Coperta: Petre HEDERFAI

Redactor: Gabriela NI Tehnoredactor: Adrian UTALE ISBN 973-570-177-4

Dr. SABIN IVAN

MASAJUL
PENTRU TOI

^EDITURA

991
BUCURETI

INTRODUCERE
n urm cu muli ani n !lin a"#nt al c$imi%tera!iei m%derne ndr&neam ' !ublic lucrarea de medicin na( turi't Presopunctura. )a mai mult ndr&neam c$iar ' rec%mand n 'c%!uri tera!eutice cel mai 'im!lu act tera( !eutic* ma'a+ul di,ital al un%r !uncte de !e !iele- Am n( dr&nit t%ate ace'tea n numele milenarului !rinci!iu $i( !%cratic ./ai nt#i de t%ate ' nu "atmi0 !rinci!iu din ne1ericire uitat de unii c%n1raindr&neala mea '(a mai dat%rat 'i unei deci&ii a 2r( ,ani&aiei /%ndiale a 3ntii care alarmat 1iind de !%luarea medicament%a' un n%u 1la,el care amenin %menirea rec%manda !rintre alte antid%turi dac 'e !%ate '!une a't1el re"al%ri1icarea mult%r mi+l%ace tera( !eutice tradii%naleDu! a!r%a!e 45 de ani iat c ndr&ne'c din n%u ' !ublic % lucrare de'!re ma'a+ la a crei alctuire am i( nut 'eama de a't dat de d%rina marelui !ublic de a cun%a6te 'i alte ti!uri de ma'a+* clasic, reflexogen, tradiional 6i mecanic. De meni%nat c t%ate ace'te 1%rme de ma'a+ !%t 1i e7ecutate !e !r%!riul c%r! met%d cun%'cut 'ub denumirea de automasaj. Parcur,#nd acea't lucrare citit%rul "a c%n'tata c mane"rele re'!ecti"e 'unt de'tul de u6%r de e7ecutat !en( tru re!erarea &%nel%r 6i !unctel%r indicate a"#nd la nde( m#n numer%a'e de'ene- Lucrarea 'e "rea n !rimul r#nd un ,$id tera!eutic care ' nu li!'ea'c din nici % ca'-

A"#nd n "edere 1a!tul c ma'a+ele tradii%nale 'unt !racticate n t%ate rile a'iatice c cele cla'ice 6i re1le( 7%,ene au % mare r'!#ndire n cele d%u Americi 6i n Eur%!a 'e !%ate '!une c ace't remediu natural e'te !racticat de c#te"a miliarde de %ameniAcea'ta nu n'eamn c ma'a+ul e'te un !anaceu c !%ate nl%cui medicamentele 'au alte acte medicale !r%( !rii medicinii cla'ice- Dar dac ma'a+ul un%r !uncte 'au re,iuni de !e !iele ameli%rea& % durere dac induce '%mnul dac re"i,%rea& %r,ani'mul etc- de ce ' nu(l 1%l%'im n l%cul medicamentel%r8 Pentru u6urina e7ecu( trii mane"rel%r 'ale dar mai ale' !entru nenumratele 'ale indicaii !rintre care 6i unele ur,ene 9de e7em!lu n li!%timii: ma'a+ul trebuie n"at de n%i t%i indi1erent de "#r't3 nu uitm ma'a+ul i,ienic cu numer%a'ele 'ale e1ecte !%&iti"e a'u!ra 'ntii n%a'tre 'i nici ma'a+ul '!%rti" neli!'it din ar'enalele tera!eutice ale medicil%r 6i ale ma( '%ril%r de '!ecialitaten nc$eierea ace'tei 'curte intr%duceri "reau ' mul( ume'c 6i !e acea't cale Editurii ;-N-I- .;2RE3I0 !entru intere'ul ac%rdat lucrril%r de medicin naturi't "enind n 1elul ace'ta n '!ri+inul 'ntii %mului c#t 6i n al c%mbaterii !%lurii medicament%a'eAutorul

CAPITOLUL I

NOIUNI DE ANATOMIE
Structuri anatomice
Masajul, indi erent de or!a su" care se aplic#, se adresea$#, %n pri!ul r&nd, pielii, ac'iunea !ecanic# iind trans!is# (i 'esuturilor su"iacente) *entru acest !oti+, at&t pro esioni(tii, c&t (i nepro esioni(tii, tre"uie s# posede c&te+a no'iuni de anato!ie (i chiar de i$iolo,ie, %n special despre piele, dar (i despre restul structurilor anato!ice a late su" ea, cu! sunt: 'esutul celular su"cutanat, oasele, articula'iile, !u(chii etc) -o'iunile de anato!ie !ai sunt necesare pentru sta"ilirea (i deli!itarea $onelor topo,ra ice, ce ur!ea$# a i !asate)

PIELEA
*ielea este un or,an co!ple. care %n+ele(te corpul o!ului) /upra a'a pielii unui adult este de 1,00 !p, a+&nd o ,reutate total# de 13 1, 23,5 1, la cada+ru3) 4rosi!ea pielii +aria$# %n unc'ie de re,iunea corpului, de se., de +&rst# etc) 4rosi!ea !edie este de 4 !! la cea#, de 3 !! pe pal!e (i t#lpi (i de 1-5 !! pe restul corpului) *ielea se %n,roa(# o dat# cu +&rsta, %n locurile unde presiunea este a"sent# 2su"soar#, a'a anterioar# a cotului, a'a posterioar# a ,enunchiului3, pielea este su"'ire) *ielea capului este cea !ai ,roas# dintre toate re,iunile corpului)

*ielea este aderent# de planurile su"iacente, %n unele locuri !ai !ult, %n altele !ai pu'in, %n acest ulti! ca$, pliul or!at la apucarea pielii cu dou# de,ete se poate ridica u(or) C&nd aderen'ele sunt !ai er!e, alunecarea pielii pe planurile su"iacente este i!posi"il# sau oarte !ult li!itat#) *ielea se !ulea$# pe corp %n unc'ie de relie ul %nt&lnit, %n unele locuri pielea este lipit# de oase, ca de e.e!plu pe a'a antero-intern# a ,a!"ei 2aici se a l# osul ti"ia3 (i pe piept 2aici se a l# osul stern3, %n anu!ite re,iuni su" piele se o"ser+# traseul +enelor super iciale, iind oarte +i$i"ile la persoanele e!aciate)

Structura pie ii

6i,) 1) *ielea - sec'iune sche!atic# 1) *#r7 5) *or7 3) Canal sudoripar7 4) 4land# se"acee7 5) Mu(chi care $"&rle(te p#rul7 0) 4lo!erulul ,landei sudoripare7 7) 8ul"ul p#rului7 9) :pider!a7 9) ;er!a7 10) <esut celular su"cutanat ,r#sos7 11) /upra a'a epider!ei7 15) /trat cornos7 13) Ter!ina'iile i"relor ner+oase %n epider!#7 14) Corpuscul tactil7 15) =enul#7 10) >rteriol#7 17) Corpuscul 4ol,i7 19) 6i"re ner+oase

*ielea 2 %,) 13 este constituit# din epi!erm" 2strat super icial, oarte su"'ire3 (i !erm" 2strat pro und3) /u" der!# se ,#se(te #ipo!erma$ care ace le,#tura %ntre piele (i or,anele a late su" ea)
Epi!erma

:pider!a este alc#tuit# din cinci straturi: "a$ai 2,er!inati+3, ,ranulos, lucios, cornos (i descua!ant) ?n stratul "a$ai au loc schi!"urile dintre der!# si epider!#, aici or!&ndu-se (i !elanin#, su"stan'a care colorea$# pielea, %n acest strat se or!ea$# celulele epider!ei) %n stratul cornos se ,#sesc celule care con'in cheratin#, iar %n cel descua!ant celule %n stare a+ansat# de uscare, care se des ac (i cad de pe supra a'a pielii) *e supra a'a pielii e.ist# ad&ncituri !ici, !ai !ult sau !ai pu'in +i$i"ile cu ochiul, (i oarte !ul'i pori) *orii pielii sunt ori iciile canalelor care o str#"at, ele +enind din pro un$i!e) >ceste canale sunt de dou# eluri: prin unele iese sudoarea 2canale sudoripare3 (i prin altele se"u!, o ,r#si!e lichid#)
Derma :ste or!at# din i"re elastice (i conjuncti+e, %n der!# se ,#sesc +ase de s&n,e, prelun,iri ale ner+ilor, corpusculi tactili, ,landele sudoripare, ,landele se"acee (i oliculii pilo(i prin care trec irele de p#r) ;er!a este or!at# din dou# $one: superioar# 2%n care se ,#sesc papile, ni(te ridicaturi ce p#trund %n epider!#3 (i in erioar# 2chorion3) @ona in erioar#, care constituie der!a propriu-$is#, repre$int# apro.i!ati+ 4A5 din ,rosi!ea dcr!ei) ;er!a este or!at# din 'esut conjuncti+, cu celule dense (i re$istente, (i din i"re elastice) >!"ele or!ea$# o solid# "a$# de sus'inere)

%n der!#, unde se ,#se(te o "o,at# re'ea +ascular#, au loc schi!"uri nutriti+e) %ipo!erma :ste partea pro und# a pielii care ace le,#tura cu 'esuturile su"iacente) :a este alc#tuit# din 'esut conjuncti+ (i 'esut adipos care per!it alunecarea pielii pe 'esuturile a late dedesu"t) <esutul su"cutanat ace le,#tura dintre 'esuturile (i or,anele corpului) %n hipoder!# se ,#sesc nu!eroase +ase de s&n,e (i li! #, ilete ner+oase etc) <esutul conjuncti+ ap#r# or,anis!ul %!potri+a a,en'ilor pato,eni (i contri"uie la re,enerarea 'esuturilor) ;er!a (i hipoder!# nu sunt strict deli!itate, asciculele lor inter er&ndu-se unele cu altele) 4rosi!ea stratului pro und +aria$# %n unc'ie de !u(chii (i or,anele a late dedesu"t) Va&e e pie ii *ielea, cu nu!eroasele sale re'ele de +ase san,uine 2(i de li! #3, constituie un %nse!nat re$er+or de s&n,e) *rin !ecanis!e re le.e, acesta !en'ine echili"rul %ntre circula'ia super icial# (i cea pro und#) C&nd %n piele se produce +asodilata'ie 2+enoas#3 accentuat#, or,anis!ul r#spunde printr-o +asoconstric'ie pro und#) Bn !asaj "l&nd, e ectuat pe re,iunea hepatic# 2hipocondrul drept3, produce descon,estionarea icatului cu di!inuarea +olu!ului s#u) =asele pielii pot stoca p&n# la 1,5 litri de s&n,e) Cu acest re$er+or natural, care este pielea, or,anis!ul poate echili"ra dina!ica s&n,elui %n unele "oli de ini!# sau de icat)

10

Ner'ii pie ii Re'eaua +ascular# a pielii se %!plete(te cu o +ast# re'ea ner+oas#, ale c#rei ele!ente ajun, p&n# la "a$a epider!ei) *ielea este un or,an sen$iti+-sen$orial de recep'ie (i de in or!a'ie, %n ,rosi!ea sa, se ,#sesc un nu!#r !are de corpusculi tactili, ter!ici 2pentru rece (i cald3 (i pentru sensi"ilitate dureroas#) Re'eaua ner+oas# de in or!a'ie este du"lat# de ilete !otorii, care ac'ionea$# asupra !u(chilor 2de e.e!plu !u(chii e'ei3) Cri,inea ner+ilor sen$iti+i (i !otori este %n !#du+a spin#rii, iar a celor care ac'ionea$# asupra ,landelor (i +aselor este %n siste!ul ner+os +e,etati+ si!patic) ;atorit# acestei +aste re'ele ner+oase, ri,ul, c#ldura, lo+iturile, arsurile etc) sunt trans!ise, %ntr-o rac'iune de secund#, la centrii ner+o(i, care dau co!and# de retra,ere i!ediat# a se,!entului respecti+) ANE(ELE PIELII ) an!e e &e*acee %(i au sediul %n der!, de iecare ir de p#r iind ata(at# c&te o ast el de ,land#) 4landele se"acee secret# se"u!, o su"stan'# %n a c#rei co!po$i'ie intr# lipide, colesterin#, resturi celulare etc) /ecre'ia de se"u! %ncepe la 5 ani, este !a.i!# la adul'i (i sc#$ut# la persoanele %n +&rst#, c&nd pielea lor de+ine aspr# (i uscat#) /ecre'ia ,landelor se"acee depinde de elul ali!enta'iei) /e"u!ul un,e p#rul (i pielea, pe care o ace supl#, o ere(te de uscare (i de p#trunderea %n ea a lichidelor din a ar#) %!preun# cu su"stan'ele acide care se or!ea$# la supra a'a pielii, ca ur!are a e+apor#rii sudorii, se"u!ul or!ea$# un strat su"'ire, cu reac'ie acid# 2pD 5-03, cu rol protector al pielii %!potri+a p#trunderii !icroor,anis!e 11

lor) *rin sp#lare, stratul acid dispare, el re #c&ndu-se destul de repede, dup# 5-3 ore)
) an!e e &u!oripare

>ceste ,lande %(i au sediul %n der!, de unde %(i tri!it secre'ia 2sudoarea3 la supra a'a pielii prin ni(te canale, ale c#ror ori icii e.terne poart# nu!ele de pori) -u!#rul porilor de pe pielea unui adult este de apro.i!ati+ 3 !ilioane) Cele !ai !ulte ,lande sudoripare se a l# pe trunchi, ,&t, !e!"re, a.ile, pal!e, plante etc) /udoarea con'ine 99E ap#, pu'in# sare, ur!e de uree, resturi !eta"olice, aci$i a!ina'i, o su"stan'# alcalin# 2care se acidi ic# la contactul cu aerul3, aci$i ,ra(i etc) :a de,aj# un !iros acid (i de$a,rea"il) *roduc'ia de sudoare este per!anent#, ea neajun,&nd %ns# %n %ntre,i!e la supra a'a pielii, iind a"sor"it# la ni+elul stratului cornos) /udoarea cur#'# pielea, distru,e !icro"ii de la supra a'a sa (i contri"uie la eli!inarea unei cantit#'i anu!ite de uree) Transpira'ia este un proces i$iolo,ic nor!al, rolul s#u principal iind de !en'inere constant# a te!peraturii interne a corpului) Transpira'ia inter+ine ori de c&te ori te!peratura a!"iant# scade sau cre(te) =ara, transpira'ia cre(te (i iarna scade %n !od auto!at)
P"ru

:ste un ila!ent cornos, i!plantat o"lic %n der!) R#d#cina p#rului este a(e$at# pe o papil# +ascular#, prin inter!ediul c#reia pri!ese hrana necesar#) Fa supra a'a pielii p#rul este constituit dintr-un strat cornos, %n co!po$i'ia c#ruia intr# ,r#si!i, pi,!en'i (i chiar aer) F&n,# r#d#cin#, iecare ir de p#r are c&te o ,land# se"acee si un !u(chi care %l $"urle(te) Cre(terea p#rului se ace prin di+i$iunea celulelor de la r#d#cina sa) 15

Un+#ii e /unt pl#ci cornoase, se!itransparente, care acoper# e.tre!it#'ile de,etelor, a+&nd r#d#cina %n ipt# su" pliul %ndoit al pielii) R#d#cina un,hiei (i patul pe care ea st# sunt or!ate din celule ase!#n#toare celor din stratul cornos al pielii) Bn,hia cre(te oarte repede 21A10 !! pe $i3, de la r#d#cin# spre !ar,inea sa li"er#) Cre(terea este !a.i!# %ntre 5-30 de ani, ca apoi s# scad#, o dat# cu +&rsta) COMPO,IIA PIELII

Ap" 275E3, care este, de apt, o solu'ie de s#ruri !inerale: calciu, !a,ne$iu, potasiu, sodiu, cupru, ier, $inc, luor, arsenic, os or, iod, sul , sodiu etc) Proteine$ ele constituind GscheletulH der!ei (i epider!ei, cu cele trei su"stan'e caracteristice pielii: 1eratina, cola,enul (i pi,!en'ii: 1eratina este concentrat# %n epider!, %n p#r (i un,hii) cola,enul este ele!entul esen'ial al su"stan'ei intercelulare a 'esutului conjuncti+, al c#rui de$echili"ru antrenea$# %!"#tr&nirea) pi,!en'ii 2!elanin#3, care dau culoarea nea,r# a p#rului, datorit# con'inutului %n ier (i sul ) A te &u*&tan-e. lipide, colesterol, steroli etc)
/UNCIILE PIELII

*ielea este un or,an protector al %ntre,ului or,anis!, pe care %l ap#r# de toate a,resiunile e.terne) *rin "o,ata sa re'ea ner+oas#, sen$iti+#, pielea ne in or!ea$# %n per!anen'# despre starea !ediului a!"iant 2 ri,, c#ldur#3 (i despre cele !ai ne%nse!nate a,resiuni e.terne 2%n'ep#turi, presiuni3) C&nd ace(ti actori dep#(esc un anu!it pra,,
13

or,anis!ul reac'ionea$# pro!pt (i se ap#r# prin ,esturi re le.e, %n pri!ul r&nd prin retra,erea se,!entului a ectat) Bn alt !ijloc de ap#rare al or,anis!ului %l constituie !antaua acid# protectoare or!at# la supra a'a pielii %!potri+a proli er#rii !icro"ilor (i !uce,aiurilor) *entru ca aceast# !anta protectoare s# nu dispar# (i s# se reconstituie repede dup# sp#lare sau dup# un du(, nu +or i olosite s#punuri (i deter,en'i prea alcalini, ci nu!ai produse neutre) >st el de !#suri se i!pun !ai ales dup# +&rsta de 45 de ani, c&nd %ncepe in+olu'ia pielii) 4ospodinele care olosesc deter,en'i oarte alcalini, %n !od e.cesi+, se e.pun la der!ato$e 2erup'ii !aculare pe !&ini (i ante"ra'e3) Fa ni+elul pielii are loc un schi!" de ,a$e: din e.terior p#trunde o.i,en, iar din interior se eli!in# "io.id de car"on) *e l&n,# aceast# unc'ie respiratorie, pielea are (i una e.cretorie) :a const# din eli!inarea din or,anis!, prin inter!ediul sudorii, a produ(ilor ne olositori) *rin piele sunt a"sor"ite dina ar# unele su"stan'e chi!ice sau "iolo,ice con'inute %n produsele cos!etice sau %n cele olosite pentru !asaj) *ielea !ai asi,ur# !en'inerea unei te!peraturi constante a or,anis!ului, un rol i!portant a+&ndu-1 transpira'ia (i circula'ia s&n,elui peri eric) ;r) >) ;esau. spune c# 'esutul reticulio-endotelial din der! secret# un hor!on analo, Reticulinei M, un !edica!ent descoperit de pro esorul clujean luliu Moldo+an 219403) ;espre unc'ia endocrin# a pielii +or"esc (i al'i autori) Bnii dintre ei consider# hista!ina secretat# de piele, care se +ars# %n s&n,e, un hor!on care ac'ionea$# asupra +aselor de s&n,e, pe care le dilat#) Tot pielea !ai secret# anu!ite su"stan'e care ac'ionea$# asupra ,landelor ,enitale, apt pentru care unii cerce-

t#tori o consider# o ,land# se.ual# accesorie) *ielea secret#, de ase!eni, en$i!e (i er!en'i celulari de natur# proteic#, care, %n do$e oarte !ici, trans or!# proteinele, lipidele (i ,lucidele %n su"stan'e asi!ila"ile)

ESUTUL SUBCUTANAT
/e ,#se(te su" piele, pe care o separ# de !asele !usculare) >cest 'esut este constituit din i"re elastice (i din nu!eroase +ase san,uine (i li! atice) >+&nd o consisten'# la.#, el reali$ea$# un strat elastic (i !o"il %ntre piele (i !u(chi) 4ra'ie acestui 'esut elastic, pielea poate aluneca (i %n acela(i ti!p se poate !ula pe structurile su"iacente, adapt&ndu-se la toate !odi ic#rile de or!#, %n unc'ie de relie ul anato!ic) C&nd acest 'esut este %nc#rcat e.cesi+ cu celule adipoase, el se u! l# (i %(i pierde la.itatea) %n elul acesta pielea de+ine !ai pu'in !o"il#)

OASELE
Casele scheletului o!enesc 01i+. 2 (i 33, %n nu!#r de 500, sunt de trei eluri: lun,i, scurte (i plate)Casele un+i se ,#sesc la ni+elul membrel%r 'u!eri%are 2hu!erus, radius, cu"itus3 (i in1eri%are 2 e!ur, ti"ia, peroneu3, &curte$ la ni+elul m#inil%r 2carpiene, !etacarpiene, alan,e3, label%r !ici%arel%r 2astra,al, calcaneu, !etatarsiene, alan,e3, c%l%anei "ertebrale 2+erte"re3 (i p ate$ la craniu 2parietal, te!poral, occipital etc)3 (i t%race 2o!oplat, stern3) Csul este constituit dintr-un 'esut co!pact (i spon,ios, acoperit de o !e!"ran# i"roas#, nu!it# periost7 lipse(te %n locurile %n care se insera tendoanele (i unde oasele se articulea$# %ntre ele) 15

24

6i,) 5) Casele corpului) 6a'a anterioar#: 1) *arietal 1) Cccipital 1) Te!poral 1) =erte"re cer+icale 1) C!oplat 1) Capul hu!erusului 1) Coaste 1) Du!erus 1) Cu"itus 10) 6e!ur ll)Rotula 15) *eroneu 13)Ti"ia 14) Maleola intern# 14) Calcaneu 14) Metatars 14) Maleola e.tern# 14) Marele trohanter 14) Csiliac 14) Capul e!urului 14) /acru! 14) /tern 14) Cla+icula 14) Ma.ilar in erior 14) Ma.ilar superior 14) 6rontal 14) 6alan,e 14) Metacarp 14) Radius 14) -a$al

10

/cheletul u!an cuprinde ur!#toarele oase: 3 CAP Craniu 29 oase3: rontal, occipital, parietal 253, te!poral 253, s enoid, et!oid7 /a-" 214 oase3: dintre care 7 e.terne: $i,o!atic 253, na$al 253, !a.ilar superior 253 (i !a.ilar in erior 2!andi"ul#37

6i,) 3) Casele corpului) 6a'a posterioar#: 1) *arietal 1) Cccipital 1) =erte"re cer+icale 1) Mandi"ul# 2!a.ilar in erior3 1) Ma.ilar superior 1) Cla+icula 1) C!oplat 1) =erte"re 1) Cs iliac 10) Coccis 10) >stra,al 10) Calcaneu 10) Ti"ia 10) *eroneu 10) 4rilaj costal 10) Tu"ero$itatea posterioar# a ti"iei 10) @i,o!atic 10) Te!poral

55. 3 TRUNC%I Co oana 'erte*ra " cu 54 +erte"re, dintre care 7 cer+icale, 15 dorsale 2toracale3, 5 lo!"are, 5 sacrate (i 4 cocci,iene7 Cutia toracic". -stern - coaste 215 perechi3, care or!ea$# cutia toracic#, pri!ele 7 coaste se unesc %n a'# pe osul 17

stern, 3 pe un cartila,iu su"sternal (i ulti!ele dou# sunt li"ere 2 lotante37 Ba6in. 5 oase iliace) 3 MEMBRU SUPERIOR Um"r. o!oplat, cla+icul#7 Bra-. hu!erus7 Ante*ra-. cu"itus (i radius7 M7n". (car!* 9 oase 2sca oid, se!ilunar, pira!idal, pisi or!, trape$, trape$oid, osul !are, uncior!37
I metacar!* 5 oase

(1alan,e 23 pentru iecare de,et, cu e.cep'ia de,etului !are, care are dou# alan,e3)

3 MEMBRU IN/ERIOR Coap&". e!ur7 )am*"$ ti"ia, peroneu, rotul#7 Picior. - tar'* astra,al, calcaneu, sca oid, cu"oid, cunei or!e 233 - metatar' (1alan,e-

ARTICULAIILE
>rticula'iile sau %ncheieturile sunt or!a'iuni prin care se lea,# dou# oase +ecine %n scheletul u!an) :le 'unt 1i7e ne%ntrerupte, ca de e.e!plu suturile oaselor cutiei craniene, 'emim%bile cu !o"ilitate redus# 2articula'iile corpurilor +erte"rale, oaselor tarsiene etc)3 (i m%bileCapetele oaselor articula'iilor !o"ile sunt tapetate cu un cartila,iu in, suplu (i re$istent) >ceste oase sunt !en'inute %n contact unele cu altele, printr-un !an(on i"ros, 19

nu!it capsul# articular# (i de !u(chii %nconjur#tori, %n interiorul capsulei se ,#se(te lichidul sino+ial, care lu"reia$# supra e'ele articulare) >rticula'iile per!it, %n unc'ie de or!a lor, !i(c#ri de le.ie, e.tensie, adduc'ie, a"duc'ie, rota'ie etc)

TENDOANELE
/unt ascicule su"'iri, i"roase, de culoare al"#, or!ate din 'esut conjuncti+, oarte re$istente) Cu ajutorul lor, !u(chii sunt le,a'i de oase) Tendoanele ac posi"il# contractarea !u(chilor (i !i(carea se,!entului respecti+) Bnele tendoane se ,#sesc direct su" piele 2!&ini, picior, c#lc&i3) Fa ni+elul tendoanelor se pot produce unele !odi ic#ri, ele a+&nd di erite cau$e: inacti+itate, lu"re iere insu icient#, aderen'e, irita'ii, in la!a'ii, con,estii etc) /u erin'ele tendoanelor se !ani est# prin u! l#turi locale (i dureri) Masajul clasic se e.ecut# (i la ni+elul tendoanelor, o dat# cu !asajul !u(chilor, cele !ai olosite !ane+re iind nete$irile)

MU8C%II
Mu(chii corpului o!enesc sunt de trei eluri: 'triai 2supu(i +oin'ei o!ului3, nete&i 2nu sunt supu(i +oin'ei o!ului3 (i intermediari 2!u(chiul ini!ii3) /u6c$ii 'triai sunt le,a'i direct de oase prin inter!ediul tendoanelor (i apone+ro$elor) :i deter!in# !i(c#rile) /u6c$ii nete&i se ,#sesc %n pere'ii or,anelor ca+itare: loinac, intestine, +e$ic# urinar# etc) Contrac'ia lor produi- ,olirea respecti+ului con'inut) ?n corpul o!ului sunt aproape 400 de !u(chi) 19

Masajul clasic se adresea$# pielii, 'esutului su"cutanat, !u(chilor, %n special celor super iciali 01i+. 9 (i 53, tendoanelor etc) Masajul se ace pentru !u(chii s#n#to(i, atro ia'i 2+olu! !ic(orat3, contracta'i, in la!a'i 2!io$ite3 etc)

6i,) 4) Mu(chii corpului) 6a'a anterioar#: 1) 6rontal 1) Te!poral 1) Cr"icularul pleoapelor 8uccinator Cr"icularul "u$ei *#tratul "u$ei in erioare Marele $i,o!atic

50
10) 9) Micul Trape$ $i,o!atic 10) 9) Triun,hiularul ;eltoid 10) "u$elor *ectoral 10) 8iceps 10) ;in'at 10) C"lic 10) Fun, supinator 10) Croitor 10) *eronier lateral 10) 4a!"ier anterior 10) 4e!en intern 10) Marele aductor 10) =astul intern 10) *ectineu

6i,) 5) Mu(chii corpului) 6a'a posterioar#: 1) Cccipital 1) /tero-cleido!astoidian 1) Trape$ 1) ;eltoid 1) Micul (i !arele rotund 1) Marele dorsal 1) Marele o"lic 1) Marele esier 1) Tensor 10) 8iceps crural l l) /e!i-tendinos 15) 4e!en e.tern 15) 4e!en intern 15) Tendonul >chile F/)*edios

NERVII
-er+ii sunt co!pu(i din i"re ner+oase care pleac# din rrcier (i !#du+a spin#rii, #c&nd le,#tura cu %ntre,ul or,anis!) ;up# unc'ii, ner+ii sunt de !ai !ulte eluri: 'im!a( 51

tici !ara'im!atici m%t%ri 'en&iti"i 6i mic6ti- Cei care %(i au ori,inea %n creier se nu!esc ner"i cranieni 215 perechi3, iar %n !#du+a spin#rii, ner"i ra$idieni-er+ii !otori asi,ur# co!anda !u(chilor (i or,anelor) -er+ii sen$iti+i pri!esc di+erse sen$a'ii pe care le trans!it la siste!ul ner+os central) /iste!ul ner+os central cuprinde creierul 2ad#postit %n cutia cranian#3 (i ane.ele: mdu"a '!inrii 2ad#postit# %n canalul rahidian al (irei spin#rii3 (i ner"ii;in ner+ii rahidieni pleac# ner+ii peri erici, %n !ajoritatea lor !ic(ti 2 or!a'i din i"re !otorii (i sen$iti+e3, care iner+ea$# !e!"rele superioare (i in erioare) Cele !ai rec+ente su erin'e ale ner+ilor sunt ne+ral,iile 2dureri de-a lun,ul traiectului unui ner+3 (i ne+ritele 2le$iuni in la!atorii3)

Re+iuni e anatomice
Masajul poate i aplicat pe %ntre,ul corp 2!asaj ,eneral3 sau nu!ai pe anu!ite se,!ente ale corpului: a'#, ,&t, a"do!en, torace, spate, (ale, u!#r, "ra', ante"ra', !&ini, coaps#, ,a!"#, picior 2!asaj par'ial3) Bn !asor tre"uie s# cunoasc# "ine topo,ra ia acestor re,iuni)

/A:
*e a'# se ,#sesc ca+it#'ile care ad#postesc or,anele de si!' 2ochi, nas, ureche, li!"#3) *ielea e'ei este oarte "ine +asculari$at#) Mu(chii e'ei sunt !ici (i nu!ero(i, unii dintre ei iind dispu(i %n jurul ori iciilor 2ochi, ,ur#, nas3) *rincipalii ner+i ai e'ei sunt: ner"ul 1acial 2care co!and# !u(chii e'ei3 (i ner"ul ri,emen cu cele trei ra!uri ale sale, care iner+ea$# ochiul, nasul, din'ii (i li!"a) >nato!ia e'ei tre"uie s# ie "ine cunoscut# de cos!eticieni)

55

)AT
Cea1a se %ntinde de la !ar,inea osului occipital p&n# la sco"iturile supracla+iculare (i u!eri) Mu(chii s#i sunt nu!ero(i, ei iind dispu(i %n patru planuri) Cea a este iner+at# de ra!urile ner+ilor cer+icali) Re+iunea anterioar" se %ntinde de la osul hioid 2situat %ntre "a$a li!"ii (i larin,e3 p&n# la urculi'a sternului) >ici se ,#sesc: cartila,iul tiroidian 2!#rul lui >da!3, ,landa tiroid#, arterele carotide pri!iti+e, +enele ju,ulare interne) *ielea este oarte su"'ire) Re+iuni e atera e sunt %ncruci(ate de !u(chiul sternocleido!astoidian7 pe aici trec artera carotid#, +ena ju,ular#, ner+ul hipo,los 2co!and# !i(c#rile li!"ii3, ner+ul +a, 2re,lea$# acti+itatea ini!ii, pl#!&nului, sto!acului3 etc) >ceast# re,iune este !ai pu'in a"ordat# de !asori)

SPATE
Corespunde re,iunii din dreptul coloanei +erte"rale dorsale, de o parte (i alta) %n partea superioar# se ,#sesc !u(chii !arele dorsal (i trape$, iar %n pro un$i!e !u(chii +erte"rali) :ste una din $onele cele !ai olosite %n !asajul clasic, tradi'ional (i re le.o,en)

8ALE
6oarte !ul'i "olna+i se pre$int# la !edic pentru dureri i ?c (ale, re,iune anato!ic# denu!it# %n ter!eni !edicali Gre,iunea lo!"o-sacrat#H) ;e o"icei, aceast# re,iune este !asat# %n acela(i ti!p cu spatele) 53

TORACE 2cutia toracic#3

:ste or!at de stern, coaste (i coloana +erte"ral# cer+ico-dorsal#) Toracele este separat de a"do!en de !u(chiul dia ra,!) ?n cutia toracic# se ,#sesc pl#!&nii (i ini!a)

ABDOMEN
>"do!enul este !ai pu'in a"ordat %n ti!pul !asajului ,eneral, dac# nu e.ist# indica'ii speciale, ca de e.e!plu constipa'ia) %n ca+itatea a"do!inal# se ,#sesc nu!eroase or,ane, unul dintre ele iind intestinul ,ros) @onele sale de proiec'ie sunt olosite %n !asajul re le.)

/ESE
>(a se nu!esc p#r'ile c#rnoase, posterioare ale corpului) 6esele sunt or!ate din trei !u(chi esieri: !are, !ijlociu (i !ic) >ceast# re,iune este a"ordat# %n !asajul ,eneral, c&t (i %n cel se,!entar)

MEMBRUL SUPERIOR 2toracic3

Um"ru este or!at din osul o!oplat, hu!erus (i cla+icul# 2partea e.tern#3) :ste %n+elit de un !an(on ,ros or!at din li,a!ente (i !u(chiul deltoid, care are o or!# triun,hiular#) :l ridic# "ra'ul lateral, %nainte (i %napoi, p&n# la ori$ontal#) >cest se,!ent este a"ordat oarte !ult %n !asajul clasic) Bra-u este or!at din osul hu!erus, %n+elit de !u(chi) 54

l
l

Ante*ra-u este or!at din oasele radius si cu"itus, %n+elite de !u(chi) Articu a-ia pumnu uiui este or!at# de radius, cu"itus 6i oasele carpiene) M7na este or!at# din oasele carpiene, !etacarpiene (i alan,e)

MEMBRUL IN/ERIOR 2pel+in3

8o !u este or!at de osul co.al, care se Jarticulea$# posterior cu osul sacru! (i lateral cu e!urul) ?n re,iunea (oldului se ,#sesc !u(chii esieri 2!are, !ijlociu (i !ic3) Coap&a este or!at# de osul e!ur, %n+elit de ur!#torii !u(chi: c+adriceps, croitor, a"ductori etc) )enunc#iu este or!at din e!ur, ti"ie, peroneu (i lolul#, li,a!ente laterale etc) )am*a este or!at# de oasele ti"ia (i peroneu, %n+elite ilc !u(chii ,e!eni, peronieri, ,a!"ier etc) ) e6na este o articula'ie or!at# de oasele ti"ia, peroneu, astra,al) La*a picioru ui este or!at# din oasele tarsiene, !eliilarsiene (i alan,e) Me!"rele superioare (i in erioare sunt se,!entele cele !ai olosite, de to'i !asorii, %n ti!pul !asajului ,eneral, K ?ar !ai ales %n !asajul se,!entar) Cunoa(terea tuturor acestor re,iuni anato!ice este o"li,atorie pentru !asorii pro esioni(ti si chiar pentru iii-pro esioni(ti, care olosesc !ai ales auto!asajul)

C>*?TCFBF ??

MASAJUL CLASIC

I&toric
*ri!ul ,est terapeutic al o!ului a ost punerea !&inii pe locul dureros sau chiar recarea instincti+#, ,est care a d#inuit p&n# %n $ilele noastre) Care dintre noi nu-(i reac# pielea %n locul %n care s-a lo+itL *ri!ul ,est terapeutic al unei !a!e nu este punerea pal!elor sale pe runtea copilului e"ril sau pe locul durerosL ;e !ulte ori, trata!entul s#u de Gur,en'#H ace !inuni) 6recarea (i chiar lin,erea locului dureros sunt reac'ii instincti+e %nt&lnite (i la unele ani!ale) /ali+a !ultora contri"uie la cicatri$area rapid# a r#nilor) 6recarea pielii pentru +indecarea "olilor a #cut parte din arsenalele terapeutice ale (a!anilor de pretutindeni, din ti!purile cele !ai %ndep#rtate) *&n# la ,estul propriu-$is, ei rosteau di+erse or!ule !a,ice, %nso'ite de ,esturi spectaculare, care i!presionau nu nu!ai pe "olna+, dar (i pe cei din jur) ;ac# uneori o"'ineau (i unele re$ultate, ele se datorau, desi,ur, autosu,estiei) *ri!ele !#rturii scrise despre !asajul terapeutic, G!etodicH, le ,#si! %n docu!entele chine$e, e,iptene (i indiene, +echi de peste 50 de secole) Cu 3 000 de ani %)Dr), %n China !asajul era asociat ,i!nasticii !edicale, una din practicile sectei reli,ioase Tao-Cheu, care a+ea s# ia un !are a+&nt %n !ileniul ur!#tor) ;in arsenalul terapeutic al +echilor chine$i !ai #ceau parte acupunctura (i plantele !edicinale) 50

;in papirusurile e,iptene (i din alte docu!ente, a l#! c# pe !alul -ilului se olosea, pentru t#!#duirea "olilor, si !asajul, al#turi de plante !edicinale) Con or! scrierilor aMur+edice, %n ?ndia anilor 1500 %)Dr), !asajul se olosea pentru %n,rijirea corpului) C ast el de practic# #cea parte din preceptele reli,ioase G/cha!+ahnaH, care o"li,au pe to'i credincio(ii s# se ric'ione$e di!inea'a cu uleiuri !irositoare) ?nteresant de (tiut este aptul c# +echii indieni cuno(teau o serie de !ane+re, printre acestea a l&ndu-se nete$irile, presiunile (i r#!&nt#rile) :i %ncepeau cu !asarea etei, apoi a trunchiului (i ter!inau cu !e!"rele in erioare, de la r#d#cin# spre de,ete) ;up# re%ntoarcerea lui >le.andru Macedon din ?ndia 2331 %)Dr)3, la curtea sa se oloseau nete$iri (i ric'iuni ale pielii cu "a,hete speciale din ilde() Ni alte popoare asiatice, precu! asirienii, "a"ilonienii, per(ii, e+reii a+eau %n arsenalele lor terapeutice !asajul) %n 4recia antic#, !asajul era o"li,atoriu pentru solda'i, care %l oloseau $ilnic al#turi de e.erci'ii i$ice speciale) >!"ele practici erau necesare pentru %nt#rirea corpului) *ri!ii !asori pro esioni(ti au ap#rut %n cadrul "#ilor pu"lice, pro+enind din "#ie(i) :i se nu!eau ali!te'- 6a!iliile ,rece(ti "o,ate a+eau pe l&n,# cas# un ast el de !asor pro esionist) Masajul terapeutic a ap#rut %n 4recia antic# ce+a !ai BliAiu, un !are !erit %n r#sp&ndirea sa a+&ndu-1 Dipocrate, supranu!it (i p#rintele !edicinii) :l reco!anda !'ela1ia 2!asaj %n li!"a elin#3 pentru G%nt#rirea corpului (i sl#"ire p!,resi+#H) /e practica, deci, un !asaj i,ienic (i terapeu?1 %n acela(i ti!p) Medicii ,reci oloseau !ane+re +ariate, iO l !ai cunoscute iind "aterile (i r#!&nt#rile) 8aterile u #cea cu pal!a sau cu pal!ule 2lop#'ele speciale coni-Pionate din le!n3) Medicul ,reco-ro!an >sclepiade din ttllinia, olosea ric'iile (i r#!&ntarea pentru Gresta"ilirea iOlnli"rul i$ic al or,anis!uluiH) 57

*rin inter!ediul !edicilor ,reci, !asajul a p#truns la Ro!a, unde a ost aplicat pentru pri!a dat# %n casele unor personalit#'i de sea!# ale cet#'ii) ;e la istoricul ,rec *lutarh, a l#! c# ne+ral,iile cu!plite, de care su erea !arele ,eneral, o! se stat (i scriitor ro!an, Caius lulius Caesar, erau a!eliorate nu!ai cu !asaj, !ane+ra cu cele !ai "une re$ultate iind Gciupirea pieliiH) *linius cel 8#tr&n a o"'inut acordarea cet#'eniei ro!ane de la %!p#rat, dup# ce 1-a tratat, cu !ult succes, cu !asaje $ilnice) Mane+rele olosite de *linius erau presiunile, ric'iile si "aterile cu pal!ele) ;espre ric'ii, Celsus spunea c# re+i,orea$# corpul (i %nt#resc %ncheieturile) :l aplica !asajul la trata!entul "olilor reu!atice (i la recuperarea r#ni'ilor) %n sta"ili!entele ro!ane la !are pre' erau "#ile (i !asajele) Cele"rul 4alen, !edicul personal al %!p#ratului Marc >ureliu (i al (colii de ,ladiatori, aJ scris un interesant tratat, teoretic (i practic, despre !asaj) ?n %ntrea,a antichitate ,reco-ro!an# !edicii aplicau !asajul (i ,i!nastica !ai ales %n scopuri i,ienice, %n secolul al ?=-lea +estitul !edic Cri"asius +or"e(te, %ntr-una din operele sale !edicale, despre i!portan'a ric'iilor, despre !odul lor de aplicare (i despre e ectele lor terapeutice) %n :+ul !ediu, practicile !edicale ,reco-ro!ane au ost a"andonate, o"scurantis!ul %nlocuindu-le cu tot elul de +r#jitorii) :le a+eau s# renasc# %n secolele care au ur!at, apo,eul iind atins %n epoca Rena(terii) Masajul (i-a rec#p#tat toate drepturile dup# pu"licarea, de c#tre !edicul italian 4erola!o Mercuriale, %n anul 1509, a unui tratat despre !asaj, intitulat G;e arte 4M!nasticaH pe care autorul 1-a dedicat %!p#ratului Ma.i!ilian al ??-lea) >cest tratat era oarte "o,at %n in or!a'ii cu pri+ire la !asaj (i la ,i!nastica !edical#) Tratatul #cea o trecere de la ,i!nastica antic# la cea !odern#, autorul reco!and&nd e.erci'ii i$ice acti+e si pasi+e) Cpera lui Mercuriale s-a "ucurat de aprecierea Bni+ersit#'ilor din *ado+a, 8olo,na, Ro!a (i *isa) 59

Marele chirur, rance$ >!"roise *are 21509-15903, care a pus "a$ele ,i!nasticii ortopedice, reco!anda !asajul pe l&n,# celelalte trata!ente) ?n secolele ce au ur!at, !asajul a cunoscut o a!pl# de$+oltare %n /uedia, >n,lia, 6ran'a, 4er!ania (i %n alte '#ri europene) *oetul suede$ *er Denri1 Fin, 2170717793, pro!otorul unei ,i!nastici speciale, care %i poart# nu!ele, a pus "a$ele !oderne ale !asajului, %n '#rile a!intite !asajul a ost introdus %n toate centrele !edicale, unde au luat iin'# nu!eroase (coli de specialitate) %n 'ara noastr#, cu !ulte decenii %n ur!#, !asajul era lolosit e!piric de c#tre do toroaiele satelor) Fa sate se !ai practicau (i !ane+re e!pirice pentru trata!entul entorselor (i lu.a'iilor, al#turi de !asaje) Masajul (tiin'i ic a ost introdus de !ult# +re!e %n dinicile de chirur,ie, ortopedie, reu!atolo,ie, dar !ai ales %n policlinicile sporti+e) *ri!a lucrare de specialitate a ost pu"licat# %n 'ara noastr# %n anul 1995, de c#tre R)*) Man,a) :a se intitula GMasajul, istoricul, !anipula'iunile, ac'iunea i$iolo,ic# si trata!entul c&tor+a !aladii prin acest re!ediuH, l )itcratura de specialitate conse!nea$# de atunci nu!eroase alic lucr#ri ase!#n#toare, printre autorii cei !ai cunoscu'i all&ndu-se o!ul de (tiin'# (i peda,o,, pro esorul doctor, >drian -) lonescu, dasc#l al !ultor ,enera'ii de speciali(ti) >st#$i, %n Ro!&nia, pe l&n,# !asajul clasic, nelipsit din niscnalele !edicinii sporti+e, se !ai practic# at&t !asajul irllc.o,en (i !asajul tradi'ional, c&t (i !asajul !ecanic)

Cum ac-ionea6" ma&a;u

>c'iunea !asajului asupra corpului o!ului, indi erent i ?c !ane+ra olosit#, este, %n pri!ul r&nd, !ecanic#, diicct# asupra pielii (i indirect# asupra 'esuturilor din pro59

un$i!e sau la distan'# de locul !asat, c&nd se +or"e(te de !asaj re le.o,en) : ectele !asajului sunt i!ediate (i tardi+e) : ectele i!ediate au o durat# scurt#, dispar repede, iar cele tardi+e, care se produc lent, persist# %n locul unde s-a e ectuat !ane+ra sau la o !ai !ic# sau !ai !are distan'# 2ca %n !asajul re le.o,en3) %n unc'ie de elul !asajului 2,eneral sau par'ial3, de !ane+rele olosite 2nete$iri, r#!&nt#ri, "ateri etc)3, e ectele sunt di erite: e.citante, sti!ulante, cal!ante, rela.ante etc) ;ac# %n ur!# cu c&te+a decenii !asajul se practica %n !od e!piric, e.perien'a !asorului a+&nd un rol deose"it %n o"'inerea unor re$ultate, ast#$i, o ast el de practic# terapeutic# este nelipsit# din clinicile de chirur,ie, ortopedie, reu!atolo,ie, recuperare, dar !ai ales %n ca"inetele de !edicin# sporti+#) Masajul clasic se practic# !etodic, pe "a$e (tiin'i ice) %n r&ndurile care ur!ea$# +o! !en'iona, pe scurt, cu! ac'ionea$# !asajul asupra unor structuri anato!ice (i care sunt e ectele sale:
a&upra pie ii. %i %!"un#t#'e(te consisten'a, elasticitatea (i !o"ilitatea7 o cur#'# de celulele cornoase pro+enite %n ti!pul descua!#rii (i sti!ulea$# cre(terea celor tinere7 o cur#'# de i!purit#'i7 in luen'ea$# a+ora"il unc'iile sale secretorii, prin deschiderea canalelor sudoripare (i a celor prin care se eli!in# se"u!ul7 produce o +asodilata'ie local# 2pielea se %nro(e(te37 !ane+rele oarte ener,ice cresc te!peratura pielii cu 1QC (i chiar !ai !ult7
30

prin nete$irea pielii, se ac'ionea$# asupra ter!ina'iilor ner+oase sen$iti+e, o"'in&ndu-se, %n elul acesta, e ecte cal!ante7 !asajul rela.ea$# 'esuturile su"iacente, "o,ate %n i"re sen$iti+e7 prin nete$ire se scade tensiunea !u(chilor, uneori la ju!#tate7 !ane+rele pro unde cresc presiunea tisular#, pe care 0 du"lea$# la ni+elul 'esutului su"cutanat (i o triplea$# la ni+elul !u(chilor7 - !asajul ac'ionea$# asupra unor $one re le.o,ene situate pe piele, in luen'&nd, pe cale re le.#, unc'iile unor or,ane) Cteva sfaturi: c&nd stratul de 'esut adipos este a"undent, presiunile i! +or i prea ener,ice, ci "l&nde, alternate cu un r#!&ni7it lar, (i pro und7 de re'inut c# !ane+rele oarte ener,ice produc rupe1 ca lo"ulilor de ,r#si!e (i a +aselor locale oarte !ici, cai c se !ani est# prin apari'ia echi!o$elor locale 2unii speR) lali(ti olosesc, totu(i, ast el de !ane+re trau!ati$ante la trata!entul celulitei37 dup# !ane+rele ener,ice !asorul +a acoperi cu pal!ele re,iunea !asat#, pe o supra a'# c&t !ai !are, c&te+a Acei de secunde, pentru a+ori$area resor"'iei !ai rapide a lichidelor sta,nate %n 'esutul conjuncti+7 %n ti!pul !ane+relor ener,ice (i pro unde +or i e+iliitc $onele cu +ase super iciale (i trunchiuri ner+oase !ari7 - !asajul este inter$is %n ur!#toarele $one anato!ice: <l=uiul !%!liteu 2situat pe a'a posterioar# a articula'iei ,enunchiului3, triun,$iul lui 3car!a 2situat la r#d#cina !e!31

"rului in erior, a'a anterioar#3, a7il 2su"soar#3 (i articu( laia c%tului 2 a'a anterioar#3)
< a&upra -e&utu ui &u*cutanat - %i cre(te suple'ea (i a!eliorea$# circula'ia s&n,elui la acest ni+el7 cea !ai e icient# !ane+r# pentru 'esutul su"cutanat este nete$irea ce+a !ai ener,ic#) < a&upra -e&utu ui con;uncti' %i re ace elasticitatea (i suple'ea7 %!"un#t#'e(te circula'ia s&n,elui la acest ni+el7 sti!ulea$# resor"'ia produselor din jurul le$iunilor, cu re acerea !ai rapid# a 'esuturilor respecti+e (i ,r#"e(te or!area cicatricelor, co!"ate retrac'iile !usculare, redorile etc), eno!ene %nt&lnite cu oca$ia unor accidente la sporti+i sau postoperator cu i!o"ili$#ri %ndelun,ate) a&upra circu a-iei &7n+e ui =i im1ei accelerea$# circula'ia s&n,elui %n arteriole cu cre(terea cantit#'ii de o.i,en la ni+elul 'esuturilor (i cu eli!inarea !ai rapid# a de(eurilor to.ice pro+enite din acti+itatea !u(chilor7 cre(te rec+en'a "#t#ilor ini!ii7 %!pin,e s&n,ele +enos spre ini!#, u(ur&ndu-i, %n elul acesta, !unca7 acti+ea$# circula'ia li! ei din c#ile li! atice 2!ane+rele ener,ice !#resc de 50 de ori circula'ia li! ei3, cu o resor"'ie !ai rapid# a lichidelor intersti'iale (i a ede!elor, care co!pri!# +asele de s&n,e (i trunchiurile ner+oase7 -!asajul %ndelun,at la ni+elul !e!"relor parali$ate du"lea$# de"itul san,uin local, cu cre(terea +olu!ului respecti+elor arteriole7 F rS

35

!asajul pro und pe supra e'e !ari de piele produce cre(terea tensiunii arteriale 2!a.i!a cu 50-30 !! coloan# de !ercur (i !ini!a cu 10 !!3) a&upra &i&temu ui ner'o& Tre"uie (tiut c# pielea are aceea(i ori,ine e!"rionar# ca (i siste!ul ner+os) >ceast# GsolidaritateH e.plic# unele !odi ic#ri la ni+elul pielii 2aneste$ii, pareste$ii, hiperesteAii3 ap#rute cu oca$ia unor su erin'e ale siste!ului ner+os) >c'iune: !asajul e.cit# ter!ina'iile ner+oase din piele, din !u(chi, din tendoane si din articula'ii, !ane+rele ener,ice 7i+&nd e ecte sti!ulatoare, iar cele "l&nde cal!ante7

!an e+re le oar te ener ,ice , e.e cuta te pe anu !ite $on e )ilc pieli i, sunt tran s!i se cent rilor ner+ o(i sup erio ri, de

unde sunt retrans!ise, pe cale re le.#, unor or,ane 2!asajul ic le.o,en37 !asajul ,eneral, "ine e.ecutat, produce o "un# dispo$i'ie, o sen$a'ie de rela.are, destindere, !oti+ pentru rare este indicat pentru trata!entul asteniei (i stresului) a&upra -e&utu ui mu&cu ar Masajul e.cit# ter!ina'iile ner+oase nu nu!ai pe cele din piele, ci (i pe cele din !u(chi, ascii, apone+ro$e (i tendoane) Masajul !u(chilor pe re,iuni, ,rupuri sau se,!ente nu lipse(te din arsenalele !edicului si !asorului sporti+) >c'iune: !asajul !u(chilor le cre(te e.cita"ilitatea, conducti"tlitatea, contractilitatea (i le de$+olt# elasticitatea7 !ane+rele u(oare (i lente rela.ea$# !u(chii o"osi'i (i i ontracta'i7 r#!&ntatul acti+ea$# circula'ia la ni+elul +enelor !ici (i capilarelor, !#rind +olu!ul celor de re$er+#, cu i icsterea circula'iei locale a s&n,elui (i li! ei7
33

-intensi ic# procesele !eta"olice locale, accelerea$# circula'ia s&n,elui (i re acerea re$er+elor de ,lico,en) *entru o"'inerea celor !ai "une re$ultate, !u(chii ce ur!ea$# a i !asa'i tre"uie s# ie %n repaus co!plet, iar su"iectul rela.at) %n !u(chiul inacti+ 2relati+3, s&n,ele (i li! a sta,nea$#, celulele ,r#soase de+in +olu!inoase, 'esutul i"ros se de$+ol# !ult, ca ulterior s# se instale$e atro ia (i de,enerescenta !uscular#) ?ntr-un !u(chi acti+, procesele a!intite nu au loc) *entru un ast el de !u(chi, !asajul este oarte "ene ic, !ai ales c&nd la ni+elul s#u au sur+enit trau!atis!e u(oare, cu! sunt rupturile) 6i"ra !uscular# epui$at# de+ine dureroas# (i incapa"il# de a se !ai contracta) Mu(chiii antrena'i, %nt&lni'i la sporti+ii de per or!an'#, pot reali$a cu u(urin'# un e ort crescut, ur!are a !asajului) Ma&a;u mu=c#i or a &porti'i se reco!and# pentru cre(terea re$isten'ei or,anis!ului la e ort, pentru o !ai "un# adaptare la e ort, pentru %!piedicarea acu!ul#rii locale de produse re$iduale to.ice etc) *entru sporturile ,rele, de !are e ort, se reco!and# !asaj special, pentru pre,#tirea !u(chilor) Masajul e ectuat %n ti!pul pau$elor co!"ate contracturile si asupli$ea$# !u(chii, iar cel e ectuat dup# ter!inarea pro"ei %nl#tur# o"oseala (i contri"uie la o re acere !ai rapid#)
a&upra ten!oane or =i teci or ten!inoa&e se olosesc nete$iri (i ric'iuni "l&nde, aceste !ane+re iind e.ecutate conco!itent cu !asajul !u(chilor) a&upra articu a-ii or -se olosesc nete$iri cu pal!a, pentru di!inuarea (i chiar dispari'ia durerii7 presiunile "l&nde contri"uie la resor"'ia lichidelor din jur)
34

3 a&upra -e&uturi or =i or+ane or pro1un!e - !asajul clasic nu are ac'iuni directe, ci indirecte)

Mane're !e ma&a;
GMasajul - spunea unul dintre !arii no(tri speciali(ti, pro esorul uni+ersitar >drian lonescu - este ansa!"lul de ac'iuni siste!atice, !anuale sau !ecanice, e.ercitate asupra p#r'ilor !oi ale corpului, capa"ile s# produc# e ecte i$iolo,ice (i terapeutice utile or,anis!ului)H Ni aceste e ecte sunt produse de tot elul de !i(c#ri (i !ane+re, care, %!"inate ar!onios, pot a+ea re$ultate oarte "une) Fa o ase!enea !#iestrie se ajun,e dup# ani !ul'i de practic#) Mane+rele olosite au di erite denu!iri, su,esti+e, %n le,#tur# cu !i(c#rile e.ecutate sau e ectele lor asupra structurilor !asate) Mult# +re!e au ost olosi'i ter!eni l l&nce$i, care, ulterior, a+eau s# ie %nlocui'i cu ter!eni !!&ne(ti) ;in !ultitudinea !ane+relor olosite, 5 dintre ele sunt unda!entale (i anu!e: nete6irea$ 1ric-iunea$ 1r"m7nta< u $ *aterea =i 'i*ra-ia$ %n ti!pul !asajului, specialistul li-a,# !ane+rele unele de altele, le %!"in# ar!onios, schi!"area lor iind ,reu sesi$a"il# de su"iect) >ceste !ane+re pot i e.ecutate cu +ite$e, presiuni (i sensuri di ei De, %n unc'ie de indica'ii) NETE,IREA >ceast# !ane+r# const# din alunecarea u(oar# a !&inilor pe supra a'a corpului, ase!#n#toare unei !&n,&ieri) Mane+ra !ai este cunoscut# (i su" denu!irea de e1 eura;$ 2!nen preluat din li!"a rance$#, care %nsea!n# atin,ere u(oar#, alunecare pe supra a'a pielii)
35

-ete$irea se poate e ectua cu o !&n#, cu dou# !&ini, cu !&inile %n or!# de cle(te, pentru !e!"rele in erioare (i superioare 01i+. 03, cu pal!a 01i+. 73, cu dosul !&inii, cu de,etele 2pe supra e'e !ai !ici3, cu !ar,inea cu"ital# a !&inii, cu pu!nul %nchis) Mane+ra este centripet# 2pentru e ecte e.citante3, %n sensul circula'iei +enoase 2de la e.tre!it#'ile !e!"relor c#tre ini!#3, %n ti!pul nete$irii !&inile tre"uie s# ie suple (i lipite pe piele)

/i+. 4

/i+. >

*resiunea nete$irii +a i %n unc'ie de indica'ii: redus# pentru in luen'area +aselor (i or!a'iunilor ner+oase din 30

piele, !edie pentru acti+area circula'iei (i 'esuturilor su"cutanate (i ener,ic# pentru in luen'area 'esuturilor prounde 2!u(chi3) -ete$irea este o !ane+r# pre,#titoare pentru orice el de !asaj, constituind, de alt el, pri!ul contact al !asorului cu pacientul) -ete$irea se !ai olose(te, On tot ti!pul !asajului, ca trecere de la o !ane+r# la alta, ea iind de lOapt (i !ane+ra de %ncheiere, care produce rela.area "ine+enit#) -ete$irea prelun,it#, cu o presiune u(oar#, are e ecte anal,e$ice (i cal!ante) -ete$irea ener,ic# are e ecte toniiante (i sti!ulante)

-et e$irea ,lisant #, cu presiu ne pro un d#, %!"un #t#'e(t e circula 'ia +enoas # (i li! ati c#, !oti+ pentru care ea este indicat # pentru resor"' ia ede!e lor, !ai ales %n a$a lor incipient #)

%ntruc&t nete$irea cu o durat# !are %nc#l$e(te pielea, se +a olosi talc sau un alt produs 2po!#da, ulei3)
/RICIUNEA

>ceast# !ane+r#, tot at&t de !ult olosit# ca (i nete$irea, const# din ap#sarea pielii si 'esuturilor !oi su"cutanate pe 'esuturile pro unde sau pe os) >p#sarea nu tre"uie - i ie e.a,erat#, pentru a nu produce le$iuni) 6ric'iunea se e.ecut# pe o piele s#n#toas#) *e supra e'e !ici, ric'iunea se e.ecut# cu a'a pal!ai i a de,etelor sau cu +&r ul lor, iar pe cele oarte !ici !i!ai cu +&r ul a trei de,ete 2ar#t#tor, !ijlociu (i inelar3) ?=niru supra e'ele !ari de piele se olose(te pal!a %nlitOu,#, !ar,inile !&inii sau pu!nii %nchi(i, iar pentru cele oarte !ari a!"ele pal!e cu de,etele %ntinse) C&t pri+e(te presiunea, ea +a i perpendicular# pe piele, intensitatea put&nd i sla"#, !edie sau orte, %n unc'ie de ?ndica'ii)
37

6ric'iunea se e.ecut# rapid, %n sens lon,itudinal 2la ni+elul !e!"relor3, circular la ni+elul spatelui, pieptului sau prin !i(c#ri de rotunjire la ni+elul u!#rului) Mane+ra nu se e.ecut# %n re,iunile %n care se ,#sesc +ene (i artere super iciale, ner+i (i ,an,lioni li! atici, ca de e.e!plu la r#d#cina !e!"rului in erior, ,&t, a.il# etc) 6ric'iunea se e.ecut# cu !are ,rij#, prin !ane+re "l&nde, la persoanele %n +&rst#, pentru c# +asele lor de s&n,e sunt !ai ra,ile) -u de pu'ine ori, dup# o ric'iune ener,ic#, pielea se %n+ine'e(te) 6ric'iunea "rutal# produce !icrole$iuni la ni+elul 'esutului su"cutanat su"iacent) 6ric'iunea %!"un#t#'e(te circula'ia local#, co!"ate or!area aderen'elor (i cicatricelor 2%n special pe cele or!ate dup# arsuri3 (i accelerea$# a"sor"'ia unor produse aplicate pe piele) :.ecutat# "l&nd (i ti!p !ai %ndelun,at, ric'iunea reduce contracturile !usculare, %n ti!p ce !ane+rele scurte si ener,ice sunt sti!ulante) %n sport, ric'iunea se e.ecut# pentru trata!entul sechelelor posttrau!atice, cu! sunt %ntinderile sau rupturile !usculare) :.ecutat# %nainte de pro"a sporti+# sau dup#, are e ecte sti!ulante sau sedati+e) 6ric'iunea a+ori$ea$# p#trunderea prin piele a unor su"stan'e !edica!entoase indicate de !edic) /R:M?NTATUL >ceast# !ane+r# se asea!#n# cu r#!&ntatul p&inii) :a const# din apuc#ri, ridic#ri, ap#s#ri, deplas#ri %ntr-o parte si alta a pielii (i 'esuturilor su"iacente, a !u(chilor super iciali dintr-o re,iune a corpului) >pucarea se poate ace cu o !&n# 01i+. 93 sau dou# 01@+.AB$ pe supra e'e !ari, sau nu!ai cu de,etele pe supra e'e !ai !ici) Mane+rele se e.ecut# at&t c&t per!ite elasticitatea (i !o"ilitatea structurilor respecti+e) :le nu tre"uie s# ie dureroase) 39

/i+.C

/i+. A

6r#!&ntatul sau petrisajul 2denu!ire preluat# din li!"a rance$#3 este o !ane+r# tot at&t de !ult olosit# ca si ne2c$irea (i ric'iunea) /e practic# !ai ales pe re,iunile cele !ai !usculoase: cea #, "ra'e, ese, ,a!"e etc) Mane+rele pro unde (i "l&nde contri"uie la %ndep#rtarea lichidelor %n e.ces din $ona respecti+#, iar cele oarte ener,ice $dro"esc 'esuturile su"iacente (i pere'ii +aselor ra,ile, iind ur!ate de echi!o$e (i he!atoa!e) 6r#!&ntatul corect aplicat contri"uie la %ndep#rtarea chea,urilor de s&n,e (i a unor noduli, la asupli$area adeicn'elor or!ate %ntre 'esutul s#n#tos (i cicatricial) 6r#!&nt#rile lente, e.ecutate cu !ult# r#"dare, au r l cete sedati+e (i decontracturante, iar cele rapide sunt sii!ulante si toni iante) 6r#!&nt#rile prelun,ite o"osesc pacientul) ?ntensitatea r#!&nt#rilor +a i sc#$ut# pro,resi+, ea de+enind, spre s &r(itul trata!entului, oarte "l&nd#) Fa ni+elul !e!"relor r#!&nt#rile pot i e.ecutate cu o !&n# sau cu a!"ele, dispuse ca un cle(te %n jurul lor, care se deplasea$# u(or, de jos %n sus, %n sensul circula'iei +enoase t le %ntoarcere 2de la e.tre!it#'i c#tre ini!#3) 6r#!&ntatul !u(chilor se indic# du,# i!o"ili$#ri prelun,ite sau %n unele "oli neurolo,ie) ?n a!"ele caAuri !u(chii sunt !ai !ult sau !ai pu'ini atoni, sau atro ia'i)

3 9

Mane+ra respecti+# este oarte !ult olosit# %n !asajul sporti+ilor, pentru sti!ularea !u(chilor, !ai ales a celor o"osi'i %n ur!a unui e ort !are) BATEREA /e ace cu ajutorul pal!elor, cu !ar,inea cu"ital# a !&inilor, cu de,etele 2drepte sau %n or!# de ciocan3, cu pu!nii 01@+. 5DB$ prin lo+ituri succesi+e, ale c#ror intensitate (i rit! +aria$# %n unc'ie de re,iunea anato!ic# indicat# si scopul ur!#rit)

/i+. 5D

8aterile cu pal!ele deschise produc un el de plesc#it, iar cu pal!ele %n or!# de c#u( sau +entu$#, un $,o!ot surd)

6i,) 11 8aterea cu de,etele a!"elor !&ini este ase!#n#toare unui GtocatH, 01i+. 55B$ iar cea cu +&r ul de,etelor %ndoite %n or!# de ciocan, unui Gcioc#nitH) >ceast# ulti!# !ane40

+r# se olose(te pe torace (i spate, de o parte (i alta a coloanei +erte"rale, interscapular) Mane+ra respecti+# ac'ionea$# %n !od re le. asupra aparatului respirator) :a este olosit# (i la noul n#scut, i!ediat dup# na(tere, pentru pro+ocarea pri!elor respira'ii) *ercu'iile inter+erte"rale (i para+erte"rale sunt olosite (i %n re le.oterapia +erte"ral#) 8aterile u(oare sunt e.citante, cresc tonusul !uscular, !#resc contrac'iile etc) 8aterile cu durat# crescut# acti+ea$# circula'ia local# a s&n,elui, sti!ulea$# schi!"urile nutriti+e) C ast el de !ane+r# se olose(te %n perioada de %nc#l$ire a sporti+ilor, !ai ales %n sporturile de iarn#) 8aterea nu tre"uie s# ie niciodat# dureroas#) :a este ur!at# de contrac'ii u(oare ale !u(chilor su"iacen'i (i de i-.citarea u(oar# a or,anelor pro unde) Ca (i r#!&ntatul, "aterea poate i olosit# cu succes (i in auto!asaj) Mai tre"uie spus c# la ne+oie, "aterile pot i e.ecutate (i prin %!"r#c#!inte)
VIBRAIA

:ste o !i(care oscilatorie periodic# produs#, %n ca$ul nostru, cu +&r ul de,etelor 2unul sau !ai !ulte3, cu pal!a, l T- o anu!it# re,iune a pielii, !ai !ic# 2puncte3 sau !ai i nare) :ste de dorit ca !ane+ra s# ie e.ecutat#, pe c&t posi"il, cu presiuni constante) Caracteristica +i"ra'iilor este rit!ul lor rapid (i nu ap#-iirea) =i"ra'iile practicate pe un sin,ur punct cu ajutorul KliOBctelor 2unul sau !ai !ulte3 se aplic# pe traiectul trun?iiului ner+os, pe inser'ia unui tendon, %n jurul unei artiula'ii, de-a lun,ul unei +ene sau !u(chi) =i"ra'iile "ine e.ecutate produc rela.are, acti+ea$# cirnlalia local#, in luen'ea$# acti+itatea unor or,ane, pre+in Odoseala etc) ?ndica'ii: dureri, st#ri con,esti+e, contracturi !usculaKRO, lensiuni psihice etc) 41

ALTE MANEVRE 3 Trepi!a-ia :ste o +ariant# a +i"ra'iei) :a const# din +i"ra'ii continuie, e.ecutate pe +ertical#, cu rec+en'# oarte !are) Mane+ra este oarte o"ositoare pentru un !asor) *&n# la descoperirea +i"ratoarelor !ecanice, +i"ra'iile !anuale 2trepida'iile3 erau oarte !ult olosite %n a ec'iunile pul!onare cronice pentru u(urarea eli!in#rii produselor patolo,ice) =i"ratoarele !ecanice sunt pre+#$ute cu dispo$iti+e speciale pentru re,larea rit!ului (i intensit#'ii +i"ra'iilor, %n unc'ie de scopul ur!#rit) 3 Ciupirea Mane+ra const# din apucarea pielii si 'esuturilor su"iacente si chiar a unor !u(chi super iciali, at&t c&t este posi"il, cu dou# de,ete 2!are (i ar#t#tor3, 01@+. 153 (i ridicarea pliului or!at) Br!ea$# rularea pliului cu dou# de,ete 01@+. 5EB sau !ai !ulte)

/i+. 52

/i+. 5E

45

C ast el de !ane+r# produce decontracturarea (i rela.area !u(chilor super iciali) *entru a ac'iona asupra structurilor pro unde, ciupirea tre"uie s# ie c&t !ai a!pl#, o !ane+r# destul de ,reu de reali$at) Fa ni+elul peretelui a"do!inal (i %n locurile !ai sensi"ile, dar suple (i cu elasticitate !are, se pot practica ciupiri u(oare) 6olosite %n locurile sensi"ile, ciupirile de+in insuporta"ile) De re-inutF Ciupirile nu tre"uie s# ie deloc dureroase)
3 Ma aGarea

:ste o !ane+r# de r#!&ntare) :a const# din prinderea pielii (i 'esutului su"cutanat %ntre de,etul !are (i restul ile,etelor, pliul or!at iind apoi r#!&ntat (i stors ener,ic) Mala.area se !ai poate e.ecuta cu dou# !&ini) Mala.area se aplic# pe 'esuturile la.e (i atone, situa'ie %nt&lnit# la ni+elul !u(chilor a"do!inali ai "olna+ilor loarte sl#"i'i si e!acia'i) Cu aceast# !ane+r# se acti+ea$# circula'ia local# (i se toni ic# structurile respecti+e)
3 Ap"&area

/e poate e.ecuta cu pal!ele, cu de,etele !ari, cu toate t1O,etele, %n unc'ie de indica'ii, pe tendoane (i pe re,iunile !ai pu'in !usculoase) C&nd ap#sarea se ace pe tendoane, !ane+ra se e.ecut# %n acela(i ti!p (i %n (an'urile dintre i ?o, pe toat# lun,i!ea lor) 6or'a ap#s#rilor poate a+ea di erite intensit#'i: u(oar#, UVdic (i puternic# 2ener,ic#3, %n unc'ie de indica'ii) *enii ii trata!entul ne+ra,iilor se reco!and# ap#s#ri u(oare, u pulpa de,etului !are, de-a lun,ul trunchiului ner+os iii-r+ul sciatic, ner+i intercostali3) *e re,iunile !usculoase, rotunde 2!u(chiul deltoid3, ap#K lrile se ac cu ,&tul !&inii, prin !i(c#ri rotati+e 2r#suciri3)

43

>p#s#rile e.ecutate pe un !u(chi lun, +or i #cute de-a lun,ul i"relor sale) Fa ni+elul !e!"relor, presiunea se ace cu o !&n#, sau cu a!"ele, pentru !u(chii ,a!"ei, coapselor etc) %n a!"ele situa'ii se,!entul respecti+ este prins ca %ntr-un cle(te) Mane+ra se e.ecut# de la +&r ul e.tre!it#'ilor p&n# la r#d#cina lor, %n sensul circula'iei de %ntoarecere a s&n,elui +enos, pe care o +a in luen'a) >p#s#rile !ai pot i e ectuate cu pulpa unui de,et, pe anu!ite puncte, cu! se procedea$# %n presopunctur#, rele.oterapie, /hiatsu, !icro!asaj chine$ etc) 3 Cernut >ceast# !ane+ra const# din prinderea, cu a!"ele !&ini, a !aselor !usculare (i rularea lor, %ntre pal!e, de !ai !ulte ori, apoi ridic#ri rapide, de jos %n sus, a re,iunii respecti+e) Cernutul se olose(te %n !asajul sporti+, pentru !e!"re, !ai ales dup# !ane+rele !ai ener,ice, cu! sunt r#!&ntatul (i "aterile, sau dup# nete$irile (i ric'iunile e.ecutate pentru rela.are) 3 Ru at Mane+ra este ase!#n#toare cernutului, prinderea iind e.ecutat# cu de,etele %ntinse, pal!ele ap#s&nd re,iunea respecti+#) Rulatul se ace %n toate direc'iile, la %nceput !ai lent apoi rapid) Ca (i cernutul, rulatul ac'ionea$# asupra tuturor structurilor anato!ice: piele, 'esutul celular su"cutanat, la. sau ,r#sos, si !u(chi, a+&nd e ecte rela.ante) Rulatul (i cernutul, oarte ase!#n#toare %ntre ele, sunt nelipsite din arsenalele !asorilor sporti+i, %n lipsa
44

acestora, %n cadrul auto!asajului, sporti+ul olose(te a!"ele !ane+re, !ai ales %n pau$e, pentru e ectele lor rela.ante) De re-inutF Cernutul (i rulatul nu tre"uie s# ie durei oase sau s# pro+oace contracturi !usculare)
3 Scuturat :ste o !ane+r# rela.ant#, olosit# %n !asajul sporti+, %n pau$ele co!peti'iilor) Const# din !i(c#ri oscilatorii rit!ice, e.ecutate cu !&inile pe %ntre,ul corp saM par'ial 2torace, !e!"re3) MANEVRE HNSOITOARE Trac-iuni

Fa s &r(itul !asajului se e.ecut# trac'iuni u(oare asupra urlicula'iilor !e!"relor (i +erte"relor cer+icale) Fa ni+elul !e!"relor, trac'iunile se e.ecut# cu !&inile, una iind plasat# deasupra articula'iei, iar alta su" articula'ie) Trac'iunile sau tra,erile se ac %n sens lon,itudinal, prin !i(c#ri u!oare, nedureroase) Mane+ra respecti+# ac'ionea$# asupra articula'iei (i 'esuturilor !oi din jur: li,a!ente, capsul# articular# (i !u(chi, %nainte (i dup# trac'iuni se reco!and# nete$irea hlaud# a articula'iei respecti+e) Trac'iunile la ni+elul coloanei cer+icale se ac pe !asa i ?r !asaj, pacientul iind culcat cu a'a %n sus) ;up# ce %i 2iiinde capul cu pal!ele, plasate pe e'ele laterale ale cra!ului 2t&!ple (i runte3, !asorul e.ecut# c&te+a trac'iuni iiUiUWire, %n sens lon,itudinal)
Mo*i i6area articu a-ii or

Mi(c#rile la ni+elul articula'iilor se e.ecut# %n unc'ie Slr indica'ii: pasi+e sau acti+e, cu sau #r# re$isten'#) *en45

tru unele din ele pacientul poate sta culcat pe !asa de !asaj, iar pentru altele, a(e$at pe un scaun) Mo"ili$#rile tre"uie s# ie "l&nde (i nedureroase) Cele "ru(te (i inte!pesti+e pot produce accidente ,ra+e, ca de e.e!plu la ni+elul coloanei cer+icale 2lu.a'ii ale +erte"relor3) ?ndi erent de !ane+rele de !asaj olosite (i de elul !i(c#rilor ajut#toare, dup# un ast el de trata!ent su"iectul tre"uie s# ie rela.at (i odihnit)

MASAJUL STRUCTURILOR ANATOMICE

IMILIA Clu!ul care "ene icia$# cel !ai !ult de !asaj este pie1Oti) Masajul % cur#'# de de(eurile or,anis!ului (i de produsii lo.ici care se eli!in# prin sudoare (i se"u!) >ceste produse, %!preun# cu celulele !oarte de pe piele (i pra ul 21-pus, %i astup# porii, %ntr-o !ai !ic# sau !ai !are !#sur#) Masajul contri"uie la re,enerarea !ai rapid# a pielii, prin sti!ularea producerii de noi celule care, %n !od pro,resi+, le %nlocuiesc pe cele !oarte, de la supra a'a sa) Masajul ac'ionea$# asupra +aselor din piele, prin co!pri!are (i deco!pri!are, %n elul acesta se ace o ,i!nastic# +ascular#, deose"it de "ene ic# pentru %!"un#t#'irea circula'iei locale) 4i!nastica +ascular#, reali$at# (i prin alte !ijloace, ca de e.e!plu trecerile succesi+e de la cald (i rece, de !ai !ulte ori, are un rol deose"it (i %n procesul de ter!ore,lare) Mane+rele "l&nde 2nete$irea3 ac'ionea$# asupra re'elei ner+oase sen$iti+e din piele, contri"uind, ast el, la a!eliorarea durerilor (i la producerea unei sen$a'ii de "ine) 40

ESUTUL CELULAR SUBCUTANAT Masajul %ntre'ine suple'ea acestui 'esut (i circula'ia local# a s&n,elui (i li! ei) -ete$irea ce+a !ai ener,ic#, cu a!"ele pal!e, prin !i(c#ri circulare, %n toate sensurile, apoi petrisaj cu de,etele, contri"uie la o !ai "un# iri,are a 'esuturilor pro unde) 4rosi!ea acestui 'esut nu este uni or!#, ea +ariind %n unc'ie de stratul de ,r#si!e) C&nd este a"undent, 'esutul celular se u! l# %n "loc (i %(i pierde elasticitatea, iar pielea respecti+# se %ntinde) <esutul adipos este a"undent pe unele re,iuni: a"do!en, coapse, (olduri etc) %n acest 'esut, oarte "ine +asculari$at, se poate acu!ula, %n e.ces, li! #, ceea ce e.plic# or!area u! l#turilor 2ede!e3, !ai ales la ni+elul !e!"relor in erioare) Masajul ac'ionea$# nu nu!ai asupra 'esutului su"cutanat nor!al, dar si asupra celui in iltrat de lichidele sta,nate la acest ni+el sau de celule adipoase, !ai !ult sau !ai pu'in a"undente, %n unc'ie de re,iunea anato!ic#) Ma&a;u -e&utu ui ce u ar &u*cutanat norma Const# din nete$iri ce+a !ai ener,ice, cu a!"ele pal!e, prin !i(c#ri circulare %n toate sensurile) ;up# nete$iri pot i olosite ciupiri u(oare ale pielii, cu dou# de,ete, ?ncerc&ndu-se ridicarea pielii) Ma&a;u -e&utu ui ce u ar &u*cutanat a!ipo& Const# din !ane+re oarte ener,ice) /e %ncepe cu nete$iri ap#sate, cu pal!ele, apoi cu %ncheietura pu!nului, Vinicircular, %n toate direc'iile) Fa inter+ale !ici de ti!p, te e.ecut# r#!&nt#ri locale pro unde, cu $dro"irea 'esu?nlni ,ras cu ajutorul de,etelor) ;up# r#!&nt#ri ur!ea$# ncMeA,iri ap#sate, e.ecutate cu pal!ele) Bn ast el de !asaj este oarte o"ositor pentru un !asor, , datorit# e ortului depus, sl#"e(te %naintea pacientului,
47

!ai ales c&nd acesta nu asocia$# un re,i! ali!entar hipocaloric (i !ult# !i(care)

MU8C%I Mane+rele +or i %n unc'ie de starea !u(chiului: pentru un !u(chi atro iat, inacti+, se reco!and# !ane+re sti!ulante (i toni iante, iar pentru cei acti+i, !ane+re toni iante, at&t descon,estionante, c&t (i pentru %ndep#rtarea o"oselii) *entru !u(chii sporti+ilor, supu(i la e orturi !ari, se reco!and# !ane+rele sedati+e (i cal!ante) TENDOANE
Tendoanele pot i !asate %!preun# cu !u(chii sau separat) Masajul sti!ulant const# din prinderea tendonului %ntre de,etul !are (i restul de,etelor, apoi nete$irea sa cu de,etele de la cealalt# !&n#, care +a i deplasat# spre locul de inser'ie, %n ur!#torul ti!p !u(chiul +a i r#!&ntat c&t !ai pro und si ener,ic) Masajul dcscon,estionant %ncepe cu o nete$ire "l&nd#, a cilrei presiune +a i crescut# pro,resi+) -ete$irea se e.ecut l cu pulpa a dou# de,ete 2!are (i ar#t#tor3, care se +or !odela pe tendonul respecti+, pe toat# lun,i!ea sa)

ARTICULAII
/u erin'ele articula'iilor, destul de rec+ent %nt&lnite %n practic#, !ani estate local prin dureri, con,estie, in la!a'ie, li!itarea !i(c#rilor (i, de !ulte ori, prin cre(terea +olu!ului, pot "ene icia de nete$iri "l&nde) Bnele articula'ii sunt ,reu de a"ordat 2(old3, altele di!potri+# 2cot, ,enunchi, pu!n, ,le$n#3) *entru articula'iile u(or %n'epenite, inacti+e, ca ur!are a unor trau!atis!e, se reco!and# un !asaj ener,ic pentru sti!ularea circula'iei s&n,elui) /e %ncepe cu nete$iri cu 49

a!"ele !&ini, care se aplic# %n jurul articua'iei ca un !an(on) =a ur!a !asajul "l&nd al tendoanelor (i !u(chilor respecti+i) -ete$irea se !ai poate practica cu +&r ul unui de,et, pe linia articular#, la ni+elul ,enunchiului (i ,le$nei, prin !ane+re ce+a !ai ener,ice) *entru u! l#turile u(oare, ap#rute dup# e.erci'ii intense si prelun,ite, nete$irea se +a ace cu a!"ele pal!e, prin !i(c#ri circulare, pe %ntrea,a re,iune) Mane+rele nu tre"uie s# produc# dureri si nici sen$a'ii nepl#cute) VASE >c'iunea !ecanic# a !asajului se trans!ite nu nu!ai asupra pielii, a(a cu! a! +#$ut, ci (i asupra 'esuturilor su"iacente, unde se ,#sesc nu!eroase +ase san,uine, de cali"ru oarte !ic 2artenole, +enule3) %n unele re,iuni se ,#sesc +ene super iciale de cali"ru !ic, ca de e.e!plu la ni+elul capului, !&inilor (i picioarelor) ;ac# nete$irea pielii, practicat# cu "l&nde'e, %n aceste re,iuni, nu este deloc noci+#, restul !ane+relor sunt trau!ati$ante, !ai ales cele ener,ice) ;in acest !oti+, se reco!and# respectarea +aselor super iciale a late %n spa'iul popliteu 2 a'a posterioar# a ,enunchiului3, triun,hiul lui /arpa 2la r#d#cina !e!"rului in erior3, a.ila 2su"soara3, pliul cotului etc) Masajul +enelor in la!ate este inter$is, chiar nete$irea hl&nd#) %n schi!", +asele pro unde "ene icia$# de !asajul ener,ic aplicat pe re,iunile !usculoase)
NERVI

Masajul super icial, %n special nete$irea, se adresea$# (i !ina'iilor ner+oase din piele, a+&nd e ecte "ene ice %n iltirerile locale, !ai ales %n ne+ral,ii) Masajul pro und este "ene ic %n pare$e (i parali$ii)
BM

49

PRACTICA MASAJULUI
;e la %nceput tre"uie spus c# !asajul nu poate i practicat de oricine (i oriunde) Ni totu(i, %n anu!ite situa'ii, acel GoricineH poate practica unele or!e de !asaj 2auto!asaj, !asaj i,ienic, sporti+ etc)3) -u ne %ndoi! nici o clip# c# !asorii pro esion(ti sau a!atori nu +or 'ine sea!a de indica'iile (i contraindica'iile !asajului, pre$entate %n pa,inile ur!#toare) Crice a"atere %nsea!n# nu nu!ai ine icienta trata!entului, "a chiar %nr#ut#'irea st#rii pacientului) *entru reu(ita trata!entului este ne+oie de un !ediu a!"iant pl#cut, de o ca!er# spa'ioas#, lu!inat#, aerisit# (i su icient de %nc#l$it# %n lunile reci) Masorul tre"uie s# ie s#n#tos (i +i,uros, s# ai"# !&inile calde, s#n#toase, curate, cu un,hiile t#iate) ?!"r#c)l!inlea tre"uie s#-i ie lejer# pentru a nu-i %!piedica !i(c#rile) *rin s#n#tatea !asorului %n'ele,e! (i s#n#tatea !ental#) *acientul +a sta, %n ti!pul !asajului ,eneral, co!plet deA)"r#cat, culcat pe o !as# special#, %nalt# de 00-05 c! 2%n unc'ie de talia !asorului3 (i lun,# de 190 c!) Masorul tre"uie s# se !i(te %n +oie %n jurul !esei (i s# poat# e.ecuta u(or orice !ane+r#) C&nd se e.ecut# un !asaj par'ial, !asorul poate sta a(e$at pe un scaun) *e !as# se pune un cear(a curat, niciodat# un a(ternut !oale, %n care pacientul s# se scu unde) Cear(a ul tre"uie schi!"at la iecare pacient) C&nd pacientul st# cu a'a %n sus, i se +or pune su" cea #, su" ,enunchi (i su" ,le$ne, prosoape curate, %!p#turite) Crdinea re,iunilor anato!ice ce ur!ea$# a i !asate, di er#) Bnii speciali(ti %ncep cu picioarele, al'ii cu spatele etc) ?ndi erent de se,!entul a"ordat la %nceput, !ane+rele se e.ecut# %ntotdeauna %n sensul circula'iei de %ntoarcere a
50
v

r!

s&n,elui 2circula'ia +enoas#3, adic# de la peri erie spre ini!#) ;urata unui !asaj ,eneral poate i p&n# la 00 de !inute, iar pentru cel par'ial 5-50 !inute) Fa s &r(itul !asajului se e.ecut# !i(c#ri pasi+e, apoi acti+e cu re$isten'#) :le +or i u(oare, niciodat# "ru(te, inte!pesti+e, pentru a nu produce accidente ,ra+e, !ai ales la ni+elul coloanei cer+icale) %n ti!pul !asajului, !asorul se +a concentra nu!ai asupra acti+it#'ii sale) :l nu tre"uie s# !ai e ectue$e, %n acela(i ti!p, (i o alt# acti+itate, ca de e.e!plu pri+itul la tele+i$or sau cititul unui $iar) %ntre !asor (i pacient tre"uie s# e.iste rela'ii de cordialitate (i %ncredere deplin#) >!"ii tre"uie s# se concentreAe asupra !asajului, e+it&nd orice el de discu'ii) PRODUSE PENTRU MASAJ Mane+rele !asajului clasic, e.ecutate pe o piele uscat# si p#roas#, produc dureri) *entru ascest !oti+ este ne+oie de aplicarea pe piele a unui produs special, care tre"uie s# ai"# ur!#toarele calit#'i: s# u(ure$e alunecarea !&inilor pe piele, s# ie a,rea"il la contactul cu pielea, s# ai"# un !iros pl#cut, s# contri"uie la %ntre'inerea pielii, s# poat# i %ndep#rtat u(or (i repede de pe piele, dar !ai ales s# nu l ic noci+ pentru piele (i or,anis!) 3 Pu!ra !e ta c 2silicat de !a,ne$iu3 >ceast# pudr#, de culoare al"#, are ur!#toarele incon+eniente: astup# porii pielii, este ,reu de %ndep#rtat de pe pii-le 2ne iind solu"il# %n ap# (i alcool3, constituie un strat lAolator %ntre pielea !asorului (i cea a su"iectului) >re %ns# dou# !ari a+antaje: per!ite alunecarea !&inilor pe piele cu !ult# u(urin'#, #c&nd posi"il# e.ecutarea %nlnror !ane+relor (i este u(or de procurat) 51

, *

*entru de$o"turarea porilor de pe piele 2astupa'i cu talc3 se ac ric'iuni cu ap# alcooli$at#)

3 U eiu !e mi+!a e !u ci :ste un lichid ,al"en, cu !irosul speci ic al ructului de !i,dal#, care r&nce$e(te repede la aer (i lu!in#) :ste un produs e.celent pentru !asaj, dar oarte scu!p) /e !ai olose(te, su" or!# de aplica'ii locale, pentru arsuri, cr#p#turi ale pielii (i la %ntre'inerea pielii uscate) Co!po$i'ie: olein# 255-75E3, e!ulsin#, pepton#, calciu, os or, potasiu, sul , !a,ne$iu, +ita!ine 2>,83 etc) ?ncon+eniente: p#trunde repede %n piele, ceea ce i!pune olosirea de !ari cantit#'i pentru un !asaj ,eneral)

3 Tr ct#ano amina 2stearat de triethanola!in#3 l Mc un lichid ,al"en incolor sau ,al"en deschis, +&scos, solu"il %n ap# (i alcool) 6iind +&scos, %n ti!pul rec#rii pielii produce sen$a'ie de c#ldur#, apt pentru care este %ndoit cu ap# de tranda iri) >+antaje: p#trunde pu'in %n piele si se %ndep#rtea$# u(or prin sp#lare cu ap# sau prin recare cu un prosop u!ed) /e p#strea$# %n lacoane "ine %nchise (i erite de lu!in#)
3 ) icerina 6iind solu"il# %n ap#, poate i %ndep#rtat# u(or de pe piele prin ric'iuni cu un prosop !uiat %n ap# c#ldu'#) :ste olosit# !ai !ult %n !asajul par'ial) 3 U eiu !e nuc" :ste e.celent pentru !asaj) /e cur#'# repede de pe piele)
ti

>4

Co!po$i'ie: aci$i ,ra(i nesatura'i 273-94E3, acid oleic, Ainc, potasiu, os or, sul , ier, calciu, +ita!ine 2>,8,C,*3 ctc) /e !ai olose(te la ric'ionarea pielii copiilor cu rahitis!, %n ane!ii (i unele der!ato$e 2aplica'ii locale3) 3 U eiu !e &emin-e !e &tru+uri 6oarte "un pentru !asaj, iind unul dintre cele !ai olosite produse) /e reco!and# ca ali!ent la tratata!entul h i percolesterole!iei) Co!po$i'ie: aci$i ,ra(i nesatura'i 295E3, +ita!ine) 3 U eiu &imp u &au cam1orat *rirr olosirea acestui ulei, alunec#rile pe piele sunt prea u(oare, ceea ce %!piedec# e ectuarea anu!itor !ane+re (i locali$area cu preci$ie a punctelor indicate pentru !asat) Ni acest produs p#trunde %n porii pielii, dar el poate i %ndep#ratat cu ric'iuni uscate sau prin (ter,ere ener,ic# cu o "ucat# de p&n$# curat#) 3 Va&e ina /e reco!and# !ai pu'in, pentru c# ader# la piele, (i u!ple (an'urile sale in+i$i"ile :ste ,reu de %ndep#rtat, chiar dac# se olosesc ric'iuni cu produse alcooli$ate sau s#punuri speciale) 3 Ame&tecu !e u ei &imp u$ &"pun =i apte !e 'ar >cest produs se olose(te oarte !ult la sporti+i, a+&nd ur!#toarele a+antaje: alunecarea !&inilor pe piele este u(oar#, se usuc# repede (i se poate %ndep#rta oarte u(or printr-o si!pl# (ter,ere, cu o "ucat# de p&n$# curat#) 3 A te pro!u&e %n practic# se olosesc di+erse un,uente sau lini!ente, in care sunt incorporate unele su"stan'e reco!andate de 53

!edic, cu! sunt: iodul, sul ul, salicila'ii, re+ulsi+ele etc), care p#trund u(or %n piele) 3 Urm"toare e pro!u&e nu 'or 1i 1o o&ite. U eiuri e minera eJ U eiu !e 1 oarea &oare uiJ U eiu !e porum* 2nu produce un contact pl#cut cu pielea37 U eiu !e para1in" 2,reu de %ndep#rtat de pe piele3)

Ma&a;u me!ica
INDICAIILE MASAJULUI A1ec-iuni e aparatu ui ocomotor
;e ?u %nceput tre"uie spus c# !asajul nu este un panaceu, cu! !ai cred unii oa!eni) *entru acest !oti+ este necesar# enu!erarea indica'iilor sale terapeutice) *racticienii sunt con runta'i ast#$i cu tot !ai !ulte (i +ariate su erin'e ale aparatului loco!otor, !ai ales ale oaselor (i articula'iilor, %ntruc&t accidentele de circula'ie au crescut +erti,inos, ele a l&ndu-se, %n !o!entul de a'#, pe locul trei al cau$elor de deces, dup# "olile cardio-+asculare (i cancer) ;ac# oarte !ul'i oa!eni !or din aceast# cau$#, !ult !ai !ul'i su er# tot elul de trau!atis!e la ni+elul oaselor, articula'iilor (i !u(chilor7 acestea necesit# %n,rijiri de specialitate, din arsenalele terapeutice olosite pentru +indecare, dar !ai ales pentru recuperare, nelipsind !asajul terapeutic (i i,ienic) Masajul terapeutic este ast#$i nelipsit din clinicile de: ortopedie, chirur,ie, neurolo,ie, reu!atolo,ie, ca s# nu
54

!ai +or"i! de cele de "alneo %$ioterapie (i de recuperare) ?at# principalele sale "ene iciare: LA NIVELUL ARTICULAIILOR Re!oarea %n'epenirea sau redoarea unei articula'ii are nu!eroase cau$e: trau!atis!e locale, i!o"ili$#ri prelun,ite, trata!ente ,re(ite, artro$# etc) *entru %n'epenirile u(oare se reco!and# !ane+re sti!ulante, care, %n acela(i ti!p, %!piedic# or!area "ridelor) /e %ncepe cu nete$irea articula'iei, de !ai !ulte ori, cu pal!ele dispuse %n jurul ei ca un !an(on, pentru sti!ularea circula'iei locale a s&n,elui) Fa %nceput, nete$irile +or i "l&nde, apoi din ce %n ce !ai ap#sate, %n ti!pul ur!#tor se +or nete$i tendoanele, li,a!entele (i !u(chii din jur) ;ac# linia interarticular# poate i a"ordat#, la ni+elul ei se e.ecut# nete$iri, ce+a !ai ener,ice, cu +&r ul de,etului) Entor&a :ste o le$iune articular# produs# de o !i(care or'at# care dep#(e(te li!itele !o"ilit#'ii sale, #r# deplasarea supra e'elor articulare) *roduce dureri (i u! l#turi locale) %n !i(c#rile "ru(te pot i le$ate li,a!entele articulare) Cele !ai rec+ente entorse se produc la ,le$ne (i ,enunchi) %n unc'ie de le$iunile produse, entorsele sunt de !ai !ulte eluri: 3 entor&e &imp e$ #r# le$iuni li,a!entare i!porBinte7 %n ast el de ca$uri se olosesc nete$iri "l&nde, prelun,ite, e ectuate cu dou# !&ini, la ni+elul articula'iei, apoi pe re,iunile %n+ecinate, unde s-a or!at u!il ittura)
55

Masajul !edical propriu-$is %ncepe dup# 3 s#pt#!&ni de la accident (i se adau,# trata!entului de specialitate) *entru entorsa ,le$nei se aplic# un "andaj local, elastic) entor&e cu rupturi !e i+amenteJ entor&e cu &mu +erea i+amente or !e in&er-ie ale !u(chilor pe oase) %n ulti!ele dou# situa'ii, trata!entul %ncepe nu!ai dup# e ectuarea e.a!enului radiolo,ie) Masajul e ectuat #r# acest e.a!en este nu nu!ai ne olositor, dar (i d#un#tor, el pre$ent&nd nu!eroase riscuri) ;eci, tre"uie a(teptat dia,nosticul radiolo,ie) Masajul se ace pentru pro ila.ia e+entualelor sechele locale, la ni+elul articula'iei, li,a!entelor (i !u(chilor) *entru cal!area durerilor se ac nete$iri "l&nde, locale si para-articulare, iar pe punctele dureroase +i"ra'ii alternale cu presiuni u(oare) Dntorscle sunt rec+ente la sporti+i, %n ast el de ca$uri, !asajul se aplic# i!ediat dup# accidentare, olosindu-se nu!ai !ane+re oarte "l&nde, %n ca$ul entorselor ,ra+e !asajul se e.ecut# nu!ai dup# c&te+a $ile (i nu!ai la indica'ia !edicului) LuGa-ia /e produce prin dislocarea capetelor articulare ale oaselor respecti+e (i i.area lor %n po$i'ie +icioas# prin contractur# !uscular#) Masajul se e.ecut# nu!ai dup# reducerea lu.a'iei) /e %ncepe cu o nete$ire sedati+#, se continu# cu presiuni, r#!&nt#ri (i +i"ra'ii pe !u(chii ale c#ror tendoane consolidea$# capsula articular#) Mane+rele se e.ecut# cu dou# de,ete)
56

*entru lu.a'ia ,enunchiului se ac presiuni cu +&r ul de,etului pe linia interarticular#, corespun$#toare !eniscului respecti+) Masajul ace parte din arsenalul terapeutic de recuperare) *entru lu.a'iile %nt&lnite la sporti+i, !asajul 2nete$iri u(oare3 se aplic# dup# reducerea lor (i dup# i!o"ili$are, care se i!pune) Artrita /e !ani est# prin e"r#, u! l#turi, ro(cat# si c#ldur# local#, %n acest stadiu !asajul este contraindicat) :l se indic# %n ca$ul c&nd in la!a'ia este u(oar# (i durerile apar dup# !i(c#ri intense (i prelun,ite) *ot i olosite !ane+re descon,estionante: nete$iri "l&nde, e.ecutate cu a!"ele !&ini, %n sens circular) Mane+rele tre"uie s# ie lotal nedureroase (i s# nu produc# nici chiar sen$a'ii nepl#cute) Artro6a :ste o a ec'iune de,enerati+# locali$at# la ni+elul 'esutului cartila,inos (i la capetele oaselor unei articula'ii) /e !ani est# prin dureri cronice, uneori acuti$ate, (i li!ilarea !i(c#rilor) 8ene icia$# de nete$iri "l&nde, e.ecutate cu a!"ele pal!e) %i!rartro6a Const# %n acu!ulare de lichid %n ca+itatea unei articula'ii7 este rec+ent# la ,enunchi, articula'ie supus# la tot liOlul de trau!atis!e: rupturi de !enise, distensii, entorse lc) /e reco!and# nete$iri, r#!&nt#ri, ric'iuni, presiuni la ni+elul !u(chilor din jur, pentru %!"un#t#'irea circula'iei ile %ntoarcere) >ceste !ane+re contri"uie la dispari'ia pro,resi+# a lichidului respecti+)
57

LA NIVELUL OASELOR /racturi

, de

e ractu!) / J a de , darte de locul ractu!, ,ipsat) /e %ncepe cu nete$iX i "lana J J i ceMa pe !u(chii %n+ecinat) *e *'J Y s J J J ra! ener,ice, ur!ate de JJ co !"aterea redonlor) 'iiloi Hs#n#toase din Mec!atate pentru palid# !u(chl = -pentru &ec#e e e JHHlosesc nete$iri "l&nde, apoi atro iei, redori articulare3 X ZZZZ niciodat# "rutale, r#!&nt#ri ener,ice chiar [ pute! J JJ de,etel in # care ur!ea$# / ? ? se !ai e.ecuta rae.ecut# %n trata!entul tul-

siuni, r#!&nt#7

!o"ili$#ri pasi+e (i

(@AB3
ii, olosindu-se

se olosesc: nete$iri, preO

e

ocu ui 1racturii$ !ult ?? *-e, acu+e, net,

CA

iuni, +i"ra'ii7

rictiuni /l

(i la ,r#"irea cicatri$#! ei) 59

) Mane+rele

LA NIVELUL MU8C%ILOR Contracturi mu&cu are *ot i co!"#tute prin nete$iri (i +i"ra'ii) -iciodat# nu se +a %ncerca o decontracturare or'at#, o ast el de !ane+ra #c&nd contractura !ai dureroas#) Contu6ii mu&cu are /e reco!and# nete$iri, +i"ra'ii (i ric'iuni "l&nde) /unt inter$ise r#!&nt#rile (i presiunile ener,ice, pro unde, care spar, chea,ul de s&n,e, %n elul acesta resor"'ia sa +a i di icil#, a+ori$&nd, %n acela(i ti!p, or!area de noduli li"ro(i (i osteoa!e !usculare dureroase) ;e !asaj !ai "ene icia$#: mio6ite e acute$ um*a+o$ ortico i&u etc)

A1ec-iuni e &i&temu ui ner'o&

Ne'rita :ste a ec'iunea unui ner+, ori,inea sa iind in la!atorie -BB in ec'ioas#) /e caracteri$ea$# prin dureri +ii, uneori ?ntolera"ile) *oate "ene icia de nete$iri "l&nde, prelun,ite) Ne'ra +ia ;e ine(te dureri de-a lun,ul trunchiului unui ner+, a c#nii denu!ire o %!pru!ut#: ne+ral,ie sciatic#, ne+ral,ie i)idal#, ne+ral,ie intercostal# etc) K -e+ral,ie sciatic# pentru a!eliorarea durerilor: nete$iri (i +i"ra'ii locale7 pentru atro ie !uscular#: r#!&nt#ri pro unde) Bneori aceste !ane+re pot e.acer"a durerile, ceea ce i!pune sistarea !asajului) 59

- -e+ral,ie intercostal# -ete$iri pe !u(chii super iciali ai peretelui toracic (i +i"ra'ii, pentru a!eliorarea durerilor (i contracturilor !usculare) Para i6ia :ste caracteri$at# prin ne unc'ionarea !u(chilor) /u erin'a este !ai rec+ent# la ni+elul !e!"relor) Cau$e: le$iuni la ni+elul siste!ului ner+os central sau peri eric) *arali$iile sunt de !ai !ulte eluri: locali$ate la o ju!#tate de corp: #emip e+ie 2st&n,# ) sau dreapt#3 localiAa'# nu!ai la !e!"rele in erioare: parap e+ieJ - localiAa'# la un sin,ur !e!"ru: monop e+ieJ localiAa'# la toate cele patru !e!"re: tetrap e+ie. ?n paraliAiile sur+enite %n polio!ielit#, cu anchilo$area urliciila'iilor, !asajul contri"uie la a!eliorarea circula'iei locale si la sti!ularea schi!"urilor de nutri'ie) /e olosesc neleAiri (i co!pri!#ri ale !u(chilor, !ane+re care %!pin, s&n,ele de la peri erie spre ini!#, r#!&nt#ri si "ateri u(oare care ac'ionea$# asupra ter!ina'iilor sen$iti+e, pe care parali$ia nu le-a a ectat) Masajul se ter!in# cu ric'iuni ener,ice cu o lo'iune alcooli$at#) *entru parali$iile posttrau!atice, postoperatorii (i neurolo,ice trata!entul de recuperare se %ncepe i!ediat, !asajul iind unul din trata!ente) Pare6a :ste o parali$ie u(oar#, caracteri$at# prin acti+itatea redus# a unui !u(chi, si!pto! pentru care "olna+ul tre"uie s# se pre$inte i!ediat la !edic) >ceast# su erin'# constituie una din indica'iile !ajore ale !asajului)
60

Parap e+ia

Masajul (i auto!asajul au o !are %nse!n#tate, !ai ales iiuto!asajul, "olna+ul a+&nd dou# a+antaje, !asajul !e!"relor parali$ate (i o acti+itate "ene ic# pentru !e!"rele superioare) %n ca$urile !en'ionate !ai sus, !asajul este %n acela(i 11 !p un !asaj !edical (i i,ienic) :l tre"uie #cut $ilnic la ilo!iciliu, !asorul pro esionist put&nd i %nlocuit de unul 7iinator 2unul din !e!"rii a!iliei, care (i-a %nsu(it practica !asajului3) Bn ast el de !asaj contri"uie la %nt&r$ierea doctelor ne,ati+e) ;up# ast el de !asaje se reco!and# !i(c#ri pasi+e, repetate, cu a!plitudine crescut# pro,resi+) Cu un !asaj "ine e.ecutat, %nso'it de !i(c#ri pasi+e, pol i o"'inute oarte "une re$ultate %n pare$e, !ai ales i- !d sunt e.ecutate (i !i(c#ri acti+e ajutate)
Ne'ro6e

8ene icia$# de nete$iri "l&nde, pe %ntrea,a supra a'# a corpului, #cute %n !od re,ulat, asociate cu !ult# !i(care: i-.erci'ii i$ice, sporturi neco!petiti+e etc)

A1ec-iuni meta*o ice

O*e6itate

;intr-un %nceput tre"uie spus c# !asajul nu %ndep#rteaAil 'esutul ,r#sos, dac# nu este %nso'it de un re,i! ali!en?ni hipocaloric (i ,i!nastic# !edical#) Masajul contri"uie ?n u(urarea eli!in#rii produselor re$ultate din arderea ,r#i! i lor) *entru o"e$itate se poate practica un !asaj a"do!inal, uhiectul iind culcat cu a'a %n sus, capul u(or ridicat (i +nunchii u(or %ndoi'i) /e %ncepe cu nete$iri a"do!inale, 01

cu a!"ele !&ini, cu !i(c#ri %n sensul acelor de ceasornic, intensitatea lor iind crescut# pro,resi+, %n ur!#toarele $ile se e.ecut# r#!&ntarea !u(chilor a"do!inali, prinderea pielii (i 'esuturilor su"cutanate iind #cut# cu ajutorul de,etelor) -ici ce u ita nu "ene icia$# de !asaj, dac# nu se asocia$# un re,i! ali!entar hipocaloric (i !i(care) Cea !ai indicat# !ane+r# este r#!&ntatul, pe care unii speciali(ti %l reco!and# p&n# la %n+ine'irea pielii) *entru celulita ce ei, %nso'it# de ne+ral,ie cer+ical# (i "rahial#, se reco!and# nete$iri (i r&!#nt#ri ener,ice ale !u(chiului trape$, apoi !i(c#ri acti+e, ale ,&tului, %n toate direc'iile 2 le.ii, e.tensii, rota'ii3, cu opo$i'ia !asorului) )uta$ !ia*etu 6a#arat (i reumati&mu cronic "eneiciaA# de toate !ane+rele practicate %n cadrul unui !asaj ,eneral)

A1ec-iuni e aparatu ui car!io<'a&cu ar

E!eme 6oarte pu'ine su erin'e ale acestui aparat "ene icia$# de !asaj, printre acestea a l&ndu-se ede!ele) :le apar !ai ales la !e!"rele in erioare, c&nd circula'ia s&n,elui este pertur"at#, %n ast el de ca$uri, !asajul ajut# circula'ia de %ntoarcere a s&n,elui +enos (i, %n acela(i ti!p la di!inuarea ede!elor) 8olna+ul st# culcat pe spate, cu !e!"rele in erioare ridicate la +ertical#, c&t se poate !ai !ult) /e %ncepe cu nete$irea !e!"relor in erioare, de la de,ete p&n# la r#d#cina coapsei) Mane+ra se e.ecut# %ncep&nd de la picioare, cu a!"ele !&ini, #cute "r#'ar#, %n jurul ,a!"ei, care +or aluneca pro,resi+ c#tre ,enunchi (i coapse) Mu(chii !e!"rului in erior pot i (i r#!&nta'i, %n acela(i sens, !ane+ra iind e.ecutat# cu +&r ul de,etelor) 05

;up# !asaj se e.ecut# !i(c#ri pasi+e ale !e!"relor ?nterioare, u(oare, #r# e ort) %n ti!pul !asajului, "olna+ul +a respira c&t !ai prolund, dilatarea toracelui contri"uind la cre(terea cantit#'ii Pl3r s&n,e %n +enele !ari care ajun, la ini!#) De re-inutF Mane+rele de !ai sus sunt contraindicate stadiile a+ansate ale "olilor cardio-+asculare) *entru un PsDOel de trata!ent este necesar a+i$ul !edicului specialist) *entru re+ area circu a-iei +enera e se reco!and# ? TOieAiri, r#!&nt#ri (i +i"ra'ii "l&nde la ni+elul a"do!e?liului) Varice %n stadiul incipient, #r# co!plica'ii, +aricele pot "ene iPl ia si de !asaj) >cesta contri"uie la a!eliorarea circula'iei =onoase (i la toni ierea pere'ilor +enelor) 8olna+ul st# culil cu a'a %n sus, 'in&nd !e!"rele in erioare c&t !ai aproape de +ertical#) /e e.ecut# nete$iri, cu intensitate pro,resi? =il, %n unc'ie de e.isten'a ede!elor si de !#ri!ea lor) Contraindica'ii: in la!a'ia +enelor, ulcer +aricos)

A1ec-iuni e aparatu ui re&pirator

Bnele "oli respiratorii cronice "ene ia$# de nete$iri toracice, "l&nde, %n ti!pul e.erci'iilor respiratorii de rutin#) Masajul toracelui nu se e.ecut# %n "olile pul!onare ucu te)

A1ec-iuni e aparatu ui !i+e&ti'

C&te+a a ec'iuni di,esti+e, printre care pto$a ,astric#, utonia ,astric#, constipa'ia, pot i a!eliorate prin !asaj a"do!inal) -ete$irile super iciale (i +i"ra'iile pot cal!a durerile7 "aterile u(oare au e ecte "ene ice %n atonia ,astric#) 03

6r#!&ntatul, presiunile (i ric'iile ce+a !ai ener,ice si pro unde, e.ecutate la 3J ore dup# !as#, co!"at constipa'ia (i cresc tonusul !u(chilor or,anelor di,esti+e) *entru constipa'ie se !ai poate olosi ur!#toarea !ane+r#: presiuni (i +i"ra'ii, cu +&r ul de,etelor, %n partea de jos a a"do!enului 2%n partea dreapt#3, !ane+rele continu&nd pe +ertical#, p&n# su" coaste, de unde +or ajun,e, pe ori$ontal#, %n partea st&n,# (i de aici %n jos) : ectele acestui trata!ent se o"'in %n c&te+a s#pt#!&ni (i chiar !ai pu'in)

A1ec-iuni ortope!ice
:le sunt %nt&lnite deopotri+# la copii, c&t (i la adul'i, !ulte dintre ele "ene iciind de trata!ent ortopedic, chirur,ical-ortopedic (i ,i!nastic# !edical# !etodic#, %n toate caAurile !edicii reco!and# (i !asaj, par'ial sau ,eniOral, !ane+ra de elec'ie iind nete$irea pielii cu intensilale crescut# pro,resi+)

MASAJUL I)IENIC
:ste cel !ai solicitat !asaj %n $ilele noastre, cu stresuri la tot pasul, cu a"u$uri de tot elul (i cu lips# de !i(care, toate ,eneratoare de "oal#, pe pri!ele locuri a l&ndu-se ne+ro$ele (i o"e$itatea, cu nu!eroasele lor co!plica'ii) Medicina !odern# acord# o !are aten'ie pro ila.iei, printre !ijloacele olosite nu!#r&ndu-se si oarte !ulte re!edii naturale, ca de e.e!plu !i(carea, care nu poate i conceput# #r# !asaj) Masajul ,eneral (i auto!asajul ac'ionea$# !ecanic la ni+elul 'esuturilor pro unde, %!"un#t#'esc circula'ia s&n,elui (i accelerea$# eli!inarea produ(ilor noci+i re$ulta'i
64

ilni !eta"olis!, %n elul acesta el re,lea$# toate unc'iile \ i tale ale or,anis!ului) Fipsa de !i(care %ndelun,at# a+ori$ea$# acu!ularea in hipoder! a unei cantit#'i crescute de lichide intersti'iale, care +or pertur"a schi!"urile locale, !ai ales la ni+elul 'esutului conjuncti+, despre al c#rui rol i!portant %n or,anis! a! +or"it !ai %nainte) Masajul sau auto!asajul i,ienic se poate practica $ilnic Viu la 5-3 $ile, ti!p de 50 !inute) ;up# !asaj se e.ecut# ni i sc#ri pasi+e, apoi acti+e cu re$isten'#, ,i!nastic# respirnlorie, e.erci'ii i$ice u(oare) Bn !asaj ,eneral sau auto!asaj "ine e.ecutate produc i+la.are (i o stare de "ine)
Te#nic"

/e %ncepe cu nete$irea, cu pal!ele, a re,iunii lo!"o-sacrate, a spatelui, de o parte (i alta a coloanei +erte"rale, p&n# la cea #, presiunea cresc&nd pro,resi+) /e trece la u!eri, torace, lateral (i posterior 2nete$iri (i r#!&nt#ri ener,ice pe !asele !usculare3) Br!ea$# nete$irea !e!"relor superioare, de la +&r ul de,etelor p>n# la u!eri, apoi r#!&nt#ri, inist&nd pe !asele !usrnlare) ?!ediat se trece la !e!"rele in erioare, picioare, ,a!"e, coapse 2dac# este posi"il cu ele ridicate la +ertical#3) %n ti!pul ur!#tor, su"iectul st# cu a'a %n sus, cu o !ie l pern# su" cap (i su" ,enunchi) -ete$iri pe !e!"rele in erioare (i r#!&nt#ri ener,ice, dar nu "rutale, apoi nete$ii i a"do!inale (i toracice) Masajul ,eneral se poate aplica (i "olna+ilor o"li,a'i s# -lea la pat un ti!p %ndelun,at, %n ti!pul !asajului +or i culca'i cu a'a %n sus) =or i olosite nete$iri (i r#!&nt#ri licoare sau ce+a !ai ener,ice, %n unc'ie de starea "olna+ului) 05

AUTOMASAJUL
>uto!asajul sau !asajul propriului corp este tot un !asaj i,ienic) Mane+rele sunt cele !en'ionate: nete$iri, ric'iuni, r#!&nt#ri, "ateri (i +i"ra'ii) :le se adresea$# %n pri!ul r&nd !u(chilor (i tendoanelor, care +or i prelucrate pe r&nd) >uto!asajul are nu!eroase a+antaje: poate i practicat la orice +&rst#, de oricine, acas# sau %n concediu, at&t de persoanele s#n#toase, c&t (i de cele "olna+e) :l poate i olosit %n scopuri i,ienice (i terapeutice, c&nd nu pute! "ene icia de ser+iciile unui !asor cali icat, %n aceast# cate,orie intr&nd, %n pri!ul r&nd, sporti+ii) /porti+ul apelea$# la auto!asaj ori de c&te ori are ne+oie: %n ti!pul antrena!entului, %n ti!pul co!peti'iei si %n perioadele lun,i de inacti+itate, pentru !en'inerea unei lorinc lOiAice "une (i, uneori, pentru trata!entul unui al=c'iuni u(oare) ?ncon+enientele auto!asajului sunt oarte pu'ine, deloc se!ni icati+e: nu pot i olosite toate !ane+rele principale, !ai ales pe cele !ai ener,ice7 e ectele acestui !asaj nu sunt %ntotdeauna e,ale cu cele ale !asajului pro esionistului) Cu toate acestea, la auto!asaj nu tre"uie s# renun'#!, pentru c#, %ntr-o "un# !#sur# %l poate suplini pe cel clasic) >uto!asajul poate i practicat %n +acan'#, %n apa !#rii, dup# toate re,ulile) Te#nic" >uto!asajul se e.ecut# st&nd pe un scaun, ordinea re,iunilor ce ur!ea$# a i !asate iind cea indicat# %n i,) 14 a (i 1@+. 14 ", de la a la p) ;urata auto!asajului este de apro.i!ati+ 50 de !inuu (i se ace pe o piele s#n#toas#, pudrat# cu talc) 00

MI.

59 a

KB )7t nete$irea cu pal!ele a supra e'elor laterale, apoi a i-lri anterioare, de sus %n jos7 ciupituri u(oare 2cu e.cep'ia e'ei anterioare3, ur!ate @ L nete$iri)
67

/i+. 59 *

*B Cea1" =i mu=c#iu trape6 nete$irea ce ei, de sus %n jos, p&n# %n partea superioar# a spatelui7 nete$irea (i r#!&ntarea !u(chiului trape$ st&n, 2cu pal!a dreapt#3 (i a celui drept 2cu pal!a st&n,#3 (i din nou nete$ire)

09

cB Um"r - nete$iri cu pal!a, de jos %n sus, %n a(a el ca de,etul !are s# ajun,# p&n# la su"soar#) !BMu=c#iu mare e pectora - se prinde !u(chiul %ntre de,etul !are (i restul de,elelor, apoi se e.ecut# una sau !ai !ulte !ane+re de r#!&ntat, prin deplas#ri spre su"soar#, ur!ate de nete$irea ai pal!ele 2la "#r"a'i aplicate pe !a!elon3) eB M7ini Cu !&na st&n,# sau dreapt# se i.ea$# articula'ia pu!nului celeilalte !&ini, ca %ntr-un cle(te, e.ecut&ndu-se apoi !i(c#ri circulare %n a!"ele sensuri, cu deplas#ri spre +&r? urile de,etelor) 1B Ante*ra-e - nete$iri cu pal!a pe a'a anterioar#, %ncep&nd de la +&r urile de,etelor p&n# la cot, apoi ciupituri (i din nou nete$iri) -nete$iri pe partea intern# a ante"ra'ului, apoi ?r i!&nt#ri p&n# la cot (i din nou nete$iri) +B Coate /e cuprinde str&ns cotul cu o !&n#, apoi se e.ecut# !i(c#ri circulare %n a!"ele sensuri) #B Bra-e - nete$iri cu pal!a pe a'a anterioar#, de la cot p&n# la !i"soar#, apoi r#!&nt#ri (i din nou nete$iri) iB Picior nete$iri la ni+elul de,etelor, apoi trac'iunea lor 2cu R?!i# de,ete3, %n a.a lon,itudinal#) nete$iri la ni+elul t#lpilor (i e'elor dorsale ale picioarelor, apoi ap#s#ri pe tendoanele de la acest ni+el) nete$iri cu pal!a pe tendonul lui >hile, cu pu!nul, )ipoi ciupituri u(oare) ;B ) e6ne - se apuc# str&ns ,le$na cu !&na, apoi se e.ecut# !i(c#ri circulare %n a!"ele sensuri)
69

5B )am*e -nete$iri cu pal!a pe e'ele anterioare, apoi pe cele posterioare ale ,a!"elor, %ncep&nd de la ,le$ne p&n# la ,enunchi, dup# care ur!ea$# r#!&nt#ri, "ateri (i din nou nete$iri) mB Coap&e -nete$iri cu pal!ele pe toate e'ele, apoi r#!&nt#ri, "ateri (i din nou nete$iri) nB /e&e - nete$iri, r#!&nt#ri (i din nou nete$iri, o3 8a e - (e$&nd pe scaun, se e.ecut# nete$iri cu pal!a de aceea(i parte, trunchiul iind %nclinat lateral, %n partea opus#, upoi rilin !t#ri (i din nou nete$iri) >celea(i !ane+re (i pcnlni p&rlea opus#) din poAi'ia culcai, nete$irea a"do!enului cu pal!a, pun i!Ucnri circulare, %n sensul acelor de ceasornic 2de la 2li iipla la st !,a3, apoi ciupituri (i din nou nete$iri, ca !ai %nainte)
pB A*!omen

MASAJUL SPORTIV
*er or!an'ele sporti+e ale ulti!elor decenii, p&n# nu de !ult de do!eniul ante$iei, au ost posi"ile e orturilor co!une ale oa!enuilor de (tiin'#, ale !edicilor sporti+i, ale antrenorilor, care au descoperit !etode !oderne de antrena!ent (i de recuperare, printre !ijloacele olosite a l&ndu-se (i !asajul) Ni dac# %n trecut !asajul se olosea !ai !ult e!piric, iecare !asor aplic&ndu-1 %n unc'ie de e.perien'a (i o"ser+a'iile sale, ast#$i el se practic# pe "a$e (tiin'i ice) Masajul %!"un#t#'e(te circula'ia local# a s&n,elui (i li! ei, co!"ate durerile (i contractura !u(chilor o"osi'i)

accelerea$# eli!inarea prin piele (i rinichi a produ(ilor lo.ici re$ulta'i %n ti!pul e ortului i$ic etc) *entru propriet#'ile sale terapeutice, !asajul sporti+ poate i %ncadrat oarte "ine %n cate,oria !asajului !edical, %n $ilele noastre, din sta ul sporti+ului de per or!an'# lac parte un !edic si un !asor pro esionist, !ane+rele aplicate iind adec+ate sportului respecti+) ;e e.e!plu, %n pro"ele ,rele, de !are e ort, se olosesc !ane+re ener,ice, pentru scri!eri (i cicli(ti !asajul !e!"relor in erioare (i superioare etc) /porti+ii care nu pot "ene icia de un !asor per!anet, practic#, unii dintre ei cu !ult succes, auto!asajul) Masajul (i auto!asajul sporti+ se practic# %n !ai !ulte situa'ii: %n perioada neco!peti'ional#: !asaj i,ienic 2di!inea'a (i seara3, pentru p#strarea (i %ntre'inerea s#n#t#'ii, pe-ntru p#strarea suple'ei tuturor 'esuturilor7 %n perioada de re acere: !asaj pentru co!"aterea o"oselii7 %n perioada de pre,#tire a concursului: !asaj i,ienic7 %n perioada concursului: %nainte de concurs, !asaj sau auto!asaj de %nc#l$ire 2chiar prin trenin,3, %n ca"in# sau chiar pe stadion 2nete$iri (i ric'iuni u(oare37 %ntre pro"e, !asaj sau auto!asaj pentru %nl#turarea o"oselii (i !en'inerea or!ei i$ice pentru pro"a ur!#toare 2nete$iri (i ric'iuni37 dup# concurs, !asaj pentru %nl#turarea o"oselii (i pentru re acere, 2nete$iri3) %n perioada de re acere si recuperare: nete$iri, ric'iuni u(oare, di!inea'a (i seara 2pentru un so!n "un37 pentru accidente (i %!"oln#+iri 2le$iuni la ni+elul !u(chilor, tendoanelor, entorse, lu.a'ii, racturi, le$iuni iile ner+ilor peri erici, epui$are i$ic# etc)3 se reco!ad# !asaj !edical, pe l&n,# trata!entele de specialitate7
71

K pentru o"oseala cronic# 2sur!enaj3, acti+itatea sporti+# se %ntrerupe, !asajul sau auto!asajul, ,eneral sau par'ial, relu&ndu-se dup# 40-49 de ore)

MASAJUL ESTETIC
C!ul !odern apelea$# ast#$i la !asaj (i %n scopuri estetice, pe l&n,# cele i,ienice (i !edicale, despre care a! +or"it) Ca!enii, !ai ales e!eile, +or s# ai"# un corp nu nu!ai s#n#tos, dar (i ar!onios, printre trata!entele olosite %n acest scop iind (i !asajul) Masajul estetic se adresea$#, %n pri!ul r&nd, pielii, or,anul caro %!"#tr&ne(te su" ochii no(tri) >! +#$ut c# !a,saPiil pii-ln %i %!"un#t#'e(te circula'ia s&n,elui, %i p#strea$# rliislu iTi1-a (i prospe'i!ea) 2 =ii !ai !ai+ aten'ie se acord# pielii e'ei, o,linda +&rsBOi iioastiiO, pe care %ncerc#! s-o !en'ine! la aceea(i Mi>iuuT-) Ni acest lucru %l pute! ace cu un !asaj acial, care cuprinde loate !ane+rele) /e %ncepe cu r#!&nt#ri (i ?ric'ii!i "l&nde, e.ecutate cu +&r ul de,etelor, de-a lun,ul i"relor !usculare, !ai ales asupra !u(chilor care ac'ionea$# %n col'ul ,urii 2!u(chiul or"icular al "u$elor3 (i acelora care se opun %ncrunt#rii run'ii) Cu +&r ul de,etelor se !ala.ea$# o"rajii p&n# la "ar"#, apoi %n jurul ,urii, pe o"raji, t&!ple (i runte) Br!ea$#, pe acela(i traseu, ric'iuni (i nete$iri a!ple, dar "l&nde) Trata!entul ridurilor este pre$entat %n capitolul ./edicina tradii%nal c$ine&0*entru !asajul cos!etic al e'ei se olosesc di erite produse) Masajul cos!etic include (i !asajul pielii capului, !ane+rele respecti+e iind presiuni (i r#!&nt#ri ener,ice cu +&r ul de,etului, care !en'in +italitatea pielii capului si p#rului) Masajul se ace pe toat# supra a'a capului) 75

insist&ndu-se pe por'iunea superioar#, unde cal+i'ia se !ani est# rec+ent)

MASAJUL SEN,ITIV
Creatorul acestui tip de !asaj este !edicul rance$ COlaude Ca!illi) :l reco!and# toate !ane+rele, insist&nd pe nete$irea %ntre,ului corp, cu e ecte sedati+e (i rela.anle) Masajul sen$iti+ se e.ecut# pe ond !u$ical, %n %nc#peri speciale, cu pere'ii +opsi'i %n culori calde, sedati+e) liste de apt un !asaj co!"inat cu !u$icoterapie (i cro!oterapie, cu in luen'# asupra psihicului) Ca!illi sus'ine c# un ast el de !asaj ace le,#tura dintre corp (i spirit) Masajul sen$iti+ este cunoscut %n /B> su" denu!irea de ma&a; ca i1@ornian$ el iind practicat pe scar# !are %n ser+iciile de psihoterapie)

MASAJUL EROTIC
/e adresea$# $onelor erotice, cu care o!ul se na(te, unele dintre ele de+enind sensi"ile %nc# din copil#rie) >ceste $one se ,#sesc pe or,anele ,enitale e.terne, !aineloane, su"soar#, "u$e, !ucoasa na$al#, urechi, podul pal!ei, re,iunea sacral# 2aici se ,#se(te centrul erec'iei3, roapse, t#lpi etc) Masajul erotic const# din nete$iri tandre, reciproce, %n Aunele a!intite, %ncep&nd cu t#lpile, %ntr-un cadru inti!, special) Masajul erotic se practic# reciproc, nu!ai %n cuplu, nu tu ca"inete de c#tre o alt# persoan#) *entru reu(ita acestui !asaj este ne+oie de dra,oste reciproc# (i de %n+in,erea liituror co!ple.elor)
73

*entru trata!entul ri,idit#'ii (i i!poten'ei se.uale, cititorul are la dispo$i'ie !asajul re le.o,en, pre$entat %n pa,inile ur!#toare)

ALTE /ORME DE MASAJ

< Ma&a;u pentru !rena; im1atic :ste un !asaj special, preconi$at %n deceniul ?= al secolului trecut, de c#tre !edicul rance$ =oderr) >cest !asaj contri"uie la drenarea li! ei din re'eaua peri eric# c#tre +asele cele !ai !ari, nu!ite canalul toracic (i !area +enii li! atic#) Corpul o!ului este constituit 05E din ap#, care se ,#se(te ! io7iie 'esuturile (i or,anele, o !are parte all&iDlu se in s&n,e si li! #) Fi! a este un lichid incolor sau u(or ,#l"ui, transparent) :l circul# prin +ase speciale nu!ite Gli! atice H, prin ,an,lioni (i prin spa'iile dintre celule) %n unele ca$uri 2circula'ia proast# a s&n,elui din +ene, lips# de !i(care, trau!atis!e, ri, etc)3 li! a sta,nea$#) Focul respecti+ se u! l#, de+ine dureros, se sclero$ea$# (i uneori se necro$ea$#) 8locajul li! ei poate i %ndep#rtat cu un !asaj pro und, special, cu ajutorul c#ruia li! a este drenat# spre +asele !ari li! atice) Tehnic !i(c#ri circulare, su" or!# de se!ilun#, e.ecutate cu pal!a pe locul respecti+ 2u! lat37 !i(c#ri circulare cu pulpa de,etului !are sau nu!ai cu patru de,ete, c&nd !asajul tre"uie aplicat pe supra e'e !ai !ari7 presiuni u(oare, cu pal!a %n or!# de +entu$#, aplicat# pe u! l#tur#) O M ]
74

>ceste !ane+re pot i e.ecutate pe toate re,iunile corpului: a"do!en, torace anterior, spate, "ra'e, ,a!"e, a'#, cea # etc)
3 /ric-iuni ume!e

*ot i ,enerale sau par'iale) *entru ric'iunile ,enerale, su"iectul co!plet de$"r#cat, st&nd %n picioare, este %n+elit %ntr-un cear(a u!ed (i "ine stors 2!ai %nainte !uiat %n ap# cald#, de 35-45QC3, peste care unul sau doi !asori e.ecut#, nu nu!ai ric'iuni, ci (i alte !ane+re W r#!&nt#ri, nete$iri (i "ateri3, toate a!ple (i rapide, p&n# la %nc#l$irea cear(a ului, %n acest !o!ent cear(alul se schi!"# cu un altul uscat, !ane+rele continu&nd ! acela(i rit!) 6ric'iunile u!ede, par'iale, se e.ecut# la ori$ontal#, Mi"iectul iind %n+elit tot %ntr-un cear(a u!ed, iar !ane+rele !asajului iind acelea(i) ;up# !asaj, su"iectul %n+elit %ntr-un cea(a uscat se +a tuli lini, la ori$ontal#, 50 de !inute)
3 Ma&a;u &u* ap"

/u"iectul st# %ntr-un +as cu ap# cald#, de !#ri!e sau lo!ul di erit#, pentru !asaj ,eneral sau par'ial) Masorul %i !iisea$# intre,ul corp sau nu!ai par'ial, %n unc'ie de inlu a2ie, olosind toate !ane+rele) ;urata !asajului ,eneral M li de 15-50 !inute, iar pentru cel par'ial de 5-10 !iulc) l ^ocedura se %ncheie cu un du( c#ldu', te!peratura apei nul sc#$ut# pro,resi+) Fa s &r(it se reco!and# repaus la uAontal# 10 !inute)
7

?ndica'ii: "oli ale aparatului loco!otor)

7 Masajul, dar !ai ales auto!asajul, se poate practica +a-7 i ! apa !#rii)
75

3 Du= ma&a; /e practic# nu!ai %n ser+iciile de specialitate) /u"iectul st# culcat, co!plet de$"r#cat, pe o !as# special#, su" o "aterie de du(uri 20-93 %n or!# de ro$et#, prin care cur,e ap# #r# presiune, cald# 239J0QC3) Masajul se e.ecut# su" o ploaie arti icial#, olosindu-se aproape toate !ane+rele cunoscute) : ectele acestui !asaj sunt cele cunoscute, la care se adau,# cele antial,ice (i rela.ante, produse de apa cald#) ;u( !asajul se olose(te pentru a ec'iunile aparatului loco!otor 2"oli reu!atice3 (i %n recuperare 2sechele posttrau!atice, postoperatorii (i neurolo,ice3)

0Montrain!ica-ii e ma&a;u ui
*enii u ii ohjinc reA)ultate terapeutice opti!e, un !anor li+lniu)- sri cunoasc# nu nu!ai tehnica (i indica'iile !nsiijuliii, dar (i contraindica'iile sale, care, de la %nceput, tre"uie spus c# nu sunt pu'ine) /# le lu#! pe r&nd:
Bo i e !e pie e

>(a dup# cu! a! +#$ut, pielea este un or,an +i$i"il, cu o supra a'# oarte !are) ;atorit# acestui apt ea este supus# la di+erse a,resiuni !ecanice, i$ice, !icro"iene (i !icolo,ice 2ciuperci3) C piele a,resat# pre$int# le$iuni de dou# eluri: ele!entare pri!iti+e (i ele!entare secundare) ;in pri!a cate,orie ac parte: !aculele 2pete ro(ii, nerelie ate, care dispar la presiune di,ital#3, papule 2pete !ici, ro(ii, de or!e di erite3, e.ante!e 2pete ro(ii, nerelie ate, !ai !ari dec&t !aculele3, "#(ici !ici, tu!ori etc) Toate aceste le$iuni apar pe o piele s#n#toas#) 70

Fe$iunile ele!entare, secundare sunt: crustele, ulcera111 le, cr#p#turile, cicatricile etc) ?nspect&nd pielea, pot i descopetite (i alte su erin'e: rriAipel, pete +asculare, pete ,al"ene sau "rune, an,ioa!e, ne,i 2ne+i3, ulcera'ii, tu!ori, uruncule, "#(ici !ici etc) 8olile pielii constituie principalul capitol al contraindica'ilor !asajului, indi erent de or!a sa) %n unele situa'ii ?cA)iunile a!intite apar la ni+elul unui se,!ent, %n acest caA), !asajul poate i e ectuat pe se,!entele s#n#toase ale pielii) *entru !asaj, este "ine, totu(i, s# a+e! (i a+i$ul !edicului der!atolo,)
A te contrain!ica-ii 8oli in ecto-conta,ioase, "oli acute, "oli e"rile, ca(e.ic 2sl#"ire e.a,erat#3, "oli ,ra+e de ini!#, rinichi, icat, Mlo!ac, intestine, pancreas etc), cancerul de orice el7 "oli ucu te de pl#!&ni, hipertensiune arterial#, ane+ris!e, +ari?T +olu!inoase, ulcer +aricos, le"ite, peri le"ite, "oli psihice ,ra+e, st#ri he!ora,ice, !u(c#turi de ani!ale, osteit l) tu"erculo$#, stare de e"rietate etc)

r
CAPITOLUL %I

M>/>]BF R:6F:_C4:Bn alt !asaj, care se practic# ast#$i pe scar# !are %n %ntrea,a lu!e, este !asajul re le.o,en) :l const# din !asarea anu!itor $one, !ai !ari sau !ai !ici, de pe piele (i o"'inerea la distan'#, la ni+elai unor or,ane, prin inter!ediul centrilor ner+o(i, a!eliorarea unc'iilor anu!itor or,ane) Re le.ele 2lat) reA eXV)s`re aectat, r#s r&nt3 sunt acti+ii>Pi luiuliune!nle ale siste!ului ner+os, prin care sunt rejjliile reli,iile e.istente dintre di eritele p#r'i ale or,anis!ului, nu ,-ji cele dintre or,anis! (i !ediul %nconjur#tor) ] DossM de ine(te re le.ul cJ iind un r#spuns rapid al (ti ne'urilor "iolo,ice la un sti!ui anu!e, speci ic (i locahAat eu preci$ie) Re le.ele sunt de douJ cate,orii: necondi'ionate 2con,enitale3 (i condi'ionate 2do"&ndite prin repeti'ie3) Rele.ele pot i cutanate, su"cutanate, %ncruci(ate, posturale, autono!e etc) %n re le.ul autonC!, i!pulsul nu ajun,e p&n# la siste!ul ner+os centrJ iind dirijat c#tre ,an,lionii pre+erte"rali, de unde re+jne la or,anele corespun$#toare) >ceste re le.e au o +aloare terapeutic# recunoscut# (tiin'i ic) ;ac# la ni+elul acelor c#i sau al centrilor ner+o(i se produc anu!ite !odi ic#ri, actul re le. nu !ai are loc) Ni !edicina clasic# oloJe(te re le.oterapia) C&te+a e.e!ple: introducerea picioru' s#n#tos %ntr-un +as cu ap# cald#, produce, pe cale re le.#, +asodilata'ie la piciorul "olna+ 2procedur# olosit# 1J trata!entul arteriopatiiloi cronice o"literante37 ap#sarea "l&nd# pe ,lo"ii oculari eni 79

olosit# de +echii clinicieni %n trata!entul de ur,en'# al tahicardiei paro.istice, su erin'# caracteri$at# prin cre(terea "rusc# si rapid# a "#t#ilor ini!ii la 150-550 pe !inut7 pentru r#rirea "#t#ilor ini!ii, %n ast el de caruri, +echii clinicieni !ai oloseau (i o alt# !etod#: )itin,erea o!u(orului 2luetei3 cu +&r ul de,etului sau cu coada unei lin,uri) 6ilo$o ul, !ate!aticianul si i$icianul Rene ;escartes 21590-10503 a ost pri!ul o! de (tiin'# care a +or"it despre actele auto!ate ale or,anis!ului u!an) :l spunea c# G i$iolo,ia tre"uie %n'eleas# (i e.plicat# prin eno!ene !ecaniceH, c#rora le-a dat nu!ele de re le.e) C#tre anul 1900, !edicii ,er!ani, Met$,ers, de Cornelius, de Miiller (i Tirch"er, e.ersea$# sti!ularea unor puncte re le.e de pe piele) %n 1993 neurolo,ul en,le$ D) Dead +or"e(te, %ntr-un Rrlicol pu"licat %n re+ista 8rain, de $one hiperla,ice ap#uite pe piele %n anu!ite "oli) >ceste $one sunt cunoscute usl#$i su" nu!ele de G@onele DeadH) Ca! %n acela(i ti!p, !edicul en,le$ ]) Mac1en$ie intuie(te rapoartele re le.e ilintre anu!ite or,ane (i unele $one de pe piele, care ar puica i olosite %n scopuri terapeutice) %nte!eietorul re le.oterapiei !oderne este considerat Biirc$eVs1i) :l a olosit pentru pri!a dat# !asajul di,ital ni unor puncte de pe piele %n scopuri terapeutice 219113) ;up# nu!ai (ase ani, =an =een 2Daarle!3 a co!unicai irAuitate terapeutice interesante o"'inute tot prin sti!ulaii-ii unor $one de pe piele) %n 1937 pro esorul b) Tohlrausch o"ser+# contractura pi-rsistent# a unor !u(chi, care apare %n unele "oli, %n )!uinite $one) *rin sti!ularea acestor $one, cu !asaj diMlal, s-au o"'inut re$ultate surprin$#toare %n oarte !ulte iiiB-rin'e) ;espre un ast el de eno!en +or"eau (i +echii lune$i, ei denu!ind respecti+a contractura !uscular# )s oar#H) 79

Mai %nainte de Tohlrausch, o !ase$# ,er!an#, pe nu!e ;ic1e, descoperise, %nt&!pl#tor, !asajul conjuncti+ re le.o,en, despre care +o! +or"i de %ndat#) *rincipiile re le.oterapiei %(i au r#d#cina %n +echile doctrine ilo$o ice, din :,ipt (i nu nu!ai) 6ilo$o ii antici +or"eau despre ase!#n#rile (i coresponden'ele dintre !acrocos!os (i !icrocos!os, enun'&ndu-le %n elul ur!#tor: GCe este sus este (i jos, ce este jos este (i sus7 totul corespunde %n uni+ersH) 8a$ele neuro"iolo,ice ale re le.olo,iei !oderne 2re le.odia,nostic (i re le.oterapie3 le-a pus pro esorul rance$ de anato!ie ]ean 8ossM de la 6acultatea de Medicin# de la Montpellier) %n conclu$iile sale el spune: GMasajul unui pi!cl dureros de pe piele poate a+ea o ac'iune direct#, ac2ion&iul pe o Aou#, dureroas# sau nu, printr-o ac'iune re le.o'Ueiii1 cai e inhihil durerea %ndep#rtat#, adesea +isceral#H) cUi loi ]ean MossM !ai spune: GRe le.ele cele !ai si!ple, ele!entare 2cutanate, +asculare, osteo-artro-!usculare3 suni e.eeplional !onosinaptice, cel !ai adesea ele a+&nd trei ele!ente situate %n acela(i se,!ent: un neuron a erent, sen$iti+ 2protoneron37 un neuron e erent, !otor 2!otoneuron3 sau autono!7 unul sau !ai !ul'i interneuroni scur'iH) %n practic# se olosesc !ai !ulte eluri de !asaj re le.o,en: pe !u(chi, pe 'esutul conjuncti+, pe t#lpi, picioare, !&ini, ureche, !ucoas# na$al# etc)

Ma&a;u mu&cu ar re1 eGo+en

Cel dint&i !edic care a descoperit cre(terea tonusului !uscular, %ntr-o anu!it# $on# a corpului, %n ca$ul %!"oln#+irii unui anu!it or,an, a ost Mac1en$ie) :l a descoperit, %n ti!pul palp#rii, o contractur# neo"i(nuit# %n unele "oli acute 2,astrita acut#, apendicita acut#, colecistiBi acut#3, contractur# care era sensi"il# la !i(c#ri (i persista
80

p
?

K t3 "ucat# de +re!e dup# +indecare) ?n su erin'ele su"acute l i ontractura era !ai pu'in e+ident#) l >cela(i Mac1en$ie a !ai o"ser+at c# su erine'ele unor i iOi,ane se !ani est# prin contracturi, !ereu %n acela(i loc, l 7i de e.e!plu %n su erin'ele icatului nu!ai %ntre o!oplat l i coloana +erte"ral#) l *ro esorul Tohlrausch, care studia de !ult# +re!e acest eno!e!, a reu(it s# sta"ileasc# or,anul "olna+ (i chiar su erin'a sa, %n unc'ie de locali$area contracturii 2hipertonie !uscular#3, pe care o descoperea printr-o palpare !inu'ioas# cu +&r ul de,etului) ;up# lun,i o"ser+a'ii, lui Tohlrausch i-a +enit ideea ac'ion#rii asupra acestor n!tracturi prin !asaj di,ital, %n elul acesta el a o"'inut )uneliorarea c&tor+a su erin'e) >(a a luat na(tere !asajul !uscular re le.o,en) /-au !ai %ncercat (i alte !ijloace pentru supri!area con?tacturilor !usculare %n anu!ite $one ale corpului, %n scopuri iiTapeutice) Cel !ai e icient s-a do+edit !asajul di,ital) Masajul !uscular re le.o,en olose(te o serie de !ane+re, %n unc'ie de contractur#) - pentru o hipertonie li!itat# 'i*ra-ii &au 1ric-iuni "l&nde, rit!ice7 - pentru o hipertonie %ntins# 'i*ra-ii ce+a !ai ener,ice) %n oarte !ulte ca$uri, su erin'a se !ani est# nu prin hipertonie local#, caprin hipotonie 2asociat# cu atonia or,anului respecti+3, %n acest ca$ se olosesc 1ric-iuni &au 1r"m7nt"ri ener,ice, care au rolul de a sti!ula tonusul irspecti+elor or,ane) Dipertonia !uscular# re le.# se %nt&lne(te %n nu!eroa)r "oli: entorse, lu.a'ii, racturi, hernie discal#, cra!pa i riitorului, an,iospas!e, +arice, ulcer +aricos, dureri de cap, lureri lo!"are, "oli de ini!#, an,in# pectoral#, traheo-"ronil# acut#, "ron(it# cronic#, scleroe! i$e! pul!onar, "oli ?c sto!ac, "oli de icat, "oli ,enito-urinare, ne+ral,ii, paetc) 91

Cei interesa'i pot practica !asajul !uscular re le.o,en olosindu-se de i!a,inile al#turate 01i+. 5N (i 54B. H

"
migren

bronhii ( !"#$

/i+. 5N. *uncte contractar#

&i' " 9( )*+i',l% bili r%

cu !a.i!#
ini#%

&tomac !uscular#

2dup# b) Tohlrausch3 95

'on!"ip "i*

Migren

Tra#ee

Bronhii (Astm) Fic t !i ve"ic#$ %i$i r Intestin

/i+. 54. *uncte cu !a.i!# contractura !uscular# 2dup# b) Tohlrausch3

9 3

Ma&a;u con;uncti' re1 eGo+en

>ceast# !etod# terapeutic# a ost descoperit# %nt&!pl#tor %n anul 1959 de c#tre !ase$a ,er!an#, ;ic1e) /u erind# de arteriopatie cronic# o"literant#, la unul din !e!"rele in erioare, ea st#tea !ult ti!p %n pat) ?ntr-una din $ile, a a+ut ideea de a-(i !asa cu +&r ul de,etelor c&te+a $one %!p#state de pe piele, pe care le descoperise %nt&!pl#tor %n re,iunea sacral# (i pe crestele oaselor "a$inului 2iliace3) ;up# nenu!#rate $ile de auto!asaj, "olna+a a o"ser+at apari'ia unor urnic#turi la ni+elul piciorului "olna+ (i u(oare sen$a'ii de c#ldur# local#) Blterior si-a e.tins !asajul (i %n re,iunea trohanterian# 2laPa e.tern# a coapsei3, prin !ane+re !ai ener,ice, e.ecutate ore %ntre,i) ;up# trei luni de auto!asaj ener,ic, Alinie, durerile din !e!"rul "olna+ s-au a!eliorat si!'itor) CuAul a #cut !ult# +&l+# %n lu!ea !edical#, ,,!iraculosulH trata!ent iind preluat de o clinic# !edical# uni+ersitar# din 6ri"our,, care 1-a aplicat (i %n alte "oli: !iocardit#, insu icien'# coronarian#, hipertensiune arterial# etc) >cest !asaj, denu!it de !edicii ,er!ani G8inde,eVe"s!assa,eH 2!asaj conjuncti+3 a ost olosit ulterior %n clinicile ,er!ane de pediatrie, ortopedie, neurolo,ice, ,inecolo,ie etc) C contri"u'ie i!portant# la de$+oltarea !asajului conjuncti+ au a+ut-o !edicii ,er!ani Teirich-Feu"e, Tohlrausch (i Tli"er, ulti!ul pu"lic&nd o lucrare de spe cialitate, intitulat# G/e,!entherapie H, %n care (i-a pre$en tat propriile sale o"ser+a'ii) To'i !edicii practicieni erau con+in(i c# !asajul 'esutului conjuncti+ ac'ionea$# asupra siste!ului ner+os +e ,etati+, o"'in&nd, %n elul acesta, a!eliorarea unor tul"u 94

r#ri unc'ionale ale anu!itor or,ane) Bnii dintre ei sti!ulau $onele respecti+e nu nu!ai cu !asaj, dar (i cu alte !ijloace: c#ldur# local# 2%!pachet#ri3, injec'ii locale cu su"stan'e aneste$iante) Fa Con,resul Mondial de !asaj (i 1ine$iterapie, din 1959, de la *aris, ;r) Teirich-Feu"e a pre$entat o co!unicare pri+ind studiile (i cercet#rile sale %n do!eniul !asajului re le. terapeutic) Cu aceast# oca$ie a +or"it (i despre !asajul lui ;ic1e) <esutul conjuncti+, or!at din celule cu aceea(i struclur# (i acelea(i unc'ii, ace le,#tura %ntre 'esuturi (i %ntre acestea (i or,ane, a+&nd, %n acela(i ti!p, (i un rol de sus'inere) <esutul la. su"cutanat con'ine i"re elastice 2care %i con er# elasticitatea3 (i i"re cola,ene 2care %i con er# reAislen'a3) <esutul conjuncti+, care se ,#se(te %n piele, %n stratul adipos, %n cartila,ii, %n oase, %n !u(chi etc), repre$int# 10E din ,reutatea corpului, con'in&nd (i 53E din apa %ntre,ului or,anis!) 6unc'iile sale sunt re,late de siste!ul ner+os (i siste!ul endocrin, ceea ce e.plic# ac'iunea sa nOlle.o,en#) %n unele "oli, tensiunea 'esutului su"cutanat cre(te, $ona respecti+# de+enind palpa"il# (i chiar +i$i"il#, din caun< retract#rii pielii) >ceste !odi ic#ri, !ai !ult sau !ai PuiPin e+idente, sunt %n unc'ie de cantitatea 'esutului conli!cti+ din acea $on#) :a are centrul retractat, %n raport direct cu dis unc'ia or,anului, iar peri eria in iltrat#) @ona icspecti+# este er!# la pip#it) @onele 'esutului conjuncti+ sunt !ai !ult sau !ai pu'in +iAi"ile, descoperirea lor prin palpare !inu'ioas# depinA tnd de e.perien'a terapeutului) Carto,ra iile pentru !asaj conjuncti+ 2dup# dr) iOeirich-Feu"e3 sunte pre$entate %n 1@+. 5>.
85

/i+. 5>. @onele re le.o,ene 2'esut conjuncti+3, dup# D) Teirich-Feu"e: 1) =e$ica7 5) Constipa'ie7 3) ?ntestin7 4) Menstrua'ie7 5) /iste! +enos si li! atic7 0) @ona hepato"iliar#7 7) ?ni!a7 9) /to!ac7 9) /iste! arterial al !e!"relor in erioare7 10) Dipo!enoree7 11) Cap7 15) 8ra'e

5. ,ona 'e6icii urinare 2>3: retrac'ie distinct# (i palpa"il#, de !#ri!ea unei !onede de 100 de lei, situat# deasupra (an'ului inter esier7 se o"ser+# la "olna+ii de cistit#, 90

chiar dup# +indecare, la persoanele care se pl&n, de picioare reci p&n# la ,enunchi, seara, c&nd se duc la culcare) 5) ,ona con&tipa-iei 2>3: retrac'ie su" or!a unei "ande, lat# de 5-9 c!, net +i$i"il# (i palpa"il#, %n trei!ea !ijlocie a osului sacru!, spre e.terior) /e o"ser+# %n constipa'ie, !ai ales la e!ei, %nainte de !enstrua'ie (i la persoanele a late %ntr-o c#l#torie lun,#) 5) ,ona inte&tinu ui 2>3: retrac'ie lar,#, situat# deasupra osului sacru!, apro.i!ati+ e,al# cu $ona !enstrua'iei, oarte +i$i"il# (i net palpa"il# la persoanele predispuse la diaree (i di,erare rapid#) 5) ,ona men&trua-iei 2>3, retrac'ie lar,# %ntre articula'iile sacro-iliace, la ni+elul trei!ei superioare a osului sacru!, net +i$i"il# (i palpa"il# %n dis!enoree) 5) ,ona &i&temu ui 'eno& =i im1atic a ni'e u +am< *e or 283: retrac'ie, su" or!a unei "ande late de apro.i!ati+ 5 c!, net +i$i"il# (i palpa"il#, %ncep&nd de la sacru! spre e.terior, paralel cu creasta iliac#) /e o"ser+# la "olna+ii cu +arice (i cra!pe nocturne, ede!e la ,le$ne, dup# un stat prelun,it %n picioare, %nainte de !enstrua'ie ele) 5) ,ona #epato<*i iar" 283: retrac'ie lar,# pe a'a posterioar# a toracelui 2dreapta3, +i$i"il# (i palpa"il# %n hepatit# 2%n ti!pul "olii (i dup#3, tul"ur#ri unc'ionale ale icatului) 5) ,ona inimii 283: retrac'ie lar,# la ni+elul e'ei posterioare a toracelui 2st&n,a3 su" o!oplatul st&n,, net +i$i"il# di palpa"il# %n tul"ur#ri cardiace, %n insu icien'# coronarian#) 5) ,ona &tomacu ui 0BB. coincide %n !are parte cu $ona ini!ii, cu e.cep'ia unei !ici por'iuni situate su" spina o!oplatului, +i$i"il# (i palpa"il# su" or!a unei

retrac'ii, %n tul"u#ri ,astrice unc'ionale, hiper (i hipoaciditate (i plo$# ,astric#)

87

A. ,ona &i&temu ui arteria a mem*re or in1erioarea 2C3: o "and# su"'ire, "ilateral# sau unilateral#, de partea !e!"rului a ectat, pe ese, cu direc'ie o"lic#, palpa"il# %n a ec'iuni arteriale spastice) 10) ,ona #ipomenoreei 2C3: retrac'ie +i$i"il# la ni+elul osului sacru!, articula'iilor sacro-iliace, eselor, %n ur!#toarele ca$uri: !enstrua'ie redus#, a!enoree secundar#, or,ane ,enitale in antile ()a) 10) ,ona capu ui 2;3:poate i descoperit# %n patru locuri: la ni+elul ce ei, o "and# su"'ire, 2retrac'ie palpa"il#37 pe osul sacru!, deasupra $onei +e$icii 2retrac'ie palpa"il#37 !iic o!opla'i 2retrac'ie palpa"il#37 pi- i-oasu-le in erioare, la dreapta (i st&n,a 2letiiT'n)- iui %ntotdeauna palpa"il# (i +i$i"il#3) >ceste Aonc suni +iAi"ile %n dureri de cap cronice, !i,rene, inso!nii, iar cea de pe cea # (i %n ca$ul co!o'iilor cere"rale) 52. ,ona *ra-e or 2;3: pe o!opla'i cu e.tindere pe !u(chii deltoi$i, a'a posterioar#) @onele sunt palpa"ile (i +i$i"ile %n ur!#toarele su erin'e: tul"ur#ri circulatorii cronice, pareste$ii nocturne la ni+elul "ra'elor, ne+rite, ne+ral,ii, tul"ur#ri tro ice dup# racturi, cra!pa scriitorului etc) J TE%NICA MASAJULUI CONJUNCTIV RE/LE(O)EN n

Mai %nt&i se inspectea$# (i se palpea$# $ona respecti+#, cu !ult# r#"dare, cu +&r ul de,etelor) *entru aprecierea tensiunii 'esuturilor din $on#, se palpea$#, printr-o rulare u(oar#, pliul pielii) ;escoperirea acestor $one re le.o,ene se ace dup# o lun,# practic#)

Masajul const# din presiuni (i rec#ri puternice cu +&rlul de,etelor, !ane+re care produc sen$a'ii de Gs!ul,ereaH pielii, de Gt#ietur#H sau Gruptur#H local#) %n ti!pul unui ast el de !asaj, pielea este u(or deplaMit# pe 'esuturile su"iacente, !ane+ra respecti+# produc&nd dureri oarte +ii) ?n acela(i ti!p pielea se %nro(e(te, -C relie ea$# u(or, c#p#t&nd un aspect $e"rat, eno!ene care persist# %n ur!#toarele 30 de ore) >cestea, spun proesioni(tii, sunt reac'iile nor!ale ale !asajului conjuncti+) Cu toate c# !asajul este di,ital, sen$a'iile produse dau i!presia c# !ane+rele respecti+e au ost e ectuate cu un,hia) ;up# !asaj se reco!and# repaus de 1-5 ore) Fa %nceputul trata!entului se ace c&te o (edin'# pe $i, apoi la 5-3 Aile) Re$ultatele sunt po$iti+e dup# 4-5 (edin'e, !ai ales in tul"ur#rile cronice) Principalele indicaii dureri7 tul"ur#ri circulatorii peri erice: picioare ,rele, cra!pe !usculare, +arice etc)7 "oli cardio-respiratorii: ast! "ron(ic, "ron(ite cronice, unele dureri precordiale etc)7 -"oli ale aparatului di,esti+: sto!ac, icat, pancreas, t unstipa'ie, !i,ren#7 "oli ,inecolo,ice, !enopau$#7 "oli reu!atice cronice, lu!"a,o etc)

Ma&a;u 'erte*ra re1 eGo+en

C !etod# terapeutic# !ai pu'in cunoscut# la noi %n 2iir i, dar oarte r#sp&ndit# %n >!erica de -ord (i :uiiSpa de =est, este c#iroterapia. :a !ai este cunoscut# 99

(i su" alte denu!iri: o&teoterapie$ o&teopatie$ c#iro< practic"$ manipu "ri$ me!icin" ortope!ic" (i 'er< te*roterapie. C#iroterapia 2,r)ZA$eAr`!&n#7 t$era!iaD<E;<<"c%: const# din olosirea !&inilor, cu ajutorul c#rora terapeutul i!pri!# anu!ite !i(c#ri unei %ncheieturi, %n scopul a!elior#rii sau chiar +indec#rii, pe cale re le.#, a unor su erin'e locale sau la distan'#) Mi(c#rile respecti+e sunt de !ai !ulte eluri: presiuni, %!pin,eri, trac'iuni, r#suciri (i !asaje) Manipul#rile respecti+e pro+oac# re le.e la distan'#, care au o in luen'# po$iti+# asupra unui or,anis! "olna+) ;espre re le.ele produse cu oca$ia !anipul#rilor +ertehnilo s-a ocupai, la %nceputul secolului al __-lea, !edicul ii!oiionn > l ho n >hra!s) 6oarte !ulte dintre e ectele lBTsini !anipul#ri erau ase!#n#toare celor o"'inute prin nciipuiTiiir l) >hia!s a sludiat, %n acela(i ti!p, (i re le.ele +erte hralo produse prin percu'ia cu +&r ul de,etului a apo i Aclor spinoase sau prin e.ercitarea de presiuni para+er tchralc) 8a$ele re1 eGoterapiei 'erte*ra e !oderne 2spondilo terapie3 au ost puse de >l"ert >"ra!s) *ercu'ia apo i$eloi spinoase ale +erte"relor ac'ionea$# asupra ,an,lionilor si +iscerelor corespun$#toare)
TE%NIC:
"

*entru %n'ele,erea !ai "un# a re le.oterapiei +erte"ra le, cititorul are le dispo$i'ie carto,ra ia !#du+ei spin#rii (i ner+ilor rahidieni 01i+. 5CB. /ti!ularea local# poate i #cut# cu +&r ul de,etului sau prin percu'ia 2cu !ar,inea !&ini3 pe de,etul aplicat piO +erte"r#) *ercu'iile +or i "l&nde, re,ulate, %ntr-un rit! dr 05 pe !inut) 90

-*.

/e !ai olosesc presiuni cu +&r ul de,etelor, para+erte"ral, unilateral sau "ilateral, ti!p de 10 secunde, pe anu!ite puncte)
$nerv )i motone &i In*r) /i veget tivi !i#p "i'% )i ' r sim' tic*

+ , ,001, 2300 -c./

4
c0<1T+5 =8i0/v ^>v 00?@ vv^ -000/9: 8;-- +2+0 08/0 0 2

00^0
,

05

I6IM7

, s 8 000000000000

0A0 BRC6(II A00990BB9909 B 0 B B B B 0000000 E?CFAD ^=t 00000000000 E

BB

0 ^^ 50^^s

ten"it$vi'ie(i

/i+. 5C. Topo,ra ia !#du+ei spin#rii (i ner+ilor rahidieni 2dup# D) 4reissin, (i D) *reiss3

r
Mane+rele +or i alternate cu pau$e: percu'ii 24-5 senile3, pau$# de 5-3 !inute, apoi presiuni para+erte"rale 15 secunde3) 91

CORESPONDENELE VERTEBRELOR CU UNELE OR)ANE$ /UNCII$ BOLI 8I ACIUNEA RE,ULTAT: DUP: MANEVRELE AMINTITE 2dup# >"ra!s, Feprince (i +an /teen3: < Verte*re e cer'ica e -prima verte!r cervical - Atlas 2C,3: cap, creier, +edere, au$, a!e'eli, a!ne$ie, ne+ral,ie acial# (i cer+ico-occipital#7 -a doua verte!r cervical -Axis 2C53: urechi, cor$i +ocale, arit!ie, e.cita'ia ,landelor suprarenale 2!ai ales %ntre C5 (i C,37 -a "reia verte!r cervical 2C33: a!i,dale, din'i, ,in,ii) paiTOiiOa., colnice rontal#7 #u f$ilrn verte!r cervical 2C43: ast! "ron(ic, siOBOionnliAe! pul!onar, a!eliorarea respira'iei, < a cincea verte!r cervical 0CNB. !e!"re superioare, tli liiii) paraliA)ia !e!"relor superioare, su,hi'7 -a %asea verte!r cervical 2C03: "oala *ar1inson 2reduce tre!ur#turile3, tahicardie paro.istic#, cre(tere7i acti+i#'ii paratiroidelor7 < a %aptea verte!r cervical 2C73: reani!are, contrac'ia sto!acului, insu icien'# hipo i$ar#, tre!ur#turi, hiperti roidie, "oala *ar1inson etc) < Verte*re e !or&a e &au toraca e -prima verte!r dorsal sau toracal 2;,3: contrac'iii ansei si,!oide, dilat# pupila 2percu'ia sa este contraindi cat# %n ,lauco!37 < a doua verte!r dorsal 0D2B. scade tensiunea arteri ala7 -a treia verte!r dorsal 2;33: contract# pilonii, (ti !ulea$# unc'iile pl#!&nilor (i ple.ului solar7

95

< spaiul dintre verte!ra !or&a " E =i !or&a " 9. #i< potiroidie, hipertensiune arterial#, hiper unc'ia hipo iAei7
-a patra verte!r dorsal 2; 4 3: dilat# pl#!&nii (i iiineliorea$# unc'iile sale7 < a cincea verte!r dorsal 2;53: deschide pilonii, ,ole(te sto!acul, rela.ea$# !u(chii, inso!nie, %!"un#t#'e(te RcOti+itatea pancreasului7 -a %asea verte!r dorsal 2; 0 3: litia$# "iliar#, contract# +e$icula "iliar#7 < a %aptea verte!r dorsal 0D> B. e+acuea$# +e$icula hi l iar#, "oli de o+are7 < a opta verte!r dorsal 2;93: splin#, rinichi, icat7 -a noua verte!r dorsal 2; 9 3: litia$# "iliar#, dilat# +nnalul coledoc, sti!ulea$# o+arele, dis!enoree7 < a &ecea verte!r dorsal 2;103: cistit#, celulita, ede!e, ane!ie, calculi renali, ,ut#, dia"et $aharat, i!poten'# ittO.ual#, arterit#7 -a unspre&ecea verte!r dorsal 2;,,3: "oli de intestine 2co!"inat cu F537 < a dou spre&ecea verte!r dorsal 2;153: prostat#, inKutinen'# urinar#) < Verte*re e om*are -prima verte!r lom!ar 2F,3: icat, pancreas, conir'ia por'iunii ascendente a intestinului ,ros7 < a doua verte!r lom!ar 2F5 3: icat, pancreas, coniO'ia por'iunii trans+ersale a intestinului ,ros7 -a treia verte!r lom!ar 2F 3 3: contrac'ia por'iunii scendente a intestinului ,ros7 a patra verte!r lom!ar 2F4 3: contrac'ia ansei si,niMide (i a rectului7 a cincea 'erte*r" om*ar" 2F53: atonia +e$icii urinaH enure$is7 93

< Verte*re e &acra e

-prima verte!r sacral 2/,3: a+ori$ea$# erec'ia7 a doua verte!r &acra " 2/53: contrac'ia rectului7 a treia 'erte!ra sacral 2/33: he!oroi$i7 -apatra verte!r sacral 2/43: he!oroi$i7 < a cincea verte!r sacral 2/53: he!oroi$i, a+ori$ea$# erec'ia) Cercet#rile asupra re le.oterapiei +erte"rale continu#, !ulte din datele !en'ionate iind %nc# su"iecte de discu'ii %ntre speciali(ti)
0HIIIIB TIRAPEUTIC

de 2tcciiiuli1 2o lo+ilunl pe secund#3, pau$# dou# !inute7 perciiPin +iOitehrei dorsale 5, ti!p de dou# !inute, pau$# dou# iiiiiuiliX) percu'ia +erte"rei cer+icale 7, ti!p de 45 secunde, pauA) t dou# !inute, percu'ia +erte"rei dorsale 11, ti!p de un !inut) Anemie. percu'ia %n iecare $i a +erte"rei dorsale 10, de trei ori c&te un !inut, cu pau$e de un !inut) Arterit" 2"olna+ii s# nu pre$inte tul"ur#ri cardiace3: percu'ia +erte"rei dorsale 10, un !inut, de trei ori, cu pau$e de dou# !inute7 !ane+ra se e.ecut# dup# consu!area unui litru de ap# %n inter+al de dou# ore) A&tm *ron=ic. percu'ia spa'iului dintre +erte"rele cer+icale 4 (i 5, de trei ori, ti!p de 30 secunde, cu pau$e de dou# !inute, presiuni %n acela(i loc cu +&r ul de,etului, ti!p de dou# !inute) Ce u ita. percu'ia +erte"rei dorsale 10, de trei ori c&te 45 de secunde, cu pau$e de dou# !inute Ci&tit". percu'ia +erte"rei dorsale 10, de trei ori c&te un !inut, cu pau$e de dou# !inute) 94

AcrOiaPQRM. PTOi cutia +erte"rei cer+icale 7, ti!p de 45

Co ic" *i iar". percu'ia +erte"relor dorsale 7 (i 10) Co it". percu'ia +erte"relor lo!"are, iecare c&te un !inut, cu pau$e de dou# !inute) Dia*et 6a#arat. percu'ia "l&nd# a +erte"rei dorsale 10, 11 !p de 45 de secunde) E!eme. percu'ia +erte"rei dorsale 10, ti!p de un !inut, de trei ori, cu pau$e de 5 !inute) )uta. percu'ia +erte"rei dorsale 10, ti!p de un !inut, pau$# 3 !inute7 presiuni "ilaterale %n dreptul +erte"rei dorsale 10, ti!p de 30 de secunde, pau$# 3 !inute, npoi percu'ia +erte"rei dorsale 10, ti!p de un !inut) Mane+rele se e.ecut# 15 $ile la r&nd, la inter+al de 3-4 luni) %n ti!pul trata!entului se reco!and# o cur# de ape !inerale) %iperten&iune arteria ". presiuni puternice cu +&r ul unui de,et de o parte (i alta a coloanei +erte"rale, %n ilicptul spa'iului dintre +erte"rele dorsale 3 (i 4) %ipoten&iune arteria ". percu'ia u(oar#, ti!p de 30 de rcunde, a +erte"rei dorsale 5, ti!p de 45 de secunde, paiiAit 5 !inute7 percu'ia +erte"rei dorsale 7, ti!p de 45 de M_-unde) Impoten-" &eGua ". percu'ia u(oar# a +erte"rei dorsale 10, ti!p-de 45 de secunde, de trei ori la r&nd, cu pau$e de ilou# !inute7 percu'ia +erte"relor sacrate, cu pau$e de doua1 !inute, percu'ia +erte"rei cer+icale 7, dorsale 15, lo!"are 5, iecare ti!p de 45 de secunde, ou pau$e de dou# !inute) Mane+rele se +or e.ecuta $ilnic, ti!p de 55 de n ?c) L"u6ie 2pentru cre(terea secre'iei de lapte3: percu'ia uTte"relor dorsale 3 (i 4, iecare c&te un !inut) Lipotimie. percu'ia u(oar# cu +&r ul de,etului pe cea unii proe!inent# +erte"r# cer+ical# de la "a$a ce ei AN

Litia6" *i iar". percu'ia +erte"rei dorsale 7, un !inut, pau$# dou# !inute7 percu'ia +erte"rei dorsale 10, un !inut, pau$# dou# !inute7 percu'ia +erte"rei dorsale 11, un !inut) Mane+rele se e.ecut# $ilnic, c&te+a luni la r&nd, apoi trei s#pt#!&ni nu!ai +erte"ra dorsal# 7, $ilnic, de trei ori pe $i, ti!p de un !inut) Lum*a+o acut. percu'ia +erte"rei dorsale 5, un !inut, 0 lo+itur# pe secund#, pau$# dou# !inute, percu'ia +erte"rei dorsale 10, un !inut, o lo+itur# pe secund#, pau$# dou# !inute7 percu'ia +erte"rei dorsale 5, 30 secunde, o lo+itur# pe secund#) Mane+rele se e.ecut# $ilnic, ti!p de
1 0 1il* 2i r3n45

Men&trua-ie 0menora+ieB. presiuni puternice cu +&r ul i1O=)rliilin, de o parii- (i alta a +erte"rei dorsale 7, ti!p de M3 siTii!1X) pauA)l dou# !inute7 percu'ia +erte"rei dorsale A) un ini!ii, c ite o lo+itur# pe secund#7 presiuni puternice ilr o parte si alta ale aceleia(i +erte"re, ti!p de 30 secun do) Men&trua-ie dureroas# 0!i&menoreeB. percu'ia +erte "rei dorsale 9, de trei ori c&te un !inut, cu pau$e de 30 secunde, cu patru $ile %nainte de !enstrua'ie, $ilnic) Mi+ren" 1ronta ". percu'ia +erte"rei cer+icale 3, de trei ori, c&te 30 secunde, pau$# dou# !inute, apoi presiuni "ilaterale c&te+a secunde) Ne'ra +ie 1acia ". presiuni puternice cu +&r ul unui de,et, de o parteO(i alta a +erte"relor cer+icale l (i 5) O*o&ea ". !asajul ener,ic al ce ei, de o parte (i alta 7i coloanei cer+icale) Reten-ia !e urin". percu'ia +erte"rei dorsale 9, ti!PU de 45 secunde, de trei ori pe $i, cu pau$e de dou# !i nute) Sur!itate. percu'ii u(oare asupra +erte"rei cer+icale 7, de c&te+a ori)

90

Ma&a;u re1 eGo+en a t" pi or &i a picioare or

Masarea unor puncte de pe t#lpi (i picioare, %n scopuri terapeutice, este o practic# oarte +eche, ea a l&ndu-se de !ilenii %n arsenalele terapeutice ale !edicinii tradi'ionale din China (i ?ndia, iind preluat#, din secolul al =l-lea, (i de japone$i) ?n antichitate se credea c# pe supra a'a unor se,!ente ale corpului, printre care si picioarele, sunt repre$entate toate or,anele) Medicii +re!urilor au o"ser+at c# unele Aone de proiec'ie de+in sensi"ile c&nd or,anul respecti+ se %!"oln#+e(te) ;e aici ideea de a i !asate cu de,etul sau t1 u alte !ijloace pentru a!eliorarea unor su erin'e) Masajul punctelor de pe t#lpi (i picioare 2podopunc?ura3 se practic# ast#$i pe scar# !are %n estul >siei, !etoilii adoptat# la ju!#tatea secolului trecut (i de nu!ero(i ?napeu'i naturi(ti din :uropa (i >!erica de -ord) Bn !erit deose"it %n r#sp&ndirea acestei !etode %l are specialistul u!erica, b) D) 6it$,erald, care a denu!it-o &%n%tera!ie%n ]aponia $ilelor noastre e.ist# speciali(ti care practit l, nu nu!ai presopunctura t#lpilor (i picioarelor %n scopuri terapeutice, dar (i dia,nostice, specialitatea lor lOiind cunoscut# su" denu!irea de '%Fu'$ind%%n ]aponia pro esioni(tii olosesc ur!#toarele $one rcllc.o,ene: 6one e %irata. repre$entate de 15 "en$i ori$ontale, ieD??= 2lind %n rela'ie cu un anu!it or,an: trahee (i "ronsii, pl>!&ni, ini!#, icat, +e$ic# "iliar#, splin#-pancreas, sto!ac, rinichi, intestin ,ros, intestin su"'ire, +e$ic#, or,ane ,enitale) l,a ni+elul piciorului se ,#sesc proiectate: ar"orele -on(ic, pl#!&nii, ini!a, icatul (i +e$icula "iliar#) 6one e SoRu&#in!o$ ilustrate prin carto,ra ii precise, rare coloana +erte"ral# se a l# pe !ar,inea intern# a i-ci piciorului7 6one e S#iat&u$ cu 44 de puncte pe picior) 97

%n China se olosesc 35 de puncte pentru podopunctur#, situate %n a ara !eridianelor) Fa r&ndul lor, speciali(tii taiVane$i olosesc 55 de puncte situate pe picior) %n /B> podopunctur# a constituit o"iect de studiu pentru nu!ero(i speciali(ti, printre care: 6it$,erald, RileM 2cercet#rile sale iind preluate de suede$a 8unice ?n,ha!3, R)>);ale)

/i+. 5A. Repre$entarea iner+a'iei so!atice (i +iscerale pe a'a plantar# a piciorului 2dup# ]) 8ossM3) Circuitele ner+oase ale re le.o,iei piciorului

F= - Fan' si!patic latero+er te"ral *C - *le. celiac *C* - *le. cardio-pul!onar *D - *le. hipo,astric : *M - *le. !e$enteric *= - Fan' pre+isceral // - /e,!ente spinale 2C: cer +icale7 T: Toracice7 F: lo! "are7 /: sacrale7 Co: coca ,iene3

%n 6ran'a, ]) 8ossM, pro esor la 6acultatea de Medicinii din Montpellier, a %ntoc!it o sche!# cu repre$entare u iner+a'iei so!atice si +iscerale pe pe t#lpi (i circuitele net +oase ale re le.olo,iei piciorului 01@+. 5AB$ (i o sche!# cu carto,ra ia t#lpilor 01@+. 503) Masajul t#lpilor picioarelor sunt olosite ast#$i %n oarli !ulte '#ri occidentale, %n scop dia,nostic (i terapeutic)

99

N5

1icat

coton Fre'$ intestin s#%&ire

;rapt

st&n,

6%,) 50) *roiec'ia or,anelor pe t#lpi 2dup# ]) 8ossM3

Re1le7%dia,n%'ticul const# din reperarea punctelor sensi"ile sau chiar dureroase de pe t#lpi, printr-o palpare !inu'ioas# cu +&r ul unui de,et) *unctele sensi"ile se!ni ic# su erin'a or,anelor proiectate %n acel loc) Re1le7%era!ia const# din sti!ularea punctelor sensi"ile, %n ordinea indicat# pentru iecare "oal#, cu +&r ul de,etului, cu un instru!ent i!pro+i$at 2"e'i,a( de le!n, cu +&r ul rotunjit al stiloului, al unei "a,hete de sticl# etc)3) *unctele se !asea$# c&te+a !inute p&n# la dispari'ia durerii locale (i a ,ranula'iilor de su" piele) >ceste !ane+re de"lochea$# ener,iile din corp (i %!"un#t#'esc circula'ia s&n,elui (i o"'in, pe cale re le.#, nor!ali$area unc'iei or,anului respecti+) Masajul se e.ecut# nu nu!ai pe t#lpi, dar (i la ni+elul picioarelor 01i+. 513 pe o piele curat# (i s#n#toas# 2 #r# " tlill!i, r#ni, 2u!ori etc)3)
l:

9
,an,lioni li! atici 2torace (i su"soar#37 5: di ra,!#7 3: s&ni7 4: a!i,dale7 5: t&!- 59 ple7 0: dureri %n ti!pul !enstrua'iei7 57 7: articula'ia soldului7 9: o+are, testicule7 4 G* ,enunchi7 10: $ona sciaticului7 11: u!#r7 50 15: centrul echili"rului7 13: rect 2he!o- 55 roi$i37 14: ,an,lioni li! atici 2a"do!en37 15: uter7 10: +a,in, penis, ureter7 17: coccis si sacru!7 19: +e$ic#7 19: +erte"re lo!"are7 50: +erte"re dorsale7 51: paratiroide7 55: +erte"re cer+icale7 53: nas7 54: ,an,lioni li! atici 2a"do!en in erior37 54 55: canale ,alacto ore7 50: larin,e, trahee7 57: !a.ilar in erior7 59: !a.ilar superior /i+. 25. @onele re le.o,ene de pe e'ele e.tern# 2a3, intern# 2"3 (i su perioar# ale piciorului 2c3

100

%nainte (i dup# trata!ent, se e.ecut# !asajul "l&nd al t#lpilor, cu pal!a, ti!p de 50-30 de secunde) *entru su erin'ele acute se reco!and# 1-3 (edin'e pe $i, durata lor put&nd i p&n# la 30 de !inute, iar pentru cele cronice, 5-3 (edin'e pe s#pt#!&n#) %n ti!pul !asajului "olna+ul +a sta culcat cu a'a %n sus, iar !asorul %ntr-o po$i'ie c&t !ai co!od#, a(e$at pe un scaun) ?ii se +a concentra strict asupra !asajului, alte acti+it#'i si!ultane 2con+ersa'ii, pri+it la tele+i$or3 iind inter$ise) )%ID TERAPEUTIC %n unc'ie de a ec'iune pot i !asate, %n ordinea speci icat#, $onele !en'ionate !ai jos: Acnee. icat, rinichi, ,lande suprarenale) A coo i&m. hipo i$#, suprarenale, icat, pancreas, tiroid#, ,lande se.uale) A er+ie. rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, paratiroide, iipendice) Ame-ea ". cap, icat, +e$icula "iliar#, ureche, splin#, pancreas) Anemie. splin#, !eta"olis!) An+in". larin,e, a!i,dale, c#i li! atice, intestin ,ros, 11 cat, rinichi, +e$ic# "iliar#) AnoreGie. sto!ac, intestin, tiroid#7 !asaj ener,ic al pror!inen'ei !usculare de la "a$a de,etului !are, %n pal!#) Artro6". suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, tiroid#, paratiroide, hipo i$#, pancreas (i articula'ia su ennd# 2,enunchi, (old, coloan# +erte"ral# etc)3) A&tm *ron=ic. ple. solar, rinichi, uretere, +e$ic# urinau, suprarenale, paratiroide, pl#!&ni, "ronhii) Atero&c ero6". icat, rinichi, +e$ic# urinar#, colon, +a-

t li! at ice) Bro n=it" acut" . "ronh ii, punct e li! at ice, parati roide, nprare nale) 101

Bron=it" cronic". puncte li! atice, suprarenale) Ce u ita. puncte li! atice, o+are, testicule, rinichi, uretere, +e$ica urinar#, ple. solar) Ci&tit". rinichi, uretere, +e$ic# urinar# 2pe aceast# $on# se +a insista !ai !ult3) Co ic" *i iar". icat (i +e$ic# "iliar# 2!ane+re ener,ice3) Co it". sto!ac, intestine, puncte li! atice 2!ane+re ener,ice3) Con&tipa-ie. sto!ac, intestine, rect, ple. solar) Crampe mu&cu are. tiroid#, coccis 2!ane+re ener,ice3) Dia*et 6a#arat. duoden, pancreas 2aici se +a insista3, hipolOiA)#, tiroid#, suprarenale, rinichi, icat) Diaree. sto!ac, intestine, puncte li! atice, ple. solar) Iu<S.emit. rinichi, suprarenale, uretre, +e$ic# urinar#, paliitiioulc) hciii, +i+ic71 "iliar#, colon, puncte li! atice) M.!eine. suprarenale, rinichi, +e$ic# urinar#, ini!#, Pt!u ic li!liilice) MV#ra. lnpolOiA)#, suprarenale, a!i,dale, splin#, puncte li!ladce) /ri+i!itate. hipo i$#, o+are, uter) Crea-". sto!ac) )rip". nas, sinus, a!i,dale, puncte li! atice, intestine) )ut". suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic# urinar#) )uturai. cap, pl#!&ni, "ronhii, puncte li! atice, hi po i$# 2 e"r#3) %a en". sto!ac, intestine) U %emoroi6i. rect, icat, +e$icul# "iliar#) %iperten&iune arteria ". icat, ple. solar, hipo i$#) HU %ipoten&iune arteria ". pancreas, hipo i$#, tiroid# ple. solar, cap, apoi !asajul %n %ntre,i!e al t#lpilor si !&inilor ti!p de c&te+a secunde) Impoten-" &eGua ". or,ane ,enitale, suprarenale, ple. solar) In&omnie. !asajul "l&nd al pulpelor de,etelor !ari de la picioare, %n pat, seara %nainte de culcare) :O 105

Leucoree. uter, +a,in, puncte li! atice) Litia6" *i iar". icat, +e$icul# "iliar#) Lum*a+o acut. coloana +erte"ral#, insist&nd pe $ona lo!"ar#) M7nc"rimi !e pie e. icat, hipo i$#, tiroid#, suprarenale, puncte li! atice) Menopau6". hipo i$#, o+are, uter) Men&trua-ie 2tul"ur#ri3: uter, o+are) Men&trua-ie !ureroa&" 2dis!enoree3: o+are, uter, hipo i$#) Mi+ren". centrul echili"rului, paratiroide, sto!ac, iK ,it, +e$icul# "iliar#) Ne'ro6". rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, paratiroide, cap, ple. solar, hipo i$#, tiroid#) O*e6itate. +e$i celulita) O*o&ea ". rinichi, uretere, +e$ic#, paratiroide, icat, suprarenale, tiroid#, splin#) Or+e et. ochi, puncte li! atice) Po iartrit" reumatoi!". suprarenale, rinichi, uretere, +cAic# urinar#, tiroid#, paratiroide, hipo i$#, Pro&tatit" cronic". rinichi, uretere, +e$ic#, prostat#) P&oria6i&. suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic#, paradit Uide, puncte li! atice, icat, hipo i$#, tiroid#) R"+u=a ". larin,e, icat, intestine, a!i,dale, puncte li! atice) R"u !e c" "torie. centrul echili"rului, sto!ac) Rinit" a er+ic". cap, ,&t, "ronhii, puncte li! atice, hiporiA#, paratiroide) Sinu6it". sinusuri, puncte li! atice, paratiroide) Tu&e. pl#!&ni, puncte li! atice, paratiroide, supraren)ilc, icat, intestine) U cer +a&tro<!uo!ena . sto!ac, duoden, ple. solar) Varice. suprarenale, rinichi, +e$ic#, coloan# lo!"ar#, luOiit, +e$ic# "iliar#, intestine) ,+omote @n urec#i. ureche 2talpa din partea respecti+#3) 103

Ma&a;u re1 eGo+en a m7ini or

Ca (i picioarele, !&inile pre$int# nu!eroase $one rele.o,ene ce pot i olosite %n scopuri dia,nostice (i terapeutice) ?!portan'a de,etelor !&inilor este cu !ult !ai !are dec&t a picioarelor, !ai ales de,etul !are pe care se ,#sesc nu!eroase ast el de $one 2 %,) 553) ;e ase!enea, pielea spa'iilor interdi,itale posed# $one re le.o,ene, ca de e.e!plu cel dintre de,etul !are si ar#t#tor) *unctele sensi"ile sau chiar dureroase pot i sti!ulate prin !asaj di,ital, cu pulpa de,etului, sau chiar cu un,hia, ti!p de c&te+a secunde) Bnii terapeu'i olosesc pentru $one niiii %ntinse sti!ul#ri cu din'ii unui pipetene sau ciupiteii pielii, !ai ales hi +&r ul de,etelor, cu un c&rli, de ru e) ;e relle.olo'Ma !&inilor s-au ocupat cercet#tori a!eriu!i 2hiAj)Oeijil2l) ;ale3, japoneA)i 2Mirata, ^a!a!oto3 (i, h!cinPeles, chiueAi) care %ncadrea$# !&inile %n !icrosiste!ele de acupunctura) Bn aport deose"it %n aceast# pri+in'a l-a a+ut pro esorul rance$ ]) 8ossM, care a %ntoc!it si o carto,ra ie a !&inilor) >utorii chine$i +or"esc de puncte de acupunctura pe !&ini 2 a'a pal!ar# (i dorsal#3, situate %n a ara !eridianelor)
)%ID TERAPEUTIC

/e +or !asa, %n ordinea pre$entat#, $onele preci$ate, %n unc'ie de a ec'iune) Acnee. icat, rinichi, suprarenale) A coo i&m. hipo i$#, suprarenale, icat, pancreas, tiroid#, ,onade) A er+ie. rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, paratiroide, apendice) Ame-ea ". echili"ru, cap, icat, +e$icul# "iliar#, ureche, spli#, pancreas) 104

611
6l,) 55) @onele re le.o,ene de pe pal!e 2dreapta, st&n,a3: 1: sinusuri7 5: pl#!&n7 3: u!#r: 4: icat: 5: pancreas7 0: +e$icul#7 7: apendice7 9: colon7 9: +e$ic#7 10: (old7 11: o+are, testicule7 15: ureche7 13: ple. solar) 14: suprarenal#7 15: rinichi7 10: hipo i$#7 17: $ona cere"ral#7 19: ,land# pineal#7 19: cap7 50: ,&t7 51: sto!ac7 55: tiroid#7 53: coloan# +erte"ral#7 54: intestin su"'ire7 55: uter, prostat#, penis7 50: ini!#7 57: splin#)

Anemie. splin# (i !eta"olis!) An+in". larin,e, a!i,dale, c#i li! atice, intestin ,ros, icat, rinichi, +e$ic# urinar#) AnoreGie. sto!ac, intestin, tiroid#, !asaj ener,ic al proe!inen'ei !usculare de la "a$a de,etului !are, %n pal!#) Artro6". suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, tiroid#, paratiroide, hipo i$#, pancreas (i articlua'ia "olna+#) A&tm *ron=ic. ple. solar, rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, suprarenale, paratiroide, pl#!&ni, "ronhii7 ciupirea +&r? uri lor de,etelor !are, ar#t#tor (i !ijlociu) A tMro&c eroS". icat, rinichi, +e$ic# urinar#, colon, ]M??B ic li!hilTT) rniiTi# iiuit". "ronhii, puncte li! atice, paratiroide, siipi)nciiiilc) iron&itu cronic". puncte li! atice, suprarenale) Ce u ita. puncte li! atice, o+are, testicule, rinichi, uretere, +e$ic# urinar#, ple. solar) Ci&tit". rinichi, uretere, +e$ic# urinar#) Co ic" *i iar" 2%n ti!pul cri$ei3: icat, +e$icul# "iliar#) Co it". sto!ac, intestine, colon, puncte li! atice) Con&tipa-ie. sto!ac, intestine, rect, ple. solar) Crampe mu&cu are. tiroid#, coccis) Dia*et 6a#arat. duoden, pancreas, hipo i$#, tiroid#, suprarenale, rinichi, icat) Diaree. sto!ac, intestine, puncte li! atice, ple. solar) Ec6em". rinichi, suprarenale, uretere, +e$ic#, paratiroide, icat, +e$icul# "iliar#, colon, puncte li! atice) E!eme. suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic#, puncte li! atice) /e*r". hipo i$#, suprarenale, a!i,dale, splin#, puncle li! atice) ,X

100

/ri+i!itate. hipo i$#, o+are, uter) )rea-". sto!ac, recarea dosului !&inilor cu din'ii unui piepten, %ncep&nd de la +&r ul de,etelor) )rip". nas, sinus, a!i,dale, puncte li! atice, intestine) )ut". suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic#) )uturai. cap, pl#!&ni, "ronhii, puncte li! atice, hipo i$#7 ciupirea +&r urilor de,etelor) %a en". sto!ac, intestine) %emoroi6i. rect, icat, +e$icul# "iliar#) %iperten&iune arteria ". icat, ple. solar, hipo i$#) %ipoten&iune arteria ". pancreas, hipo i$#, tiroid#, ple. solar, cap, apoi !asajul %n %ntre,i!e al !&inilor, caic +a secunde) Impoten-" &eGua ". or,ane ,enitale, suprarenale) Leucoree. uter, +a,in, puncte li! atice) Litia6" *i iar". icat, +e$icul# "iliar#) Lum*a+o. coloan# +erte"ral#, se,!entul lo!"ar) M7nc"rimi !e pie e. icat, hipo i$#, tiroid#, suprarenale, puncte li! atice) Menopau6" 2tul"ur#ri3: hipo i$#, o+are, uter) Mi+ren". echili"ru, paratiroide, sto!ac, icat, +e$icul# iOi l iar#) O*o&ea ". rinichi, uretere, +e$ic#, paratiroide, icat, nprarenale, tiroid#, splin#) Po iartrit" reumatoi!". suprarenale, rinichi, uretere, cAic#, tiroid#, paratiroide, articula'iile interesate) Pro&tatit" cronic". rinichi, uretere, +e$ic#, prostat#) P&oria6i&. suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic#, paratiK ude, puncte li! atice, icat, hipo i$#, tiroid#) I"+u=a ". larin,e, icat, intestine, a!i,dale, puncte i M? 11 atice) Sinu6it". sinusuri, puncte li! atice, paratiroide, ciupiHii +&r urilor de,etelor 10 !inute) 107

Sur!itate. presiuni puternice cu un,hia pe articula'iile de,etului !ic (i inelar de la a!"ele !&ini, presiuni puternice cu un,hia la e.tre!itatea de,etelor de la !&ini, %n special pe inelar, de !ai !ulte ori pe $i) Tu&e. pl#!&ni, puncte li! atice, paratiroide, suprarenale, icat, intestine, presiuni cu un,hia pe de,etul !are (i ar#t#tor) U cer +a&tro!uo!ena . sto!ac, duoden, ple. solar) =arice: suprarenale, rinichi, uretere, +e$ic#, coloan# lo!"ar#, icat, +e$icul# "iliar#, intestine) ,+omote @n urec#i. urechi) Aunde preAentate sunt olosite %n scopuri terapeutice (i loiiih- puP! pentru dia,nostic) /e o"ser+# c# re le.o?ruipiii piiliiiiOloi olose(te acelea(i $one ca (i re le.oteliipia t#lpiloi ;in acest !oti+ terapeutul nu le aplic# niciodat# pe a!&ndou#, %n aceea(i (edin'#, pre er&nd una din ele) Cei !ai !ul'i pre er# re le.o-dia,nosticul (i re le.o-terapia t#lpilor)

Ma&a;u in+ua re1 eGo+en

;in cele !ai +echi ti!puri li!"a a ost una din o,lin$ile s#n#t#'ii o!ului) Ni ast#$i !odi ic#rile li!"ii 2 or!#, culoare, pete, cr#p#turi, ru,o$it#'i etc)3 sunt ele!ente pre'ioase %n sta"ilirea unui dia,nostic) Modi ic#rile ap#rute !e proiec'ia unui or,an se!ni ic# su erin'a sa) C !are i!portan'# asupra acestui aspect %l acord# (i !edicii ho!eopa'i, care sta"ilesc dia,nosticul (i cu ajuto rul !odi ic#rilor descoperite pe li!"#) Fi!"a ocup# un loc i!portant (i %n !edicina tradiji onal# chine$#) *e a'a dorsal#, pe linia !edian#, se ,ii 109

se(te !eridianul GTrei ocareH (i proiec'ia ur!#toarelor or,ane: rinichi, splin#, ini!#, icat, +e$icula "iliar# (i pl#!&n) C li!"# este e.a!inat# prin inspec'ie (i palpare cu +&rul unui de,et, sp#lat (i "adijonat cu alcool) *e li!"# se ,#sesc (i $one re le.o,ene 01@+. 533 care pot i sti!ulate cu +&r ul de,etului, prin ap#s#ri continue sau printr-un !asaj circular, ti!p de 5-3 !inute, Aonele !ai !ari pot i sti!ulate prin ap#s#ri cu coada unei lin,uri, care se aplic# !ai %nt&i pe +&r ul li!"ii, c&te+a secunde, dup# care este deplasat# spre re,iunea dorit#)
8"3n9

8:r " 7,l'*

7r* p"
6i,) 53) @onele re le.o,ene ale li!"ii: l: rect7 5: si,!oid7 3: colon descendent7 4: colon trans+ers7 5: colon ascendent7 0: ileon7 7: jejun7 9: duoden

109

Re1 eGo!ia+no&tic @one u(or %!p#state sau u(or dureroase c#tre centrul li!"ii se!ni ic# su erin'e ale !&inilor (i picioarelor) @onele or,anelor proiectate pe li!"#, acoperite cu depo$ite al"icioase, ,ri, ha(urate sau "r#$date de !ici cr#p#turi, se!n i ic# su erin'a lor) Re1 eGoterapie %emoroi6i$ men&trua-ie !ureroa&"$ +uturai$ an+in"$ tu&e con'u &i'"$ *ron=it" acut". presiuni cu de,etul pe linia !edian#, c&t !ai departe posi"il de +&r ul li!"ii, ti!p de 5-5 !inute7 presiuni cu coada lin,urii, c&te+a seu!dc, apoi deplasare spre $ona dorit# 2he!oroi$i, tuse, iiD-iistrua'ic dureroas#37 O*o&ea " 'oca " 2c&nt#re'i, arti(ti, oratori3, +uturai$ +rip". se reco!and# trac'iunea li!"ii 2%nainte (i lateral3 cu dou# de,ete, %n+elite %n ti on, ti!p de 1-5 !inute, c&t !ai "l&nd posi"il) *rin aceast# !ane+r# sunt sti!ulate !eridianele care ,u+ernea$# cor$ile +ocale, larin,ele (i c#ile respiratorii)

Ma&a;u en!ona6a re1 eGo+en

Bn ast el de !icro!asaj re le.o,en !ai este cunoscut (i su" nu!ele de &impaticoterapie$ pentru c# el ac'ionea$#, %n pri!ul r&nd, asupra siste!ul ner+os si!patic, care este ani!atorul, re,ulatorul (i ap#r#torul or,anis!ului nostru) %n secolul __ !asajul re le.o,en endona$al era denu!it de 8onnier centroterapie. :l (i-a !oti+at ter!enul %n elul ur!#tor: sti!ularea endona$al# ac'ionea$# asupra centrilor "ul"ari, cu ajutorul c#rora pot i re,ulari$ate unc'iile pertur"ate) ;eci, o terapie cu ajutorul unui Gcentru ner+osH)

110

Metoda const# din !icro!asajul anu!itor $one 01@+. 543, cu supra e'e oarte !ici, de pe !ucoasa peretelui lateral al oselor na$ale, pe care stau at&rnate cele trei cornete: in1eri%r 2corespunde a"do!enului3, mi+l%ciu 2corespunde toracelui3 (i 'u!eri%r 2corespunde capului di ,&tului3, %ncep#torii sti!ulea$# nu!ai punctele situate pe acest ulti! cornet 2este !ai u(or a"orda"il3, c&t (i pe cele situate %n $ona anterioar# a cornetului !ijlociu)

/i+. 29. Carto,ra ia !ucoasei na$ale 2dup# 8onnier si Tlot$ 4uerard3: l ini!#, tensiune, ter!ore,lare7 5: or,ane ,enitale7 3: +e$ica urinar#7 i intestine7 5: sto!ac7 0: anus, rect7 7: icat, pancreas7 9: rinichi7 A ,&t, nas, arin,e, eso a,, !e!"rul superior7 10: an.ietate cu !)inis et#ri i$ice 2+#rs#turi, inso!nie, a!e'eal#, depresiune37 11: au$7 c OK oculo!otricitate7 13: tonus ,eneral7 14: sciatic#, !e!"ru in erior7 l /: scur,eri patolo,ice7 10: "&l"&ial#7 17: !iros7 19: an.ietate cu !anilcst#ri respiratorii7 19: a'#7 50: trahee, "ronhii, pl#!&ni7 51: nas7 55: +aso!otricitatea e'ei7 53: +edere) 111

Cornetul in erior are trei $one: anterioar"$ care corespunde ur!#toarelor $one: a"do!inal#, pel+in#, urinar# (i ,enital#) Micro!asajul punctelor de pe aceast# $on# se reco!and# %n su erin'ele +e$icii urinare, %n prurit anal, %n he!oroi$i, %n tul"ur#ri de !enstrua'ie etc7 mi; ocie$ care corespunde ple.ului solar, eso a,ului, sto!acului, icatului, +e$iculei "iliare, pancreasului, intestinului su"'ire, intestinului ,ros 2colon3) Micro!asajul punctelor din aceast# $on# se olose(te %n ulcer ,astro-duodenal, ,astrite, hepatit#, constipa'ie, diaree (i chiar dia"et Aaharat7 po&tcrioar"$ care corespunde ,an,lionului cer+ical stipenoi 2cu 7ic2iunc asupra ochiului de partea respecti+#3, urechii !ieriu- (i e.terne, a ec'iunilor cere"rale 2a!e'eli, !i,ren#3) Fa acest ni+el !ai e.ist# o a patra 6on" 2situat# anterior3 cu ac'iune asupra ast!ului "ron(ic, e! i$e!ului pul!onar, rinitei aler,ice etc) Fa s &r(itul secolului al _l_-lea Dac1 (i Derin, au o"'inut, prin caute ri$area acestei $one, a!eliorarea cri$elor de ast! "ron(ic, tusei spas!odice, spas!elor larin,iene (i !i,renei) Cu !ul'i ani %n ur!#, cunoscutul orelist clujean, Mihai lu"u, o"'inea re$ultate re!arca"ile la "olna+ii cu rinit# aler,ic# (i ast! "ron(ic prin cauteri$area 2!etod# totu(i "rutal#3 !ucoasei na$ale a cornetului in erior) Tehnic Cei interesa'i s# practice re le.oterapia endona$al# au la dispo$i'ie carto,ra ia !ucoasei na$ale (i repre$entarea endona$al# a siste!ului ner+os cere"ro-spinal (i a siste!ului ner+os autono! 01@+. 553) 115 T

g ng$ion cervico0tor cic

g ng$ion cervic $ s#'erior '$e, c rFi c 'to, '#$mon r

'$e, me"entenc s#'erior

/i+. 55) Repre$entarea iner+a'iei so!atice si +iscerale pe !ucoasa na$al# 2dup# ]) 8ossM3

/e olose(te un "e'i,a( de le!n sau un stilet !etalic, oarte in 2con ec'ionat din ar,int, aur3,cu capete rotunjite 'i "ine %n #(urate %n +at#, apoi !uiat# %ntr-o solu'ie aro!at#) Cu acest instru!ent se p#trunde %n cornetul in erior, ?n Aona respecti+#, apoi se !asea$# "l&nd, ti!p de c&te+a TC? unde, punctul respecti+) /e e.ecut# 5-3 (edin'e pe Ki lpl#!&n#, p&n# la o"'inerea re$ultatului dorit) Mane+ra este nedureroas#, iind %nso'it#, de !ulte ori, l#cri!are (i str#nuturi) >ceast# !etod# terapeutic# este ule pu'in olosit# ast#$i) A te mane're re1 eGo+ene. presiuni la r#d#cina nasului, cu dou# de,ete iR nniri"uie la cre(terea aten'iei (i concentr#rii37 recarea nasului, cu de,etele ar#t#toare, de jos %n sus, UPMUi a po!e'ilor, o"rajilor 2ajut# di,estia (i acti+itatea inP )linului ,ros3)

113

Ni nasul este o,linda s#n#t#'ii o!ului: nasul ro(u, +iolaceu, u! lat %n per!anen'#, cu +enule pe supra a'a sa, se!ni ic# tul"ur#ri serioase ale aparatului circulator7 un nas !are se!ni ic# un tu" di,esti+ s#n#tos7 un nas !ic (i rotund se!ni ic# se.ualitate redus# (i +eleitaris!)

Ma&a;u re1 eGo+en pe urec#e

C alt# $on# re le.o,en#, olosit# %n scopuri terapeutice, dar (i dia,nostice, este pa+ilionul urechii) *ri!a sa carto,ra ie, co!plet#, apar'ine !edicului rance$ *aul -o,ier, considerai (i p#rintele auriculo-!edicinii !oderne, cel care a pus "aAde teoretice (i practice ale acestei !etode) -o,ier u ost cel dint&i care a intuit proiec'ia, pe a'a intern# a pa+ilionului urechii, a unui #t cu capul %n jos 01@+. 503) Tot el a %ntoc!it (i pri!a carto,ra ie co!plet# a pa+ilionului urechii 01i+. 573) Blterior, ]) 8ossM a %ntoc!ii repre$entarea iner+a'iei so!atice (i +iscerale pe pa+ilionul urechii 01i+. 593)

lH
/i+. 24.

114

F gtte 'icior

org ne genit $e e,tern n#s

gon Fe

M,) 57) *roiec'ia or,anelor pe pa+ilionul urechii 2dup# *) -o,ier3

*e ureche sunt proiectate toate or,anele corpului) /tiarea punctelor de proiec'ie ale or,anelor respecti+e, i!n !asaj cu un stilet !etalic sau din sticl#, su"'iri, cu ace lOiOdale, cu anu!i'i curen'i electrici, ,enera'i de aparate dale, poate produce a!eliorarea unor su erin'e: dureri orice el, rinit# aler,ic#, ast! "ron(ic, !i,ren#, inso!etc) Urec#ea e&te =i ea o+ in!a &"n"t"-ii noa&tre. lo"ul inor "ine de$+oltat %nsea!n# o +italitate crescut#7 un lo" Krior su"'ire (i "r#$dat pe centru %nsea!n# sc#derea +iil#'ii7 un lo" in erior u! lat (i ro(u se!ni ic# o proast# ula'ie peri eric#, !ai ales cea a li! ei7 o ureche rotun115

d# (i !are este %nt&lnit# la persoane cu acti+itate intelectual# intens#)

"; &
6i,) 59) Repre$entarea iner+a'iei so!atice si +iscerale pe pa+ilionul urechii 2dup# ]) 8ossM3 O

Mane+re re le.o,en la %nde!&na

nerv m!inos v nerv coccigi n segment s'in $e > $ n& $ tero0 verte%r $

(colari37 tra,erea %n sus a pa+ilionului ! chii, de partea sa superioar#, cre(te or'a !e!"relor i!

oricui: tra,erea lo"ul urechii (i purtarea de inele !ici, sti!ulea$# acuit)n +i$ual#7 tra,erea de lo"ul urechii !#re(te aten'ia 2!aniolosit# la unii

110

rioare7 tra,erea %napoi, din partea !ijlocie, cre(te or'a "ra'elor7 ciupirea !ar,inii pa+ilionului produce re+i,orarea or,anis!ului, ca (i recarea %ntre,ului pa+ilion) Masajul re le.o,en se !ai poate practica (i pe alte se,!ente ale corpului: craniu$ 1a-"$ pirami!a na6a "$ Crunte$ &pate$ !in-i etc. Iri&u $ partea colorat# a ochiului, este olosit, deoca!dat#, nu!ai %n scopuri dia,nostice)

C>*?TCFBF ?=

MASAJUL TRADIIONAL C%INE,

Medicina tradi'ional# chine$# este str&ns le,at# de concep'ia ilo$o ic# despre lu!e 2Tao3, care considera Bni+ersul un tot or!at din !aterie (i ener,ie, st#p&nit de dou# or'e anta,oniste (i co!ple!entare, nu!ite ?-- (i IAN). :le !en'in echili"rul Bni+ersului, iind pre$ente %n l oaie lucrurile (i eno!enele care ne %nconjoar#) =ia'a a luat na(tere din ener,ia cos!ic#, cu care o!ul Kiu- BE3)O,7lluri per!anente, "olile ne iind altce+a dec&t ruperea i+hilihnilui dintre ener,iile care circul# prin corpul s#u, precu! (i dintre ele (i ener,ia din Bni+ers) :ner,iile 2Ti3 din corpul o!ului sunt de trei eluri: ,on+ 2!o(tenit# de la procreatori3, care pre$idea$# de$+oltarea ulterioar# a #tului) :a se ,#se(te %n partea inerioar# a a"do!enului sau GCceanul ener,ieiH 2Dara pentru japone$i3) >ceast# ener,ie scade cu +&rsta, pro+oc&nd instalarea "#tr&ne'ii) on+$ care pro+ine din aerul inspirat (i din ali!ente) >ceast# ener,ie circul# prin ni(te canale, nu!ite !eridiane, de la un or,an la altul, particip&nd la or!area s&n,elui (i lichidelor din or,anis!) :a circul# prin !eridiane dup# un orar i., iecare a+&nd o acti+itate !a.i!# de dou# ore, %ntr-o perioad# anu!e a $ilei) :ner,ia lon, poate i !o"ili$at# cu un !asaj pro und) Uei$ care ap#r# or,anis!ul) >ceast# ener,ie este co!parat# cu siste!ul i!unolo,ic al or,anis!ului) Calitatea sa este e+aluat# dup# starea de s#n#tate a pielii) :ner,ia bei poate i !o"ili$at# prin !asaj super icial) :ner,iile din corp au doi poli: ?-- (i ?>-4) :le circul# prin ni(te canale i!a,inare, nu!ite meri!iane$ ieca119

re iind %n le,#tur# cu un or,an 2pl#!&n, intestin ,ros, sto!ac, splin#-pancreas, ini!#, intestin su"'ire, +e$ic# urinar#, rinichi, +e$icul# "iliar#, icat3 ale c#ror nu!e le poart#, (i cu anu!ite unc'ii 2ale or,anelor ,enitale, ini!ii, aparatului di,esti+, respirator (i ,enito-urinar3) %n corpul o!ului sunt 15 !eridiane principale 2perechi3 si !ulte !eridiane secundare, care au toate le,#turi %ntre ele) Cele !ai i!portante !eridiane secundare sunt denu!ite: =asul ,u+ernor (i =asul de concep'ie) *e !eridianele principale (i pe cele dou# secundare se ,#sesc ni(te puncte$ nu!#rul lor +ariind de la un !eridian la altul) *entru a!eliorarea unor su erin'e, ele pot i sti!ulate cu ace speciale, curent electric special, !asaj
$3IG/

-u!#rul punctelor iec#rui !eridian (i locali$#rile lor sunt i.e, nu se schi!"# niciodat#) *unctele de pe !eridinnc sunt de !ai !ulte eluri (i anu!e: - !uncte !entru di'!er'ie* sti!ularea lor printr-un !asaj "l&nd, di!inuea$# ener,ia %n e.ces din !eridianul respecti+, a+&nd e ecte cal!ante7 (!uncte !entru t%ni1iere al c#ror !asaj ener,ic are DOecte toni iante7 se olosesc %n pare$e, parali$ii & ri,ore7 (!uncte 'ur' ce pot i olosite %n locul celor de sus7 !asate "l&nd dispersea$# ener,ia, iar ener,ic contri"uie la ?nni ierea sa7 (!uncte I% asi,ur# trecerea ener,iei %n !eridianele nplate7 - !uncte !entru intrarea ener,iei sunt pri!ele puncte E iT !eridianelor, ur!&nd i!ediat dup# ulti!ul punct al OinTidianului precedent7 (!uncte !entru ie6irea ener,iei sunt ulti!ele puncte i pe !eridiane, ele preced&nd punctul pri! al !eridianliii ur!#tor) *e l&n,# aceste puncte, !ai e.ist# (i altele care se oloKRc, de ase!enea, %n trata!entele ener,etice) 119

Masajul tradi'ional se e.ecut# la ni+elul punctelor sau pe traseele !eridianelor) Chine$ii !ai practic# un !asaj co!"inat, pe traseele !eridianelor (i %n a ara lor) Masajul tradi'ional chine$ are aceea(i +&rst# cu acupunctura, %n capitolul 15 al operei de "a$# a !edicinii chine$e, -ei Tin,, se scrie: G*arali$iile (i contracturile se tratea$# oarte "ine prin !asaj (i ,i!nastic#H, %n secolele =-??? %)Dr) !asajul se olosea %n China (i pentru acti+area circula'iei s&n,elui, %n anul 1575 apare un tratat despre !asaj, intitulat T%ue(Na PiF(Fiue 2/ecretele !asajului3) Masajul ener,etic s-a aplicat !ai %nt&i persoanelor care nu suportau durerile rudi!entarelor ace de acupunctura) Cu !ii de ani %n ur!# se oloseau ace con ec'ionate din a(chii de picii c, ?"arlc ascu'ite, din "a!"us (i din "ron$) *entru e+itarea acestor dureri insuporta"ile, acele au ost %nlocuite cu !asajul punctelor de acupunctura) >(a a luat na(tere !icro!asajul tradi'ional, ast#$i oarte r#sp&ndit %n '#rile >siei de =est, (i chiar %n '#rile occidentale) Masajul punctelor de acupunctura poart# %n aceste '#ri di+erse nu!e: aRupre&ur" 2ter!en i!propriu3, !i+itopunctur"$ pre&opunctur" etc. %ntruc&t !icro!asajul se aplica !ai !ult la copii, !# sorii respecti+i erau considera'i !edici de copii, %n China antic# unc'ionau patru cate,orii de +indec#tori: acupunc tori, pediatri, !asori (i !edici 2care tratau "olile nu!ai cu plante !edicinale3) Masajul era olosit ca !etod# unica sau %n co!"ina'ie cu alte re!edii pentru pro+ocarea suda 'iei, +#rs#turilor, co!"aterea constipa'iei etc) /ecole de-a r&ndul au ost !asate nu!ai punctele de acupunctura, apoi traseele !eridianelor, cu de,etul, cu un ,hia, cu pal!a 2pentru re,iuni !ai !ari3 sau cu instni !ente speciale) Masajul se #cea pe o piele uscat# sau un s# cu uleiuri +e,etale, ,r#si!i, alcool, lo'iuni sau decocturi de plante) Masajul tradi'ional ener,etic a!eliorea$# circula'ia enci ,iilor din corp, pentru ca ea s# ajun,# la toate or,anele) 150

Masajul terapeutic al unor puncte de pe piele sau al unor re,iuni !ai !ari, #cea parte (i din arsenalele terapeutice ale "unicu'elor noastre, respecti+ele !ane+re iind cunoscute su" denu!irea de GtrasH) >cest !e(te(u, practicat din !o(istr#!o(i, poate i %nt&lnit (i ast#$i, %n unele $one ale '#rii) Ca (i %n cele !ai %ndep#rtate +re!uri, (i do toroaiele de ast#$i reac# pentru GaplecatH 2indi,estie3 de,etul !are de la !&n#, pe a'a sa pal!ar# (i pe !ar,inea e.tern# a ante"ra'ului) Ni !edicina tradi'ional# chine$# reco!and# pentru indi,estie !asarea punctului situat la "a$a de,etului !are 2* 103) Ni astel de ase!#n#ri dintre punctele (i $onele pentru tras (i punctele chine$e(ti !ai pot i date) ;e unde aceast# ase!#nare, se %ntrea"# speciali(tiiL %n lucrarea !edicului rance$ ]) Fa+ier, intitulat# G8ioener,etieue chinoiseH, pu"licat# %n anul 1970, se scrie: G/#p#turile e ectuate %n pro+incia Chen /i 2China3 au scos la i+eal#, pe l&n,# "ron$urile dinastiei Dia, %n acelea(i locuri, oale si"eriene, %!preun# cu "ron$urile dinastiei 2Hhan, s-au ,#sit at&t o"iecte de cera!ic# de Bcraina (i Ro!&nia, c&t si "ron$uri si"eriene) ;i!potri+#, nici o ur!# de art# chine$easc# nu s-a descoperit %n e.plor#rile #cute %n /i"eria, %n Bcraina (i %n Ro!&niaH) Masajul tradi'ional ener,etic chine$ a!eliorea$# circula'ia ener,iilor din corp, ca ea s# ajun,# la toate or,anele)

Te#nici
%n China +eche se oloseau dou# eluri de !ane+e: % 9n$,anDa presa cu !&na, m%Da reca3, cu e ecte sedati+e (i touei-na 2a pune %n !i(care3, cu e ecte sti!u?niite) >st#$i, practica !asajului tradi'ional chine$ cunoa(te nenu!#rate tehnici, unele dintre ele iind !en'ionate (i %n +echile tratate de !edicin# ener,etic#) 151

*entru adult se olosesc ur!#toarele !ane+re: m!in,eri 0TuiB$ cu de,etul !are, liniar, lateral, %nainte (i %napoi, sacadat, circular7 ciu!iri cu "ibraii 2-a3 cu ajutorul de,etelor7 ciupirile erau de !ai !ulte eluri: cu or!are de pliuri, cu apucarea !u(chilor etc)7 (!re'iuni 'im!le 2>n3, cu +&r ul de,etelor, "l&nde, !oderate sau ener,ice 2 olosite la cap, ,&t, spate (i !e!"rele in erioare37 !re'iuni cu mi6cri de du(te "in% 0C#in 1aBJ (1riciuni 2Mo 1aBJ ciu!iri cu 1%rmare de !liuri mici ale !ielii 0C#in &i naBJ "ibraii 0Vao m"B$ prinderea !u(chilor cu +&r ul de,etelor (i apoi +i"ra'ii puternice sau "l&nde, unele iind ap#sate 0Tou naBJ !ercuii 0Po 1aB$ cu de,etele, pal!ele, !ar,inea !&inii, dosul !&inii sau cu pu!nul) ;up# cu! se +ede, aceste !ane+re sunt olosite ast#$i %n !asajul clasic, cu sin,ura deose"ire c# %n !asajul tradi'ional ele se aplicau pe punctele !eridianelor sau nu!ai pe !eridiane) A te mane're. ma'a+e c%ncentrice 0Wun an mo $ ma'a+ cu anumite un,uenteH 0 X .r&uirea 0 !ielii cu o lin,ur# special#7 bateri cu a+ut%rul unui di'!%&iti" special pre+#$ut cu ace oarte ine 0mei #oua tc#enBJ ma'a+ul meridianel%r cu % rulet pre+#$ut# la cap cu o !ic# s er#7 (!re'iuni asupra punctelor de acupunctura cu 'a!ec un !ic dispo$iti+ !etalic pre+#$ut cu o ,aur# p#trat#7 - ma'a+ul !eridianelor cu lemn de bambu' sau cu o ba,$et de 1ilde6H =< ( ma'a+ul punctelor (i !eridianelor cu un ma,net155

%n China se !ai practc# !asajul Tao<Inn$ !ane+ra principal# iind "aterea cu pu!nul %nchis pe ju!#tate, cu !&na %n po$i'ia ,hearei de ti,ru, cu pal!a %n or!# de cup#, cu plesnituri de de,ete, cu "o"&rnace etc) Masajul ener,etic tradi'ional la ni+elul !eridianelor se e.ecut# nu!ai de c#tre speciali(ti, iar cel strict pe punctele de acupunctura (i de a!atori 2+e$i c#r'ile de *R:/C*B-CTBRf3) >!"ele !etode echili"rea$# ener,iile pertur"ate din corp (i resta"ilesc starea de s#n#tate)

Ma&a;u ener+etic a m7ini or

*entru !edicina tradi'ionalist# chine$# !&na este locul de proiec'ie al or,anelor din corp (i de trecere a (ase !eridiane principale) Meri!ianu p "m7nu ui$ situat pe de,etul !are, este olosit %n dispnee 2respira'ie ,rea3, ast! "ron(ic, he!opti$ie etc) Meri!ianu inte&tinu ui +ro&$ situat pe de,etul ar#t#tor, este olosit %n "oli e"rile, ,rip#, dureri %n ,&t, dureri de din'i etc) Meri!ianu inimii$ situat pe de,etul !ijlociu, este olosit %n palpita'ii, an,in# pectoral#, inso!nie, "oli e"rile etc) Meri!ianu 'a&e<&eG 2st#p&nul ini!ii3, situat pe de,etul !ijlociu, este olosit %n hipertensiune arterial#, dureri precordiale, palpita'ii, tahicardie, arterit#, i!poten'# se.uii l #, ric# etc) Meri!ianu trei 1ocare$ situat pe de,etul inelar 2nu!it (i de,et !edicinal3, este olosit %n dureri de cap, dureri de !&ini, dureri de ,&t, dureri de din'i, e"r# etc) Meri!ianu inte&tinu ui &u*-ire$ situat pe de,etul !ic, este olosit pentru dureri de cap, dureri de "ra', +#rs#turi, i!poten'# se.ual# etc) M&na este olosit# %n scopuri terapeutice, !ai ales la i opii, (i !ai pu'in %n scop dia,nostic) 153

MASAJUL M?INILOR LA COPII Micro!asajul !&inii este oarte r#sp&ndit %n China (i este olosit !ai ales la copii) Con or! tradi'iei se !asea$# !&na dreapt#, pentru eti'e, (i !&na st&n,# pentru "#ie'i) Micro!asajul !&inii este cunoscut de toate !a!ele, el iind olosit %n oarte !ulte su erin'e 2 %, 593:

/i+. 2A.

(ru+e%l* din pri!a $i de "oal# se !asea$# de,etul !are: (ina!etent 2po t# de !&ncare sc#$ut#3: se !#seaA%l proe!inen'a !uscular# de la "a$a de,etul !are 2%n pal!#37 (diaree* se !asea$# a'a pal!ar# a de,etului ar#t#toi p&n# la "a$a sa7 (1ebr si !r%"%carea tran'!iraiei* !asaj circular %n sco"itura din pal!#, apoi !asaj liniar, "i urcat, p&n# l)i "a$a de,etelor !ijlociu (i inelar7 154

< tuse uscat : !asaj liniar pe a'a pal!ar# a de,etului Pinelar, p&n# la pliul pu!nului7 -enure&is: se ciupe(te pulpa de,etului !ic, %n iecare sear#, %nainte de culcare, < constipaie: !asaj liniar pe a'a pal!ar# a de,etului !ic, p&n# dincolo de pliul pu!nului) MASAJUL M?INILOR LA ALDULI Micro!asajul !&inilor unui adult este o practic# oarte +eche, ea iind olosit#, la %nceput, la "olna+ii sensi"ili sau care a+eau ric# de ace 01@+. 303)
(DA"reri dini ()%li de Fi%t I +. ED. (Im!%teni 'umli (Tu'e <(Tnm!tn$Ai mcl"me

155

(A'tm br%Iruc (Di'!nee

-astm !ronsic -dispnee 2respira'ie di icil#3: !asajul pulpei de,etului !are7 < dureri de dini, !oli de ficat: !asajul pulpei de,etului ar#t#tor7 -impoten sexual : !asajul ener,ic al pulpei de,etului !ijlociu7 transpiraii nocturne: !asajul pulpei de,etului inelar7 incontinen de urin , le%in, palpitaii, sincop : !asajul pulpei de,etului !ic7 tul!ur ri de transpiraie: !asaj ener,ic %n sco"itura pal!ei) Masajul +a i ener,ic, iar acolo unde este posi"il pot i olosite si ciupituri) /peciali(tii chineAi practic# ast#$i !icro!asajul !&nii, olositul 41 de puncte, cunoscute (i su" denu!irea de ))puncte noiH) Dle se alia at&t pe !eridianele care "r#$deaAR1 !&inile, c&t (i %n a ara lor) /ti!ularea lor se ace cu instru!enle speciale, cu un,hia (i chiar cu +&r ul de,etului, prin !ane+re ener,ice) /a-a !or&a " a m7inii. puncte (i indica'iile lor 01i+. 313: 1) Dipotensiune arterial#, dureri de "ra', de pu!ni, a"do!inale, toracice 1) ;ureri de pu!ni 1) ;ureri lo!"are, de coapse (i ,a!"e ,1 c 1) ;ureri de nas K 1) ;iaree, dureri a"do!inale, de pu!ni, de !&ini 1) ;ureri de ,le$ne 1) ;ureri de cap UHX 1) ;ureri de nas, epista.is : 1) Tuse 10) ;ureri de ochi 10) ;ureri de u!#r 10) ;ureri de ,&t (i cea # 10) ;ureri de ,&t, de din'i (i cea # 10) /ciatic# 10) ;ureri lo!"are (i cocci,iene J

524

10) 10) 10) 10) 10) 10)

Ce alee rontal# Ce alee 2cre(tetul capului3 Mi,ren# te!poral#7 ;ureri pel+ine ;ureri de din'i, ,astral,ii ;ureri de ochi, hiperter!ie

/i+.E5.

/a-a pa mar". puncte (i indica'iile lor, puncte cu le,#turi ener,etice cu anu!ite !eridiane 01i+. 353: 53) *aludis! 53) ;ureri de ,&t si de din'i 53) Con+ulsii e"rile, dureri de c#lc&i 53) ?sterie, o"ie 53) ;ureri ,astro-intestinale 53) Diperhidro$# 53) Tuse, ast! "ron(ic 53) ;ureri de din'i 157

31) *alpita'ii 31) 8oli de ,ur# 31) Fe,#tur# cu !eridianul su"'ire 31) Fe,#turi cu !eridianul Trei ocare 31) Fe,#tur# cu !eridianul icatului 31) :nure$is 31) Fe,#tur# cu !eridianul intestinului ,ros 31) Fe,#tur# cu !eridianul ini!ii 31) Fe,#tur# cu !eridianul splinei 31) :nure$is 31) *uncte de reani!are: apople.ie, insola'ie, e"r#, cra!pe !usculare, pierderea cuno(tin'ei)

Ma&a;u ener+etic a trunc#iu ui

;up# "anala rec'ie pe spate toat# lu!ea se si!te "ine, recon ortat#) ;e ceL *entru c# %n ti!pul respecti+elor !ane+re sunt sti!ulate nu!eroase puncte situate pe cele dou# principale !eridiane, care %l "r#$dea$#: meridianul Ka( 'ul ,u"ern%r 2de la coccis p&n# la ,in,ia superioar#, dup# ce %nconjoar# capul, pe linia !edian#3 (i meridianul Ke&i( cii urinare 2o "un# parte din traseul s#u a l&ndu-se paralel cu !eridianul =asul ,u+ernor) Meridianul =asul ,u+ernor are le,#turi cu !eridianele lan, (i cu !eridianul =e$ica urinar#, pe care se ,#sesc puncte ener,etice speciale, cunoscute su" denu!irea de puncte S#ue. >ceste puncte au le,#turi ener,etice cu oarte !ulte or,ane: ini!#, pl#!&ni, ical, sto!ac, splin#) %n ti!pul !asajului spatelui, or,anele corpului suni sti!ulate indirect, ceea ce e.plic# acea stare de "ine des pre care +or"ea!) Masajul special al punctelor S#ue ac'i 159

onea$# nu!ai asupra or,anelor a late %ntr-un de$echili"ru ener,etic) >(a se e.plic# re$ultatele po$iti+e o"'inute chiar de c#tre !asorii a!atori) Medicina ener,etic# reco!and# un !asaj liniar, la ni+elul trunchiului, anterior (i posterior) :l se e.ecut# cu +&r ul a dou# de,ete) TE%NIC: !asaj pe linia !edian# anterioar#, de la pu"is p&n# la urculi'a sternal#7 !asaj liniar, de la linia !edian# p&n# la u!eri7 !asaj liniar de la pu"is, pe a!"ele lancuri p&n# %n hipocondru 2drept (i st&n,37 !asaj liniar, circular, %n jurul o!"ilicului 01@+. EE aBJ !asaj liniar, scurt, pe e'ele laterale ale ,&tului, p&n# la urculi'a sternal#7 !asaj liniar, scurt, de la urculi'a sternal# c#tre u!eri7 !asaj liniar, de o parte (i R?'a a sternului, p&n# %n partea in erioar# a a"do!enului 2 osele iliace37 liniar, de la cla+icule p&n# %n osele iliace (i de acolo pe e'ele anterioare ale coapselor 01i+. EE *BJ !asaj liniar, "i urcat, %ncep&nd din partea superioar# a o!opla'ilor p&n# la !ijlocul eselor 01i+. EE cBJ !asaj liniar, de o parte (i alta a coloanei +erte"rale, p&n# la cea #7 !asaj liniar, scurt, de la cea # c#ire urechi7 !asaj liniar de la cea # p&n# %n cre(tetul capului 01i+. EE !BJ Masajul %ncepe cu nete$iri (i presiuni oarte "l&nde, intensitatea lor iind crescut# %n !od pro,resi+) Masajul ener,etic al trunchiului, a c#rui durat# +arittA)# %ntre 3-5 !inute, se poate practica ca !etod# unic# -DB asociat# presopuncturii (i acupuncturii, la %nceputul M?B la s &r(itul (edin'elor) :l se practic# nu!ai pe o pieli1 uscat#) 159

/i+. EE.

Automa&a;u ener+etic
>uto!asajul ener,etic are o oarte !are r#sp&ndire Wist#$i) :l se practic# %n scopuri i,ienice (i terapeutice) %naintea (edin'ei de auto!asaj, sunt o"li,atorii c&te+iS scurte e.erci'ii de respira'ie, cu u! larea a"do!enului in 130

l ti!pul inspirului, #r# a or'a %ns#) Respira'iile tre"uie s# ie a!ple (i cal!e) /pre deose"ire de auto!asajul clasic, cel ener,etic se e.ecut# a(e$at pe sol, direct sau pe o pern#, cu picioarele %ncruci(ate 2de dorit ca ,enunchii s# atin,# solul3, %!"r#c#!intea tre"uie s# ie lejer#) 1) ;in aceast# po$i'ie se reac# ener,ic !&inile, pentru acti+area ener,iilor, care circul# prin cele sase !eridiane care o "r#$dea$#) M&na dreapt# repre$int# polu% po$iti+ 2lan,3, iar cea st&n,# polul ne,ati+ 2?nn3) :chili"rarea ener,iilor din corp se ace (i prin %!preunarea !&inilor, ,est pe care oa!enii %l olosesc instincti+ %n ti!pul ru,#ciunii) :chili"rarea ener,iilor se !ai ace instincti+ (i prin recarea !&inilor, ,est %nt&lnit la !ul'i oa!eni %n i!ediata apropiere a unui e+eni!ent ce necesit# un cal! deose"it, ca de e.e!plu %naintea unui e.a!en sau a unei con runt#ri lOoarte i!portante) %!preunarea !&inilor %nsea!n# scur,erea ener,iilor din corp, dintr-o parte %n alta, prin cei doi poli, lan, (i ?nn) Re+enind la practica auto!asajului, dup# recarea !&inilor, de,etele se apuc#, pe r&nd, (i se trac'ionea$# %n sens lon,itudinal, apoi se r#sucesc, %ntr-o parte (i alta) >ceast# !ane+r# u(urea$# circula'ia ener,iilor %n de,ete (i %n or,anele !erdianelor corespun$#toare) ;up# o oarte scurt# pau$# se trece la ti!pul ur!#tor: 5) Cu pal!a dreapt# se %n+ele(te pu!nul st&n,, apoi cu ca str&ns#, se a+ansea$#, %n+elind succesi+ !&na (i de,etele respecti+e) >ceast# !ane+r# se e.ecut# de 10 ori de iecare parte 2!&na dreapt# sau st&n,#3, %n inal de,etele Kte %ncruci(ea$# (i din aceast# po$i'ie se lectea$# c&t !ai !ult pe spate) ;up# aceast# !ane+r# se auto!asea$# ener,ic de,etele (i !&inile) >ceste !ane+re sti!ulea$# ener,ia (i %ndep#rtea$# "loiOtijele (i tensiunile de la ni+elul !&inilor) 131

3) Cu pal!a dreapt# se reac# "ra'ul st&n,, al !&inii opuse, p&n# la su"soar#, dup# care %n+ele(te u!#rul respecti+ (i se co"oar# pe "ra', p&n# la +&r ul de,etelor) Mane+ra se e.ecut# (i la "ra'ul cel#lalt, tot de 10 ori) Fa s &r(it se e.ecut# !i(c#ri din articula'ia pu!nului %n toate direc'iile) >ceste !ane+re, practicate %!potri+a scur,erii s&n,elui 2arterial3 are e ecte cal!ante) Cu ajutorul lor se echili"rea$# ener,iile care cur, prin !eridianele care au sediul %n !e!"rele superioare) 4) 6recarea cu ajutorul un,hiilor sau cu pulpa de,etelor, prin !ane+re "l&nde, a pielii p#roase a capului) /e e.ecut# de 5 ori, %ncep&nd de la runte spre cea #) ?n elul acesta se sti!ulea$# intrarea ener,iei celeste, de natur# ^ un,, %n corp, pentru a+ori$area creati+it#'ii, orti icarea corpului si pre+enirea %!"oln#+irii) 4) Ciupircu u(oar# a r#d#cinii nasului cu !&na st&n,#, apoi netcAirea capului 2t&!pla st&n,#3 de partea st&n,#, de la runte spre cea #) Fa el se procedea$# cu !&na dreapt# de ceal#lalt# parte) Mane+rele se e.ecut# alternati+, de 10 ori, de iecare parte) /en$a'ia unui +id %n ,&ndire este se!nul reu(itei) 0) -ete$irea "l&nd# a capului, de la runte spre cea # si in+ers, !ai %nt&i cu !&na st&n,#, apoi cu dreapta, de-7i lun,ul unor linii i!a,inare) :ste o !ane+r# in+ers# scur,erii ener,iei din !eridia nul =asul ,u+ernor, a+&nd e ecte cal!ante, sedati+e) :ste1 indicat# %n ner+o$itate, !&nie, !i,ren# etc) 7) >plicarea pal!elor pe cap, apoi, cu de,etele, se !# sea$# pielea capului, %n sens circular, de 10 ori) Mane+ra este rela.ant# si co!"ate inso!nia) 9) /e aplic# pal!ele pe cea #, de unde +or aluneca spncre(tetul capului, ap#s#rile iind pro,resi+e, apoi sprr runte, o"raji p&n# la "ar"#, %n ti!pul acestor ulti!e !# ne+re a+&nd ,rij# ca presiunea s# scad#) 135

Mane+ra se e.ecut# de 10 ori) :a produce rela.are, l prin eli!inarea surplusului de ener,ie acu!ulat# %n P cap) 9) /e %ncruci(ea$# de,etele a!"elor !&ini, apoi se pla? sea$# %n a'a nasului, l#s&ndu-le li"ere pe cele !ari, care +or !asa circular or"itele ochilor, %n sensul acelor de ceaP sornic (i in+ers, de 10 ori) Mane+ra acti+ea$# punctele /hue, situate %n jurul l ochilor) 10) /e reac# nasul, %n sens +ertical, cu de,etele !ari) %nc#l$irea nasului pre+ine ,uturaiul) Mane+ra se practic# %n lunile de iarn#) 10) /e astup# urechile cu de,etele ar#t#toare, apoi se scot "rusc7 !ane+ra se repet# %nc# de dou# ori, apoi se aplic# pal!ele pe pa+ilioanele urechilor, cu de,etele respecti+e percut&nd cutia cranian#) *rin aceast# !ane+r#, spun chine$ii, se chea!# ener,ia cerului pentru e ectele sale "ene ice) 52. /e aplic# pal!a dreapt# pe u!#rul st&n,, apoi alunec# p&n# la !ar,inea e.tern# a !a!elonului) /e continu# cu alunecarea p&n# su" s&n, unde se descriu trei cercuri !ari, %n sensul !i(c#rii acelor de ceasornic, %n ti!pul ur!#tor, pal!a alunec# spre a"do!en, p&n# la pu"is, de unde +a re+eni pe u!#rul st&n,, de ast# dat# trec&nd pe !ar,inea st&n,# a s&nului) >ceste !ane+re e.ecutate pe torace se ac cu ochii %nchi(i :le ,enerea$# o sen$a'ie de c#ldur#, de %n'ep#tur#, ur!at# de rela.are) 5E. /e !asea$# cu pal!a, circular, %n jurul o!"ilicului, de 40 de ori, pe punctul situat la !ijlocul distan'ei dintre o!"ilic (i apendicele .i oid, apoi la ju!#tatea liniei dintre o!"ilic (i pu"is 2%n aceste puncte !asajul se ace in+ers !i(c#rilor acelor de ceasornic3) >ceste !ane+re se +or e.ecuta nu!ai din po$i'ia culcat pe spate) 133

Mane+rele respecti+e a!eliorea$# !ulte su erin'e, %ntruc&t ele ac'ionea$#, %n pri!ul r&nd, asupra centrului +italit#'ii) 14) %n po$i'ie (e$&nd#, se aplic# a!"ele !&ini pe (ale 2re,iunea lo!"o-sacrat#3 (i se reac# ener,ic locul, de jos %n sus) /e produce o %nc#l$ire local#, unde este sediul ener,iei ancestrale 2@on,3) 15) /e aplic# pal!ele pe e'ele anterioare ale coapselor, apoi se nete$e(te %ntrea,a supra a'# a !e!"rului in erior 2 a'a anterioar#3, p&n# la picior, de unde se +a re+eni la r#d#cina coapselor) Mane+ra se e.ecut# de 10 ori) %n elul acesta se sti!ulea$# unc'iile sto!acului, splinei, pancreasului, rinichilor, +e$iculei "iliare (i icatului) >u%n!asajul respecti+ co!"ate (i o"oseala ,eneral#) l0)-elcA)irea ,enunchilor cu pal!ele, prin !i(c#ri circulare, de 40 de ori %n iecare sens) Mane+ra produce senAa'ic de c#ldur#, !ai ales c&nd se olosesc nete$iri ener,ice) 17) 6recarea de,etelor cu !&inile, apoi trac'iunea lor, pe r&nd, %n a.ul lon,itudinal, (i !i(c#ri %n toate sensurile: ile.ii, e.tensii, rota'ii %n jurul a.ului propriu) 17) >uto!asajul t#lpilor cu pulpa de,etului !are sau "aterea lor cu de,etele %ndoite 2 lectate3, cu pu!nul %nchis7 se !ai olose(te rularea t#lpilor pe un o"iect cilindric 2tu", #c#le'3) 17) Blti!a !ane+r# const# din sti!ularea punctului de pe talpa piciorului, situat %n sco"itura anterioar#) *unctul poate i reperat prin %ndoirea de,etelor spre talp#) >ici se a l# poarta prin care ener,ia terestr# p#trunde %n corpul o!ului) >cest punct poate i sti!ulat cu +&r ul de,etului %n ur !#toarele situa'ii: sur!enaj intelectual, sen$a'ie de Gpicioare ,releH) Masajul const# din !i(c#ri ener,ice, concentrice, la a!"ele t#lpi, alternati+) 134

Ma&a;u co&metic ener+etic

Medicina tradi'ional# chine$# a acordat, din totdeauna, 0 aten'ie deose"it# %ntre'inerii ru!use'ii corpului (i p#r'ilor sale descoperite, olosind tot elul de preparate) *entru Gu! l#turileH pielii aplicau run$e de Toua-Feou 9Tric$%'an$e' Firil%Lii /a7im: procedeu olosit (i ast#$i %n :.tre!ul Crient) Curte$anele chine$e acordau o oarte !are aten'ie !achiajului e'ei (i al un,hiilor, printre produsele aplicate a l&ndu-se o pudr# de a'#, o"'inut# din r#d#cina aceleia(i plante) *entru halen# proasp#t# (i pl#cut#, acelea(i curte$ane !estecau ructe de cui(oare) ?n secolul al _=?-lea acneea de pe a'# se trata cu pudr# de !a$#re, re!ediu nelipsit din 1 rusa de !achiaj pentru %ntre'inerea ru!use'ii) %n contrast cu preocup#rile pentru %n ru!use'area corpului era !utilarea picioarelor, %n scopuri GesteticeH) 6e!eile chine$e din epoca Tsin, erau supuse la trata!ente ori"ile, !utilante, pentru a li se !ic(ora picioarele) Ni astel de trata!ente %ncepeau din ra,ed# copil#rie, %ntre 4 (i 9 ani) Re$ultatul era un picior sco"it, cu le.ia or'at# a larsului, %n sens antero-posterior (i torsionarea de,etelor %n jurul pri!ului os !etatarsian) %n elul acesta piciorul !ulilat ajun,ea la di!ensiuni oarte !ici, %n !edie de 1 4 . 0 rin) Cu un ast el de picior era oarte ,reu de p#strat un c-chili"ru %n ti!pul !ersului, #c&nd din aceste chine$oaire, %n !ers, ade+#rate Gr&ndunici $"ur#toareH) :le purtau %nc#l'#!inte special#, cu nu!e poetice, de "as!: Glotus de ,iurH, Gcrin de aurH, Gcrini par u!a'iH etc), care au inspirat secole de-a r&ndul !ul'i poe'i chine$i) Moda picioarelor G,ra'ioaseH, %nceput# %n secolul al =-lea a d#inuit p&n# %n jurul anului 1915, cu toate e ortui i ?c ,u+ernan'ilor acelor +re!uri de a inter$ice un ast el de K R"icei "ar"ar)
135

6oarte !ulte re!edii cos!etice, despre care se +or"e(te %n +echiul tratat de !edicin# G*en-TsaoH, n-au ost, %nc#, desci rate) RIDURILE /EEI =echii chine$i tratau "olile care ur&'eau corpul cu !asaje (i e.erci'ii i$ice) *entru ridurile e'ei oloseau (i !asaje speciale, !ulte dintre !ane+re d#inuind p&n# %n $ilele noastre) @"&rciturile sau ridurile e'ei se produc din cau$a pierderii elasticit#'ii pielii, sc#derii cantit#'ii de ap# din celulele sale (i de$echili"rului dintre !u(chii e'ei, ca ur!are 7i deprinderilor (i !i!icii $ilnice) Medicina tradi'ional# chine$# olose(te !ane+re pentru rela.area !u(chilor contracta'i 2dispersii3 (i de sti!ul#ri2toni ieri3 pentru cei rela.a'i) *entru a %n'ele,e presopunctura ridurilor, este ne+oiede cunoa(terea su!ar# a !u(chilor e'ei 01i+. 343)

/i+. E9. Mu(chii e'ei t < l: *#tratul "#r"iei7 5: Triun,hiularul "u$elor7 3: 8uccinator7 4: Cr"icularul "u$elor7 5: Micul $i,o!atic7 0: Ridic#torul propriu al "uAei superioare7 7: Ridic#torul co!un al "uAci superioare (i aripii nasului7 9: *ira!idal7 9: Cr"icularul pleoapelor7 10: 6rontal)

130

%n 1@+. EN sunt pre$entate reperele anato!ice ale

H$ Iront $ 'oIi" m ,i$ r#$#i :interior

ora!en &u*<or* tar

Ioset m ,i$ r

e'ei)
/i+. EN. Repere anato!ice

PUNCTELE ENERGETICE DE PE FAA

*unctele ener,etice sau punctele chine$e(ti, pe care se ac'ionea$# cu ajutorul presopuncturii, sunt ur!#toarele 2dup# ]) >) Fa+ier, 1@+. 303:

/i+. E4. Repere ener,etice

137

Punctu 5. (u Ma% 0Burta pe=te uiB$ punct "ilateral, situat %n !ijlocul spr&ncenei, pe !ar,inea superioar# a or"itei7 este palpa"il pe +erticala care trece prin centrul pupilei) *unctul 5: T'Lan Tc$%u 0Capu &pr7ncenei sau Bam*u& &tu1o&B$ punct "ilateral, situat %n#untrul !ar,inei or"itei) *unctul 3: Min Tan, 0Si+i iu Pa atu uiB$ situat-pe pro!ontoriul de deasupra r#d#cinii nasului, %ntre spr&ncene) %n acest punct se palpea$# o !ic# isur# +ertical#, prin care trece linia !edian#) *unctul 4: ;$Lei Ne%u 08an-u pentru ap"B$ situat e.act su" nas, %n partea in erioar# a septului na$al, la unirea sa cu "u$a superioar#) *unctul 5: 3&eu Pai 0Punct c'a!rup uB punct "ilateral, situat pe !ar,inea in erioar# a o"itei, pe +erticala care trece prin centrul pupilei, %n pro un$i!e corespunde ,#urii su"or"itare, de unde iese un ner+ i!portant, cu ac'iune c+adrupl# 2de unde (i denu!irea sa3 %n a ec'iunile ochiului, urechii, nasului (i ,urii) *unctul 0: Tc$iu Tc$ia% 0)aura caninu uiB$ punct "ilateral situat su" osul !alar 2su" po!etele o"ra$ului3, %ntr-o depresiune de la ni+elul caninului, de unde (i denu!irea sa) *unctul 7: Min, H'ian, 0Prime=te par1umuri eB$ punct "ilateral situat %n (an'ul na$o-la"ial 2care pleac# de la aripa nasului (i co"oar# %n spatele co!isurii "u$elor3, pe o linie ori$ontal# care trece pe su" nas) *unctul 9: HL% Tc$ia% 0Depo6it pentru cerea eB$ puncl "ilateral situat e.terior, la ju!#tatea distan'ei dintre narin# (i "u$a superioar#, pe linia +ertical# care trece tan,ent cu aripa nasului, %n ,ur# se ,#se(te la e.teriorul arcadelor dentare) *unctul 9: Ti T'an, 0%am*aru p"m7ntu uiB$ puncl "ilateral, situat %n (an'ul naso-,enian, %n partea sa in erioar#, la ni+elul co!isurii "u$elor) Fa palpare, %n dreptul s#u pulsea$# artera acial#, %nconjurat# de o re'ea ner+oas#, si!patic#, ceea ce e.plic# i!portan'a sa %n nu!eroase a ec'iuni ale e'ei) 139

*unctul 10: Tc$en, Tc$ian, 0Str7n+e &a i'aB$ punct 2!edian, situat %ntre arcadele dentare (i "u$e, locali$at %n j(an'ul "#r"iei) PRESOPUNCTURA RIDURILOR 01i+. 373 5 < Ri!u ;upiterian$ cau$e: tensiunea 2%ntinderea3 2!u(chiului p#tratul !entonier7 - trata!ent: t%ni1ierea punctului 9 di'!er'ia 2rela.area3 punctului 10 2 < Ri!u &ocia $ cau$e: tensiunea triun,hiularului "uP$elor (i rela.area ridic#torului propriu al "u$ei superioare7 - trata!ent: t%ni1ierea punctului 0 di'!er'ia punctului 9

/i+. 37) Ridurile e'ei

11

E < Ri!u mar-ian$ cau$e: tensiunea triun,hiularului ;u$elor7 - trata!ent: t%ni1ierea punctului 0 di'!er'ia punctului 9

139

9 < Ri!u prote6ei !entare$ cau$e: tensiunea 2%ntinderea3 or"icularului "u$elor (i rela.area "uccinatorului (i ridic#torilor "u$ei superioare7 - trata!ent: t%ni1ierea punctelor 9, 0 (i 7 di'!er'ia punctului 9 N < Ri!u mercurian$ cau$e: tensiunea !u(chilor "uccinator (i $i,o!atici si rela.area or"icularului (i triun,hiularului "u$elor - trata!ent: t%ni1ierea punctelor 10 (i 9 rela7area punctului 9 4 < Ri!u unar$ cau$e: tensiunea "uccinatorului (i rela.area or"icularului "u$elor7 - trata!ent: t%ni1ierea punctelor l C (i 9 rela7area punctului 9 > < Ri!u ui Venu&$ cau$e: tensiunea !u(chilor $i,o!atici (i or"icular al pleoapelor (i rela.areacelui rontal7 - trata!ent: t%ni1ierea punctului l di'!er'ia punctelor 9, 5 (i 5 9 < Ri!u &eGua . -u pro+ine dintr-un de$echili"ru !uscular, ci dintr-o %ntindere e.cesi+# a 'esuturilor care, %n elul acesta, or!ea$# o pun,# su" ochi) *entru resta"ilirea echili"rului se +a %ni1ia punctul 57 9 < Ri! care 1ace eGcep-ie !e a re+u ". :l necesit# doar t%ni1ierea punctului l7 10 < Ri!u a'erti6"rii$ cau$e: tensiunea !u(chiului pira!idal (i rela.area !u(chiului rontal7 - trata!ent: t%ni1ierea punctului l di'!er'ia punctului 3 55 < Ri!u +7n!irii$ cau$e: tensiunea !u(chiului rontal7 - trata!ent: t%ni1ierea punctului 3 di'!er'ia punctului l Toni ierea const# din lo+ituri u(oare, cu +&r ul de,etu lui, ti!p de 30 de secunde 2o lo+itur# pe secund#3) Rela.area const# din presiune continu# cu pulpa de,etului, pe punctul respecti+, ti!p de 5-3 !inute, a+anii
140

,rij# s# sl#"i! presiunea, ti!p de 10 secunde, la iecare 15-50 de secunde) Mane+rele se e.ecut# alternati+, de !ai !ulte ori, %ntotdeauna s &r(indu-se cu rela.area punctului) /e reco!and# trei (edin'e pe $i de presopunctur#: di!inea'a, pr&n$ (i seara) *ielea respecti+# tre"uie s# ie s#n#toas#, curat# (i uscat#) Trata!entul !odern al ridurilor const# din introducerea unor ace speciale, oarte ine, %n piele, paralel cu ridul) >ceste ace sunt conectate la un aparat care ,enerea$# un curent electric special) *rin acest trata!ent se %ncearc# reacerea elasticit#'ii i"relor elastice din piele la ni+elul ridului) Bn e ect ase!#n#tor 1-ar a+ea (i presopunctur# punctelor chine$e(ti)

C>*?TCFBF =

MASAJUL TRADIIONAL JAPONE,

6oarte !ulte practici !edicale tradi'ionale chine$e au ost preluate de japone$i, unele dintre ele iind chiar per ec'ionate) 8udis!ul, introdus %n ]aponia %n secolul al =l-lea, a contri"uit la ela"orarea unor concep'ii ilo$o ice care plasau o!ul %n Bni+ers) *&n# atunci contactele cu +ecinii chine$i, de peste !are, useser# ca (i ine.istente) Bna din %n+#'#turile "udis!ului, @en, a a+ut o in luen'# decisi+# %n de$+oltarea spiritualit#'ii culturale japone$e, printre ele a l&ndu-se tehnicile pentru %n,rijirea corpului) %n secolul al _ll-lea apare GCartea despre p#strarea s#n#t#'iiH, scris# de ^osai, %n care se spunea: GToate re!ediile nu sunt !edica!ente dec&t pentru o sin,ur# "oal#, %n ti!p ce ceaiul este un re!ediu pentru !ii de "oliH) Cu +re!ea, japone$ii au descoperit +irtu'ile terapeutice ale "#ilor cu ap# cald#, care se #ceau %n sta"ili!ente speciale, unde se practicau (i !asaje) %n ]aponia ulti!elor secole !edicina era practicat# do tot elul de speciali(ti: I'i o!nipractician, echi+alentul !edicului ,eneralisi de ast#$i7 Nai(Nai internist, !edicus purus7 Ge(N 9O: Ai chirur,7 3$in(NLa acupunctor (i !o.#7 Gen(N"a o tal!olo,7 N%(NLa sto!atolo,7 3an(NLa o"stetrician7 H%net'u,i specialist %n racturi (i lu.a'ii 2ortoped37 3amba !oa(#7 Anma !asor)
14<

Masajul #cea parte (i din arsenalele terapeutice ale chirur,ilor, ortope$ilor, acupunctorilor, o"stetricienilor etc) %n tratatele de specialitate sunt !en'ionate !etode de !asaj pentru trata!entul lu.a'iilor (i racturilor) C"stetricienii practicau +ersiuni e.terne, %n ti!pul c#rora oloseau (i dierite !asaje) Bnele din !ane+re erau ase!#n#toare cu cele ale o"stetricii !oderne) ]apone$ii oloseau trei eluri de !ane+re: nete&iri 1r( m#ntri si bateri cu pal!ele, cu de,etele sau cu instru!ente speciale) %n anul 1779 a ost pu"licat un G4hid pentru !asajH 2autor >n!a Te"i1i3, iar %n 1957 un G>tlas pentru !asajH 2>n!a-@u1ai3) ?ntre pacien'ii (i !asorii acelor +re!uri se sta"ileau rela'ii de %ncredere deplin#, apt deose"it de i!portant pentru succesul trata!entului) C !are i!portan'# se acorda !asajului de ur,en'#, nu!it Iuat&u 2%n li!"a japone$#: JVa`+ia'#7 7sR`tehnic#, !etod#3) :l const# din !asajul ener,ic al unor puncte de pe corp, %n ca$uri de ur,en'#)

Iuat&u
Masajul (i alte tehnici !anuale olosite pentru reani!area "olna+ilor ,ra+i sunt !en'ionate pentru pri!a dat# %n tratatele chine$e, scrise %ntre anii 591-340 d)Dr), unul dintre acestea iind GTcheou-Deou-*ei Tsi-Tsi-6an,H 2G*rescrip'ii de ur,en'#H3) *ri!ul tratat de !edicin# de ur,en'# %n li!"a japone$# a ap#rut %n anul 1790) Mane+rele respecti+e constituiau un !arc secret, ele iind cunoscute de un oarte !ic nu!#r de !edici, %n r&ndul c#rora se p#trundea oarte ,reu) Cu +re!ea, au ost pri!i'i %n casta acestora (i c&'i+a sporti+i, pentru a putea
143

acorda pri!ul ajutor cole,ilor accidenta'i %n ti!pul antrena!entelor (i co!peti'iilor tradi'ionale de ]udo, Tarate, Tendo 2scri!# japone$#3 etc) -oii +eni'i erau pri!i'i la cursurile de pre,#tire nu!ai dup# ce erau supu(i la c&te+a pro"e dure, printre care suportarea unei (tran,ul#ri u(oare, reani!at# de unul dintre e.a!inatori cu !etoda Tuatsu) %n +echea ]aponie, cultura i$ic# (i sporturile erau la !are cinste, practicarea artelor !ar'iale iind o"li,atorii pentru sa!urai) >cestea erau: !&nuirea ar!elor de aproape: scri!# cu sa"ia7 !&nuirea ar!elor de la distan'#: scri!# cu lancea7 trasul cu arcul7 c#l#ria7 %notul7 luptele #r# ar!e: Tendo, Tarate, /u!o, ]ujutsu, >te!i 2lo+ituri pe punctele +itale3) >rtele !ar'iale erau supuse unui se+er cod etic (i estetic, e.erci'iile colecti+e ter!in&ndu-se %ntotdeauna cu ,esturi de curtoa$ie, dup# un ritual anu!e) :.erci'iile indi+iduale se ter!inau cu (edin'e de !edita'ie) %n ti!pul practic#rii artelor !ar'iale se produceau, unc ori, (i accident#ri ,ra+e, unele dintre ele necesit&nd un trata!ent de ur,en'#) *rintre !etodele olosite %n trata!entul de ur,ent# se ,Wi (ea (i Iuat&u. :a olosea percu'ia (i presiunea anu!itoi $one sau puncte de pe corp, cu de,etele, pu!nul, cotul, ,enunchiul sau c#lc&iul) *entru a i e iciente, !ane+rele rcs pecti+e erau aplicate cu !are iu'eal# (i cu !ult# preci$ie) Metoda japone$# de reani!are Tuatsu a p#truns (i %n :uropa, la %nceputul secolului __, printre pro!oton a l&ndu-se !edicul rance$ ]ules Re,nault) :l a pu"licat, %n anul 1905, un tratat intitulat GMedicina (i ar!acia ?n chine$i (i >nna!i'iH, %n care +or"ea (i de tehnicile japontX $e tradi'ionale de ur,en'#) ;oi dintre discipolii s#i, ClaudiRenoult (i :ric de binter au pu"licat %n 1900 un articol intitulat GMetod# de reani!are %n ]udoH) 144

*unctele +itale sau punctele Atemi$ olosite pentru ap#rare, sunt pre$entate %n i,) 39)

6i,) 39) *unctele +itale sau punctele >T:M? l: T:-;C 2G"re,!aH sau punctul de jonc'iune al suturilor osoase %ntre !isele parietale si rontal37 5: BTC, punct situat la r#d#cina nasului7 t T>/BM?, punct situat pe t&!ple7 4: ]?-CDB, punct G iltruH, situat ?n !ijlocul (an'ului naso-la"ial7 5: ;CTTC, punct situat pe apo iAa ii!stoida-retroaruricular#7 0: T>CD?T>T: punct situat pe "#r"ie7 A /B?B4:T/B, punctul ple.ului solar, situat %n spatele sto!acului7 T ', i 9: dou# puncte ale hipocondrului 2drept (i st&n,3, adic# pe p#r'ile lnlcrale ale re,iunii superioare a a"do!enului7 10: M^]C, punctul lupo,astrului sau punctul situat pe partea in erioar# a a"do!enului7 11 T/BR?4>-:, punctul testicolelor7 15: /D?T/B-T>-/:T/B, punctul situat pe articula'ia ,enunchiului)

145

%n ti!pul luptelor #r# ar!e sau %n alte %!prejur#ri, c&nd sur+in anu!ite accidente, se poate inter+eni de ur,en'# prin olosirea !etodei 1uatsu) *B-CT:F: TB>T/B 2dup# ]) Re,nault (i :) binter3 K dorsale 2 %,) 393

/i+. EA. *unctele dorsale 1: Cele dou# puncte cer+ico-ce alice7 5: Cele dou# puncte posterioare cer+icale7 3: =erte"ra a =D-a cer+ical#7 4: =erte"ra a =l-a dorsal#, punct de percu'ie7 5: *uncte pentru decontracturare, opuse s&nilor7 0: *ri!a +erte"r# lo!"ar#7 7: > treia +erte"r# lo!"ar#7 9: *uncte para+erte"rale, la ni+elul centurii7 9: *uncte sacro-iliace)

Bnele din aceste puncte sunt olosite (i %n !asajul +erte"ral re le.o,en)

'entra eXpe 1a-a anterioar" 01@+. 9DB

140

/i+. 9D. *unctele +entrale l: *unct cer+ical !ijlociu anterior7 5: *unct respirator7 3 (i 4: *uncte pentru !asaj epi,astric pentru percu'ie7 5 si 0: *uncte pentru !asaj antial,ic pel+i-a"do!inal 2punctul 4 se ,#se(te pe apendicele .i oid3

MANEVRE IUATSU U8OR DE E(ECUTAT pentru o'ituri a cap nete$iri "l&nde pe t&!ple (i cea #7 percu'ii u(oare cu pal!a pe re,iunea lo!"o-sacrat# 2(ale3, iar cu +&r ul de,etelor pe +erte"ra 3 lo!"ar#) pentru o'ituri a +7t percu'ii u(oare cu +&r ul de,etelor pe +erte"ra cer+ical# 7 2cea !ai proe!inent#3) pentru o'ituri a te&ticu e percu'ii cu pu!nul pe !ar,inea intern# a t#lpilor) pentru e=in < &incop" se deschide ,ura +icti!ei %n !are ,ra"#, prin ap#sarea o"ra$ului, "ilateral, cu dou# de,ete, plasate %ntre !a147

.ilare7 pentru reu(ita !ane+rei, !ai %nainte se ciupe(te o"ra$ul7 apoi se apas# ener,ic cu un,hia, %n (an'ul dintre ,in,ie (i "u$a superioar#)
3 pentru &p7n6ura-i -se taie c&t !ai repede cordonul cu care s-a sp&n$urat +icti!a, dup# care ea +a i a(e$at# pe un scaun, po$i'ie care %i poate a+ori$a reluarea respira'iei prin ur!#toarele !ane+re: !asajul ce ei (i percu'ia +erte"rei 7 cer+ical# cu +&rul unui de,et7 'inerea unei 'i,arete aprinse l&n,# de,etul !are de la piciorul +icti!ei) 3 pentru o'ituri e primite @n partea anterioar" a +7tu ui 0 arin+eB -+icti!a este a(e$at# pe un scaun, apoi i se percuta +erte"ra cer+ical# 7) TE%NICI DE REANIMARE
l

Pentru &incop". a - +icti!a st# pe spate, cu "ra'ele %n cruce7 sal+atorul, %n,enuncheat la picioarele sale, +a presa cu a!"ele !&ini %n partea in erioar# a a"do!enului, de la pu"is, alunec&nd pro,resi+ c#tre coaste, %!pin,&nd de jos %n sus +iscerele a"do!inale su" torace, !u(chiul dia ra,! ,#sindu-se %n po$i'ie de e.pira'ie or'at#7 ur!ea$# !o!entul cel !ai i!portant, care const# din ap#sare puternic# cu de,etele pe ulti!ele coaste, %n ti!p ce %ncheietura !&inilor apas# %n sco"itura or!at# la ni+elul ple.ului solar) Br!ea$# o re la.are "rusc# 2a presiunii3, ac'iune %nso'it# de un stri,#t al sa+atorului 2Tiai3) %n acel !o!ent, sal+atorul e.ecut# o s#ritur# p&n# la capul +icti!ei) %nainte de a ac'iona, sal+atorul inspir# pro und, c7i apoi s# e.pire rapid (i pro und, cu producerea unui (u

149

ierat) *rin aceast# !ane+r# se ac'ionea$# asupra ener,iei Dara, asupra respira'iei, prin inter!ediul !u(chiului dia ra,! (i asupra ini!ii 2!asat# indirect de c#tre acest !u(chi3) " - +icti!a a(e$at# cu a'a %n jos (i !&inile %n cruce7 se percuta +erte"ra cer+ical# =?? 2cea !ai proe!inent#37 %n sincopa si!pl# sunt su iciente c&te+a "#t#i u(oare) Mane+rele Tuatsu sunt olosite ca antidoturi pentru lo+iturile pri!ite %n ti!pul practic#rii unor sporturi tradi'ionale, ca >te!i (i ]udo1a, ele put&nd pro+oca, dup# ca$, constric'ia sau dilata'ia +aselor) Tuatsu este o !etod# re le.o,en#) :a poate i olosit# ca trata!ent de ur,en'#, !&inile (i picioarele sal+atorului contri"uind la reani!area +icti!ei) Mane+rele Tuatsu di er# de tehnicile de reani!are, care au ca o"iecti+ principal !en'inerea +icti!ei %n +ia'# cu ajutorul a nu!eroase tehnici instru!entale) Tuatsu olose(te tehnici !anuale si!ple, care per!it reluarea acti+it#'ii aparatului cardio-respirator, printre care !asajul cardiac, "i!anual e.tern 2 i,) 413)

6i,) 41) 14 9

Tuatsu este ine icient c&nd (ocul a ost oarte puternic sau c&nd s-au produs le$iuni +iscerale (i +asculare, %n astel de ca$uri se indic# transportarea +icti!ei c&t !ai repede %ntr-un ser+iciu speciali$at, Tuatsu iind nu nu!ai inutil, dar (i periculos) Medicina tradi'ional# japone$# !ai olose(te (i alte !etode: ric'ii cu pudre +e,etale, cu oi de ceap# 2din interiorul "ul"ului3, cu dro,uri %n+elite %ntr-o "ucat# de p&n$# (i introduse %ntr-un tu" de "a!"us 2pentru e ecte seda'i+e3)

S#iat&u
:ste un !asaj si!plu, care const# din presiuni e.ercitate cu pulpa de,etului, %n anu!ite puncte de pe piele 2%n li!"a japone$# 3$iD de,et (i ateR`presiune3) /hiatsu a intrat %n arsenalul terapeutic japone$ la %nceputul secolului __, c&nd ,u+ernul a le,i erat !asajul ca !etod# o icialii de trata!ent, %n acea +re!e se practicau %n ]aponia trei eluri de !asaj: anma 2!asajul tradi'ional3, ma&a;u !iM tip occi!enta (i S#iat&u. /hiatsu a ost reactuali$at (i pus %n practic# la s &r(itul secolui __, de c#tre cunoscutul terapeut japone$ To1ujiro -a!i1oshi) :l se practic# ast#$i %n %ntrea,a ]aponie, %n ui'i !ele decenii p#trun$&nd %n /B> (i %n unele '#ri occidentale) *unctele /hiatsu corespund, %n !area lor !ajoritate, cu principalele puncte de acupunctura sau presopunctur#) >su pra lor (i %n re,iunile %n+ecinate se e.ercit# presiuni cu de,etele !ari de la !&n#, sin,ure sau al#turate cu restul dt ,etelor sau cu pal!ele) ?n ti!pul !ane+relor ener,ii)i !asorului se scur,e %n corpul pacientului) Masorii pro esie U ni(ti %(i do$ea$# presiunea %n unc'ie de re,iunea pe care si ,#sesc punctele respecti+e) *e cele !usculoase se olosea ap#s#ri ener,ice, echi+alente cu ap#sarea unei ,reut#'i de l n 1,, aplicate %n acel loc) ;o"&ndirea unei ast el de apreciet i 150

de practic#, se o"'ine dup# o lun,# e.perien'# (i dup# e.erci'ii e ectuate pe o "alan'#) *resiunea !a.i!# olosit# echi+alea$# cu ap#sarea "alan'ei p&n# c&nd acul respecti+ ajun,e la ci ra 10 21,3) *entru cap (i a"do!enul superior se olose(te o presiune e,al# cu 7 1,, iar pentru e'ele laterale ale ,&tului (i a"do!enul in erior %ntre 4-4,5 1,) *resiunea se e.ecut# +ertical, ti!p de 5-10 secunde, ur!at# de o pau$# de 30-40 secunde) Mane+ra se e.ecut# de apro.i!ati+ 10 ori) /hiatsu se olose(te pentru oarte !ulte su erin'e: dureri de orice el, ne+ral,ii, ast! "ron(ic, inso!nie, cra!pe !usculare, o"oseal#, enure$is, constipa'ie, i!poten'# se.ual#, ri,iditate etc) Ca (i !asajul clasic (i cel tradi'ional chine$, si acest !asaj poate i olosit su" or!# de auto!asaj)
AUTOS%IATSU PENTRU INSOMNIE

?nso!nia este printre principalele "ene iciare ale !etodei /hiatsu) /e aplic# seara, %nainte de culcare) Fa %nceput se e.ecut# $ilnic, apoi de dou#-trei ori pe s#pt#!&n# (i chiar nu!ai o dat#) /e %ncepe cu punctele situate la "a$a osului occipital, apoi se trece pe cele para+erte"rale cer+icale, interscapulare, 01i+. 4537 se continu# pe e'ele laterale ale ,&tului, pe t&!ple 01i+. 433 (i pe pal!e 01i+. 443)

/i+. 99.

15 1

AUTOS%IATSU COSMETIC *entru !en'inerea suple'ei pielii (i a!eliorarea tonusului !uscular de la ni+elul e'ei (i ,&tului, pot i sti!ulate punctele !en'ionate %n 1@+. 9N.

/i+.9N.

S%IATSU PENTRU VI)OARE SE(UALA Mane+rele respecti+e se e.ecut# nu!ai %ntre parteneri) /e %ncepe cu cre(tetul capului, apoi ener,ic pe punctele situate de o parte (i alta a coloanei lo!"o-sacrate 2 %,) 403 pe t#lpi 01i+. 473, pe a"do!en 01i+. 9CB$ pe coapse, pe e'ele anterioare)

/i+. 94.

/i+. 9>.

/i+. 9C.

Nedin'a se ter!in# cu nete$iri "l&nde, cu +&r ul de,etelor, pe cea #, spate, coapse, ,le$ne, t#lpi, ,&t, piept, aljdo!en, "ra'e (i pal!e) 2

155

AUTOS%IATSU PENTRU DURERI DE CAP

/e reali$ea$# prin presiuni pe linia !edian# a capului, apoi pe liniile paralele p&n# la "a$a osului occipital (i %n continuare para+erte"ral cer+ical 01@+. 9AB (i prin presiuni pe e'ele laterale ale ,&tului si %n jurul ochilor 01i+. 503, apoi pe pal!e 01i+. 443 (i pe t#lpi 01i+. 473)

/i+. 9A.

C>*?TCFBF =?

MASAJUL TRADIIONAL INDIAN

*entru +echii indieni corpul era Gunealta indispensa"il# a su letului, "arca care %l poart# de cealalt# parte a oceanului +ie'ii, #r# de care li"ertatea inal# ar i i!posi"il#H) >dep'ii tantris!ului spuneau c# #r# %n,rijirea corpului nu este posi"il# per ec'iunea !oral# (i nici ericirea) *entru (colile ascete, corpul constituia un pericol pentru pro,resul spiritual, !oti+ pentru care el tre"uie st#p&nit) >l'i ,&nditori au !ers !ai departe, consider&nd constr&n,erile (i su erin'ele i$ice ca o necesitate pentru per ec'ionarea interioar#, ajun,&nd, %n elul acesta, la sinucideri) Ni !edicina tradi'ional# indian# acorda o !are aten'ie pre+enirii "olilor, printre !ijloacele olosite a l&ndu-se !i(carea, %n acest scop +echii indieni practicau luptele, c#l#ria, scri!a cu sa"ia si "astonul, +&n#toarea etc) *entru pre+enirea "olilor se !ai oloseau "#i (i !asaje, %n anii 5500-1500 %) Dr) %n centrele ur"ane din ?ndia, care a+ea str&nse le,#turi cu Mesopota!ia, e.istau s#li pu"lice pentru "#i (i du(uri, ale c#ror pa+aje, construite din piatr#, erau %nclinate pentru scur,erea apei) %n unele sta"ili!ente se ,#seau instala'ii pentru "#i !edicinale (i s#li pentru "#i de a"uri, %n toate sta"ili!entele !asajul era nelipsit, cea !ai %ntre"uin'at# !ane+r# iind cea aplicat# asupra !u(chilor ,&tului (i e'ei, nu!it# c#am*ooin+$ de unde a+ea s# deri+e, !ult !ai t&r$iu, ter!enul en,le$, &#ampooin+. %n literatura popular# +edic# se +or"e(te de +irtu'ile terapeutice (i puri icatoare ale apei a 15 lu+ii, printre care: 154

4an,ele 2pentru oprirea supura'ici pl#,ilor3, ]n!niii! 2pentru "ron(it#, inapeten'#, leucoree etc)3, Tishna 2pniiiu rahitis!, tuse, litia$# renal#3, ?ndus 2pentru dureri reu!atis!ale3 etc) Masajul %ntre,ului corp %ncepea cu ric'ii ener,ice ale capului, %ntotdeauna olosindu-se un,eri cu ulei de plante, cel !ai c#utat iind cel de sesa!) *entru +indecarea "olilor, dar !ai ales pentru pre+enirea lor, %n ?ndia se !ai olosea o !etod# ori,inal#, ^o,a, care ulterior a+ea s# se r#sp&ndeasc# %n %ntrea,a lu!e) Masajul indian tradi'ional este una din cele !ai +echi (i populare practici aMur-+edice, scopul s#u principal iind toni icarea or,anis!ului) :l se ,#se(te %n arsenalele terapeutice tradi'ionale indiene ^o,a (i Tantra) >st#$i, !asajul tradi'ional indian se practic# pe scar# !are %n 'ara sa de ori,ine, +echile !ane+re d#inuind p&n# %n $ilele noastre7 const# din ric'iuni liniare, cur"e sau spiralate, e.ecutate cu +&r ul de,etului) C caracteristic# a !asajului indian este practicarea pe o piele uns# cu uleiuri e.trase din se!in'e de di erite plante: K uleiul de mu6tar este cel !ai "un pentru !asaj, a+&nd ur!#toarele propriet#'i: acti+ea$# circula'ia ener,iei din corp, re+i,orea$# %ntre,ul or,anis!, cur#'# porii, pi,!entea$# pielea etc) Fa s &r(itul !asajului 2,eneral sau par'ial3, !asorii indieni pun c&te+a pic#turi de ulei de !u(tar %n ur!#toarele re,iuni ale corpului pacientului: pleoape, %n nas, %n urechi, pe o!"ilic etc) ?ndica'ii: o"oseal#) uleiul de m'line se olose(te pentru capacitatea sa de captare a radia'iilor calorice7 uleiul de 'e'am ne,ru cu care se !asea$# pielea capului 2 ric'iuni3, a+ori$ea$# a"sor"'ia ener,iei +itale 2prana37 155

Masajul tradi'ional indian !ai olose(te (i alte uleiuri, %n di+erse co!"ina'ii: <pentru @m*un"t"-irea memoriei. ric'iuni ale capului cu ulei de !u(tar 2100 !l3 4- ulei de le!n de s&n tal 23 pic#turi3 g ulei de !i,dale dulci 25 lin,uri'e37 pentru @nt"rirea p"ru ui. ulei de sesa! ne,ru 250 c!c3 g ulei de !i,dale 250 c!c37 pentru cre=terea 'ita it"-ii 2"#r"a'i3: ulei de !u(tar g pudr# de curcu!a 2un +&r de cu'it3, %nc#l$it, iltrat, apoi a!estecat cu ulei de sesa!7 <pentru &timu area + an!e or en!ocrine =i @n &co< puri co&metice 2 e!ei3: ulei de sesa! 250 !l3 g ulei de !i,dale dulci 250 !l3 g ulei de cocos 250 !l3 g ulei de ,er!ene de ,r&u 210 !l3 g ulei de le!n de santal 23 pic#turi37 < pentru *o i reumatice. ulei de !u(tar 255 !l3 g ulei de !#sline 255 !l3 g ulei de arahide 255 !l3 g ulei de nuc# 255 !l3 g ulei esen'ial de eucalipt 25 pic#turi3 g ulei de Vinter,reen 25 pic#turi3) *entru !asajul ,eneral este ne+oie de o practic# de cel pu'in dou# s#pt#!&ni, ti!p %n care pot i %nsu(ite !ane+rele sale de "a$#) Masajul tradi'ional indian se olose(te (i su" or!# de aut%ma'a+- :l se ace di!inea'a, dup# sculare, %ntr-o %nc#pere %nc#l$it#, o dat# pe s#pt#!&n# sau $ilnic) %ntre,ul corp, de la cap p&n# la picioare, se un,e cu unul din uleiurile !en'ionate !ai %nainte, sau la capitolul GMasajul clasicH) /e e.ecut# presiuni ener,ice cu pal!ele (i de,etele, pe cap, "ra'e, !&ini, torace, a"do!en, ,a!"e (i picioare) >uto!asajul durea$# 10 !inute) ;up# !asaj ur!ea$# o pau$# de 5 !inute, ti!p %n care su"iectul %(i spal# din'ii, apoi ace un du( c#ldu', #r# s#pun, rec&nd pielea c&t !ai "ine, p&n# la %ndep#rtarea ule150

iului) /e poate olosi (i pu'in (a!pon pentru cur#'area uleiului de pe p#r) %n ti!pul !asajului tradi'ional se pot sti!ula, prin !ane+re "l&nde, c&te+a puncte G+italeH 2!ar!as3 situate pe ,a!"e, %n apropierea unor puncte de acupunctura (i presopunctur#) Tot %n ?ndia se !ai practic# !asajul tradi'ional S#anta a la copiii !ici, p&n# la +&rsta de un an)

CAPITOLUL VII

VIBROMASAJUL ELECTRIC
=i"ra'iile !anuale, despre care a! +or"it %ntr-un capitol anterior, pot i %nlocuite cu +i"ra'ii !ecanice, produse de aparate electrice speciale, de di erite !#ri!i, unele dintre ele iind ac'ionate cu "aterii) :le produc oscila'ii e,ale, cu un rit! constant, care poate i re,lat %n unc'ie de indica'ii: crescut pentru trata!entul durerilor (i sc#$ut pentru toni ierea !u(chilor) =i"ratoarele electrice sunt dotate cu dispo$iti+e (i accesorii con ec'ionate din p&n$# re$istent#, !aterial plastic sau cauciuc) >ccesoriile !icilor aparate, indi+iduale, sunt a"ricate din cauciuc natural, !oale) 6or!a lor este di erit#: perii "oante, +entu$e, Gelectro$iH cu +&r uri tocite, !oi, pentru +i"ra'ii puncti or!e etc) =i"ro!asajul electric poate i ,eneral sau par'ial, durata sa iind de 3-15 !inute) :l se e.ecut# %n ti!pul $ilei, niciodat# seara, deoarece pro+oac# inso!nii) ;up# trata!ent, se reco!and# un repaus de 10-15 !inute) C&nd trata!entul este dureros, el se +a %ntrerupe, ur!&nd a i reluat a doua $i, a+&nd ,rij# ca durata s# ie scurtat#) =i"ro!asajul electric poate e.acer"a durerile e.istente) %n acest ca$, durata +a i scurtat#, iar (edin'ele r#rite pentru un ti!p) Trata!entul se e.ecut# nu!ai pe o piele s#n#toas#, %n unele prospecte se reco!and# aplicarea de po!e$i sau un,uente speciale) Ca (i !asajul clasic, (i =i"ro!asajul electric poate i aplicat %n scopuri i,ienice (i terapeutice)
158

Vi*roma&a;u i+ienic
*rincipalele sale ac'iuni: acti+ea$# circula'ia s&n,elui, %!"un#t#'e(te apro+i$ionarea 'esuturilor (i or,anelor cu su"stan'e nutriti+e si accelerea$# eli!inarea de(eurilor to.ice) =i"ro!asajul electric 2,eneral sau par'ial3 poate i olosit, %n pri!ul r&nd, %n scopuri i,ienice, de trei ori pe s#pt#!&n#, cu o durat# de apro.i!ati+ 15 !inute) =i"ro!asajul ,eneral se e.ecut# pe %ntre,ul corp, cu peria de cauciuc, prin deplas#ri ?pn,itudinale, %n sensul circula'iei de %ntoarcere a s&n,elui 2circula'ia +enoas#3, de-a lun,ul !u(chilor, %ncep&nd de la picioare, continu&nd apoi pe a"do!en, torace, !e!"re superioare, ,&t (i cea #) =i"ra'iile +or i re,late %n unc'ie de scopul ur!#rit: rec+en'# redus# pentru sti!ulare (i crescut#, dar cu a!plitudine !ic#, pentru rela.are) )ndicaii 3 @mpie!icarea c"!erii p"ru ui =i @mpotri'a 1orm"< rii m"tre-ii =i"ro!asaj liniar, %ncep&nd de la runte p&n# la cea # 01i+. N5B$ $ilnic c&te 5 !inute)
S^.

/i+. N5.

159

3 @ntre-inerea tenu ui$ @mpotri'a ri!uri or =i !imi< nuarea -e&utu ui +r"&o& &u*cutanat !e pe 1a-" =i"ro!asaj liniar (i circular pe "#r"ie, pe o"raji p&n# la t&!ple, pe runte, spre $ona p#roas# a capului, %n special asupra ridurilor, 5 !inute $ilnic, 01i+. 513) 3 @ntre-inerea pie ei +7tu ui =i"ro!asaj liniar pe a'a anterioar# a ,&tului (i supracla+icular 01i+. 513, 3 !inute $ilnic) 3 Con&o i!area &7ni or =i"ro!asaj cu +entu$a, la %nceput 'inut# pe loc, apoi %n(uru"at# "l&nd, %n jurul !a!elonului7 ti!pul ur!#tor, !asaj liniar cu peria (i GelectrodulH ales, lon,itudinal spre u!eri 01i+. 553) Mane+rele se e.ecut# nu!ai pe s&nii s#n#to(i, succesi+, ti!p de 5-3 !inute, di!inea'a (i seara)

/i+. N2.

3 Ce u ita =i"ro!asaj ener,ic, cu peria, pe $onele respecti+e, apoi "ateri u(oare cu +entu$a sau !i(c#ri rotati+e, ur!ate de !asaj liniar, ener,ic)

100

Trata!entul se e.ecut# de dou# ori pe $i, durata unei (edin'e iind de 0-9 !inute) 3 O*e6itate. aceea(i tehnic# ca pentru celulita)

Vi*roma&a; u me!ica
)ndicaii 3 Artro6" cer'ica "$ tortico i& =i"ro!asaj local 01i+. 533, de dou# ori pe $i, c&te 5-10 !inute) 3 Artro6" co oana 'erte*ra "$ ta ie !e1ectuoa&" =i"ro!asaj para+erte"ral, de sus %n jos (i in+ers, !asaj liniar scurt, spre apo i$ele spinoase (i spre o!opla'i (i u!eri 01i+. 533, 1-5 ori pe $i, ti!p de 5-9 !inute)

/i+. N9.

3 Artro6"$ artrit" m7ini =i"ro!asaj liniar, cu peria pe !&ini 01i+. 543, =i"ro!asaj u!eri (i "ra'e) 101

3 Artro6"$ artrita =o !u ui =i"ro!asaj cu peria, pe sacru!, (old, ese, coapse 01i+. 553, 1-5 ori pe $i7 +i"ro!asaj a"do!inal in erior, re,iunea in,hinal# (i picioare)

6i,) 55) 3 Atro1ie mu&cu ar" =i"ro!asaj local, apoi rotati+ (i lon,itudinal7 +i"ro!asaj para+erte"ral, di!inea'a (i seara, c&te 0-10 !inute) =i"ro!asaj ,eneral, de trei ori pe s#pt#!&n#, c&te 5-10 !inute) 3 Bron=it"$ tu&e =i"ro!asaj "l&nd cu peria, rotati+ (i liniar, apoi "ateri u(oare cu +entu$a, pe spate) 3 Con&tipa-ie =i"ro!asaj cu peria sau +entu$a 2cea !ai e icace3, pe a"do!en, (ale (i ese, apoi nete$iri liniare (i circulare, pe a"do!en 2de la dreapta spre st&n,a3, de dou# ori pe $i, ti!p de 5-15 !inute) 3 Crampe =i !ureri mu&cu are =i"ro!asaj local cu peria sau +entu$a, prin !i(c#ri rotati+e sau lon,itudinale, o dat# pe $i, 9-10 !inute) 3 De1orma-ii a e co oanei 'erte*ra e. ci1o6"$ &co io< 6"$ ci1o&co io6" =i"ro!asaj cu peria de-a lun,ul coloanei +erte"rale, coastelor, lo!"ar, c&tre apo i$ele spinoase 01i+. NE (i 553, 542

(i de-a lun,ul crestelor oaselor "a$inului, o (edin'# pe $i, ti!p de 10 !inute) 3 Dureri !e cap =i"ro!asaj "l&nd 2total nedureros3 pe runte, t&!ple (i cea #, o dat# pe $i, ti!p de 5-10 !inute7 +i"ro!asaj $ilnic la ni+elul picioarelor, coapselor, de dou# ori pe s#pt#!&n#, ti!p de 5-10 !inute7 !ane+rele pot i olosite (i %n !i,ren#, %naintea apari'iei cri$elor speci ice) 3 Entor&e$ uGa-ii =i"ro!asaj "l&nd, ,radat, %n unc'ie de sensi"ilitatea "olna+ului, pe articula'iile %n+ecinate, s#n#toase, de dou# ori pe $i, c&te 5-10 !inute) ;up# c&te+a $ile, !asaj oarte "l&nd pe articula'ia "olna+#) 3 /racturi 2trata!entul +a i nu!ai secundar trata!entului ortopedic3 =i"ro!asaj oarte "l&nd, cu peria, %n jurul racturii 2niciodat# pe ractur#3, prin !i(c#ri circulare (i lon,itudinale, apoi nete$iri pe %ntre,ul se,!ent 2!e!"ru3, pentru acti+area circula'iei, de dou# ori pe $i, c&te 5-10 !inute) 3 %ematom %n pri!ele $ile, +i"ro!asaj cu +entu$a pe locurile %n+ecinate, apoi cu peria, "l&nd, pe locul "olna+, 1-5 ori pe $i, pro,resi+ ajun,&ndu-se la 5 !inute) 3 Impoten-" &eGua " 8ateri u(oare, apoi !i(c#ri circulare cu +entu$a , re,iunea lo!"o-sacrat# (i pe linia !edian#, de la o!"ilic p&n# la si! i$a pu"ian#, de dou# ori pe $i, c&te 9-15 !inute) 3 Ne'ra +ie =i"ro!asaj "l&nd cu peria, liniar (i rotati+, pe re,iunea dureroas#, de dou# ori pe $i, apoi para+erte"ral 103

%n re,iunile %n+ecinate, de dou# ori pe $i, c&te 5-3 !inute) 3 Ne'ra +ia !e tri+emen ;ac# locul este dureroas, +i"ro!asaj pe re,iunea s#n#toas# 2pe cel#lalt !a.ilar3, de dou# ori pe $i, c&te 3-5 !inute) 3 Ne'ro6" =i"ro!asaj oarte "l&nd pe cap, cea #, para+erte"ral (i re,iunile %n+ecinate, o (edin'# pe $i, ti!p de 3-10 !inute) 3 O*o&ea " =i"ro!asaj la ni+elul capului, ce ei (i pe re,iunile %n+ecinate, 1-5 ori pe $i, ti!p de 10 !inute) 3 Para i6ia 1acia " =i"ro!asaj local cu peria, de dou# ori pe $i, ti!p de 5-9 !inute) 3 Pare6a =i para i6ia mem*re or in1erioare =i"ro!asaj pe es#, coaps#, ,a!"# (i picioare 2 i,) N4$ 57 (i 593, 1-5 ori pe $i, c&te 5-9 !inute, apoi +i"ro!asaj para+erte"ral, 5-3 !inute)

/i+. N4. 549

/i+. N>.

/i+. NC.

3 Pare6a &au para i6ia mem*re or &uperioare =i"ro!asaj pe u!eri, "ra'e (i !&ini 01@+. 593, di!inea'a (i seara, c&te 3-5 !inute, apoi +i"ro!asaj pe spate, cea # (i u!eri, o dat# pe $i, 9-10 !inute)

/i+. NA.

3 Picior p at$ picioare Y+re eZ &au o*o&ite =i"ro!asaj pe coapse (i picioare 01i+. 57 (i 593de dou# ori pe $i, c&te 5-10 !inute, apoi %n re,iunea lo!"osacrat#, o dat# pe $i, ti!p de 5-0 !inute) 3 Sc ero6" @n p "ci =i"ro!asaj para+erte"ral dorsal, o dat# pe $i, c&te 5-10 !inute7 +i"ro!asaj ,eneral de 3 ori pe s#pt#!&n#, c&te 515 !inute) 3 Sur!itate$ 6+omote @n urec#i =i"ro!asaj cu peria %n jurul urechii, de 5-3 ori pe $i, c&te un !inut, apoi nete$irea pa+ilionului urechii respecti+e 2tot cu peria3) 3 Tu *ur"ri circu atorii a e mem*re or in1erioare =i"ro!asaj pe spate, (ale (i ese cu +entu$a, apoi nete$iri cu peria de-a lun,ul ,a!"elor (i picioarelor 01i+. 593, de 1-5 ori pe $i, c&te 9-10 !inute)

105

3 Um"r !urero& 2artrit#, artro$#,reu!atis! !uscular3 =i"ro!asaj local 01@+. 593, de dou# ori pe $i, c&te 3-5 !inute) *e p#r'ile dureroase se olose(te peria, ulti!ele !ane+re iind circulare, oarte "l&nde) 3 Varice =i"ro!asaj pe spate, (ale, ese cu +entu$a, apoi nete$iri cu peria pe ,a!"e (i picioare) =i"ro!asaj %n re,iunea a"do!inal# in erioar# 2 oarte i!portant3, 1-5 ori pe $i, c&te 5 !inute) Mar,inile ulcerului +aricos pot i !asate oarte "l&nd cu peria !oale) -u se !asea$# +enele in la!ate)

Vi*roma&a;u &porti'
%n $ilele noastre !asajul este nelipsit din +ia'a unui sporti+, chiar (i %n a ara co!peti'iilor, c&nd este olosit pentru p#strarea unei "une or!e i$ice) Masajul de %ntre'inere 2,eneral3 +i$ea$#, %n pri!ul r&nd, sti!ularea circula'iei s&n,elui la ni+elul !u(chilor !ai pu'in solicita'i %n ti!pul co!peti'iei) /e e.ecut# $ilnic, ti!p de 5-10 !inute) Vi*roma&a;u !inaintea competi-iei +i$ea$# sti!ularea siste!ului ner+os (i cre(terea suple'ei !u(chilor) :l se e.ecut# cu peria, pe %ntre,ul corp, insist&ndu-se pe !u(chii care +or i solicita'i %n ti!pul co!peti'iei) Vi*roma&a;u !up" antrenament &au competi-ie se e.ecurt# cu peria pentru sti!ularea eli!in#rii de(eurilor str&nse la ni+elul !u(chilor (i articula'iilor) Bn ast el de !asaj este ,eneral, insist&ndu-se pe !u(chii cei !ai solicita'i) ;urata este de 3-5 !inute) =i"ro!asajul contri"uie la alun,area o"oselii) U 100

Vi*roma&a; terapeutic$ pentru re acerea ener,iei consu!ate %n ti!pul e ortului, !ai ales la ni+elul !u(chilor, tendoanelor (i articula'iilor) =i"ro!asajul se !ai poate %ntre"uin'a, a(a dup# cu! a! +#$ut, la trata!entul unor su erin'e ortopedice: entorse, lu.a'ii, racturi)

BIBLIO)RA/IE
1) 8erlescu :), Dici%nar encicl%!edic de balne%cli( mat%l%,ie :ditura Ntiin'i ic# (i :nciclopedic#, 8ucure(ti, 1995) 1) 8ieder!ann *), Kibr%ma''a,e electriPue ?nst) >esculap, Fiechtenstein, 1971) 1) 8oi,eM, M), /anuel de ma''a,e ( :ditions Masson, *aris, 1970) 1) 8onneton >) M), Le6 miracle' du 'Qam!at$iPue :ditions Delios, *asris, 1979) 1) 8orsarello ]), Le ma''a,e dan' la medecine c$in%i'e :ditions Maisonneu+e, 1979) 1) 8ossM ]), )a'e' neur%bi%l%,iPue' de' re1le7%( t$era!ie' :ditions Masson) *aris, 1979) 1) 8ossM ]), ;) *rat)*radal, Taillander ]), Le6 micr%( 'Q'teme' de lAacu!uncture :ditions Masson, *aris, 1994) 1) ChaitoV F), /a''%tera!ia neur%mu'c%lare :di$ioni di red, studio reda$ionale, Co!o, 1993) 9 C$echororoVs1i D), La !ratiPue de' ma''a,e' :ditions /e,hers, *aris, 1970) 10) ;er!eMer ]), Pr%ie,e& et '%i,ne& "%tre !eau :ditions >ndrillon, /oissons, 1979) 10) :dde 4), PratiPue de' ma''a,e' c$in%i' :ditions Fe Courrier du li+re, *aris, 1979) 10) :dde 4), La medecine aQur("ediPue :ditions ;an,les, /t) ]ean de 8raMe, 1995) 10) 4reissin, D) - *reis D), ;%l%nna "ertebrale e 'a( lute :d) /tatic /RF, Milano) 10) Duard *)-bon, Min,, 3%in' et tec$niPue' du c%r! en ;$ine au Ra!%n et en nde :ditions 8er, ?nternational, *aris, 1971) 109

15) lonescu >drian, /a'a+ul , :ditura >??, 8ucure(ti, 1994) 15) ?r+in ^) ba,en+oord, LAAcu!uncture 'an' ai,uille' !ar le ma''a,e +a!%nai' :ditions Tchou, /aint Fo, 1970 15) ?+an /), Pre'%!unctura :ditura C)-)?) GCoresiH, 2edi'ia ?=3, 8ucure(ti, 1997) 15) Tohlrausch b), /a''a,e de' &%ne' re1le7e' :ditions Masson, *aris, 1975) 15) Fa+ier ])>), Utili'ati%n manuelle de' !%int' dAacun!uncture du "i'a+e en e't$etiPue :ditions Maloine, *aris, 1977) 15) Marcu =), /a'a+ 6i Finet%tera!ie- :ditura /portTuris!, 8ucure(ti, 1993) 15) Menarini ;), AA manuale del ma''a,,i% drenante i,ien%(e'tetic% :dichar!e, Milano, 1977) 15) Miiller-;a+id M)6), Le6 re1le7%t$era!ie' :dition Ret$, *aris, 1991) 15) -a!i1oshi T), T$e%rie et !ratiPue du 3$iat'u :ditions 4uM le *tat, *aris, 1990) 15) -o,ier *)M)6), LAauriccul%t$era!ie :ditions Maisonneu+e, 1990) 15) Re,i!"eau Dr), /anuel de ma''a,e !%nctural et de' !le7u' ( :ditions Maloine, *aris, 1979) 15) Ro idal ]), D%(ln :ditions /i,nal, Faussane, 1979 15) Ru ier)]):), Trite !ratiPue de ma''a,e :ditions ;an,les, /t ]ean de 8raMe, 1979) 15) Teirich-Feu"e D), )inde,eLeb'ma''a,e( /a''a,e du ti''u c%n+%ncti1 dan' Ie' &%ne' re1le7e' 4usta+ 6ischer =erla,, /tutt,art, 1901)

54.

CUPRINS
5 7 7 7 15 15 19 19 19 51 55 55 53 53 53 54 54 54 54 55 50 50 59 35 35 37 39 171

?-TRC;BC:R:)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) C>*) ?) -C<?B-? ;: >->TCM?:))))))))))))))))))))))))) /tructuri anato!ice)))))))))))))))))))))))))))))))))))))) *ielea))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) <esutul su"cutanat)))))))))))))))))))))))))))))))))))) Casele)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) >rticula'iile)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Tendoanele))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Mu(chii)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) -er+ii))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Re,iunile anato!ice))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 6a'#)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 4&t))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) /pate)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Nale)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Torace 2cutia toracic#3)))))))))))))))))))))))))))))) >"do!en))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 6ese)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Me!"rul superior 2toracic3))))))))))))))))))))))) Me!"rul in erior 2pel+in3))))))))))))))))))))))))) C>*) ??) M>/>]BF CF>/?C))))))))))))))))))))))))))))))))))) ?storic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Cu! ac'ionea$# !asajul)))))))))))))))))))))))))))))))) Mane+re de !asaj)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) -ete$irea)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 6ric'iunea))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 6r#!&ntatul))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

8aterea))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) =i"ra'ia)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) >lte !ane+re))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Mane+re %nso'itoare))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul structurilor anato!ice))))))))))))))))))))) *ractica !asajului)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) *roduse pentru !asaj))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul !edical)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) ?ndica'iile !asajului))))))))))))))))))))))))))))))))) > ec'iunile aparatului loco!otor)))))))))) Fa ni+elul articula'iilor))))))))))))))))))))) Fa ni+elul oaselor))))))))))))))))))))))))))))) Fa ni+elul !u(chilor)))))))))))))))))))))))) > ec'iunile siste!ului ner+os))))))))))))))) > ec'iuni !eta"olice))))))))))))))))))))))))))))) > ec'iunile aparatului cardio-+ascular)) > ec'iunile aparatului respirator))))))))))) > ec'iunile aparatului di,esti+)))))))))))))) > ec'iuni ortopedice))))))))))))))))))))))))))))) Masajul i,ienic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) >uto!asajul))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul sporti+)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul estetic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul sen$iti+))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul erotic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) >lte or!e de !asaj))))))))))))))))))))))))))))))))) Contraindica'iile !asajului)))))))))))))))))))))))))) C>*) ???) M>/>]BF R:6F:_C4:-)))))))))))))))))))))) Masajul !uscular re le.o,en)))))))))))))))))))))))) Masajul conjuncti+ re le.o,en)))))))))))))))))))))) Tehnica !asajului conjuncti+ re le.o,en))))))) *rincipalele indica'ii)))))))))))))))))))))))))))))))))))) 175

40 41 45 45 40 50 51 54 54 54 55 59 59 59 01 05 03 03 04 04 00 70 75 73 73 74 70 79 90 94 99 99

Masajul +erte"ral re le.o,cn)))))))))))))))b))))))) Tehnic#)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Coresponden'ele +erte"relor cu unele or,ane, unc'ii, "oli (i ac'iunea re$ultat# dup# !ane+rele a!intite)))))))))))))))))))))))))))) 4hid terapeutic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul re le.o,en al t#lpilor (i al picioarelor 4hid terapeutic)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul re le.o,en al !&inilor))))))))))))))))))))) 4hid terapeutic))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul lin,ual re le.o,en))))))))))))))))))))))))))))) Masajul endona$al re le.o,en))))))))))))))))))))))) Masajul re le.o,en pe ureche))))))))))))))))))))))) C>*) ?=) M>/>]BF TR>;?<?C->F CD?-:@))))))) Tehnici))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul ener,etic al !&inilor)))))))))))))))))))))))) Masajul !&inilor la copii)))))))))))))))))))))))))) Masajul !&inilor la aldul'i))))))))))))))))))))))))) Masajul ener,etic al trunchiului)))))))))))))))))))) Tehnic#)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) >uto!asajul ener,etic))))))))))))))))))))))))))))))))))) Masajul cos!etic ener,etic))))))))))))))))))))))))))) Ridurile e'ei)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) *unctele ener,etice de pe a'#)))))))))))))))))))) *resopunctura ridurilor)))))))))))))))))))))))))))))) C>*) =) M>/>]BF TR>;?<?C->F ]>*C-:@)))) Tuatsu)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) *unctele Tuatsu)))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) Mane+re Tuatsu u(or de e.ecutat)))))))))))))) Tehnici de reani!are)))))))))))))))))))))))))))))))))) /hiatsu))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))) >utoshiatsu pentru inso!nie)))))))))))))))))))))) >utoshiatsu cos!etic)))))))))))))))))))))))))))))))))

TO3 O323 95 94 97 101 104 104 109 110 114 119 151 153 154 155 159 159 130 135 130 137 139 145 143 140 147 149 150 151 155 173

/hiatsu pentru +i,oare se.ual#))))))))))))))))) >utoshiatsu pentru dureri de cap)))))))))))))) C>L- =?) M>/>]BF TR>;?<?C->F ?-;?>-)))))) C>*- =?F =?8RCM>/>]BF :F:CTR?C)))))))))))))))) =i"ro!asajul i,ienic))))))))))))))))))))))))))))))))))))) =i"ro!asajul !edical))))))))))))))))))))))))))))))))))) =i"ro!asajul sporti+))))))))))))))))))))))))))))))))))))) 8?8F?C4R>6?:))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))

155 153 154 159 159 101 100 109

/u" se!n#tura apreciatului autor au !ai ap#rut ur!#ioarele lucr#ri de !edicin# naturist#: *resopunctura 24 edi'ii - 19937 19957 19947 19973 Terapii naturale de +acan'# 219993 /# ne trat#! #r# !edica!ente 25 edi'ii - 19907 19953 -atura - un !edic pentru to'i 219993 Marea, o +ast# ar!acie 250003
i ' in u" ii
JRU-iT

Pa,inare c%m!uteri&at 3ecia F%t%cule,ere (; N l .;2RE3I0 3-A-

Tiparul e.ecutat su" co!anda nr 11 405 Co!pania -a'ional# a ?!pri!eriilor GCCR:/?H / > 8ucure(ti RCMh-?>

;%li de ti!ar SS )un de ti!ar SS K 455S