de ceteni rom&ni civili. Mai mult dec&t at&t, "n cadrul acestei universiti sunt or#anizate de altfel !i cursuri de masterate !i doctorate, potrivit le#ii, la care se pot "nscrie militarii care "ndeplinesc condiiile de admitere la asemenea cursuri, dar !i persoane din afara Ministerului Aprrii. 0a nivelul comunicrii mana#eriale, lucrurile stau total diferit fa de cum stteau pe vremea 1colii 2uperioare de /zboi. n acest sens se cuvine menionat c or#anizarea "nvm&ntului superior "n cadrul acesteia se fcea "n conformitate cu naltul ecret re#al de "nfiinare !i a re#ulamentului su de funcionare, hotr&rile "n cadrul instituiei fiind luate de comandant. n prezent, "n -(Ap toate hotr&rile se iau de ctre 2enatul universitii, iar or#anizarea !i derularea procesului de "nvm&nt se face "n conformitate cu le#ile "n materie valabile "n "nvm&ntul superior civil, ordinele ministrului aprrii etc. n acela!i timp, se observ schimbri !i la nivelul stilului de conducere care se pare c a evoluat "n timp conform schimbrilor de mediu, bine"neles, plec&nd de la cel autoritar la cel participativ. 'i#ura 26E reprezint o schem practic a evoluiei tipului de comunicare dintre conductor !i subordonai "n decursul anilor, privind or#anizaia "n cauz.

6E

Coord. Ion Cioloca, lucrarea citat, p. 6@E

6E

esi#ur, fiecare stil de conducere corespunde mediului social al perioadei respective, prin urmare nu poate e+ista termen de comparaie "ntre cele dou, "ntruc&t fiecare este compatibil cu perioada "n care ,a trit3. *#+ >mbinarea dintre mediul militar i cel academic la nivelul !NAp n prezent, -(Ap se afl "n contact permanent cu tot ceea ce "nseamn "nvm&nt superior rom&nesc, cu instituii similare din rile membre (A)* sau partenere !i cu beneficiarii ,produselor3 sale, adic cu 2tatul Ma%or Heneral !i cele trei cate#orii de fore armate 4'orele )erestre, 'orele Aeriene, 'orele (avale8. n plus, -(Ap este "n msur s se adapteze operativ, oportun !i fle+ibil la provocrile impuse de confi#uraia viitoarelor conflicte armate, de transformrile din societatea rom&neasc actual !i din armata rii noastre66. Acum, -(Ap face parte din Consoriul Instituiilor militare de "nvm&nt superior din /om&nia. e asemenea, -(Ap are le#turi ,funcionale3 cu instituii civile de "nvm&nt din ara noastr !i din strintate, colabor&nd cu unele la realizarea unor proiecte de cercetare !tiinific !i la derularea cursurilor doctorale. Mai mult dec&t at&t, -(Ap intenioneaz s "!i lr#easc aria de cuprindere a obiectivelor urmrite, prin obinerea atestatului necesar acordrii licenei "n discipline !tiinifice, altele dec&t cele militare. )otodat, -(Ap urmre!te s atra# mai muli solicitani civili pentru a urma cursurile sale de licen, de masterat !i doctorale dec&t a fcut-o p&n acum. <ornind de la obiectivele urmrite, de la structura pro#ramelor de "nvm&nt, de diversitatea structurilor de "nvm&nt ce fiineaz "n cadrul su !i de la relaiile cu instituii similare din ar !i strintate, se poate spune c -(Ap este o or#anizaie deschis, capabil de dialo# !i "n msur s participe activ la formarea comandanilor !i ofierilor de stat ma%or, dar !i a unor e+peri civili !i militari "n materie de aprare !i securitate naional !i colectiv. )otodat, prin colaborarea str&ns cu instituii civile de "nvm&nt superior "n domeniul cercetrii !tiinifice, al cursurilor doctorale etc. -(Ap ia parte la dialo#ul naional ce vizeaz perfecionarea activitii de "nvm&nt din armat !i din ara noastr.. n acela!i timp, colaborarea !i schimburile de e+perien cu instituii similare din strintate, "ndeosebi cu statele membre ale -=, -(Ap se poate considera o or#anizaie deschis !i
66

r. Constantin Mo!toflei, Ale+andra 2arcinschi, Tipuri de misiuni asumate de armata Romniei n cadrul NATO i implicaiile pentru n'mntul des,urat n "ni'ersitatea Naional de Aprare $%arol I&* =ditura -(Ap ,Carol I3, >ucure!ti, 2EEA, p. 2?

66

ptruns de spiritul academic. * contribuie la c&!ti#area acestui statut este !i faptul c asi#ur !i menine un climat deschis !i de transparen echilibrat "n relaia cu opinia public !i mass media, inclusiv prin furnizarea datelor !i informaiilor de interes public "n form tiprit !i "n format electronic despre calificrile !i pro#ramele de studiu, diplome, personalul didactic !i de cercetare, facilitile oferite studenilor !i despre orice aspecte de interes public, "n #eneral, !i pentru studeni, "n special. Cu toate acestea, fiind !i o or#anizaie militar, este necesar meninerea unor documente sau activiti secrete, deoarece orice scur#ere de informaii despre aciunile militare sau despre relaiile cu Aliana (ord Atlantic ar putea compromite statul rom&n definitiv pe plan internaional. *#* Impactul misiunilor asumate de armata rom<n =n cadrul NA%& asupra !NAp 6Carol I7 2tatutul de membru (A)* obli# /om&nia s-!i asume noi responsabiliti pentru dezvoltarea unei securiti durabile pe continentul european, "n condiiile cre!terii oportunitilor, dar !i a riscurilor la nivel mondial. <ractic, aceste obli#aii se traduc prin tipuri noi de misiuni pe care armata !i le asum voluntar !i con!tient. n acest conte+t, armata a intrat "ntr-un amplu proces de transformare, av&nd ca obiectiv principal crearea unor fore fle+ibile, mobile, eficiente !i capabile s-!i asume sarcini sporite "n mana#ementul crizelor, aprarea colectiv !i "n operaiunile de combatere a terorismului. )ipurile de misiuni pe care armata /om&niei le va "ndeplini "n cadrul (A)* vin s accentueze nevoia de adaptare fle+ibil a "nvm&ntului din -niversitatea (aional de Aprare ,Carol I3 la noile e+i#ene de pre#tire a ofierilor. <rintre implicaiile #enerate de tipul de misiuni, pe care armata rii noastre !i le asum "n s&nul Alianei, asupra desf!urrii "nvm&ntului din -(Ap se afl. schimbrile produse at&t "n structura or#anizatoric a -(Ap, c&t !i "n procesul de "nvm&nt; refacerea pro#ramelor analitice; reducerea orelor destinate cursurilor obli#atorii din planul de "nvm&nt; introducerea unor cursuri opionale; stabilirea structurii optime a disciplinelor ce vor fi studiate.62 2chimbrile din structura or#anizatoric a -(Ap se refer la adoptarea unui nou stat de or#anizare "n -niversitate. Astfel, de la 62 catedre, c&te erau "n anul universitar 2EE9-2EE?, s-a a%uns la 5, "n prezent. n acela!i timp, catedrele au posibilitatea s lucreze cu !efii structurilor pentru
62

Idem* p. 9E

62

"ntocmirea planurilor de "nvm&nt. )otodat, profesorii de la o catedr predau la toate cursurile din -niversitate. n acest mod, diseminarea cuno!tinelor se face la fel cu toate cate#oriile de cursani. e asemenea, s-a intervenit !i asupra modului "n care s-au conceput, or#anizat !i desf!urat activitile didactice, cum ar fi e+erciii !i aplicaii tactice pe hart !iGsau "n teren. 1i "n acest caz, s-au avut "n vedere principiile, normele, standardele !i re#ulile utilizate "n Alian pentru conceperea !i desf!urarea unor astfel de activiti de pre#tire profesional a personalului armatei. -n efort suplimentar s-a fcut pe linia dotrii materiale a -niversitii, mai ales "n domeniul tehnicii de calcul. A!a cum "n (A)* personalul utilizeaz "n mod curent <C-ul pentru soluionarea problemelor de serviciu, la fel !i ofierii-studeni !i ofierii cursani au fost determinai s fac apel la acest #en de tehnic modern "n rezolvarea sarcinilor didactice curente !i de perspectiv. * alt schimbare din -(Ap, cerut de participarea militarilor rom&ni la e+ecutarea unor misiuni "n cadrul Alianei (ord-Atlantice, a fost cea referitoare la cunoa!terea limbii en#leze. Astfel, "n -niversitate e+ist cursuri care se predau folosindu-se doar limba en#lez ca mi%loc de comunicare. e altfel, e+istena epartamentului !i a catedrei de limbi strine "n structura -niversitii dovedesc importana acordat studierii !i, mai ales, "nsu!irii limbii en#leze de ctre ofierii-studeni !i ofierii- cursani. ar, consecina cea mai important pe care tipul de misiuni asumate de Armata /om&niei "n cadrul Alianei o impune este, "ntr-un fel !i "ntr-o anumit msur, rezultanta tuturor implicaiilor menionate anterior, ce reprezint schimbarea produs "n cultura militar.

69

3# Considerente finale

Important este acum, mai mult ca oric&nd, s se schimbe modul de a #&ndi al personalului armatei rii noastre. <ractic, "ntre# personalul ar trebui s #&ndeasc fle+ibil, s fie inovator !i s nu se team s-!i asume riscuri acolo unde nu este cazul. n acest conte+t, rolul -niversitii spore!te ca "nsemntate. Aceasta trebuie, prin modul "n care concepe, or#anizeaz !i desf!oar activitile didactice, s deprind ofierii-studeni !i ofierii-cursani cu o manier nou, fle+ibil de a privi lumea, care s-i fac capabili s se adapteze rapid !i fr disfuncionaliti la mediul comple+ "n care vor avea de e+ecutat diverse misiuni din partea (A)*, at&t sub comand naional, c&t !i multinaional. e fapt, aici este vorba de menirea -niversitii de a forma lideri militari veritabili. )otodat, pornind de la tipurile de misiuni asumate de Armata /om&niei "n calitatea sa de membru al Alianei (ord-Atlantice, -niversitatea (aional de Aprare ,Carol I3 "n desf!urarea "nvm&ntului ar trebui s aib permanent "n vedere formarea unor comandani care s #&ndeasc deschis asupra sarcinilor ce le revin !i a modului de rezolvare a acestora. n acest sens, -niversitatea, prin "ntre#ul proces de "nvm&nt desf!urat, are menirea de a "nva !i de a forma deprinderi tuturor ofierilor-studeni !i de a-!i asuma voluntar, liber !i con!tient riscurile adecvate aciunilor lor. n aceast ordine de idei, se cuvine menionat c, pe c&mpul de lupt, au succes acei comandani care se dovedesc inovatori, adic cei care au capacitatea de a se adapta rapid !i optim la noile condiii ivite pe timpul e+ecutrii unei misiuni tip (A)*. *rdinea !i disciplina sunt cuvintele cheie ce descriu o via sntoas !i corect, de aceea consider cariera "n armat ca fiind o carier de onoare, ce a%ut "n atin#erea obiectivelor statului cruia aparii. e!i nu este apreciat "n aceea!i msur ca alte meserii, considerate probabil mai ac ar fi s compatibile cu mediul social "n care trim "n prezent, un mediu bazat "n primul r&nd pe comunicare, cariera militar este cea care st la baza funcionrii corecte a sistemului social. "nlocuim palierele reprezent&nd nevoile umane din piramida lui MassloJ, or#anizaia militar l-ar ocupa pe cel de-al doilea de la baz, ce corespunde nevoilor de securitate ale individului, fiind cele mai importante dup cele fiziolo#ice.

6?

9I91I&,RAFIA

>K K0A(, =u#en, ensul trans,ormrii, =ditura Militar, >ucure!ti, 2EEA. CI*CA(, Mihi, /enomenul militar contemporan( Anali!e i sinte!e, =ditura Ars >ucure!ti, 2EE9. CI*0*CA, Ion, )sihosociologie i pedagogie militar, =ditura Militar, >ucure!ti, 6772. -L-, <etre, )erspecti'e n e'oluia armatelor naionale, =ditura -(Ap ,Carol I3, >ucure!ti, 2EE@. M*1)*'0=I, Constantin, 2A/CI(2CII, Ale+andra, Tipuri de misiuni asumate de armata Romniei n cadrul NATO i implicaiile pentru n'mntul des,urat n "NAp $%arol I& , =ditura -(Ap ,Carol I3, >ucure!ti, 2EEA ocendi,

M-/=1A(, Mircea, M*1)*'0=I, Constantin,

*0HII(, (icolae,

-L-, <etre,

Raporturile dintre armat i societate n conte.tul integrrii Romniei n NATO, =ditura -niversitii (aionale de Aprare ,Carol I3, >ucure!ti, 2EE@. 2)*IA(, )udor, Interaciunea dintre armat i societate, =ditura Militar, >ucure!ti, 675A. :A0)=/, <aul Mr., JJJ.unap.ro. JJJ.presamil.ro. ociologia militar n Orientri i tendine n sociologia militar

contemporan* =ditura Militar, >ucure!ti, 67@?.

6A