Sunteți pe pagina 1din 15

GENERALITATI IN DESENUL TEHNIC

1.1. OBIECTUL, SCOPUL SI IMPORTANTA DESENULUI TEHNIC


DESENUL TEHNIC este activitatea de reprezentare pe un unic plan, dupa anumite norme si conventii a obiectelor din spatiul tridimensional, utulizand tehnicile si metodele geometriei descriptive. Desenul tehnic constituie singurul mijloc de reprezentare a unei conceptii sau a unei idei tehnice. In acelasi timp, el este principalul mijloc de legatura dintre conceperea si realizarea practica a lucrarilor ingineresti. Intre desenul tehnic si celelalte discipline tehnice exista multe legaturi. Desenul tehnic foloseste cunostinte din alte discipline tehnice si este folosit, la randul sau, in expunerea disciplinelor tehnice. Realizarea oricarui obiect, indiferent de mijloacele tehnice de care se dispune, este posibila fie dupa un model, fie dupa desenul obiectului respectiv. Metoda care se foloseste aprope in exclusivitate consta in executarea obiectului dupa reprezentarea lui grafica, adica pe baza unor desene tehnice. Ca urmare a faptului ca regulile de reprezentare in desenul tehnic au in majoritatea cazurilor valabilitate generala si ca se tinde spre internationalizarea lor, se poate afirma ca desenul tehnic a devenit un limbaj tehnic international. Desenul tehnic contribuie la educarea studentilor, la dezvoltarea imaginatiei, a creativitatii si a gustului pentru frumos, a preciziei in executie si a muncii organizate. CITIREA DESENULUI TEHNIC se face intr-o ordine bine determinata incepand cu continutul indicatorului (unde, printre altele, se precizeaza denumirea obiectivului, a obiectului, a scarilor de reprezentare), continuand cu studierea proiectiilor de reprezentare, a planurilor de sectiune si a sectiunilor realizate, cu identificarea semnelor conventionale si a cotelor prin care sunt marcate dimensiunile obiectului reprezentat si terminind cu analiza inidcatiilor suplimentare de executie care insotesc desenul te 252f58c hnic respectiv.

Principalele conditii de calitate, pe care trebuie sa le indeplineasca un desen tehnic, sunt urmatoarele: sa fie complet, simplu si clar, pentru a fi usor inteles, fara a crea confuzii; sa fie ales corect formatul plansei iar desenul sa fie corect incadrat in plansa; sa cuprinda toate indicatiile necesare executarii obiectivului reprezentat; sa poata fi realizat intr-un timp cat mai scurt si cu cheltuieli cat mai mici.

1.2. MATERIALELE SI INSTRUMENTELE FOLOSITE IN DESENUL TEHNIC


Pentru intocmirea unui desen in conditii optime este necesar ca sa se cunoasca bine materialele si instrumentele ce se vor folosi, calitatile lor si modul de utilizare. HARTIA PENTRU DESEN - este de mai multe feluri si este in functie de desenul ce trebuie intocmit. hartia alba opaca - trebuie sa fie cat mai densa, sa nu se scamoseze la stersul cu guma, sa nu suga tusul. Se poate intrenuita la intocmirea tuturor categoriilor de desene. hartia de calc - este o hartie transparenta si serveste fie la intocmirea desenelor originale, fie la realizarea unor copii. CREIOANELE SAU PIXURILE - pot avea mine de diferite duritati, utilizate in functie de specificul desenului, precum si de calitatea sau felul hartiei folosite. Minele se fabrica din grafit in 18 duritati, care se impart in trei mari grupe: mine moi, de tip B; mine obisnuite, de tip HB si F; mine tari, de tip H.

Creioanele si minele pentru pixuri au marcat pe ele simbolul duritatii. Minele de tip B vor fi cu atat mai moi cu cat cifra care precede litera B va fi mai mare, iar cele de tipul H vor fi cu atat mai dure cu cat cifra care precede litera H va fi mai mare. GUMELE - se folosesc pentru curatirea desenelor executate in creion si pentru a sterge liniile ajutatoare sau liniile trasate gresit. O guma buna nu trebuie sa murdareasca sau sa scamoseze hartia.

Pentru stergerea tusului se folosesc lame de ras sau gume dure. TUSUL - se utilizeaza pentru trasarea anumitor desene originale sau pentru copierea unor desene pe hartia de calc. Tusul trebuie sa adere bine la hartia pentru desen, sa fie fluid si sa se usuce repede. Liniile trasate cu tus trebuie sa ramana uniforme ca grosime. PLANSETELE PENTRU DESEN - servesc la fixarea hartiei. Ele pot fi echipate si cu teu. TEUL - serveste pentru trasarea liniilor sau pentru sprijinirea echerelor cand se traseaza linii cu diferite inclinatii. Teul se confectioneaza din lemn sau din materiale plastice. ECHERELE - au forma unor triunghiuri dreptunghice si se confectioneaza din lemn sau din materiale plastice. De regula se folosesc doua tipuri de echere: echer avand catetele egale si doua unghiuri de 45; echer avand catetele neegale si unghiuri de 60 si respectiv 30.

RIGLA GRADATA - serveste la masurarea dimensiunilor pe desen si este gradata in mod obisnuit in milimetri. Se confectioneaza din lemn sau materiale plastice si are, lungimi de la 20 cm la 50cm. O rigla trebuie sa aiba partea gradata subtiata, pentru a permite masurari cat mai exacte. Nu se recomanda masurarea dimensiunilor pe desen cu teul sau cu echerul, chiar daca acestea sunt gradate. FLORARUL - este o placa subtire de lemn sau material plastic, taiata cu diferite curburi si serveste pentru trasarea liniilor curbe diferite de arcele de cerc, care nu pot fi trasate cu compasul.

RAPORTORUL - serveste la masurarea unghiurilor si se confectioneaza din lemn, metal sa materiale plastice. El ere forma unui semicerc si este gradat in unitati de masurat unghiulare (grade). TRUSA DE COPASURI - contine instrumente pentru trasarea cercurilor (compasuri si balustri), pentru masurarea distantelor (distantiere), pentru trasat in tus (tragatoare), prelungitoare.

1.3. FOLOSIREA INSTRUMENTELOR IN DESENUL TEHNIC


La utilizarea instrumentelor in desenul tehnic trebuiesc respectate urmatoarele reguli: la trasarea liniilor in creion, varful creionului trebuie sa se sprijine in permanenta pe muchia teului sau a echerului si sa aiba o inclinare de circa 75 fasa de orzontala directiei in care se traseaza linia; trasarea liniilor cu ajutorul teului sau a echerului - in creion sau tus - se face, de regula de la stanga spre dreapta si de jos in sus; varful portmina a compasului trebuie sa aiba aceiasi lungime cu varful compasului in care se afla acul; la trasarea cu compasul a arcelor de cerc cu raze mari, se va urmari ca atat portmina, cat si acul compasului, sa fie perpendiculare pe suprafata hartiei.

1.4. INTRETINEREA INSTRUMENTELOR DE DESEN


Planseta pentru desen trebuie sa aiba fetele perfect plane si mucsiile drepte, trebuie sa fie permanent curata, in care scop pentru transportul ei se poate folosi o husa de panza. Instrumentele din lemn sau materiale plastice - teu, echere, rigle, florare, etc. trebuiesc curatate dupa fiecare folosire, iar din cand in cand muchiile acestora trebuiesc sterse cu o carpa inmuiata in alcool, pentru a se indeparta murderia provenita de la minele de creion sau de la tus. Instrumentele din metal - compasuri, distantiere, etc. - vor fi pastrate cu grija in trusele lor originale si nu in alte cutii sau penare, intrucat varfurile acestora sunt foarte fin ascutite si se deterioreaza cu usurinta. Tragatoarele sau alte dispozitive de trasat in tus se sterg dupa fiecare folosire cu o carpa umeda, atunci cand intreruperea este mai mare de doua minute.

1.5. STANDARDIZAREA IN DESENUL TEHNIC


Standardul este un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care furnizeaza, pentru utilizari comune si repetate, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activitati sau rezultatele lor, in scopul obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat. Standardul contribuie la inlaturarea barierelor tehnice dintre tari si faciliteaza cooperarea tehnologica internationala. Indicativele utilizate pentru standardele romane sunt urmatoarele: standarde romane, aprobate inainte de 28 august 1992, au sigla STAS, ex. STAS 103-84 - Desene tehnice. Linii. standarde romane, aprobate dupa 28 august 1992, au sigla SR, ex. SR 74:1994 Desene tehnice. Impaturire.

standarde romane, identice cu standardele internationale au sigla SR ISO, numarul standardului roman fiind identic cu numarul standardului international, ex. SR ISO 7200:1994 - Desene tehnice. Indicator.

standarde romane, identice cu standardele europene au sigla SR EN, numarul standardului roman fiind identic cu numarul standardului european, ex. SR EN 5455:1997 - Desene tehnice. Scari.

Standardele au caracter de recomandare, ele nefiind obligatorii.

2. FORMATELE DESENELOR TEHNICE. INDICATOR

2.1. FORMATELE DESENELOR TEHNICE


Formatul desenului tehnic reprezinta spatiul de pe suportul utilizat pentru desen, limitat de un contur dreptunghiular cu dimensiunile a x b. Standardul roman SR ISO 5457:1994, identic cu standardul international, ISO 5457:1980 precizeaza ca desenul original trebuie executat pe un suport avand cel mai mic format care permite claritatea si precizia ceruta desenului. Formatul desenului poate fi orientat cu dimensiunea lui cea mai mare fie in lungime (Fig.1a), fie in latime(Fig.1b):

Fig. Error! Bookmark not defined. - Orientarea formatelor a - Plansa orientata in lungime b - Plansa orientata in latime

Formatul desenelor originale si ale reproducerilor sale trebuie ales in urmatoarea ordine preferentiala: a) prima optiune: format seria A, ISO (Tabel nr. 1) - intre dimensiunile laturilor formatului seria A exista relatia dimensiunea mare. , unde: a este dimensiunea mica iar b este

Tabel nr. 1 Formate seria A, ISO Nr. Crt. Format Dimensiuni

1 2 3 4 5

A0 A1 A2 A3 A4

a x b (mm) 841x1189 594x841 420x594 297x420 210x297

Tabel nr. 2 Formate alungite speciale Nr. Crt. 1 2 3 4 5 Dimensiuni Format A3 x 3 A3 x 4 A4 x 3 A4 x4 A4 x 5 a x b (mm) 420x891 420x1189 297x630 297x841 297x1051

b) a doua optiune: formate alungite speciale (Tabel nr. 2) - obtinute prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, ISO, si care au lungimea egala cu un multiplu al dimensiunii mici a unui format de baza ales; c) a treia optiune: formate alungite exceptionale (Tabel nr. 3) - obtinute prin modificarea dimensiunii mici a unui format din seria A, ISO, si care au lungimea egala cu un multiplu al dimensiunii mici a unui format de baza ales. Tabel nr. 3 Formate alungite exceptionale Nr. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Dimensiuni Format A0 x 2 A0 x 3 A1 x 3 A1 x 4 A2 x 3 A2 x 4 A2 x 5 a x b (mm) 1189 x 1682 1189 x 2523 841 x 1783 841 x 2378 594 x 1261 594 x 1682 594 x 2102 Crt. 8 9 10 11 12 13 14 Nr. Format A3 x 5 A3 x 6 A3 x 7 A4 x6 A4 x 7 A4 x 8 A4 x 9 a x b (mm) 420 x 1486 420 x 1783 420 x 2080 297 x 1261 297 x 1471 297 x 1682 297 x 1892 Dimensiuni

2.2. ELEMENTELE GRAFICE ALE FORMATULUI


Standardul stabileste norme referitoare la urmatoarele elemente grafice ale formatului: indicator; margini si chenar; repere de centrare; repere de orientare; gradatia metrica de referinta; sistemul de coordonate;

unghiul de decupare.

Dintre elementele grafice ale formatului: sunt obligatorii: indicatorul, margini, chenar si repere de centrare; sunt facultative: repere de orientare, gradatia metrica de referinta, sistemul de coordonate, unghiul de decupare.

MARGINI SI CHENAR
Chenarul este conturul prin care se delimiteaza campul desenului de marginile formatului. Chenarul se executa cu linie continua, de aceiasi grosime cu cea mai groasa linie din desenul tehnic, dar nu mai mic de 0,5mm. Zona neutra este regiunea cuprinsa intre marginile formatului si chenar. Pentru aceasta zona se recomanda o latime de: 20 mm pentru formatele A0 si A1 (poate fi redusa la 10 mm); 10 mm pentru formatele A2, A3 si A4 (poate fi redusa la 7 mm).

Fasia de indosariere este regiunea care permite practicarea perforatiilor. Ea are o latime de 20 mm (incluzand si zona neutra) si se plaseaza in stanga indicatorului.

REPERELE DE CENTRARE
In scopul facilitarii pozitionarii la multiplicare formatele trebuie sa contina patru repere de centrare. Aceste repere sunt marcate prin linii continui cu grosimea de minim 0,5 mm si se traseaza la extremitatile celor doua axe de simetrie ale formatului, incepand de la marginile formatului si prelungind cu 5 mm peste chenar, spre campul desenului.

2.3. INDICATORUL
Indicatorul este partea desenului tehnic destinat identificarii, exploatarii si intelegerii acestuia.

Amplasarea indicatorului - se face in coltul inferior dreapta al campului desenului, sensul de citire a indicatorului trebuie sa fie acelasi cu sensul de citire al desenului. Configuratia indicatorului - se prezinta sub forma unui careu alcatuit din unul sau mai multe dreptunghiuri alaturate, lipide de chenarul formatului. Continutul indicatorului - consta in informatii grupate in mai multe zone alaturate: zona de identificare (numarul de inregistrare sau de identificare al desenului, denumirea desenului, numele proprietarului legal al desenului); zone de informatii suplimentare (simbolul care indica metoda de proiectare, scara principala a desenului, data editiei desenului, indice aferent unei modificari, etc.). In domeniul constructiilor, modul de intocmire si de prezentare grafica a indicatorului desenelor tehnice de constructii si arhitectura este reglementat de STAS 1434-83. Indicatorul are trei marimi: indicatorul mare (Fig. 9) - folosit pentru formatele mai mari decat A3; indicatorul mic (Fig. 10) - folosit pentru formatele mai mici sau egale cu A3; indicatorul ingustat (Fig. 11) - folosit pentru detalii tip care se multiplica.

Fig.9 - Indicatorul mare 1.-Denumirea institutiei proiectante; 2.- denumirea proiectului, locul constructiei ;3.-indicativul (numarul) proiectului; 4.-calitatea, numele in clar si semnatura (proiectat, desenat, verificat, control STAS, aprobat); 5.-scara/scarile desenului, iar dedesubt data intocmirii desenului); 6.-denumirea obiectului si titlul plansei;7- faza de proiect; 8.- indicativul, respectiv numarul de ordine al plansei in cadrul proiectului.

Fig.10 - Indicatorul mic

Fig.11 - Indicatorul ingust 2.4. IMPATURIREA PLANSELOR DE DESEN TEHNIC Standardul SR 74:1994 stabileste regulile de impaturire (pliere) a copiilor desenelor tehnice care urmeaza a fi pastrate in mape, plicuri sau indosariate. Reguli de impaturire:

impaturire modulara - aplicata copiilor desenelor care urmeaza a fi pastrate in mape sau in plicuri;

impaturirea copiilor desenelor destinate aplicarii unei benzi adezive perforate aplicata copiilor desenelor care urmeaza a fi indosariate (Tabel nr. 4);

impaturirea copiilor desenelor destinate perforarii - aplicata copiilor desenelor care urmeaza a fi indosariate (Tabel nr. 5). Pentru evitarea deteriorarii desenelor prin plieri si deplieri repetate, se recomanda ca aceasta metoda sa fie aplicata numai pe formatele A3 si A4.

Desenele se impaturesc executand mai intai plierea dupa linii perpendiculare pe baza formatului (longitudinala) si apoi, daca mai este cazul, plierea dupa linii paralele cu aceasta (transversala). Desenele se impaturesc astfel incat zona de identificare a indicatorului sa fie complet vizibila, iar fasia de indosariere, in cazul impaturirii copiilor destinate perforarii, sa apara neacoperita pe toata lungimea sa. La formatul A4, indiferent care dimensiune se alege ca baza, fasia de indosariere se va lasa totdeauna in lungul laturii mari.
Tabel nr. 4 Impaturirea copiilor desenelor destinate aplicarii unei benzi adezive perforate

Format

Schema de impaturire

Impaturire longitudinala transversala

A2 (420 x 594 mm)

--A3 (297 x 420 mm)

Tabel nr. 5 Impaturirea copiilor desenelor destinate perforarii

Format

Schema de impaturire

Impaturire longitudinala transversala ---

A3 (297 x 420 mm)