TERMODINAMICA BIOLOGICA

SAU BIOENERGETICA

CONSERVAREA ENERGIEI

Living things succeed if they reproduce new generations- Charles Darwin Pentru a reusi, un organism viu trebuie sa fie dotat cu : - Un mecanism de conservare si transmitere a informatiei genetice - Abilitatea indivizilor de a trai suficient de mult pentru a se putea reproduce.

CONSERVAREA ENERGIEI: MECANISME

Bazele moleculare ale transformarii si conservarii energiei: structura complexelor proteice care catalizeaza majoritatea proceselor energetice. Reactiile fotochimice si procese de transfer de electroni in lantul respirator. Mitocondria si rolul ei in supravietuirea celulara. Fotosinteza, ecologie si incalzire globala. Cicluri majore in biosfera.

Cicluri majore in biosfera; All matter cycles...it is neither created

nor destroyed...

CICLUL BIO-GEO- CHIMIC Sistemul terestru se divide in: atmosfera hidrosfera litosfera biosfera

Miscarea materiei intre componentele sistemului terestru Macronutrienti : carbon, hidrogen,oxygen,nitrogen, fosfor, sulf, potasiu, calciu,fier,magneziu. Micronutrienti: bor (plante verzi, cupru (enzime), molibden (bacterii care fixeaza azotul).

Ciclul Biogeochimic generalizat

Ciclul hidrologic
Rezervoare - km3, %

Atmosfera 12 700,

0.001%

Oceane 1 230 000 000 97.2% Lacuri 123 000 0.009 % Rauri, fluvii 1 200 0.0001 % Apa subterana 4 000 000 0.31% Ghetari 28 600 000 2.15%

Populatia utilizeaza 12% din apa de suprafata!!!!

Ciclul global al carbonului

Cresterea CO2 in atmosfera:

Fluxul inspre atmosfera: Respiratia plantelor + respiratia solului + arderea combustibililor fosili + despaduriri + degajare din oceane + efecte climatice... 60+60+6+2+103+0.6 = 231.6 mld tone/an Fluxul dinspre atmosfera: Fotosinteza plantelor + dizolvat in oceane... 120 + 107 = 227 mld tone/an Diferenta de 4 mld tone/an este degajata in atmosfera.

Ciclul azotului

Azotul este necesar ca nutrient pentru plante

Exista un procent foarte mare de azot in atmosfera (N2 = 80%), dar in aceasta forma nu poate fi utilizat de catre plante. E nevoie de fixarea lui. Fixarea azotului = Conversia chimica a N2 in forme mai reactive cum sunt NH 3 (amoniac) or NO3 (nitrati). Denitrificare = Converia chimica a nitratilor inapoi la forma N 2
.

Poluarea cu oxizi de azot (SMOG)= N02produs de automobile si alte surse de combustie ( o culoare maro carcteristica).

NO 2 conduce la producerea de ozon in troposphere. Ozonul este necesar in stratosfera pentru a proteja suprafata terestra de radiatia UV, dar in troposfera este poluant.

Ploaia acida
Producerea acidului nitric in atmosfera NO + OH ---> HNO 3

Producerea dioxidului de sulf in atmosfera SO 2 ( din arderea carbunilor) care duce la formarea acidului sulfidric. Acesti acizi sunt solubili in apa si produc ploaia acida.

Primul principiu al termodinamicii

Contine principiul general de conservare si transformare a energiei. Energia interna a unui sistem contine energiile cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a microparticulelor (molecule, atomi, particule subatomice) care compun sistemul si energiile potentiale de interactiune reciproca dintre microparticule. Energia interna (U) este o functie de stare.

U= Q - L
In decursul proceselor dintr-un sistem, variatia energiei lui interne este egala cu caldura primita minus lucrul mecanic efectuat. Q>0 (caldura primita de sistem) proces endoterm. Q<0 (caldura cedata de sistem) proces exoterm. Transformare infinitezimala dU =dQ- dL U- marime fizica de stare Q, L - marimi fizice de proces (de transformare). Sisteme inchise simple dU = dQ pdV

Entalpia
functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in conditii de presiune constanta. H = U + pV dH = dU+pdV+Vdp Izobar dp=0, deci dH = dU+pdV Sau H = Qp adica variatia entalpiei intr-un proces desfasurat in conditii izobare este egala cantitativ cu caldura schimbata in decursul procesului. H>0 endoterme H<0 exoterme

Legea lui HESS

Este o consecinta a principiului I al termodinamicii. Enunt: Daca din anumite substante initiale se obtin, pe cai diferite, anumiti produsi finali, atunci, indiferent de calea urmata, efectul termic total va fi unul si acelasi. Efectul termic total ETT = QV= U in procese izocore ETT= QP= H in procese izobare

Bilantul energetic al unui organism viu si determinarea lui

Organismele vii pot fi asimilate unor masini termice care functioneaza in conditii izoterm izobare. Bilantul energetic BE= AE CE ( aport de energie cheltuiala de energie). Bilant echilibrat AE = CE , BE=0 caracteristic starii stationare. BE>0, AE >CE , organisme tinere in crestere. Caz patologic obezitate. BE <0, AE <CE , , boli digestive, stari patologice cancer, tuberculoza, hipertiroidism.

Coeficientii izocalorici
Marimi termo- chimice introduse pentru a se putea calcula aportul energetic al unui organism viu prin principii alimentare. Principii alimentare= principalele trei clase de substante nutritive furnizoare de energie: glucide, lipide , proteine. Reactiile de oxido-reducere sunt furnizoare de energie primara (reactii de combustie).

Coeficienti izocalorici
Reprezinta cantitatea de caldura care se pune in libertate prin combustia (oxidarea) unitatii de masa dintrun principiu alimentar, in conditii determinate. Ci = H/m [Kcal/g] Coeficienti izocalorici fizici fiziologici practici

Coeficienti izocalorici fizici

Reprezinta cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un principiu alimentar, in conditii de laborator. Ei pot fi determinati prin metode calorimetrice. Produsi finali de ardere: CO2, H2O- pentru glucide si lipide CO2, H2O si N2 pentru proteine

Coeficienti izocalorici fiziologici

Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu alimentar, pana la produsi finali de metabolism. In conditii fiziologice, pentru proteine, produsii finali de metabolism sunt CO2,H2O si substante organice complexe:ureea, acidul uric, creatina, creatinina.Deci combustia proteinelor este incompleta. In cazul proteinelor, coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.

Coeficienti izocalorici practici

Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu alimentar, pana la produsi finali de metabolism, tinandu-se cont de gradul de digestibilitate si de absorbtie al alimentelor. Grad de digestibilitate (%) = (mabs/ ming)x 100 cp= . Cfiz Valoarea lui depinde de factori individuali, natura alimentelor(animala, vegetala) si gradul lor de preparare.

Valorile coeficientilor izocalorici

Calculul aportului energetic zilnic (AEZ):

AEZ = HZ= mgluccp,gluc +mlipidcp,lipid + mpcp prot,

Regula

septimilor pentru un regim alimentar echilibrat:

4/7 glucide, 2/7 lipide si 1/7 proteine.

Calculul cheltuielilor energetice

Deoarece oxigenul nu se stocheaza, intensitatea reactiilor de combustie la un moment dat este proportionala cu consumul de oxigen in unitatea de timp. Echivalentul caloric al litrului de oxigen EQO2 reprezinta cantitatea de energie eliberata prin consumarea in reactiile de combustie a unui volum de 1 litru de oxigen, masurat in conditii standard. Valoarea lui este intre 4,7 Kcal/litru si 5,05 Kcal/litru

Reactia generala pentru combustia metabolica a unui amestec de alimente:

Principii alimentare + n1O2 n2CO2 + n3H2O + alti metaboliti, unde n1, n2 si n3 sunt numarul de moli respectivi. Coeficient respirator= raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen consumat, in acelasi interval de timp. QR= VCO2 / VO2 = n2/ n1 Valoarea maxima a coeficientului respirator este 1 si corespunde metabolizarii exclusive a glucidelor. Valoarea minima este 0.7 ceea ce corespunde metabolizarii exclusive a lipidelor. Cheltuiala energetica a organismului pentru o zi : CEZ = EQO2 x VO2

Repartitia cheltuielilor energetice

MB= metabolism bazal= minimul de energie necesar intretinerii functiilor vitale (respiratie, circulatie, activitate nervoasa etc) 60% ADS= actiune dinamica specifica a alimentelor= efortul biochimic de prelucrare a alimentelor dupa absorbtie 5% TR= termoreglare = cheltuiala energetica pentru stabilirea confortului termic, 10% EM= efort muscular= activitate cu un necesar energetic variabil depinzand de munca fizica prestata , 25%

Cheltuieli energetice zilnice

Munca de birou 2800 - 3000 Kcal/zi Munca fizica grea 4500 - 5000 Kcal/zi

Tema individuala
Calculati aportul energetic pentru un produs alimentar la alegere ( biscuiti, paste, ciocolata, etc) utilizand informatiile nutritionale de pe ambalaje.