Sunteți pe pagina 1din 89

PREFA

Pragmatici, trebuie s fim pragmatici n privina controlului pe care l exercitm asupra echilibrului nostru ponderal, adic asupra greutii. De prea multe ori modul de viat este rspunztor pentru rotunjirea noastr progresiv dar sigur i, apoi, pentru obezitatea care se instaleaz treptat. Dac un anumit exces ponderal a fost considerat mult vreme un gaj al cumsecdeniei, acum el e considerat, cel mai adesea, dumanul eficienei i punctul de plecare al unor numeroase boli. De aceea, de ndat ce a atins acest stadiu, fiecare caut s l fac reversibil, adic s slbeasc. !tunci, trebuie s gseasc o cale, trebuie s opteze pentru o "metod# sau $ poate %mai simplu& $ instigat de 'ichel 'ontignac, s devin contient c felul cum se hrnete este esenial i trebuie controlat pe termen lung. (umeroase metode, dei recunoscute din punct de vedere tiinific, se dovedesc eficace pe termen scurt i mediu, dar implic asemenea privaiuni, nc)t devin o serie de constr)ngeri greu de respectat... *i, ncet ncet, ascensiunea ctre nlimea scrii gradate a c)ntarului este reluat. !ceasta este o experien pe care am trit o. +alea pe care ne o propune 'ichel 'ontignac pune de acord dietetica i gastronomia, pstr)nd avantajul unui efect durabil pe termen lung, cu condiia s aderm la principiile acestui nou mod de alimentaie. Prin urmare, trebuie s ne modificm obiceiurile alimentare, s contientizm ceea ce m)ncm, s ne adaptm metabolismului pentru a slbi ntr o prim etap i, apoi, s ne stabilim la nivelul ponderal ales. !ceast cale nu este dec)t un compromis ntre acceptabil i obligatoriu. ,iina uman nu poate fi constr)ns n permanen, ea are nevoie de diversitate, deci de o abordare gastronomic a tiinei de a m)nca. Pun)nd n practic aceast metod, am fost cucerit, cu at)t mai mult cu c)t ea a fost i este eficace. Doctor Philippe ROUGER Confereniar la Universitatea PARIS VI Director ajunct al Institutului Naional e !ransfu"ii

CUVNT NAINTE
Este aproape o #analitate s$ spui c$ tr$i% &ntr'o civili"aie a contra iciilor( )n fiecare "i o%ul &*i e%onstrea"$ +eniul &n o%eniul *tiinific *i sunte% convin*i c$ acest +eniu , ac$ e el este vor#a- nu are li%it$- &ntr'at.t e %ult *i'a e%onstrat puterea e c.teva ecenii &ncoace( Dar aceast$ evoluie *tiinific$ ful+er$toare nu se pro uce &n %o unifor%- eoarece e/ist$ %ulte o%enii un e %entalitatea o%ului se opune oric$rei for%e e pro+res sau , *i %ai r$u , uneori are ten ina e a re+resa( Nutriia este- in nefericire- una intre aceste iscipline r$%ase &n ur%$- un e %ai o%ne*te *i o total$ anarhie( 0iecare consi er$ c$ are reptul e a spune ceva *i toat$ lu%ea se &n ea%n$ s$ spun$ ce $ Du%ne"eu( 1i a*a vor r$%.ne lucrurile- at.t ti%p c.t pro#le%a va fi eschis$- iar soluia efinitiv$ nu va fi acceptat$ e toi( A ev$rul &n privina nutriiei este cunoscut totu*i- ar el r$%.ne privile+iul c.torva oa%eni e *tiin$ *i %e%#ri foarte speciali"ai ai corpului %e ical( A ev$rul *tiinific este ascuns , in rutin$ *i in ultra'conservatoris% , e c$tre cea %ai %are parte a pseu o'profesioni*tilor &n ietetic$( E +reu s$ accepi aceasta realitate- eoarece ea se #a"ea"$ pe patru criterii ce se opun cre inelor tra iionale *i " runcin$ e'a reptul i eile %o*tenite *i practicile curente ce ecur+ in ele( Aceste patru criterii sunt ur%$toarele2 3( , -eoria caloriilor este fals. Aceasta constituie o ipote"$ f$r$ fun a%ent *tiinificilu"orie &n %$sura &n care a optarea re+i%urilor hipocalorice uce &ntot eauna la e*ecuri( 4( , Proastele obinuine alimentare *i- &n special- e/cesiva rafinare a unor ali%ente- precu% *i natura lor &n oielnic$- stau la ori+inea ere+l$rii %eta#olis%ului conte%poranilor no*tri( De aceea tre#uie s$ &nv$$% s$ ale+e% #ine &n privina +luci elor( 5( , De ase%enea- este foarte i%portant s$ eose#i% +r$si%ile #inef$c$toare e +r$si%ile $un$toare- ale+.n u'le pe cele #une( 6( , -rebuie sa ne mbogim alimentaia cu fibrele pe care le conin %ai ales fructelele+u%ele ver"i- le+u%ele uscate *i p.inea inte+ral$( 7Secretele nutriiei7 constituie- &ntruc.tva- a ev$rul &n aceast$ pro#le%$- esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% espre un su#iect a c$rui i%portan$ este %ai %are ec.t ne i%a+in$%( C$ci aceste taine &i privesc nu nu%ai pe aceia care vor sa sl$#easc$ ori s$'*i sta#ili"e"e +reutatea , f$r$ constr.n+eri *i privaiuni , ci *i pe aceia care vor s$'*i re+$seasc$ vitalitatea fi"ic$ *i intelectuala
3

opti%$(

OBEZITATE I CIVILIZAIE
)n+r$*area , *i ca ur%are o#e"itatea , este un feno%en social( Este- &ntruc.tva- su#'pro usul civili"aiei( Daca o#serv$% ce se petrece &n societ$ile pri%itive- pute% constata c$- &n +eneral- aceast$ pro#le%$ nu e/ist$( De ase%enea- o#e"itatea este ine/istent$ la re+nul ani%al- cel puin la speciile care tr$iesc &n %e iul lor natural- nu%ai ani%alele o%esticite e o% cunosc aceast$ suferin$( Para o/al- toc%ai &n societ$ile cele %ai evoluate se &nt.lne*te cel %ai es e/cesul pon eral( Se pare c$ acesta este corolarul nivelului e via$( De altfel- feno%enul a fost constatat e'a lun+ul &ntre+ului curs al istoriei( Cu unele e/cepii- cei %ai +ra*i in ivi"i se +$seau &ntot eauna la cate+oriile sociale cele %ai #o+ate( Deseori- e/cesul e +reutate era consi erat ca o virtute( Era si%#olul reu*itei sociale- ar *i al s$n$t$ii &nfloritoare( Nu se spunea +ras *i s$n$tos8 Ast$"i %entalit$ile au evoluat- eoarece , &n afara faptului c$ s'au %o ificat canoanele e fru%usee , oa%enii au evenit con*tieni e neajunsurile +reut$ii prea %ari( O#e"itatea este consi erat$ un pericol- eoarece se *tie c$ repre"int$ un %are factor e risc pentru s$n$tate( Dac$ anali"$% pro#le%a o#e"it$ii &n lu%e- sunte% o#li+ai s$ constat$% c$ &n Statele Unitecea %ai #o+ata ar$ in lu%e- este cea %ai catastrofal$ situaie( Or- ac$ lu$% &n consi eraie %o ul e hran$ al a%ericanilor- este u*or s$ e uce% c$ toc%ai proastele o#i*nuine ali%entare stau la #a"a o#e"it$ii lor( Iar aceast$ realitate se &nr$ut$e*te pe "i ce trece( Contrariu a ceea ce las$ s$ se &nelea+$ unii practicieni- o#e"itatea nu este o fatalitate *i- chiar aca ori+inile sale sunt , &n %ajoritatea ca"urilor , ere itare- nu este %ai puin a ev$rat c$ ele sunt consecina relelor o#i*nuine ali%entare( A a#or a acest su#iect l$s.n &n ur%$ aspectul esenial al pro#le%ei- &nsea%n$ a ne ocupa nu%ai e si%pto%e 9+reutatea:- ne+lij.n cau"a( E*ecul ieteticii tra iionale se atorea"$ toc%ai acestei a#or $ri trunchiate( )n loc s$ c$ut$% s$ sc$p$% e si%pto%e- prin inter%e iul unor re+i%uri e &nfo%etare- a% face %ai #ine s$ anali"$% e ce ne &n+r$*a%( )n loc s$ a opt$% proste*te liste e %eniuri +ata f$cute- nu%$r.n caloriile sau c.nt$rin ali%entele- %ai #ine a% &ncerca s$ &nele+e% cu% ne funcionea"$ or+anis%ul *i &n ce fel va putea el s$ asi%ile"e iferitele cate+orii e ali%ente( Sl$#irea *i sta#ili"area +reut$ii trec- up$ p$rerea %ea- printr'o fa"$ e ucativ$ o#li+atorie *i&nainte e a &ncepe punerea &n practic$ a %eto ei escrise &n aceasta carte- eu v$ propun s$ str$#atei trei etape- care constituie o a ev$rat$ con*tienti"are a principiilor ei( ;ai &nt.i- con*tienti"area jalnicelor o#i*nuine ali%entare o#.n ite &n c.teva eceniiasociate cu rafinarea e/cesiv$ a unor ali%ente- care stau la ori+inea esta#ili"$rii pro+resive a %eta#olis%ului nostru( Aceast$ situaie este cea care uce- &n consecina- la o#e"itate *i #oal$( Apoi- o con*tienti"are a %o ului &n care ne funcionea"$ corpul( !re#uie s$ &nv$$% efectiv cu% ne funcionea"$ %eta#olis%ul- ca *i siste%ul i+estiv( )n sf.r*it- o con*tienti"are a naturii ali%entelor- a propriet$ilor lor *i a fa%iliei in care acestea fac parte( )n acest fel- vo% putea construi concret o ietetic$ inteli+ent$- pe #a"a c$reia ne vo% asu%a responsa#ilitatea propriului corp *i vo% reali"a nu nu%ai controlul ali%entaiei- ci *i echili#rul pon eral( Iat$ ce va invit s$ escoperii &n capitolele care ur%ea"$(

INTRODUCERE
)n ulti%ii ani- c.n era% &ntre#at cu% a% sl$#it sau cu% fac s$'%i p$stre" +reutatear$spun ea% invaria#il <%.nc.n la restaurant *i lu.n %ese e afaceri=- ceea ce st.rnea ".%#ete- ar
4

nu convin+ea pe ni%eni( 0$r$ &n oial$ c$ *i u%neavoastr$ vi se pare para o/al- %ai ales aca punei e/cesul e +reutate pe sea%a o#li+aiilor fa%iliale- sociale *i- poate- profesionale- care v$ i%pun s$ onorai puin ca% prea es +astrono%ia( )n orice ca"- asta cre ei u%neavoastr$( Cu si+uran$ c$ ai &ncercat eja s$ aplicai un nu%$r incalcula#il e %eto e care circul$ *i fi+urea"$ e%ult printre locurile co%une( Dar &ntot eauna ai constatat c$ , pe l.n+$ faptul c$ sunt eseori contra ictorii *i nu au ec.t re"ultate nule sau efe%ere , aceste principii erau- &n %ajoritatea ca"urilor- i%posi#il e aplicat &ntr'un re+i% e via$ nor%al( Chiar *i acas$- ele i%pun at.tea constr.n+eri- &nc.t te la*i p$+u#a* &n foarte scurt ti%p( Prin ur%are- suntei a"i- ca *i acu% c.iva ani- preocupai e ceea ce- &n %o pu ic- a% putea nu%i exces de greutate. >a &nceputul anilor ?@- pe c.n trecuse% eja e trei"eci *i cinci e ani- c.ntarul &%i ar$ta vreo opt"eci e Ailo+ra%e- a ic$ un plus e *ase Ailo+ra%e faa e +reutatea %ea i eal$( )n fon - nu era ni%ic alar%ant pentru un o% cu &n$li%ea e 3-B3 % *i care %ai avea c.iva ani p.n$ s$ &%plineasc$ patru"eci( P.n$ atunci- avusese% o via$ socio'profesional$ estul e re+ulat$- iar e/cesul %eu pon eral p$rea sta#ili"at( <E/cesele ali%entare=- ac$ putea% vor#i &ntr'a ev$r e e/cese- nu erau ec.t foarte oca"ionale *i aveau- &n %o esenial- un caracter fa%ilial( C.n te tra+i intr'o re+iune in su 'vestul 0ranei- +astrono%ia face o#li+atoriu parte in e ucaie( Ea evine chiar un at cultural fun a%ental( A#an onase% eja- e %ult ti%p- "ah$rul- cel puin &n cafea( Su# prete/tul unei aler+ii- nu %ai %.nca% cartofi *i- cu e/cepia vinului- nu %ai #ea% alcool( Cele *ase Ailo+ra%e &n e/ces le luase% &ntr'o perioa $ e "ece ani- ceea ce repre"enta o cur#$ e pro+resie relativ %o est$( C.n %$ uita% &n jurul %eu- %$ re+$sea% &n li%ite nor%ale- %ai cur.n chiar su# acestea( Apoi- e la o "i la alta- a tre#uit s$'%i e/ercit profesiunea &n con iii cu totul iferite- atunci c.n %i s'a &ncre inat o responsa#ilitate la nivel internaional- &n cartierul +eneral al unei societ$i %ultinaionale a%ericane la care era% an+ajat( Acu% c$l$torea% &n cea %ai %are parte a ti%pului- iar vi"itele f$cute la filialele pe care le controla%- &n specialitatea %ea- erau invaria#il &nsoite e reuniuni cu caracter +astrono%ic( )ntors la Paris- tre#uia , &n ca rul funciilor %ele e la serviciul Relaii Pu#lice Interne , s$ &nsoesc vi"itatori- &n %ajoritatea ca"urilor str$ini- la cele %ai #une restaurante in capital$( Asta f$cea parte in o#li+aiile %ele profesionale *i %$rturisesc c$ nu era cea %ai e"a+rea#il$ latur$ a activit$ii( Dar- la trei luni up$ ce &%i asu%ase% noile responsa#ilit$i- nu avea% %ai puin e C A+ &n plus( !re#uie spus c$ &n acea perioa $ f$cuse% un sta+iu e trei s$pt$%.ni &n An+lia- ceea ce nu aranjase eloc lucrurile( Se%nalul e alar%$ fusese tras( Prin ur%are- tre#uia neap$rat s$ fac ceva( >a &nceput- a% &ncercat *i eu- ca toat$ lu%ea- s$ aplic- %ai %ult sau %ai puin- locurile co%une cunoscute- cu re"ultatele tot %ai ecepionante pe care le cunoa*te%( Apoi- foarte repe e , &nt.%plarea potrivin #ine lucrurile , a% &nt.lnit un %e ic +eneralist pasionat e pro#le%ele nutriieiD acesta %i'a at c.teva sfaturi- ale c$ror principii p$reau s$ e%ole"e fun a%entul ieteticii tra iionale( 0oarte cur.n up$ aceea- o#inuse% re"ultate eose#it e pro%i$toare( Atunci- %'a% hot$r.t s$ aprofun e" pro#le%a- ceea ce era estul e u*or- eoarece lucra% &ntr'un +rup far%aceutic *i avea%- astfel- acces la infor%aii *tiinifice care %$ interesau( Dup$ c.teva s$pt$%.ni- reu*ise% s$ o#in %ajoritatea pu#licaiilor france"e *i a%ericane in acest o%eniu( Chiar ac$ aplicarea unor re+uli a ucea re"ultate- eu voia% s$ le &nele+ #a"a ( *tiinifica( Dorea% s$ *tiu c.n *i cu% &ncepeau s$ evin$ eficace *i care era li%ita lor e aplicare( De la &nceput &%i i%pusese% s$ nu &nl$tur practic ni%ic in ali%entaie- cu e/cepia "ah$rului( C.n ai ca %isiune s$'i &nsoe*ti pe vi"itatori la restaurante- nici nu poate fi vor#a s$ nu%eri caloriile ori s$ te li%ite"i la <un %$r *i un ou r$scopt=( !re#uia s$ +$sesc altceva( Prin ur%are- a% pier ut treispre"ece Ailo+ra%e lu.n &n fiecare "i %ese e afaceri *i vei afla *i &nele+e- %ai eparte- cu%( Dar enunarea unor principii este un lucru- iar aplicarea lor este alta(
5

Dup$ c.teva luni- a% re actat pentru cei in anturajul %eu- *i la cererea lor- esenialul %eto ei- care &nc$pea pe trei pa+ini actilo+rafiate( )ncerca%- pe c.t posi#il- s$ stau cel puin o or$ cu fiecare persoan$ interesat$- pentru a'i e/plica #a"ele *tiinifice ale %eto ei( Dar nu era &ntot eauna suficient( Gre*elile +rosolane- f$cute involuntar- co%pro%iteau prea a esea re"ultatele( )n toate ca"urile- fora cultural$ a i eilor %o*tenite- e altfel &n contra icie cu %eto a %ea- era prea puternic$- *i f$cea ca lucrurile s$ fie &nelese &n %o neclar( De aceea- &n %intea %ea s'a e"voltat treptat i eea e a re acta un ocu%ent %ai co%plet( Cartea e fa$ are pretenia e a fi un ghid *i- scriin 'o pentru u%neavoastr$- a% ur%$rit ur%$toarele scopuri2 , s$ e%iti"e" i eile %o*tenite- printr'o ar+u%entaie suficient e convin+$toare- pentru ca acestea s$ fie a#an onateD , s$ pre"int #a"ele *tiinifice fun a%entale- in ispensa#ile pentru &nele+erea feno%enelor nutriieiD , s$ enun re+uli si%ple- .n esenialul fun a%entului lor tehnic *i *tiinificD , s$ &nf$i*e"- &n cele %ai %$runte etalii- toate con iiile e aplicare a acestei %eto eD , s$ au- pe c.t posi#il- o a ev$rat$ %eto olo+ie( S$ reali"e"- &ntruc.tva- un ghid practic( )n ulti%ii ani- ajutat e sfaturile profesioni*tilor- a% o#servat- cercetat- testat- e/peri%entat *i &ncercat( Ast$"i- a% convin+erea c$ a% escoperit *i ela#orat o %eto $ eficient$ *i u*or e aplicat( Vei &nv$a- in aceast$ carte- c nu te ngrai pentru c$ %$n.nci %ult- ci pentru c$ %$n.nci prost( Vei &nv$a s$ v$ +estionai ali%entaia a*a cu% v$ +estionai #u+etul( Vei &nv$a s$ v$ conciliai o#li+aiile fa%iliale- sociale *i profesionale cu propria pl$cere( Vei &nv$a- &n fine- s m)ncai ntr un mod mai sntos, fr ca s adoptai o alimentaie trist( Cartea e faa nu este pre"entarea unui <re+i%=( Este e/punerea unei noi %eto e e ali%entaie- care const$ &n a nva s i menii echilibrul ponderal, n timp ce continui s te bucuri de plcerile mesei, in iferent ac$ e*ti acas$- la prieteni sau la restaurant( Dar- ca o consecin$- vei afla cu surprin ere c$- a opt.n aceste noi principii ali%entare- vei re+$si ca prin far%ec o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ pe care le'ai pier ut e %ult( 1i v$ voi e/plica e ce( Vei afla c$ anu%ite o#i*nuine ali%entare stau uneori la ori+inea unei lipse e tonus *i- ca ur%are- a unei perfor%ane sportive sau profesionale %inore( Vei *ti c$- a opt.n anu%ite principii e nutriie fun a%entale- u*or e pus &n aplicare- vei putea eli%ina o#oseala #rusc$ ce v$ afectea"$- pro#a#il- *i vei re+$si o vitalitate opti%$( De aceea- chiar *i &n ca"ul c.n e/cesul u%neavoastr$ pon eral este %o est ori aproape nul&nv$area %eto ei *i a principiilor pe care tre#uie sa le a optai pentru un control eficient al ali%entaiei este e %are i%portan$( Aceasta con uce- &n orice ca"- la o#.n irea unei noi ener+ii- +aranie a unei %ai %ari eficiene &n toate o%eniile vieii personale *i profesionale( Vei constata- pe e alt$ parte- c$ pro#le%ele +astro'intestinale- cu care v'ai rese%nat s$ tr$ii- vor isp$rea total *i efinitiv- eoarece aparatul i+estiv vi se va echili#ra co%plet( Dar- cu toate c$ &n aceasta lucrare fac apolo+ia #unei #uc$t$rii france"e- &n +eneral- *i a vinului *i ciocolatei &n special- intenia %ea nu era c.tu*i e puin ca- scriin 'o- s$ pla+ie" e/celentele +hi uri +astrono%ice pe care le cunoa*tei cu toii( ;$rturisesc totu*i c$ era% tentat s'o fac- fiin c$ &ntot eauna %i'a fost +reu s$ espart %.ncarea e pl$cere *i #uc$t$ria e +astrono%ie( A% avut *ansa- e c.iva ani &ncoace- s$ frecvente" cele %ai #une restaurante in lu%e- iar str.n+erea e %.n$ a unui %are #uc$tar %i'a inspirat at.t respect- c.t *i a %iraie( ;area #uc$t$rie- care- e altfel- este e %ulte ori *i cea %ai si%pl$- a evenit o arta care nu %ai are nevoie e alte confir%$ri( O art$ pe care a* fi tentat- &n ceea ce %$ prive*te- s'o pun &naintea tuturor celorlalte(

CAPITOLUL I
6

MITUL CALORIILOR
!eoria sl$#irii- care se #a"ea"$ pe o a#or are hipocaloric$ a pro#le%ei- va r$%.ne- cu si+uran$- cea %ai %are <+af$ *tiinific$= a secolului EE( Aceasta este o curs$- o p$c$leal$- o <ipote"$= si%plist$ *i periculoas$- f$r$ fun a%ent *tiinific real( 1i- totu*i- ea ne irijea"$ co%porta%entul ali%entar e peste o ju%$tate e secol( Privii &n jurul u%neavoastr$ *i o#servai'i pe cei in anturajD vei constata c$ oa%enii- cu c.t sunt %ai rotofei- +ro*i- +ra*i sau chiar o#e"i- cu at.t socotesc %ai &nver*unat caloriile pe care le &n+ur+itea"$(( Cu foarte rare e/cepii- tot ceea ce s'a nu%it <re+i%=- e la &nceputul secolului &ncoace- s'a #a"at &n %o esenial pe teoria caloriilor( ;are +re*eal$F C$ci nu s'a putut o#ine nici un re"ultat serios *i ura#il( 0$r$ s$ %ai vor#i% e efectele secun are cel puin e"astruoase( Voi reveni- la sf.r*itul acestui capitol- asupra <feno%enului socio'cultural=- cu caracter scan alos- care a luat a%ploare- &n %aterie e calorii ali%entare( Pentru c$- &n sta iul la care a ajuns ast$"i- nu este nici o e/a+erare ac$ vor#i% e o a ev$rat$ <con iionare colectiv$=( A. ORIGINEA TEORIEI CALORIILOR Doi %e ici a%ericani- octorul NeG#ur+ *i octorul Hohnston- e la Universitatea in ;ichi+an- au e%is , &ntr'o pu#licaie in 3I5@ , i eea c$ <o#e"itatea ar fi %ai cur.n re"ultatul unei ali%entaii prea <#o+ate= &n calorii- ec.t o eficien$ a %eta#olis%ului=( Stu iul pe care &l f$cuser$ asupra echili#rului ener+etic se #a"a- e fapt pe un nu%$r e o#servaii foarte li%itat- *i , %ai ales , fusese reali"at pe o perioa $ prea scurt$ pentru a avea un fun a%ent *tiinific serios( )n ciu a acestui fapt- chiar e la pu#licare- a fost pri%it ca un a ev$r *tiinific irefuta#il *i- e atunci- a fost consi erat rept <liter$ e evan+helie=( !otu*i- la c.iva ani up$ aceea- cei oi cercet$tori- tul#urai , f$r$ &n oial$ , e tapajul f$cut &n jurul escoperirii lor- au e%is- cu ti%i itate- re"erve serioase asupra conclu"iilor la care ajunseser$( Dar acestea au trecut a#solut neo#servate( !eoria lor era eja &nscris$ &n pro+ra%ul e stu ii %e icale al %ajorit$ii $rilor occi entale un e &*i p$strea"$ un loc e onoare chiar *i &n "ilele noastre( B. TEORIA CALORIILOR Caloria este a!titatea "e e!er#ie !e esar$ %e!tr& a ri"i a te'%erat&ra &!&i #ra' "e a%a "e la ()*C la (+*C. Corpul o%enesc are nevoie e ener+ie( )n pri%ul r.n - pentru a'*i %enine te%peratura la apro/i%ativ 5CJC( )ntruc.tva- aceasta este necesitatea pri%ar$( Dar- &n at$ ce corpul intr$ &n aciunechiar *i nu%ai pentru a'*i p$stra po"iia verticala- pentru a se %i*ca- a scoate sunete etc( apare o nevoie supli%entar$ e ener+ie( Apoi- %ai tre#uie un supli%ent e ener+ie pentru a %.nca- i+erapentru a &n eplini actele eseniale ale vieii( Dar nevoia coti ian$ e ener+ie varia"$ &n funcie e in ivi - v.rst$ *i se/( Teoria aloriilor este &r'$toarea, Dac$ nevoile ener+etice ale unui in ivi sunt e 4K@@ e calorii pe "i *i el nu a#soar#e ec.t 4@@@- se va crea un eficit e K@@ e calorii( Pentru a acoperi acest eficit- or+anis%ul u%an va lua o cantitate e ener+ie echivalent$ in +r$si%ile e re"erv$- ceea ce va uce- &n consecin$- la o sc$ ere &n +reutate( ! contrario- ac$ un in ivi a#soar#e "ilnic 5K@@ e calorii- &n ti%p ce nevoile sale sunt e 4K@@- &*i va crea un e/ce ent e 3@@@ e calorii- care va fi stocat- &n %o auto%at- su# for%$ e +r$si%i e re"erv$( !eoria pleac$ eci e la postulatul confor% c$ruia- nici &ntr'un sens- nici &n cel$lalt- nu e/ist$ pier ere e ener+ie( Este %ate%aticF Iar for%ula re"ult$ intr'o ecuaie inspirat$ irect in teoria lui >avoisier asupra le+ilor ter%o ina%icii(
K

)nc$ in acest sta iu se poate pune &ntre#area2 cu% au reu*it s$ supravieuiasc$ pri"onierii in la+$rele e concentrare ti%p e cinci ani- nu%ai cu C@@'B@@ e calorii pe "i8 Daca teoria caloriilor ar fi avut un fun a%ent- ei ar fi tre#uit s$ %oar$ e &n at$ ce re"ervele e +r$si%e in corp li s'au epui"at- a ic$ up$ c.teva luni( )n acela*i %o - se poate pune &ntre#area e ce oa%enii care %$n.nc$ %ult- a ic$ 6@@@'K@@@ e calorii pe "i- nu sunt %ai +ra*i 9unii r$%.n chiar %ereu sla#i:( Dac$ teoria caloriilor ar fi avut un fun a%ent real- ace*ti %ari %.nc$i ar fi tre#uit sa c.nt$reasc$- up$ c.iva ani- 6@@'K@@ e Ailo+ra%e( Cu% se e/plic$- pe e o parte- c$ %.nc.n %ai puin , eci re uc.n u'*i cantitatea "ilnic$ e calorii a#sor#ite , unele persoane continu$ s$ se &n+ra*e8 )n orice ca"- %ii e in ivi"i se &n+ra*$- e*i ra# $ e foa%e( C. E-PLICAIA Pri%a &ntre#are este2 e ce nu se pro uce pier erea &n +reutate- e*i se re uce aportul e calorii8 De fapt- pier erea &n +reutate are loc- ar feno%enul este efe%er( Iar acesta este- &n realitate%otivul pentru care octorii NeG#ur+ *i Hohnston s'au &n*elat2 o#servaiile lor s'au &ntins pe o perioa a %ult prea scurt$( 0eno%enul este ur%$torul2 S$ ne i%a+in$% c$ nevoile "ilnice ale in ivi ului sunt e 4K@@ e calorii *i c$- ti%p &n elun+at- aportul caloric a fost reali"at &n funcie e aceast$ nevoie( Dac$ raia e calorii sca e su#it la 4@@@- se va utili"a- &ntr'a ev$r- o cantitate echivalent$ e +r$si%i e re"erv$- pentru a o co%pensa *i se va constata o pier ere &n +reutate( )n schi%#- ac$ aportul caloric se sta#ile*te- e acu%- la nivelul a 4@@@ e calorii- fa$ e cele 4K@@ inainte- or+anis%ul , eter%inat e instinctul s$u e supravieuire , &*i va ajusta foarte rapi nevoile ener+etice la nivelul aportului( Din %o%ent ce nu i se au ec.t 4@@@ e calorii- nu va consu%a ec.t 4@@@( Prin ur%are- pier erea e +reutate va fi &ntrerupt$ rapi ( Dar or+anis%ul nu se va opri aici( Instinctul e supravieuire &l va &%pin+e la o pru en$ %ai %are( Iar aceast$ pru en$ va fi at.t e i%portant$- &nc.t el &*i va face in nou re"erve( Dac$ nu i se au- e aici &naintea ec.t 4@@@ e calorii- ei #ine- &*i va i%inua *i %ai %ult nevoile ener+etice- p.n$ la- e e/e%plu- 3C@@ *i va stoca iferena e 5@@ e calorii ca +r$si%i e re"erv$( Se ajun+e- astfel- la un re"ultat opus celui scontat- pentru c$ , &n %o para o/al , &n ti%p ce su#iectul %$n.nc$ %ai puin- el &ncepe in nou s$ se &n+ra*e( De fapt- fiina u%an$- ani%at$ per%anent e instinctul e conservare- nu se co%port$ eloc iferit fa$ e c.inele care &*i &n+roap$ osul- e*i %oare e foa%e( Este- &ntr'a ev$r- para o/al- ar c.inele hr$nit foarte nere+ulat recur+e la instinctul s$u ancestral *i &*i &n+roap$ hrana- constituin u'*iastfel- re"erve pentru c.n va fi &nfo%etat( C.i intre u%neavoastr$ nu ai fost victi%ele &n*elate ale acestei teorii , f$r$ fun a%ent , a caloriilor8 Cu si+uran$ c$ ai &nt.lnit &n anturajul u%neavoastr$ o#e"i care %ureau e foa%e( Acest fapt este eose#it e a ev$rat pentru su#iecii e se/ fe%inin( Ca#inetele psihiatrilor sunt pline e fe%ei a c$ror epresie nervoas$ re"ult$ prea a esea in aplicarea teoriei- caloriilor( De cu% intr$ &n aceast$ hor$ infernal$- ele &i evin foarte repe e sclave- eoarece *tiu c$ orice oprire uce la o nou$ cre*tere &n +reutate- %ai %are ec.t aceea pe care o aveau la &nceput( ;ajoritatea %e%#rilor corpului %e ical se ascun up$ e+et( Ei( &*i au foarte #ine sea%a c$ pacientele lor nu sl$#esc- ar le #$nuiesc- %ai e+ra#$- c$ nu respect$ re+ulile jocului *i c$ %$n.nc$ pe ascuns( Unii ieteticieni profesioni*ti au or+ani"at chiar *e ine e terapie e +rup3- un e fiecare o#e" vine *i &*i eclar$ pu#lic- &n faa cole+ilor- pier erea &n +reutate- pri%it$ cu aplau"e- ori c.*ti+ul &n +reutate- sancionat cu fluier$turi( Cru"i%ea %ental$ a unor ase%enea practici nu este eparte e cea %e ieval$( O%ul &n halat al# 9cu e/cepia unor anu%ii speciali*ti: &*i va pune cu at.t %ai puine &ntre#$ri asupra cuno*tinelor sale e #a"$ &n acest o%eniu cu c.t acestea in ur%$ sunt %ai cur.n
3

Acestea sunt eose#it e r$sp.n ite &n Statele Unite( 9n(a(:(

si%#olice( )n afara unor locuri co%une- cultura sa *tiinific$ &n %aterie e nutriie este ca% re us$( De altfel- nutriia nu este un o%eniu care s$'i interese"e &n %o eose#it pe %e ici( A% re%arcat c$- printre cei ou$"eci e %e ici cu care a% lucrat &nainte e a scrie aceast$ carte- toif$r$ e/cepie- au fost a u*i &n situaia e a se interesa e nutriie- e a face cercetare *i e a reali"a e/peri%ente nu%ai pentru c$- iniial- avuseser$ ei &n*i*i +rave pro#le%e e +reutate pe care oreau s$ le re"olve( Ceea ce este consternant- #a chiar scan alos- este faptul c$ , &n r.n urile %arelui pu#lic , a fost l$sat$ s$ se e"volte i eea confor% c$reia teoria caloriilor ar avea o #a"$ *tiinific$ real$( Aceast$ teorie a o#.n it- in p$cate- autoritate *i constituie- e acu%- un at cultural esenial al civili"aiei noastre occi entale( !eoria caloriilor este at.t e a .nc ancorat$ &n %entalitatea noastr$- &nc.t nu e/ist$ vreun restaurant al unei colectivit$i- cafenea e cartier sau cantin$ %ilitar$ care s$ nu afi*e"e nu%$rul e calorii al fiec$rui fel e %.ncare- pentru ca oricine s$ poat$ fi &n cuno*tin$ e cau"$( Nu trece o s$pt$%.n$ f$r$ ca vreuna intre nu%eroasele reviste fe%inine s$ nu ai#$ pe pa+ina &nt.i un articol asupra pro#le%elor e sl$#ire- &nf$i*.n ulti%ele %eniuri puse la punct e echipe e speciali*ti &n ietetic$ care- &n lu%ina teoriei caloriilor- propun aproape f$r$ eose#ire- <o %an arin$ la %icul ejun- o ju%$tate intr'un #iscuit la ora 33- un #o# e n$ut la pr.n" *i o %$slin$ seara(((=( !otu*i- se poate pune &ntre#area cu% e a reu*it aceast$ acor are hipocaloric$ a pro#le%ei s$ ne ilu"ione"e at.ta ti%p8 E/ist$ ou$ r$spunsuri( Pri%ul este c$ un re+i% hipocaloric $ &ntot eauna re"ultate( Privarea e hran$ pe care se #a"ea"$ uce o#li+atoriu la o oarecare sl$#ire( Dar acest re"ultat- up$ cu% a% v$"ut- este &ntot eauna efe%er( Revenirea la situaia iniial$ este nu nu%ai siste%atica- ar &n %ajoritatea ca"urilor- Ailo+ra%ele puse ep$*esc pra+ul anterior( Al oilea %otiv este acela c$- &n "ilele noastre- <sc$ erea caloriilor= a evenit o for%i a#il$ %i"$ econo%ic$( E/ploatarea acesteia se reali"ea"$ la un ase%enea nivel- &nc.t ave% e'a face cu un a ev$rat lo##L- ai c$rui principali #eneficiari sunt in ustria ali%entar$ *i c.iva #uc$tari 9interesai:- cu co%plicitatea speciali*tilor &n ietetic$( !eoria caloriilor este fals$ *i acu% *tii *i e ce- ar nu &nsea%n$ c$ suntei *i e#arasai e ea( Pentru c$ este at.t e a .nc &nfipt$ &n %intea u%neavoastr$- &nc.t v$ vei surprin e &nc$ %ult ti%pe aici &nainte- co%port.n u'v$ up$ principiile sale( C.n vo% a#or a %eto a e ali%entaie pe care o reco%an &n cartea e fa$- vei fi foarte tul#urai- &n %$sura &n care tot ceea ce v$ propun poate ap$rea &n total$ contra icie cu aceast$ fai%oas$ teorie( Dac$ este ca"ul- recitii acest capitol- p.n$ c.n lucrurile vor eveni perfect clare( CA>VARU> CE>UI SUM'A>I;EN!A! SAU ;AR!IRIU> OMENU>UI 9 up$ Dr( H('P( Ruasse: Aceast$ cur#$ arat$ foarte #ine c$ re+i%urile hipocalorice succesive ajun+ s$ cree"e o re"isten$ la sl$#ire( Se ve e- prin ur%are- c$- pe %$sur$ ce se re uce raia caloric$- ran a%entul re+i%ului sca e *i or+anis%ul tin e nu nu%ai s$'*i re+$seasc$ +reutatea iniial$- ci *i s$'*i constituie re"erve supli%entare(

CAPITOLUL II CLA.I/ICAREA ALIMENTELOR


Cre c$ acest capitol este sin+urul puin %ai co%plicat e citit *i %ai ificil e asi%ilat- in cau"a caracterului s$u tehnic- lucru pentru care vei avea #un$voina s$ %$ iertai( Restul c$rii va putea fi citit- ac$ vrei- ca un ro%an( De'a lun+ul &ntre+ii e/puneri- voi %eniona iverse cate+orii e ali%ente( Se cuvine s$ *tii espre ce este vor#a- altfel &nele+erea +lo#al$ a %eto ei risca s$ v$ scape( A% &ncercat s$ re uc capitolul e fa$ la cea %ai si%pl$ e/presie a sa( Prin aceasta- &nele+ c$ nu conine ec.t esenialul a ceea ce tre#uie s$ *tii(
C

Dac$- totu*i- vei &ncepe s$ c$scai *i vei a or%i up$ al "ecelea r.n - trecei repe e la re"u%atul capitolului( Dar &nainte e a a#or a %eto a propriu'"is$- va tre#ui neap$rat s$ va &ntoarcei la el- altfel asi%ilarea acesteia poate fi co%pro%is$( Ali'e!tele s&!t s&0sta!1e o'esti0ile are o!1i! &! a!&'it !&'$r "e ele'e!te or#a!i e2 a, %rotei!ele2 li%i"ele2 #l& i"ele2 %re &' 3i s$r&ri 'i!erale 3i 4ita'i!e. Toto"at$2 ele s&!t o'%&se 3i "i! a%$ 3i 'aterii !e"i#era0ile2 a 5i0rele. A. PROTEINELE 6sa& PROTIDELE7 A estea s&!t el&lele or#a!i e ale 'ateriei 4ii2 a"i $ ale '&3 8ilor2 or#a!elor2 5i at&l&i2 reier&l&i2 oaselor et . .&!t 5or'ate "i! ei 'ai si'%li o'%o!e!1i2 !&'i1i a'i!oa i9i. U!ii "i!tre a e3tia s&!t 5a0ri a1i "e $tre or#a!is'. Ma:oritatea elorlal1i a'i!oa i9i %ro4i! ;!s$ "i!tr<&! a%ort e=terior2 reali9at %ri! i!ter'e"i&l ali'e!ta1iei2 ;! are %rotei!ele %ot a4ea o "&0l$ ori#i!e, , origine animal: a!tit$1i 'ari se #$ses ;! ar!e2 %e3te2 0r>!9$2 o&$2 la%te? , origine vegetal: ;! soia2 'i#"ale2 al&!e2 ereale i!te#rale 3i ;! &!ele le#&'i!oase. I"eal&l este "e a o!s&'a at>t %rotei!e "e ori#i!e 4e#etal$2 >t 3i %rotei!e "e ori#i!e a!i'al$. Protei!ele s&!t i!"is%e!sa0ile %e!tr& or#a!is', , %e!tr& o!str& 1ia str& t&rilor el&lare2 , a e4e!t&al$ s&rs$ "e e!er#ie2 "&%$ tra!s5or'area ;! #l& o9a 6 i l&l @REB.72 , %e!tr& %ro"& erea a!&'itor 8or'o!i 3i !e&ro'e"iatoriA2 , %e!tr& o!stit&irea a i9ilor !& lei i 6!e esari re%ro"& erii7. U! re#i' ali'e!tar & "e5i it "e %rotei!e %oate a4ea #ra4e2 o!se i!1e as&%ra or#a!is'&l&i, to%irea '&3 8ilor2 o5ilirea %ielii et . Raia "ilnic$ e proteine tre#uie s$ fie e circa ?@ +ra%e la copil- *i I@ e +ra%e la a olescent( La a"&lt2 ea tre0&ie s$ re%re9i!te &! #ra' %e Bilo#ra'&l "e #re&tate2 & &! 'i!i'&' "e ++ "e #ra'e %e 9i la 5e'eie2 3i CD "e #ra'e %e 9i la 0$r0at. Altfel spus- consu%ul e proteine- pentru un a ult- tre#uie s$ repre"inte cel puin 3KO in aportul ener+etic "ilnic( Da $ ;!s$ o!s&'&l "e %rotei!e este2 ;!tr<a"e4$r2 %rea 'are2 iar a ti4itatea 5i9i $ este i!s&5i ie!t$2 re9i"&&rile %rotei e 4or %ersista ;! or#a!is' 3i se 4or tra!s5or'a ;! a i" &ri 2 s&0sta!1$ res%o!sa0il$ %e!tr& ;'0ol!$4irile "e gut. C& e= e%1ia o&l&i2 %rotei!ele a!i'ale sa& 4e#etale !& a"& a!titatea e 8ili0rat$ "e a'i!oa i9i !e esari or#a!is'&l&i. A0se!1a &!&i a'i!oa i" %oate o!stit&i E5a tor&l li'itati4F are s$ st>!:e!eas $ asi'ilarea altor a'i!oa i9i. De a eea2 ali'e!ta1ia tre0&ie s$ aso ie9e %rotei!ele "e ori#i!e a!i'al$ & ele "e ori#i!e 4e#etal$. O ali'e!ta1ie 0a9at$ !&'ai %e %rotei!e 4e#etale 64e#etaria!is'7 ar 5i "e9e 8ili0rat$2 ar 5i li%sit$2 ;! s%e ial2 "e istei!$2 eea2 e ar %ro4o a t&l0&r$ri ale or!oaselor 6&!#8ii2 %$r7. ! s 8i'02 &! re#i' 4e#etaria!2 are i! l&"e o&$ 3i la tate %oate 5i e 8ili0rat. B. GLUCIDELE 6sa& GIDRAII DE CARBON7 Gl& i"ele s&!t 'ole &le o'%&se "i! ar0o!2 o=i#e! 3i 8i"ro#e!. Gli e'ia Gl& o9a este %ri! i%al&l E ar0&ra!tF al or#a!is'&l&i. Ea este sto at$2 a re9er4$2 s&0 5or'$ "e #l& o#e!2 ;! '&3 8i 3i 5i at. Gli e'ia re%re9i!t$ %ro e!t&l "e #l& o9$ "i! s>!#e. Pe !e'>! ate2 are "e o0i ei 4aloarea "e &! #ra' "e #l& o9$ la litr&l "e s>!#e. C>!" se a0soar0e H %e !e'>! ate H o #l& i"$ 6%>i!e2 'iere2 5$i!oase2 ereale2 "&l i&ri
Neuro%e iator- a ic$ su#stan$ chi%ic$ eli#erat$ e celulele nervoase- su# influena unei e/citaii *i care pro uce un efect #iolo+ic a aptat 9n(a(:
4

et .72 se o0ser4$ o 4aria1ie a %ro e!t&l&i "e #l& o9$ "i! s>!#e2 "&%$ &' &r'ea9$, , ;!tr<&! %ri' ti'%2 #li e'ia re3te 6'ai '&lt sa& 'ai %&1i!2 ;! 5&! 1ie "e !at&ra #l& i"ei72 , ;!tr<&! al "oilea ti'% 6"&%$ se retarea i!s&li!ei2 "e $tre %a! reas72 #li e'ia s a"e2 iar #l& o9a %$tr&!"e2 ast5el2 ;! el&le2 , ;!tr<&! al treilea ti'%2 #li e'ia re4i!e la !or'al 9vezi schema de mai jos:. ;ult$ vre%e- +luci ele au fost &nca rate &n ou$ cate+orii #ine ifereniate- &n funcie e capacitatea lor e a fi asi%ilate e c$tre or+anis%2 "aharuri rapi e pe e o parte- *i "aharuri lente- e cealalt$( >a ru#rica zaharuri rapide- fi+urau "aharurile si%ple *i "aharurile u#le- ca2 +luco"a *i "aharo"a- care se +$sesc &n "ah$rul rafinat 9 in trestie e "ah$r sau in sfecl$:- %iere *i fructe( Denu%irea e <"aharuri rapi e= se #a"a pe cre ina confor% c$reia , av.n &n ve ere si%plitatea %oleculei e hi rat e car#on , asi%ilarea lor e c$tre or+anis% se f$cea rapi - la puin ti%p up$ in+erare( )n schi%#- se &nca rau &n cate+oria zaharurilor lente toate +luci ele a c$ror %olecul$ co%ple/$ tre#uia s$ fac$ o#iectul unei transfor%$ri chi%ice &n "aharuri si%ple 9+luco"$: &n cursul procesului e i+estie- a*a cu% este- &n special- ca"ul a%i onului in f$inoase- care eli#erea"$ +luco"a &n or+anis%e- &n %o lent *i pro+resiv. Aceast$ clasificare este co%plet epa*it$- &n pre"ent- eoareceD corespun e unei cre ine eronate( E/peri%ente recente ove esc- efectiv- c$ 'ole &la "e 8i"rat "e ar0o! !& o!"i1io!ea9$ %ri! o'%le=itate ra%i"itatea & are #l& o9a este eli0erat$ 3i asi'ilat$ "e $tre or#a!is'. .e o!stat$ $ 4>r5&l #li e'i al t&t&ror #l& i"elor 6a"i $ a0sor01ia lor 'a=i'$72 l&at ;! 'o" i9olat2 %e !e'>! ate2 s&r4i!e ;! a ela3i i!ter4al "e ti'% 6"&%$ ir a o :&'$tate "e or$ "e la i!#erare7. Ast5el $2 ;! lo s$ 4or0i' "e 4ite9a "e asi'ilare2 este 'ai a"e 4at s$ st&"ie' #l& i"ele ;! 5&! 1ie "e re3terea #li e'iei %e are o i!"& 2 a"i $ i! 5&! 1ie "e a!titatea "e #l& o9a %ro"&s$. Este a %is- prin ur%are- e c$tre toi oa%enii e *tiin$ 9ve"i #i#lio+rafia: c$- e acu%lasi5i area #l& i"elor tre0&ie s$ se 5a $ ;! 5&! 1ie "e %&terea lor #li e'i $2 "e5i!it$ %ri! o! e%t&l "e indice glicemic. Za8ar&ri si'%le 6#l& o9a 3i 5r& to9a "i! 5r& te 3i 'iere7 Za8ar&ri o'%le=e 6 ereale2 5$i!$2 arto5i2 le#&'e &s ate7 Za8ar&ri "&0le 69a8$r al02 'alto9a "i! 0ere2 la to9a "i! la%te7 I!"i ele #li e'i Puterea +lice%ic$ a fiec$rei +luci e este efinit$ prin in icele +lice%ic- care a fost a optat &n anul 3IC?( El corespun e suprafeei triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei in use e c$tre +luci a in+erata( Se a ar#itrar +luco"ei in icele 3@@- care repre"inta suprafaa triun+hiului e pe cur#a hiper+lice%iei corespun"$toare( In icele +lice%ic al altor +luci e este- astfel- calculat upa ur%$toarea for%ula2 I!"i ele #li e'i este & at>t 'ai ri"i at2 & >t 8i%er#li e'ia i!"&sa "e #l& i"a testata este 'ai 'are. .$ re'ar $' $ %rel& rarea i!"&strial$ a #l& i"elor '$re3te i!"i ele #li e'i al a estora 9corn'flaAes P BK- poru%# P C@- ful+i e cartofi instant P IK- cartofi fieri P C@:. .e 3tie2 "e ase'e!ea2 $ !& !&'ai a!titatea2 i 3i alitatea %$r1ii 5i0roase a #l& i"ei ;i "$ a esteia &! i!"i e 'i sa& 'are 9p.ine foarte al#$ , fran"el$ P IKD p.ine al#$ , #a+het$ P C@D p.ine inte+ral$ P K@D p.ine +raha% P 5KD ore" al# P C@D ore" neprelucrat P K@:( INDICE GLICEMIC RIDICAT INDICE GLICEMIC .CIZUT
I

;alto"$ Gluco"$ P.ine foarte al#$ 0ul+i e cartofi instant ;iere- ulcea$ Corn flaAes ;orcov Naharo"$ 9"ah$r al#: P.ine al#$ Ore" al# Cartofi Poru%# Sfecl$ Miscuii Paste 9f$in$ al#$: Manane Stafi e

33@ 3@@ IK IK I@ BK BK CK C@ C@ C@ C@ C@ C@ ?K ?@ ?@

0ul+i e ov$" Cereale cu t$r.e Ore" co%plet P.ine e +r.u inte+ral$ Paste in f$in$ , cernut$ P.ine e secar$ co%plet$ ;a"$re ver e 0asole al#$ P.ine inte+ral$ >actate 0ructe proaspete >inte N$ut 0asole uscat$ Ciocolat$ a%$ruie 0ructo"$ Arahi e >e+u%e ver"i

K@ K@ K@ K@ 6K 6@ 6@ 6@ 5K 5K 5K 5@ 5@ 4K 44 4@ 3K Q 3K

Din orina e a si%plifica- propun ca +luci ele s$ fie clasificate &n ou$ cate+orii2 <+luci e #une= 9cu in ice +lice%ic sc$"ut: *i <+luci e rele= 9cu in ice +lice%ic ri icat:- eoarece aceast$ istincie v$ va per%ite s$ escoperii- printre altele- &n capitolele ur%$toare- cau"ele e/ce entului u%neavoastr$ pon eral( Gl& i"ele rele A estea s&!t #l& i"ele a $ror asi'ilare %ro4oa $ o re3tere 'are a #l& o9ei "i! s>!#e 68i%er#li e'ie7. Este ca"ul 9a8$r&l&i "e 'as$- su# toate for%ele sale 9pur sau co%#inat cu alte ali%ente- ca pr$jiturile:- ar este *i ca"ul t&t&ror #l& i"elor ra5i!ate i!"&strial- ca 5$i!a al0$ *i ore9&l al0- sau al al ool&l&i 9&n special alcoolul istilat:- precu% *i al arto5&l&i *i al %or&'0&l&i( Gl& i"ele 0&!e Contrar celor pre"entate %ai sus- acestea sunt #l& i"ele a $ror asi'ilare "e $tre or#a!is' este sla0$ 3i %ro4oa $2 %ri! &r'are2 o re3tere re"&s$ a #l& o9ei "i! s>!#e. Este ca"ul erealelor 0r&te 65$i!$ & t$r>1e7- al ore9&l&i i!te#ral *i al unor f$inoase ca li!tea *i 0o0&l- ar %ai ales ca"ul 'a:orit$1ii 5r& telor *i al t&t&ror le#&'elor- pe care le inclu e% *i &n cate+oria fi#relor ali%entare 9pra"- nap- salat$- fasole ver e: *i care conin- toate- o cantitate re us$ e +luci e( C. LIPIDELE 6sa& GRI.IMILE7 Acestea sunt %olecule co%ple/e- nu%ite , &n %o o#i*nuit , corpi +ra*i( ! 5&! 1ie "e ori#i!ea lor2 se "eose0es "o&$ 'ari ate#orii "e li%i"e, , lipidele de origine animal s&!t li%i"ele %e are le o!1i! ar!ea2 %e3tele2 &!t&l2 0r>!9a2 s'>!t>!a %roas%$t$ et .? , lipidele de origine vegetal s&!t li%i"ele "i! &lei&l "e ara8i"e2 'ar#ari!a et . .e %ot lasi5i a li%i"ele 3i ;! "o&$ ate#orii "e a i9i #ra3i, , acizii grai saturai, are se #$ses ;! ar!e2 'e9el&ri2 o&$ 3i la tate 6la%te2 &!t2 s'>!t>!$2 0r>!9$7? , acizii grai mono nesaturai sau poli nesaturai! a estea s&!t #r$si'ile are r$'>!

3@

li 8i"e la te'%erat&ra a'0ie!tal$ 6&lei&l "e 5loarea<soarel&i2 "e ra%i1$ 3i '$sli!e7- e*i unele pot fi soli ificate prin hi ro+enare 9fa#ricarea %ar+arinei:( Toto"at$2 ;! a east$ ate#orie tre0&ie i! l&se toate #r$si'ile "e %e3te. Li%i"ele s&!t !e esare ;! ali'e!ta1ie. Pe l>!#$ a easta ele o!1i! !&'eroase 4ita'i!e 6A2 D2 E2 @7 3i a i9i #ra3i ese!1iali 6a i"&l li!olei 3i a i"&l li!ole!i 7 3i ser4es la ela0orarea &!or 8or'o!i. N&'ai #r$si'ile %resate la re e H o01i!&te "i! %ri'a %resare H #ara!tea9$ o!1i!&t&l "e a i9i #ra3i ese!1iali. Asimilarea grsimilor este pertur"at c#nd acestea sunt amestecate cu glucidele rele, ceea ce are drept consecin o important stocare de energie, su" $orma grsimilor de rezerv. )n +eneral- %.nc$% prea %ulte +r$si%i( Pr$jelile- +o+o*ile- sosurile inutile *i preparatele cu +r$si%e ne'au inva at ali%entaia- c.n - e fapt- pute% prepara foarte #ine %.nc$rurile cu %ult %ai puine +r$si%i- ar la fel e elicioase- f$r$ a a#u"a e acestea in ur%$( Anu%ite lipi e sunt responsa#ile pentru e/cesul e colesterol- ar , &n realitate , e/ist$ ou$ tipuri e colesterol2 cel <#un= *i cel <r$u=- o#iectivul nostru fiin %eninerea colesterolului total la cel %ai sc$"ut nivel posi#il- prin reunirea tuturor con iiilor pentru ca procentul e colesterol #un s$ fie cel %ai %are5( !re#uie s$ *ti% c$ nu toate lipi ele favori"ea"$ cre*terea colesterolului <r$u=( Di%potriv$sunt unele care au ten ina e a'l face s$ sca $ si%itor( De 5a%t2 %e!tr& a 5i o0ie ti4i2 #r$si'ile tre0&ie ;'%$r1ite ;! trei ate#orii, (. grsimile care mresc colesterolul A estea s&!t #r$si'ile sat&rate are se re#$ses ;! ar!e2 'e9el&ri2 &!t2 0r>!9$2 &!t&r$2 la tate? A. grsimile care nu au dec#t o mic in$luen asupra colesterolului A estea s&!t o!1i!&te "e r&sta ee2 o&$2 ar!ea "e %asare H 65$r$ %iele7? J. grsimile care scad colesterolul Acestea sunt &lei&rile 4e#etale2 '$sli!e2 ra%i1$2 5loarea<soarel&i2 %or&'0 etc( C>t "es%re %e3te2 #r$si'ea a est&ia !& i!ter4i!e & a"e4$rat ;! 'eta0olis'&l olesterol&l&i2 i o!stit&ie &! 'o" "e %re4e!ire a 0olilor ar"io4as &lare2 5$ >!" s$ s a"$ tri#li eri"ele 3i ;'%ie"i >!" tro'0o9ele. Pri! &r'are2 tre0&ie s$ '>! $' %e3te #ras 6so'o!2 to!2 s r&'0ie2 8eri!#2 sar"i!$7. ;eto a e sl$#ire pe care o propun se #a"ea"$- &n parte- pe ale+erea f$cut$ &ntre +luci ele <#une= *i cele <rele=( De ase%enea- tre#uie s$ ale+ei &ntre +r$si%ile <#une= *i cele <rele=- ac$ avei un colesterol cu ten in$ e cre*tere sau ac$ orii s$ fii asi+urai &%potriva riscului #olilor car io' vasculare6( D. /IBRELE ALIMENTARE A estea s&!t s&0sta!1ele o!1i!&te ;! s%e ial "e le#&'e2 le#&'i!oase2 5r& te 3i ereale ;! stare 0r&t$. De3i ele !& a& !i i o 4aloare e!er#eti $ a %riori2 5i0rele ali'e!tare :oa $ &! rol e=tre' "e i'%orta!t ;! "i#estie2 ;! s%e ial "atorit$ el&lo9ei2 li#!i!ei2 %e ti!ei 3i a '& ila#iilor %e are le o!1i!. Ele asi#&r$ &! 0&! tra!9it i!testi!al2 iar a0se!1a lor st$ la ori#i!ea 'a:orit$1ii a9&rilor "e o!sti%a1ie. /i0rele 5ii!"2 toto"at$2 5oarte 0o#ate ;! 4ita'i!e2 oli#oele'e!te+ 3i ;! s$r&ri 'i!erale2 i!s&5i ie!1a lor %oate "& e la #ra4e are!1e. Ele ;'%ie"i $ a0sor01ia2 %e ale "i#esti4$2 a li%i"elor2 "i'i!&>!" ast5el ris &l "e ateros lero9$. Pe "e alt$ %arte2 5i0rele a& a4a!ta:&l "e a li'ita e5e tele to=i e ale a!&'itor s&0sta!1e 8i'i e2 &' s&!t a"iti4ii 3i olora!1ii. Dup$ opinia unor %e ici +astro'ener+olo+i- anu%ite fi#re
Ve"i capitolul VIII- cu privire la supercolesterol( 9n(a(: Un capitol &ntre+ este consacrat hipecolesterolului ca *i influenei sale asupra riscurilor car io'vasculare( V$ reco%an $% s$'l citii cu atenie- pentru a fi si+uri c$ ale+erea ali%entelor pe #a"a acestei %eto e va fi cea a ecvat$( 9n(a(: K Oli+oele%ente , a ic$ %etale sau %etaloi"i aflate &n cantit$i infinite"i%ale &n corpul u%an *i care sunt necesare pentru anu%ite reacii chi%ice in or+anis%- &n eplinin un rol e catali"ator( 9n(a(:
5 6

33

ar avea capacitatea e a proteja colonul &%potriva a nu%eroase riscuri *i- %ai ales- &%potriva cancerelor i+estive( )n ulti%ii ani- cre*terea nivelului e via$ in $rile in ustriali"ate a avut ca ur%are sc$ erea consu%ului e fi#re( 0rance"ii consu%$- actual%ente- su# 4@ e +ra%e e fi#re pe "i- &n vre%e ce aportul "ilnic necesar ar fi e 6@ e +ra%e( )n 3I4K- consu%ul e le+u%e uscate 9 eose#it e #o+ate &n fi#re: era e C-5 A+ anual- pe cap e locuitor( Ast$"i nu %ai este ec.t e 3-5 A+( Ma"a hranei italienilor a fost at$ &ntot eauna e paste f$inoase( Dar acu% 5@ e ani esenialul hranei lor era &nc$ alc$tuit in le+u%e 9#o+ate &n fi#re: *i paste f$cute in f$in$ inte+ral$a ic$ f$in$ #rut$- care coninea fi#rele e celulo"a in +r.u( Ast$"i- o at$ cu cre*terea nivelului e via$- carnea a &nlocuit &n cea %ai %are %$sur$ le+u%ele- iar pastele sunt fa#ricate cu f$in$ al#$- cernut$- a ic$ f$in$ in care au fost eli%inate fi#rele( )n acest %o e/plic$ autorit$ile %e icale in Italia nu nu%ai frecvena %ai %are a o#e"it$iici- &n special- proliferarea alar%ant$ a cancerelor i+estive(?

.UR.ELE DE /IBRE 6CELULOZI7 3i o! e!tra1ia lor la (DD # "e ali'e!te

Produse cerealiere !$r.e 6@ + P.ine 35 inte+ral$ + 0$in$ 3I necernut$ + Ore" inte+ral K+ Ore" al# 3+ P.ine al#$ 3+

%egume uscase Fructe uscate oleaginoase 0asole uscat$ 4K + Nuc$ e cocos 46 uscat$ + ;a"$re 45 + S%ochine uscate 3B uscat$ + >inte 34 + ;i+ ale 36 + N$ut 4 + Stafi e C+ Cur%ale I+ Arahi e I+ Fructe proaspete 6 + N%eur$ B+ 5+ 4-K + 4+ 4+ Pere cu coaj$ ;ere cu coaj$ C$p*uni Piersici 5+ 5+ 4+ 4+

%egume verzi ;a"$re ver e fiart$ 34 Var"$ + P$trunjel I + Ri ichi Spanac fiert C + Ciuperci 0etic$C K + ;orcovi An+hinare 6 + Salat$ ver e Pra" 6+

.<a "e'o!strat $ 5i0rele 6 el&lo9a7 a& o a 1i&!e 0e!e5i $ ;! a9&l o0e9it$1ii. I!tro"& erea lor ;! ali'e!ta1ie are a e5e t s $"erea #li e'iei2 a 3i a i!s&li!e'iei 6a"i $ a se re1iei "e i!s&li!$7- care sunt r$spun"$toare , up$ cu% vo% ve ea &n capitolul ur%$tor , pentru constituirea +r$si%ii e re"erv$( Di!tre ele %atr& 'ari 5a'ilii "e s&0sta!1e ali'e!tare2 %rotei!ele s&!t a0sol&t !e esare or#a!is'&l&i2 "eoare e o!1i! a'i!oa i9i & at>t 'ai i!"is%e!sa0ili2 & >t or%&l !ostr& !& 3tie s$<i 5a0ri e. Tot a3a sta& l& r&rile ;! %ri4i!1a &!or a!&'ite #r$si'i are o!1i! 4ita'i!e
Ve"i pu#licaiile Profesorului Giacosa- 1eful Serviciului e Nutriie in Centrul Naional e Cercetare a CanceruluiGenova( 9n(a(: C 0etic$- lat( Valerienella olitoria- plant$ folosit$ pentru salat$( 9n( tr(:
?

34

3i a "oi a i9i #ra3i ese!1iali 6a i"&l li!olei 3i a i"&l li!ole!i 72 %e are el&lele !oastre s&!t i! a%a0ile s$ le si!teti9e9e. N&'ai #l& i"ele ar %&tea 5i o!si"erate el 'ai %&1i! !e esare2 %e!tr& $ or#a!is'&l 3tie s$ %ro"& $ #l& o9$ "i! #r$si'ile "e re9er4$. Dar tre0&ie 3ti&t $ li%i"ele 3i %rotei!ele se #$ses "eseori o'0i!ate ;! a elea3i ali'e!te2 &' este a9&l $r!ii. Pe de alt parte, numai glucidele i lipidele au o putere energetic mare. De aceea , pentru ca e/punerea noastr$ s$ fie clar$ , vo% 9l$sa eoparte- &n %are %$sur$proteinele( Astfel- e fiecare at$ c.n vo% vor#i e un ali%ent- &l vo% efini prin apartenena sa la oar trei cate+orii2 , +luci e sau hi rai e car#on 9f$c.n preci"area --#une= sau --rele=: , lipide , fibre alimentare C.n un ali%ent va conine- &n acela*i ti%p- *i +luci e *i lipi e- ca &n ca"ul arahi elor- vo% spune c$ este glucido lipidic. REZUMAT Proteinele sunt su#stane care se afl$ &n nu%eroase ali%ente e ori+ine ani%al$ *i ve+etal$2 carne- pe*te- ou$- lactate *i le+u%inoase( Sunt in ispensa#ile or+anis%ului *i nu &n+ra*$( .lucidele sau hidraii de carbon sunt su#stane care sunt transfor%ate &n +luco"$( Se +$sesc &n ali%ente care- la ori+ine- conin fie "ah$r 9fructe- %iere:- fie a%i on 9f$in$- cereale- f$inoase:( A#sor#ia +luci elor se face pe sto%acul +ol- la un interval e ti%p e+al cu in+erarea lor( Sunt clasificate &n funcie e puterea lor +lice%ic$- %$surat$ prin in icele +lice%ic( Se poate face- e ase%enea- iferena &ntre <+luci ele #une=- cu in ice sc$"ut- *i --+luci ele rele=- cu in ice +lice%ic ri icat( /ipidele sunt su#stane a c$ror ori+ine poate fi at.t ani%al$- c.t *i ve+etal$( Acestea sunt +r$si%i 9carne- %e"eluri- pe*te- unt- ulei- #r.n"eturi:( Unele intre ele pot %$ri colesterolul 9carnelactate:- altele- i%potriv$- contri#uie la sc$ erea lui 9uleiul e %$sline etc(:( ,ibrele alimentare %celuloza&0 &n aceast$ cate+orie intr$ toate le+u%ele ver"i 9salate- an ivepra"- spanac- fasole ver e:- ar *i unele le+u%e uscate- fructele *i cerealele &n stare #rut$- care conin fi#re &n %are cantitate( !re#uie s$ fie consu%ate frecvent- eoarece insuficiena lor uce la carene +rave( CLA.I/ICAREA LIPIDELOR2 GLUCIDELOR2 GLUCIDO<LIPIDELOR I A /IBRELOR ALIMENTARE LIPIDE CARNE , OAIE , VACR , VIUE> , CA> , PORC ;ENE>URI PASRRE IEPURE PE1!E CRAM CREVE!E >ANGUS!R
B

GLUCIDE 0RINR PTINE MISCUIUI OREN CAR!O0I PAS!E GRI1 CU1'CU1 !APIOCA 0ASO>E USCA!R ;ANRRE >IN!E NRU!

ALIMENTE GLUCIDO< LIPIDICE >AP!E NUCI A>UNE ARAGIDE ;IGDA>E CREIER 0ICA! SOIA 9f$in$: GER;ENI DE GRTU PAS!E CU OU NUCR DE CAHOU NUCR DE COCOS CIOCO>A!R

/IBRE ALIMENTAREL SPARANGSE> SA>A!R VERDE SPANAC VINE!E RO1II DOV>ECEI UE>INR VARNR CONOPIDR VARNR ACRR 0ASO>E VERDE PRAN ARAGIDE

!oate ali%entele care fi+urea"$ &n aceast$ coloan$ 9cu e/cepia untului- uleiurilor *i %ar+arinelor: conin *i proteine 9proti e:( 9n(a(: I Conin o foarte sla#$ proporie e +luci e( 9n(a(:

35

>ANGUS!R OU UN! MRTNNE!URI U>EIURI ;ARGARINE

;ORCOVI ;IERE A>COO> PORU;M 0RUC!E 0RUC!E USCA!E

NASRR ;RS>INE CAS!ANE CAS!ANE DU>CI SCOICI S!( HAVUES S!RIDII AVOCADO

ARDEI GRAS ANDIVE CIUPERCI NAPI SA>ASI0I3@ 0RUC!E >EGU;E USCA!E

CLA.I/ICAREA GLUCIDELOR

GLUCIDE RELE
NASRR DIN !RES!IE 9al# sau ro*cat: NASRR DIN S0EC>R NASRR MRUN NERA0INA! ;IERE SIROP DE ARUAR DU>CIURI ;E>ASR DU>CEUURI- HE>EURI )NGSEUA!R DE 0RI1CR MRU!URI DU>CI 9sucuri aci ulate- coca cola: 0RINR RA0INA!R 9pentru #a+hete- fran"el$pes%ei: PRRHI!URI DIN 0RINR A>MR 1I NASRR PINNA MRIO1E- CORNURIMISCUIUI 0OIE!AHE- SU0>EURI PAS!E A>ME 9spa+hete- ravioli etc(: OREN A>M 9rafinat: A;IDON DIN CAR!O0I ;ORCOVI PORU;M A;IDON DIN PORU;M GRI1- CU1'CU1 A;IDON CEREA>E cernute , 0U>GI DE PORU;M , PE!A>E DE PORU;M , OREN SU0>W A>COO> 9&n special istilat:

GLUCIDE BUNE
CEREA>E MRU!E 9+r.u- ov$"- or"- %ei etc(: 0AINR MRU!R 9necernut$: PTINE inte+ral$ PTINE e secar$- inte+ral$ PTINE cu t$r.e OREN inte+ral PAS!E in f$in$ inte+ral$ GER;ENE DE GRTU MOM VERDE >IN!E 0RUC!E UE>INR NAP GER;ENI DE SOIA ;UGURI DE MA;MUS INI;R DE PA>;IER SA>SI0I VINE!E DOV>ECEI CAS!RAVEUI RO1II RIDICSI CIUPERCI VARNR CONOPIDR 0ASO>E VERDE PRAN ANGSINARE ARDEI GRAS SA>A!R VERDE SPANAC NRU! ;ANRRE USCA!R

3@

Salsifi- lat( 1corzonera hispanica 9n(tr(:

36

0ASO>E USCA!R CIOCO>A!R cu %ini%u% ?@O cacao

CAPITOLUL III CUM .E PRODUC @ILOGRAMELE N E-CE.M


A% v$"ut &n capitolul I c$ sol ul po"itiv intre <caloriile a#sor#ite= *i <caloriile arse= nu putea e/plica e/cesul pon eral( Cu alte cuvinte- el nu justific$ +r$si%ile e re"erv$( Prin ur%aree/ist$ o alt$ e/plicaie- pe care o propun spre stu iu &n acest capitol( A. IN.ULINA Pro es&l "e o!stit&ire sa& "e !e o!stit&ire a #r$si'ii "e re9er4$ 5ii!" le#at "ire t "e se re1ia "e i!s&li!$- este necesar s$ &ncepe% capitolul e fa$ cu c.teva cuvinte asupra acestui hor%on( &nsulina(( este &! 8or'o! se retat "e %a! reas2 rol&l ei 5ii!" 4ital ;! 'eta0olis'. /&! 1ia sa este a eea "e a a 1io!a as&%ra #l& o9ei a"i $ as&%ra 9a8$r&l&i7 "i! s>!#e2 ast5el ;! >t a easta s$ i!tre ;! 1es&t&rile or#a!is'&l&i. ! a est sta"i&2 #l& o9a este 5olosita 5ie %e!tr& a satis5a e !e4oile e!er#eti e i'e"iate ale or%&l&i2 5ie H "a $ e=ist$ ;! a!titate 'are H s$ o!stit&ie re9er4e "e #r$si'e. Vo% pre"enta- acu%- iverse ipote"e- pentru a eter%ina &n ce con iii- cu ce tip e ali%entaie *i &n ce proporii se constituie re"ervele e +r$si%e( B. INGERAREA UNEI GLUCIDE De e/e%plu- o felie e p.ine- %.ncata singur 9f$r$ alt a aos:( P>i!ea este o #l& i"$ al $r&i a'i"o! tra!s5or'at ;! #l& o9$ tre e "ire t ;! s>!#e. Or#a!is'&l se a5l$2 s&0it2 ;! 8i%er#li e'ie(A 6 re3terea %ro e!t&l&i "e 9a8$r "i! s>!#e7. Pa! reas&l se "e i"e2 at&! i2 s$ se rete i!s&li!$. A east$ se re1ie "e i!s&li!$ are2 "e 5a%t2 "o&$ o0ie ti4e, (. H .$ 5i=e9e #l& o9a ;! 1es&t&rile or#a!is'&l&i2 5ie %e!tr& a o!stit&i o re9er4$ "e e!er#ie %e ter'e! s &rt2 5olosit$ %e!tr& !e4oile 4itale i'e"iate ale or%&l&i 6#li o#e!72 5ie %e!tr& a o!stit&i &! sto %e ter'e! 'ai l&!#2 a re9er4$ "e #r$si'e? A. H .$ s a"$ %ro e!t&l "e 9a8$r "i! s>!#e 64e9i a%itol&l as&%ra 8i%o#li e'iei7. C. INGERAREA UNEI GLUCIDE I A UNEI LIPIDE De e/e%plu- o felie e p.ine cu unt( )n ceea ce prive*te feno%enul %eta#olic- ne afla% &n faa unui proces i entic celui escris la para+raful prece ent( Gluci a se transfor%$ in +luco"$D procentul e "ah$r in s.n+e cre*teD pancreasul secret$ insulin$( Diferena fun a%ental$- &ns$- este aceea c$- &n acest ca"- lipi a se re+$se*te &n s.n+etransfor%at$ in aci +ras( Da $ %a! reas&l se a5l$ i! %er5e t$ stare2 "o9a "e i!s&li!$ %e are o 4a se reta 4a 5i e=a t ;! ra%ort & a!titatea "e #l& o9$ e tre0&ie %rel& rat$. Da $ %a! reas&l are o 5&! 1io!are "e5e t&oas$2 a!titatea "e i!s&li!$ %e are o 4a eli0era 4a 5i 'ai 'are "e >t ea !e esar$ %e!tr& %rel& rarea #l& o9ei 3i2 ast5el2 o %arte "i! e!er#ia li%i"ei 6 are2 ;! 'o"
33 34

Insulina este un hor%on secretat e un %ic +rup e celule in pancreas- nu%ite insulele >an+erhans( 9n(a(: Ve"i capitolul VI asupra hipo+lice%iei( 9n(a(:

3K

!or'al2 ar 5i 5ost e4a &at$72 4a 5i sto at$ a!or'al2 a re9er4$ "e #r$si'e. !1ele#e1i2 a &'2 $ starea pancreasului este aceea care 'l deose"ete pe individul cu tendin la 'ngrare de cel care poate m#nca orice, $r s se 'ngrae2 %ri'&l 5ii!" a5e tat "e 8i%er<i!s&li!is'. D. INGERAREA LIPIDELOR .INGURE De e/e%plu- o #ucat$ e #r.n"$ %.ncata singur 9f$r$ alt- a aos:( Meta0olis'&l &!ei li%i"e si!#&re !& are !i i &! e5e t #li e'i 2 a"i $ !& are lo !i i &! 5el "e eli0erare "e #l& o9$ ;! s>!#e. ! o!se i!1$2 %a! reas&l !& se ret$ %ra ti i!s&li!$. (n a"sena insulinei nu e)ist, prin urmare, stocare de energie. Ceea ce nu &nsea%n$ c$ in+erarea respectivelor lipi e nu folose*te la ni%ic( C$ci- &n cursul procesului e i+estie- or+anis%ul ia in ali%entul &n cau"$ toate su#stanele care sunt necesare %eta#olis%ului s$u ener+etic *i- &n special- vita%inele- aci"ii +ra*i eseniali- precu% *i s$rurile %inerale 9calciul in lactate:( Aceast$ e%onstraie este voit sche%atic$ *i- cu toate c$ %i'a fost f$cut$ e oa%eni e *tiin$ e%ineni- &i face pe %uli s$ ".%#easc$ in cau"a si%plit$ii ei( C$ci realitatea- v$ ai sea%a- f$r$ &n oial$- este puin %ai co%plicat$( )n schi%#- ea preci"ea"$ esena feno%enului care ne interesea"$- esena in ceea ce tre#uie cunoscut pentru a &nele+e re+ulile fun a%entale pe #a"a c$rora vo% lucra( Dar- cu toate c$ acest capitol este cel %ai i%portant , up$ p$rerea %ea , pentru c$efine*te procesul fun a%ental al constituirii +r$si%ilor e re"erv$- el este &nc$ insuficient pentru ca s$ &nele+ei e ce- continu.n s$ %.ncai a#solut nor%al- ar <diferit=- putei pier e , &ntr'o pri%$ etap$ , toate Ailo+ra%ele e/ce entare- iar , &ntr'o a oua etap$ , s$ v$ %eninei la un nivel i eal( Not$2 Pancreasul este, ntruc)tva, eful de orchestr al metabolismului. Dac este n bun stare, i va ndeplini normal funcia care const n scderea glicemiei prin producerea dozei adecvate de insulin. Dac este afectat, deci dac sufer de hiperinsulin, va avea tendina s declaneze o stocare anormal de acizi grai, adic grsimi de rezerv. De aceea, pancreasul $ prin funcia sa insulinic $ va fi responsabil pentru 2ilogramele excedentare. 3om vedea mai departe c o alimentaie hiperglucidic duce, n timp, la o disfuncie pancreatic.

CAPITOLUL IV GE.TIONAREA DEPOZITELOR DE GRI.IME


)n capitolul prece ent a% pus &n evi en$ cau"a principal$ a for%$rii +r$si%ilor e re"erv$( Acesta este- e fapt- r$spunsul la &ntre#area < e ce ne &n+r$*$%8=( Ai &neles c$ asociaia lipide glucide, 'n cadrul unei $uncionri pancreatice detectuoase, poate sta la originea *ilogramelor e)cedentare. )n realitate &n loc s$ vor#esc espre +luci e- ar tre0&i s$ %re i9e9 $ '$ re5er la E#l& i"ele releF- pentru c$- a*a ((cu% a% v$"ut &n Capitolul IIa&9a #r$si'ii ar 5i 'ai "e#ra0$ alitatea2 "e >t %re9e!1a a estora "i! &r'$ ;! ali'e!ta1ie. Poate c$ *tii eja acest lucru( Dar ceea ce poate c$ nu cunoa*tei este %ecanis%ul *tiinific al feno%enului( Pro#a#il c$ nu cunoa*tei nici %eto a prin care se pun &n aplicare principiile e #a"$ ale modului de alimentaie special, care v$ poate per%ite re+$sirea *i %eninerea echili#rului pon eral( S$ ne i%a+ina% c$ suntei un #$r#at &n +reutate e BC A+- c.n - e fapt , in.n cont e &n$li%ea pe care o avei , +reutatea u%neavoastr$ i eal$ ar tre#ui s$ fie e C4 e Ailo+ra%e( Aveiprin ur%are- o +reutate e/ce entar$ e 3K Ailo+ra%e( Unii oa%eni au avut intot eauna o corpolen$ *i o +reutate %ai %are ec.t cea <nor%al$=- ar acesta nu este ca"ul cel %ai frecvent( Oricu%- asta nu &nsea%n$ c$ noul %o el ali%entar pe care vi'l propun nu va fi eficace( Di%potriv$F Ca *i &n ca"ul unui %are nu%$r e conte%porani e'ai no*tri- +reutatea u%neavoastr$ era aproape i eal$- pe c.n aveai 4@'4K e ani( Dar- puin c.te puin- f$r$ ca s$ v$ ai sea%a- ai luat
3?

c.teva Ailo+ra%e- &n %o pro+resiv( ;otivele se pare c$ sunt aproape acelea*i pentru toat$ lu%ea2 se entaris% *i schi%#area re+i%ului ali%entar( Pri%a schi%#are i%portant$ e re+i% ali%entar are loc up$ c$s$torie *i prin avansarea pe scara social$( Pentru fe%ei- aceasta poate fi *i consecina %aternit$ii( Dar ceea ce %$re*te cel %ai %ult circu%ferina taliei sunt , &n +eneral , o#i*nuinele ali%entare o#.n ite &n ca rul vieii profesionale *i sociale( Deci avei %ai %ulte Ailo+ra%e &n plus *i se pune pro#le%a cu% s$ sc$pai e ele( )n cele ce ur%ea"$ ne vo% %$r+ini s$ lua% &n consi eraie nu%ai aspectul tehnic al feno%enului( Pri! i%i&l "e 0a9$ al !o&l&i 'o" "e ali'e!ta1ie "es ris ;! artea "e 5a1$ se 0a9ea9$2 ;! %arte2 %e 5a%t&l $2 ;! 'a:oritatea a9&rilor2 se e4it$ a'este area li%i"elor & #l& i"ele rele2 a4>!" #ri:$ s$ %re5er$' li%i"ele 0&!e2 ;! s o%&l %re4e!irii 0olilor ar"io<4as &lare. Li%i"ele 4or 5i ;!so1ite "e "i5erite le#&'e2 ;! s%e ial "e 5i0re 9ceea ce vo% ve ea- %ai eparte- &n etaliu:( Iat$ e/e%ple e %eniuri &n care +luci ele rele nu fi+urea"$2 Nr. (. 1ardele 4mlet cu ciuperci 1alat verde 5r)nz 9lipi e #une X proteine: 9lipi e X fi#re: 9fi#re: 9lipi e X proteine: 9fi#re: 9lipi e X proteine X fi#re: 9fi#re: 9+luci e #une X fi#re:

.a& Nr. A +ruditi Pulpa de berbec cu fasole verde 1alat verde 6meur .a& Nr. J 1alat de roii -on cu vinete 1alat verde 5r)nz

9fi#re: 9lipi e #une X proteine X fi#re: 9fi#re: 9lipi e X proteine:

Nici unul intre aceste trei %eniuri nu conine +luci e rele( Este evi ent c$ fiecare intre aceste feluri va fi %.ncat f$r$ p.ine( Ate!1ie la 0r>!9et&rile "e 4a i2 are o!1i! + # "e #l& i"e la (DD "e #ra'e. Este 'ai 0i!e sa le o!s&'a1i la 'i &l "e:&! sa& la #&stare2 e4it>!" s$ le '>! a1i la s5>r3it&l &!ei 'ese are o!1i!e li%i"e.35 S$ ne opri% c.teva clipe la aspectul tehnic- pentru a escoperi cu% are loc pier erea &n +reutate( )n capitolul prece ent a% v$"ut c$- "a $ ali'e!ta1ia ar 5i li%sit$ "e #l& i"e2 %a! reas&l !& ar se reta i!s&li!$ 3i $2 ;! o!se i!1$2 !& s<ar o!stit&i #r$si'i "e re9er4$. Deoare e or#a!is'&l are !e4oie "e e!er#ie %e!tr& a<3i 'e!1i!e e 8ili0r&l 4ital 6'e!1i!erea te'%erat&rii or%orale la a%roa%e JC oC 3i o!s&'&l e!er#eti %e!tr& 'i3 are72 el 4a re &r#e la #r$si'ile "e re9er4$ %e!tr& a o01i!e e!er#ia are ;i este !e esar$. Ast5el2 ali'e!t>!"&<se a0sol&t !or'al 6a%ort "e 4ita'i!e2 s$r&ri 'i!erale et .72 or#a!is'&l ;3i 4a re"& e "e la si!e #r$si'ile "e re9er4$2 are o!stit&ie e= es&l "e #re&tate. !tr& >t4a2 el 4a ar"e2 & %rioritate2 sto &rile "e #r$si'e a &'&late ;! %reala0il. Poate cunoa*tei re+ula e +estionare aplicat$ stocurilor in &ntreprin eri2 <ulti%ul intrat , ulti%ul ie*it- pri%ul intrat , pri%ul ie*it=( )n pre"ena +luci elor rele- re+ula stocurilor nu este nicio at$ respectat$- in %o%ent ce;ai %ult- ale+ei e preferin$- #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase- #ine scurs$ 9&n se il$:- pentru a eli%ina "erul care conine +luci e 9lacto"$:( 9n(a:
35

3C

up$ cu% a% v$"ut &n capitolul prece ent- &n acest ca" se constituie re"erve pe ter%en scurt pentru nevoile i%e iate 9ulti%ul intrat , pri%ul ie*it:- iar ac$ este un surplus- acesta este &n%a+a"inat su# for%$ e +r$si%e e re"erv$- f$r$ nici o speran$ e ie*ire( Eli'i!>!" #l& i"ele rele "i! 0ol&l ali'e!tar2 or#a!is'&l ;3i re#$se3te "e i &!a "i!tre 5&! 1iile sale %ri'are2 are este a eea "e a 5olosi & %rioritate sto &rile2 %e!tr& a se a%ro4i9io!a & e!er#ie. Dar &ntre#area pe care v'o punei cu si+urana- &n +.n - este2 ce se &nt.%pl$ c.n nu %ai e/ist$ +r$si%i e re"erv$8 At&! i >!" a estea a& 5ost o'%let &tili9ate 3i !e #$si'2 ;!tr& >t4a2 ;! Eli 8i"are "e sto F2 at&! i >!" or#a!is'&l 3i<a re#$sit %ra ti #re&tatea !or'al$2 el 8ot$r$3te s$ %$stre9e &! Esto ta'%o! 'i!i'F2 %e are 3i<l 4a ali'e!ta tre%tat2 el ;!s&3i2 %e '$s&ra !e4oilor. Or+anis%ul- ase%enea celui %ai perfor%ant or inator- va pune la punct o +estiune opti%$ a stocurilor sale e +r$si%e( 1i aceasta- at.ta ti%p c.t pro+ra%ul nu va fi pertur#at prin interferena +luci elor rele( Dar- e aici- nu ar tre#ui s$ facei e ucia pre%atura c$ aplicarea principiilor noului nostru %o e ali%entaie v$ va inter"ice pe vecie s$ %.ncai cartofi pr$jii- pr$jituri *i alte ulciuri( Gluci ele rele vor putea face parte &ntot eauna in ali%entaie- cu con iia e a nu le in+era ec.t &n %o e/cepional *i- pe c.t posi#il- &ntot eauna separat e lipi e- ceea ce va constitui- totu*i- o a#atere e care va tre#ui s$ inei cont &n +estiunea u%neavoastr$ ali%entar$( Vo% ve ea &n capitolul ur%$tor cu% s$ aplicai aceast$ re+ul$ cu u*urin$( Vo% ve ea- %ai ales- c$ , "&%$ e s&r%l&s&l "e #r$si'i "e re9er4$ a 5ost resor0it H at&! i >!" 4e1i i!tra ;! 5a9a "e sta0ili9are2 4e1i %&tea i! l&"e iar2 ;! 'esele are o!1i! li%i"e2 o a!&'it$ a!titate "e #l& i"e rele. Dar 4a tre0&i s$ 5i1i prudeni i selectivi. Deoarece a5e 1i&!ea "e are s&5eri1i2 %e!tr& a 5olosi &! ter'e! 'e"i al2 este o proast toleran la glucoz. Aceasta este sin+ura iferen$ intre u%neavoastr$- care v$ hr$nii nor%alar <depunei grsimea= *i vecinul- care este uscat ca un #.- e*i <#a+$ &n el ca &ntr'un spital=( A4e1i o i!tolera!1$ la 9a8ar&ri2 %oate "e !at&r$ ere"itar$2 "ar s&!te1i2 & si#&ra!1$2 &!a "i!tre '&lt<%rea<!&'eroasele 4i ti'e ale "e%lora0ilelor o0i3!&i!1e ali'e!tare %ro%rii i4ili9a1iei !oastre. Tot&l ;! e%e 8iar "i! o%il$rie, a%a ;!"&l it$2 %i&re&rile2 %r$:it&relele2 0o'0oa!ele 3i a a"elele. A%oi2 %astele 3i ore9&l. .&!t & '&lt 'ai &3or "e %re%arat "e >t o s%&'$ "e 1eli!$ sa& o '>! are "e %ra9. A& 5ost2 "&%$ a eea2 #&st$rile2 tarti!ele #roase "e %>i!e & &!t2 8i5lele & la%te2 0rio3ele2 "&l e1&rile 3i t&rta "&l e "e la 0&!i a. Mai t>r9i&2 la i!ter!at 3i la ar'at$2 ;! a9&l 0$r0a1ilor2 a& 'ai 5ost arto5ii2 'a aroa!ele 3i ore9&l. Era !e4oie "e l& r&ri 8r$!itoare2 are s$ &'%le 0&rta. i2 ;!tot"ea&!a2 '&lt$ %>i!e 3i 9a8$r. Vi se spunea c$ "ah$rul este #un pentru %u*chi( )n continuare- pe vre%ea stu eniei- era fie <haleala= e la cantina Universit$ii- fie vreun fast' foo ori un san vici %.ncat la #irtul in col( ;icile <chiolhanuri si%patice=- la cole+i acas$- sau or+ani"ate pe neprev$"ute &n <o+eacul= u%neavoastr$- nu erau- &n realitate- ec.t ni*te <hi rai e' car#on'partL=( Iar e c.n ai intrat &n activitate- chiar ac$ ali%entaia u%neavoastr$ este %ult %ai e calitate- suntei %ereu victi%a jalnicelor o#i*nuine ali%entare ale anturajului(36 Acas$- %.ncai ca #e#elu*ii eternele paste- ore"ul- cartofii- a $u+.n uneori *i un sos al#( Este rapi *i u*or e f$cut- %ai ales c$- &n "ilele noastre- f$ina nu %ai face cocoloa*e( Nici la serviciu nu e %ai #ine( Nu ai &ntot eauna ti%p s$ %er+i la cantin$( Este %ult %ai u*or s$ %$n.nci un san vici( E %ai rapi *i %ult %ai si%plu( 1i- apoi , pro uctivitatea o#li+$ , &ncerci s$ c.*ti+i ti%pul care &i lipse*te &n per%anen$( Pe urata orei e pau"$ pentru %asa &i aranje"i iverse tre#uri- e e/e%plu- te uci la coafor sau profii'pur *i si%plu- ca s$ %er+i la cu%p$raturi( Aceasta &i per%ite s$'i re"olvi unele pro#le%e- ar te o#li+$ s$ sari peste %asa e pr.n"( 1i- pentru c$ tre#uie s$ re"i*ti- #ei cafea(3K Cafea tare- pe c.t
Un stu iu , pu#licat la 45 ianuarie 3IB?- &n <NeG'En+lan Hournal of ;e icine= , f$cut asupra unui nu%$r e K6@ e a uli- toi a optai in copil$rie- arat$ c$ o#e"itatea are- &n pri%ul r.n - o ori+ine ere itar$ 9p$rinii #iolo+ici:( 9n(a: 3K Cafeaua- up$ cu% vo% ve ea &n Capitolul V- are ca efect sti%ularea secreiei e insulin$ *i %$re*te- astfel36

3B

posi#il- *i cu %ult "ah$r- #ine&neles- "ah$r nor%al- fiin c$ este #un pentru %u*chi- chiar *i c.n ace*tia nu lucrea"$( S.%#$ta *i u%inica ave% <p$pic$ #un$= sau un <couscous'partL= &%preuna cu prietenii- sauin nou- %esele tra iionale e fa%ilie( Cartofii copi &n spu"$ , la ar$- la %a%Y%are , sau +ratinai *i pe care ar fi o cri%$ s$ nu'i %$n.nci cu o pulp$ e #er#ec a*a e #un$( 1i iat$ cu%- &ntoc%ai ca <Mi#en u%=- o%uleul lui ;ichelin- v$ fa#ricai propriul pneu- o roat$ e re"erv$ e care n'o s$ v$ folosii nicio at$ *i care evine cu at.t %ai +reoaie- cu c.t cre*te v$".n cu ochii( Dar- %ai ales- iat$ &' a1i 5ost sa& s&!te1i i!to=i a1i & #l& i"e "e %roast$ alitate2 a"i $ #l& i"e are eli0erea9$ #l& o9a ;! a!titate '&lt %rea 'are. De a eea2 4a tre0&i s$ 5a e1i o &r$ "e "e9i!to=i are2 eea e2 "e alt5el2 4a oi! i"e & %ier"erea e= e"e!t&l&i "e #r$si'e. !tr& >t4a2 4a tre0&i s v ridicai pragul de toleran la za+aruri. Pe!tr& $2 %e 'o'e!t2 ;l a4e1i 5oarte s $9&t. Ceea e ;!sea'!$ $2 de 'ndat ce a"sor"ii cea mai redus cantitate de glucide , i, 'n special, de glucide rele , pancreasul dumneavoastr se pune pe trea" i produce o doz anormal de insulin. C& alte &4i!te2 "o9a "e i!s&li!$ %ro"&s$ "e %a! reas&l "&'!ea4oastr$ !& se 'ai ra%ortea9$ la a!titatea "e #l& o9$ eli0erata ;! s>!#e. i2 %e!tr& $ este e= e"e!tar$2 ea are a e5e t re &%erarea &!ei %$r1i "i! a i9ii #ra3i %e!tr& a<i sto a s&0 5or'$ "e #r$si'i "e re9er4$. /a e1i %&r 3i si'%l&2 8i%eri!s&li!is'. Dar a este 5ai'oase o0i3!&i!1e ali'e!tare "$&!$toare2 are 4i s<a& i'%ri'at sa& %e are le<a1i a"o%tat "i! &3&ri!1$2 !& a& "re%t si!#&r$ o!se i!1$ #r$si'ea "&'!ea4oastr$. Ele 'ai s&!t r$s%&!9$toare 3i %e!tr& &! 'are !&'$r "e a5e 1i&!i "e are a1i s&5erit 3i s&5eri1i ;! $2 "i!tre are2 ele 'ai i'%orta!te s&!t o"oseala 3i t&l0&r$rile "i#esti4e2 & toate i'%li a1iile &!os &te. Aceste ou$ aspecte speciale vor fi stu iate etaliat &n capitolele espre hipo+lice%ie *i espre i+estie( )n acest sta iu- in s$'%i lini*tesc i%e iat cititorul( Ori+inalitatea principiilor pe care vi le reco%an nu const$ &n aceea c$ vi se las$ cu% se &nt.%pl$ &n %ajoritatea re+i%urilor tra iionale , un spaiu e %anevr$ nese%nificativ( Di%potriv$( A% preci"at lucrul acesta &nc$ e la intro ucere( Vei putea pune &n practic$foarte u*or- re+ulile enunate &n capitolul ur%$tor eoarece sunt foarte si%ple *i au o latur$ practic$ rar &nt.lnit$( Chiar la &nceput- c.n va tre#ui s$ supri%ai cate+oric unele ali%ente sau co%#inaii- v$ va fi cu at.t %ai u*or s'o facei- cu c.t vei lua %asa &n ora*( Acas$ poate c$ va fi %ai +reu s$ schi%#ai e la o "i la alta principiile o#i*nuite( Pentru c$ nu poi pre+$ti fiec$ruia un %eniu( Dar- c.n +ospo ina casei va &nele+e 9v$".n re"ultatele *i citin aceast$ carte: c$ noile re+uli ali%entare sunt #une *i eficace pentru toat$ lu%ea- inclusiv pentru copiiea &*i va schi%#a repe e p$rerea *i v$ va &nt.%pina cererile cu %ai %ult entu"ias%( )n +eneral- &n via$- un principiu , oricare ar fi el , este relativ u*or e a %is( Ceea ce ri ic$ &ntot eauna pro#le%e este aplicarea lui( 1i poate c$- e*i unele re+uli pre"entate &n cartea e fa$ nu v$ sunt necunoscute- aceasta este raiunea pentru care %uli intre u%neavoastr$- lipsii e un +hi nu au putut nicio at$ s$ le aplice &n %o eficient( Prin ur%are- stu iai &n a%$nunt capitolul ur%$tor- pentru c$- %ulu%it$ lui- vei c.*ti+a *i <#$t$lia pneului=- ar vei o#.n i *i o e/celent$ for%$ fi"ic$ *i intelectual$(

CAPITOLUL V METODA
Iat$'ne ajun*i &n %ie"ul pro#le%ei( Capitolele prece ente vi s'au p$rut- poate- puin ca%
sensi#ilitatea la hi raii e car#on( 9n(a(:

3I

lun+i- at$ fiin ner$# area pe care o aveai e a ajun+e la 'eto"a %ro%ri&<9is$2 %e!tr& a a%li a2 5$r$ ;!t>r9iere2 !oile %ri! i%ii are tre0&ie s$ 4$ ;!les!eas $ reali9area o0ie ti4&l&i, pierderea 'n greutate, $r ca s v mai 'ngrai vreodat? 3i a easta2 o!ti!&>!" s$ "& e1i o 4ia1$ so ial$2 5a'ilial$ 3i %ro5esio!al$ !es 8i'0at$. Dar insist foarte %ult , a res.n u'%$ &n special celor care ar avea ten ina s$ nu'i ea i%portan$ , asupra faptului c$ lectura capitolelor prece ente este a#solut in ispensa#il$ pentru ca aplicarea &n practic$ a acestor principii s$ fie #ine &neleas$ *i s$ evin$ un succes( Este- cu a ev$ratesenial s$ cunoa*tei anu%ite %ecanis%e *i- astfel- s$ v$ scoatei pentru tot eauna in %inte i ei pri%ite e'a +ata- ca aceasta care se refer$ la calorii( A*a cu% a% ar$tat %ai sus- "es rierea 'eto"ei se 4a 5a e ;! "o&$ eta%e, (. H pierderea propriu zis 'n greutate! A. H meninerea ec+ili"rului ponderal2 a"i $ 5a9a "e sta0ili9are sa& Erit'&l "e roa9ier$F. A. PIERDEREA N GREUTATE H /AZA I Pri'&l l& r& are tre0&ie 5$ &t >!" ;! e%i s$ %&i ;! a%li are &! %roie t H are 'ai este 3i &! %roie t a'0i1ios H este s$<1i 5i=e9i &! o0ie ti4. Pri! &r'are2 tre0&ie s$ "eter'i!a1i are este !&'$r&l "e Bilo#ra'e %e are le a4e1i ;! e= es2 5ii!" o!3tie!1i "e 5a%t&l a 5ie are or#a!is' are o se!si0ilitate %ro%rie. E=ist$ 'ai '&l1i 5a tori are %ot e=%li "i5ere!1a, se=&l2 4>rsta2 tre &t&l ali'e!tar2 istori &l "ieteti 2 ere"itatea. De a eea2 este #re& "e s%&s >te Bilo#ra'e 4e1i %&tea %ier"e ;!tr<o s$%t$'>!$. Pe!tr& &!ii2 4a 5i &! Bilo#ra'2 %e!tr& al1ii2 'ai %&1i!. ! alte !&'eroase a9&ri2 s<ar %&tea o01i!e o s $"ere i'%orta!t$ la ;! e%&t2 a%oi &!a 'ai le!t$. N& 5i1i !eli!i3ti1i "a $2 %e!tr& "&'!ea4oastr$2 a est %ro es 4a 5i 'ai le!t "e >t la o alt$ %ersoa!$ "i! a!t&ra:. Poate $ 4<a1i 5$ &t "e:a o i"ee 'ai '&lt sa& 'ai %&1i! %re is$ "es%re Bilo#ra'ele %e are "ori1i s$ le %ier"e1i. ti&2 "e e=e'%l&2 $2 "a $ a1i %&tea s $%a "e )<+ B# 6"i! ele (D<(A2 %e are le a4e1i ;! e= es72 a1i 5i 5oarte 5eri i1i. ! eea e '$ %ri4e3te2 e& 4$ ;! &ra:e9 sa 5i1i 'ai e=i#e!1i. /$r$ ;!"oial$ $ s&!te1i a'0i1io3i ;! 4ia1a %ro5esio!al$. /i1i2 %ri! &r'are2 3i ;! %ri4i!1a #re&t$1ii "&'!ea4oastr$. a. ALIMENTELE .UB .TRICTI .UPRAVEGGERE 1tiu in e/perien$ c$- in punct e ve ere psiholo+ic- nu este #ine s$ &ncepi prin a ne+a( 1ifoarte %ult ti%p- a% &ncercat s$ insist- %ai &nt.i- asupra aceea ce este per%is- &nainte e a se%nala ce nu este( Dar- &n realitate- este estul e co%plicat- eoarece lista lucrurilor per%ise este at.t e lun+$- &nc.t nu s'ar %ai ter%ina( )n schi%#- ce este inter"is se afl$ pe o list$ %ult %ai scurt$- ar %ult %ai i%portant$- a*a c$ este %ai #ine s$ ne ocup$% e ea- &n pri%ul r.n ( a. -A.R/% Este a'%io! la toate ate#oriile "e #l& i"e rele. Za8$r&l ar tre0&i s$ 5ie ;!so1it ;!tot"ea&!a "e si'0ol&l %eri ol&l&i. Pe!tr& $ este un produs care poate $i periculos, >!" este o!s&'at ;! a!titate 'are2 a3a &' este2 "i! %$ ate2 a9&l 'a:orit$1ii o!te'%ora!ilor !o3tri 3i2 'ai ales2 al o%iilor. I'a% consacrat un capitol &ntre+- pentru c$ este in ispensa#il s$ fii convin*i o at$ pentru tot eauna e rolul s$u nefast &n ali%entaie *i e o!se i!1ele sale2 !& !&'ai ;! %ri4i!1a e= es&l&i %o!"eral2 i 'ai ales ;! %ri4i!1a o0oselii 64e9i a%itol&l as&%ra 8i%o#li e'iei72 a "ia0et&l&i2 #astritelor2 &l erelor2 ariilor "e!tare 3i 'ala"iilor oro!arie!e. Dar 9a8$r&l este i!"is%e!sa0il2 %oate $ 4$ #>!"i1i "&'!ea4oastr$. Ei 0i!e2 !&N !& este i!"is%e!sa0il. Do4a"a este $2 ti'% "e 9e i "e 'ii "e a!i2 o'&l !& (<a a4&t la "is%o9i1ie 3i !& i< a 5ost r$& "i! a&9a asta2 i "i'%otri4$. Za8$r&l2 & 'ai %&1i! "e "o&$ se ole ;! &r'$2 era ;! $ &! %ro"&s "e l&=2 %&1i! a esi0il %e!tr& 'a:oritatea oa'e!ilor. Ast$9i2 9a8$r&l 5a e a elea3i ra4a#ii >t al ool&l 3i "ro#&l la &! lo . Dar- vei &ntre#a- ac$ supri%$% "ah$rul &n totalitate- cu% &i vo% putea p$stra procentul
4@

%ini% in ispensa#il in s.n+e8 Mun$ &ntre#areF A5la1i $ or#a!is'&l !& are e 5a e & &! a%ort e=terior "e 9a8$r 6"e alt5el2 to 'ai ;! a est a9 este %ert&r0at2 la !i4el&l #li e'i 7 $ i el 3tie s$ 3i<l 5a0ri e si!#&r2 s&0 5or'$ "e #l& o9$2 >!" are !e4oie2 3i asta 3i %re5er$2 #l& o9a 5ii!"2 ;!tr<a"e4$r2 si!#&r&l ar0&ra!t al or#a!is'&l&i. Pe '$s&r$ e or#a!is'&l ;3i "eter'i!$ !e4oile "e 9a8$r2 a esta "i! &r'$ este 5a0ri at "ire t "i! re9er4ele "e #r$si'e. Gr$si'ile s&!t2 %&r 3i si'%l&2 tra!s5or'ate ;! #l& o9$. De a eea2 nu mai consumai za+r0 Din ou$ una2 ori v$ lipsii e el- *i eu v$ felicit- ori &l &nlocuii cu un &n ulcitor e sinte"$3?( ". P1&2EA P.inea ar fi putut face o#iectul unui capitol &ntre+- c$ci sunt %ulte e spus espre ea( De #ine&n ca"ul <p.inii #une=- at.t e rar$ &n "ilele noastre- ar %ai ales e r$u- &n ca"ul pro usului e proast$ calitate- care este v.n ut &n %area %ajoritate a #rut$riilor( P>i!ea o0i3!&it$ este 5a0ri at$ & 5$i!a er!&t$ 65$r$ s$ 'ai 4or0i' "e al&at&rile i!"&striale o!#elate7 3i2 "e a eea2 este total li%sit$ "e eea e este !e esar &!&i 'eta0olis' !or'al. Pe %la! !&triti42 ea !& a"& e !i'i alt e4a "e >t e!er#ie s&0 5or'$ "e #l& o9$. Pe %la! "i#esti42 %>i!ea !& a"& e "e >t t&l0&r$ri2 "at 5ii!" $ toate ele'e!tele are ar 5i tre0&it s$<i asi#&re o 0&!$ "i#estie a& "is%$r&t ;! %ro es&l "e ra5i!are a 5$i!ii. De alt5el2 & >t o %>i!e este 'ai al0$2 & at>t este 'ai EreaF. Pe!tr& $ al0ea1a i!"i $ &! #ra" ;!alt "e er!ere a 5$i!ii. P#inea cu tr#e34 sau p#inea integral, $a"ricat dup moda vec+e, cu $ina necernut, este mult mai accepta"il, pentru c ea conine $i"re 5celuloz6. 7antitatea de glucoz pe care o eli"ereaz este cu mult in$erioar celei din p#inea al". 8eci 9'ngra: mai puin. 8ar, oric#t ar $i de "un, i aceast p#ine va $i suprimata de la mas( ! s 8i'02 4a tre0&i sa '>! a1i %>i!e2 ;! a!titate !or'al$2 la 'i &l "e:&!- a*a cu% vo% ve ea- &n etaliu%ai t.r"iu( V$ &n+rijorea"$ cu%va supri%area p.inii8 Dac$ a- v$ voi lini*ti i%e iat( Da $ s&!te1i &! o!s&'ator o0i3!&it & %>i!e al0$ &' este a9&l %e!tr& )+O "i! %o%&la1ie2 !& a4e1i !i'i "e %ier"&t2 "a $ !& o 'ai '>! a1i 6 & e= e%1ia Bilo#ra'elor7. ! s 8i'02 a4e1i tot&l "e >3ti#at2 %e!tr& $ este at>t "e "$&!$toare s$!$t$1ii "&'!ea4oastr$2 ;! >t 8ot$r>rea l&at$ este 5oarte ;!1elea%t$. Da $ ;!s$ '>! a1i e)clusiv %>i!e !ea#r$ sa& %>i!e i!te#ral$2 5a0ri at$ "i! 5$i!$ !e er!&t$ 6 eea e "o4e"e3te $ a4e1i "e:a o 0&!$ &lt&r$ "ieteti $72 ris a1i2 ;!tr<a"e4$r2 s$ %ier"e1i e4a2 'ai ales la !i4el&l tra!9it&l&i i!testi!al. Dar 5i1i %e %a e2 !& !&'ai $ 4e1i %&tea s<o '>! a1i la 'i &l "e:&!2 ;! o!ti!&are2 "ar 4$ 4o' re o'a!"a2 ;! o'%e!sa1ie2 o!s&'&l "e le#&'e 0o#ate ;! 5i0re2 al $ror rol ;! tra!9it&l i!testi!al este la 5el sa& 8iar 'ai i'%orta!t. c. F&2;A<E%E /$i!oasele s&!t o!stit&ite "i! a'i"o!. A estea s&!t2 ;! 'a:oritate2 #l& i"e rele2 iar &!ele 4or tre0&i s$ 5ie e= l&se. 7arto$ul Pri%ul intre f$inoase este cartoful( Ca anec ot$- v$ relat$% c$- &n 3K6@- c.n a fost a us in lu%ea nou$- e c$tre navi+atori- france"ii au aruncat cu #un$ *tiin$ aceast$ r$ $cin$ #un$ e at oar la porci( Au consi erat'o at.t e rea- &nc.t au refu"at s'o consu%e- ceea ce- nu s'a petrecut cu popoarele nor ice , +er%ani- scan inavi- irlan e"i((( care au a optat'o( !re#uie s$ %$rturisi% c$ nu prea aveau &ncotro- fiin c$ eseori altceva e %.ncare nici nu prea +$seau(
3? 3C

Ve"i capitolul IE- asupra "ah$rului( 9n(a: >a 3@@ + e p.ine- sunt I@ %+ e %a+ne"iu &n p.inea inte+ral$( *i oar 4K %+ &n p.inea al#$( 9n(a(:

43

0rance"ii au tratat cu ispre acest <tu#ercul pentru porci=- ti%p e peste ou$ secole( Au tre#uit s$ a*tepte pu#licarea- &n 3CBI- a -ratatului privind cultivarea i folosirea cartofului- scris e Par%entier- pentru ca s$ se eci $ s$ consu%e tu#erculul &n chestiune( ;ai t.r"iu s<a "es o%erit $ a esta era %li! "e 4ita'i!e 3i "e s$r&ri 'i!erale2 "ar $ ;3i %ier"ea 'a:oritatea alit$1ilor %ri! 5ier0ere 3i2 'ai ales2 %ri! &r$1area o:ii. E=%eri'e!te re e!te "e'o!strea9$ $ #l& o9a eli0erat$ "e arto5 ;! a"r&l %ro eselor 'eta0oli e este 5oarte 'are. Dieteticienii tra iionali clasific$- &n +eneral- cartoful ca <"ah$r lent=- ceea ce este o eroare( ! ra%ort & &! i!"i e (DD2 are este el al #l& o9ei %&re2 s<a %&t&t "e'o!stra $ i!"i ele arto5&l&i este CD2 eea e 5a e "i! el &!&l "i!tre #l& i"ele rele2 ;! i&"a o'%le=it$1ii 'ole &lei sale "e 8i"rat "e ar0o! 64e9i a%itol&l II7. ! a5ar$ "e a easta2 s<a %&t&t 4eri5i a 5a%t&l $ %rel& rarea i!"&strial$ a arto5&l&i 6%i&re&l i!sta!t7 ;i 5a e s$ reas $ i!"i ele #li e'i la L+. Prin ur%are- uitai'v$ la cartoful a#urin - in farfuria u%neavoastr$- cu cel %ai a .nc ispreF Dar cartoful se poate *i pr$ji- iar aici si%t cu% hot$r.rea u%neavoastr$ se " runcin$( Carto5&l %r$:it2 ;! si!e2 este &! ali'e!t #l& i"o<li%i"i 2 ;!tr&< >t4a a %>i!ea & &!t. El !& %oate 5i o!s&'at 5$r$ ris &l "e a 4$ ;!#r$3a2 "eoare e &lei&l "e %r$:it are ;l ;'0i0$ 4a 5i sto at s&0 5or'a "e #r$si'e "e re9er4$. /ri%t&ra & arto5i %r$:i1i este "e i o ere9ieN Al&!#a1i<4$ "i! 'i!te i'a#i!ea a easta2 are este a elei 'ai %roaste o'0i!a1ii ali'e!tareN Li%i"ele "i! ar!e 3i #l& i"ele rele "i! arto5ii %r$:i1i o!stit&ie &! a'este o!tra !at&rii. Eu *tiu c.t v$ cost$ a#an onarea acestui fel <naional=- ar este preul care tre#uie pl$tit pentru a v$ atin+e o#iectivul( C.n vei fi ajuns la re"ultat- nu vei re+reta( Citin capitolul asupra i+estiei- vei &nele+e *i %ai #ine pericolul repre"entat e a%estecul e carne *i +luci e *i v$ vei a sea%a pentru c.t e %ulte tul#ur$ri intestinale *i efecte secun are este r$spun"$tor( Ai putea face *i sin+uri acest joc e cuvinte2 <Nici un cartof- ac$ vrei sa nu fii o cartoaf$=( De vreo ou$ ori pe an- %i se %ai &nt.%pl$- totu*i- nu s$ ce e" &n faa unor cartofi pr$jii- ci s$ hot$r$sc eli#erat s$'i %$n.nc 9atunci c.n nu %ai ai nici un +ra% e at jos- poi hot$r& orice:ar nu oricu%( Pentru c$- ac$ tot te a#ai- %$car s$ #ei cupa pl$cerii p.n$ la fun *i s$ ale+i tot ce e %ai #un( Da $ 4re1i s$ li'ita1i o!si"era0il %a#&0a2 at&! i '>! a1i arto5ii %r$:i1i & salat$. Este e= ele!t$2 "ar2 'ai ales2 5i0rele "e el&lo9$ "i! salat$ %er'it2 ;!tr<&! 5el2 a%tarea a'i"o!&l&i 3i 5a "i! a est a'este o #l& i"$ are eli0erea9$ #l& o9a ;!tr<o a!titate e=tre' "e li'itat$. Atunci c.n v$ co%an ai friptura- la restaurant- for%ai'v$ refle/ul e a &ntre#a i%e iat cu ce +arnitur$ este servit$( E/ist$ &ntot eauna *i altceva &n afara cartofilor( >uai fasole ver e- ro*iispanac- vinete- elin$- conopi $- ovlecei( Iar ac$- in nefericire- nu sunt ec.t +arnituri care conin +luci e releD atunci luai nu%ai salat$ ver e( Acas$- folosii'v$ e acela*i refle/- c.n tre#uie s$ ale+ei le+u%ele cu care vei servi carnea( Fasolea uscat Unii se a*teapt$- esi+ur- s$ con a%n f$r$ re"erve fasolea uscat$- pentru c$ a% spus cele %ai e sus- cu privire la cartof( Ei #ine- se &n*al$F In pri%a versiune a c$rii e faa- nu cru$% nici fasolea *i nici cel %ai no#il %o e a o prepara2 iahnia( Ast$"i- &%i recunosc +re*eala *i &%i cer iertare e la locuitorii in Castelnau arL- ar- %ai ales- e la fraii Span+hero- pentru i+norana %ea( De atunci- a% escoperit cu surprin ere *i %are satisfacie virtuile #o#ului e fasole( Acesta tre0&ie lasi5i at %ri!tre #l& i"ele 0&!e2 "at 5ii!" $ %re9i!t$ &! i! i"e #li e'i 5oarte s $9&t.(K Tot&3i2 4$ re o'a!" s$ e4ita1i 5asolea &s at$ ;! /a9a I2 & e= e%1ia a9&l&i ;! are 4$
3B

Ve"i capitolul II 9n(a(:

44

8ot$r>1i s<o o!s&'a1i ;! e= l&si4itate2 la 'i &l "e:&!2 ;! lo &l %>i!ii !e#re. Vo% reveni ulterior asupra acestui ele%ent- care va putea face o#iectul unui consu% , &n li%ite raionale , &n 0a"a II( ;rezul Ore"ul- la ori+ine *i a*a cu% era consu%at- prin tra iie- e c$tre asiatici- este , &n sine , un ali%ent co%plet- eoarece conine toate ele%entele nutritive in ispensa#ile pentru %eninerea vieii( )n schi%#- ore9&l al02 o!s&'at H ;! #e!eral H ast$9i2 este 5oarte ra5i!at. i asta ;!tr<o ase'e!ea '$s&r$2 ;! >t !&<i 'ai r$'>!e a%roa%e !i i &! 5el "e ele'e!te !&triti4e2 & e= e%1ia &!&ia "e are te<ai li%si 0& &ros, a'i"o!&l. Ore9&l o0i3!&it 6"e orti at7 tre0&ie2 %ri! &r'are2 e= l&s2 %e!tr& $ H la 5el a 3i 5$i!a er!&t$ H este o #l& i"$ rea2 are eli0erea9$ o 'are a!titate "e #l& o9$. Di'%otri4$2 orezul complet i, c+iar mai "ine, orezul sl"atic a!a"ia! 4or %&tea i!tra ;! 'e!i&l "&'!ea4oastr$2 & o!"i1ia "e a !& le '>! a ;'%re&!$ & li%i"ele 6&!t sa& 0r>!9>7. Asociat cu ro*iile 9sc$"ute prin fier#ere: *i cu ceapa- poate constitui un fel co%plet- #un pentru &ntrea+a fa%ilie *i apreciat e toat$ lu%ea 9ve"i reeta in ane/$:( >a restaurant se &nt.%pl$ s$ +$se*ti foarte rar ore" neprelucrat- ceea ce este- cu a ev$rat- un %are p$cat( Pro#a#il c$ aceast$ a#sen$ se atorea"$ as%e t&l&i s$& #ri<'aro!i&( Porum"ul Poru%#ul este cultivat e secole *i- totu*i- este %.ncat oar e c.teva ecenii( A &' %atr&9e i "e a!i2 !& #$seai o &tie & %or&'0 ;! toat$ E&ro%a2 %e!tr& $ era &! ali'e!t re9er4at e= l&si4 a!i'alelor. )n Statele'Unite- poru%#ul a fost folosit , p.n$ &n 3I4I , la &n+r$*atul ani%alelor( Dar seceta in acel an a eci%at tur%ele *i i'a ruinat pe fer%ierii in ;i le'Zest( A ur%at o perioa $ e a ev$rat$ foa%ete *i pentru c$ nu se %ai puteau %.nca vitele- care %uriser$- populaia &nfo%etat$ a %.ncat hrana acestora sau ceea ce %ai r$%$sese in ea( Astfel- A%erica a &nceput s$ consu%e poru%#- o#i*nuin$ care a fost a us$ *i &n Europa- o at$ cu ocupaia a%erican$ e up$ r$"#oi( C&' s$ te 'ai 'iri2 ast$9i2 $ %or&'0&l are &! i!"i e #li e'i ri"i at eea e<l lasi5i $ %ri!tre #l& i"ele rele H "e 4re'e e a 5olosit se ole ;!tre#i la ;!#r$3at&l 4itelorM Dar 'ai i!teresa!t "e 3ti&t este 5a%t&l $ %rel& rarea i!"&strial$ a %or&'0&l&i ;i '$re3te o!si"era0il i!"i ele #li e'i 2 eea e 5a e a %o%< or!<&l 3i or!<5laBes<&rile s$ ai0$ o %&tere 8i%er#li e'i $2 alt5el s%&s2 "e 22s&%ra;!#r$3areF. Pastele Chiar ac$ este vor#a e paste f$inoase proaspete- este %ai #ine s$ le e/clu ei in ali%entaie( Pri! !at&ra lor2 %astele s&!t #l& i"e rele2 5a0ri ate2 a%roa%e ;!tot"ea&!a2 "i! 5$i!$ er!&t$2 & a"aos "e li%i"e, &!t2 o&$. 0r>!9$2 &lei&ri et . 1i- s$ ne scu"e creatorii fai%oaselor slo+ane pu#licitare- ar- cu- >t s&!t 'ai E0o#ateF2 & at>t %astele "e4i! 'ai #l& i"o<li%i"i e 3i2 ast5el2 o!trarii %ri! i%iilor !oastre. V$ &nele+ a%$r$ciunea la +.n ul c$ tre#uie s$ supri%ai pastele- pentru c$ , atunci c.n sunt proaspete *i #ine f$cute , sunt e'a reptul elicioase( !otu*i- ac$ in nefericire suntei servii cu paste proaspete 9pentru c$ celelalte nu %erit$ ec.t un profun ispre:- avei fora e a !& 4$ ati!#e "e ele2 >t ti'% s&!te1i ;! /a9a I2 a"i $ ;! 5a9a "e %ier"ere ;! #re&tate. At&! i >!" a1i ati!s Erit'&l "e roa9ier$F "i! /a9a II2 #&sta1i< le2 "a $ s&!te1i si#&ri $ 'erit$ a est sa ri5i i&. C>t "es%re pastele integrale2 a"i $ a elea 5a0ri ate "i! 5$i!$ !e er!&t$2 4or %&tea 5a e %arte "i! ali'e!ta1ia !or'al$ a /a9ei II 3i 4$ 4oi s%&!e 'ai t>r9i& ;! e 'o'e!t al 9ilei este 'ai o!4e!a0il s$ le '>! a1i.
45

Pastele complete s&!t lasi5i ate ;! ate#oria #l& i"elor 0&!e2 ;! '$s&ra ;! are i!"i ele lor #li e'i este !&'ai "e )+. !re#uie- totu*i- s$ epl.n+e% faptul c$ acest pro us este clasificat 9&n 0rana:- &n %o a#u"ivprintre pro usele ietetice( Co%ercianii pot- astfel- s$ le v.n $ e 4'5 ori %ai scu%p ec.t pastele nor%ale- ceea ce este cu at.t %ai scan alos- cu c.t preul lor e cost este %ai %ic- at fiin c$ %ateria pri%a sufera %ai puine prelucr$ri in ustriale( )n $rile nor ice- *i %ai ales &n Ger%ania- pastele inte+rale sunt v.n ute la acela*i pre ca *i celelalte( Pute% eci spera c$ eschi erea efinitiva a frontierelor europene s$ re+le%ente"e aceast$ situaie &ntr'un %o fericit( 7elelalte 9glucide rele: ;'a% e/tins- &n %o eli#erat- asupra celor %ai i%portante- a celor pe care le consu%ai cu re+ularitate *i la care va tre#ui s$ renunai cel puin te%porar( E=ist$ 3i alte #l& i"e rele, 4e1i #$si o list$ e=8a&sti4$ la s5>r3it&l a%itol&l&i II. Este 'ai 0i!e s$ le &!oa3te1i2 a s$ le %&te1i e4ita >t !& e %rea t>r9i&2 >!" le ;!t>l!i1i ;!tr<&! 'e!i&2 ;!tr<o '>! are sa& ;! 5ar5&ria "&'!ea4oastr$( S$ cit$%- la +r$%a $ &3< &3&l2 a 3i toate elelalte ereale %rel& rate 3i ;'0o#$1ite & #r$si'i2 9a8ar&ri 3i ara'el2 %e are le '>! a1i "eseori la 'i &l "e:&!- ca s$ ave% con*tiina &%p$cat$( C>t "es%re linte, nut, mazre uscat2 4<a1i 5i a3te%tat s$ le 4e"e1i 5i#&r>!" ;! a eea3i lista. Le 4o' re9er4a ;!s$ &! trata'e!t "e 5a4oare2 %e!tr& $2 "e3i s&!t 5$i!oase2 a& a4a!ta:&l "e a !& eli0era "e >t o a!titate re"&s$ "e #l& o9$. Vor 5i e= l&se2 tot&3i2 "i! /a9a I2 "ar 4or %&tea 5i i!te#rate "&%$ a eea ;! 'e!i&2 ;! a"r&l 5a9ei "e sta0ili9are. )n afar$ e acestea- %ai e/ista un fel eose#it e +luci e- espre care vreau s$ vor#esc &n continuare2 fructele( d. FR/7=E%E 0ructul este un su#iect ta#u *i- ac$ , in st.n+$cie , a* &n r$"ni s$ spun c$ este %ai #ine s$'l supri%ai in ali%entaie- %uli intre u%neavoastr$ ar &nchi e cartea la aceast$ pa+in$ *i nu ar %ai continua lectura- at.t ar fi e scan ali"ai e o ase%enea su+estie( Pentru c$- &n cultura noastr$- fructul este un si%#ol( Un si%#ol e via$- e <#o+$ie= *i e s$n$tate( /r& t&l este2 ;!ai!te "e toate2 o s&rs$ "e 4ita'i!e2 ;! ori e a92 a3a se o!si"er$. M$ #r$0es s$ 4$ "a& toate asi#&r$rile? !& 4o' s&%ri'a 5r& tele. I!s$ 4a tre0&i s$ le '>! a1i ;!tr<&! 'o" "i5erit 3i s$ 4$ 0& &ra1i "e 0i!e5a erile lor 5$r$ a s&5eri 3i i! o!4e!ie!tele lor. Pe!tr& $ s&!t '&lt 'ai #re& "e asi'ilat "e >t a1i re"e. /r& t&l este al $t&it "i! el&lo9$2 "ar este 3i o #l& i"$2 "eoare e o!1i!e E9a8$rF s&0 5or'$ "e 5r& to9$. Iar 5r& to9a tre0&ie s$ 5a $ o0ie t&l &!ei ate!1ii & tot&l s%e iale2 %e!tr& $ se tra!s5or'$ ;! #li o#e! 6e!er#ie "is%o!i0il$ ra%i"7. Di! 5eri ire2 a!titatea "e 9a8$r "i! 5r& te !& este %rea 'are 3i2 ori &' este eli0erat$ ;! a!titate 'i $2 "atorit$ 5i0relor %e are le o!1i! a estea. Ca!titatea "e e!er#ie tra!s5or'at$ !& o!stit&ie o %ro0le'$. ! ori e a92 este o e!er#ie are 4a 5i 5olosit$ %e!tr& !e4oile i'e"iate. Re+ula i%portant$ 9*i ac$ ar tre#ui s$ reinei oar una- atunci pe asta s'o reinei: este $ 5r& tele H ;! #e!eral H nu pot $i com"inate cu nimic altceva! !i i & li%i"e 3i !i i & %rotei!e. Aceast$ o#servaie nu este f$cut$ oar &n lu%ina pier erii &n +reutate care ne interesea"$( Ea se #a"ea"$ pe le+ile chi%iei i+estiei( C>!" s&!t '>! ate ;!tr<o o'0i!a1ie2 5r& tele %ert&r0$ "i#estia altor ali'e!te "i#erate 3i2 & a eea3i o a9ie2 ;3i %ier" 'a:oritatea %ro%riet$1ilor 64ita'i!e et .7 %e!tr& are a& 5ost '>! ate. De a eea2 ea 'ai #ra4$ #re3eal$ %e are o %&te1i 5a e este s$ o!s&'a1i 5r& te la s5>r3it&l 'esei. Pentru c$ v$ +hicesc sceptici- v$ voi a chiar aici c.teva e/plicaii- e*i acesta este su#iectul capitolului espre i+estie( A'i"o!&l tre0&ie o"ligatoriu H %e!tr& a 5i "i#erat H s$ 5ie ;!so1it "e o e!9i'$2 !&'ita %tiali!$2 3i are este se retat$ la !i4el&l sali4ei. Ma:oritatea 5r& telor a& %ro%rietatea "e a "istr&#e %tiali!a. De ai i2 re9&lt$ $ a'i"o!&l !& 'ai este "i#era0il ;! %re9e!1a 5r& telor. Bol&l ali'e!tar r$'>!e2 %ri! &r'are2 22;! s&5eri!1$F ;! sto'a 2 &!"e 4a 5er'e!ta s&0
46

a 1i&!ea $l"&rii 3i a &'i"it$1ii. Co!se i!1a "ire t$ a a est&i 5e!o'e! 4a 5i o a!&'it$ 0alo!are "atorat$ #a9elor %re &' 3i t&l0&r$rile "i#esti4e2 ;! #e!eral. Poate $ "e:a ;!1ele#e1i 'ai 0i!e &!ele si'%to'e are 4$ s&!t 5a'iliare. C>!" 5r& tele s&!t o!s&'ate ;'%re&!$ & li%i"ele 3i %rotei!ele2 "e e=e'%l& ar!e sa& 0r>!9et&ri2 ele r$'>! 0lo ate &! ti'% a!&'e ;! sto'a 2 ;! lo s$ trea $ H a3a &' ar tre0&i H ;! i!testi!2 &!"e s&!t "i#erate !or'al. Dar ar!ea are %ro%rietatea "e a r$'>!e 'ai '&lt$ 4re'e ;! sto'a 2 &!"e s&5er$ ea 'ai i'%orta!t$ 5a9$ "i! "i#estia sa2 '&l1&'it$ &!or e!9i'e a"e 4ate. /r& tele 4or r$'>!e %ri9o!iere ;! sto'a 2 &!"e2 s&0 e5e t&l $l"&rii 3i al &'i"it$1ii2 4or 5er'e!ta2 %ro"& >!" 8iar 3i al ool. De i toat$ "i#estia 4a 5i %ert&r0at$. ! a ela3i ti'%2 5r& tele ;3i 4or %ier"e toate %ro%riet$1ile 64ita'i!e72 "ar H &' o !e!oro ire !& 4i!e !i io"at$ si!#&r$ H 'eta0olis'&l %rotei!elor 4a 5i 3i el t&l0&rat2 "e ai i a%$r>!" 0alo!$rile "atorate %&tre5a 1iei a!or'ale. Fructele tre"uie deci consumate singureN Iat$ o re+ul$ care ar tre#ui &nv$at$ la *coal$( Copiii no*tri ar avea %ai puine pro#le%e +astrice( Dar- la v.rsta lor- or+anis%ul are alte resurse pentru a reaciona( )n schi%#- pentru un a ult , *i &n special- o persoan$ v.rstnic$ , fructele la sf)ritul mesei sunt o adevrat otrav 1i- atunci- c.n tre#uie %.ncate8 De 5ie are "at$ >!" s&!te1i %e sto'a &l #ol. Di'i!ea1a2 "e e=e'%l&2 ;!ai!te "e 'i &l "e:&!. Dar2 "&%$ a eea2 4a tre0&i s$ a3te%ta1i2 %>!$ s$ ;! e%e1i s$ '>! a1i2 ast5el, o :&'$tate "e ora2 "a $ 'i &l "e:&! este #l& i"i 6a"i $ %e 0a9$ "e ereale2 "e e=e'%l&7 3i o or$2 "a $ este li%i"i 6o&$2 3&! $2 0r>!9et&ri7. De ase'e!ea2 4e1i %&tea '>! a 5r& te seara2 t>r9i&2 ;!ai!te "e &l are. A"i $2 la el %&1i! A<J ore "&%$ e a1i l&at i!a. Pentru cei care au pro#le%e e inso%nie 9care- e altfel- ar tre#ui s$ se re"olve &n parte atorit$ %eto ei e ali%entaie e/puse &n aceast$ carte:- se reco%an $ s$ nu consu%e portocale la culcare- vita%ina C av.n un efect care sti%ulea"$ starea e tre"ie( U! 5r& t %oate<5i o!s&'at2 e4e!t&al2 3i la 'i:lo &l "&%$<a'ie9ii. Dar 4a tre0&i s$ 4$ asi#&ra1i $ a tre &t s&5i ie!t ti'% "e la %r>!9 6 ir a trei ore7 3i $ 'ai este "est&l$ 4re'e %>!$ la i!$ 6 el %&1i! o or$7. Putei c+iar s luai mese compuse numai din $ructe. 7u condiia s nu m#ncai dec#t at#ta. %m#ia a%roa%e $ !& o!1i!e 9a8$r2 "e a eea2 %&te1i s$<i 0e1i s& &l 6!e;!"&l it7 ;! ori e 'o'e!t sa& s$<l 5olosi1i la '>! are. !oto at$- evitai pepenele +al#en la &nceputul %esei- pentru c$ el ar provoca o %ic$ secreie e insulin$ suscepti#il$- e a <capta=- up$ aceea- lipi ele in felul principal( Voi &ncheia aceste r.n uri cu privire la fructe printr'o preci"are supli%entar$( Pe >t %osi0il2 '>! a1i 5r& t&l ;'%re&!$ & oa:a. Ea o!1i!e el&lo9$2 eea e 4$ a:&t$ ;! tra!9it&l i!testi!al? ;! oa:$ se a5l$ ea 'ai 'are a!titate "e el&lo9$ 63i2 &!eori2 8iar 4ita'i!e7. Coa:a 5r& telor li'itea9$ %&terea lor #li e'i $. De i 4e1i sl$0i 'ai '&lt 6sa& 4$ 4e1i ;!#r$3a 'ai %&1i!72 "a $ res%e ta1i a east$ re#&l$. Dintre ali%entele pe care tre#uie s$ le suprave+heai cu cea %ai %are strictee- ne'au %ai r$%as e pre"entat #$uturile *i- &n pri%ul r.n - alcoolul( e. A%7;;%/% Alcoolul &n+ra*$F A*a cre ei- pentru c$ a*a vi s'a spus( Poate c$ ai avut *i re%u*c$ri la +.n ul c$ toate Ailo+ra%ele u%neavoastr$ e/ce entare tre#uie puse pe sea%a alcoolului- a*a cu% se insinuea"$( Nu era nevoie s$ c$utai %ai eparte( Vo% &ncerca s$ sta#ili%- cu o#iectivitate- care este situaia &n aceast$ privina( Este a"e4$rat $ al ool&l ;!#ra3$. Dar '&lt 'ai %&1i! "e >t 9a8$r&l2 %>i!ea al0$2 arto5ii 3i ore9&l. De a eea2 dup ce ai pierdut *ilogramele 'n e)ces, putei reintroduce rapid vinul, 'ntr o cantitate a"solut accepta"il 5circa o >umtate de litru pe zi6. Al ool&l ;!#ra3$ %e!tr& $ este o #l& i"$ ra%i" 'eta0oli9at$ 3i %&s$ ;! re9er4$ i'e"iat$2 "&%$ e a sti'&lat se re1ia "e i!s&li!$. Dar a easta se ;!t>'%l$ ;! s%e ial >!" s&!te1i %e sto'a &l #ol. 7#nd este
4K

de>a plin, mai ales cu protide lipide 5carne, pete, "r#nzeturi6, alcoolul se meta"olizeaz mai puin rapid, prin com"inarea sa cu alimentele, i produce, ast$el, o cantitate redus de grsimi de rezerv. Cele care tre#uie s$ fie eli%inate hot$r.t sunt #$uturile aperitive( Dac$ nu putei altfel- *i tre#uie s$ inei co%panie invitailor u%neavoastr$- atunci luai o #$utur$ nealcooli"at$- un suc e ro*ii sau un Perrir( Sin+ura #$utur$'aperitiv no#il$- este- up$ p$rerea %ea- *a%pania sau un vin #un- &n special al#( Dar- pentru Du%ne"eu- nu acceptai s$ vi se pun$ &n ea 9&n %ajoritatea ca"urilor- pentru a ascun e calitatea %e iocr$ a *a%paniei sau a vinului: lichiorul e coac$"e sau alt sirop #i"ar- pe care se c$"ne*te c.te unul s$'l invente"e pentru a'*i ove i ori+inalitatea( Da $ !& %&te1i alt5el2 a e%ta1i a a%eriti4 &! %a8ar "e 3a'%a!ie 0&!$2 "ar ;! !i i &! a9 s nu o "ei pe stomacul golN ! e%e1i2 'ai ;!t>i2 s$ '>! a1i !iste a!tre&ri. Dar 5i1i ate!1iN A!tre&l 5$r$ #l& i"e. Ve1i ;!4$1a 5oarte re%e"e s$ le re &!oa3te1i. .&!t a e%ta0ile, '$sli!ele2 0r>!9a2 'e9el&rile 6sala' sa& >r!at &s at2 "e e=e'%l&7 sa& 8iar %e3tele. Tot&3i2 ;! /a9a I 4a tre0&i s$ ;! er a1i s$ s&%ri'a1i o'%let 0$&t&rile<a%eriti42 "eoare e a easta este o 5a9$ ri#&roas$2 ;! are re#&lile "e 0a9$ ale 'eto"ei tre0&ie s$ 5ie a%li ate & a0sol&t$ stri te1e2 %e!tr& a a4ea e5i ie!1$ ;! %ro es&l "e sl$0ire. BIUTURILE DIGE.TIVE C>t "es%re 0$&t&rile "i#esti4e2 tre0&ie s$ le %&!e1i r& e. Co!ia &rile2 ar'a#!a &l sa& ra 8i&rile "e %ere s&!t "eli ioase2 "ar "$&!$toare "i! toate %&! tele "e 4e"ere2 %e!tr& e 8ili0r&l "&'!ea4oastr$ %o!"eral( >$sai pro uc$torilor naionali +rija e a'*i vin e pro ucia la e/port( Este #ine pentru #alana 9co%ercial$: a 0ranei- &ns$ r$u pentru a u%neavoastr$( Dar poate c$ suntei a epi ai #$uturilor tari eoarece ai cre"ut c$ v$ ajut$ la i+estie( Ei #ineF n'avei nici o tea%$- up$ ce vei a opta cu succes principiile ali%entare pre"entate &n aceast$ carte- nu vei %ai avea eloc pro#le%e e i+estie- chiar- *i up$ o %as$ copioas$F

?EREA Nici &n privina #erii nu a% s$ fiu %ult %ai #l.n ( Pentru c$ e& o o!si"er o 0$&t&r$ are tre0&ie o!s&'at$ & 5oarte '&lt$ 'o"era1ie. Dup$ cu% cunoa*tei sl$#$no+i care se &n oap$ cu +luci e rele- f$r$ s$ pun$ pe ei un +ra%tot a*a ai &nt.lnit , cu si+uran$ , %ari #$utori e #ere al c$ror sto%ac este la fel e uscat <ca o pensie e #$tr.nee= 9acesta este ca"ul soiei unuia intre prietenii %ei cei %ai #uni:( Nu este necesar s$ fi stat %ult &n Ger%ania- pentru a *ti are s&!t e5e tele se &!"are ale 0erii, 0alo!are2 re3tere ;! #re&tate2 res%ira1ie &r>t 'irositoare2 i!"i#estie2 ;! i&"a %re9e!1ei "iasta9elor2 'i ile e!9i'e a $ror 'e!ire este to 'ai "e a a:&ta "i#estia. S'o spune% e'a reptul2 f$r$ iasta"e- re"ultatul ar fi catastrofal( Berea o!1i!e tot e e 'ai r$&, al ool 6"esi#&r2 ;! a!titate 'o"erat$72 a i"2 "ar2 'ai ales2 o 'are a!titate "i!tr<o #l& i"$ H 'alto9a 6) # la litr&7 H al $rei i!"i e #li e'i este ((D2 a"i $ 3i 'ai ri"i at "e >t al #l& o9ei. De alt5el2 aso ierea "i!tre al ool 3i 9a8$r 5a4ori9ea9$ 8i%o#li e'ia2 are st$ la ori#i!ea o0oselii2 "e i a %er5or'a!1elor s $9&te 64e9i a%itol&l "es%re 8i%o#li e'ie7. Pri! &r'are2 0erea este o 0$&t&r$ & o 'are %&tere e!er#eti $2 "a $ !e re5eri' la o!stit&irea #r$si'ilor "e re9er4$. De a eea2 a0a!"o!a1i 0erea2 'ai ales ;!tre 'ese. Dac$ nu putei re"ista- facei ca *i &n ca"ul cartofilor pr$jii( )n eplinii'v$ aceast$ orin$ e vreo ou$ ori pe an- #.n 3'4 hal#e- &ntr'una in cele %ai #une c.rciu%i in ora*ul u%neavoastr$- up$ ce v'ai asi+urat- cel puin- c$ este o #ere e calitate( ! /a9a I2 4<a3 re o'a!"a s$ eli'i!a1i "e5i!iti4 0erea. ! /a9a II2 ;! s 8i'02 a3a &' 4e1i rei!tro"& e o a!titate re9o!a0il$ "e 4i!2 %&te1i H "i! ti'% ;! ti'% H s$ 0e1i &! %i "e 0ere la o 'as$ 6'a=i'&' JJ "e e!tilitri7.
4?

@&2/% A% p$strat vinul la ur%$- eoarece este sin+ura #$utur$ alcoolic$ in privina c$reia re"ervele %ele vor r$%.ne %ai nuanate( N& se 5a e !i i o "isti! 1ie ;!tre 4i!&l al0 3i 4i!&l ro3&2 & e= e%1ia 'e!1i&!ii $ 4i!&l ro3&2 o!1i!e H ;! #e!eral H 'ai '&lt ta!i!. Ta!i!&l are2 ;!tr<a"e4$r2 4irt&1i tera%e&ti e s%e iale2 ;! '$s&ra ;! are %ro ia!i"i!a %e are o o!1i!e %er'ite li'itarea 5or'$rii "e ateroa'e. De ai i 3i %>!$ la a s%&!e $ 4i!&rile 0o#ate ;! ta!i! o!tri0&ie2 ;!tr<o oare are '$s&r$2 la %re4e!irea 0olilor ar"io4as &lare2 !& este "e >t &! %as2 %e are !&'ero3i oa'e!i "e 3tii!1$2 a %ro5esor&l MasP&elier(L l<a& 5$ &t. ! (LCL2 o a! 8et$ 5oarte serioas$2 reali9at$ ;! A!#lia H 3i re5eri!"&<se la (K 1$ri H a e4i"e!1iat 5a%t&l $ 'ortalitatea %ri! i!5ar t 'io ar"i este "eose0it "e s $9&t$ la %o%&la1iile are o!s&'$ "e o0i ei 4i! 6"e J<+ ori 'ai re"&s$ ;! /ra!1a 3i Italia2 "e >t ;! E&ro%a "e !or"7. Pri! &r'are2 4i!&l 4a %&tea 5a e %arte "i! ali'e!ta1ia !or'al$ "i! a"r&l 'eto"ei2 & o!"i1ia "e a ra'>!e la o a!titate re9o!a0il$ 6 ir a o :&'$tate "e litr& %e 9i7 3i "e a 5i 0$&t2 %e >t %osi0il2 la s5>r3it&l 'esei2 a"i $ at&! i >!" sto'a &l s<a &'%l&t "e:a & 8ra!$. I! /a9a I2 este 0i!e s$ re!&!1a1i la 4i! >t 'ai re%e"e %osi0il. ! /a9a II2 4i!&l 4a %&tea 5i o!s&'at 9il!i 2 5$r$ %re:&"i ii %e!tr& 'e!1i!erea #re&t$1ii. Tot&3i2 a!titatea 0$&t$ 4a tre0&i s$ 5ie a"'i!istrat$ a0il2 & elelalte #l& i"e 6'$ #>!"es ;! s%e ial la io olat$ sa& la "esert&ri2 ;! #e!eral7. Dar acesta va face o#iectul unui para+raf etaliat- puin %ai eparte( C>!" 4e1i 5i ;! /a9a I2 a"i $ a eea ;! are tre0&ie s$ 5i1i 5oarte 5er'i2 %oate $ o s$ 4$ 5ie #re& s$ l&a1i 'asa ;! 5a'ilie sa& & %riete!ii2 5$r$ s$ 0e1i o %i $t&r$ "e 4i!. Pe!tr& $2 "a $ a!&!1a1i "i! a%&l lo &l&i $ !& 0e1i2 eilal1i %ot 5i :e!a1i. .5at&l 'e& este a esta, l$sa1i s$ 4i se &'%le %a8ar&l 3i l&a1i<l ;! '>!$ la 5el "e "es a 3i at&! i >!" a1i 0ea !or'al. !'&ia1i<4$ 0&9ele2 ;! lo s$ 0e1i. A' %ra ti at a east$ 'eto"$ 'ai '&lte s$%t$'>!i 3i 4$ ro# s$ '$ re"e1i $ !i'e!i !& a o0ser4at $ !& 0ea' !i'i . ! a ela3i 'o"2 !i'e!i !& a re'ar at 4reo"at$ $ !& '>! $' !i i o 5$r>'it&r$ "e %>i!e. Pe!tr& a "a a east$ il&9ie2 ;'i ;! e% ;!tot"ea&!a 0& ata "e %>i!e2 "ar r$'>!e r&%t$2 %e 'as$. Ni io"at$ !& '<a' Eati!sF "e ea s<o '$!>! . $. 7AFEA/A A ev$rata cafea- tare e tot- espresso italienesc- a c$rui o"$ e cofein$ ar scula *i un %orttre#uie proscris$( Be1i a5ea "e o5ei!i9at$ sa& a5ea ara0i $ sla0$2 are o!1i!e '&lt 'ai %&1i!$ o5ei!$. A &'2 se #$se3te %ra ti %este tot a5ea "e o5ei!i9at$ 3i este ;! #e!eral2 0&!$. Chiar *i acas$ putei face o cafea ecofeini"at$ foarte #un$( Iar %arii a%atori e cafea nici nu #a+$ e sea%$( Dac$ suntei un #$utor &nr$it e cafea foarte tare- f$r$ &n oial$ c$ si%ii nevoia s'o #ei ca pe un e/citant- pentru a v$ tre"i( Da $ a4e1i2 "e o0i ei2 'o'e!te "e o0oseal$ 0r&s $ 3i2 'ai ales2 s%re ora (( "i'i!ea1a sa& %e la 'i:lo &l "&%$<a'ie9ii2 ;! ti'%&l "i#estiei2 a easta este "i! %ri i!a 8i%o#li e'iei 9ve"i capitolul care &i este consacrat:( 7o$eina este interzis pentru c, dei nu este o glucid, are ca e$ect stimularea pancreasului i genereaz o secreie de insulin. Dac$ ai luat o %as$ f$r$ +luci e rele- a c$rei ener+ie este pe punctul e a fi eli#erat$- ar fi o prostie s$ co%pro%itei aceast$ situaie #un$- provoc.n o secreie e insulin$ <%o#ili"atoare= printr'o cea*c$ e cafea tare( Dac$ suntei #$utori e cafea- nu v$ va fi eloc +reu s$ trecei la cafeaua ecofeini"at$- e &n at$ ce vei &ncepe s$ aplicai %eto a( >a puin ti%p up$ aceea- vei fi surprin*i s$ constatai c$ ai *i uitat e nevoia e cafea( Este i'%orta!t "e s&0li!iat2 toto"at$2 $ 'arii 0$&tori "e a5ea 6 & sa& 5$r$ o5ei!a7 se e=%&! &!&i ris s&%li'e!tar, re3terea %ro e!t&l&i "e olesterol "i! s>!#e 9ve"i capitolul asupra hipercolesterolului:(
3I

Ve"i cartea octorului ;aurL- ;e icina cu ajutorul vinului- E itura AR!U>EN( 9n(a(:

4C

Ate!1ie2 "e ase'e!ea2 la eai? tei!a are a elea3i e5e te a 3i o5ei!a 3i2 ;! %l&s2 a5e tea9$ a0sor01ia 5ier&l&iN g. %&A;2A8E%E B& ?=/R&%E A7&8/%A=E A este 0$&t&ri s&!t %re%arate2 ;! #e!eral2 "i! e=tra te a%roa%e ;!tot"ea&!a si!teti e "e 5r& te sa& "e %la!te 3i toate a& a ela3i "e5e t 'a:or, o!1i! '&lt 9a8$r. De i s&!t "$&!$toare 3i2 a &r'are2 tre0&ie total e= l&se2 !& !&'ai %e!tr& $ a& ;! o'%o9i1ie '&lt 9a8$r2 i 3i %e!tr& $ a i"&l "i! ele are a e5e t iritarea sto'a &l&i2 #astrita 3i aero5a#ia. C8iar "a $ s&!t 5$ &te %e 0a9$ "e e=tra te !at&rale2 tre0&ie s$ 4$ 5eri1i "e ele2 %e!tr& $ %ot 5i to=i e. .<a o0ser4at $ e=tra tele !at&rale "e itri e o!1i!2 ;!tr<a"e4$r2 &r'e i'%orta!te "e s&0sta!1e !o i4e2 &' s&!t ter%e!ele. C>t "es%re ele 'ai rele "i!tre a este 0$&t&ri2 ele %e 0a9$ "e ola2 ar tre0&i s$ 5ie ori i!ter9ise2 ori se'!alate %ri!tr<o eti 8eta s%e ial$2 &' s&!t %a 8etele "e 1i#$ri ;! .UA, EA est %ro"&s este %eri &los...F. Este- oricu%- re+reta#il c$ &n Europa consu%ul e cola a luat o ase%enea a%ploare( )i las octorului E%ile'Gaston Peeters sarcina e a face co%entariile asupra acestei pro#le%e4@2 --La ora a t&al$2 0$&t&rile !&'ite E%e 0a9$ "e olaF2 %re9e!tate %e %ia1a e&ro%ea!$2 o!1i!2 la (L e!tilitri 6 o!1i!&t&l 'e"i& al &!ei sti le 'i i72 ir a A( '# "e o5ei!$ 3i (DA '# "e a i" 5os5ori . Co5ei!a are %ro%riet$1i e= ita!te. A i"&l 5os5ori este &! a i"i5ia!t i!te!s2 iar 'area l&i o! e!tra1ie "e 5os5or ris $ s$ "e9e 8ili0re9e ra%ort&l al i&Q5os5or "i! ali'e!ta1ie2 & &! #ra4 %eri ol "e "e5i it ;! %ri4i!1a 5i=$rii al i&l&l ;! oase. ! s5>r3it2 ar tre0&i s$ e=iste asi#&rarea $ a i"&l 5os5ori &tili9at !& o!1i!e &r'e %rea 0$t$toare la o 8i "e 'etale to=i e #rele. Conclu"ia este si%pl$( M$uturile nu%ite <pe #a"$ e cola= , av.n co%po"iia actual$ , trebuie s fie categoric interzise copiilor i adolescenilor( Ele nu sunt #inef$c$toare pentru ni%eni(= Cre c$ aceast$ eclaraie nu %ai are nevoie e co%entarii( In iferent ac$ este vor#a e copii sau e u%neavoastr$- re o'a!"area 'ea 5er'$ este a eea3i, 5$r$ li'o!a"$2 5$r$ 0$&t&ri a i"&late2 5$r$ olaN +. %AP=E%E La%tele !at&ral este &! ali'e!t #l& i"o<li%i"i 2 a"i $ are ;! o'%o9i1ie at>t #r$si'i2 >t 3i #l& i"e. Pri! &r'are2 este 'ai 0i!e s$<l e4ita1i 3i s$ !& &'%$ra1i "e >t la%te "e#resat. Gl& i"ele se a5l$ ;! 9er 3i s&!t eli'i!ate ;! 'o'e!t&l 5a0ri $rii 0r>!9et&rilor2 are !& 'ai %$strea9$ "e >t li%i"ele 3i %rotei!ele 9cu e/cepia #r.n"ei <Cantal= *i a #r.n"eturilor e capr$:( ! 0r>!9a "e 4a i & DO 'aterii #rase2 !& 'ai r$'>! "e >t %rotei!ele 3i %&1i!e #l& i"e 6+ # la (DD "e #ra'e "e 0r>!9$7. i. </7/R&%E 8E FR/7=E Nu %$ voi e/tin e asupra acestui su#iect- eoarece co%entariul +eneral cu- privire la fructe este vala#il- up$ cu% #$nuii- *i &n ca"ul sucurilor e fructe( V$ re o'a!"2 tot&3i2 s$ %re5era1i 5r& tele %e!tr& a 0e!e5i ia2 ast5el2 "e el&lo9a "i! %&l%a a estora. Bi!e;!1eles $ !&'ai s& &rile "e 5r& te %e are le 4e1i 5a e si!#&ri "i! 5r& tele %roas%ete s&!t a e%tate. N& o!s&'a1i !i io"at$ a3a<9isele s& &ri "e 5r& te "i! 5er'er1i2 li%site o'%let "e 4ita'i!e2 %rea a i"e 3i ;! are se a"a&#$ siste'ati 9a8$r.

PUNEREA N APLICARE A /AZEI I PIERDEREA N GREUTATE


4@

.hidul de dietetic - E itura ;ara#out( 9n(a(:

4B

/a9a I a 'eto"ei !oastre !& este2 ;! 'o" o0li#atori&2 ea 'ai "i5i il$2 %e!tr& $2 ;! #e!eral2 4a 5i "e a:&!s s$ s&%ri'a1i total "oar &!ele l& r&ri. Dar2 %e!tr& a re&3i & a"e4$rat2 4a tre0&i2 tot&3i2 s$ 4$ ;!s&3i1i %er5e t elementele de "az ale sistemului. Dac$ ar fi s$ %$ &ncre &n e/periena %ea- toc%ai la acest nivel se &nre+istrea"$ unele rateuri( Departe e %ine i eea e a %$ &n oi e capacit$ile u%neavoastr$ intelectuale e a asi%ila un nou concept( Dar- &n ca"ul e fa$- tre#uie s$ eli%in$% %ai &nt.i i eile %o*tenite- care sunt cu %ult %ai &nr$ $cinate &n su#con*tientul nostru- cu c.t ele sunt &n e aproape le+ate e <cultura= noastr$( I eile estul e si%ple e/puse aici , al c$ror fun a%ent *tiinific este opera unor %e ici *i a unor cercet$tori43 , nu au ie*it- in p$cate- intre pereii unor ca#inete( Nu tre#uie eci s$ contai pe cei in anturajul u%neavoastr$ s$ va sprijine &n ceea ce vei &ntreprin e( Va tre0&i2 "e e=e'%l&2 s$ ;!1ele#e1i $2 "a $ l&a1i o 'as$ %rotei!o<li%i"i $ 6 o'%&s$ "i! ar!e sa& %e3te & le#&'e72 4e1i %&tea s$ '>! a1i2 "a $ "ori1i s'>!t>!$AA 5$r$ a a0&9a 3i 5$r$ !i i &! %re:&"i i& %e!tr& !oile re#&li ali'e!tare %e are le res%e ta1i. ! s 8i'02 "a a 4re1i s$ '>! a1i 0r>!9$ "e 4a i ;! &rs&l &!ei 'ese %e 0a9$ "e #l& i"e2 si!#&ra 0r>!9$ are 4$ este ;!#$"&it$ este ea & DO 'aterii #rase. Iata- %ai jos- un fel e ghid pentru punerea n practic a ,azei 7. MICUL DERUN Mi &l "e:&! !r. (, Este un %ic ejun glucidic( , 8n fruct 9%.ncat cu %ini%u% 4@ e %inute &naintea restului e ali%ente: , cereale prelucrate 9ful+i: , p)inea neagr sau integral , br)nz de vaci cu 9: materii grase , cafea decofeinizat sau ceai sla# , lapte degresat , ndulcitor sintetic 9la nevoie:( Cara teristi a a est&i 'i "e:&! este 5a%t&l $ este al at&it %e 0a9$ "e #l& i"e 0&!e2 eea e ;!sea'!$ o eli0erare "e #l& o9$ 'o"erat$ 3i2 'ai ales2 a0se!1a oricrui lipid. Prin ur%are- el cuprin e succesiv2 8( ,;8+-2 Acesta poate fi e orice fel( Personal- a* reco%an a %ai e+ra#$ o portocal$ou$ %an arine sau un AiGi- eoarece- pe ne%.ncate- a#sor#ia vita%inei C este foarte eficace( Dac$ vrei un %$r- %.ncai'l foarte &ncet- cu coaj$( Ba!a!a2 %rea 0o#at$ ;! #l& i"e2 !& !e i!teresea9$. Res%e ta1i & stri te1e ele AD "e 'i!&te sa& 'ai '&lt "e la i!#erarea H %e !e'>! ate H a a est&i 5r& t 3i %>!$ la ;! e%&t&l 'i &l&i "e:&! %ro%ri&<9is. Re o'a!"area 'ea este s$ '>! a1i 5r& t&l la s &lare2 a%oi s$ 4$ 5a e1i toaleta 3i s$ !& l&a1i 'i &l "e:&! "e >t "&%$ e 4< a1i ;'0r$ at2 eea e 4$ 4a l&a2 8iar "a $ s&!te1i 5oarte ra%i9i2 el %&1i! o :&'$tate "e or$. A '>! a &! 5r& t la 'i &l "e:&!2 ;! /a9a I !& este o o0li#a1ie 3i !i i o o!"i1ie "e re&3it$. Este o%1io!al. Dac$ nu %.ncai nicio at$ fructe- ceea ce este re+reta#il la ur%a ur%ei- nu le %.ncai siste%atic- oar pentru c$ le %enione" aici( )n schi%#- pentru cei care %$n.nc$ fructe &n fiecare "i *i care ar fi foarte frustrai ac$ ar fi lipsii co%plet e ele- a% in icat- %ai sus- c$ i%ineaa- pe ne%.ncate- este unul intre rarele %o%ente per%ise c.n le pot %.nca( De altfel%&te1i2 "a $ "ori1i2 s$ l&a1i &! 'i "e:&! o'%&s e= l&si4 "i! 5r& te. Da $ ale#e1i 'i &l "e:&! !r. A2 are este %rotei!o<li%i"i 2 !& 4e1i %&tea '>! a 5r& t&l "e >t "a $ res%e ta1i i!ter4al&l "e el %&1i! o or$. P1&2EA 2EACR, Cu%p$rai e la #rut$rie p.ine nea+r$( )n +eneral- se +$se*te peste totar este f$cut$ %ai %ult sau %ai puin #ine- pentru c$- eseori- este pro us$ intr'un a%estec e
Ve"i #i#lio+rafia( Acest fapt fiin vala#il oar &n ipote"a c$ avei un colesterol nor%al 9ve"i capitolele II *i VIII:- o s%.nt.n$ %ai sla#$ e per%is$( 9n(a(:
43 44

4I

sorti%ente e f$in$- &n care f$ina co%plet$ nu repre"int$ ec.t 4K'5@O( Pe!tr& a<i re &!oa3te alitatea2 asi#&ra1i<4$ $ te=t&ra ei este relati4 #rosier$. /eri1i<4$ "e %>i!ea !ea#r$ are !& are "e >t !&'ele 3i &loarea a esteia. I"eal este s$ o!s&'a1i %>i!e !ea#r$ Ei!te#ralF2 a"i $ a4>!" toate o'%o!e!tele 0o0&l&i "e #r>& 6(DDO "i! 5i0rele l&i72 eea e 5a e "i! a east$ o #l& i"$ 0&!$2 & i!"i e #li e'i 5oarte s $9&t. P.inea +er%an$ sau sue e"$ are- &n +eneral- aceste caracteristici- ar tre#uie s$ fii ateni- c$ci i se a au+$ eseori "ah$r sau +r$si%i( P>i!ea !ea#r$ se ;'0i0$ 'ai ra%i" & li 8i"ele "i! sto'a . De i 4e1i a4ea 'ai re%e"e se!9a1ia "e sa1ietate. Pe!tr& $ !oi !& 4o' '$s&ra !i io"at$ a!titatea2 a3 5i te!tat s$ 4$ s%&! $ %&te1i '>! a tot e "ori1i. ! realitate2 '<a3 '&l1&'i s$ s%&!2 ;! %ri4i!1a %>i!ii, '>! a1i< o 22ra1io!alF. P&te1i o!s&'a2 "e ase'e!ea2 8i5le %r$:ite 9 eseori e provenien$ sue e"$:2 a si raBeri 5a0ri a1i "i! 5$i!$ !e er!&t$. E=ist$ 'ai '&lte '$r i2 "ar este i'%orta!t H ;!ai!te "e a ale#e &!a H s$ o 4eri5i a1i 0i!e2 a s$ !& o!1i!$ 9a8$r sa& #r$si'i. >a fel- ac$ luai pes%ei- nu'i ale+ei ec.t pe cei care sunt f$cui in f$in$ necernut$- &n %o inte+ral- *i care nu conin nici "ah$r- nici +r$si%i- lucru eose#it e rar( Dar e 4e1i %&!e %e %>i!eM ! /a9a I este2 & a"e4$rat e= l&s s$ %&!e1i &!t sa& 'ar#ari!$2 s%re "eose0ire "e eea e 4e1i %&tea 5a e ;! /a9a II. E= l&s2 toto"at$2 s$ %&!e1i 'iere sa& "&l ea1$. Mierea 3i "&l ea1a s&!t #l& i"e rele2 & o 5oarte 'are o! e!tra1ie "e 9a8$r. De a eea2 tre0&ie eli'i!ate cu desv#rire. Pri! &r'are2 4$ %ro%&! s$ %&!e1i 0r>!9$ "e 4a i & DO 'aterii #rase2 %e 5elia "e %>i!e. Dac$ a%estecul vi se pare ca% fa - putei pres$ra pe easupra un &n ulcitor , ar putei ec.t foarte puin- eoarece puterea sa e a &n ulci este foarte ri icat$ , sau- ac$ preferai- sare( Dar %&te1i s$ ale#e1i 3i 5&l#ii "e ereale2 %e!tr& 'i &l "e:&!. Pe!tr& a easta2 ar tre0&i s$<i %re5era1i %e ei #rosieri2 are !& o!1i! !i i &! a"aos i!"e9ira0il2 a 9a8$r&l2 #r$si'ile2 ara'el&l2 'ierea. Veri5i a1i 0i!e o'%o9i1ia2 are tre0&ie s$ 5ie 'e!1io!at$ %e &tie. Va tre0&i2 ;! ori e a92 s$ e= l&"e1i tot eea e este %ro"&s %e 0a9$ "e ore9 3i %or&'0. +!,<!8! D<+4,<7(76!-= 1!8 +<!78/ 1/!5452 Nu voi %ai reveni aici asupra necesit$ii i%perative e a nu #ea cafea tare( )n schi%#- ac$ avei o cafea sla#$- %er+e( Dar- ac$ v' ai putea o#i*nui cu cafea ecofeini"at$- a%estecat$- eventual- cu cicoare 9--este e/celent$ pentru s$n$tatea u%neavoastr$=: ar fi *i %ai #ine( Dac$ #ei ceai- nu'l facei prea tare( 1i ceaiul conine cofein$( /!P-</< D<.;<1!-2 Dac$ punei lapte &n cafea sau &n ceai- folosii nu%ai lapte e+resat( Chiar *i laptele se%i'+ras este inter"is- pentru c$ are- &n coninut- lipi e( Cel %ai #ine este s$ luai lapte e+resat'praf- pentru c$ putei reali"a- &n acest %o - un a%estec %ai concentrat( Mine&neles c$ nu vei %.nca "ah$r o#i*nuit 9 eja vi l'ai alun+at co%plet in %inte:( 0olosii "aharina( Mi &l "e:&! !r. A Mi &l "e:&! !r. A2 "i! /a9a I2 este s$rat 6%rotei!o<li%i"i 72 a"i $ !& 4a o!1i!e !i i &! 5el "e #l& i"e2 5ie ele E0&!eF sa& 22releF. Este cel pe care vi'l reco%an c.n suntei la hoteleoarece nr( 3 nu este &ntot eauna u*or e luat &n e/terior(46 Prin ur%are- %icul ejun nr( 4 conine- la ale+ere2 , ou , unc i>sau jambon, c)rnai , br)nz , cafea decofeinizat, cafea sla#$ sau ceai sla# , sm)nt)n sau lapte 9 e preferin$ s%.nt.n$: , zaharin 9la nevoie:(
Dac$ orii s$ #ei cacao- asi+urai'v$ ca aceasta s$ nu conin$ "ah$r( )n ipote"a c$ avei hipercolesterol- acest %ic ejun nu v$ este reco%an at( Pentru cei care nu au astfel e pro#le%eeste necesar s$'*i echili#re"e #ine consu%ul e lipi e 9ve"i cap( II *i VIII:( 9n(a(:
45 46

5@

Acesta este- &ntruc.tva- un %ic ejun an+lo'sa/on- cu sin+ura iferen$ c$ nu are nici p)ine prjit, nici fulgi de cereale, nici dulcea *i #ine&neles- nici "ah$r( E= l&"erea ori $ror #l& i"e "i! a est 'i "e:&! este a%ital$. PRNZUL Pr>!9&l2 l&at a as$ sa& ;! ora32 va $i 'ntotdeauna proteino lipidic2 eea e !& ;!sea'!$ $ tre0&ie s$ o!1i!$ o 'are a!titate "e #r$si'i 9ve"i capitolul II- asupra lipi elor <#une= *i <rele=:(V$ voi a &ns$ c.teva e/e%ple- pentru ca s$ fiu si+ur c$- nu vei face nici o +re*eal$( V$ reco%an s$ consultai- %ai ales- lista +luci elor 9ve"i Ane/a nr( 3: *i s'o copiai- ca s'o avei %ereu la u%neavoastr$( Dar o s'o &nv$ai repe e pe inafar$( 'eniul tip pentru pr)nz va fi urmtorul , cru it$i , pe*te *i[sau ca%e , le+u%ele per%ise 9ve"i lista: , salat$ , #r.n"$ , #$utur$2 ap$ neaci ulat$( A!tre&ri .&!t %er'ise toate salatele2 & o!"i1ia a %ri!tre o'%o!e!tele sale s$ !& 5ie #l& i"e( Este- &n special- ca"ul salatei <\ la Nisa=( De a eea2 asi#&ra1i<4$2 ;!ai!te "e a o'a!"a &! 5el "e '>! are2 $ !& o!1i!e !i i arto5i2 !i i %or&'02 !i i 'or o4i2 !i i s5e l$. E4ita1i2 toto"at$ 6!&'ai ;! /a9a I72 ali'e!tele #l& i"o<li%i"i e2 &' s&!t !& ile. Daca suntei la restaurant- nu co%an ai salat$ cu nuci- i 'ai "e#ra0$2 o salat$ & sl$!i!&1a. !otu*i- fii ateni2 va tre#ui s$ preci"ai foarte #ine- &n %o%entul c.n facei co%an a2 salata s$ nu ai#$ crutoanepentru c$- e %ulte ori- #uc$tarii au supr$toarea %anie e a le a $u+a( 0ii vi+ileniF Nu &ncepei prin a tolera aceste <%ici +re*eli= care sunt- e fapt- enor%e- ac$ avei &n ve ere o#iectivul ur%$rit( Ar$tai'v$ e/i+eni &n faa chelnerilor( Dac$ ai preci"at <f$r$ crutoane= sau --f$r$ poru%#=- nu le acceptai -- e ata asta=- nu%ai pentru c$ au %uli oa%eni e servit( Dac$ orii ca *eful e sal$ sau chelnerul s$ v$ ia &n serios- tre#uie s$ fii convin+$toriinsist.n asupra faptului c este absolut exclus s acceptai chiar i cea mai mic urm din ceea ce nu dorii, n felul care vi se va servi )n ceea ce %$ prive*te- a% +$sit c$ cel %ai #un %o e a %$ face respectat pe acest plan este s$ spun c$ sunt aler+ic( 1i %er+e e fiecare at$( At>ta ti'% >t 4e1i #$si ;! salat$ 5asole 4er"e2 %ra92 a!#8i!are2 4ar9$2 o!o%i"$2 ro3ii2 a!"i4e2 s%ara!#8el2 i&%er i2 ri"i 8i2 0r>!9$ sa& 'e9el&ri2 '>! a1i >t 4re1i. Ve1i e= l&"e "i! a east$ list$ salata "e s5e l$ ro3ie2 "eoare e o!1i!e 9a8$r2 %re &' 3i 'or o4ii. C>t "es%re o&$2 !& e=ist$ H "&%$ &' 3ti1i H !i i o restri 1ie2 8iar "a $ a& 'aio!e9$.4K Ei- aF Maio!e9a 3i s'>!t>!a s&!t %er'ise la 'esele %rotei!o<li%i"i e. Dar nu este nici un %otiv s$ facei in asta o or+ie( Dac$ v$ place %aione"a- %.ncai &n %o nor%al( Dar ar fi %ai #ine s'o evitai- &n ca"ul &n care avei ten ina la hipercolesterol 9ve"i capitolele II *i VIII:( P&te1i l&a2 a a!tre&ri2 3i to!2 sar"ele ;! &lei2 ra02 la!#&sti!e2 so'o! a5&'at sa& 'ar'at. E4ita1i2 tot&3i2 ;! /a9a I2 stri"iile2 s oi ile .ai!t Ra P&es sa& %ate&l "e 5i at "e #>s $. A estea o!1i! o a!titate "e #l& i"e 3i2 ast5el2 ris $ s$ 4$ ;!t>r9ie re9&ltatele 5$r$ a le o'%ro'ite. Nu v$ fie tea%$ &ns$- &n 0a"a II le vei putea %.nca up$ cu% orii( /el&l %ri! i%al /el&l %ri! i%al 4a %&tea 5i o'%&s2 ;! s%e ial "i! ar!e sa& %e3te. N& e=ista !i i o
Dac$ este %aione"$ in tu# sau in #orcan- verificai'i co%po"iia( Pro#a#ilitatea e a conine "ah$r- +luco"$ sau f$in$ este foarte %are( 9n(a(:
4K

53

restri 1ie ;! a est "o'e!i& H %oate "oar ;! %ri4i!1a %re%ar$rii H "e3i ar 5i "e "orit s$ %re5era1i %e3tele. Car!ea 3i %e3tele nu vor $i preparate panD. Pes'et&l 5a e %arte "i!tre #l& i"e. Pe3tele !& 4a 5i "at %ri! 5$i!$. 0erii'v$ e li%#a' e'%are <%euniere=( Co'a!"a1i ;!tot"ea&!a %e3tele la grtar. E4ita1i2 "e ase'e!ea2 #r$si'ile %e!tr& %r$:it2 Esat&rateF "e $l"&r$2 !& ;!tot"ea&!a &3or "e "i#erat2 3i %eri &loase "i! a&9a olesterol&l&i. Ate!1ie la sos&riN Daca suntei a epii <noii #uc$t$rii=- sos&rile s&!t2 ;! #e!eral2 5oarte &3oare2 ;! '$s&ra ;! are !& o!1i! 5$i!$. ! 'a:oritatea a9&rilor2 sos&l este re9&ltat %ri! o'0i!area & o s'>!t>!$ a4>!" o!1i!&t&l "e #r$si'i 5oarte re"&s. C.n %.ncai carne- putei s$ luai- eventual- un sos #earne"4?- ac$ v$ place *i nu avei pro#le%e e colesterol( 8ar evitai mutarul, 'n Faza &. A esta este 5$ &t & 5$i!$ e=tras$ "i! %la!ta & a ela3i !&'e 3i este o #l& i"$. ! a!titate 'i $ !& "era!:ea9$ %rea '&lt. De a eea2 ;l rei!tro"& e' ;! /a9a II. ! eea e %ri4e3te #ar!it&rile2 4e1i ale#e & %rioritate le#&'ele 0o#ate ;! 5i0re. De la ro3ii la "o4le ei2 tre >!" %ri! 5asole 4er"e2 4i!ete sa& o!o%i"a2 a4e1i "e &!"e ale#e. Co!s&lta1i lista "i! a!e=$2 %e!tr& a s$ le &!oa3te1i %e toate2 "eoare e s&!t !&'eroase. A*a cu% v'a% reco%an at %ai &nainte- ac$ nu +$sii altceva la restaurant- %.ncai pur *i si%plu salat$ ver e- fetic$- salat$ crea$- cicoare sau p$p$ ie( 1i o putei %.nca at.t c.t orii- ca antreu- fel principal- precu% *i &nainte sau o at$ cu #r.n"a( Br>!9a De a &'2 tre0&ie s$ 4a o0i3!&i1i s$ '>! a1i 0r>!9a $r p#ine. N& este "elo i'%osi0il 3i 4e1i 4e"ea2 "&%$ a eea2 $ o sa4&ra1i 'ai 0i!e. De alt5el2 o 4e1i a%re ia & at>t 'ai '&lt2 & >t 4e1i %&tea H ;! &r>!" H s$ o ;!so1i1i 3i & %&1i! 4i!. )n orice ca"- oa%enii #ine crescui %$n.nc$ #r.n"a e/clusiv cu cuitul *i cu furculia( De aceea- nu %ai este loc *i pentru p.ine ca suport( Da $2 tot&3i2 4$ "era!:ea9$ %rea '&lt2 ;! er a1i s$ '>! a1i 0r>!9a & salat$. lat$ 3i o alt$ te8!i $, ;!tre0&i!1a1i a3 a4al&l a s&%ort %e!tr& alte 0r>!9et&ri. ! /a9a I2 4$ 4or 5i %er'ise a%roa%e toate 0r>!9et&rile. Tot&3i 4e1i 5i re9er4a1i ;! %ri4i!1a 0r>!9ei "e Ca!talAC2 a 3i a 0r>!9et&rilor "e a%r$2 are o!1i! o a!titate 'i $ "e #l& i"e. Este 'ai 0i!e s$ le e4ita1i ;! %erioa"a "e ;! e%&t. Desert&rile Unele eserturi pot fi preparate cu "aharin$ &n %$sura &n care prepararea nu i%plic$ %ult ti%p e coacere sau fier#ere , e e/e%plu- tarta cu cre%$ en+le"easc$4B sau laptele e pas$re( B$&t&rile A% spus eja c$- 'n Faza &, tre"uie s evitai orice "utur alcoolic, inclusiv vinul. De i 0e1i a%$2 eai r&ses sa& eai "e %la!te2 "a $ 4$ %la e. Dar e4ita1i a%ele #a9oase2 %e!tr& $ 4$ &'5l$ 3i 4$ %ert&r0$ "i#estia. Ori &' 4$ re o'a!" s$ !& 0e1i "e >t 5oarte %&1i! ;! ti'%&l 'esei2 "eoare e ris a1i s$ 4$ E;!e a1iF s& &rile #astri e 3i s$ 4$ "era!:a1i "i#estia. Da $2 tot&3i2 tre0&ie s<o 5a e1i2 ;! e%e1i !&'ai "&%$ a "o&a :&'$tate a 'esei. N& 0e1i "i! 'o'e!t&l ;! are 4$ a3e9a1i s$ '>! a1i. A esta este &! o0i ei "$&!$tor2 %e are ;l a& %rea '&l1i se'e!i ai !o3tri. i este res%o!sa0il %e!tr& o %arte "i!tre t&l0&r$rile "e 'eta0olis' e se re5le t$ as&%ra "i#estiei. ?ei mai "ine 'ntre mese 6'i!i'&' &! litr& "e a%$7. Dac$ %er+ei la %ese festive- &n 0a"a I- v$ rea%intesc c$ tre#uie s$ v$ sustra+ei e la
Verificai'i co%po"iia( Dac$ suntei la restaurant- e/ist$ *ansa ca sosul s$ fie natural- f$r$ "ah$r ori alt a aus ne orit( 9n(a(: [ Sos #earne"- a ic$ sos e ou$ cu unt topit( 9n(tr(: 4C Cantal- sort e #r.n"$ cu past$ ur$- o#inut$ in lapte e vac$- nu%it$ astfel up$ locul e ori+ine 9Cantal- in provincia Auver+ne:( 9n(tr(: 4B Cre%a en+le"easc$ este o cre%$ e #a"$- fiart$ &n #ain %arie- parfu%at$ cu fructe( 9n(tr(:
4?

54

consu%area #$uturilor'aperitiv alcoolice( >uai un suc e ro*ii( Dac$ nu avei &ncotro- acceptai o #$utur$ alcoolic$ 9un Air4I- e e/e%plu- pre+$tit pentru toat$ lu%ea:- pri%ii'o- ar nu o #ei( ;uiai' v$ in c.n &n c.n #u"ele- pentru a <participa=- ar nu o consu%ai( Apoi- o putei <face uitat$= pe un eva- &ntr'un %o%ent &n care ni%eni nu #a+$ e sea%$( )n anu%ite &%prejur$ri- poate o s$ fie %ai +reu s$ v$ e#arasai e ea( Atunci- ai ova $ e i%a+inaie( Punei paharul la &n e%.na a%atorilor e #$utur$- care se aranjea"$ ei- cu%va- s$ ia < in neatenie= paharul altora- %ai ales ac$ este plin2 Dac$ aceast$ ] specie nu %ai e/ist$ &n anturajul u%neavoastr$ apropiat , ceea ce %'ar %ira , atunci v$ r$%.ne posi#ilitatea +hiveciului e flori- a frapierei e *a%panie- a ferestrei- ac$ este var$- sau chiuvetei( 8ac suntei 'n Faza & i v a$lai la o recepie, iat c#teva s$aturi: Acceptai paharul e *a%panie care vi se pune &n %.na( Uinei'l &n %.n$ o #ucat$ e vre%e( M&ia1i<4$ 0&9ele ;! el2 "i! >!" ;! >!"2 "a $ a4e1i si#&ra!1a $ !&<l 4e1i 0ea. A%oi2 %&!e1i<l2 & "is re1ie2 :os. ;.ncarea servit$ la o recepie constituie- &n schi%#- o a ev$rat$ pro#le%$( Dar nu e/ist$ pro#le%$ f$r$ soluie( Este e= l&s s$ '>! a1i sa!"4i3&ri2 ori >t ar 5i ele "e 'i i. Dar e se a5l$ %&s %e %>i!e este 5oarte 0&! %e!tr& "&'!ea4oastr$, o 5elie "e so'o!2 sala'2 o ro!"el$ "e o&2 s%ara!#8el et . Dac$ suntei estul e iste ca s$ separai partea e easupra e suportul e p.ine- #ravo vou$F Dar la recepii e/ist$ &ntot eauna lucruri confor%e cu re+i%ul nostru ali%entar( 7utai "r#nza0 ;!tot"ea&!a 4e1i #$si 3i 0r>!9$ s&0 o 5or'$ sa& alta. Mai ales ;! &0&le1e 'i i. 7utai i c#rnciorul0 A3 5i 5oarte s&r%ri!s s$ !& 5ie. C>r!$ iorii 'i i2 %e!tr& o Btail2 s&!t 'ere& %re9e!1i la ere'o!ii. Pro5ita1i a s$ '>! a1i >1i "ori1i2 ;! '$s&ra ;! are s&!te1i o!4i!3i $ !& o!1i! 5$i!$. !s$ atenie la '&3tarN Da $ 4e1i o!si"era $ 5a e1i %arte "i!tre oa'e!ii are !& re9ist$ ;! 5a1a '>! $r&rilor e=%&se2 "a $ 4$ te'e1i $ 4e1i e"a2 i!e4ita0il2 %e!tr& $ !& 4$ %&te1i "o'i!a at&! i >!" 4$ este 5oa'e2 iat$ o sol&1ie, ;!ai!te "e a 'er#e la re e%1ie2 ro!1$i1i e4a %er'is2 $ s$ 4$ asi#&ra1i sto'a &l. Pe la ju%$tatea secolului EIE- str$'str$#unicul %eu- care avea *ase copii( era invitat- o at$ pe an- &%preun$ cu fa%ilia- s$ ia %asa la irectorul co%paniei la care lucra( Str$'str$#unica %eaup$ cu% %i s'a povestit- avea %are +rij$ s$ le ea copiilor s$ %$n.nce- &n preala#il- o sup$ foarte eas$( Cu #urta #ine <pus$ la cale=- &nc.nt$torii copila*i ar$tau un entu"ias% %ai puin e/cesiv &n faa %.nc$rurilor +ro"ave- pe care nu le aveau nicio at$ acas$( Astfel c$ str$'str$#unicii %ei au o#.n it repe e reputaia e a avea ni*te copii e/tre% e #ine e ucai( Dac$ v$ este tea%$ c$ nu vei re"ista- %.ncai- &nainte e a %er+e la recepie- 3'4 ou$ tari sau o #ucat$ e #r.n"$( De altfel- o#i*nuii'v$ s$ avei &ntot eauna la u%neavoastr$ #uc$ele e #r.n"$ <Ma#L#el= sau <Vache ^ui rit=(5@ Dac$ avei <un %ic +ol= in sto%ac- &n orice %o%ent al "ilei- putei s$ u"ai *i chiar s$ a#u"ai e acest su#terfu+iu( )n +eneral- &n aceste %o%ente putei %.nca orice- e pe lista ali%entelor per%ise( Atenie doar s nu ingerai prea multe lipide, dup ce ai luat o mas glucidic. De e=e'%l&2 !& '>! a1i o 0& at$ "e 0r>!9$ la ora L "i'i!ea1a2 "a $ a1i l&at 'i &l "e:&! la ora K. ?n ipoteza c vei fi invitai acas la prieteni, situaia va fi , prin efiniie , %ai ificil$- &n %$sura &n care posi#ilitatea e %anevr$ v$ va fi consi era#il re us$( S$ e/a%in$% situaia su# toate un+hiurile( Poate c$ ace*ti prieteni sunt oa%eni pe care &i cunoa*tei #ine( Poate sunt chiar %e%#ri ai fa%iliei u%neavoastr$( Atunci- profitai e li#ertatea raporturilor cu ei *i <vin ei'le pontul= &n %o iscret( )ntre#ai'i inainte ce va fi e %.ncare *i nu v$ fie tea%$ s$ le ai su+estii( )n ipote"a c$ suntei foarte puin inti%i cu +a" ele- va tre#ui s$ reflectai *i s$ i%provi"ai( Dac$ invitaia are un caracter <e/cepional=- nivelul %.nc$rurilor va fi pe %$sur$( De aceea- a* fi foarte surprins s$ vi se serveasc$ ore"- paste sau cartofi(
_ir- a%estec e lichior e coac$"e cu vin sau cu *a%panie 9n(tr(:( )nc$ o at$- aceste reco%an $ri sunt vala#ile oar pentru cei ce nu au pro#le%e e colesterol( Cine are hipercolesterol- ar face #ine s$ %$n.nce fi#re 9%ere sau AiGi:( 9n(a(:
4I 5@

55

Dac$ este pateu e ficat e +.sca- %.ncai'l- cu toate c$ nu este reco%an at &n 0a"a I ca ali%ent pe care s$'l %$n.nci &n voie( Dar o at$- in c.n &n c.n - nu are nici o i%portan$( !otu*ipentru Du%ne"eu- nu m)ncai i p)inea prjit cu care a fost servit0 Ni%eni nu v$ o#li+$( Nici %$car #una cre*tere( Dac$ vi se ofer$ un %inunat sufleu e #r.n"$- %.ncai'l- a*a cu% face toat$ lu%ea- e*i conine f$in$( Dar nu v$ l$sai u*i e val- su# prete/t c$ <%er+e=( 1i nu v$ a+ravai situaia accept.n s$ luai e trei ori( Dac$ avei ca antreu i% pateu &n aluat- %.ncai oar %ie"ul- care este , &n +eneral , proteino' lipi ic *i l$sai restul- iscret- pe %ar+inea farfuriei( C.n nu suntei % co%pania unor persoane apropiate- ni%eni nu va face i%politeea s$ v$ spun$2 <ia uite- ai l$sat ce era %ai #unF= Chiar ac$ &*i pune &ntre#$ri &n sinea ei- st$p.na casei se va a#ine s$ &ntre#e < e ce nu i'a pl$cut cojia8= )n ceea ce prive*te felul principal- cre c$ nu vei avea nici o pro#le%$- eoarece #ar!it&rile s&!t2 "e o0i ei2 la "is re1ie( Putei lua- si%#olic( puin ore" sau paste- ar ni%eni nu v$ o#li+$ s$ le %.ncai( Dac$- up$ aceea- continua*i s$ %urii e foa%e- s oate1i<4$ %>rleala & salat$ 3i2 'ai ales2 & 0r>!9$. Dac$ %.ncai %ult$ #r.n"$- st$p.na casei va aprecia faptul *i v$ va ierta %ai u*or pentru c$ i'ai l$sat eoparte coaja pateului( Un platou cu #r.n"eturi este fru%os c.n este #ine +arnisit cu o rnare varietate e sorturi( De o#icei- invitaii nu prea iau in ele eoarece- up$ toat$ p.inea pe care au %.ncat'o- nu %ai au loc *i pentru #r.n"$( Prin ur%are- onorai platoulF Evi ent c$ %o%entul critic este cel al esertului- fiin c$ este &ntot eauna +reu sa spui <nu%ulu%esc- nu oresc=( Atunci- insistai s$ nu vi se ea ec.t o bucic mic de tot *i facei ca cei c$rora nu le %ai este foa%e2 l$sai'o- &n #un$ parte- &n farfurie( ! s5>r3it2 a3te%ta1i >t 'ai '&lt2 %>!$ >!" 4e1i ;! e%e s$ 0e1i. Mai ;!t>i2 0e1i 4i!&l ro3&2 ;! s%e ial & 0r>!9$. Dar- ac$ situaia a fost %ai rea ec.t v'ai a*teptat- ac$ nu ai putut a#solut eloc s$ avei i%a+inaie &n faa a+resiunii +luci elor rele- *i asta chiar la %ijlocul 0a"ei I- nu v$ r$%.ne ec.t s$ fii %ai vi+ileni- pe viitor- &n aplicarea noilor u%neavoastr$ principii ali%entare( Tre0&ie s$ 3ti1i $2 ;! /a9a I2 s&!te1i ;! $ 5oarte se!si0ili la #l& o9$. Meto"a "e 5a1$ 4i9ea9$ ri"i area %ra#&l&i "&'!ea4oastr$ "e tolera!1$2 "ar at>t ti'% >t a esta !& a ati!s !i4el&l 0&!2 sensi"ilitatea la glucoz v rm#ne mare. i este a0sol&t e4i"e!t $2 "a $ a"& e1i ;! or#a!is' H "e a9i %e '>i!e H o 'are a!titate "e #l& i"e rele2 "&%$ e 5&sese %ri4at "e ele >t4a ti'%2 a esta o s$ le asi'ile9e & 'are 0& &rie. i 4e1i a%itali9a2 ;!tr<o si!#&r$ sear$2 toate #r$si'ile "e re9er4$ %e are le<a1i %ier"&t ;!tr<o s$%t$'>!$ sa& "o&$. C& >t 4e1i 5i 'ai a4a!sa1i ;! /a9a I 6 are tre0&ie s$ se ;!ti!"$ %e A<J l&!i72 & at>t re >3ti#area ;! #re&tate 4a 5i 'ai %&1i! atastro5al$. ! s 8i'02 "a $ 5a e1i E&! 'are e= esF2 la A<J s$%t$'>!i "&%$ e a1i ;! e%&t /a9a I2 ris a1i s$ re4e!i1i s&0it la &! !i4el 5oarte a%ro%iat el&i la are 4$ a5la1i la ;! e%&t. A est 5a%t 4$ %oate "es &ra:a o'%let. Tot&3i2 s%&!e1i<4$2 a 3i ;! alte ;'%re:&r$ri2 $ o 0$t$lie %ier"&t$ !& 4$ o'%ro'ite 3a!sele "e a >3ti#a r$90oi&l. CINA Ci!a 4a 5i ori %rotei!o<Ii%i"i $ ori %e 0a9$ "e E#l& i"e 0&!eF. Ci!a !r. (, Da $ este %rotei!o<li%i"i $2 i!a 4a se'$!a2 a o sor$2 & %r>!9&l. Diferena re"ult$ in faptul c$- &n %ajoritatea ca"urilor- aceast$ %as$ este luat$ acas$( 1i- acas$- ale+erea este &ntot eauna %ai li%itat$( Dar ac$ ai *tiut s$ v$ convin+ei fa%ilia *i s$ ai reco%an aiile care v$ convin- nu ar tre#ui s$ &nt.%pinai nici o ificultate( I"eal&l ar 5i s$ ;! e%e1i 'asa "e sear$ & o s&%$ "eas$. ! ea 4e1i %&tea %&!e !a%i2 %ra92 1eli!$2 4ar9$ et . Va 5i o'%&s$2 ;! e= l&si4itate2 "i! le#&'ele "i! A!e=a !r. (. Ate!1ie2 e=ist$ ris &l a 0& $t$reasa s$ 5ie te!tat$ s$ %&!$ 3i arto5i. C$cipentru ea- supa e le+u%e f$r$ cartofi nu este posi#il$( Carto5&l are2 ;!tr<a"e4$r2 a%a itatea "e a Ele#aF s&%a. Dar a est rol %oate 5i :& at 3i "e 1eli!$. E=ist$ 3i &! alt 'i:lo "e a le#a o s&%$ "e
56

le#&'e, a"$&#a1i &! #$l0e!&3 sa& >te4a i&%er i %asate & 'i=er&l 3i tra!s5or'ate ;! %i&re&. Pentru a &%#un$t$i +ustul supei e le+u%e- putei s$'i a $u+ai- &n %o%entul % care o servii la %as$- o #uc$ic$ e unt c.t o nuc$ sau o lin+uri$ e s%.nt.n$- #ine&neles- ac$ nu tre#uie s$ v$ suprave+heai cu strictee colesterolul( Da $ "ori1i2 %&te1i '>! a la i!a ori e 5el "e ar!e. Re o'a!"area 5$ &t$ %ersoa!elor 4>rst!i e2 "e a !& o!s&'a ar!e seara2 re9&lt$ "i! 5a%t&l $ eli'i!area to=i!elor "i! ar!e se 5a e 'ai "i5i il at&! i >!"2 ;! &rs&l a eleia3i 'ese2 s<a& i!#erat 3i #l& i"e. Di#estia 3i2 a &r'are2 so'!&l ris $ s$ 5ie2 ast5el2 %ert&r0ate. La ti!eri2 to=i!ele2 'o0ili9ate & o! &rs&l #l& i"elor2 se e4al&ea9$ 'ai &3or2 "atorit$ a ti4it$1ii 5i9i e. Iat$ &! 'oti4 s&%li'e!tar %e!tr& a se"e!tar&l are s&!te1i2 & si#&ra!1a2 s$ !& a'este a1i #l& i"ele & ar!ea2 8iar "a $ a4e1i %&1i!e Bilo#ra'e "e %ier"&tN ! a5ar$ "e ar!e2 e=ista o&$le2 are se %ot %re%ara ;! "i4erse 'o"&ri. M>! a1i o'lete & salat$. .&!t "eli ioaseN Tot&3i2 seara %re5era1i %e3tele2 este 'ai &3or 3i 4$ %rote:ea9$ %e %la! 4as &lar. La a%itol&l 0r>!9et&ri2 %e l>!#$ 5a%t&l $ !& a4e1i restri 1ii2 %ro5ita1i $ s&!te1i a as$ 3i '>! a1i ia&rtJ(. A esta este e= ele!t %e!tr& "i#estie2 "eoare e o!1i!e ele'e!te e re o!stit&ie<5lora i!testi!al$. Dar 5i1i ate!1iN N& '>! a1i "e >t ia&rt&ri 0&!e2 5$r$ aro'e sa& 5r& te. Veri5i a1i a 5er'e!t&l la ti s$ 5ie !at&ral. Ve1i 5i si#&r $ !& 4$ ;!3ela1i "a $ 4e1i &'%$ra ia&rt "e 5er'$ sa& & sta!"ar" ;!alt. Dac$ luai %asa acas$- profitai- &n orice ca"- pentru a %.nca lucruri per%ise- si%ple- *i care v$ plac- ca rasolul( ;.ncai lucruri pe care nu le vei +$si nicio at$ la restaurant- ca an+hinarea fiart$( Este elicioas$- plin$ e vita%ine *i e s$ruri %inerale- are %ulte fi#re ceea ce v$ ajut$ %ult % privina tran"itului intestinal *i sca e +lice%ia( N& &ita1i2 'ai ales2 s$ '>! a1i le#&'e, ro3ii2 s%a!a 2 a!"i4e2 4i!ete2 o!o%i"$2 %ra92 "o4le ei2 i&%er i. Ci!a !r. A, Ci!a !r. A 4a 5i #l& i"i $. (n a$ar de elementele care v sunt interzise 'n toate cazurile 5za+rul, carto$ii etc.6, va tre"ui s evitai, cu strictee, s m#ncai lipide la o mas glucidic. /$r$ li%i"e ;!sea'!$ 5$r$ ar!e2 %e3te2 &lei2 &!t2 o&$2 0r>!9$ 6 & e= e%1ia 0r>!9ei "e 4a i & DO #r$si'i2 &' este a eea %e are o '>! a1i la 'i &l "e:&!7. R$'>!2 %ri! &r'are2 toate le#&'ele 4er9i 3i ore9&l !e%rel& rat2 5asolea 3i li!tea. Daratenie- f$r$ unt- %ar+arin$- ulei sau alte +r$si%i ani%ale( A' %&tea i! l&"e ;! a east$ list$ %astele 5$ &te "i! 5$i!$ !e er!&t$2 !&'ai $ s&!t #re& "e #$sit. Da $2 tot&3i2 a4e1i 3a!sa "e a le 5i o01i!&t2 4a tre0&i !ea%$rat s$ le 4eri5i a1i2 a s$ !& o!1i!$2 s&0 !i i &! 'oti42 'aterii #rase. C.n le vei %.nca f$r$ unt *i f$r$ #r.n"$- vei evita jalea care v'ar cuprin e &ncuraj.n u'v$ cu un sos e #usuioc sau e ro*ii- a%#ele reco%an ate la ore"ul neprelucrat 9ve"i ore"ul- la Capitolul IVespre f$inoase:( Pentru a &ncheia- iat$ o i ee pentru cina nr( 42 , <up de legume 65$r$ &!t sa& s'>!t>!$7 , orez neprelucrat cu sos tomat , salat , br)nz de vaci cu 9: grsimi. V'a% at ca e/e%plu aceast$ %as$ +luci ic$ pentru a fi c.t %ai e/haustiv posi#il( )l reco%an nu%ai e/clusivi*tilor- care sunt si+uri c$ nu vor face nici o +re*eal$( Pentru c$- ac$ facei cea %ai %ic$ eroare- totul va fi co%pro%is( V$ reco%an - prin ur%are- s$ luai la cin$- ca *i la pr.n"- o %as$ proteino'Iipi ic$ pe #a"$ e ou$- carne f$r$ +r$si%e , ca pas$rea sau pe*tele , &nsoit$ e nu%eroasele le+u%e per%ise( GU.TAREA 6PICNICUL7
Iaurtul este- totu*i- un a%estec +luci o'lipi ic( De aceea- nu se reco%an $ s$ %.ncai %ai %ult e unul la o %as$( 9n(a(:
53

5K

Vi se &nt.%pla uneori- cu si+uran$- in iverse %otive- s$ nu avei ti%p s$ %.ncai( )n +eneral- e/ist$ ten ina e a s$ri peste %asa e pr.n" *i , pentru a v$ si%plifica viaa , in ou$ una2 ori renunai la %as$ ori v$ %ulu%ii s$ &nfulecai repe e un san vi*( 2u srii niciodat peste vreo mas. Este &!a "i!tre re#&lile "e a&r ale "ieteti ii. La li'it$2 '>! a1i "e )<+ ori %e 9i2 "a $ 4$ 5a e %l$ ere2 "ar !& re!&!1a1i !i io"at$ la &!a "i!tre ele trei 'ese %ri! i%ale. Este ea 'ai #ra4$ eroare %e are o %&te1i 5a e. Este el 'ai 0&! 'i:lo "e a 4$ "esta0ili9a ;!tre#&l 'eta0olis'. I!ter9i e1i<4$ a east$ %ra ti a 3i 0la'a1i<i %e to1i ei are o a"o%t$. Da $ %ro e"a1i ;! a est 5el2 or#a!is'&l "&'!ea4oastr$ se 4a #$si ;! sit&a1ia >i!el&i 8r$!it ;! 'o" !ere#&lat are ;3i 5a e re9er4e2 "e &' #$se3te e4a "e ros. )n sta iul la care ne afl$%- sunt convins c$ ai i"+onit efinitiv in %inte i eea san vi*ului cu unt *i *unc$- %.ncat &n localul u%neavoastr$ preferat- sau a chiflei infa%e cu <#ur+er= tocat( )n &ncheierea c$rii e fa$ v$ voi spune tot r$ul pe care &l cre espre +roa"nicele o#i*nuine ali%entare care ne vin irect in ara pe care o consi er$% cea %ai civili"at$ in lu%e- cu toate c$ a %iraia *i sti%a pe care ni le insufl$ sunt &n anu%ite privine 9care nu au ni%ic e'a face cu +astrono%ia sau ietetica: pe eplin &n rept$ite( Prin ce vo% &nlocui toate astea8 Dup$ tot ce ai &nv$at p.n$ acu%este e ajuns oar puin$ i%a+inaie( Iat$- la +r$%a $- tot e %&te1i &'%$ra %e!tr& a l&a o'o" o E#&st$ri $F la lo &l "e '&! $ sa& ;! ti'%&l &!ei $l$torii2 ori are ar 5i o!"i1iile, , unc de Praga, &ntot eauna t$iat$ &n felii foarte su#iri- care pot fi %.ncate cu %.naD , salam540 aici vei avea nevoie e cuit( Un coupe'papier poate folosi foarte #ineD , ou tari: le putei cere *i &n localuriD , roii0 ac$ avei +rij$ s$ avei &n per%anen$ la &n e%.n$ ni*te *erveele- ro*ia este i eal$( Poate fi %.ncat$- efectiv- ca un fructD , "r#nzeturi: toate 'er#- ar , pentru c$ tre#uie s$ fi%- &nainte e toate- practici $ voi e/clu e in oficiu #r.n"eturile e tip ca%e%#ert- ale c$ror %anifest$ri e si%patie risc$ s$ nu fie eloc apreciate e vecinii apropiai- %ai ales ac$ suntei &n tren( Ale+ei- intre ele- tipul <Ma#L#el= sau <Vache ^ui rit=( Dar "a $ s&!te1i a0sol&t li%sit "e 'eri!"e2 %&te1i2 a3a &' 4<a' 'ai se'!alat2 s$ l&a1i o #&stare al $t&it$ !&'ai "i! 5r& te. M>! a1i >t "ori1i2 %>!$ 4$ s$t&ra1i. Ne a9&l2 ;! %ri4i!1a 5r& telor2 este $ s&!t "i#erate ra%i". De a eea2 "&%$ 4reo "o&$ ore2 4$ %&te1i %o'e!i & o 225o'i $F %e are o 4e1i %otoli &3or2 & a:&tor&l &!&i '$r2 "e e=e'%l&. C8iar 3i ;! a9&ri li'it$2 !& re &r#e1i !i io"at$ la #l& i"ele rele &' s&!t %r$:it&rile &s ate2 are 4$ s&!t i!ter9ise2 sa&2 3i 'ai %&1i!2 la !a%olita!e ori altele ase'e!ea2 a s$ 4$ taie 5oa'ea. A:&!#e'2 a &'2 la s5>r3it&l /a9ei I. Da $ ;!ai!te "e a a"o%ta a este %ri! i%ii ali'e!tare '>! a1i 9a8$r ;! 'o" !or'al sa& era1i &! 'are a'ator "e "&l i&ri 3i %r$:it&ri2 4e1i %&tea sl$0i A<J B# ;! $ "i! %ri'a s$%t$'>!$. ! !i i &! a9 s$ !& 4$ o%ri1i ;! a est 'o'e!t2 "eoare e 4e1i a4ea toate 3a!sele s$ %&!e1i la lo 2 ;! "o&$ 9ile2 tot eea e a1i %ier"&t ;! o%t. D&%$ a east$ %ri'$ %erioa"$2 sl$0irea 4a "e4e!i 'ai %ro#resi4$ 3i2 ;! '$s&ra ;! are 4e1i a%li a & s r&%&lo9itate re o'a!"$rile 'ele2 %ier"erea ;! #re&tate 4a 5i !ere#&lat$. A east$ %ier"ere ;! #re&tate ar tre0&i "e i s$ ai0$ &! rit' s&s1i!&t2 "e3i se 5a e ;! 'o" a0sol&t i!"i4i"&al2 a3a "&%$ &' a' %re i9at 'ai ;!ai!te. E=%erie!1a arat$ $ re9&ltatele se o01i! 'ai &3or la 0$r0a1i "e >t la 5e'ei2 & e= e%1ia2 %oate2 a 8i%era!=io3ilor sa& a elor are 5a trata'e!te 'e"i a'e!toase "eose0ite 6&!ele 'e"i a'e!te 5a4ori9ea9$ e5e ti4 re3terea ;! #re&tate7. /e'eile ;!s$ re1i! '&lt 'ai '&lt$ a%$ 6;! 'o'e!t&l i l&l&i sa& a rea 1ie la stres 3i la %ro0le'ele a5e ti4e72 eea e %oate i!5ir'a al &lele2 %e!tr& o s &rt$ %erioa"$. Dar asta !& ;!sea'!$ $ !& 4or o01i!e re9&ltate la 5el "e 0&!e2 i "i'%otri4$. .<a re'ar at $ &!ii s&0ie 1i "e se= 5e'i!i! a4ea&2 >teo"at$2 'ai '&lte "i5i &lt$1i "e >t al1ii2 ;! o01i!erea re9&ltatelor. A& 5ost i"e!ti5i ate %atr& a&9e %osi0ile,
54

Nu se reco%an $ &n ca" e hipercolesterol( )n locul lor putei %.nca pe*te sau cra#( 9n(a(:

5?

, ,

a!=ietatea2 are sti'&lea9$ ;!tr<&! 'o" a!or'al se re1ia "e i!s&li!$? "ere#l$rile 8or'o!ale "i! 'o'e!t&l a"oles e!1ei sa& al 'e!o%a&9ei? , %ro0le'ele tiroi"ie!e2 "est&l "e rare2 "e alt5el? , o a!&'it$ 5or'$ "e re9iste!1$2 %ro%rie or#a!is'&l&i 5e'i!i! res%e ti42 'a!i5estat$ el %&1i! la ;! e%&t 3i e=%li at$ %ri! '&lti%lele %ri4a1i&!i la are a 5ost s&%&s2 a &r'are a re#i'&rilor 8i%o alori e a0&9i4e 3i s& esi4e. Da $ ;!ai!te a1i a4&t &!ele %ro0le'e ;! %ri4i!1a %ro e!t&l&i "e olesterol2 "e a &' !& 'ai a4e1i !i i el 'al 'i 'oti4 "e tea'$. Pe!tr& $2 ;! '$s&ra ;! are a1i 3ti&t s$ 4$ #estio!a1i & i!teli#e!1$ o!s&'&l "e li%i"e2 ;! 5oarte s &rt ti'% ar tre0&i s$ 4$ "e0arasa1i "e a east$ #ri:$. /&#i1i "e #r$si'i2 !& '>! a1i %rea #ras 3i2 'ai ales2 e4ita1i #r$si'ile sat&rate are 4$ '$res olesterol&l? ale#e1i #r$si'ile are s a" olesterol&l r$&2 5$ >!"&<l s$ reas $ %e el 0&!. Aceste noiuni au fost efinitiv a %ise e c$tre toi speciali*tii in lu%e- iar nu%$rul e pu#licaii *tiinifice in acest o%eniu este i%presionant 9ve"i Capitolul VIII asupra hipercolesterolului:( De*i este i%pro#a#il- s'ar putea ca %e icul u%neavoastr$ s$ nu fie cu totul e acor &n privina acestei noi a#or $ri a pro#le%ei- care nu corespun e cu ceea ce a fost &nv$at el( Evoluia %entalit$ilor se face- &n acest o%eniu- ca *i &n %ulte altele- cu o anu%it$ &ncetineal$- chiar *i atunci c.n se &nf$i*ea"$ fapte *tiinifice irefuta#ile( ! 'o" !or'al2 "a $ res%e ta1i re#&lile /a9ei I2 este i'%osi0il s$ !& o01i!e1i re9&ltate. Da $ l& r&rile sta& alt5el sa& "a $ sl$0irea se o01i!e "&%$ o %erioa"$ a!or'al "e l&!#$2 ;!sea'!$ $ e=ist$ &! l& r& %e are !& l<a1i ;!"e%li!it ore t. De 5a%t2 ar tre0&i s$ 5a e1i2 >t4a ti'%2 o list$ e=8a&sti4$ & tot eea e '>! a1i "e "i'i!ea1$ 3i %>!$ seara. ! l&'i!a a estei $r1i2 4e1i #$si2 & si#&ra!1$2 eea e !& 'er#e. .<ar %&tea2 "e e=e'%l&2 s$ o!s&'a1i %rea '&lt ia&rt sa& %rea '&lt$ 0r>!9$ "e 4a i !or'al$ 6#l& i"o<li%i"i $7 ori s$ '>! a1i & re#&laritate s&%e are2 "&%$ s%&sele elor "i! 5a'ilie2 !& o!1i! "e >t le#&'e E%er'iseF2 a, ro3ii2 '$ ri32 %ra9 et . /i1i 'ai ir &'s%e 1i 3i 4eri5i a1i s&rsa. A1i %&tea2 "e e=e'%l&2 "es o%eri $ 5ai'oasele s&%e s&!t "i! %a 8et sa& "i! &tie. Or2 "a $ s&!te1i ate!1i la o'%o9i1ia ;!s ris$ o0li#atori& %e a'0ala:2 4e1i re'ar a &i'i1i $2 %e l>!#$ le#&'ele %er'ise2 e=ist$ 3i #l& i"e rele2 s&0 5or'$ "e a'i"o!2 9a8ar&ri2 "e=tro9$2 %re &' 3i a#e!1i "e ;!#ro3are sa& olora!1i. Pri! &r'are2 5i1i #ri:&liiN C8iar "a $ a este %ri! i%ii ali'e!tare !& s&!t #re& "e %&s ;! %ra ti $2 ele er H el %&1i! ;! %ri'$ 5a9$ H &!ele e5ort&ri 3i2 8ai s$ re &!oa3te'2 &!ele sa ri5i ii. Dar !& le o'%ro'ite1i %roste3te. AtenieF Dac$ inei- &n pre"ent- un re+i% hipocaloric- nu trecei #rusc la aplicarea acestei %eto e( Or+anis%ul u%neavoastr$ se afl$ &ntr'o perioa $ e frustrare- iar o cantitate %ai %are e hran$- survenit$ #rutal- l'ar putea eter%ina s$'*i fac$ re"erve( Vei risca s$ luai 4'5 A+- &nainte e a sl$#i( Pentru a evita aceste Ailo+ra%e inutile- &ncepei s$ aplicai %eto a socotin caloriile ti%p e c.teva "ile- &n continuare *i %$rin pro+resiv raia cu c.te 3@@ e calorii pe "i( DURATA /AZEI I )ntre#area le+iti%$ care se pune- f$r$ &n oial$- o at$ ajun*i la sf.r*itul acestui capitol este2 C.t ti%p tre#uie s$ stai &n 0a"a I8 Cu riscul e a v$ face s$ ".%#ii- voi r$spun e cu o for%ul$ ra+$ unuia intre %arii no*tri co%ici- ast$"i isp$rut2 <c.tva ti%pF=( Pentru c$ aceasta epin e e un %are nu%$r e para%etri( A' %&tea r$s%&!"e $ 5a9a I tre0&ie s$ "&re9e at>t >t este !e4oie %e!tr& a s $%a "e e= es&l %o!"eral2 3tii!" $ %ro#resia sl$0irii se 5a e2 ;! #e!eral2 "&%$ riterii i!"i4i"&ale. Dar a' %&tea e!&!1a2 a re#&l$2 $ s$#ritul $azei & corespunde momentului 'n care ai atins greutatea ideal. i2 %e!tr& a o al &la2 este "e a:&!s s$ iti1i Ca%itol&l -III. ! lo s$ 4or0i' "e #re&tatea i"eal$2 ar tre0&i s$ 4or0i'2 'ai &r>!"2 "e #re&tatea "e 5or'$ sa& "e e 8ili0r&2 o !o1i&!e 5oarte i!"i4i"&al$2 e ores%&!"e ati!#erii &!&i %ra# "i! olo "e are or#a!is'&l ;!s&3i "e i"e s$ !& 'ai sl$0eas $2 sta0ili9>!"&<se.
5C

Da $ a4e1i "e sl$0it (D<(+ B#2 /a9a I ar %&tea "&ra "e la >te4a s$%t$'>!i la >te4a l&!i. Dac$ nu avei e pier ut ec.t 6'K- putei fi tentat s'o scurtai- e &n at$ ce v'ai atins o#iectivul( Or- v$ rea%intesc c$ s o%&l /a9ei I2 ;! a5ar$ "e a 4a s $%a "e Bilo#ra'ele ;! e= es este2 ;! s%e ial2 a ela "e a o"i8!i %a! reas&l2 %e!tr& a<i %er'ite s$<3i ri"i e %ra#&l "e tolera!1a la #l& o9$. ! o!se i!1$2 "a $ s &rta1i %re'at&r /a9a I2 ris a1i H & toate $ e4e!t&alele Bilo#ra'e a& "is%$r&t H s$ !&<i 5i a or"at %a! reas&l&i ti'%&l !e esar %e!tr& a<3i re $%$ta s$!$tatea. )n ipote"a c$ nu ai avea e sl$#it *i c$ ai aplica %eto a nu%ai pentru a re o#.n i o vitalitate fi"ic$ *i intelectual$ %ai %are- pro#le%a ar fi- esi+ur- aceea*i( A4e1i i!teres&l s$ %rel&!#i1i >t 'ai '&lt %osi0il 5a9a I2 %e!tr& a 4$ ree 8ili0ra ;! 'o" "e5i!iti4 toate 5&! 1iile 'eta0oli e 3i "i#esti4e. )n realitate- pro"lema duratei $azei & nu ar tre"ui pus, deoarece trecerea 'n $aza && nu se va $ace de azi pe m#ine, ci progresiv. 1i- apoi- vei constata c$ fa"a I nu v$ supune eloc la constr.n+eri- pentru c$ nu face o#iectul unor privaiuni( De altfel- vei ve ea c$ v$ vei si%i at.t e #ine &n cursul ei- &nc.t o s$ v$ vin$ +reu s'o p$r$sii( .I REZUMIM PRINCIPIILE DE BAZI ALE /AZEI I (u amestecai niciodat glucidele rele 9p.inea al#$- f$ina- f$inoasele: cu lipidele 9carnea- +r$si%ile- uleiurile: &n cursul aceleia*i %ese( <vitai toate elementele glucido lipidice 9ciocolata- avoca o- ficatul- alunele:( <liminai n totalitate zahrul in ali%entaie( (u m)ncai dec)t fin necernut. (u m)ncai dec)t p)ine neagr cu tr)e sau integral, fabricat cu fin necernut 9o %.ncai nu%ai la %icul ejun:( 8itai cartofii i, mai ales, pe cei prjii. 8itai orezul alb. ')ncai numai orez neprelucrat sau slbatic 9cu %o eraie:( (u m)ncai niciodat paste finoase fcute cu fin cernut. ;enunai provizoriu la alcool, sub toate formele0 aperitiv- vin- #ere- i+estiv( Este o %$sur$ esenial$- &n 0a"a I( Dup$ aceea- vinul va putea fi reintro us- &n o"e re"ona#ile( <vitai cafeaua prea tare. O#i*nuii'v$ s$ #ei cafea ecofeini"at$( (u srii niciodat peste o mas. Reparti"ai ali%entele &n trei %ese- luate , pe c.t posi#il , la aceea*i or$( /imitai consumul de "lipide rele#, prefer)ndu le pe cele "bune#, pentru a preveni #olile car io'vasculare 9ve"i Capitolul II:( ?ncercai s bei c)t mai puin c)nd m)ncai, pentru a evita iluarea sucurilor +astrice( Nu #ei nicio at$ la &nceputul %esei( (u m)ncai n grab. 'estecai bine i evitai orice ncordare n timpul mesei. Preparai v singuri sucurile de fructe. <vitai buturile acidulate i sucurile de fructe fabricate industrial, care conin zahr. Ateptai E ore dup o mas glucidic 6"e e=e'%l&2 "&%$ 'i &l "e:&!7 'nainte de a ingera lipide. Ateptai F ore dup o mas lipidic, pentru a ingera glucide. ')ncai multe fibre alimentare %celuloz&, salate- le+u%e ver"i- fructe 9ve"i ta#elul in Capitolul II:(

!vertisment0 cele enunate %ai sus nu constituie ec.t re"u%atul c.torva principii pre"entate &n te/t( )n nici un ca" nu tre#uie s$ le consi erai ca pe %eto a &ns$*i- su# for%$ con ensat$( Aplicaia anarhic$ a acestora- e c$tre cineva care nu ar fi luat cuno*tin$ e capitolele anterioare *i ur%$toare- ar putea uce la un e"echili#ru ali%entar ce ar risca s$ evin$ periculos atorit$ unei proaste +estiuni a lipi elor(
5B

(ot0 )n cursul acestei pri%e p$ri a% escoperit- &n %o pro+resiv- ou$ noi cate+orii e +luci e2 cele <#une=- pe care le vo% putea consu%a f$r$ a pune &n pericol pier erea &n +reutate- *i cele <rele=- pe care va tre#ui sa le control$% *i s$ le evit$% siste%atic( Diferena intre ele nu este #a"at$ oar pe %$ri%ea procentului e +luci e- ci- &n special- pe %o ul &n care &*i eli#erea"$ +luco"a potenial$ &n ti%pul i+estiei( Cu c.t f$ina va fi %ai prelucrat$- cu at.t va fi consi erat$ %ai <rea=- ca +luci $( Cu c.t p.inea va conine %ai %ulte cereale #ruteva fi inte+ral$ , eci cu c.t va conine %ai %ult$ celulo"$ , cu at.t va fi %ai <#un$=- in punct e ve ere +luci ic 9ve"i Capitolul II:( E=e'%le "e 'e!i&ri %e!tr& 0ANA IJJ Me!i&ri %e!tr& %r>!9, Salata e ro*ii Iepure cu p$trunjel 0asole ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Ri ichi cu unt Escalop e curc$ An ive &n$#u*ite Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Salat$ e ciuperci Pui fript Dovlecei +ratinai Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Pra" cu soS vine+ret$ Rinichi la +r$tar Salsifi56 Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Sar ine &n ulei C.rnai francfurter Var"$ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Salata ver e crea$ cu sl$ninu$ Pui la +r$tar ;a"$re ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante So%on afu%at
55

Salat$ e castravei 0ileu e %orun 9cu sos to%at: Spanac Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai plante Scru%#ie cu vin al# Miftec tocat la +r$tar Mroccoli Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai plante Salat$ e ini%$ e pal%ier Cotlet e porc Piureu e elina Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai plante Uelin$ cu sos r`%oula e Pulp$ e %iel Dovlecei +ratinai Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai plante Sparan+hel Calta#o* la +r$tar Piureu e conopi $ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai plante Sup$ e carne Rasol Napi , pra" , var"$ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai plante !on &n ulei

)n ca" e hipercolesterol- #r.n"a va fi eli%inat$ sau &nlocuit$ cu salat$ ver e- ori cu o #r.n"a ietetic$ 9coninut e +r$si%i re us:( 9n(a(: 56 Salsifi- r$ $cinoase ase%$n$toare cu p$st.rnacul 9Scor"onera hispanica:( 9n(tr(:

5I

Ra$ Ciuperci cu p$trunjel Salat$ Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Var"$ ro*ie Calcan cu capere Piureu e fasole ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante Mr.n"$ ;o""arella Escalop e viel Var"$ e Mru/elles Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#ceai e plante

Miftec tartar Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante 1unc$ e Pra+a So%on afu%at Spanac Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante Ou$ <%i%o"a= 9cu %aione"$: Antricot Vinete Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sla#- ceai e plante

Me!i&ri %e!tr& i!$ 6%rotei!o<Ii%i"i e7 Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$: Ochiuri Nacusc$ Iaurt natur 9unul sin+ur: M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e le+u%e Ro*ii u%plute 9ve"i reeta in ane/$: Salat$ ver e Iaurt natur 9unul sin+ur: M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e ceap$ 0lan e ton 9ve"i reeta in ane/$: Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci sla#$ M$uturi2 ap$- ceai e plante Salat$ cu #r.n"$ ;o"arellaro*ii *i #usuioc Vinete +ratinate 9ve"i reeta in ane/$: Salat$ e an ive M$uturi2 ap$- ceai e plante Castravei cu s%.nt.n$ ietetic$ 9cu coninut e +r$si%e re us: O%let$ cu %$cri* Salat$ ver e M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e pe*te 1unca e Pra+a 9sla#$: Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai e plante An+hinare cu sos vine+ret$ Ou$ ju%$ri cu ro*ii Salat$ ver e M$uturi2 ap$- ceai e plante Sup$ e le+u%e Piept e pui rece- cu %aione"$ Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai e plante Salat$ e ciuperci Vinete u%plute Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci 9scurs$: M$uturi2 ap$- ceai e plante Sparan+hel 0ileu e pe*te al#- &n$#u*it Spanac Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai e plante

6@

Di4erse 'e!i&ri #l& i"i e %er'ise ;! 5a9a I2 "ar re o'a!"ate2 ;! s%e ial2 %e!tr& 5a9a II Sup$ e le+u%e 9f$cut$ &n cas$: Ore" neprelucrat sau s$l#aticcu ro*ii Un iaurt cu @O +r$si%i Pepene ver e ;.ncare e linte 9cu sos e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase: Salat$ cu l$%.ie Un iaurt cu @O +r$si%i Cu*'cu* cu le+u%e 9f$r$ carne *i f$r$ +r$si%i: Sos e #r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i *i sos <harissa=5K Sup$ e le+u%e 9f$cut$ in cas$: Paste f$inoase inte+rale- cu ro*ii Mr.n"$ e vaci cu @O +r$si%i !o%ate cu p$trunjel la cuptor ;.ncare e fasole uscat$ 9cu sos e #r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i: Un iaurt cu @O +r$si%i Grapefrut Vinete u%plute cu piureu e ciuperci *i #r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i Un iaurt cu @O +r$si%i

(ot0 Este absolut interzis consu%ul +r$si%ilor &n aceste %eniuri +luci ice(

B. /AZA II, MENINEREA ECGILIBRULUI PONDERAL Iat$'ne &n pra+ul <re+i%ului e croa"ier$= 9re+i% e &ntreinere:( V'ai &nsu*it perfect principiile noului %o e ali%entaie( Ai eli%inat pentru tot eauna unele ali%ente <periculoase=( Ai a optat- e c.teva s$pt$%.ni- o#i*nuine ali%entare noi( Ai pier ut nu%$rul e Ailo+ra%e care constituise o#iectivul u%neavoastr$ *i suntei pre+$tii s$ trecei &n 0a"a II( Spre eose#ire e 0a"a I- care nu putea ec.t s$ fie li%itat$ &n ti%p- 0a"a II se va prelun+i- cu si+uran$- p.n$ la sf.r*itul "ilelor u%neavoastr$( )n ceea ce %$ prive*te- %$ aflu e "eci e ani &n 0a"a II *i nu %'a% %ai &n+r$*at nici cu un +ra%( 1i- totu*i- nu &%i i%pun nici o privaiune.@ 0a"a II- up$ cu% o in ic$ titlul- este fa"a meninerii echilibrului ponderal. De'a#ia in acest sta iu vo% &nv$a- cu a ev$rat- s$ ne gestionm alimentaia. )n 0a"a I ai supri%at- &n special- unele ali%ente espre care v'a% spus c$ &n anu%ite ca"uri , sunt inter"ise( )n 0a"a II- ni%ic sau aproape ni%ic nu %ai constituie o inter icie total$( Vor fi oar unele lucruri pe care le vei evita, ar nu%ai &n unele con iii( )n 0a"a II- principiile vi se vor p$rea %ai puin stricte- %ai nuanate( Aceasta este latura proprie oric$rei +estiuni( Gestiune nu &nsea%n$ oar aplicarea- &n sens strict- a unor re+uli perfect efinite o at$ pentru tot eauna- ci *i arta e a le aplica( Orice i%#ecil este capa#il s$ aplice ni*te re+uli( 1i asta &ncerc$% pe pielea noastr$ atunci c.n ave% e'a face cu o or+ani"aie a %inistrativ$- fie ea pu#lic$ sau privat$( Pentru a %inistraie e/ist$ re+ulile- toate re+ulile- *i ni%ic altceva ec.t re+ulile( Dac$ acu% nu v$ %ai propun o a %inistrare a ali%entaiei- a*a cu% ai f$cut'o &n 0a"a I- este pentru c$ ar eveni inutil$ *i o#ositoare( 1i toc%ai &n aceast$ su#tilitate- proprie artei- re"i $ toat$ iferena Qpa+3@4'3@5a &n e%.n$- ca &n ca"ul unei c$l$torii- putei %.nca , &n %o e/cepional , s%.nt.n$ sau lapte +ras- &n cantitate foarte %o erat$( ;icul ejun +luci ic- a*a cu% v$ este el reco%an at &n 0a"a I- nu v$ supune la constr.n+eri( Or+ani"ai'v$- e aceea- &n consecin$- pentru a a opta efinitiv aceste re+uli( ;i se &nt.%pl$- in c.n &n c.n - s$ iau c.te un %ic ejun e lucru- &ntr'unul in %arile hoteluri pari"iene( )n ase%enea &%prejur$ri- nu %$ pot &%pie ica s$ nu +ust in elicioasele #rio*e ori in %inunatele cornuri care %ustesc e untul cel %ai #un(
5K

Sarissa- sos picant cu #oia *i ulei- specialitate nor 'african$( 9n(tr(:

63

C.n ies e la un astfel e %ic ejun- &n %inte &nscriu auto%at aceast$ abatere la pasivul echili#rului %eu ali%entar( Ceea ce &nsea%n$- cu alte cuvinte- c$ voi ine cont e ea &n %o%entul ale+erii pr.n"ului *i a cinei( Este pro#a#il c$- &n acea "i- nu voi lua un esert cu ciocolat$ la pr.n" sau %$ voi a#ine- pe c.t posi#il- s$ #eau vin la cin$( Ai &neles eja c$ secretul unei #une +estiuni este repartizarea armonioas a abaterilor. S$ spune% c$ e/ist$ o anu%it$ toleran$ &n privina a%estecului e lipi e'+luci e( 1i c$- at.t ti%p c.t nu vei ep$*i li%ita re"ona#il$- v$ vei %enine echili#rul pon eral( Nu v$ pot spune care este aceast$ li%it$- pentru c$ ifer$ e la in ivi la in ivi ( Ea epin e e sensi#ilitatea la +luco"$ *i- %ai ales- e felul &n care va reaciona pancreasul fiec$ruia( Dac$ s'a %$rit pra+ul e toleran$ la +luco"$- up$ o fa"$ I us$ la cap$t cu serio"itate- este pro#a#il c$ pro ucia e insulin$ va fi %ai #ine controlat$ *i secretat$ e/act &n cantitatea necesar$ pentru a eli%ina e/ce entul e "ah$r in s.n+e( Dar fii pe pace- vei escoperi sin+ur- cu u*urin$- care este aceast$ li%it$- c.nt$rin u'v$ cu foarte %are re+ularitate( Pentru c$- natural- va tre#ui , ca orice #un +estionar , s$ stai &n per%anen$ cu ochii pe c.ntar *i s$ v$ suprave+heai +reutatea a*a cu% v$ suprave+heai #u+etul personal( 1tii- f$r$ &n oial$- c$ a#aterile sunt u*or e co%pensat ac$ acionai la ti%p( /a pr)nz, fie c$ luai acas$- la cantina &ntreprin erii ori &ntr'un %are restaurant- vei respecta una intre re+ulile e aur2 fr p)ineA Dac$ ai co%an at stri ii- %ai #ine cerei 5'6 &n plus- e*i acestea sunt +luci o'lipi ice- ec.t s$ %.ncai o felie e p.ine cu unt( Dac$ suntei &n restaurant- nu %.ncai p.inea pr$jit$ care v'a fost servit$ &%preun$ cu so%onul afu%at( Co%an ai- %ai #ine- so%on proasp$t %arinat cu %$rar( Este %inunat *i nu va fi &nsoit e p.ine pr$jit$( Deci nu vei fi tentat( Dac$ %.ncai ficat e +.sc$- p.inea pr$jit$ este cate+oric inter"is$( Cu at.t %ai %ult- cu c.t ficatul este ca% +luci o'lipi ic( Acesta este unul intre %otivele pentru care nu era pe lista ali%entelor per%ise &n 0a"a I( Renun.n la p.ine , cu e/cepia %icului ejun , v$ vei o#i*nui treptat s$ savurai %ai %ult %.nc$rurile rafinate cu care vei fi servii( Acest fapt este eose#it e a ev$rat &n ca"ul ficatului e +.sc$- %ai ales ac$ este proasp$t- *i pe care vi'l reco%an cu prioritate la restaurant( Pentru c$ ficat pr$jit putei %.nca &ntot eauna *i acas$( Iar aici este vor#a e o alt$ re+ul$- care are prea puin e'a face cu o#iectul c$rii e fa$- at fiin c$ se refer$ la principii le+ate %ai e+ra#$ e +astrono%ie &n +eneral( Re+ula este ur%$toarea2 la restaurant, m)ncai ceea ce nu putei m)nca acas. Deseori- sunt uluit &n faa conservatoris%ului e care fac ova $ cei ce %$ &nsoesc la restaurant- fie c$ sunt france"i- fie c$ sunt str$ini( C.n se uit$ &n lista e %.nc$ruri- ale+ ne+re*it ceea ce este %ai co%un *i %ai clasic- a ic$ ceea ce %$n.nc$ &n fiecare "i- in iferent ac$ se afl$ acas$ ori &n str$in$tate( Este nevoie e toat$ iplo%aia *efului e sal$ pentru a'i convin+e s$ renune la friptura #anal$ care sea%$n$ cel %ai #ine cu hrana lor o#i*nuit$( Dac$ au ova $ e tot at.t e puin$ i%a+inaie *i creativitate &n activitate- atunci &i pl.n+ pe patronii sau pe acionarii lor( >a restaurant- co%an ai %ai ales pe*te( !oc%ai &n prepararea pe*telui *i'au e%onstrat %arii #uc$tari france"i talentul( 0rana este una intre puinele $ri in lu%e un e , chiar *i la K@@ e Ailo%etri e $r% , se +$se*te &ntot eauna pe*te( Profitai *i &ncurajai aceast$ e/cepional$ stare e fapt( Pentru a reveni la p.ine- voi face o concesie oar c.n o %.ncai cu #r.n"$( Dac$ suntei &ntr'unul in locurile rare- un e se serve*te p.ine nea+r$- voi &nchi e ochiinu%ai &n ca"ul &n care nu ai avut nici o a#atere i%portant$ p.n$ atunci- *i v$ voi &n+$ ui e/cepionala co%#inaie intre #r.n"$ e capr$- p.inea nea+r$ *i un vin e ;` oc- vechi e c.iva ani( . /$i!oasele Chiar *i &n 0a"a II- persist s$ trate" cu ispre cartofii- ore"ul prelucrat- pastele al#e *i poru%#ul( Ai &neles- esi+ur- &n 0a"a I- c$ acestea sunt- al$turi e p.inea al#$- principalele vinovate pentru cre*terea &n +reutate *i c$- e fiecare at$ c.n sunt a%estecate cu lipi ele- creea"$ con iii
64

favora#ile epunerii Ailo+ra%elor &n e/ces( Ca *i &n ca"ul p.inii- este %ai #ine s$ le eli%inai e la %asa e pr.n" *i e sear$- cu e/cepia &%prejur$rii c.n luai- &n %o eli#erat- o alt$ eci"ie( Dac$- e e/e%plu- v'ai hot$r.t s$ v$ &n eplinii pofta e cartofi pr$jii- nu pier ei in ve ere s$'i %.ncai cu o salat$ %are- ale c$rei fi#re vor %ic*ora efectul acestei a#ateri( Uneori- poate vei fi &n situaia e a nu putea refu"a a#aterea( Dar nu &nsea%n$ c$ tre#uie s$ ce ai cu u*urin$( Prin aceasta &nele+ c$ tre#uie s$ v$ <pro+ra%ai= &ntr'un ase%enea %o - &nc.t , in instinct , s$ reacionai ne+ativ- respin+.n 'o in oficiu( Dar fii lini*tii- chiar ac$ vei ajun+e la o ase%enea perfor%an$- vor e/ista suficiente &%prejur$ri c.n vei fi o#li+ai s$ facei e/cepii e la re+ul$pentru ca s$ v$ satisfacei o poft$( )n --#uc$t$ria %o ern$= un e %.nc$rurile sunt servite cu farfuria- e/ist$- &n +eneral- 5'6 le+u%e oferite rept +arnitur$( Dac$ in patru l$sai una- nu va o#serva ni%eni( Nu%ai c$- se poate &nt.%pla s$ fii invitai la vreo vecin$ e palier ori la vreo %$tu*$ #$tr.n$ *i acr$( 1i- ac$ ai l$sa &n farfurie cea %ai %ic$ f$r.%i$ e cartof +ratinat ori vreun #o# e ore" care nu s'a e"lipit- relaiile u%neavoastr$ socio'fa%iliale ar avea e suferit( Atunci- va tre#ui s$ a %itei o a#atere &n plus- cu at.t %ai sup$r$toare- cu c.t nu v$ a uce nici o pl$cere &n co%pensaie( )n orice ca"- tre#uie s$ *tii c$- up$ ce v'ai %.ncat , cu pl$cere sau nu , farfuria e +luci e rele- va tre#ui s$ le sc$ ei in alt$ parte- fie in #$utur$- fie in esert( Dac$- in nefericire- suntei o#li+ai s$ &n+hiii nu nu%ai ore"ul- ci *i pr$jitura &nec$cioas$- cu stafi e *i ro%- pe care +a" a a preparat'o special pentru u%neavoastr$- v$ vei &n+reuna consi era#il pasivul( 1i poate c$ vei fi nevoii- &n funcie e +ravitatea a#aterii- s$ v$ &ntoarcei vreo ou$ "ile la 0a"a I- pentru a resta#ili echili#rul( )n schi%#- tre#uie s$ v$ pun &n +ar $ &n privina unei ten ine naturale e a consi era , &n ca"urile isperate , c$- ac$ tot s'a us totul e r.p$- %$car s$ nu v$ %ai facei +riji( 1i e a v$ spune- l$s.n u'v$ p$+u#a*- c$ --o s$ ve ei u%neavoastr$ cu% o s$ v$ escurcai cu pa+u#ele=( Acesta este un pericol care v pate i trebuie, cu orice pre, s nu cedai n faa luiA Nu &ncetai nicio at$ s$ aplicai principiile &nv$ate- su# prete/tul c$ -- e Cr$ciun este i%posi#il s$ le aplici=( 1tiu asta- pentru c$ este o situaie &n care %'a% aflat e %ulte ori2 chiar *i &n &%prejur$rile cele %ai critice este posi#il s$'i +estione"i #ine ali%entaia( Ai f$cut o a#atere in o#li+aie- e acor - ar tre#uie s$ *tii cu% s$ o co%pensai- at.t &n pre"ent( c.t *i &n perioa a ur%$toare- evit.n , cel puin , ceea ce este posi#il e evitat( Dac$ &ncepei s$ punei &n practic$ reco%an aiile %ele < up$ ureche=D atunci nu vei reu*i nicio at$ s$ ie*ii la li%an( Ceea ce tre#uie , *i ai &neles acest lucru , este s$ v$ ri icai c.t %ai %ult pra+ul e toleran$ la +luco"$( Dac$ revenii &n 0a"a I ori e c.te ori ai luat &n +reutate 5'6 Ailo+ra%e- nu vei avea chiar o reu*it$( V$ pot spune- in e/perien$- c$ up$ "ece ani- &n care %i'a% +estionat #ine 0a"a II ,pra+ul %eu e toleran$ la +luco"a este e/tre% e ri icat( Aceasta &nse%n.n c$- cu c.t e*ti %ai vi+ilent &n pri%ii ani- cu at.t poi s$ supori %ai #ine- up$ aceea- a#aterile %ari( ;eto a pe care o propun are ca scop s$ v$ scoat de sub dependena fa$ e proastele o#i*nuine ali%entare pe care le avei in copil$rie( Una intre cheile succesului este adaptarea unor obinuine pozitive. Dac$ acestea sunt #ine &nsu*ite &n 0a"a I- nu vei %ai avea practic nici un efort e f$cut &n 0a"a II( Prin aceasta &nele+ c$ vei o#.n i o serie e refle/e care vor in uce- &n per%anen$- ale+erea cea #un$- &n ca rul +estiunii u%neavoastr$( Dac$- &ntr'un restaurant- ve ei pe lista e %.nc$ruri c$ au ni*te spa+hete care v$ fac poft$co%an ai'le( Dar facei asta &n cuno*tin$ e cau"$( Profitai la %a/i%u% e pl$cerea e a le %.ncaar inei'le #ine %inte- pentru a co%pensa ulterior efectele ne+ative( )n ipote"a c$ v$ eci ei- &n cursul unei %ese- s$ %.ncai pateu e ficat e +.sc$- stri ii *i scoici Saint Hac^ues , f$r$ s$ v$ lipsii e sticla e MrouillL- care %er+e a*a e #ine la crustacee , *i &nt.lnii &n felul principal un cartof- puin ore" sau ni*te paste- evitai le cu orice pre. Nu suntei chiar a*a e sla#i- ce nai#a- ca s$ nu fii &n stare s$ re"istaiF Citin aceste r.n uri- *tiu c$ nu suntei total convin*i c$ vei fi capa#ili s$ facei fa$ *i s$ avei estul$ voin$ pentru a l$sa &n farfurie- cu hot$r.re- ceva ce v$ place( Ei #ineF vei ve ea c$- e fapt- va fi %ai u*or ec.t v$ i%a+inai( C.n vei constata- cu #ucurie- re"ultatele spectaculoase la care ai ajuns &n 0a"a I- cu%p$tarea va veni e la sine( )n %o
65

incon*tient- vei avea %ari ificult$i e a ce a &n faa tentaiilor( Vei ajun+e- treptat- la o auto're+lare( )ntr'un fel- v$ vei auto'+estiona( ". /r& tele )n ceea ce prive*te fructele- re+ulile pe care vi le'a% at &n capitolul consacrat 0a"ei I vor fi aplicate % continuare( Prin ur%are- tre#uie s$ continuai s$ %.ncai fructele pe sto%acul +ol( Cu si+uran$- ai &neles c$ aceast$ re+ul$ &*i are ori+inea nu at.t &n cantitatea foarte relativ$ e +luci e 9fructo"$ *i +luco"a: in fructe- c.t , %ai ales , &n faptul c$ acestea in ur%$- in+erate o at$ cu alt$ %.ncare- sunt prost i+erate( Citii #ine capitolul asupra i+estiei *i vei afla %ai %ulte( E/ist$ &ns$ anu%ite fructe- al c$ror procent e +luci e este at.t e %ic- &nc.t nu este nici un inconvenient aca le %.ncai &n 0a"a II- chiar *i &n fiecare "i- ac$ v$ plac( Acestea sunt c$p*unile"%eura *i %urele( >a pr.n" *i la cin$- la restaurant *i acas$- %.ncai c$p*uni *i "%eur$( Dac$ %asa u%neavoastr$ este autentic una proteino'lipi ic$- le putei a $u+a s%.nt.n$( Dar fii ateni- f$r$ "ah$r praf- ci ,la nevoie , cu "aharin$( Dac$ nu ai avut nici un fel e a#ateri 9&n afara vinului: sau ac$ acestea au fost %ici- putei cere chiar *i fri*c$- e*i conine puin "ah$r( Acas$- putei prepara fri*ca folosin "aharin$( ;ai e/ist$ un fruct pe care &l putei %.nca f$r$ +rij$ &n 0a"a II- la &nceputul %esei- #ine&neles2 acesta este pepenele +al#en( )n ca"ul &n care &l %.ncai ca antreu- a*teptai- ac$ este posi#il- un sfert e or$ &nainte e a in+era altceva- %ai ales c.n ur%ea"$ pe*te sau carne( Aceasta se &nt.%pl$ &n +eneral- la %esele luate la restaurant( Dac$ pepenele se +$se*te printre antreuri- &l putei a%esteca f$r$ pro#le%e cu toate salatele- &n afara e cele f$cute cu ou- %aione"$- sau %e"eluri( Dar *i aicireco%an area nu are &n ve ere ec.t eventualele pro#le%e e i+estie( Pentru c$- &n privina pepenelui +al#en- riscurile e &n+r$*are sunt foarte %ici( Nu%ero*i cititori ai e iiilor prece ente %i'au scris- &ntre#.n u'%$ ac$ tre#uie s$ consi ere fructele fierte la fel ca fructele cru e( A* fi tentat s$ r$spun afir%ativ- cu unele nuane( 0ructele fierte fer%entea"$ %ai puin ec.t cele cru e( Deci tul#ur$rile +astrice ar fi %ai re use( Un co%poto par$ coapt$ sau o piersic$ <%el#a= nu repre"int$- prin ur%are- ec.t o a#atere foarte %ic$( )n schi%#- tre#uie s$ *tii c$ fi#rele fructelor fierte &*i pier &n cea %ai %are parte propriet$ile- %ai ales &n ceea ce prive*te puterea lor hipo+lice%ic$( C.t espre fructele &n sirop- tre#uie s$ le e/clu ei &n totalitate in pricina coninutului %are e "ah$r( 0ructele uscate al c$ror in ice +lice%ic este %e iu- care conin- &n %ajoritate- fi#re #inef$c$toare- vor putea fi incluse &n ali%entaie- pentru a susine un efort fi"ic %are( S%ochinele uscate sunt- esi+ur- cele %ai #une intre ele- iar #ananele cele %ai rele( e. Desert&rile Acest su#capitol- ca *i cel consacrat vinului- este cel %ai apropiat e sufletul %eu- pentru c$e felul %eu- &%i plac < ulciurile= &n +eneral- *i la sf.r*itul %esei- &n special( 0iecare are punctul s$u sla#( Dar este suficient s$ *tie s$ *i'l controle"e( )n ceea ce %$ prive*te- %'a* putea lipsi e cartofi toat$ viaa- e paste ca% vreun an- ar f$r$ ciocolat$ n'a* re"ista %ai %ult e o s$pt$%.n$( <Noua #uc$t$rie= inclu e *i <o noua cofet$rie= *i tre#uie s$ recunoa*te% c$- e peste "ece ani- %arii no*tri #uc$tari- care sunt toi *i %ari cofetari- au f$cut pro+rese consi era#ile &n o%eniul creativit$ii *i al in+enio"it$ii( Cofetarii france"i au evenit- e la istan$- cei %ai #uni in lu%e- prin ori+inalitateafru%useea- parfu%ul natural *i- %ai ales- prin ietetica pro uselor lor ,Gaston >enbtre5? este- cu si+uran$ unul intre cei %ai %ari %ae*tri &n %aterie *i este fericit c$ *i'a f$cut at.ia iscipoli- care nu sunt eparte e a'*i e+ala profesorul( Chiar *i cofet$ria <0ra%#oisier=5C in cartierul nostru- %erit$ s$ fie recunoscut$ ca un %o el al +enului- at.t sunt e e/traor inare spu%ele e acolo- unele %ai
5? 5C

Gaston >enbtre- rue Auteuil 66- Paris 3?( 0ra%#oisier- Avenue Colonel Monnet 33- Paris 3?(

66

u*oare *i %ai in+enioase ec.t altele( )n 0a"a II vei putea aprecia aceste elicii- &n li%itele siste%ului nostru( Dac$ v$ plac pr$jiturile- nu le %.ncai ec.t pe cele %ai u*oare- care sunt *i cele %ai #une( Cele %ai co%pati#ile cu %eto a noastr$ sunt- natural- cele care conin cea %ai puin$ f$in$ *i cel %ai puin "ah$r( Dup$ cu% sosurile <noii #uc$t$rii= nu cuprin f$in$- nici <noile pr$jituri= , *i- %ai ales- spu%ele , nu o conin 9 ec.t &n cantitate %ic$ sau eloc:- iar "ah$rul este- &ntot eauna- foarte puin( Cre%a fon ant$ e ciocolat$ a%$ruie- a c$rei reet$ o vei +$si &n ane/$- nu conine ec.t K@ +ra%e e f$in$- la o +reutate total$ a pr$jiturii e circa 3 A+- a ic$ KO. C.t espre "ah$r- nici %$car nu a fost prev$"ut( Puinul pe care &l conine ciocolata a%$ruie folosit$ este suficient( Iat$ eci o pr$jitur$ cu care v$ putei electa- &nscriin oar o a#atere %o est$ &n pasivul u%neavoastr$ coti ian( V$ reco%an - toto at$- spu%a e ciocolat$- eoarece aceasta nu conine aproape eloc +luci e- cu e/cepia puinului care se +$se*te &n ciocolata a%$ruie( Iar ac$ nu este suficient e ulceup$ +ustul u%neavoastr$- ceea ce %'ar %ira- a $u+ai puin$ "aharin$ 9ve"i reeta in ane/$:( A% &nceput cu ciocolata pentru c$ este pasiunea %ea( )%i place foarte %ult *i- ac$ este e cea %ai #un$ calitate 9cu coninut %are e cacao:- nu are ec.t puine +luci e- iar in icele s$u +lice%ic , e+al cu 4@ , este sc$"ut(5B Dar e/ist$ *i alte lucruri la fel e #une printre <noile eserturi=( Mavare"a- e e/e%plu- este o spu%$ e fructe 9luai- e preferin$ #avare"a cu c$p*uni sau cu "%eur$:- care are consistena unei tarte( Conine estul "ah$r *i c.teva +luci e rele- ar &n cantitate re"ona#il$( S$ spune%- totu*i- f$r$ a c$ ea &n pati%a calculelor- c$ felia e #avare"$ conine %ai puine +luci e rele ec.t o furculi$ e cartofi pr$jii- o felie e p.ine pr$jit$ sau 4'5 fursecuri( )n afar$ e #avare"$- %ai e/ist$ *arlota- espre care a* putea spune c$ este un fel e #avare"$ &%#r$cat$ &n aluat( ;.ncai interiorul- care este- eseori- o &n+heat$- *i l$sai &n farfurie aluatul- care nu pre"int$ nici un fel e interes +astrono%ic *i care- &n schi%#- este for%at in +luci e rele cu concentraie %are( Dac$ v$ place &n+heata- nu v$ lipsii e ea- pentru c$ in icele s$u +lice%ic este sc$"ut 95K:( Cantitatea e "ah$r pe care o conine este relativ %ic$ 9la &n+heata e #un$ calitate:- &ns$ in icele +lice%ic al &n+heatei e fructe- f$r$ fri*c$- este e ?K( !re#uie s$ %ai *tii c$ r$ceala &n+heatei , contrariu a ceea ce se cre e , nu contri#uie la u*urarea i+estiei( !otu*i- asta tin oa%enii s$ crea $- atorit$ i%presiei foarte fu+itive pe care o +enerea"$ r$ceala( 1i- ac$ v$ place &n+heata- poate c$ preferai s'o %.ncai cu sos e ciocolat$ cal $- *i cu un %unte e fri*c$- pus elicat su# o u%#relu$ japone"$( Nu &n+hiii &n sec( Ca a#atere- nu repre"int$ nici %$car echivalentul unui nesuferit e cartof( C.t espre tarte- fie ele preparate in ustrial- fie &n cas$- au , atorit$ cantit$ii e f$in$ *i e "ah$r un coninut , un procent e +luci e rele care ar tre#ui s$ v$ ea e +.n it( Dar- &nc$ o at$ totul este o chestiune e ale+ere( Pentru c$ #ucata e tart$ nu este %ai rea ec.t un cartof copt &n spu"$ sau ec.t ou$ lin+uri e ore" al#( Dac$ nu v'ai a#$tut ec.t puin sau eloc toat$ "iua- hot$r.i sin+uri( Dar- ca *i &n toate celelalte privine- nu ale+ei s$ %.ncai ceva ec.t ac$ suntei si+uri c$ %icul sacrificiu pe care va tre#ui s$'l facei up$ aceea este justificat e calitatea %.nc$rii( 5. Al ool&l !oate #$uturile alcoolice ar tre#ui s$ fac$ o#iectul unei +estiuni separate( )n 0a"a II- a*a cu% v'a% at e &neles- vei putea #ea iar #$uturi alcoolice- ar &n anu%ite li%ite( )nsea%n$ c$ va tre#ui*i &n ca"ul lor- s$ facei o ale+ere( V$ previn c$ nu vei putea s$ inclu ei in oficiu , chiar ac$ este unul intre vechile o#iceiuri , #$uturile'aperitiv- vinul al#- vinul ro*u *i i+estivele( Chiar ac$ suntei e/cepional$- care , prin efiniie &nsea%n$ *i alte a#ateri- nu este &nelept s'o facei( Va tre#ui s$ v$ +estionai #$utura- up$ cu% v$ +estionai %.ncarea( 8. B$&t&rile<a%eriti4
5B

Confor% lucr$rii 3irtuile terapeutice ale ciocolatei e Dr( Serv` ROMER!- E ( Artulen- Paris( 9n(a(:

6K

Ca aperitiv- luai %ai cur.n un pahar e vin sau e *a%panie #un$- ec.t GhisAL sau +inchiar ac$ le a $u+ai ap$ sau sifon5I- pentru c$ a#aterea este %ai %ic$( Un GhisAL repre"int$ echivalentul- &n alcool- al unei ju%$t$i e litru e vin ro*u( Personal- prefer s$ %$ re"erv pentru vin( Acesta este %otivul pentru care nu #eau nicio at$ aperitive la restaurant- iar acas$ cu totul e/cepional( )n chip e aperitiv- *i pentru <a ciocni= cu co%esenii- cer- e preferin$- un pahar e vin( De altfel- &n %ajoritatea ca"urilor- &i cer chelnerului s$ a uc$ i%e iat vinul pe care &l vo% #ea la %as$( Dac$ este un Mor eau/ t.n$r sau un Meaujolais e calitate superioar$ 9MrouillL- 0Ieurie:- %er+e cu orice( De aceea- nu este nevoie- s$ a*teptai p.n$ co%an ai toate felurile- pentru a *ti ce vei #ea( 1iapoi- putei co%an a &ntot eauna altceva &n ti%pul %esei- ac$ e necesar- chiar ac$ nu luai ec.t o ju%$tate e sticl$( Vinul #$ut ca aperitiv este- para o/al- o practic$ venit$ in str$in$tate( >a NeG corA- Merlin sau Sin+apore putei cere un pahar e vin- ca aperitiv- f$r$ ca *eful e sal$ s$ v$ consi ere , a*a cu% se &nt.%pl$ e %ulte ori &n 0rana , rept un $ran in creierii %unilor Corre"e sau un %uncitor e la Renault( Cre c$ este e prisos s$ v$ %ai reco%an s$ nu #ei ec.t un sin+ur aperitiv( ;ai ales c.n este GhisAL sau ceva echivalent( Dac$ nu putei altfel- ceea ce %'ar %ira- %ai #ine luai &nc$ un pahar e vin sau e *a%panie( )n +eneral- %o%entul aperitivului este cel %ai +reu e ep$*it- atunci c.n e*ti preocupat e #una +estiune a ali%entaiei tale( Dac$ v$ aflai la ni*te prieteni- acesta este %o%entul cel %ai trenant eoarece +a" a &i a*teapt$- e %ulte ori- pe ulti%ii invitai- pentru a ter%ina prepararea unor anu%ite %.nc$ruri- care poate ura %ai %ult e o or$( Dac$ suntei printre cei care au politeea e a fi punctuali- putei fi pu*i &n situaia e a suporta vreo ou$ ore un aperitiv( Este prea %ult- c.n nu ai e ron$it ec.t +luci e rele *i c.n e*ti hot$r.t s$'i p$stre"i a#aterile pentru vinul ro*u- pus cu ra+oste la &nvechit- &n pivni$- e c$tre prietenul u%neavoastr$ sau pentru cre%a e "%eur$ pe care +a" a o reu*e*te- e o#icei- la perfecie( ;esele care- pentru %ine- au evenit un a ev$rat co*%ar sunt cele or+ani"ate e an+lo' sa/oni( E*ti ru+at s$ fii acolo la *ase *i ju%$tate- ar- chiar ac$ ajun+i cu o ju%$tate e or$ %ai t.r"iu- s$ nu'i faci ilu"ii c$ ai putea %.nca ceva %ai evre%e e ora opt sau nou$( ;ai p$stre"- &nc$ vie- trista a%intire a unei seri petrecute la ni*te en+le"i- care toc%ai se instalaser$ &ntr'o su#ur#ie a Parisului- *i- un e- la ou$spre"ece f$r$ un sfert- o pereche e france"i s' a ri icat s$ plece( Nu %ic$ le'a fost surpri"a- c.n st$p.na casei le'a spus cu un accent &nc.nt$tor2 <Vai- oar nu vrei s$ plecai chiar acu%- c.n vo% servi cina8= Ace*tia veniser$- cu scrupulo"itatela ora *apte- +.n in u'se c$ en+le"ii %$n.nc$ foarte evre%e( Patru ore up$ aceea- r$sti%p &n care nu acceptaser$ ec.t un sin+ur < rinA=- ajutai *i e hipo+lice%ie- ajunseser$ la li%itele isper$rii( Dac$ avei e/periena unor ase%enea serate- ai r$%as- cu si+uran$- uluii v$".n ce cantitate e alcool pot &n+hii- pe sto%acul +ol- an+lo'sa/onii( Poate ai re%arcat *i c$ cea %ai %are +rij$ a st$p.nului casei este s$ <rea uc$= &n per%anent$ la acela*i nivel lichi ul in p$h$rele invitailor( Aceast$ practic$- pe l.n+$ faptul c$ nu'i per%ite s$ *tii c.t #ei , lucru care constituie ulti%a intre +rijile lor , &i eter%in$ pe an+lo'sa/oni s$'*i ia paharul cu aperitiv atunci c.n sunt ru+ai s$ treac$ la %as$( A*a ceva poate p$rea lo+ic- in %o%ent ce $ pe inafar$ 9nu preci"e" cine anu%e(((:( A% acor at %ai %ult$ atenie aperitivului- pentru a su#linia c$ acesta constituie- eseori- o capcan, fapt care &l va face cu at.t %ai +reu e controlat( Dar- ac$ %$ +hi e" up$ e/periena %ea- e/ist$ &ntot eauna %o alitatea e a evita pericolul( Este e ajuns s$ vrei( Oricu%- a%intii'v$ #ine re+ula e #a"$- &n aceast$ privin$2 %.ncai &n preala#il proteine' lipi e 9#r.n"$- sala%- pe*te etc(:- pentru c$ #$utura pe sto%acul +ol este nu nu%ai o ere"ie- ci *i &nceputul unei catastrofe %eta#olice( 3inul )n capitolele prece ente a% pre"entat &n c.teva repri"e su#iectul respectiv *i ai putut tra+e conclu"ia c$ preferina %ea se &n reapt$ %ai ales spre vinul ro*u- &n +eneral- *i spre Mor eau/- &n special(
5I

!onicul #$ut sin+ur sau cu un alcool este o #$utur$ care conine "ah$r( Nu'l %ai #eiF 9n(a(:

6?

Este a ev$rat *i %$ voi e/plica aici- ar asta nu &nsea%n$ c$ %'a* lep$ a e vinurile al#e sau e alte vinuri ro*ii( Preci"e" &nc$ o at$2 totul este o chestiune e ale+ere- &n ca rul +estiunii fiec$ruia( Recunosc c$ cel %ai #un vin- care %er+e cu un e/celent pateu e ficat e +.sc$- este vinul e Sauterne( 1i- ac$ avei norocul e a avea &n farfurie un ficat e +.sc$ e/cepional- cel %ai #un %o e a'l aprecia este s$'l &nsoii cu un pahar e Sauterne( Dar gestiunea este arta compromisurilorA 0icatul- up$ cu% *tii- este +luci o'lipi ic- ceea ce &nsea%n$ , chiar *i pentru cantit$ile si%#olice , c$ a'l %.nca este o %ic$ a#atere( Sauterne'ul este ulce *i constituie eci o %ic$ a#atere potenial$- &n plus( 1i- ac$ v$ folosii toi <joAerii= chiar e la &nceputul %esei- cu% vei %ai +estiona restul8 Dar suntei li#eri s$ v$ hot$r.i pentru Sauterne- cu con iia s$ v$ li%itai strict la un %ini%u%- a ic$ at.t c.t este necesar ca s$ v$ savurai ficatul e +.sc$( S$ *tii &ns$ c$ un pahar e Sauterne echivalea"$ cu trei pahare e ;e oc( Din %o%ent ce pute% #ea %ai %ulte pahare e vin , la o %as$ nor%al$ , f$r$ a ne co%pro%ite echili#rul +luci o'lipi ic- atunci s$ #e% un vin %ai puin ulce- ceea ce constituie o foarte %ic$ a#atere( Vinul ro*u *i vinurile al#e seci pre"int$- &n +eneral acest avantaj. Dar cu toate c$ v$ reco%an &n special vinul ro*u- tre#uie s$ preci"$% anu%ite nuane- e %are i%portan$( Sta#ilin o ierarhie a vinurilor- pe pri%ul loc a* plasa vinul ro*u t.n$r- al c$rui coninut e alcool se situea"$ &ntre I *i 34( )n aceast$ cate+orie vei +$si vinurile e Meaujolais- e Ga%aL- e >oara , ca Chinon- Mour+ueil- Anjou- Sau%ur- Cha%pi+nL , *i %ulte alte vinuri e re+iune- care se #eau tinere- cu% este cel e Savoia( Este evi ent c$- pe %$sur$ ce co#ori %ai &n su coninutul e alcool cre*te( Dar asta nu este un %otiv e a le a la o parte( 0rance"ul- &n +eneral- *i pari"ianul- &n special- au ten ina prea pronunat$ e a consi era c$ un vin ro*u e Mor eau/ nu tre#uie #$ut ec.t up$ ce s'a &nvechit c.iva ani( Este falsF 1i &i felicit pe speciali*tii- ca *i pe re actorii revistelor e +astrono%ie- care pro%ovea"$ i eea c$ foarte %ulte vinuri e Mor eau/ pot fi #$ute tinere( De aceea +$si%- &n pre"ent- &n %ajoritatea celor %ai #une restaurante france"e- o +a%$ vast$ e e/celente <vini*oare e Mor eau/=( Criticii +astrono%ici nu uit$- e altfel- s$ preci"e"e acest lucru &n co%entariile lor *i o fac cu at.t %ai convin+$tor- cu c.t raportul intre calitate *i pre este &ntot eauna satisf$c$tor( !otu*i- asta nu &nsea%n$ c$ ar tre#ui s$ trat$% cu in iferen$ %arile soiuri care %o$ie &n str$fun urile pivnielor cunoscute- ci i%potriv$( Dar tre#uie s$ *tii c$ vinurile vechi- fie ele e Mour+o+ne ori e Mor eau/- nu se #eau- ci se e+ust$( )nv$ai s$ facei acest lucru- care tre#uie neap$rat s$ fie o parte co%ponent$ a culturii oric$rui france"( Din p$cate- %i s'a &nt.%plat e %ai %ulte ori s$ constat- &n cursul unor %ese la care participau str$ini *i france"i- c$ ace*tia in ur%$ erau ru*inos e inculi &ntr'un o%eniu &n care nu%ero*i str$ini se puteau %.n ri cu ni*te cuno*tine i%presionante( A% re%arcat &ntot eauna c$ acest tip e cuno*tine poate fi e %are ajutor &n ca rul relaiilor pu#lice- &n +eneral- *i la %esele e afaceri- &n special( Chiar ac$ iscuia se &nnoa $ cu +reu- chiar ac$ interlocutorii sunt str$ini- v$ +arante"- in e/perien$- ca acesta este un su#iect eose#it e pl$cut *i preferat conversailor cu privire la vre%e sau chiar la cursul olarului( )ntorc.n u'ne la reco%an $rile cu privire la vin- cre c$ &n 0a"a II putei #ea trei pahare e vin ro*u f$r$ s$ tul#urai echili#rul +eneral al noului %o e ali%entaie( Iat$- ca e/e%plu- o %as$ perfect echili#rat$2 +iuperci B la grecCue limb de mare la grtar, zacusc salat zmeur cafea decofeinizat !rei pahare e vin ro*u #$ute la aceast$ %as$ nu v$ vor &n+r$*a- cu con iia s$ nu &ncepei s$ #ei ec.t la sf.r*itul pri%ului fel- a ic$ up$ ce ai avut +rij$ s$ in+erai o cantitate e hran$ suficient$ pentru a neutrali"a- &ntr'o anu%ita %$sur$- efectul alcoolului( 1i- contrariu a ceea ce ai putea cre e- vinul nu va avea ca efect secun ar so%nolena e up$'a%ia"$( Daca avei o reuniune e lucru up$ %as$- vei constata c$ para o/al- toc%ai cei care au
6C

%.ncat +luci e rele , &n special p.ine al#a , *i nu au #$ut- poate- ec.t ap$- vor avea o puternic$ ten in$ e a %o$i( Este a#solut evi ent c$- ac$ nu ai #ea eloc vin- ar fi *i %ai- #ine( Dar scopul acestei c$ri este e a v$ ar$ta c$- respect.n anu%ite re+uli fun a%entale- v$ putei per%ite- totu*i- s$ v$ satisfacei *i o#li+aiile socio'profesionale- *i pl$cerea personal$( )n schi%#- seara- la cina e acas$ #ei ap$- c$ci nu este e orit s$ ep$*ii o ju%$tate e litru e vin pe "i( A% preci"at eja c$ un principiu eose#it e i%portant este acela e a nu #ea pe ne%.ncate( Aceasta este practica pe care v'a% &ncurajat s'o a optai( Daca in+erai alcool pe sto%acul +ol- acesta trece i%e iat &n s.n+e *i este- astfel- %eta#oli"atcu efectele pe care le cunoa*tei e acu%2 secreie e insulin$- stocare e ener+ie *i e +r$si%i e re"erv$- precu% *i stare e a%eeal$- atunci c.n nu suntei o#i*nuii cu #$utura( Daca alcoolul &nt.lne*te ali%entele in sto%ac- are loc o co%#inaie- iar %eta#oli"area lui va fi &ncetinit$( Cu c.t aceasta va fii %ai lent$- cu at.t va eclan*a %ai puin efecte secun are ne+ativecu% sunt cele e %ai sus( Pute% e uce c$ ave% tot interesul s ncepem s bem c)t mai t)rziu posibil, put)nd s ne scoatem p)rleala la sf)ritul mesei. !oto at$- v$ reco%an s$ nu #ei nicio at$ ap$ &n cursul %esei( Poate vi se pare para o/alar v$ voi spune care sunt %otivele acestei afir%ai( C.n #ei vin pe sto%acul eja plin- %eta#oli"area vinului este , up$ cu% ai &neles&nt.r"iat$- eoarece alcoolul este a#sor#it %ai &nt.i e c$tre ali%ente( Deci va fi i+erat o at$ cu ele( 1i- ac$ aceste ali%ente sunt proteine sau lipi e 9carne- pe*te:- care , prin efiniie , se i+er$ foarte &ncet %eta#oli"area alcoolului va fi- *i ea- cu at.t %ai &nt.r"iat$( Or- se *tie c$- cu c.t aceasta este %ai &nt.r"iat$- cu at.t vinul <&n+ra*$= %ai puin( Dac$ #ei ap$ &n alternan$ cu vinul- nu facei ec.t s$ iluai alcoolul cu apa- iar acest a%estec- &n loc s$ se co%#ine cu celelalte ali%ente- atorit$ saturaiei- va fi %eta#oli"at rapi *i va trece &n s.n+e- ca *i cu% ai fi fost cu sto%acul +ol( !oat$ lu%ea v$ reco%an $ s$ #ei %ult$ ap$ spre a per%ite eli%inarea e*eurilor or+anice( Este a ev$rat- ar a #ea ap$ &n ti%pul %esei este o ere"ie- cu e/cepia ca"ului c.n o #ei foarte %o erat( ;ai &nt.i- pentru c$ $unea"$ i+estiei- sucurile +astrice fiin &n %are %$sur$ iluate- iar apoi pentru c$ este cel %ai #un %ijloc e a %eta#oli"a i%e iat alcoolul pe care l'ai #$ut( De aceea, obinuii v s bei c)t mai puin n timpul mesei si, mai ales, s nu bei ap atunci c)nd bei vin. i. B$&t&ri "i#esti4e Pentru c$ ai &neles prea #ine c$ alcoolul este cu at.t mai bine %eta#oli"at cu c.t este #$ut %ai spre sf.r*itul %esei- poate v$ a*teptai s$ v$ spun c$- ac$ #ei ceva alcoolic up$ ce ai %.ncateste %ai inofensiv ec.t un pahar cu ap$ %ineral$ e Vichi( Cre &ns$ c$ v$ voi e"a%$+i( <P$h$relul= #$ut la sf.r*itul %esei poate s$ ajute- totu*i- la i+estie( De un e *i nu%ele e < i+estiv=( Pentru c$ alcoolul are proprietatea e a i"olva +r$si%ile( Dac$ %asa a fost #o+at$ &n lipi e- alcoolul poate ajuta &n procesul i+estiv( Munica %ea 9n$scut$ &n re+iunea Mor eau/:- care s'a stins cu &ncetul la v.rsta e 3@4 ani- nu ter%ina nicio at$ o %as$ 9 up$ a%intirile celor ce au cunoscut'o in cea %ai fra+e $ tineree:- f$r$ s$ #ea un pahar intr'un cele#ru lichior( De altfel- la %as$ nu a #$ut nicio at$ altceva ec.t Mor eau/( Eu &nsu%i nu a% v$"ut'o #.n vreo at$ ap$ &n cursul %esei( Cealalt$ #unic$ 9ori+inar$ in Gers- re+iunea Ar%a+nac: a %urit %ult %ai t.n$r$2 la II e ani( 1i ea #ea c.te o pic$tur$ up$ %as$- ar nu cu re+ularitate( De aici *i p.n$ la a e uce c$ a%.n ou$ escoperiser$ &n <p$h$rel= secretul lon+evit$ii- este un pas pe care nu %$ ha"ar e" s$'l fac( Dar tre#uie s$ recunoa*tei c$ acesta este un feno%en tul#ur$tor( Din punct e ve ere tehnic- a* spune c$- ac$ %asa nu a fost ec.t foarte %o est <stropit$=alcoolul #$ut la sf.r*it nu poate avea un efect catastrofal- %ai ales c.n a fost #$ut &n cantitate foarte %ic$( )n schi%#- ac$ vrei s$ #ei un coniac intr'un pahar at.t e %are &nc.t v$ intr$ &n el *i capul6B

n'a* r$spun e pentru ur%$ri- %ai ales ac$ ai #$ut eja 6'K pahare e vin &n ti%pul %esei( Un pahar plin ochi cu alcool repre"int$ echivalentul a 5'6 pahare e vin( 0acei totalul *i <Uin'te- P.rleoF= V$ las s$ tra+ei sin+uri conclu"ia( Ca5ea&a )n 0a"a II- v$ reco%an s$ p$strai #unele o#iceiuri pe care le'ai eprins &n 0a"a I- a ic$ s$ nu consu%ai ec.t cafea ecofeini"at$( )n %$sura &n care ai reu*it s$ eli%inai o#oseala #rusc$ atorat$ hipo+lice%iei *i sto%acului &n+reuiat- nevoia e cafea va isp$rea co%plet( Renunarea la cofein$ este la fel e salutar$ ca *i renunarea la nicotin$( !otu*i- ac$ ai reu*it s$ v$ ri icai pra+ul e toleran$ incolo e care are loc secreia e insulin$- eventuala a#sor#ie a unei %ici cantit$i e cofein$ nu va constitui o a%eninare pentru echili#rul u%neavoastr$ re+$sit( :. Celelalte 0$&t&ri Cu privire la celelalte #$uturi pe care le'a% anali"at &n 0a"a I , li%ona ele- sucurile aci ulatelaptele *i sucul e fructe , nu a% nu%ic e a $u+at( Respectai *i &n 0a"a II toate reco%an $rile pe care vi le'a% at %ai &nainte( Co! l&9ie 0a"a II este cel %ai u*or *i- toto at$- cel %ai +reu e respectat( Este %ai u*oar$ ec.t 0a"a Ieoarece nu i%plic$ ec.t foarte puine restricii- iar inter iciile sunt *i %ai puine( )n schi%#- este %ai ificil$ pentru c$ cere o +estiune &n e%.natic$ *i su#til$- ale c$rei principale caracteristici sunt per%anena *i ri+oarea( Prin ur%are- fii vi+ileni *i &ntot eauna ateni- pentru c$ va tre#ui s$ evitai riscurile( Pri%ul risc pe care tre#uie s$'l ocolii este eroarea de gestiune. Aceasta const$ &n +estionarea ali%entaiei in.n cont e un sin+ur factor &n acela*i ti%p( E/e%plu2 #ei un GhisAL &nainte e %as$ *i apoi a*teptai felul principal- pentru ca s$ &ncepei unul intre cele ]trei pahare e vin per%ise( Dac$ ai reinut #ine c$ aciunea alcoolului este %ai re us$ atunci c.n avei sto%acul plin- s$ nu a*teptai un efect spectaculos al acestei practici- c.n ai #$ut- %ai &nainte- un aperitiv pe ne%.ncate( >a sf.r*itul capitolului v'a% re"u%at re+ulile e aur ale 0a"ei II( Stu iai'le #ine- pentru a le aplica &n %o ar%onios( Dar riscul cel %ai %are este acela e a v$ +estiona ali%entaia altern.n perioa ele e <total$ ne+lijen$= cu revenirea la stricteea 0a"ei I- ca s$ salvai <ce %ai putei=( Dac$ v$ l$sai u*i e o ase%enea practic$- nu cre c$ vei re"ista %ai %ult e trei luni- up$ care vei a#an ona totul *i vei reveni proste*te &n punctul e plecare- a ic$ la acelea*i Ailo+ra%e( O#iectivul pe care tre#uie s$ vi'l fi/ai- *i care este scopul %eto ei %ele- este s$ ajun+ei s$ v$ sta#ili"ai( 1i nu vei reu*i ec.t +estion.n #ine 0a"a II- care tre#uie s$ ure"e toat$ viaa( Dac$la &nceput- 0a"a II v$ %ai i%pune c.teva constr.n+eri- pe "i ce trece va fi tot %ai u*or e aplicat( Pentru c$- pe %$sur$ ce o practicai- +estionarea ali%entaiei va eveni o o#i*nuin$ *i un refle/( Atunci- vei fi ajuns la un nou %o e a tr$i( Nu v$ l$sai i%presionai *i escurajai e anturajul u%neavoastr$( Nu &ncercai nici s$'i convin+ei cu orice pre pe cei care n'au nici un chef s$'*i schi%#e eprin erile( Eu a% f$cut +re*eala- la &nceput- e a &ncerca s$ convertesc pe toat$ lu%ea la noua %ea <reli+ie=( Ocupai'v$ e/clusiv e u%neavoastr$( Gestionai'v$ ali%entaia f$r$ ca s$ *tie *i vecinii e %as$( Chiar ac$ +re*elile a#erante pe care ei le fac &n faa u%neavoastr$ v$ tre"esc instinctul e Saint'Mernar - nu &ncercai s$'i ajutai ac$ nu v'o cer( Dorin s$'i ajutai f$r$ voia lor- riscai s$'i ve ei evenin a+resivi- pentru c$ &i facei s$ se si%t$ prost( C$ci %uli intre ei *tiu c$ +re*esc- ar nu au nici o voin$ s$ ias$ in aceast$ stare( V'a% spus eja c$ 0a"a II &nsea%n$ o %are li#ertate- %ai ales- &n ale+ereD ar aceasta este o <li#ertate su# suprave+here=- o li#ertate con iionat$( Suprave+heai'v$ &n per%anen$( Nu fii pri"onierul +reut$ii- ci o#servai oar ceea ce arat$
6I

c.ntarul( !re#uie s$ avei un c.ntar suficient e sensi#il pentru a pune &n evi en$ cu preci"ie re"ultatul a#aterilor( Prin taton$ri- ur%$rin &ntot eauna o#iectivul e a atin+e +reutatea i eal$- vei reu*i s$ v$ p$strai echili#rul( Dac$- in nefericire- vei &ncepe s$ v$ a#atei- nu schi%#ai irecia aleas$( 0acei- pur *i si%plu- corecia necesar$ pentru a o lua in nou pe ru%ul cel #un( !reptat- vei ve ea c$ ai &nceput s$ fii con u*i pe nesi%ite e <pilotul auto%at=( REZUMATUL PRINCIPIILOR /AZEI II +ontinuai s nu amestecai glucidele rele cu lipidele. Dac$ suntei constr.n*i- &ncercai s$ nu le a#sor#ii ec.t &n cantitate %ini%$- &nsoin u'le cu %ulte fi#re 9 e e/e%plu- salat$:( (u m)ncai niciodat nici zahr buci, nici tos, nici miere, nici dulcea, nici bomboane, ,olosii, n continuare, zaharin dac este necesar. (u m)ncai deloc $ sau doar n cazuri excepionale $ finoase %excepie fac orezul neprelucrat sau slbatic, pastele complete i legumele uscate&. +ontinuai s nu m)ncai p)ine la pr)nz i la cin( Nu %.ncai ec.t la %icul ejun p.ine nea+r$ sau inte+ral$( ,erii v de sosuri. !sigurai v c nu conin fin( ?nlocuii de fiecare dat, c)nd este posibil, untul cu margarina de floarea soarelui 9&n special la %icul ejun:( (u consumai dec)t lapte degresat( ')ncai mai ales pete i preferai lipidele "bune#, pentru a preveni bolile cardio vasculare( ,ii ateni la deserturi. Nu %.ncai ec.t c$p*uni- "%eur$ *i %ure( ;.ncai cu %o eraie ciocolat$- &n+heat$ 9 e fructe: *i fri*c$( Evitai- pe c.t posi#il- pr$jiturile pe #a"$ e f$in$- +r$si%i *i "ah$r( Ale+ei %ai e+ra#$ spu%ele e fructe cu ou$ sau cre%ele cu "ah$r puin 9lapte e pas$recre%$ en+le"easc$:( 5ei c)t mai puin la mas( (u bei niciodat buturi alcoolice pe stomacul gol. <vitai s bei aperitive i digestive. Acestea nu tre#uie s$ fie #$ute ec.t &n %o cu totul e/cepional( 5ei, de preferin, ampanie i vin, ca aperitiv- ar %.ncai &n preala#il cru it$i- #r.n"$%e"eluri sau #uc$ele e cra#. /a mas, bei de preferin ap 9nu +a"oas$: sau vin 9nu %ai %ult e o ju%$tate e litru pe "i:. (u bei ap, duc bei vin. 5ei apa n rstimpul dintre mese 9circa un litru *i ju%$tate pe "i:( !teptai s m)ncai suficient, nainte de a ncepe s bei vin. (u bei niciodat buturi acidulate, cola i limonade. +ontinuai s bei numai cafea decofeinizat ori cafea i ceai slabe. ;epartizai v n mod echilibrat abaterile, pe parcursul mai multor mese.

E-EMPLE DE MENIURI ZILNICE DIN /AZA II2 PENTRU PI.TRAREA ECGILIBRULUI PONDERAL I ATENUAREA ABATERILOR
Pri'a 9i ;icul ejun Un fruct P.ine nea+r$ ;ar+arin$ ietetic$6@ Cafea ecofeini"at$ >apte e+resat Avoca o cu sos vine+ret$ 0riptur$ cu fasole ver e

Pr.n"
6@

A#atere %ic$(

K@

Cin$

Cre%$ cara%el M$uturi2 4 pahare e vin63 Sup$ e le+u%e O%let$ cu ciuperci Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci 9#ine scurs$:

A "o&a 9i ;icul ejun Suc e portocale Cornuri *i #rio*e64 Unt Cafea cu lapte65 Cru it$i 9ro*ii X castravei: 0ileu e pe*te sla# la +r$tar Spanac Mr.n"$ M$uturi2 un sin+ur pahar e vin An+hinare cu sos vine+ret$ Ou$ ju%$ri cu ro*ii Salat$ ver e M$uturi2 ap$

Pr.n"

Cin$

A treia 9i ;icul ejun Un fruct P.ine nea+r$ ;ar+arin$ ietetic$66 Cafea ecofeini"at$ >apte s%.nt.nit Aperitiv2 un pahar e vin al#d X cu#ulee e #r.n"$ So%on afu%at Pulp$ e oaie cu fasole pitic$ Salat$ ver e Mr.n"$ Spu%$ e ciocolat$6K M$uturi2 5 pahare e vin6? Sup$ e le+u%e Ro*ii u%plute 9ve"i reeta: Salat$ ver e Mr.n"$ e vaci cu @O +r$si%i M$uturi2 ap$

Pr.n"

Cin$

A %atra 9i ;icul ejun Ou$ ju%$ri 1unc$ C.rnat Cafea sau cafea ecofeini"at$ X lapte 3 u"in$ e stri ii !on la +r$tar cu ro*ii !art$ cu c$p*uni 6C M$uturi2 4 pahare e vin6B Sup$ e le+u%e Conopi $ +ratinat$ Salat$ ver e

Pr.n"

Cin$

A#atere %are( A#atere %are( 65 A#atere %ic$( 66 A#atere %ic$( 6K A#atere %ic$( 6? A#atere %are( 6C A#atere %ic$( 6B A#atere %are(
63 64

K3

Iaurt M$uturi2 ap$ A i! ea 9i)L ;icul ejun Pr.n" Suc e portocale 0ul+i e cereale cu #r.n"$ e vaci cu @O +r$si%i Cafea sau cafea ecofeini"at$ X lapte e+resat 0icat e +.sc$K@ So%on la +r$tar cu spanac Cre%$ fon ant$ e ciocolat$ a%$ruieK3 M$uturi2 5 pahare e vinK4 Sufleu e #r.n"$ Mer#ec cu linteK5 Mr.n"$ >apte e pas$reK6 M$utur$2 5 pahare e vinKK

Cin$

(ot0 A cincea "i este at$ nu%ai cu titlu e e/e%plu( )n nici un ca" nu constituie o reco%an are- %ai ales &n privina cantit$ii e vin- care este e/cesiv$- eoarece *ase pahare e vin ep$*esc cu %ult ju%$tatea e litru consi erat$ ca un %a/i%u% ce nu tre#uie ep$*it &n cursul unei "ile( Prin ur%are- acest tip e a#atere va tre#ui s$ fie a#solut e/cepional( A 3asea 9i H Re4e!ire o'%let$ la 5a9a I. ;icul ejun Pr.n" P.ine nea+r$ Mr.n"$ e vaci cu @O +r$si%i Cafea sau cafea ecofeini"at$ X lapte e+resat Cru it$i 9castravei- ciuperci- ri ichi: Pe*te &n$#u*it cu sos to%at Mr.n"$ M$uturi2 ap$- ceai rusesc sau ceai e plante Sup$ e le+u%e 1unc$ sla#$ Salat$ ver e 3 iaurt

Cina

A 3a%tea 9i ;icul ejun P.ine nea+r$ Mr.n"$ e vaci Cafea sau cafea ecofeini"at$ >apte e+resat Salat$ e an ive Antricot cu fasole ver e C$p*uni M$uturi2 3 pahar e vinK? 0ructe2 3 portocal$ 3 %$r 3 par$ 3K@ +ra%e e "%eur$ M$uturi2 ap$

Pr.n"

Cin$

A o%ta 9i ;icul ejun A#atere %ic$( A#atere %are( K3 A#atere %ic$( K4 A#atere %ic$( K5 A#atere %ic$( K6 A#atere %are( KK A#atere %ic$( K? A#atere %ic$(
6I K@

P.ine nea+r$

K4

Pr.n"

Cin$

;ar+arin$ ietetic$ Cafea sau cafea ecofeni"at$ >apte e+resat CocAtail e crevei !on cu vinete Salat$ ver e Mr.n"$ M$uturi2 4 pahare e vinKC Sup$ e le+u%e ;.ncare e linte C$p*uni M$uturi2 3 pahar e vinKB

KC KB

A#atere %ic$( A#atere %ic$(

K5

CAPITOLUL VI GIPOGLICEMIA H BOALA .ECOLULUI


A% v$"ut eja c$ %eta#olis%ul este procesul e transfor%are a ali%entelor &n ele%ente vitale pentru corpul u%an( C.n vor#i%- e e/e%plu- espre %eta#olis%ul lipi elor- prin aceasta &nele+e% procesul e transfor%are a +r$si%ilor( Scopul principal al c$rii e fa$ este- &n realitate- stu ierea %eta#olis%ului +luci elor *i a consecinelor acestuia( A% v$"ut- &n capitolele prece ente- c$ insulina 9hor%onul secretat e pancreas: joac$ un rol eter%inant &n %eta#oli"area +luci elor( 0uncia e #a"$ a insulinei este- e fapt- aceea e a funciona asupra +luco"ei in s.n+e- astfel &nc.t s'o fac$ s$ penetre"e &n celule- asi+ur.n - &n acest %o - for%area +lico+enului in %u*chi *i in ficat *i- uneori- epunerea e +r$si%i e re"erv$( Insulina +one*te eci +luco"a 9"ah$rul: in s.n+e- ceea ce are ca efect sc$ erea procentului e "ah$r coninut e acesta 9+lice%ie:( Dac$ pancreasul pro uce o cantitate e insulin$ prea %are *i pe care o eli#erea"$ prea eseci ac$ aceasta este- e fapt- isproporionat$ &n raport cu +luco"a pe care o are e %eta#oli"atprocentul e "ah$r in s.n+e va sc$ ea la un nivel anor%al e %ic( )n acest ca"- ne afl$% &n stare e hipo+lice%ie( Prin ur%are- hipo+lice%ia nu este atorat$ &ntot eauna unei carene e "ah$r &n ali%entaie- ci unei prea %ari secreii e insulin$ 9hiperinsulinis%:- ur%are a unui a#u" anterior e "ah$r( Dac$- e e/e%plu- v$ si%ii intr'o at$ o#osii- pe la ora 33 i%ineaa- aceasta arat$- &n %ajoritatea ca"urilor- c$ procentul e "ah$r in s.n+ele u%neavoastr$ este %ai %ic ec.t nor%al( V$ aflai &n stare e hipo+lice%ie( Dac$ in+erai o +luci $ rea- su# for%a unui fursec sau a unor ulciuri oarecare- aceasta va fi transfor%at$ foarte repe e &n +luco"$( Pre"ena +luco"ei &n s.n+e va face s$ creasc$ procentul e "ah$r *i vei si%i- efectiv- o anu%it$ a%eliorare( Dar +luco"a in s.n+e va eclan*a auto%at o secreie e insulin$- care o va face s$ ispar$- restituin u'ne hipo+lice%ia cu un procent e "ah$r *i %ai sc$"ut ec.t la &nceput( Acesta este- e fapt- feno%enul care va eclan*a cursul vicios ce uce ne+re*it la a#u"uri( Un %are nu%$r e oa%eni e *tiin$ e/plic$- e altfel- alcoolis%ul ca fiin consecina unei hipo+lice%ii cronice( De &n at$ ce alcoolicului &i sca e procentul e "ah$r in s.n+e- acesta se si%te r$u *i este &ncercat e orina e a #ea( Alcoolul este foarte repe e transfor%at &n +luco"$- procentul e "ah$r in s.n+e se %$re*te- iar #$utorul si%te o %are u*urare( Din nefericire- sen"aia e #ine va isp$rea foarte rapi - c$ci insulina va face s$ sca $ *i %ai %ult procentul e "ah$r in s.n+e( >a c.teva %inute up$ ce *i'a ter%inat pri%ul pahar- alcoolicul resi%te o nevoie *i %ai %are e a #ea altul- pentru a face s$ ispar$ , in nefericire- pentru un ti%p prea scurt , efectele insuporta#ile ale hipo+lice%iei( Astfel- &nele+e% %ai #ine feno%enul e <lips$=( A olescenii- %ari consu%atori ai #$uturilor foarte ulci- au o cur#$ +lice%ic$ a c$rei confi+uraie sea%$n$ cu inii e fer$str$u- aproape ca la alcoolici( De aceea , %e icii a%ericani au constatat acest fapt , situaia respectiv$ &i pre ispune pe tineri la alcoolis%ul care #.ntuie- e altfelin ce &n ce %ai %ult &n ca%pusurile universitare( Or+anis%ul lor este- &ntruc.tva- pre+$tit *i aproape pro+ra%at pentru a trece e la #$uturile r$coritoare la alcool( Acesta este un %otiv &n plus pentru a atra+e atenia p$rinilor asupra riscurilor poteniale ale a#u"ului e +luci e rele( Si%pto%ele e hipo+lice%ie sunt ur%$toarele2 , o#oseal$ #rusc$, irita#ilitate, nervo"itate, a+resivitate, ner$# are, nelini*te, c$scat- lips$ e concentrareK6

, ureri e cap, transpiraie e/cesiv$, pal%e u%e e, ran a%ent *colar sc$"ut , tul#ur$ri i+estive, +reuri, ificult$i &n e/pri%are( >ista nu este e/haustiv$ *i- totu*i- este i%presionant$( Dar a fi &n stare e hipo+lice%ie nu &nsea%n$ c$ ai toate aceste si%pto%e( 1i nu &nsea%n$ nici c$ aceste si%pto%e apar &n %o per%anent( Unele sunt foarte efe%ere *i pot isp$rea up$ ce %$n.nci ceva( Ai o#servat- e e/e%plu- c$ unele persoane evin treptat nervoase- insta#ile- chiar a+resive- pe %$sur$ ce se apropie ora la care iau %asa( Printre aceste si%pto%e este unul- totu*i- %ai frecvent ec.t- celelalte- pe care l'ai re%arcatpro#a#il- chiar la u%neavoastr$ *i la cei in jur2 este oboseala. O caracteristic$ a epocii noastre este- &ntr'a ev$r- +enerali"area o#oselii( Cu c.t or%- se istrea"$ *i au %ai %ult ti%p li#er- cu at.t oa%enii sunt %ai o#osii( Di%ineaa- c.n se scoal$- sunt eja <istovii=- la sf.r*itul i%ineii- nu %ai pot s$ re"iste( )n pri%ele ore ale up$'a%ie"ii or% cu capul pe #irou( Este o#oseala #rusc$ e up$ %asa e pr.n"( >a sf.r*itul "ilei e lucru- &*i epui"ea"$ ulti%ele resurse pentru a se &ntoarce acas$( Se t.r$scliteral%ente( Seara nu fac ni%ic- %o$ie &n faa televi"orului( Noaptea- &*i caut$ so%nul( C.n l'au +$sit- a venit ti%pul s$ se scoale *i un nou ciclu re&ncepe( Atunci- &nvinov$esc stresul vieii %o erne"+o%otul- transportul- poluarea- lipsa e %a+ne"iu- iar pentru a lupta &%potriva acestui feno%en- nu *tiu ce s$ fac$ altceva ec.t s$ #ea cafea tare- s$ ia vita%ine *i s$ruri %inerale sau s$ fac$ Lo+a( )n %ajoritatea ca"urilor- o#oseala este o pro#le%$ e +lice%ie *i e e"echili#ru ali%entar( Procentul e "ah$r in s.n+ele conte%poranilor no*tri este- &n %o cronic- anor%al e sc$"ut( Iar aceast$ situaie este consecin$ irect$ a unei ali%entaii e/cesiv e #o+ate &n +luci e rele( Prea %ult "ah$r- prea %ulte #$uturi ulci- prea %ult$ p.ine al#$- prea %uli cartofi- paste- ore" al# *i #iscuii care +enerea"$ o secreie e/cesiv$ e insulin$( ;ult ti%p a e/istat convin+erea c$ nu%ai su#iecii care au ten ina e a se &n+r$*a cu u*urin$ pot fi hipo+lice%ici( Dar stu ii recente efectuate &n special &n Statele Unite- au ar$tat , &n ulti%ii 3@ ani , c$ *i foarte %uli oa%eni sla#i sunt afectai e hipo+lice%ie- in cau"a consu%ului e/cesiv e "ah$r *i e +luci e rele( Diferena intre cele ou$ cate+orii se afl$ la nivelul %eta#olis%ului2 pri%ii se &n+ra*$- pe c.n cei in ur%$ nu2 !otu*i- &n ceea ce prive*te procentul e "ah$r in s.n+efeno%enul *i consecinele sale sunt acelea*i( Stu iile pun &n evi en$ *i faptul c$ fe%eile sunt eose#it e sensi#ile la variaiile +lice%ice( Se cre e c$ aceasta ar fi o e/plicaie pentru frecventele lor schi%#$ri e ispo"iie( )n orice ca"- s'a ove it c$ epresiile post'natale sunt o consecin$ irect$ a st$rii hipo+lice%ice le+ate e na*tere( Dac$ vei pune cu serio"itate &n practic$ %eto a pre"entat$ &n capitolul prece ent- vei putea constata rapi - &n afar$ e pier erea &n +reutate- *i alte consecine po"itive( 3ei regsi, efectiv, mai mult bucurie de a tri, mai mult optimism i vitalitate. Dac$ aveai st$ri e o#oseal$ #rusc$- nu le vei %ai avea( Vei fi ca noi- in punct e ve ere fi"ic *i %ental( Supri%.n consu%ul e "ah$r *i li%it.n u'l pe cel e +luci e rele- eci supri%.n orice secreie e/cesiv$ e insulin$- procentul e "ah$r in s.n+e se fi/ea"$ la nivelul s$u i eal( 4rganismul i regsete treptat instinctul de a fabrica el nsui zahrul de care are nevoie, din grsimile de rezerv. Nu%ai cu aceast$ sin+ur$ con iie procentul opti% este asi+urat( Dup$ opinia %e icilor *i a oa%enilor e *tiin$ cu care a% cola#orat- hipo+lice%ia este una intre afeciunile cele %ai prost ia+nosticate( C$ci si%pto%ele sunt at.t e nu%eroase *i variate&nc.t %e icii +enerali*ti nu o a %it ec.t foarte rar( Unul intre %otive ar fi- se pare- o proast$ infor%aie asupra su#iectului- e care &nv$$%.ntul %e ical se ocup$ oar c.teva ore- &n toi anii e stu iu( Dar cel %ai #un %o e a *ti ac$ suntei sau nu hipo+lice%ici este e a pune &n practic$ re+ulile ali%entare enunate &n capitolul prece ent( >a %ai puin e o s$pt$%.n$ up$ ce ai &nceputvei constata- cu entu"ias% o feno%enal$ a%eliorare a <for%ei=( Vei escoperi <aceast$ vitalitate pe care o aveai &n u%neavoastr$= *i care , &n ciu a consu%ului e ap$ %ineral$ %e icinal$ , nu s'a
KK

e/teriori"at p.n$ acu%( De %ulte ori- o#oseala ine/plica#il$ &*i poate +$si ori+inea &n carena e vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( A epii re+i%urilor hipocalorice sunt lipsii e aceste ele%ente- atorit$ cantit$ilor %ici e ali%ente in+erate( 0eno%enul este accentuat *i e faptul c$ solul- prea solicitateste s$r$cit e aceste su#stane( De aceea- pentru a fi &n for%$- tre#uie s$ %.ncai fructe- le+u%e- cereale neprelucrate- p.ine inte+ral$ *i s$ consu%ai uleiuri ve+etale &n cantitate %ic$( Astfel- vei avea asi+urat$ raia corectat$ e %icronutri%ente- ceea ce v$ +arantea"$ o funcionare opti%$ a or+anis%ului(

CAPITOLUL VII DIGE.TIA


Poate vei fi tentai s$ trecei cu ve erea lectura acestui capitol cre".n c$ esenialul pe care oreai s$'l aflai in cartea e fa$ a fost pre"entat &n pa+inile anterioare( Dac$ aceasta v$ este intenia- vreau s$ v$ convin+ c$ riscai s$ pier ei infor%aii e/tre% e interesante( Nu nu%ai c$ vei escoperi- &n sf.r*it- %otivul pentru care avei unele pro#le%e +astro' intestinale- ar vei *ti , %ai ales , cu% s$ le evitai &n viitor( Este a ev$rat c$ i+estia este un su#iect e specialitate- ceea ce ar putea s$ v$ &n ep$rte"e e el a priori. Dar %$ voi li%ita la o pre"entare si%plificat$- respect.n - totu*i- esenialul pe care tre#uie s$'l *tii pentru a &nele+e perfect %ecanis%ele i+estive( A.PECTUL TEGNIC AL PROBLEMEI DIGE.TIEI Di+estia este procesul fi"iolo+ic care uce la %eta#oli"area ali%entelor( Acesta are un aspect fi"ic sau %ecanic *i- %ai ales , pentru c$ aceasta ne interesea"$ aici , un aspect chi%ic( )n i+estie se istin+ patru etape principale- le+ate e2 3( , +ura 4(, sto%ac 5(, intestinul su#ire 6( , intestinul +ros 9colonul: (. G&ra e Rolul %ecanic , %asticaia , e+lutiia e Rolul chi%ic , secreia salivar$ Saliva conine o en"i%$KI foarte i%portant$- nu%it$ ptialina- ce are proprietatea e a transfor%a a%i onul &n maltoz- a ic$ &ntr'un "ah$r co%ple/- a c$rui i+estie se va prelun+i p.n$ &n intestin( De fapt- &n cavitatea #ucal$- nu are loc ni%ic %ai i%portant ec.t for%area #olului ali%entar( Sin+urul care &*i &ncepe transfor%area aici- su# efectul ptialinei- este a%i onul( De un e re"ult$ i%portana unei %asticaii suficiente *i a unei entiii s$n$toase( A. .to'a &l e ;olul mecanic Ca *i &n ca"ul intestinului- acest rol este pur peristaltic( A ic$ sto%acul este ani%at , &n
O en"i%$ este un catali"ator( Se *tie c$ nu%eroase su#stane nu se a%estec$ &ntre ele( De aceea- tre#uie folosit$ o a treia su#stant$- a c$rei pre"en$ eclan*ea"$ co%#inaia sau reacia( Aceasta a treia su#stan$ se nu%e*te catali"ator( 9n(a(:
KI

K?

%o%entul i+estiei , e contracii %usculare al c$ror scop este evacuarea coninutului s$u &n intestin( e Rolul chi%ic Sto%acul va secreta- %ai &nt.i sucuri i+estive 9aci clorhi ric- %ucin$: pentru a crea un %e iu aci - per%i.n - astfel- pepsinei 9en"i%a iasta"$ in sto%ac: s$'*i &n eplineasc$ %isiunea( Pepsina va ataca proteinele 9carnea *i pe*tele: *i va &ncepe transfor%area acestora( >ipi ele 9+r$si%ile: fac o#iectul unui &nceput e hi roli"$ care va continua &n intestin( J. I!testi!&l s&01ire e !ciunea mecanic , peristaltic$ e !ciunea chimic A%i onul- evenit %alto"$- se transfor%$ , %ulu%it$ en"i%elor in secreia pancreatic$ , &n +luco"$ 9"ah$r si%plu:( >ipi ele sunt transfor%ate &n aci"i +ra*i( Proteinele sunt transfor%ate &n a%inoaci"i( Dac$ totul s'a petrecut #ine &n intestinul su#ire- su#stanele nutritive prelucrate vor putea fi irect asi%ilate e c$tre or+anis%( Gluco"a 9fost$ +luci $:- a%inoaci"ii 9anterior proteine: *i aci"ii +ra*i 9anterior lipi e: vor fi asi%ilai prin eli#erare &n s.n+e( )( I!testi!&l #ros 9colonul rept- ascen ent- transversal- st.n+ *i escen ent: e !ciunea mecanic0 , peristaltic$ e !ciunea chimic Macteriile in intestinul +ros au %isiunea esenial$ e a aciona prin inter%e iul fermentaieiasupra resturilor e a%i on *i e celulo"$- iar prin inter%e iul putrefaciei acionea"$ asupra re"i uurilor proti ice( )n acest sta iu- are loc a#sor#ia ele%entelor asi%ila#ile *i for%area %ateriilor fecale- cu o eventual$ pro ucie e +a"e( AME.TECURILE ALIMENTARE C.n o%ul cavernelor pleca la v.n$toare- el se hr$nea toat$ "iua cu fructele s$l#atice pe care le cule+ea pe parcurs( )ntors la a $postul lui- consu%a carnea v.natului pe care &l ucisese( )n perioa ele ificile sau &n ca"ul penuriei e carne- supravieuia %.nc.n anu%ite r$ $cini( Dac$ vei o#serva %o ul &n care se hr$nesc ani%alele &n stare e li#ertateD in s.nul naturii- vei putea re%arca faptul c$ nici ele nu a%estec$ nicio at$ iferitele ali%ente pe care le consu%$( P$s$rile- e e/e%plu%$n.nc$ r.%ele *i insectele &ntr'un %o%ent al "ilei- iar +r$unele &n altul( O%ul este sin+ura fiin$ vie care consu%$ ali%entele up$ ce le'a a%estecat( Se pare c$ acesta este unul intre %otivele eseniale pentru care sufer$ at.t e es e tul#ur$ri intestinale( !ul#ur$rile intestinale atorate unei i+estii pertur#ate &n %o constant stau , e altfel , eseori la ori+inea unui %are nu%$r e #oli- f$r$ ca le+$tura clar$ intre cau"$ *i efect s$ poat$ fi sta#ilit$( Nu voi pre"enta aici o anali"$ etaliat$ a tuturor co%#inaiilor ali%entare posi#ile *i nici nu voi ar$ta consecinele lor eventuale- pentru fiecare ca" &n parte- eoarece nu constituie o#iectul c$riia*a c$ las aceast$ sarcin$ unor speciali*ti &n fi"iolo+ie( ;$ voi li%ita- pur *i si%plu- s$ v$ ajut- pentru ca s$ v$ facei o i ee suficient e cuprin"$toare &n privina feno%enului *i pentru ca s$ &nele+ei %ai #ine anu%ite efecte secun are po"itive pe care le vei constata up$ punerea &n aplicare a %eto ei e +estiune ali%entar$ propus$ &n cartea e fa$( Cu si+uran$- v$ a%intii una intre reco%an $rile %ele 9ve"i Capitolul V:2 <&n +eneralfructele nu tre#uie co%#inate cu alt ali%ent=( C.n sunt asociate cu o alt$ hran$- fructele pertur#$ efectiv i+estia &ntre+ului *i- cu aceea*i oca"ie- &*i pier propriet$ile #enefice 9vita%ine etc(: pentru care au fost in+erate( Dar pentru ca cele e %ai sus s$ nu r$%.n$ o afir%aie +ratuit$ in partea %ea *i pentru c$KC

e acu% cunoa*tei- &n %o esenial- procesul e i+estie- v$ invit s$ citii &n continuare( Co'0i!a1ia 5r& te<a'i"o! 0ructul care conine fructo"$ 9%ono"ahari $ sau "ah$r si%plu:- r$%.ne foarte puin &n sto%ac- eoarece este i+erat- aproape &n &ntre+i%e- &n intestinul su#ire( )n schi%#- a%i onul 9f$in$- f$inoase etc(: &ncepe s$ fie %eta#oli"at &nc$ in cavitatea #ucal$un e- %ulu%it$ aciunii ptialinei- en"i%a in saliv$- se transfor%$ % %alto"$( Apoi- st$ c.tva ti%p &n sto%ac- pentru a fi up$ aceea < i+erat= co%plet &n intestinul su#ire( Se *tie c$ atorit$ %alta"ei 9en"i%a in secreia pancreatic$:- %alto"a se transfor%$ &n +luco"$ care este asi%ilat$ irect e s.n+e( Dac$ fructul este %.ncat o at$ cu a%i onul- se pro uce feno%enul ur%$tor2 aci itatea fructului va istru+e ptialina care- in aceast$ cau"$- nu'*i va %ai &n eplini rolul e catali"ator pentru a%i on( )n loc e a trece irect &n intestin- fructul va r$%.ne &%preun$ cu a%i onul &n sto%ac( C$l ura *i u%i itatea e aici vor face ca fructul , care conine un "ah$r si%plu , s$ &nceap$ s$ fer%ente"e( Aceast$ fer%entaie va continua &n intestin- antren.n 'o *i pe cea a a%i onului- care- &n ciu a aciunii a%ila"ei 9alt$ en"i%$ in secreia pancreatic$:- nu se va transfor%a ec.t foarte puin &n %alto"$ 9*i apoi &n +luco"$:( A%i onul neprelucrat va &ncepe- la r.n ul s$u- s$ fer%ente"e p.n$ &n colon( Consecinele tuturor acestor feno%ene2 , #alonare, +a"e, iritaia intestinelor, eteriorarea vita%inelor in fruct, risc e constipaie etc( Co'0i!a1ia 5r& te<%rotei!e 6 ar!e2 %e3te7 Pri%a fa"$ a i+estiei proteinelor are loc &n sto%ac- atorit$ rolului activ al en"i%ei nu%it$ pepsin, care se e"volt$ &n %e iul aci creat e sucurile +astrice( Ai fi &n rept$ii s$ cre ei c$- ac$ pepsina nu se e"volt$ ec.t &n %e iul aci - atunci in+estia fructelor aci e ar tre#ui s$ fie &n ar%onic cu proteinele( Ei #ine- nu este eloc a*aF Pentru c$e- &n at$ ce aci itatea proprie fructului se e"volt$ &n cavitatea #ucal$- se petrece o pertur#are a con iiilor e ela#orare a pepsinei- a c$rei secreie este oprit$( )n consecin$- ac$ fructele *i proteinele sunt in+erate &%preun$- fructul 9ca *i &n pri%ul e/e%plu: va fi i%o#ili"at , *i %ai %ult ti%p ec.t cu a%i onul , &n sto%ac- un e va fer%enta( )n a#sena pepsinei- sto%acul nu va &ncepe i+erarea proteinelor *i- ca ur%are a acestei insuficiente %eta#oli"$ri- ele vor intra , o at$ ajunse &n intestinul +ros , &ntr'o putrefacie anor%al$- ale c$rei re"i uuri to/ice vor tre#ui s$ fie eli%inate e c$tre or+anis%( Una intre re+ulile e #a"$ ale %eto ei e ali%entaie e/puse &n cartea e fa$ 9al c$rei o#iectiv este pier erea Ailo+ra%elor e/ce entare *i p$strarea pentru tot eauna a +reut$ii i eale: este aceasta2 evitai s$ %.ncai +luci ele rele &%preun$ cu carnea 9proteine X lipi e:( Eu &nsu%i a% suferit- %ai %ulte "eci e ani- e tul#ur$ri +astrointestinale( Pentru asta- a% %ers la cei %ai %ari speciali*ti in ar$( De fiecare at$- a% ie*it in ca#inetul lor cu o list$ i%presionant$ e %e ica%ente care nu nu%ai c$ nu'%i a uceau nici o a%eliorare- ar unele &%i provocau efecte secun are %ai rele ec.t #oala e care suferea%( Interlocutorii %ei- la care &%i fi/a% cu %ulte luni &nainte o consultaie- erau foarte &ncurcai c.n le e/plica% c$ &%i c$ ea ]p$rul e la optspre"ece ani- &n ti%p ce &n fa%ilia %ea nu avusese ni%eni chelie- *i , %ai ales , c$- i%e iat cu% &ncepea% s$ #eau ]sau s$ %$n.nc- transpira% in a#un en$ &n cap( )n cele in ur%$- a% renunat s$ %ai +$sesc o soluie- at.t e eni+%atic$ era pro#le%a %ea pentru o%nii e la 0acultate( Cu puin$ voin$ *i %ult$ filosofie ajun+i s$ te o#i*nuie*ti cu toate( Dar apoi- ca prin far%ec- si%pto%ele acestea au isp$rut su#it acu% c.iva ani( 1tii e ce8 De'a#ia %ai t.r"iu- atunci c.n a% stu iat &n profun"i%e nutriia- spre %area %ea ui%ire- a%
KB

f$cut le+$tura intre noile re+uli e ali%entaie pe care le a optase% *i dispariia total a relelor e care suferise%( Pe e alt$ parte- in cea %ai fra+e $ copil$rie- suferea% e an+in$ cronic$( Cel %ai %ic curent- cea %ai %ic$ iferen$ e te%peratur$ erau invaria#il ur%ate e o an+in$( Nu trecea nici o lun$ in an- f$r$ ca +.tul s$ nu'%i ea e lucru( 0iin ca% aler+ic la penicilin$- recur+ea%- &n %o o#li+atoriu- la %e ica%ente %ai puin eficace *i- &n special- la leacurile #$#e*ti( !re#uie s$ fi avut vreo "ece' oispre"ece ani c.n - &ntr'o %inunat$ "i e var$- &n ti%p ce "$cea% &n fun ul patului- un #$tr.n %e ic e ar$ %i'a spus- v.r.n u'%i e+etele lui +roase &n +ur$2 <Cel %ai #un leac al an+inei este s$ %$n.nci #r.n"$ ca%e%#ert #ine f$cut$ *i s$'i cl$te*ti +.tul in a#un en$ cu Mor eau/ vechi=( A% ciulit #ine urechile la vor#ele lui( Cole+ii %ei in stu enie &*i %ai a%intesc- cu si+uran$c$ nu pleca% la ru% ec.t rareori f$r$ #r.n"a *i sticla %ea e vin ro*u( Era un %e ica%ent cu a ev$rat eficace(?@ 1i- cu toate c$ Asi+ur$rile sociale nu %i l'au ra%#ursat pl$cerea trata%entului a fost- la ur%a ur%ei- o co%pensaie accepta#il$( >a foarte scurt$ vre%e up$ ce &ncepuse% s$ aplic cu serio"itate principiile ali%entare care fac o#iectul acestei c$ri- cei in jur au o#servat c$ nu %ai avusese% e %ult$ vre%e an+in$( Dar era &nc$ prea evre%e ca s$ fac o le+$tur$ &ntre cau"e *i efect( )ns$- la c.iva ani up$ aceea- pentru %ine evenise evi ent faptul c$ an+ina cronic$ &%i isp$ruse co%plet- ceea ce nu &nsea%n$ , up$ cu% ai &neles , c$ #r.n"a ca%e%#ert *i vechiul Mor eau/ au fost l$sate pentru tot eauna &n ulapul cu %e ica%ente( A0&9&l "e #r$si'i C.n %.ncarea p$trun e &n sto%ac- orificul s$u e ie*ire- pilorul- se &nchi e pentru a'i l$sa i+estiei ti%p s$ se esf$*oare &n lini*te( Deschi erea pilorului va avea loc cu at.t %ai t.r"iu- cu c.t %asa a fost %ai #o+at$ &n lipi e( Astfel- uneori va fi nevoie e K'C ore pentru ca o %.ncare prea #o+at$ &n +r$si%i s$ fie i+erat$- ceea ce poate +enera o sen"aie e +reutate nepl$cut$( Iat$ un %otiv &n plus pentru ca s$ nu ne cople*i% ali%entaia cu +r$si%i inutile( De aceea- va tre#ui s$ ale+e% c.t %ai es posi#il %o urile e preparare care nu necesit$ un aport e +r$si%i( Pute% pre+$ti ali%entele f$r$ a utili"a siste%atic uleiul sau %ar+arina( C.t espre unt- s$ ne rea%inti% c$ nu tre#uie nicio at$ &ncins- eoarece se for%ea"$ rapi acroleina- o su#stan$ canceri+en$( A'i ale+e +luci ele nu &nsea%n$ s$ le co%pense"i cu un consu% e/cesiv e lipi eD tre#uie s$ folosii alternativa pe care o constituie fi#rele( Este necesar s$ fii con*tieni c$ %ulte ali%ente conin +r$si%i ascunse 9pes%ei- pr$jituri#iscuii etc(: care- asociate cu +luci ele rele- nu cer altceva ec.t s$ fie stocate(

CAPITOLUL VIII GIPERCOLE.TEROLUL, BOLILE CARDIO<VA.CULARE I DIETETICA


Principalul scop al c$rii e fa$ este acela e a v$ &nv$a cu% s$ v$ schi%#ai o#i*nuinele ali%entare- pentru a pier e e/cesul e Ailo+ra%e pe care &l putei avea *i pentru a face &n a*a fel &nc.t s$ v$ sta#ili"ai efinitiv +reutatea- %.nc.n orice- f$r$ nici o restricie( )n capitolele prece ente ai v$"ut c$ lipi ele consu%ate nu sunt r$spun"$toare pentru constituirea +r$si%ilor e re"erv$ ec.t atunci c.n le %.ncai &n acela*i ti%p cu +luci ele *i- &n special- cu +luci ele rele( Unii s'ar putea +.n i c$ au voie s$ %$n.nce , f$r$ a suferi nici un fel e ur%$ri , toate +r$si%ile pe care le vor- cu con iia s$ nu fie &ntr'o co%#inaie ali%entar$ inter"is$( Mine&neles c$ nu este eloc a*a *i a% avut +rij$ s$ preci"e" acest lucru- ori e c.te ori s'a ivit oca"ia( Schi%#area o#i*nuinelor ali%entare- pentru ca s$ sl$#ii- este un lucru #un- ar la fel e
?@

Ve"i volu%ul 'edicina vinului e Dr( ;aurL- E ( AR!U>EN- Paris( 9n(a(:

KI

i%portant este s'o facei &n scop preventiv cu perspectiva supli%entara e a v$ a%eliora starea e s$n$tate( ;i s'a repro*at c$ &n pri%a versiune a c$rii %ele a% trecut su# t$cere pro#le%a colesterolului( !otu*i- avea% &nc$ e la &nceput intenia s$ vor#esc espre el *i- e aceea- a% luat le+$tura cu %ai %uli speciali*ti( Nici unul intre ei nu %i'a vor#it ri+uros e/act &n aceia*i ter%eni espre colesterol *i , cu% eu nu sunt %e ic , nu %i s'a p$rut &nelept s$ ale+ intre aceste r$spunsuri unul anu%e chiar ac$ e/periena personal$ %i'a per%is s$'%i fac o p$rere &n acest o%eniu( Ast$"i- a ic$ up$ cinci ani- pro#le%a colesterolului face o#iectul unui consens- iar nu%$rul e pu#licaii care se ocup$ e el este i%presionant( Colesterolul a evenit una intre %arile preocup$ri ale epocii noastre- at$ fiin i%plicarea sa &n #olile car io'vasculare( De aceea- %$ voi opri asupra lui- &n cele ce ur%ea"$( U! 5als i!tr&s Colesterolul nu este un intrus( El este chiar in ispensa#il pentru pro ucerea unor anu%ii hor%oni( Corpul conine circa 3@@ +ra%e e colesterol- reparti"at &ntre esuturile siste%ului nervosnervi *i iferite celule( El este- &n %are parte- pro us e c$tre or+anis% 9C@O:- &n special e #il$- care &l eversea"$&n cantitate e B@@'34@@ %+["i- &n intestinul su#ire( Colesterolul care ne preocup$- &n +eneral- este cel e ori+ine ali%entar$- e*i aflat &n %inoritate 95@O:( COLE.TEROLUL BUN I COLE.TEROLUL RIU Colesterolul nu se +$se*te i"olat &n s.n+e- eoarece este fi/at pe proteine( Acestea sunt e ou$ cate+orii2 ( lipo'proteinele cu ensitate %ic$ sau >D> 9>oG DensitL >ipoproteins:- ce istri#uie colesterolul la celule *i- %ai ales la celulele pereilor arteriali- care evin victi%ele acestor epo"ite +r$soase( De aceea- >D> , colesterolul a fost #ote"at <colesterol r$u=- fiin c$- &n ti%p- el se epune pe pereii vaselor e s.n+e *i le astup$( Aceast$ opturare a arterelor poate uce la un acci ent vascular2 arterit$ a %e%#relor inferioare o an+in$ pectoral$ sau un infarct %iocar ic un acci ent vascular cere#ral- ur%at- eventual- e o parali"ie( A lipo'proteinele cu ensitate %are sau SD> 9Si+h DensitL >ipoproteins:- care con uce colesterolul &n ficat- pentru a fi eli%inat( SD> , colesterolul se nu%e*te <colesterol #un=- pentru c$ el nu +enerea"$ nici un epo"it pe pereii vaselor( Di%potriv$- el are proprietatea e a cur$a arterele e epo"itele lor atero%atoase( De( aici- se e uce c$ riscul e acci ent car io'vascular este cu at.t %ai re us- cu c.t procentul e SD> este %ai %are( DOZARUL .ANGUIN Nor%ele actuale sunt %ult %ai puin lar+i ec.t cele care au fost luate &n consi eraie ani e'a r.n ul( !re#uie s$ reinei trei noiuni2 , colesterolul total 9SD> X >D>: tre#uie s$ fie %ai %ic sau e+al cu 4 +ra%e la litrul e s.n+e, >D> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %ic e 3-5@ +[l, SD> , colesterolul tre#uie s$ fie %ai %are e @-6K +[l- la #$r#ai- *i @-KK +[l- la fe%ei( RI.CURILE CARDIO<VA.CULARE Riscurile car io'vasculare sunt e ou$ ori %ai %ari- ac$ procentul e colesterol este e 4-4 +[l *i e patru ori- ac$ este %ai %are e 4-? +[l( Dar s'a putut o#serva c$ 3KO intre infarcturi surveneau la su#ieci care aveau un procent e
?@

colesterol total inferior valorii e 4 +[l( De aceea- aceast$ noiune nu %ai are ec.t o se%nificaie relativ$( Cel %ai i%portant este o"ajul >D> *i SD> *i- %ai ales- raportul intre colesterolul total *i SD>- acesta tre#uin s$ fie &n %o i%perativ %ai %ic e 6-K( 6KO intre france"i au procente %ai %ari ec.t nor%al- iar circa B %ilioane au un colesterol %ai %are e 4-K@ +[3( Or- *tiin c$ sc$ erea procentului e colesterol cu 34-KO per%ite re ucerea cu 3IO a nu%$rului e infarcturi e %iocar - ave% tot interesul s$'l lu$% &n serios aceast$ pro#le%$( TRATAMENTUL DIETETIC )n ca"ul hipercolesterolului- %e icul va putea prescrie anu%ite %e ica%ente- ar acest lucru ar tre#ui f$cut oar &n ulti%$ instan$( O #un$ +estiune a ali%entaiei va fi- &n %ajoritatea ca"urilor- suficient$( Iat$ reco%an $rile pe care le putei ur%a- at.t pentru sc$ erea colesterolului- ac$ este prea %are- c.t *i pentru prevenirea lui( (. H Pier"erea ;! #re&tate S'a constatat c$ sl$#irea uce- &n cele %ai %ulte ca"uri- la o a%eliorare a tuturor para%etrilor #iolo+ici( Sc$ erea procentului e colesterol este- cu si+uran$- cea care va apare cel %ai repe e- cu con iia s$ nu facei +re*eala e a consu%a &n e/ces lipi ele rele( A. H Li'itarea a%ort&l&i "e olesterol "i! ali'e!ta1ie Ali%entele conin un procent e colesterol varia#il( G$l#enu*ul e ou- or+anele *i roj ia e #ere &l au &n cantitate %are( Or+ani"aia ;on ial$ a S$n$t$ii a preconi"at- o lun+$ perioa $- s$ nu se ep$*easc$ un aport "ilnic e 5@@ %+( Or- lucr$rile recente au ar$tat- para o/al- c$ acest aspect al ieteticii era foarte secun ar( Un aport ali%entar e 3@@@ %+ e colesterol pe "i nu ar uce ec.t la o %$rire a colesterolului cu circa KO( De aceea- se va putea ne+lija cantitatea e colesterol in ali%ente( )n schi%#- va tre#ui s$ se in$ cont e +ra ul e saturaie a aci"ilor +ra*i in+erai( J.< Li%i"ele tre0&ie alese )n capitolul II- espre clasificarea ali%entelor- a% v$"ut eja c$ +r$si%ile se &%part &n trei cate+orii2 , .rsimile saturate, care se +$sesc &n carne- %e"eluri- pas$re- ou$- lapte- #r.n"eturi( Aceste +r$si%i %$resc procentul e colesterol total *i %ai ales pe cel e >D> , colesterol care se epune pe pereii arterelor- favori".n - astfel- acci entele vasculare( Pu#licaii recente arat$- totu*i- c$ ou$le ar avea un efect %ult %ai puin i%portant ec.t s'a cre"ut %ult$ vre%e( C.t espre pas$re- ac$ i se &n ep$rtea"$ pielea- procentul e +r$si%e saturat$ este %ic( Deci consu%ul acestora ar avea efect re us asupra cre*terii colesterolului( A i9ii #ra3i %oli<!esat&ra1i2 "e ori#i!e a!i'al$ Ace*tia sunt- &n %o esenial- aci"ii +ra*i coninui &n +r$si%ea e pe*te( S'a cre"ut %ult ti%p c$ eschi%o*ii- care consu%$ o hran$ co%pusa &n procent e IBO in +r$si%e e pe*te- nu sufer$ e #oli car iovasculare atorit$ unor %otive +enetice( Apoi- s'a ajuns la conclu"ia c$ toc%ai natura hranei lor era cel %ai #un factor e prevenire( Consu%ul +r$si%ii e pe*te uce- &ntr'a ev$r- la o i%portant$ sc$ ere a tri+liceri elor *i previne tro%#o"ele( Se &nele+e- atunci , contrariu a ceea ce s'a cre"ut %ult$ vre%e , c$ pe*tele- cu c.t este %ai
?3

+ras- cu at.t are o influen$ %ai #un$ pe plan car io'vascular( De aceea- tre#uie &ncurajat consu%ul e so%on- ton- sar ine- scru%#ie- an*oa *i herin+i( A i9ii #ra3i 'o!o<!esat&ra1i Pri%ul intre ace*tia este aci ul oleic- care se +$se*te &n special &n uleiul e %$sline( Se poate spune c$ uleiul e %$sline este ca%pionul la toate cate+oriile e +r$si%i care au influen$ #enefic$ asupra colesterolului( El este sin+urul care face s$ sca $ efectiv colesterolul r$u 9>D>: *i s$ creasc$ cel #un 9SD>:( Unii au &neles- e acu%- c$ tonul cu ulei e %$sline evine- astfel- o a ev$rat$ <pav$"$= &%potriva pro#le%elor circulatorii( ). H Tre0&ie '$rit$ ra1ia "e 5i0re ali'e!tare Pre"ena fi#relor &n tu#ul i+estiv a%eliorea"$ %eta#olis%ul lipi elor( S'a o#servat- &n special- c$ procentul e colesterol sca e si%itor ac$ se consu%$ pectin$ 9%.nc.n %ere:- ceea ce se petrece *i &n ca"ul tuturor celorlalte fi#re solu#ile coninute e ov$" *i le+u%inoase 9fasole uscat$- linte:( +. H Tre0&ie li'itat o!s&'&l "e a5ea Stu ii f$cute &n SUA *i &n Norve+ia au ar$tat c$- la peste *ase cafele pe "i- colesterolul total cre*te si%itor- iar SD> sca e u*or( Acest efect ne+ativ nu se atorea"$ cofeinei- e aceea- chiar ac$ #ei cafea ecofeini"at$ nu vei &%#un$t$i valorile( S. H .e %oate 0ea %&1i! 4i! Profesorul ;a^uelier a i"olat- in vin- o %olecul$- <prociani ina=- care are avantajul e a sc$ ea colesterolul total( Insula Creta- a c$rei populaie consu%$ vin *i %ult ulei e %$sline- este re+iunea european$ cu cel %ai sc$"ut procent e #oli car io'vasculare( !otu*i- nu tre#uie s$ ep$*ii trei pahare pe "i- c.n vinul este #o+at &n tanin( C. H Tre0&ie a'eliorat$ i#ie!a "e 4ia1$ Stresul- ta#a+is%ul *i se entaris%ul au- *i ele- o aciune ne+ativ$ asupra colesterolului( O %ai #un$ i+iena e via$ se i%pune nu nu%ai ca %$sur$ curativ$- ci *i preventiv$( REZUMATUL MI.URILOR CARE TREBUIE PU.E N PRACTICI DE CEI CARE AU GIPERCOLE.TEROL , , , , , Dac$ suntei o#e"i- tre#uie s$ sl$#ii( Di%inuai'v$ consu%ul e carne 9%a/i%u% lK@ +["i:( Ale+ei carne f$r$ +r$si%e 9cal- vac$ sla#$:( )nlocuii uneori carnea cu pas$re 9f$r$ piele:( Evitai %e"elurile *i or+anele( , Preferai pe*tele 9%ini%u% 5@@ +[s$pt$%.n$:( , ;.ncai unt puin 9%a/i%u% 3@ +["i:( , >i%itai'v$ consu%ul e #r.n"eturi( , ;.ncai lapte e+resat *i lactate cu @O %aterii +rase( , ;$rii'v$ consu%ul e fi#re 9fructe- cereale- le+u%e:( , ;$rii'v$ consu%ul e aci"i +ra*i %ono *i poli'nesaturai ve+etali 9ulei e %$sline- floarea soarelui- rapi$:( , Asi+urai'v$ un aport suficient e vita%ina A *i E- e seleniu *i cro%(
?4

,
,

, , ,

Nu a#u"ai e cafea( Mei 9eventual: vin #o+at &n tanin 9%a/i%u% 3[4 sticl$["i:( Do%inai'v$ stresul( Practicai- eventual- un sport e re"isten$( )ncetai s$ fu%ai(

CAPITOLUL IZAGIRUL E.TE OTRAVI


Nah$rul este otrav$F Nocivitatea sa asupra o%ului in secolul EE este la fel e %are ca cea a alcoolului *i a tutunului la un loc( !oat$ lu%ea o *tie( !oi %e icii in lu%e o enun$( Nu e/ist$ colocviu al pe iatrilor- car iolo+ilor- psihiatrilor *i enti*tilor care s$ nu %enione"e pericolul "ah$rului *i- %ai ales- pericolul unui consu% care cre*te &n rit% e/ponenial( )n Antichitate- "ah$rul- ca atare- nu e/ist$( Astfel c$ +recii nici %$car nu aveau un ter%en pentru a'l enu%i( Ale/an ru cel ;are care- c$tre 54K )(C(- &*i &%pinsese cuceririle p.n$ &n c.%pia In ului- &l escria ca pe <un fel e %iere ce se +$se*te &n trestiile crescute pe %ar+inea apei=( Plinius cel M$tr.n &l %eniona- &n secolul I al erei noastre- tot ca pe o <%iere e trestie=( A tre#uit s$ vin$ epoca lui Nero- pentru ca s$ fie creat ter%enul saccharu%- prin care era ese%nat acest pro us e/otic( A#ia &n secolul VII au &nceput s$ apar$ culturile e trestie e "ah$r in Persia *i Sicilia( !reptat- *i $rile ara#e i'au prins +ustul( Un savant +er%an- octorul RauGolf- re%arca &n jurnalul s$u- in 3KC5- c$ <turcii *i %aurii nu%ai sunt r$"#oinicii &n r$"nei e a alt$ at$- e c.n %$n.nc$ "ah$r=( !restia e "ah$r a fost escoperit$ e Occi ent cu oca"ia Crucia elor( Spaniolii au &ncercat s' o cultive &n su ul $rii lor( A#ia up$ cucerirea >u%ii Noi- co%erul e "ah$r evine i%portant in punct e ve ere econo%ic( Portu+alia- Spania *i An+lia se &%#o+$esc schi%#.n %ateria pri%$ pe sclavii a c$ror %unc$ avea s$ contri#uie toc%ai la e"voltarea culturilor e trestie e "ah$r( )n 3C@@- 0rana avea eja nu%eroase rafin$rii( Dar &nfr.n+erea e la !rafal+ar- in 3B@K- *i #loca a continental$- care se instalea"$ up$ aceea- l'au eter%inat pe Napoleon , contrariu reco%an $rilor oa%enilor e *tiin$ in acea epoc$ , s$ e"volte pro ucia e sfecl$( Acest lucru nu a fost cu a ev$rat posi#il ec.t up$ escoperirea proce eului e e/tracie a "ah$rului- f$cut$ e Menja%in Delessert- &n 3B34( C.teva "eci e ani %ai t.r"iu- &n 0rana e/ista eja o suprapro ucie e "ah$r- ar consu%ul s$u nu era- totu*i- at.t e e"voltat- &n raport cu ceea ce cunoa*te% noi ast$"i( )n 3BB@- consu%ul e "ah$r era e B A+?3 pe an- pentru o persoan$- ceea ce repre"ent$ circa cinci #uc$i pe "i( Dou$"eci e ani up$ aceea- &n 3I@@- consu%ul s'a u#lat- ajun+.n la 3C A+( )n 3I?@- acesta a ajuns la 5@ A+- iar &n 3IC4 la 5B A+( )n ou$ sute e ani- consu%ul e "ah$r al france"ilor a crescut e la su# 3 A+ la aproape 6@( Nicio at$- &n trei %ilioane e ani- o%ul nu a cunoscut o transfor%are at.t e #rutal$ a ali%entaiei sale- &ntr'un interval e ti%p at.t e scurt( 1i- totu*i- france"ii sunt eparte e a avea cea %ai proast$ po"iie- &n acest o%eniu( U$rile an+lo'sa/one cunosc o situaie *i %ai ra%atic$- eoarece consu%ul lor , &n special &n Statele Unite , se &nv.rte*te &n jurul a ?4 A+ pe locuitor( Dup$ statisticile cele %ai recente- consu%ul e "ah$r se &nscrie- &n ciu a se%nalelor e alar%$- pe o pant$ ascen ent$(?4 Dar faptul cel %ai &n+rijor$tor este c$ proporia e <"ah$r ascuns=?5 in consu%ul total cre*te %ult %ai rapi ( )n 3IC@- proporia e "ah$r in+erat in irect 9#$uturi- ulciuri- conserve etc(: era e K@O( )n 3IC@- aceasta a evenit e ?5O( Statistica pune &n evi en$ o situaie- e fapt- &n*el$toare( C$ci- o at$ cu intro ucerea
)n 3CBI- cu un secol &nainte- consu%ul era &nc$ foarte re us2 su# 3 A+ pe an- pentru o persoan$ 9n(a(: Nu este ca"ul 0ranei care- &n ulti%ii ani- a f$cut nu%eroase eforturi &n acest sens( )n 3ICB- consu%ul ajunsese la 5C A+ pe locuitor( S$ sper$% c$ aceast$ lent$ sc$ ere se va confir%a( 9n(a(: ?5 Nah$rul ascuns este cel a $u+at &n #$uturile *i ali%entele v.n ute &n co%er( 9n(a(:
?3 ?4

?5

&n ulcitoarelor e sinte"$ *i cu atitu inea foarte fer%$ a corpului %e ical- consu%ul irect e "ah$r 9#uc$i sau tos: tin e s$ sta+ne"e *i chiar s$ sca $( )n schi%#- a*a cu% a% ar$tat %ai sus- cel care tre#uie s$ ne preocupe este consu%ul in irectD acesta afectea"$ &n special copiii *i a olescenii( 1tiai- e e/e%plu- c$ un pahar e 3K@ %l cu suc sau cu cola repre"int$ 6 #uc$i e "ah$r8 1i %ai *tii c$ +ustul ulce este perceput cu at.t %ai +reu- cu c.t lichi ul este %ai rece8 Atracia pentru #$uturile ulci 9sucuri- li%ona e- cola: este- e acu%- inte+rat$ perfect &n co%porta%entul nostru ali%entar( Societ$ile care le fa#ric$ sunt trusturi %ultinaionale foarte puternice- iar i%pactul lor pu#licitar este feno%enal( Este chiar &nsp$i%.nt$tor s$ ve"i cu% s'au instalat &n $ri su# e"voltate- un e nevoile ali%entare pri%are ale populaiei uneori nici nu sunt satisf$cute( Consu%ul e felurite &n+heate care- pe ti%puri- erau cu%p$rate &n %o e/cepional- cu oca"ia unei s$r#$tori sau a unei pli%#$ri- a fost #anali"at prin +enerali"area con+elatorului( Instalarea istri#uitoarelor auto%ate e ulciuri &n toate locurile pu#lice repre"int$- e ase%enea- o incitare per%anent$ la consu%( Iar achi"iionarea acestor ulciuri este cu at.t %ai u*oar$ *i tentant$- cu c.t este relativ ieftin$( )ntr'un super%a+a"in poi cu%p$ra- ast$"i- o pun+$ e 3 A+ e #o%#oane care cost$ c.iva franci( Solicitarea consu%atorului potenial este- astfel- o%nipre"ent$ *i per%anent$( A'i re"ista &nsea%n$ aproape un act e erois%( Este #anal s$ spui c$ "ah$rul este vinovat pentru un %are nu%$r e #oli( Se pare c$ toi *ti% acest lucru- ceea ce nu &nsea%n$ c$ ne schi%#$% co%porta%entul ali%entar- iar copiii no*tri cu at.t %ar puin( Nah$rul este principalul vinovat pentru #olile car io'vasculare( Doctorul cutAin citea"$ ca"ul tri#urilor masai *i samburu in estul Africii- a c$ror ali%entaie , e altfel foarte #o+at$ &n +r$si%i , este efectiv lipsit$ e "ah$r( Procentul #olilor coronariene in aceste tri#uri este practic ine/istent( )n schi%#- locuitorii insulei Sf.nta Elena- care consu%$ %ult "ah$r *i puine +r$si%i- au un procent e %ala ii coronariene foarte ri icat( Caria entar$ , str.ns le+at$ e consu%ul e/cesiv e "ah$r este at.t e r$sp.n it$ &n $rile occi entale- &nc.t O;S a*ea"$ #olile #uco' entare &n al treilea r.n al fla+elurilor care afectea"$ s$n$tatea oa%enilor in $rile in ustriali"ate- up$ #olile car io'vasculare *i cancer( C.n asocie% ter%enii <"ah$r= *i <#oal$=- ne +.n i%- #ine&neles- la ia#et( Dar +re*i% ac$ cre e% c$ ia#etul nu'i atin+e ec.t pe cei care au factori ere itari favora#ili( Nu toi ia#eticii a uli sunt o#e"i- e*i- &n +eneral- a*a stau lucrurile( Dac$ vei %er+e &ntr'un loc pu#lic in Statele Unite- v$ vei &n+ro"i e <%onstruo"it$ile= pe care le vei ve ea( Astfel- v$ putei face o i ee e ceea ce vor eveni- peste ou$"eci e ani- copiii no*tri e ast$"i( Stu iile *tiinifice e%onstrea"$- e ase%enea- c$ la ori+inea nu%eroaselor #oli %intale st$ consu%ul e/cesiv e "ah$r( )n lu%ina capitolelor prece ente- vei &nele+e u*or c$ "ah$rul- care este- e fapt- un pro us chi%ic pur- poate +enera hipo+lice%ia- pertur#$ %eta#olis%ul- &n +eneral- *i provoac$- astfelnu%eroase tul#ur$ri i+estive( )n sf.r*it- pentru a &ncheia aceast$ list$ nea+r$- tre#uie s$ *tii c$ "ah$rul provoac$ un eficit e vita%ina M- care este necesar$ , &n %are cantitate , pentru asi%ilarea tuturor +luci elor( Nah$rulca *i orice fel e a%i on rafinat 9f$in$ al#$- ore" al# etc(: este co%plet lipsit e vita%ina M( De aceeael va o#li+a or+anis%ul s$ *i'o ia in re"ervele e care ispune- cre.n - astfel- un eficit ale c$rui consecine sunt- &n +eneral2 nevro"a- o#oseala- epresia- ificult$ile e concentrare- e %e%orie *i e percepie( Iat$- &n orice ca"- un o%eniu care ar tre#ui s$ fie %ai es e/plorat- c.n copiii au ificult$i la *coal$( NDULCITOARE .INTETICE V'a% reco%an at eja s$ supri%ai "ah$rul( Este foarte evi ent c$ nu vei putea nicio at$ s$' l evitai- atunci c.n este ascuns- ca &n ca"ul eserturilor( Dar ac$ vei reu*i s$ eli%inai "ah$rul tos *i cu#ic- vei reali"a un %are pas( Din ou$ una- ori v$ lipsii e el ori &l &nlocuii cu un &n ulcitor e sinte"$(
?6

E/ist$ patru tipuri principale e e ulcorani e sinte"$( !oi- cu e/cepia poliolilor, au proprietatea e a nu pose a nici un fel e putere ener+etic$( Deci nu au nici o valoare nutritiv$( (. H Za8ari!a Este cel %ai vechi &nlocuitor al "ah$rului- eoarece a fost escoperit &n 3BCI( Nu este eloc asi%ilat$ e or+anis%ul u%an *i are o putere e &n ulcire e 5K@ e ori %ai %are ec.t a "aharo"ei in "ah$r( Unele sorti%ente e "aharin$ au avantajul e a fi foarte sta#ile &n %e iul aci *i e a putea suporta o te%peratur$ %e ie( A fost cel %ai co%erciali"at e ulcorant e sinte"$- p.n$ la apariia asparta%ului( A. H Ci la'at&l Este %ai puin cunoscut ec.t prece enta- e*i a fost escoperit in 3I5C( Este sinteti"at in #en"en *i are o putere e &n ulcire %ai %ic$ ec.t a "aharinei- iar uneori este acu"at c$ las$ un +ust nepl$cut &n +ur$( Cicla%atul pre"int$- totu*i- avantajul e a fi co%plet ter%osta#il- a ic$ re"ist$ la te%peraturi foarte &nalte( Din fa%ilia cicla%atului- cel %ai utili"at este cicla%atul e so iu- ar e/ist$ *i cicla%atul e calciu *i aci ul cicla%ic( J. H As%arta'&l A fost escoperit &n 3I?K- la Chica+o- e c$tre Ha%es Schlatter- un cercet$tor al >a#oratoarelor Searle( Asparta%ul este asociaia a oi a%inoaci"i naturali2 aci ul aspartic *i fenilalanina( Asparta%ul are o putere e &n ulcire e 3B@'4@@ e ori %ai %are ec.t cea a "aharo"ei( El nu las$ un +ust nepl$cut *i a%ar- iar- &n ti%pul testelor +ustative savoarea lui a fost consi erat$ ca pur$( ;ai %ult e *ai"eci e $ri &l folosesc la fa#ricarea pro uselor ali%entare *i a #$uturilor- iar noua le+islaie france"$ per%ite utili"area sa ca a itiv ali%entar( )n ulcitorii e sinte"$ au f$cut o#iectul unei enor%e pole%ici- ti%p e %uli ani( )n special "aharina- care a fost %ult$ vre%e suspectat$ e a fi canceri+en$( Or- ea nu pare s$ pre"inte vreo to/icitate- &n o"a "ilnic$ e 4-K %+[A+- ceea ce ar corespun e cantit$ii e ?@'B@ A+ e "ah$r pentru un a ult( Unele $ri au inter"is- totu*i- folosirea ei 9 e e/e%plu- Cana a:( 1i cicla%atul a fost %ult suspectat- iar &n 3I?I a *i fost inter"is &n Statele Unite( C.t espre asparta%- a f$cut- chiar e la apariie- o#iectul aceleia*i pole%ici- ar toate stu iile efectuate asupra lui au ove it c$ este lipsit e orice fel e to/icitate- chiar *i &n o"e %ari- fapt recunoscut oficial &n SUA- e 0DA 90oo an Dru+ A %inistration:(?6 Asparta%ul se pre"int$ su# ou$ for%e2 , co%pri%ate- care se i"olv$ rapi &n #$uturile cal e *i reciD , pu r$- eose#it e reco%an at$ pentru eserturi *i preparate culinare( Un co%pri%at are puterea e &n ulcire a unei #uc$i e "ah$r e K +ra%e *i conine @-@C + e +luci e asi%ila#ile( O lin+uri$ e pu r$ e asparta% are puterea e &n ulcire a unei lin+uri e "ah$r pu r$ *i conine @-K e +luci e asi%ila#ile( )n 3IB@- O;S preconi"a o o"$ "ilnic$ a %isi#il$ e 4 co%pri%ate[A+( Asta &nsea%n$ c$ o persoan$ cu +reutatea e ?@ A+ ar putea consu%a p.n$ la 34@ e co%pri%ate pe "i- f$r$ a se constata- &n ti%p- vreo to/icitate a pro usului( Aceast$ o"$ a fost confir%at$- &n 3IB6 *i &n 3IBC- e c$tre Co%itetul 1tiinific pentru Ali%entaia U%an$ in Co%isia European$( Dar atenie la e ulcorani2 ac$ e/ist$ certitu inea c$ sunt lipsii e to/icitate- &n schi%# ei ar putea- cu ti%pul- s$ pertur#e %eta#olis%ul( C$ci or+anis%ul percepe un +ust ulce- se prepar$ pentru a i+era ni*te +luci e- ar acestea nu apar( Dup$ o utili"are &n elun+$ a pro usului- aceast$ isociere ar putea eteriora siste%ele noastre e re+lare a %eta#olis%ului( Cu at.t %ai %ult- cu c.t in ustria a+ro'ali%entar$ ne prepar$- &n acela*i ti%p- proteine cu
?6

0DA este A %inistraia pentru Ali%entaie *i ;e ica%ente( 9n(tr(:

?K

+ust e lipi e- estinate s$ &nlocuiasc$ +r$si%ile in ali%entaieF )n faa acestor false %esaje- corpul nostru risc$ s$ nu %ai *tie ce s$ crea $F Astfel- folosirea unui e ulcorant ar tre#ui s$ fie oar te%porar$- c$ci- la ur%a ur%ei- este e orit s$ ne e"o#i*nui% pro+resiv e +ustul "ah$rului( ). H Poliolii )n +a%a <"ah$rului fals= au ap$rut *i poliolii sau e ulcoranii &n %as$- care sunt folosii la prepararea anu%itor pro use 9ciocolat$ +u%$ e %estecat- #o%#oane:- eoarece ace*tia au +ust ulce nu%ai cu c.teva +ra%e e su#stan$( Din nefericire- poliolii nu pre"int$- &n raport cu "ah$rul- ec.t un interes2 nu pro uc carii( Ei au aproape aceea*i valoare ener+etic$ pe care o are "ah$rul- iar &n colon eli#erea"$ aci"i +ra*i care sunt rea#sor#ii( In icele lor +lice%ic este varia#il- &ntre 4K *i ?K( Ei pot furni"a- atorit$ fer%entaiei in colon- chiar #alon$rile *i iareea( Cu alte cuvinte- spre eose#ire e ceea ce ni se spune prea a esea- &ntre#uinarea lor nu ne poate &%pie ica s$ ne &n+r$*$% *i cu at.t %ai puin- nu ne poate ajuta s$ sl$#i%((( ;eniunea <f$r$ "ah$r= ascun e- e %ulte ori- astfel e polioli2 sor#itol- %annitol- /Llitol%altitol- lactitol- lLcasin- poli e/tro"$ etc(

CAPITOLUL CUM PUTEI REDOBNDI UN ABDOMEN PLAT


;area %ajoritatea fe%eilor &*i face +riji &n privina +reut$ii *i toate se preocup$ e #alon$rile prea frecvente ale a# o%enului lor( A# o%enul este- &n ca"ul fe%eilor- o "on$ anato%ic$ eose#it e e/tensi#il$ *i e o foarte %are sensi#ilitate( ;anifest$rile fi"iolo+ice interne- al c$ror se iu este a# o%enul- se tra uc &n e/terior prin variaii e volu% i"+raioase- in cau"a c$rora- cele interesate sunt- &n %o le+iti%preocupate( 0eno%enul este pus- &n cele %ai %ulte ca"uri- pe sea%a funcion$rii aparatului +enital( Este a ev$rat c$- &naintea ciclului- or+anis%ul fe%inin are ten ina , a*a cu% a% %ai se%nalat- e altfel , s$ rein$ apa( Dar- chiar ac$ aceast$ retenie e ap$ este %ai %are la nivelul picioarelor *i a %icului #a"in- &n ansa%#lul corpului ea este- totu*i- ifu"$( )n schi%#- repartiia +inoi $ a +r$si%ii- care se acu%ulea"$ la nivelul #a"inului *i al coapselor- corespun e- in punct e ve ere <antropolo+ic=- unei re"erve ener+etice care s$ per%it$ asi+urarea al$pt$rii- chiar *i &n perioa e e foa%ete- a*a cu% o%enirea a cunoscut eseori &n ecursul %iilor e ani( )ns$ retenia e ap$ nu e/plic$- ea sin+ur$- u%flarea per%anent$ a a# o%enului( P.ntecul u%flat nu este- nici %ai %ult nici %ai puin- ec.t %anifestarea evi ent$ a unor tul#ur$ri i+estive per%anente- le+ate e proastele o#i*nuine ali%entare( C.n ai citit capitolul consacrat i+estiei- ai putut o#serva c$ tul#ur$rile i+estive le+ate e proastele co%#inaii ali%entare sunt pre"ente chiar *i f$r$ ca +r$si%ile e re"erv$ s$ fie pro use siste%atic( V'ai at sea%a- cu si+uran$- c$ proastele co%#inaii ali%entare nu +enerea"$ o#li+atoriu- la cei care le practic$- toate afeciunile , intre care- unele +rave , pe care le'a% enu%erat( Eu a% c$utat s$ v$ fac s$ &nele+ei c$- ac$ una intre aceste #oli se %anifest$- cau"a acesteia este pro#a#il str.ns le+at$ e proastele co%#inaii ali%entare( In iferent ac$ avei sau nu Ailo+ra%e e pier ut- ac$ suntei fe%eie *i avei ten ina e <a face #urt$=- va tre#ui s$ punei &n aplicare un anu%it nu%$r e re+uli pe care le'a% pre"entat eja &n capitolele prece ente- ar pe care le voi rea%inti pentru cele ce au fost interesate nu%ai e acest aspect *i- prin ur%are- nu au citit- cu atenie tot ce este scris &n carte( Dac$ v$ nu%$rai *i u%neavoastr$ printre ele- v$ sf$tuiesc- totu*i- s$ citii neap$rat capitolele ur%$toare2 --Clasificarea ali%entelor=( <Sipo+lice%ia=( <Nah$rul este otrav$=(
??

<Di+estia=( MNCAI /RUCTELE PE .TOMACUL GOL 0ructele sunt e/celente pentru s$n$tatea u%neavoastr$- ar cu o sin+ur$ con iie2 s nu fie amestecate cu nimic altceva. V'a% e/plicat eja c$- ac$ fructul , &n +eneral aci , este a%estecat cu carne- provoac$ serioase tul#ur$ri i+estive( Dar a fi suferin e tul#ur$ri i+estive nu &nsea%n$ s$ fii *i con*tient e acest lucru( Unele persoane au o foarte %are sensi#ilitate *i reu*esc s$ eter%ine rapi ceea ce le este contrain icateoarece au %anifest$ri e/terioare violente 9colite- cri"e e ficat- iaree:( >a %ajoritatea in ivi"ilor &ns$- aceste afeciuni nu sunt puse i%e iat &n evi en$ e eventuale si%pto%e alar%ante- fiin c$ or+anis%ul lor- av.n o %are re"isten$- acionea"$ prin %$suri e co%pensaie( Ceea ce nu &nsea%n$ c$ nu sunt *i efecte ne+ative pe un eva( R$ul se petrece &n profun"i%e *i- &ntr'o "i- va ie*i la suprafa$ su# for%a unui si%pto% eose#it( ( Anu%ite persoane au o sen"aie insuporta#il$ e #alonare- atunci c.n %$n.nc$ fructe up$ %as$( Mine&neles c$- atorit$- %anifest$rilor evi ente- ele vor supri%a e la sine practica respectiv$( Dac$ nu v$ nu%$rai printre aceste persoane- nu ai avut nici un %otiv ca s$ renunai la un o#icei ali%entar pe care &l consi erai &nte%eiat( )ns$ ac$ ast$"i avei #urt$- aflai c$ unul intre %otivele pro#a#ile ale acestei #alon$ri anor%ale este- totu*i- faptul c$ %.ncai fructele up$ %as$( Dup$ cu% v'a% e/plicat &n capitolul consacrat i+estiei- %eta#oli"area fructului este foarte rapi $- ceea ce &nsea%n$ c$ este i+erat &n circa ou$"eci e %inute( Prin ur%are- up$ ce a fost in+erat- fructul tre#uie s$ se afle ,&ntr'un interval e ti%p foarte scurt , &n intestinul su#ire- un e este asi%ilat( Vita%inele pe care le conine sunt trans%ise or+anis%ului e/act &n acest %o%ent( )nele+ei- acu%- e ce , ac$ ai %.ncat fructul la sf.r*itul %esei , %eta#oli"area lui va fi oprit$2 pentru c$ el va fi o#li+at ,&ntruc.tva- s$ stea la coa $ ca s$ ajun+$- &n etapa final$- la nivelul intestinului su#ire( Pro#le%a este c$ fructul- prin natura lui- e ner$# $tor *i nu poate accepta lini*tit s$ fie #locat &ntr'un a%#uteiaj i+estiv( 1i- &n loc s$'*i a*tepte fru%os r.n ul- se va transfor%a &ntr'un .fnos care va provoca o %are "$p$ceal$( ;ai &nt.i- va &ncepe prin a afecta *i chiar a istru+e %e iul en"i%atic necesar *i eseori in ispensa#il unei #une i+estii , eci unei #une pro+resii &n circuitul i+estiv , a ali%entelor care se +$sesc &ntr'o staionare provi"orie &n sto%ac( Astfel- va &%pie ica pro ucerea pepsinei- en"i%$ esenial$ pentru %eta#oli"area c$rnii( )ntre+ul coninut al sto%acului va fi- intr'o at$- co%plet pertur#at e sosirea inte%pestiv$ a fructului( Iar aceast$ pertur#are se va tra uce printr'o &ncetinire +eneral$ a procesului e i+estie ale c$rei efecte vor fi ur%$toarele2 , a%i onul *i carnea vor fi insuficient i+erate &n sto%ac( !ransfor%area lor chi%ic$ va fi eci i%perfect$- &n acest sta iu- *i va contri#ui la pertur#area- &n continuare- a procesului i+estivD , fructul care- &n %o natural- tre#uie s$ traverse"e foarte rapi sto%acul- va fi pri"onierul acestuia- atorit$ pre"enei celorlalte ali%ente cu pro+resie i+estiv$ lent$( 1i- &n aceast$ a%#ian$ u%e $ *i cal $- fructul se va %eta%orfo"a( Va &ncepe- %ai ales- s$ fer%ente"e- eoarece conine +luci e care se transfor%$ rapi &n alcool( Este citat ca"ul %arilor %.nc$tori e fructe- care au fost victi%ele ciro"ei- e*i toat$ viaa lor nu puseser$ &n +ur$ o pic$tur$ e alcool( Acu% &nele+ei e ceF Dar cel %ai %are neca" se va pro uce- e fapt- la nivelul intestinului su#ire- eoarece <%arfa= livrat$ e sto%ac nu va fi confor%$ <caietului e sarcini=( Iar %otivul este acesta2 carnea a fost i+erat$ insuficient &n sto%ac- iar fructul , care este co%plet %eta%orfo"at prin fer%entaie , *i' a pier ut toate vita%inele( Pri%in aceste <%$rfuri= neconfor%e- intestinul su#ire va fi ca% e"orientat(
?C

;ai &nt.i va &ncerca s$ repare c.t poate el e #ine pa+u#ele( Pentru asta- va fi tentat s$ pun$ &n aplicare proce uri e e/cepie ,&n ceea ce prive*te %eta#olis%ul , care vor avea inconvenientul e a &ncetini- &nc$ o at$- procesul i+estiv( Astfel pertur#at- intestinul se irit$ *i se u%fl$( 1i toc%ai repetarea prea frecvent$ a acestor ano%alii face ca un a# o%en e fe%eie- av.n &n ve ere sensi#ilitatea lui- s$'*i %anifeste pro+resiv proe%inena( Dup$ cu% ai v$"ut &n capitolul consacrat i+estiei- pertur#$rile procesului i+estiv uc la o activitate anor%ala a intestinului +ros- eoarece e*eurile care ajun+ % el sunt inco%plet i+erate( Intestinul +ros va tre#ui- *i el- s$ foloseasc$ proce uri e e/cepie- al c$ror principal o#iectiv va fi istru+erea e*eurilor ali%entare prin fer%entaie *i putrefacie- &n funcie e natura acestora( Aceste proce uri i+estive e e/cepie- folosite prea frecvent sau &n per%anen$- vor +enera o continu$ pertur#are a intestinului +ros- a c$rui funcie va fi constant esta#ili"at$- &n raport cu activitatea nor%al$( Nu tre#uie s$ c$ut$% %ai eparte cau"a tul#ur$rilor funcionale ale colonului( Unele intre %anifest$rile evi ente ale acestora sunt- &n orice ca"- %$rirea &n volu% a a# o%enului *i #alon$rile per%anente( CUM TREBUIE MNCATE /RUCTELEM Pentru c$ fructele nu se pot co%#ina cu nici un alt ali%ent- f$r$ a pertur#a &ntre+ul proces i+estiv- tre#uie s$ fie %.ncate , up$ cu% a% %enionat , sin+ure- *i %ai ales- pe sto%acul +ol( )n loc s$ %.ncai fructele up$ %as$- ar tre#ui s$ le %.ncai &nainte( I eal ar fi s'o facei cu cel puin o or$ &nainte e aceasta( Dar ar tre#ui s$ proce ai &n a*a fel- &nc.t ulti%a %as$ fie co%plet i+erat$- a ic$ s$ %.ncai fructul la circa trei ore up$ pr.n" sau cin$( Prin ur%are- e/ista trei %o%ente ale "ilei- c.n putei %.nca fructe2 , i%ineaa- la sculare- cu cel puin o ju%$tate e or$ &nainte e %icul ejunD , la %ijlocul up$'a%ie"ii 9ora 3C-5@:- a ic$ la cel puin patru ore up$ ce ai ter%inat pr.n"ulD , seara- &nainte e culcare- cu con iia ca intervalul e patru ore e up$ cin$ s$ fie apro/i%ativ respectat( V$ rea%intesc c$ este %ai #ine s$ evitai citricele 9portocale- +rapefruit- %an arine: &nainte e culcare- c$ci vita%ina C pe care o conin risc$ s$ v$ tul#ure so%nul( Deci sunt a#solut in icate i%ineaa- la sculare- sau la %ijlocul up$'a%ie"ii- pentru a v$ #iciui puin %ole*eala( ATENIE LA .UCUL DE /RUCTE A ev$raii speciali*ti &n nutriie se str.%#$ &ntot eauna c.n au e sucul e fructe( Deoarece ei cre - &n %o para o/al- c$ sucul e fructe Ynu este o #$utur$ natural$( ;.nc$% fructe pentru c$ sunte% &ncre inai c$ acestea conin e/celente su#stane nutritivein ispensa#ile s$n$t$ii noastre( 1i sunt citate- &n +eneral- vita%inele *i s$rurile %inerale( M.n un <concentrat e fructe=- su# for%a unui suc- unii au convin+erea c$ a#sor# o cantitate %ai %are e vita%ine( Din nefericire- nu este cu totul a ev$rat- c$ci %ajoritatea vita%inelor care fac parte inte+rant$ in fruct sunt istruse la nivelul sucului e fructe( P$strarea vita%inelor- &n afara %e iului lor naturalcare e fructul- este e/tre% e efe%er$( Pe e alt$ parte- cea %ai %are parte a su#stanei vitale in fruct r$%.ne &n pulpa care este aruncat$ up$ ce sucul a fost e/tras( )n sf.r*it- c.n este separat e pulp$- sucului &i cre*te foarte %ult *i rapi aci itatea- astfel &nc.t sunte% o#li+ai s$'l &n ulci% a $u+.n u'i "ah$r( Cu riscul e a v$ surprin e- nu v'a* reco%an a s$ #ei sucuri e fructe- chiar ac$ le facei u%neavoastr$( Pentru c$- &n afar$ e aciunea lor asupra celorlalte ali%ente *i &ntoc%ai ca fructul &ntre+in+erat &n cursul unei %ese- sucurile e fructe irit$ c$ile i+estive prin %area lui aci itate 9aci itatea care va istru+e alte vita%ine- a*a cu% ar face'o oetul:( Evitai- &n orice ca"- s$ #ei %ai %ult suc e fructe ec.t ai face'o %.nc.n fructele in care este e/trasD a $u+ai'i puin$ ap$ *i un e ulcorant e
?B

sinte"$- ac$ vrei s$ fie %ai ulce( REGI.II<VI ABDOMENUL PLAT Dac$ a# o%enul v$ este u%flat- ac$ suntei #alonai &n per%anen$- v$ sf$tuiesc , pentru a v$ re+$si p.ntecul plat e la optspre"ece ani 4 s$ punei &n practic$ ur%$toarele re+uli2 , m)ncai fructele exclusiv pe stomacul gol, , nu amestecai niciodat proteino lipidele cu glucidele, , nu bei niciodat buturi gazoase 9#ere- ap$ %ineral$- sucuri etc(:, facei puin gimnastic abdominal pentru a v ntri muchii 93[6 or$ &n fiecare i%inea$:, combatei constipaia m)nc)nd p)ine integral, complet sau cu tr)e i multe fibre alimentare, , n sf)rit practicai relaxarea 9sofrolo+ia:( Anu%ite afeciuni &nru ite cu #alon$rile- ca aerofa+ia- sunt e ori+ine nervoas$ 9 ar nu e/clusiv:( Rela/area v$ va ajuta s$ v$ re+$sii a# o%enul plat- ar nu va reu*i nicio at$ s$ r$"#easc$ e una sin+ur$ %uli%ea e a%estecuri ali%entare &%potriva naturii- pe care le'ai %.ncat p.n$ &n %o%entul respectiv(

CAPITOLUL -I CUM TREBUIE GRINII COPIIIM


Ali%entaia unui copil %ic- %ai ales c.n este &nc$ su+ar- este principala preocupare a %a%ei( )n ti%pul pri%elor luni e via$- %o ul &n care copilul &*i va accepta hrana &i va con iiona acestuia starea e s$n$tate- a ic$ *ansele e supravieuire( Dac$ &n cursul acestei perioa e intervine o pro#le%$2 lipsa poftei e %.ncare- vo%$- iaree- aler+ie etc(specialistul consultat- anali".n situaia- va pune ne&n oios aceste %anifest$ri pe sea%a ali%entaiei copilului *i o va schi%#a &n consecin$( ;e icii *tiu perfect c$- la un copil %ic- pro#le%ele e s$n$tate au aproape &ntot eauna cau"e ali%entare( Schi%#.n ali%entaia- ajut.n 'o- ei au %ai %ulte *anse e a +$si o soluie eficace- ec.t prescriin un %e ica%ent( )n schi%#- c.n copilul este %ai %are *i- %ai ales- e &n at$ ce &ncepe s$ fie hr$nit <nor%al= 9a ic$ &ntr'un %o %ai %ult sau %ai puin ase%$n$tor a ultului- %$n.nc$ e toate:- nu le %ai vine &n %inte nici p$rinilor *i nici %e icilor s$'i schi%#e %o ul e ali%entaie- ac$ se &%#oln$ve*te( Este un fapt re+reta#il- eoarece %ajoritatea pro#le%elor e s$n$tate ar putea fi re"olvate astfel( Apariia #olii la un copil- ca *i la oricare alt in ivi - este %ai &nt.i un se%n e sl$#iciune fi"ic$( Or+anis%ul u%an este otat- &n %o nor%al- cu un siste% natural e ap$rare &%potriva tuturor a+resiunilor %icro#iene in %e iul &nconjur$tor( Despre un copil %ic- care uce orice o#iect la +ur$- se spune c$ <este i%uni"at &%potriv$ %icro#ilor=( Prin aceasta se su#&nele+e c$ ispune e un siste% e ap$rare care &l &nar%ea"$ &%potriva atacurilor %icro#iene( Dar nu nu%ai #e#elu*ii au privile+iul unei ap$r$ri i%unitareD *i copilul care a crescut 9ca *i a ultul: &*i p$strea"$ aceast$ capacitate- iar or+anis%ul s$u o pune &n aplicare &n fiecare %o%ent- pentru a'i asi+ura supravieuirea &n %e iul %icro#ian care &l &nconjoar$( !otu*i- c.n or+anis%ul este sl$#it- %ijloacele naturale e ap$rare evin %ai puin eficiente- eci %ai vulnera#ile( Molile- cu e/cepia celor e ori+ine viral$- tre#uie puse pe sea%a unei sl$#iciuni trec$toarea or+anis%ului( Or- sl$#iciunea or+anis%ului are rept cau"$- &n %ajoritatea ca"urilor- o pro#le%$ ali%entar$( De aceea- %o ul e hran$ al copiilor tre#uie s$ r$%.n$ &n per%anen$ preocuparea p$rinilor( Din p$cate- copilul in $rile noastre in ustriali"ate- ac$ este #ine hr$nit cantitativ- este in ce &n ce %ai prost hr$nit in punct e ve ere calitativ( Pe e alt$ parte- anu%ite co%#inaii ali%entare sunt prost tolerate e c$tre copii *i- &n anu%ite ca"uri- ar tre#ui %ai #ine s$ fie evitate( O ALIMENTAIE DE O CALITATE DEPLORABILI Evoc.n %o ul &n care sunt hr$nii copiii in "ilele noastre- nu %$ pot &%pie ica s$ nu %$ +.n esc la cel &n care sunt hr$nite ani%alele o%estice( Cu c.iva ani &n ur%$- <f$ceai supa pentru c.ine= sau <%.ncarea pentru pisic$=( A"i- eschi"i o cutie( Este cu %ult %ai practicF C$ci vre% s$ ave% ani%ale- cu con iia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% e ele(

?I

Iat$ &nc$ o ilustrare a caracteristicii fun a%entale a epocii noastre( Dori% toate avantajele f$r$ a avea *i inconvenientele( Cu alte cuvinte- *i up$ e/presia e acu% cele#r$- <vre% *i untul *i #anii pentru unt=( !oate fe%eile aspir$ s$ ai#$ copii- ni%ic %ai naturalF Dar &n epoca noastr$ vre% s$ ave% copii- cu con iia s$ nu tre#uiasc$ s$ ne ocup$% prea %ult e ei( Pentru a r$spun e acestei ten ine- a tre#uit s$ or+ani"$% un fel e cresc$torii in ustriale estinate %inunailor no*tri copila*i2 cre*e- c$%ine- +r$ inie( 1i- ca *i &n ca"ul ani%alelor- s'au +$sit soluii in ustriale practice- pentru ca "+.%#oii s$ fie hr$nii cu u*urin$( Este e ajuns s$ eschi"i o cutie sau <un #orc$nel=( 0ii lini*tii- nu sunt at.t e &nvechit &nc.t s$ refu" orice conserv$- fiin c$ unele sunt foarte #une- ar eu %$ revolt &%potriva +enerali"$rii lor( Iat$ eci principiile e ali%entaie a copiilor- pe care vi le reco%an - cu scopul principal e a le asi+ura acestora o #un$ stare e s$n$tate- consecin$ natural$ a unei hrane s$n$toase( ALIMENTE .UB .TRICTI .UPRAVEGGERE P>i!ea Ca *i a ultul- nici copilul nu ar tre#ui s$ %$n.nce p.ine <al#$=- p.ine o#i*nuit$- fa#ricat$ cu f$in$ cernut$( V'a% preci"at- e altfel- c$ s$rurile %inerale- *i %ai ales %a+ne"iul- ispar % ti%pul rafin$rii( Vita%ina M este *i ea- istrus$ prin acest proce eu( Or- se *tie c$ aceast$ vita%ina este in ispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +luci elor( O caren$ e vita%ina M i%plic$ eci un risc e tul#ur$ri i+estive *i e o#oseal$( /$i!oasele C.n copilul are o corpolen$ nor%al$- ceea ce &nsea%n$ c$ are o #un$ toleran$ la +luci e- nu e/ist$ nici un %otiv ca s$'l privai total e f$inoase( Dar nici nu tre#uie ca acestea ,a*a cu% se &nt.%pl$ a esea , s$ evin$ #a"a ali%entaiei( Recur+erea siste%atic$ la +luci ele rele *i- &n special- la cartofi- ore" *i paste f$inoase- este- &n %ajoritatea ca"urilor- consecina unei lipse e i%a+inaie( )n realitate- felurile pot fi foarte variate- f$r$ o cheltuial$ &n plus( Recitii ta#elul in ane/a nr( 5 *i vei ve ea c$ e/ist$ o cantitate i%presionant$ e le+u%e- la care nu v$ +.n ii nicio at$( Este a#solut necesar s$'i &nv$ai pe copii s$ %$n.nce altceva ec.t +luci e rele( C$ci- ac$ ei le tolerea"$up$ toate aparenele- la v.rsta pe care o au- s'ar putea ca pro#le%a s$ nu se %ai pun$ &n aceia*i ter%eni c.n &*i vor ter%ina cre*terea( De aceea- tre#uie s$'i facei s$ aprecie"e e foarte ti%puriu *i altceva- %ai ales le+u%ele e care a% vor#it eja( )n privina pastelor- ar fi e orit s$ fie fa#ricate cu f$in$ nerafinat$- ar se +$sesc +reu &n co%er( Va tre#ui s$ nu le ai copiilor prea frecvent- eoarece- ca *i p.inea- risc$ s$ le provoace un eficit e vita%ina M( C.t espre ore"- cel %ai #ine ar fi s$ le ai ore" ne ecorticat- pre+$tit up$ reeta in ane/$( Ore"ul naturalcu ro*ii- constituie- up$ cu% *tii- un fel e sine st$t$tor( C.n le vei a copiilor f$inoase- facei &n a*a fel- &nc.t s$ evitai- pe c.t posi#il- s$ le %$n.nce &n acela*i ti%p cu carnea( Aceast$ re+ul$ va fi u*or e aplicat la paste *i ore"- ar %ai ificil &n ca"ul cartofilor( !re#uie s$ *tii c$ unele f$inoase fac parte in cate+oria +luci elor #une( Este ca"ul fasolei uscate *i a lintei( Deci nu e"itai s$ le preparai cu re+ularitate( /r& tele Or+anis%ul copiilor are resurse pe care a ultul le'a pier ut e %ult( Astfel- el %eta#oli"ea"$- f$r$ prea %ulte pro#le%e vi"i#ile- a%estecurile ali%entare care inclu fructe( De aceea- la copii- se poate %enine- eventual- consu%ul unui fruct up$ %as$( Dar e &n at$ ce se va constata o anu%it$ fra+ilitate pe plan i+estiv 9#alonare- ureri e #urt$- +a"e:- va fi %ai #ine s$ supri%ai fructele &n cursul %esei( Ca *i a ultul- copilul va consu%a fructe pe sto%acul +ol sau la +ustarecu con iia s$ nu %$n.nce ec.t at.t( B$&t&rile Apa este *i r$%.ne sin+ura #$utur$ care convine copilului( !ot ce sea%$n$- %ai %ult sau %ai puin- cu sucul e fructe fa#ricat in ustrial- cu li%ona a sau cu cola tre#uie s$ fie supri%ate- pentru c$ este o a ev$rat$ otrav$ pentru copil( )n %o e/cepional- la o aniversare sau o s$r#$toare % fa%ilie- &l putei l$sa pe copii s$ #ea c.teva pahare in aceste #$uturi- ar spunei'v$ c$ este la fel e r$u ca *i c.n i'ai a s$ #ea alcool( Iar &n ceea ce prive*te #$uturile cu cola- s'ar putea spune c$- pentru copil- este *i %ai r$u ec.t ac$ ar #ea alcool( Siropurile iluate cu ap$ nu sunt nici ele reco%an a#ile- pentru c$ au o concentraie prea %are e "ah$r( Deci &l o#i*nuiesc pe copil cu +ustul ulce- cre.n u'io a ev$rat$ epen en$( Nici laptele nu este reco%an at &n ti%pul %esei( Ai v$"ut- &n capitolul espre i+estie- c$ este o %are

C@

+re*eal$ s$ #ei lapte la %as$- pentru c$- ajuns &n sto%ac- acesta se coa+ulea"$- for%.n cocoloa*e care &%#rac$- apoiparticulele e ali%ente- pe care le i"olea"$ astfel e sucurile +astrice( >aptele #$ut la %as$ v$ asi+ur$ ni*te tul#ur$ri i+estive( Copiii pot s$ #ea- totu*i- lapte &n cursul "ilei- ar va tre#ui s$ verificai ac$ o fac pe sto%acul +ol( >a %icul ejun- pro#le%a se pune iferit- pentru c$ laptele cal este %ult %ai i+era#il- iar feno%enele pre"entate %ai sus nu se %ai petrec &n acela*i %o ( Za8$r&l 3i "&l i&rile N'a% s$ %er+ p.n$ acolo- &nc.t s$ reco%an eli%inarea total$ a ulciurilor *i- totu*i- aceasta ar fi cea %ai re"ona#il$ %$sur$( A* insista- totu*i- asupra unei %ari ri+ori &n consu%ul lor( )n afar$ e "ah$rul e la %icul ejun- e cel a $u+at la #r.n"a e vaci sau la iaurt ori e cel pe care &l conin eserturile 9pr$jiturile- &n+heatele:- ceea ce &nsea%n$ eja o cantitate %are- nu'i l$sai pe copii s$ %$n.nce "ah$r- su# orice for%$ s'ar pre"enta el( !re#uie eci inter"ise toate ulciurile- #o%#oanele- pastele e fructe ori <ta#letele cara%eli"ate acoperite cu ciocolat$= 9acestea in ur%$ conin aproape B@O "ah$r:( Recitii- ac$ este necesar- capitolul consacrat acestui su#iect 9Capitolul IE: pentru a v$ convin+e o at$ pentru tot eauna c$- ac$ "ah$rul este otrav$- el este la fel- *i %ai ales- pentru copii( Pe e alt$ parte- este i%portant s$ ferii copiii e a eveni epen eni e +ustul ulce( Este necesar pentru s$n$tatea lor i%e iat$ *i in ispensa#il pentru s$n$tatea lor viitoare( Eu *tiu- totu*i- c$ este +reu s$'i fore"i pe copii s$ se co%porte- ca ni*te consu%atori %ar+inali- &n ti%p ce tr$iesc &ntr'un %e iu care'i solicit$ per%anent( Dar acesta nu este un %otiv pentru a a# ica- eclar.n c$ n'avei ce s$ le facei( Ceea ce putei face- &n orice ca"- este s$ sta#ilii un control ri+uros- cel puin acas$- *i s$'i p$"ii pe copii- e la cea %ai fra+e $ v.rst$- e o#i*nuina cu +ustul ulce- pentru a evita s$ evin$- cu ti%pul- sclavii acestuia( De aceea- contrariu spuselor unor %e ici- nu este reco%an at s$ le ai su+arilor ap$ "aharat$( )i putei o#i*nui foarte #ine cu apa curat$( C.n copiii u%neavoastr$ pri%esc ca ouri su# for%$ I e ulciuri 9pachete e #o%#oane- cara%ele etc(:- facei &n a*a fel &nc.t s$ ispar$ cea %ai %are parte- pe care o vei eli%ina e tot- ulterior( !oto at$- chiar *i ac$ ulciurile sunt consu%ate &n cantitate %o est$- tre#uie s$ le inter"icei cu es$v.r*ire &naintea %esei( )n acest ca"- "ah$rul nu nu%ai c$ le taie copiilor foa%ea- ar contri#uie *i la pertur#area %eta#oli"$rii puinei hranei pe care ar putea'o- totu*i- %.nca( !re#uie s$ v$ a%inti% &nc$ o at$ c$ "ah$rul consu%at provoac$ un eficit e vita%ina M( Aceasta- a*a cu% a% su#liniat eja- este in ispensa#il$ pentru %eta#olis%ul +luci elor( O caren$ e vita%ina M o#li+$- prin ur%areor+anis%ul s$ ia in re"ervele sale- cre.n astfel un eficit- ale c$rui consecine sunt oboseala, dificultile de concentrare, de atenie, de memorie- a ic$ o anu%it$ for%$ e epresie( Este evi ent c$ activitatea *colar$ va aveain aceast$ pricin$- %ult e suferit( TREBUIE NLOCUIT ZAGIRUL COPIILOR CU NDULCITORIM Dac$ a ulilor li se reco%an $ s$ &nlocuiasc$ "ah$rul cu un e ulcorant e sinte"$- e ce nu li s'ar reco%an a *i copiilor8 Aceasta este- &ntr'a ev$r- o &ntre#are #un$( )n ca"ul &n care copilul este prea +ras pentru v.rsta lui- aceast$ %$sur$ ar fi necesar$( )n schi%#- ac$ are o corpolen$ nor%al$- nu e/ist$ nici un %otiv pentru a'i supri%a cate+oric cele c.teva #uc$ele e "ah$r e la %icul ejun sau lin+ura e "ah$r pu r$ pe care i'o punei peste iaurt ?K( Dar- pentru a li%ita consu%ul "ilnic 9aceast$ reco%an are prive*te toata fa%ilia:- putei prepara eserturile cu e ulcorani( Acestea fiin "ise- s$ ve e% cu% pute% or+ani"a cele patru %ese ale copiilor( ME.ELE C.n alc$tuii %eniurile copiilor tre#uie s$ ur%$rii2 , evitarea suprancrcrii hranei cu glucide rele, pentru a nu destabiliza metabolismul, , evitarea combinaiilor alimentare contra naturii, care slbesc organismul i genereaz numeroase probleme de sntate. )n privina ali%entaiei- toat$ lu%ea v$ va spune cu cea %ai %are convin+ere , pentru c$ este un lucru ce ine a priori e #unul si% , c$ %esele tre#uie s$ fie <echili#rate=( Prin aceasta- se &nele+- &n +eneral- %esele &n co%po"iia c$rora fi+urea"$ al$turi proteine- +luci e *i lipi e( !ceast opinie este complet falsA )ntr'a ev$r- tre#uie s$ %.nc$% proteine- +luci e *i lipi e- pentru a fi si+uri c$ a#sor#i% toate su#stanele e care are nevoie or+anis%ul( 1i asta- &n special pentru copii- al c$ror corp este &n for%are( Eroarea co%un$ pe care o face%- al$turi e corpul %e ical- este aceea e a cre e c$ echili#rul ali%entar tre#uie s$ se %anifeste la nivelul unei sin+ure %ese( Putei- e ase%enea- &nlocui "ah$rul al# 9"aharo"a: cu fructo"$- care se +$se*te &n co%er *i al c$rei in ice +lice%ic este %ult %ai sc$"ut( 9n(a(:
?K

C3

C.n vor#i% e o %as$ echili#rat$ ar tre#ui s$ %enion$% c$ acest echilibru trebuie s se refere la mai multe mese i nu la una singur( Aici este toat$ iferena( 1i este esenialul a ceea ce tre#uie s$ *ti% *i s$ respect$%pentru a evita tul#ur$rile e %eta#olis% pe care le'a% evocat pe lar+- &nc$ e la &nceputul acestei c$ri( Altfel spus- avei +rij$ s$ alc$tuii pentru copiii u%neavoastr$ %eniuri &n care vor o%ina fie proti o' lipi ele- fie +luci ele( Dar nu &ncercai s$ co%#inai siste%atic a%#ele cate+orii la o sin+ur$ %as$- i%potriv$- evitai acest lucru( MICUL DERUN An+lo'sa/onii au reptate c.n pretin c$ %icul ejun tre#uie s$ fie cea %ai consistent$ %as$ a "ilei( 1i asta&n special pentru copii( )n schi%#- ei +re*esc c.n vor s$'l fac$ <echili#rat=- alc$tuin u'l in +luci e 9cereale: *i proteine'lipi e 9ou$- %e"eluri- *i carne:( Reco%an area %ea este e a face in %icul ejun al copiilor o %as$ &n care o%in$ glucidele ( Deci le vei putea a conco%itent2 , p.ine- e preferin$ nea+r$, cereale 9pe c.t posi#il #ruteD evitai'le pe cele care conin ore" ecorticat- poru%#- "ah$r- %iere sau cara%el:, fructe 9 ar vor tre#ui neap$rat s$ &nceap$ cu ele:( )n %$sura &n care +luci ele <#une= tre#uie s$ o%ine clar- la aceast$ %as$- este e preferat pentru copil s$ nu consu%e ec.t lapte s%.nt.nit sau se%i's%.nt.nit- ca *i +r$si%i ve+etale 9%ar+arin$ e %as$- %ai e+ra#$ ec.t unt:( Dac$ ore*te s$ %$n.nce *i #r.n"$ e vaci sau un iaurt- acestea vor tre#ui neap$rat s$ conin$ @O +r$si%i( ;$ opun cate+oric consu%ului e %iere sau ulcea$- eoarece concentraia e "ah$r 9chiar ac$ este natural$- la %iere: este %ult prea %are( Dulceaa tre#uie s$ fie %.ncat$ cu totul e/cepional- &n afara ca"ului &n care este preparat$ cu un &n ulcitor e sinte"$( PRNZUL Pr.n"ul va fi o%inat- %ai ales- e proteine *i lipide( Deci va conine carne sau pe*te( Dar ar fi i eal s$ evitai s$ servii- la carne *i la pe*te- cartofi- ore" sau paste( >e+u%ele pentru +arnitur$ ar tre#ui s$ fie alese- &n special- intre fasole ver e- elin$- conopi $ sau ciuperci: ve"i lista co%plet$ &n ane/a nr( 5:( Dac$ felul principal este pe #a"$ e proteine *i e lipi e 9carne- pe*te- %e"eluri:- ar fi e orit s$ li%itai esertul la #r.n"eturi sau lactate 9%.ncate &n cantitatea orit$:( Din p$cate- copilul , %ai ales ac$ este e v.rst$ *colar$ &*i va lua- poate- %asa e pr.n" &n afara casei *i- cel %ai pro#a#il- la cantina *colii( )n acest ca"- p$rinii &i vor sc$pa ali%entaia e su# control( Dar ac$ nu este <prea +ras=- situaia copilului nu va fi ra%atic$- oar pentru at.ta( Dup$ aceea- lucrurile se vor repara *i la %asa e sear$( Dac$ acas$ s'a eprins eja cu o#i*nuina e a nu %.nca p.ine sau e a nu %.nca fructele ec.t pe sto%acul +ol- copilul va putea li%ita- &ntr'o %$sur$- neajunsurile( GU.TAREA Pentru toat$ lu%ea- &n +eneral- *i pentru copii- &n special- este %ai #ine ca nu%$rul e %ese s$ fie %ai %areec.t %ai %ic( Ca *i %icul ejun- +ustarea va fi &n %o esenial +luci ic$( Dac$ le ai p.ine- ar tre#ui s$ fie nea+r$ sau f$cut$ cu f$in$ necernut$( Pe p.ine le putei pune %ar+arin$ e %as$ 9se va evita ulceaa:( )n sf.r*it- le (putei a ciocolat$- cu con iia s$ fie e #un$ calitate- a ic$ av.n un procent e cacao ri icat 9%ini%u% ?@O:( CINA Cina copilului va putea fi o%inat$ fie e proteino'lipi e 9carne- pe*te- ou$:- fie e o +luci $ <#un$=- care s$ constituie- ea &ns$*i- un fel e %.ncare2 linte- ore" co%plet- paste co%plete( Dar oricare ar fi opiunea- pri%ul fel al cinei copilului tre#uie s$ fie o sup$ eas$ e le+u%e 9pra"- ro*iielin$ etc(:( )n +eneral- copiii nu %$n.nc$ suficiente le+u%e ver"i- pentru c$ nu le placD acestea conin- totu*i- up$ cu% *tii- fi#rele ali%entare in ispensa#ile unei #une ina%ici a tran"itului intestinal *i sunt #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+o'ele%ente( De aceea- cel %ai #un %ijloc e a'i face s$ le %$n.nce este s$ le ai o sup$ #un$ e le+u%e- pe care le'ai pasat cu %i/erul( O alt$ cate+orie e %.nc$ruri ce convin perfect copiilor- care nu %ai pot up$ ele- sunt le+u%ele u%plute- ca ro*iile- vinetele- ovleceii- an+hinarea *i var"a( Acesta este un %o foarte si%plu e a prepara le+u%ele cu fi#re- ceea ce per%ite l$r+irea +a%ei e %.nc$ruri incolo e nelipsitele paste- ore" *i cartofi( >a cin$- ai copiilor ca esert lactate f$cute in lapte se%i's%.nt.nit- ca2 +elatinele- cre%ele cara%el- pe care le putei prepara &nlocuin "ah$rul cu fructo"a sau cu un &n ulcitor e sinte"$( E/ist$ un tip e hran$ pe care v$ sf$tuiesc s'o e/clu ei- &n orice ca"- acas$2 san viciul- ha%#ur+erul *i hot' o+ul( Nu'l vei &%pie ica pe copil s$'i plac$ ha%#ur+erul- a*a cu% &i plac *i sucurile sau cola( !otu*i- acesta nu este

C4

un %otiv pentru a i'l pre+$ti *i acas$( Este un tip e hran$ a#solut contrain icat pentru s$n$tatea lui- eoarece conine o cantitate prea %are e +luci e rele asociate cu carnea( Re"ervai acest +en e %.ncare pentru oca"iile &n care va constitui un %o practic e ali%entaie- a ic$ atunci c.n nu suntei acas$( Sot' o+ul *i ha%#ur+erul au fost inventate &n SUA- pentru ] o ali%entare rapi $- fie la locul e %unc$- c.n lucre"i toat$ "iua- fie &n eplas$rile- &ntot eauna lun+i- &ntr'o ar$ i%ens$ cu% este A%erica( A %.nca la tine acas$ un hot' o+ sau un ha%#ur+er este %ai cara+hios ec.t a te culca &n sacul e or%it pe un pat cu #al achin- f$r$ s$ %ai vor#i% espre influena sa asupra s$n$t$ii( De aceea- evitai s$ c$ ei- atorit$ co%o it$ii- &n aceast$ jalnic$ e/tre%$- a*a cu%- in p$cate- este ca"ul %ajorit$ii oa%enilor in nu%eroase $riintre cele %ai civili"ate- un e unii copii nici nu *tiu ce &nsea%n$ o %as$ nor%al$( >uai'v$ copiii- c.te o at$- in c.n &n c.n - la ;cDonal s sau la Mur+er _in+- ac$ le face pl$cere- sau pentru a c.*ti+a ti%p- c.n suntei &n eplasare- ar aceste oca"ii tre#uie s$ r$%.n$ e/cepionale( 0erii'v$ s$'i %ai%u$rii pe an+lo'sa/oni- a opt.n u'le proastele o#iceiuri( CAZURI PARTICULARE Co%iii %rea #ra3i Unii copii au e foarte ti%puriu ni*te Ailo+ra%e e/ce entare- f$r$ ca p$rinii lor s$ fie estul e &n+rijorai pentru a consulta un %e ic( Dac$ se hot$r$sc s'o fac$- octorul le va spune- &n %ajoritatea ca"urilor- c$- pentru c.teva Ailo+ra%e &n plusnu &nsea%n$ c$ au un copil o#e"( El va aprecia- toto at$- pe #un$ reptate- c$- la un copil &n plin$ cre*tere- nu poate fi vor#a e vreun re+i% cu calorii re use( )n nou$ ca"uri in "ece- &i va lini*ti pe p$rini- spun.n u'le c$- atunci c.n copilul va fi %ai %are- &n special &n perioa a a olescenei- &*i va re+$si +reutatea nor%al$ pentru v.rsta lui( !re#uie s$ *tii- totu*i- c$ e/cesul e +reutate la un copil este- &n toate ca"urile- un se%n evi ent e tul#urare a %eta#olis%ului( Deci tratai cu serio"itate un copil ur uliu- pentru c$ ac$ pro#le%a este e/a%inat$ in ti%p- echili#rul va fi %ai u*or e resta#ilit( >a copil- ca *i la a ult- +r$si%ile e re"erv$ a ic$ o proast$ toleran$ la +luco"$( Principiile ali%entare enunate &n capitolul V vor tre#ui s$ fie aplicate cu ri+oare( C.n copilul &*i va re+$si +reutatea nor%al$- &n ali%entaia lui va fi posi#il$ , ca *i la a ult , reinte+rarea pro+resiv$ a c.torva +luci e rele care constituie a#ateri ce vor tre#ui s$ fie +estionate ca atare( Este e/act c$- o at$ cu pu#ertatea- unii #$iei prea +ra*i &*i pier pro+resiv e/cesul e +reutate- f$r$ a'*i schi%#a re+i%ul ali%entar( A olescentul cunoa*te- &n aceast$ perioa $ a vieii- o transfor%are fi"ic$ care +enerea"$ un %are consu% e ener+ie( Este o perioa $ e intens$ activitate fi"ic$( Atenie- totu*i- pentru c$ a olescentul care a fost prea +ras &n ti%pul copil$riei- este &n %o invaria#il un can i at la o#e"itate- c.n va ajun+e la v.rsta a ult$( Pentru fete- situaia este- &n +eneral opus$( Riscul e a c.*ti+a &n +reutate apare %ai cur.n &n ti%pul pu#ert$ii- c.n corpul ei evine cel al unei fe%ei( A*a cu% a% v$"ut &n capitolul prece ent- or+anis%ul fe%eii este e o %are sensi#ilitate *i orice variaie a siste%ului hor%onal 9la pu#ertate- sarcin$ sau la %enopau"$: este un factor e risc pentru echili#rul %eta#olis%ului s$u( 0etele *i fe%eile sunt perfect con*tiente e acest fapt- ar &n +rija lor e a'*i %enine <silueta=- a opt$- in p$cate- re+i%uri ali%entare care le fac sa fie %oarte e foa%e *i le uc invaria#il c$tre epresii( !inerele- pe care pu#ertatea le face- &n +eneral- s$ se &n+ra*e- ar putea s$ a opte- f$r$ nici un fel e contrain icaie- principiile ali%entare in aceast$ carte( Nu nu%ai c$'*i vor putea p$stra <linia=- ar &*i vor escoperi&n plus- o vitalitate nou$- care ar putea s$ le ajute la <cucerirea= lu%ii( Co%il&l o0osit Nu v$ frapea"$ s$ constatai c.i copii *i a olesceni , in ce &n ce %ai nu%ero*i , sunt o#osii- li%faticit.r.n u'*i +reoi corpul e la pat la fotoliu8 A%intii'v$ c$ un e/ces e +luci e rele la %icul ejun va favori"a o hipo+lice%ie- spre ora 33- cu so%nolen$- lips$ e concentrare- c$scat- apatie sau a+resivitate- se%ne pe care profesorii le re%arc$ %ai ales &n orele e la sf.r*itul i%ineii( Acest feno%en risc$ s$ se repete peste "i- ac$ la %asa e pr.n" copilul a#u"ea"$ e cartofi- p.ine al#$ *i #$uturi ulci( Gustarea pe #a"$ e "ah$r asociat cu +r$si%i 9p.ine sau ciocolat$- cornuri: va accentua *i %ai %ult feno%enul( Apoi- copilul &ntors acas$ se instalea"$ prea frecvent &n faa televi"orului- up$ cu% a% %ai ar$tatD este o oca"ie propice pentru ron$it- care incit$ aceste tinere fiine %alea#ile *i prea puin for%ate pentru a avea spirit critics$ consu%e ulciuri sau #iscuii( Un sta ion ar fi %ai #inevent ec.t acest <sport e salon=( A#sena unei iversific$ri precoce a ali%entaiei reu*e*te eseori s$ eclan*e"e la copil e"+ustul pentru fi#re 9fructe- le+u%e *i le+u%inoase:- care sunt at.t e #o+ate &n vita%ine- s$ruri %inerale *i oli+oele%ente( !oate aceste carene repre"int$ un factor supli%entar e o#oseal$(

CAPITOLUL -II
C5

.LIBII /IRI A /ACE .PORT


)n c.ntecul s$u- <!e'ai el$sat=- Charles A"navour &i reco%an $ soiei lui care- se pare- are aerul unei sperietoare2 <Ca s$ sl$#e*ti- f$ *i tu un pic e sportF= Iat$ &nc$ o i ee pri%it$ e'a +ataD iar %.n ria noastr$ naional$- A"navour- nu a avut- cu si+uran$- nicio at$ pro#le%e e +reutate- fiin c$ altfel *i'ar fi at sea%a c$- spre eose#ire e ceea ce cre e lu%ea- sportul nu a fcut niciodat pe nimeni s slbeasc. C.n ai &nceput s$ fii preocupai e e/cesul u%neavoastr$ pon eral- presupun c$ v'ai hot$r.t , ca %uli alii , s$ facei sau %ai e+ra#$- s$ v$ apucai in nou e sport( 1i pentru asta ai ales fie #icicleta- fie jo++in+'ul- fie- e %ulte ori- pe a%.n ou$( 0iin c$ le'a% &ncercat pe a%.n ou$- v$ pot +aranta c$ re"ultatul este nul( Poi face sport pentru a te %i*ca- a te estin e- a te efula- a te o/i+ena- pentru a'i &nt.lni prietenii sau pentru a avea un prete/t %ai #un ca s$ nu r$%.i acas$( !oate o#iectivele sunt #une( Cu e/cepia unuia2 sl$#itul( Nu vei sl$#i f$c.n sport- ac$ v$ p$strai proastele o#i*nuine ali%entarecare sunt acelea*i ca ale conte%poranilor no*tri( A face sport pentru a sl$#i sea%$n$ %ai %ult cu teoria caloriilor( )ns$*i i eea e #a"$ este i entic$( C.n &ncepi s$ faci un sport pentru ca s$ pier"i &n +reutate- ai ten ina s$ %$sori re"ultatele efortului epus e corpul t$u up$ cantitatea e su oare pe care o faci s$ cur+$( Ceea ce pier"i este- e fapt- apa( Iar ac$ <&i ar"i caloriile=- aceasta este o cheltuial$ ener+etic$ pe care o vei sustra+e in re"ervele te%porare 9+lico+enul:- cele care sunt ali%entate %ai ales e consu%ul e +luci e( >a &nceput- c.n facei sport putei s$ constatai- &ntr'a ev$r 9 ar nu%ai cu un c.ntar e foarte %are preci"ie:- c$ au isp$rut 4@@'5@@ e +ra%e( Dar up$ ce v$ o#i*nuii s$ facei cu re+ularitate acest efort %uscular- e e/e%plu s.%#$taor+anis%ul &ncepe s$'*i reajuste"e treptat <oferta= up$ noua <cerere=( Dac$ &i cerei %ai %ult- ei #ine- el se va escurca astfel &nc.t s$ stoche"e suficient +lico+en pentru a v$ satisface cererea( 0oarte repe e- vei putea constata nu nu%ai c$ nu %ai sl$#ii eloc- ci *i c$ v'ai rec.*ti+at +reutatea iniial$( A%intii'v$ e c.inele &nfo%etat- care &i &n+roap$ osul( Dac$ &i cerei eforturi supli%entare or+anis%ului- acesta nu nu%ai c$ va pro uce puin %ai %ult- ar- in pru en$- se va hot$r& s$ *i stoche"e puin %ai %ult( 1i a*a &ncepe spirala infernal$( Pentru a ejuca capriciile propriei naturi- v$ hot$r.i- in refle/- s$ a $u+ai &nc$ cinci Ailo%etri la parcursul ciclist( 1i- at fiin c$ %icul u%neavoastr$ or inator cunoa*te #ine le+ea cererii *i a ofertei- face o ajustare( Iat$ cu%- pentru c.teva +ra%e &n %inus- &ncasai c.teva +ra%e &n plus- cu riscuri serioase &n privina s$n$t$ii( Pentru c$ &n sport e/ist$ o re+ul$ e aur- pe care tre#uie s'o respectai &ntot eauna <s$ nu fore"i nicio at$ %a*ina=( Nu v'ar trece nicio at$ prin %inte s$ facei circuitul celor 46 e ore e la >e ;ans- cu o %a*in$ e oi cai putere( !otu*i- a*a proce ai c.n v$ i%punei parcursuri prea a%#iioase pentru v.rsta- con iia fi"ic$ *i nivelul u%neavoastr$ e antrena%ent( ,acei sport pentru toate motivele care sunt invocate de obicei sau numai de plcere, dar nu contai c vei gsi n el soluia pentru problema greutii dumneavoastr, dac nu v hotr)i s schimbai obinuinele alimentare. A opt.n principiile %eto ei e ali%entaie care face o#iectul acestei c$ri- vei putea accelera sl$#irea &n 0a"a I- iar eforturile fi"ice pe care le vei epune vor contri#ui la reechili#rarea funciilor u%neavoastr$ %eta#olice( )n 0a"a I- +lico+enul este pro us- % %o esenial- prin transfor%area +r$si%ilor e re"erv$( Dac$ s'ar %$ri necesit$ile e +lico+en- %asa +r$soas$ ar tre#ui s$ ispar$ %ai rapi ( S'a o#servat- e ase%enea- c$ eforturile fi"ice sunt eose#it e #enefice pentru o#e"i- ale c$ror celule +rase recunosc &n %o efectuos insulina 9insulino're"isten$:- ceea ce eter%in$ pancreasul s$ o fa#rice % cantitate prea %are 9hiperinsulinis%:( !re#uie *tiut *i c$ o#e"itatea pertur#$ ter%o+ene"a- a ic$- &n %o para o/al- cu c.t e*ti %ai +ras- cu at.t cheltuie*ti %ai puin$ ener+ie c.n faci un efort( A optarea principiilor ali%entare ale acestei %eto e *i un consu% re"ona#il e ener+ie sunt eci co%ple%entare *i pot contri#ui- astfel- la o %ai #un$ reu*it$ &n re o#.n irea unui echili#ru pon eral nor%al- eoarece , &nvin+.n %ai repe e insulino're"istena , v$ vei pune e acor cu
C6

propriul corp- cu at.t %ai %ult- cu c.t acesta va c$p$ta for%e %ai ar%onioase(

CAPITOLUL -III GREUTATEA IDEALI


C.n ne c.nt$ri%- ce evalu$%8 Greutatea +lo#al$ a unui corp alc$tuit in oase- %u*chi- %as$ +ras$- or+ane- viscere- nervi *i ap$( ;asa +ras$ constituie 3KO in +reutatea #$r#atului *i 44O in +reutatea fe%eii( O#e"itatea se efine*te ca un e/ces e %as$ +ras$ *i repre"int$ un procent %ai %are e 4@O fa$ e valorile %e ii( Dar cu% s$ aprecie% cantitatea e/act$ e %as$ +ras$ a unui in ivi 8 ;$surarea- cu co%pasul- a +rosi%ii pliului cutanat este o posi#ilitate- printre altele- ar r$%.ne foarte i%precis$( Sunte% nevoii s$ asocie% o#e"itatea *i e/cesul e +reutate- chiar ac$ pe c.ntar nu ni se $ raportul intre %asa +ras$ *i %asa activ$ 9%u*chi- or+ane etc(:( Pentru a ne putea apropia e noiunea e +reutate i eale- este %ai si%plu s$ folosi% for%ula lui >orent" 9&n care &n$li%ea este e/pri%at$ &n c%- iar +reutatea &n A+:- ec.t s$ recur+e% la ta#elele e +reutate- &ntoc%ite cu severitate e societ$ile e asi+ur$ri a%ericane2 Dar acest calcul nu ine cont nici e v.rst$ *i nici e %$ri%ea osaturii( )n pre"ent- pe plan internional se folose*te in icele Vuetelet sau M;I 9Mo L ;ass In e/:care efine*te raportul intre +reutate *i &n.li%ea la p$trat( Valoarea nor%al$ a in e/ului este e 4@'4K- la #$r#at- *i 3I'46- la fe%eie( P.n$ la 5@- vor#i% espre o suprasarcin$ pon eral$- incolo e 5@ este o#e"itate- iar ac$ in e/ul trece e 6@- ne afl$% &n pre"ena unei o#e"it$i +rave- care tre#uie s$ fac$ o#iectul unor serioase &n+rijiri %e icale( Aceast$ efiniie are o i%portan$ %e ical$ *i nu estetic$- ar in e/ul are avantajul e a fi #ine corelat cu valoarea %asei +rase( In e/ul se poate calcula foarte si%plu- cu ajutorul ur%$torului ta#el2 In e/ul se situea"$ pe o linie care lea+$ +reutatea *i &n$li%ea Repartiia topo+rafic$ a +r$si%ii ne per%ite s$ aprecie% pronosticul e o#e"itate- prin inter%e iul raportului2 Valoarea nor%al$ a acestuia este e @-BK'3 la #$r#at *i e @-?K'@-BK la fe%eie( )n o#e"itatea android0 +r$si%ea se acu%ulea"$ %ai ales &n partea superioar$ a corpului 9fa$- +.t *i a# o%en- easupra #uricului:( )n acest ca"- raportul este &ntot eauna %ai %are ec.t 3( Co%plicaiile sunt precoce *i frecvente2 ia#et- hipercolesterol- hipertensiune arterial$- risc car io' vascular( )n o#e"itatea ginoid0 %asa +ras$ pre o%in$ &n re+iunea in%ferioar$ a corpului 9*ol urifese- coapse *i partea e jos a a# o%enului:( Riscurile e #oli sunt %ai re use- preju iciul este %ai %ult estetic- cu at.t %ai %ult cu c.t- &n acest ca"- fe%eile pot fi afectate *i e celulit$( Dincolo e cifrele %e icilor- care &ncearc$ s$ cuantifice &n %o *tiinific ceea ce ine %ai %ult e o i%presie estetic$ sau e o stare <nepl$cut$=- +reutatea cea %ai i%portant$ , pe care o va preci"a pacientul , este cea orit$ e acesta- cea cu care se si%te #ine((( la ur%a ur%ei- toc%ai <+reutatea e for%$=- care constituie scopul ce tre#uie atins( Uneori- aceast$ +reutate este %ai %are ec.t &n nor%ele teoretice- ar e ce s$ fi% %ai strici ec.t &nsu*i o#e"ul8 Dac$ cifra i se pare un o#iectiv posi#il e atins- &nsea%n$ c$ este %ai realist$ ec.t nor%a teoretic$ i%pus$ e corpul %e ical- nor%$ care , ac$ este prea ri+i $ , poate fi un %otiv e escurajare chiar in plecare( Pe e alt$ parte- unele fe%ei , a%eite e i%a+inile pre"entate e %ass'%e ia , tre#uie s$ fie atente c.n &*i fi/ea"$ ca o#iectiv o +reutate %itic$ *i ireal$- care nu este eloc justificat$- *i pe care
CK

or+anis%ul- protejat e ni*te siste%e e re+lare &nelepte- nu va accepta nicio at$ s$ o atin+$( Greutatea i eal$- ac$ e/ist$- va tre#ui s$ fie un su#iect e anali"$ luci $- pe care o va face o#e"ul cu el &nsu*i- *i- uneori- o ne+ociere critic$ &ntre el *i %e ic(

CONCLUZIE
>ectura c$rii e fa$ , &n r$"nesc s$ cre , v'a oferit r$spunsul la &ntre#$rile pe care vi le'ai pus( Sper- &n orice ca"- c$ v'a pl$cut( )n ceea ce %$ prive*te- %i'a f$cut %ult$ pl$cere s'o scriu- pentru c$ %i'a per%is s$'%i li%pe"esc *i s$'%i or one" &n %inte lucruri pe care le &n%a+a"inase% claie peste +r$%a $- ti%p e %uli ani( Aceast$ lucrare e sinte"$ %i'a &nt$rit i eea care se esprinsese treptat in cercet$rile %ele *i care- ast$"i- a evenit o profun $ convin+ere2 "suntem ceea ce m)ncm#. Altfel spus- capitalul fi"ic pe care &l ave% sau ceea ce r$%.ne in el- este re"ultatul ali%entaiei noastre in trecut( S$n$tatea *i urata vieii noastre sunt consecina ali%entaiei in trecut( 1i pot afir%a , ar u%neavoastr$ ai &neles eja acest lucru , c forma, tonusul, vitalitatea, eficiena, dinamismul depind n str)ns msur de modul de alimentaie. Dac$ vei reu*i s$ *tii cu% s$ v$ +estionai ali%entaia v$ vei +estiona- e fapt- <propria via$=( O%ul %o ern nu %ai este , in p$cate ,o fiin$ raional$- pentru c$ *i'a pier ut toat$ &nelepciunea( )n "iua e a"i- este &n stare s$ %ear+$ pe lun$- ar nu %ai *tie s$ se hr$neasc$( Cea %ai i%portant$ activitate a "oolo+ilor este le+at$ e preocuparea pentru hrana ani%alelor- eoarece ei *tiu c$ toc%ai la acest nivel se +$se*te cheia supravieuirii speciilor( De &n at$ ce o %ai%u$ nu %ai este fecun $- e &n at$ ce #lana unui urs n$p.rle*te- e &n at$ ce leul evine #l.n - iar elefantul &*i pier e %e%oria(((- "oolo+ul &ncepe prin a le verifica *i a le %o ifica %.ncarea( C.n o%ul e r.n in secolul EE se scoal$- &ntr'o i%inea$- cu o erupie pe fa$- cu o %i+ren$ e'i vine s$ se ea cu capul e perei sau cu o respiraie %ai ur.t %irositoare ec.t o +ur$ e canal- este foarte pro#a#il c$ %e icul care &l va consulta nici %$car nu'l va &ntre#a cu% se hr$ne*te( Ani%alele *i %a*inile au reptul s$ pri%easc$ toat$ atenia- fiina u%an$ nici una( Dac$ la #en"in$rie vi s'ar pune- in +re*eal$- #en"in$ or inar$ &n M;Z- ai face scan al( Pentru c$ *tii ceea ce i se potrive*te %a*inii u%neavoastr$( Dac$ &i vei servi un antricot unei +irafe- e/ist$ toate *ansele s$ fii refu"at- chiar ac$ nu a %.ncat e opt "ile( Pentru c$ ani%alele *tiu in instinct ceea ce le convine( O%ul- acest %a%ifer superior- otat cu inteli+en$ *i li%#aj articulat- este , e fapt , sin+ura fiin$ vie care poate fi hr$nit$ cu orice sau aproape cu orice- f$r$ ca s$'*i ea sea%a *i f$r$ s$'*i %anifeste reinerea ori e"apro#area( O#i*nuinele ali%entare care s'au statornicit &n $rile in ustriali"ate e c.teva ecenii , ar fi tre#uit s$ fie e %ult principala preocupare a +uvernanilor lor( ;$ +$sea%- cu c.tva ti%p &n ur%$- la DisneL'Zorl - &n 0lori a- *i- &n %ijlocul acestei %uli%i repre"entative pentru populaia a%erican$- a% fost cuprins in nou e un profun senti%ent e spai%$- v$".n c.t este e %are nu%$rul o#e"ilor in Statele Unite( Circa 3BO in locuitorii acestei $ri sunt o#e"i sau pe cale e a eveni o#e"i- ceea ce &nsea%n$ un a%erican in cinci( O#e"itatea in SUA a evenit &n ase%enea %$sur$ un feno%en social- &nc.t este perfect inte+rat$ % viaa e toate "ilele- lucru ilustrat e faptul c$- la intrarea &n <DisneL'Zorl =- e/ist$ un nu%$r e scaune rulante pentru invali"i- e+al cu cel al c$rucioarelor e copii puse la ispo"iia pu#licului( Naiunea a%erican$- care este cea %ai puternic$ in lu%e- para o/al- se afl$ e'a #inelea &ntr' un proces e e+enerescen$( Dac$ pro+resul tre#uie pl$tit cu un ase%enea pre- atunci &i poi pune &ntre#$ri foarte serioase &n privina valorii lui( Aceast$ situaie- up$ cu% o enun$ unii rari e/peri- este re"ultatul unei into/icaii colective prin a#sor#ia e +luci e rele *i e +r$si%i &n e/ces( Iar lucrul cel %ai nelini*titor este c$ cea %ai %are proporie e o#e"i in SUA se +$se*te &n r.n ul tinerilor( Aceasta ove e*te c.t se poate e #ine c$ feno%enul este le+at e jalnicele o#i*nuine
C?

ali%entare a optate up$ al oilea r$"#oi %on ial( )n 0rana- slav$ Do%nului- &nc$ nu a% ajuns acolo *i cre c$- %ulu%it$ resurselor noastre culturale *i tra iiilor noastre culinare- ave% %ijloacele e a re"ista( !otu*i- chiar ac$ ast$"i acest feno%en este &nc$ &n fa"$ e%#rionar$ &n ara noastr$- el tin e s$ se e"volte( 1i pentru a ne convin+e- este e ajuns s$ not$% nu%$rul i%presionant e localuri <fast'foo = care s'au instalat- &n ulti%ii ani- &n %arile noastre ora*e( !oto at$- c.n prive*ti statisticile consu%ului naional e #$uturi ulci *i- %ai ales- cur#a lor ascen ent$- ai toate %otivele s$ cre"i c$ procesul e into/icaie colectiv$- in p$cate- a &nceput e'a #inelea( Ce .n la &n e%nurile pu#licit$ii *i- %ai ales- ale superficialit$ii- ne &ncuraj$%- f$r$ s$ vre%copiii s$ a opte o#i*nuine ali%entare pe care nu le'a% accepta pentru noi &n*ine( Peste c.iva anipoate c$ va fi prea t.r"iu ca s$ %ai pute% aciona( Unii or fi *tiin s$ v$ e/plice- cu su%e enie e etalii- cu% s$ p$stre"i %otorul %a*inii p.n$ la 4@@(@@@ A%( Dar p.n$ la ce v.rst$ vor *ti s$ lun+easc$ viaa copiilor lor8 Dra%a este c$ nici %$car nu le st$ %intea la asta( Or+anis%ul u%an este o --%a*in$= e/traor inar$- capa#il$ s$ suporte at.tea e/cese- &nc.t o%ul nu *tie nicio at$ &n ce %o%ent a ep$*it linia ro*ie( 0e%eile sunt %ai re"istente ec.t #$r#aii- pentru c$ sunt &n"estrate cu o sensi#ilitate %ai %are( 1i nu vor#esc aici espre sensi#ilitatea fi"ic$( Ele pot- prin ur%are- s$ a opte %ai u*or o con uit$ re"ona#il$ *i- astfel- s$'*i %enaje"e or+anis%ul pe toat$ urata vieii( Q8aM$r#atul pe urata vieii sale- nu'*i cunoa*te propriile li%ite( De aceea- are ten ina s$ &ntin $ coar a la %a/i%u%- at.t c.t re"ist$ aceasta( El suport$- cu re"istena unei st.nci- toate e/cesele e care se face vinovat( 1i- apoi- &ntr'o #un$ "i- se pr$#u*e*te &ntoc%ai ca un colos cu picioarele e lut( !oate +re*elile ali%entare pe care le'ai f$cut &ncep.n in copil$rie- au fost &nre+istrate e or+anis%- care- e fiecare at$- a pus &n %i*care o proce ur$ e/cepional$- pentru a le trata( Deseori- ai v$"ut ap$r.n efectele secun are ale <trata%entului=- su# for%a unor si%pto%e iverse ureri e cap- tul#ur$ri +astrice- tul#ur$ri intestinale etc(:( Acesta este un se%n e saturaie- in partea or+anis%ului- ar *i e sl$#iciune- care se tra uce printr'o sensi#ilitate crescut$( !ul#ur$rile- eci si%pto%ele- sunt iferite e la un in ivi la altul( Dar cau"a este %ereu aceea*i- a ic$ proasta +estiune a ali%entaiei( 0ii #ucuro*i- pentru c$- &n nefericirea voastr$- avei totu*i- o *ans$( Prin aceasta &nele+ c$&ncerc.n s$ re"olvai- poate- pro#le%a +reut$ii &n e/ces- ai +$sit *i soluia tuturor celorlalte afeciuni e care ai putea suferi( Este e/act ceea ce %i s'a &nt.%plat %ie acu% c.iva ani( C.n era% stu ent- era% &nscris la un Institut al c$rui pro+ra% e &nv$$%.nt %$ &n ru%aprin natura iui- c$tre &nalta a %inistraie- a ic$ spre politic$D ceea ce nu s'a &nt.%plat- &n ca"ul %eu( )n pri%a "i e curs- irectorul ne'a a unat ca s$ ne co%unice ur%$torul %esaj2 <Ca irector al acestui institut- nu a% , &n ceea ce prive*te toat$ perioa a u%neavoastr$ e stu ii , ec.t o a%#iie2 s v nv s citii, s scriei i s vorbii.# Scriin aceast$ carte- eu nu a% avut- &n ceea ce %$ prive*te- alt$ a%#iie ec.t s v nv s m)ncai.

ANE-E ANE-A Nr. ( CLA.I/ICAREA ALIMENTELOR PERMI.E /AZA I, PIERDERE N GREUTATE


ANTREURI
OUR

/ELUL PRINCIPAL
CARNE 9f$r$ ficat:

LEGUME
RO1II

DE.ERTURI
IAUR!

CC

;ENE>URI SA>A!E2 , RO1II , 0ASO>E VERDE , ANDIVE , CAS!RAVEUI , CONOPIDR RIDICSI PRAN SA>A!R VERDE

;ENE>URI PE1!E 9orice fel: PASRRE IEPURE SO;AR >ANGUS!R OUR '

SPANAC ANDIVE SA>A!R VERDE CRESON 0E!ICR PRPRDIE VINE!E UE>INR VARNR CONOPIDR VARNR ACRR 0ASO>E VERDE NAP PRAN ARDEI GRAS DOV>ECEI MROCCO>I MU>M DE ;RRAR ;RCRI1 CIUPERCI

MRTNNE!URI CRE;R ENG>ENEASCR >AP!E DE PASRRE >AP!E DE PASRRE PASRRE 0>AN

PENTRU GARNITURI, UE>INR UN! CIUPERCI U>EI DE ;RS>INE SPARANGSE> U>EI DE ARASIDE SO;ON A0U;A! ;ARGARINR !ON ;AIONENR SO;ON PROASPR! SOS MEARNEN SARDE>E SARE- PIPER SCOICI CEAPR- US!UROI CRAM CEAPR VERDE 9ARMAGIC: SO;AR >ANGUS!R VERDEUURI

NO!R2 Consultai cu atenie te/tul capitolului 0a"a I- pentru ca s$ putei folosi cat %ai #ine acest ta#el( Atenie la <PARANIUII= inter"i*i care s'ar putea afla &n salate 9ore"- poru%#- crutoane etc(:( Atenie- e ase%enea- la %e"eluri- #r.n"eturi *i la e/cesul e carne- ac$ avei pro#le%e e colesterol( Deserturile vor fi preparate f$r$ "ah$r- ar cu un &n ulcitor(

CB

ANE-A Nr. A CLA.I/ICAREA ALIMENTELOR PERMI.E /AZA II, MENINEREA ECGILIBRULUI PONDERAL
ANTREURI
9PA!EU DE: 0ICA! DE GTSCR OUR ;ENE>URI SA>A!E2 , RO1II ,0ASO>EVERDE ,ANDIVE , NUCI , CAS!RAVEUI , CONOPIDR , CIUPERCI RIDICSI PRAN SA>A!R VERDE ;ORCOVI UE>INR INI;R DE PA>;IER AVOCADO !ON SO;ON PROASPR! SO;ON A0U;A! SARDE>E SCOICI CRAM CREVEUI >ANGUS!INE SO;AR >ANGUS!R S!RIDIId

/ELUL PRINCIPAL
CARNE 9orice fel: ;ENE>URI PE1!E 9orice fel: PASRRE IEPURE SO;AR >ANGUS!R OUR PENTRU GARNITURI VARNR UN! U>EI DE ;RS>INE U>EI DE ARASIDE ;ARGARINR ;AIONENR SOS MEARNEN SARE PIPER ;U1!AR CEAPR US!UROI CEAPR VERDE 9ARMAGIC: VERDEUURI

LEGUME
RO1II SPANAC ANDIVE SA>A!R VERDE CRESON 0E!ICR PRPRDIE VINE!E UE>INR CONOPIDR VARNR ACRR 0ASO>E VERDE NAP PRAN ;ORCOVI ARDEI GRAS DOV>ECEI MROCCO>I MU>M DE ;RRAR ;RCRI1 CIUPERCI SA>SI0I >IN!E MOM ;ANRRE 0ASO>E USCA!R NRU!

DE.ERTURI
N;EURR CRP1UNI PEPENE GA>MEN IAUR! MRTNNR DE VACI MRTNNE!URI MRTNNR DE CAPRR MRTNNR CAN!A> MAVARENR 1AR>O!R SPU;R DE CIOCO>A!R )NGSEUA!R DE 0RUC!E SU0>EU DE2 , N;EURR , CRP1UNI , ;URE , COACRNE

NO!R2 !oate ali%entele care au asterisc sunt per%ise oar ac$ sunt %.ncate &ntr'o cantitate %o erat$(

CI

ANE-A Nr. J REETE CU CIOCOLATI


.PUMI DE CIOCOLATI Pentru ?'B persoane2 I!#re"ie!te , 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:-cu coninutul e cacao ?@'C@O , B ou$ , 3[4 pahar e ro% 9C cl: , 3 portocal$ , 6 lin+urie e cafea solu#il$ 9NESS: , 3 v.rf e cuit e sare Utila: , 3 %i/er electric , 3 crati$ %are , 3 r$"$toareY , 4 salatiere %ari , 3 spatul$ !$iai ciocolata &n #uc$ele( Punei'le &n crati$( 0acei 3[4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnai'o- &%preun$ cu ro%ul- &n crati$( Punei pe foc cratia- fie &n #ain'%arie- fie pe o plac$- la flac$r$ foarte %ic$( >$sai ciocolata la topit( A%estecai cu spatula- pentru ca s$ se le+e co%po"iia( Dac$ aceasta este prea +roas$- a $u+ai'i puin$ ap$( )n ti%p ce se tope*te ciocolata- ra ei coaja portocalei 9nu%ai partea superficial$ a acesteia:( Punei ju%$tate in coaj$ &n crati$ *i a%estecai( Spar+ei ou$le- pun.n +$l#enu*urile &ntr'o salatier$ *i al#u*urile &n cealalt$( Matei al#u*urile spu%$ 9 up$ ce le'ai pus sare:- pan$ c.n seD &nt$resc #ine( !urnai ciocolata &n pri%a salatier$- &n care se afl$ ou$le( A%estecai #ine- p.n$ c.n o#inei o cre%$ foarte o%o+en$( !urnai- apoi- aceast$ cre%$ peste al#u*uri *i a%estecai cu spatula- p.n$ c.n co%po"iia evine perfect o%o+en$( Verificai #ine- s$ nu r$%.n$ particule e al#u*- sau s$ nu fi r$%as la fun ul vasului ciocolat$ nea%estecat$( Putei l$sa spu%a &n salatier$ , up$ ce &i *ter+ei %ar+inile , sau o putei r$sturna &ntr'un castron %are- e co%pot( )nainte e'a o #$+a &n fri+i er- pu rai'o pe easupra cu restul e coaj$ e portocal$( Pre+$tii spu%a cu K ore , cel puin , &nainte e'a o servi( I ealul este s'o facei in ajun( CREMA /ONDANTI CU CIOCOLATI AMIRUIE I!#re"ie!te , 6@@ + e ciocolat$ a%ar$ <superioar$= 94 #atoane:- cu coninutul e ?@'C@O cacao , 5@@ + e unt , K'C cl e coniac , C ou$ , 3 portocal$ , 6 lin+urie e cafea solu#il$ , K@ + e f$in$?? Utila: , 3 %i/er electric
)n raport cu +reutatea total$ a pr$jiturii 9circa 3 A+:- aceste K@ + e f$in$ nu repre"int$ ec.t KO +luci e- ceea ce poate fi consi erat rept ne+lija#il(
??

B@

, , , ,

3 crati$ mare 3 for%$ e chec 3 r$"$toare 3 spatul$ 3 salatier$

!$iai ciocolata &n #uc$ele *i punei'le &n crati$( 0acei 3[4 cea*c$ e cafea foarte tare *i turnai'o- &%preun$ cu coniacul- &n crati$( !$iai untul cu#ulee *i a $u+ai'le &n crati$( Punei cratia &n #ain'%arie sau pe o plac$- la foc foarte %ic( >$sai totul la topit- &n ti%p ce a%estecai cu spatulap.n$ c.n o#inei o past$ foarte cre%oas$( Spar+ei ou$le &n salatier$( Matei ou$le- turn.n treptat f$ina( Verificai s$ nu r$%.n$ cocoloa*e( Ra ei coaja e portocal$ *i punei ju%$tate in ce ai ras &n crati$ 9 e fapt- portocala este opional$( Dac$ nu v$ place ciocolata parfu%at$ cu portocal$ , care este- totu*i- o co%#inaie re%arca#il$ , nu o puneiD &n ca" contrar- &ntre#uinai oar partea superficial$ a cojii e portocala *i &n cantitate foarte %o erat$:( 0olosii- e preferin$- o for%$ e teflon( Dac$ aceasta este prea %ic$ 9atenie2 pr$jitura cre*te cu 4@O in volu%- &n ti%pul- coacerii:- utili"ai o folie e alu%iniu- #ine uns$ cu unt- ale c$rei %ar+ini s$ ep$*easc$ %ult %ar+inea for%ei( Pentru ca s$ fii si+uri c$ ai &ntins #ine untul- topii'l *i aplicai'l cu o pensul$( !urnai coninutul cratiei &n salatier$ *i a%estecai #ine ou$le *i ciocolata c$l u$- p.n$ o#inei o spu%$ perfect o%o+en$( U%plei for%a( Pres$rai'i easupra restul e coaj$ e portocal$( M$+ai'o &n cuptor la 3K@J- ti%p e 5K e %inute( Dup$ ce o scoatei in cuptor- l$sai'o s$ se r$ceasc$ e tot- la te%peratura ca%erei 95[6 or$:( C.n servii- t$iai felii e %a/i%u% 3 c%- pe care le punei cu elicatee pe o farfurie &n care ai a $u+at 4'5 lin+uri e cre%$ en+le"easc$( Cre%a en+le"easc$ la plicule poate fi o soluie rapi $( Dar tre#uie s$ *tii c$ are "ah$r *i a%i on( De aceea- ar fi %ai #ine s$ o facei acas$- &nlocuin "ah$rul cu un &n ulcitor( Un ulti% sfat2 ac$ punei restul e pr$jitur$ la p$strare- &n fri+i er- scoatei'o cu cel puin D ore &nainte e a o consu%a- pentru c$ fri+ul o face s$'*i piar $ toat$ %oliciunea(

B3

ANE-A Nr. ) REETE DIVER.E


O#iectivul acestei c$ri nu este acela e a v$ a o list$ i%presionant$ e reete- &n raport cu coninutul s$u( ;eto a pe care a% a optat'o const$ toc%ai &n a v$ face s$ escoperii- &n %o concret- care sunt principiile ali%entare e #a"$- pentru a v$ putea &n eplini o#iectivul ur%$rit( Re"u%.n la %a/i%u% %eto a %ea- s'ar putea spune c$ ea se sprijin$ pe *ase principii( 3( , !eoria caloriilor este fals$( !re#uie s$ v$ e#arasai e aceast$ i ee pri%it$ e'a +ata( 4( , Echili#rul ali%entar nu tre#uie s$ se reali"e"e &n cursul unei sin+ure %ese- ci pe parcursul tuturor %eselor unei "ile( 5( , Pentru a sl$#i- tre#uie s$ fie evitate anu%ite a%estecuri ali%entare inco%pati#ile 9+luci ele cu lipi ele:( 6( , !re#uie s$ v$ %$rii consu%ul e fi#re ali%entare( K( , !re#uie s$ supri%ai <+luci ele rele= *i s$ nu acceptai ec.t <+luci ele #une=( ?( , !re#uie s$ +estionai cu ri+uro"itate +r$si%ile- privile+iin <lipi ele #une=- astfel &nc.t s$ prevenii %ala iile car io'vasculare( Dac$ p$strai %ereu &n %inte aceste principii- v$ va fi u*or s$ v$ or+ani"ai fiecare %as$in iferent ac$ %.ncai la restaurant sau acas$- up$ cu% v$ va fi u*or s$ ale+ei- in orice carte e #ucate reetele care v$ convin( Prin ur%are- &n acest capitol nu avei ec.t e/e%pleD up$ aceea- vei putea face propria u%neavoastr$ selecie( OREZ NEPRELUCRAT CU ROII Pe!tr& ) %ersoa!e, , 3 A+ e ro*ii 9sau o cutie %are e ro*ii &ntre+i: , 5'6 cepe %ari , 4K@ + e ore" neprelucrat !$iai ceapa foarte fin *i c$lii'o- la foc %ic- &n puin$ %ar+arin$ 9sau ulei e %$sline:( Punei ro*iile &ntr'o crati$ %are- up$ ce le'ai t$iat &n #uc$ele %ici- ca s$ sca $( C.n ceapa a evenit aurie- poate fi a%estecat$ cu ro*iile( >$sai totul s$ sca $ la foc foarte %ic- p.n$ ce se o#ine un sos puin consistent( De ase%enea- fier#ei ore"ul 3'3-6 ore- &n ap$ cu sare- a*a cu% proce ai cu ore"ul o#i*nuit( Servii'l fie &%preun$ cu sosul- fie separat( Aceast$ %.ncare e ore" neprelucrat poate constitui felul e #a"$ al unei %ese( )nainte- vei putea servi o sup$ e le+u%e( Dar fii ateni la esert2 ac$ orii #r.n"$- ale+erea se va li%ita la #r.n"$ e vaci sau la iaurtul cu @O %aterii +rase( Sin+urele fructe per%ise2 c$p*unile sau "%eura( VINETE GRATINATE Pe!tr& S %ersoa!e, , 6'K vinete foarte %ari , K@@ + u%plutur$ e c&rnai , K@@ + ro*ii , 4@@ + ca*caval ras , ulei e %$sline , tarhon !$iai vinetele &n cu#ulee( >$sai'le la &n$#u*it- pe foc %ic- &ntr'o crati$ sau ou$- stropin u' le u*or cu ulei e %$sline( A%estecai %ereu- pentru ca vinetele s$ fie p$trunse unifor%( Dup$ ce culoarea vinetelor s'a schi%#at co%plet- s$rai- piperai *i punei totul &ntr'un vas %are( M$+ai'l &n cuptor *i l$sai'l circa 6@ e %inute la 3K@J( )ntre ti%p- l$sai ro*iile la &n$#u*it- ca &n reeta prece ent$( Punei carnea pentru c.rnai pe
B4

foc- separ.n #ine toate #uc$ile- &n ti%pul prepar$rii( C.n vinetele sunt aproape +ata- a $u+ai carnea e c.rnai *i sosul e ro*ii- o#in.n un a%estec unifor%( Pres$rai ca*caval ras *i tarhon pe easupra( M$+ai in nou la cuptor- ti%p e 3K %inute- pe +r$tarul %e iu( Vinetele +ratinate sunt un fel e %.ncare care poate constitui esenialul unei %ese( Deoarece are carne 9lipi e'proti e:- vei putea &ncheia cu #r.n"$ sau un pro us lactat( Evitai fructele- cu e/cepia pepenelui +al#en *i a c$p*unilor( Ur%$toarele ou$ reete sunt %ai rafinate- ar la fel e u*or e preparat( Ele sunt un #un e/e%plu e ceea ce se chea%$ <noua #uc$t$rie=- u*or e pre+$tit acas$( Pot fi un re%arca#il antreu la o %as$ %ai eose#it$ 9recepie- o reuniune &n fa%ilie etc(:( /LAN DE TON CU .O. DE PRAZ Pe!tr& )<S %ersoa!e, , 4@@ + e ton la cutie- &n suc propriu , 4@@ + e s%.nt.n$ , 6 ou$ , 4 lin+uri e p$trunjel tocat Pe!tr& sos, , 6 fire e pra" 9partea al#$: , 4@@ + e s%.nt.n$ , 4@ + e untD sare *i piper( Un+ei cu unt o for%$ e chec( Pasai tonul cu %i/erul- #atei ou$le *i a $u+ai'le- &%preun$ cu s%.nt.na- &n vas( S$raipiperai- punei p$trunjelul( )nc$l"ii cuptorul- &n preala#il- la 3B@ 9!er%ostat C:( !urnai co%po"iia &n for%$ *i #$+ai'o la cuptor- &n #ain'%arie- ti%p e 5K e %inute( Prepararea sosului e pra"2 Sp$lai pra"ul( )n$#u*ii'i partea al#$ &n unt- la foc foarte %ic- *i acoperii'l ti%p e 4@ e %inute- up$ ce l'ai s$rat *i piperat( Pasai'l cu %i/erul( A $u+ai s%.nt.na- apoi- &nainte e a'l servi- &nc$l"ii'l la foc foarte %ic- pe o plac$( Servii flanul scos in for%$- cal - cu sosul( Not$2 Pentru variaie- putei &nlocui tonul cu alt pe*te 9so%on etc(:( PATEU DE MIGAL Pe!tr& + %ersoa!e, , 3 A+ e pe*te 9%ihal:- socotin 4@@ + e persoan$ , ? ou$ , 3 cutie %ic$ e paste e to%ate , 4 l$%.i 0ier#ei pe*tele &n ap$ cu "ar"avat e sup$( Nu punei pe*tele &n$untru ec.t atunci c.n apa a &nceput s$ #ol#oroseasc$( A $u+ai sucul celor ou$ l$%.i *i coaja lor- &n ti%pul fier#erii( >$sai'l s$ fiar#$ &ncet 4@ e %inute( Scur+ei *i presai pe*tele cu %.na- pentru ca s$ nu %ai r$%.n$ eloc ap$( Scoatei'i *ira spin$rii( Apoi- punei'l &ntr'o for%$ e pr$jituri sau e sufleu- #ine uns$ cu unt( Matei ou$le o%let$- a $u+ai pasta e to%ate- s$rai- piperai- turnai totul peste pe*te( >$sai'l &n cuptor ti%p e 5@ e %inute- la foc potrivit 93K@:( Servii'l la rece- cu %aione"$up$ ce l'ai scos in for%$( Pentru a <spori= %aione"a- a $u+ai'i un al#u* #$tut spu%$( Not$2 Acest fel se prepar$ in ajun *i tre#uie s$ r$%.n$ la fri+i er %ini%u% o ju%$tate e "i(
B5

.U/LEU /IRI /IINI Pe!tr& )<+ %ersoa!e, , 5@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase , 3K@ + e ca*caval ras , 6 +$l#enu*uri , 6 al#u*uri #$tute spu%$ , sare- piper 3( , A%estecai #r.n"a- ca*cavalul ras *i +$l#enu*urile( S$rai *i piperai( 4( , Matei al#u*urile spu%$ foarte tare( A%estecai cele ou$ co%po"iii *i punei'le &ntr'o for%$ e sufleu cu ia%etrul e 4@ c% %ini%u%( Coacei &n cuptorul &nc$l"it 944K sau ter%ostat C: ti%p e 5@'6@ %inute( ;.ncai'l f$r$ &nt.r"iere( Variant$2 Putei a $u+a- &n co%po"iia Nr( 3-3@@ + e *unc$ sla#$ sau 33K + e ciuperci pasate cu %i/erul( ROII UMPLUTE 9Se poate prepara *i cu vinete- ovlecei- ar ei +ra*i etc(: Pe!tr& )<+ %ersoa!e, , ? ro*ii %ari , 6@@ + e ca%e 9u%plutur$ e c.rnai: , 5@@ + e ciuperci , 3 ceap$ , 4 lin+uri e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase , sare- piper , opional2 usturoi *i p$trunjel Pr$jii carnea &ntr'o ti+aie- eventual s$rai *i piperai( !$iai ceapa %$runt *i pasai'o cu %i/erul( 0acei acela*i lucru cu ciupercile- up$ ce le'ai sp$lat- pentru a o#ine un piureu( A%estecai ceapa cu ciupercile *i &n$#u*ii'le la foc %oale- &ntr'o ti+aie uns$ u*or cu ulei e %$sline( S$rai foarte puin( !$iai &n ou$ ro*iile- pe l$i%e( A*e"ai'le &ntr'un vas uns cu puin ulei e %$sline( Coacei'le &n cuptorul &nc$l"it- ti%p e 5@ e %inute( 0acei un a%estec o%o+en in carnea pentru c.rnai *i 4[5 in piureul e ciuperci( Reparti"ai unifor% a%estecul peste ro*iile scoase in cuptor( 0olosii 3[5 in piureul e ciuperci pentru a'l pune peste ro*ii- ca *i cu% ar fi pes%et( Dac$ vei ori- putei a $u+a usturoi *i 2p$trunjel fin tocat( M$+ai'le &n cuptorul foarte &ncins- ti%p e 5@'6@ %inute( Coacei- eventual- pe +r$tar- plas.n platoul la %ijlocul cuptorului- pentru ca s$ nu se ar $ co%po"iia( MU.ACA Pe!tr& S %ersoa!e, , 4 A+ e vinete %ijlocii , 3 ceap$ %are tocat$ , 3 A+ e ca%e tocat$ 9vac$ sau %iel: , 3[4 pahar e vin al# , 3 A+ ro*ii cur$ate e coaj$ *i t$iate , p$trunjel tocat , ulei e %$sline !$iai vinetele &n ron ele su#iri- s$rai'le *i l$sai'le s$ stea ti%p e o or$( )n$#u*ii ceapa cu 4 lin+uri e ulei e %$sline apoi a $u+ai carnea tocat$(
B6

Separai carnea- cu furculia- &n ti%p ce se ru%ene*te( A $u+ai ro*iile- vinul- p$trunjelul( S$rai *i piperai( >$sai totul la &n$#u*it ti%p e 6K e %inute( Cl$tii vinetele *i scur+ei'le( Pr$jii'le u*or pe a%#ele p$ri- &n uleiul e %$sline( Un+ei un vas ter%ore"istent( Punei straturi alternative e vinete *i e carne cu ro*ii( Pres$rai easupra #r.n"$ ras$( M$+ai %usacaua &n cuptor- la foc potrivit- ti%p e 6K e %inute( .PUMI DE TON N A.PIC Pe!tr& S<K %ersoa!e, , 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase , 3 cutie e ton natur 96@@ + net: , 3 plic e +elatin$ , 4K cl e vin al# , 3 lin+ur$ e ulei e %$sline presat la rece , 3 lin+ur$ e p$trunjel tocat , 3 lin+uri$ ras$- e sare , piper , %u*tar Pe!tr& or!a'e!tare, , ron ele e ou fiert , ron ele e ro*ii , salat$ ver e- p$trunjel Preparai aspicul confor% %o ului e folosire &nscris pe cutie- &nlocuii ju%$tatea e pahar e ap$ cu vin al#( Scur+ei tonul *i f$r.%iai'l 9folosii- eventual- un toc$tor:( A%estecai #ine tonul- %u*tarul- uleiul- p$trunjelul- sarea- piperul- oetul( C.n +elatina ajun+e la te%peratura ca%erei 9 up$ circa 3[4 or$:- a $u+ai tonul *i #r.n"aapoi a%estecai'le( !urnai co%po"iia &ntr'o for%$ e chec uns$ u*or cu ulei( >$sai'o 4'5(ore la fri+i er- ca s$ se &nche+e( Scoatei'o in for%$ si servii'o pe foi e salat$- orna%entat$ cu ro*u- ou$ fierte *i p$trunjel( A $u+ai un sos la ale+ere 9sos ver e sau %aione"$:( TURTI DE CA.TRAVEI CU BRNZI DE VACI Pe!tr& K %ersoa!e, , 4 castravei e circa K@@ + fiecare , CK@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase- #ine scurs$ , 3@ foi e +elatin$ , sucul e la o ju%$tate e l$%.ie , K@ cl e ap$ , 3 ceapa ras$ foarte fin sau pasat$ cu %i/erul , 3[6 c$el e usturoi ras foarte fin , sare- piper- corian ru Ra ei fin cei oi castravei *i p$strai 3[6 intr'unul- pentru orna%entare( S$rai'i- l$sai'i s$ se scur+$ &ntr'o strecur$toare- ti%p e 6@ e %inute- sv.ntai'i #ine cu h.rtie a#sor#ant$( )n%uiai +elatina % ap$ rece apoi i"olvai'o treptat- la cal - &n cei K@ cl e ap$( A%estecai #r.n"a e vaci- castraveii- +elatina topit$- ceapa- l$%.ia- usturoiul *i con i%entele( Un+ei u*or- cu ulei e %$sline- pereii unei for%e &nc$p$toare( !apisai'o cu felii fine e castravei( !urnai &n ea co%po"iia( Acoperii'o cu feliile r$%ase( >$sai'o s$ se &nche+e- la receBK

%ini%u% ou$ ore *i ju%$tate( Scoatei'o in for%$ *i ter%inai ornarea cu felii e ro*ii- foi e salat$ etc( Servii'o- ac$ vrei- cu un sos %ai %ult sau %ai puin con i%entat- &n funcie e +ustul u%neavoastr$( TURTA DE CONOPIDI Pe!tr& K<(D %ersoa!e, , 3 conopi $ %are , 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase , 3[4 pahar e lapte praf s%.nt.nit- foarte onctuos- aproape ca o cre%$- *i foarte o%o+en , ? ou$ , sare- piper Punei conopi a 9 up$ ce ai rupt'o &n #ucheele- ai sp$lat cu ap$ *i oet *i ai scurs'o: &n ap$ clocotit$( S$rai'o( >$sai'o s$ %ai fiar#$ K %inute up$ ce apa a &nceput in nou s$ clocoteasc$( Scoatei'o *i scur+ei'o( 0acei in ea un piureu 9eventual pasai conopi a cu %i/erul:( A%estecai'o cu #r.n"alaptele- ou$le- sarea *i piperul( A%estecai #ine totul *i turnai co%po"iia &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu unt( >$sai'o la copt circa 3 or$- &n #ain'%arieD te%peratura cuptorului este e 4@@ 9!er%ostat K[?:( Scoatei'o in for%$ la un sfert e or$ up$ ce ai luat'o in cuptor( Servii'o cu un sos e ro*ii( Acest fel se poate %.nca rece sau c$l u 9la te%peratura ca%erei:( CIPUNI GLACT Pe!tr& K<(D %ersoa!e, , K@@ + e c$p*uni , 3@@ + e #r.n"$ e vaci cu @O %aterii +rase- #ine scurs$ , K al#u*uri , 4 lin+uri e suc e l$%.ie , K'? lin+uri e &n ulcitor 9praf: Pasai c$p*unile cu %i/erul sau facei un piureu- cu ajutorul unui toc$tor( Matei al#u*urile spu%$( A%estecai c$p*unile- al#u*ul- #r.n"a e vaci *i e ulcorantul- p.n$ ce co%po"iia este aproape o%o+en$( A $u+ai sucul e l$%.ie *i turnai a%estecul &ntr'o for%$ uns$- &n preala#il- cu ulei( Punei totul &n con+elator- ti%p e ?'C ore- apro/i%ativ( Scoatei c$p*unile cu 3[4 or$ &nainte e a fi consu%ate( Pentru a ie*i %ai u*or- trecei for%a pe su# un curent e ap$ c$l u$( Servii'le cu un sosD ecorai cu c$p*uni t$iate &n ou$( Sosul2 a%estecai cu %i/erul 5@@ + e c$p*uni- &%preun$ cu 4 lin+uri e e ulcorant praf *i cu sucul e la 3[4 l$%.ie( BAVAREZI DE ZMEURI CU .O. Pe!tr& +<S %ersoa!e, , K@@ + e "%eur$ , 6 +$l#enu*uri , 5@ cl e lapte , ? lin+uri e e ulcorant praf , 5 foi e +elatin$ ali%entar$ )n%uiai foile e +elatin$ &n ap$ rece(
B?

)ntr'o crati$- #atei +$l#enu*urile *i a $u+ai laptele( Punei co%po"iia pe foc %oale *i l$sai' o s$ se &n+roa*e- p.n$ c.n se ia pe spatul$( >uai'o e pe foc( A%estecai cu %i/erul "%eura- pentru a o#ine un piureuD a $u+ai &n ulcitorul( Scur+ei +elatina *i i"olvai'o &n cre%a cal $( A%estecai "%eura cu cre%a( !urnai a%estecul &n for%a uns$ u*or cu ulei *i l$sai'l s$ se &nche+e- la fri+i er- ti%p e cel puin 34 ore( Servii'l rece cu sos e "%eur$( Sosul2 pasai cu %i/erul 5@@ + e "%eur$- a $u+ai sucul' e l$%.ie *i 5[6 lin+ur$ e e ulcorant(

Ta0la "e 'aterii


Pa+ina

PRE0AUR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3 CUVTN! )NAIN!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3 OMENI!A!E 1I CIVI>INAUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4 IN!RODUCERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4 CAPI!O>U> I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6 ;I!U> CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K A( ORIGINEA !EORIEI CA>ORII>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K M( !EORIA CA>ORII>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K C( EEP>ICAUIA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((? CAPI!O>U> II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C A( PRO!EINE>E 9sau PRO!IDE>E:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B M( G>UCIDE>E 9sau SIDRAUII DE CARMON:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B C( >IPIDE>E 9sau GRRSI;I>E:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3@ D( 0IMRE>E A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((33 SURSE>E DE 0IMRE 9CE>U>ONR: *i concentraia lor la 3@@ + e ali%ente((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((34 RENU;A!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35 C>ASI0ICAREA >IPIDE>OR- G>UCIDE>OR- G>UCIDO'>IPIDE>OR 1I A 0IMRE>OR A>I;EN!ARE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((35 C>ASI0ICAREA G>UCIDE>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((36 CAPI!O>U> III(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K CU; SE PRODUC _I>OGRA;E>E )N EECES8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K A( INSU>INA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K M( INGERAREA UNEI G>UCIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K C( INGERAREA UNEI G>UCIDE 1I A UNEI >IPIDE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3K D( INGERAREA >IPIDE>OR SINGURE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3? CAPI!O>U> IV(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3? GES!IONAREA DEPONI!E>OR DE GRRSI;E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3? CAPI!O>U> V((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3I ;E!ODA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((3I A( PIERDEREA )N GREU!A!E , 0ANA I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@ a( NASRRU>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4@ #( PTINEA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((43 c( 0RINOASE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((43 ( 0RUC!E>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((46 e( A>COO>U>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4K MRU!URI>E DIGES!IVE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4? MEREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4? VINU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C f( CA0EAUA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4C +( >I;ONADE>E 1I MR!URI>E ACIDU>A!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B h( >AP!E>E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B i( SUCURI>E DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B PUNEREA )N AP>ICARE A 0ANEI I((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4B BC

;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((4I PRTNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((53 0elul principal(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((53 CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((56 GUS!AREA 9PICNICU>:(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5K DURA!A 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5C SR RENU;R; PRINCIPII>E DE MANR A>E 0ANEI I(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((5B ;eniuri pentru cin$ 9proteino'Iipi ice:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((6@ Diverse %eniuri +luci ice per%ise &n fa"a I- ar reco%an ate- &n special- pentru fa"a II(((((((((((((((((((((((((((((63 M( 0ANA II2 ;ENUINEREA ECSI>IMRU>UI PONDERA>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((63 RENU;A!U> PRINCIPII>OR 0ANEI II(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@ EEE;P>E DE ;ENIURI NI>NICE DIN 0ANA II- PEN!RU PRS!RAREA ECSI>IMRU>UI PONDERA> 1I A!ENUAREA AMA!ERI>OR((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@ Pri%a "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K@ A oua "i(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K3 CAPI!O>U> VI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6 SIPOG>ICE;IA , MOA>A SECO>U>UI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K6 CAPI!O>U> VII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K? DIGES!IA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K? ASPEC!U> !ESNIC A> PROM>E;EI DIGES!IEI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K? 3( Gura((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K? 4( Sto%acul(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((K? 5( Intestinul su#ire((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC 6( Intestinul +ros 9colonul rept- ascen ent- transversal- st.n+ *i escen ent:((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC A;ES!ECURI>E A>I;EN!ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KC CAPI!O>U> VIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KI SIPERCO>ES!ERO>U>2 MO>I>E CARDIO'VASCU>ARE 1I DIE!E!ICA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((KI CO>ES!ERO>U> MUN 1I CO>ES!ERO>U> RRU(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@ DONAHU> SANGUIN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@ RISCURI>E CARDIO'VASCU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?@ !RA!A;EN!U> DIE!E!IC(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?3 RENU;A!U> ;RSURI>OR CARE !REMUIE PUSE )N PRAC!ICR DE CEI CARE AU SIPERCO>ES!ERO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?4 CAPI!O>U> IE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5 NASRRU> ES!E O!RAVR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?5 )NDU>CI!OARE SIN!E!ICE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?6 CAPI!O>U> E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?? CU; PU!EUI REDOMTNDI UN AMDO;EN P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?? ;TNCAUI 0RUC!E>E PE S!O;ACU> GO>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?C CU; !REMUIE ;TNCA!E 0RUC!E>E8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?B A!ENUIE >A SUCU> DE 0RUC!E(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?B REGRSIUI'VR AMDO;ENU> P>A!((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I CAPI!O>U> EI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I CU; !REMUIE SRRNIUI COPIII8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I O A>I;EN!AUIE DE O CA>I!A!E DEP>ORAMI>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((?I A>I;EN!E SUM S!RIC!R SUPRAVEGSERE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C@ !REMUIE )N>OCUI! NASRRU> COPII>OR CU )NDU>CI!ORI8((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3 ;ESE>E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C3 ;ICU> DEHUN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4 PRTNNU>((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4 GUS!AREA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4 CINA((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C4 CANURI PAR!ICU>ARE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5 CAPI!O>U> EII(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C5 S>RMIUI 0RRR A 0ACE SPOR!(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C6 CAPI!O>U> EIII((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK GREU!A!EA IDEA>R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CK CONC>UNIE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((C? ANEEE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC BB

ANEEA Nr( 3(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CC C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE 0ANA I2 PIERDERE )N GREU!A!E((((((((((((((((((((((((((((((((CC ANEEA Nr( 4(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI C>ASI0ICAREA A>I;EN!E>OR PER;ISE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI 0ANA II2 ;ENUINEREA ECSI>IMRU>UI PONDERA>(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((CI ANEEA Nr( 5(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ REUE!E CU CIOCO>A!R(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ SPU;R DE CIOCO>A!R((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ CRE;A 0ONDAN!R CU CIOCO>A!R A;RRUIE((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B@ ANEEA Nr( 6(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4 REUE!E DIVERSE(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4 OREN NEPRE>UCRA! CU RO1II((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4 VINE!E GRA!INA!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B4 0>AN DE !ON CU SOS DE PRAN((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B5 PA!EU DE ;ISA>U(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B5 SU0>EU 0RRR 0RINR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B6 RO1II U;P>U!E((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B6 ;USACA(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B6 SPU;R DE !ON )N ASPIC((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((BK !UR!R DE CAS!RAVEUI CU MRTNNR DE VACI(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((BK !UR!A DE CONOPIDR(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B? CRP1UNI G>ACW(((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B? MAVARENR DE N;EURR CU SOS((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((B? !a#la e %aterii((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((BC

BI