CLASA A X-A

- frecven redus
Profesor
Coescu Adina-
Elena



1
CURS DE
LIMA !I LI"ERA"URA
R#M$%& PE%"RU
CLASA A X-A
'REC(E%)& REDUS&
2011-2012
2
CUPRINS
LITERATUR
GENUL EPIC- particulariti
Basmul cult - Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang
-rezumat
-sim!olistica
-caracterizarea persona"ului principal #arap-$l!
-arta narati%
LIMB I COMUNICARE
&olul semnelor de punctuaie
LITERATUR
Nu%ela realist-psi'ologic
Moara cu noroc de Ioan (la%ici
- su!iectul nu%elei
- caracterizarea persona"elor
&omanul realist-o!iecti%
Ion de Li%iu &e!reanu
-su!iectul romanului
-caracterizarea persona"ului principal
LIMB I COMUNICARE
(tilurile )uncionale
LITERATUR
&omanul su!iecti%
*ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, NTAIA NOAPTE DE RZBOI
-su!iectul romanului
-caracterizarea persona"elor
Teste de evaluare+)ormati% ,i sumati%
-
Genul epic - structuri si organizari specifice
Genul epic este o categorie a discursului ec'i%alata cu o suma de con%entii+
1.imbinarea modurilor de expunere - descrierea, naratiunea, dialogul,monologul.
/esi in mod normal descrierea este proprie genului liric0 naratiunea 1 celui epic0 iar dialogul
caracterizeaza dramaticul0 aceste trei moduri de e2punere alterneaza si coe2ista intr-un te2t
apartinanad genului epic.
/escrierea reprezinta o pauza in te2t3naratiune. /eoarece se constituie intr-o sec%enta
digresionala0 descrierea intrerupe cursul po%estirii. 4/e %ina5 este natura statica a descrierii0 ce
contrasteaza cu cea dinamica a naratiunii.
6ipuri de descriere+
1. /. o!iecti%a 7speci)ica te2telor nonliterare8
2. /. su!iecti%a 7proprie te2telor literare80 la randul ei de mai multe tipuri+
a. descrierea persoanelor 1 de tip portret 1 )izic 7prosopogra)ie8
moral
al unui tip3caracter
!. descrierea locurilor 7topogra)ie8 1 de tip tablou
c. descrierea timpului 7cronogra)ie8
d. descrierea lucrurilor0 a animalelor sau a plantelor.
Naratiunea este un mod de e2punere a2at pe e%enimente0 )apte0 intamplari0 trasatura care impune
te2tului un ritm alert.
/ialogul reprezinta un mod de e2punere ce consta in redarea nemi"locita0 directa a comunicarii
dintre persona"e si al carui rol este acela de a dinamiza actiunea si de a caracteriza persona"ele.
9onologul desemneaza %or!irea neintrerupta0 discursul unei singure persoane.
2.existenta unor instante care participa la pactul narativ
Instante te2tuale+
a8 autorul0 care poate )i concret 7)iinta !iologica0 intotdeauna e2terioara te2tului pe care l-a
scris8 si a!stract 7inteles ca o suma de date culturale0 ca produs al unui mediu8
!8 cititorul concret 3 a!stract
c8 persona"ele
d8 naratorul 1 este cel care %or!este intr-o po%estire
1 nu tre!uie con)undat cu autorul0 a carui %oce te2tuala de%ine.
6ipuri naratoriale+
In )unctie de raportul narator 1 tip de enuntare narati%a+
1. n. homodiegetic 7eul care nareaza la persoana I0 naratiune su!iecti%a8
2. n. heterodiegetic 7eul care nareaza la persoana a III-a 0 naratiune o!iecti%a8.
In )unctie de implicarea naratorului la e%enimentele po%estite+
1. n. extradiegetic 7a!sent din uni%ersul de discurs8
2. n. intradiegetic 7prezent in uni%ersul de discurs8.
-.focalizarea / punctul de vedere
:ocalizarea ; perspecti%a din care se prezinta situatiile si e%enimentele narate
:ocalizatorul ; su!iectul )ocalizarii0 cel care detine punctul de %edere.
<
E2ista - situatii narati%e+
)ocalizare = 3 neutra 1 naratorul nu adopta un punct de %edere anume si o)era cititorului
in)ormatii complete. $mandoi sunt omniscienti si stiu mai mult decat orice persona".
)ocalizare e2terna 1 persona"ele nu sunt %azute decat din e2terior0 )ara a se permite
accesul la gandurile lor. Cititorul stie mai putin decat persona"ele.
)ocalizare interna 1 naratorul restrange in)ormatia la punctul de %edere al unui persona"
7)ocalizare interna )i2a8 sau al mai multor persona"e 7)ocalizare interna %aria!ila8.
POVESTEA LUI HARAP ALB
de Ion Creang
Este o opera epica >n proza0 un !asm cult ,i a aprut >n *Con%or!iri literare*0 la 1 august
1?@@. (u!iectul este simplu0 speci)ic !asmelor populare0 cu eroi ,i moti%e populare0 >n care
supranaturalul este >mpletit cu realul persona"elor rne,ti din #umule,lii lui Creang. 0
Aerde >mprat >i cere )ratelui su0 >mpratul0 s-i trimit pe cel mai %iteaz dintre )iii sai0 ca s-i
urmeze la tron. Ca s-i pun la >ncercare0 >mpratul se >m!rac >ntr-o piele de urs ,i >i sperie pe
cei doi )ii mai mari0 mezinul >ns reu,e,te sa >n%ing pro!a ,i o!ine >ncu%iinarea de a pleca spre
>mpria lui Aerde >mprat. Po%uit de ()Bnt /uminic0 pe care o a"utase0 mezinul >,i alege
*calul0 armele ,i 'ainele0 pe care le a%usese tatl sau cBnd a )ost el mire* ,i pleac la drum dup
ce prime,te s)aturile >mpratului0 >ntre care acela de a se )eri de omul spBn. Cu toate acestea0 el
este pclit de (pBn0 care0 prin %icle,ug0 >l )ace slug. (u! ameninarea morii0 )eciorul de
>mpiat "ur c nu %a spune nimnui cine este de )apt0 pstrBnd taina *pBn cBnd %a muri ,i iar %a
>n%ia*. (pBnul >i d numele de #arap-$l!0 care-1 slu"e,te cu credin0 respectBndu-,i "urmBntul
)cut. $"un,i la palatul >mpratului Aerde0 (pBnul se d drept nepotul su ,i0 dintr-uii nemsurat
orgoliu0 >l supune pe #arap-$l! la >ncercri prime"dioase0 cu sperana ca %a scpa de el+ s-i
aduc *salui din grdina ursului* pielea unui cer! )a!ulos0 !tut >n nestemate s o aduc pe
)ata >mpratului &o,0 ca sa se >nsoare cu ea. $"utat de ()./uminicB0 de zBna !ine)ctoare0 de
)urnici ,i de al!ine ,i po%uit permanent de calul su0 #arap-$l! reu,e,te s >n%ing toate
pro!ele. Cei cinci prieteni )a!ulo,i+ Cc'il 7*care %ede toate ,i pe toi alt)el de cum %ede lumea
cealalt+ numai pe sine nu se %ede cBt e de lumo,el.*80 (etil 7*)iul (ecetei0 nscut >n zodia raelor
,i >mpodo!it cu darul suptului*80 7ieril 7*o di'anie de om care se perpelea pe lBng )oc*8.
:lmBnzil 7*)oametea sac )r )und sau cine mai ,tie ce pricopseal a 110 de nu-l mai poate
satura nici PmBntul*8 ,i Psri-Li-Lungil 7*)iul sgettorului ,i nepotul arca,ului*8 >l a"ut s
>n%ing piedicile i%ite >n >ncercarea de a o aduce pe )iica >mpratului &o, la curtea lui Aerde-
>mpit. $ici sunt >ntBmpinai cu toate onorurile0 dar )ata >mpratului &o, >l respinge pe (pBn ,i
dez%luie celor de )a taina c #arap-$l! este ade%ratul nepot al lui Aerde->mprat. /at >n
%ileag. (pBnul se repede ca un *cBne tur!at ,i reteaz capul lui #arap-$l!0 dar )ala >l >ncon"oar
*cu cele trei smicele de mr dulce*0 >l strope,te cu ap %ie ,i-l >n%ie0 acesta trezmdu-se ca dup
un somn greu. $lunei0 calul )ermecat >l apuc pe (pBn ,i *mi i-l az%Brle >n >naltul cerului*0 de
unde cade pe pmBnt ,i moare. Aerde->mprat >i cstore,te pe #arap-$l! cu )ata lui &o,u-
>mprat0 iar la nunta lor au )ost po)tii toi prietenii care l-au a"utat >n peripeiile sale s treac
pro!ele ,i a )ost %eselie mare0 *c'iar ,i srcimea ospta ,i !eaD*:inalul !asmului este
E
'iper!olizat0 )iindc %eselia a inut ani >ntregi ,i mai ine ,i acum0 iar *cine se duce acolo0 !e ,i
mnBnc0 ... iar cine nu0 se uit ,i ra!d*. Basmul *Po%estea lui #arap-$l!* are ca surs de
inspiraie !asmul popular0 de la care Ion Creang pstreaz moti%ele 7cltoria0 >ncercarea
puterii0 peitul0 pro!ele80 persona"ele )a!uloase0 a"utoarele %enite >n spri"inul !inelui0 )ormulele
tipice ,i ino%eaz pentru !asmul cult umanizarea )antasticului prin comportamentul0 gestica0
psi'ologia ,i lim!a"ul persona"elor0 precum ,i naraiunea prin dialog0 umorul0 "o%ialitatea ,i
erudiia paremiologic0 toate acestea particularizBnd stilul ,i talentul prozatorului ilustrat >n
*$mintiri din copilrie*. #arap-$l!0 un )el de :t-:rumos din !asmele populare0 este %iteaz0
r!dtor0 generos0 cura"os0 anga"at cu toat con%ingerea >n lupta >mpotri%a rului ,i mai ales este
>nzestrat cu arta de a-,i )ace prieteni. El este mereu condus0 s)tuit ,i a"utat de o multitudine de
sim!oluri ale !inelui0 numai ast)el reu,ind s treac unele-pro!e0 altele )iind dep,ite de !unii si
prieteni0 persona"e )a!uloase de !asm. Pe de a"t parte0 #arap-$l! este )lcul supus iniierii >n
e2periena %ieii ctre maturizare0 supus >ncercrilor sorii din care tBnrul tre!uie s de%in apt
a-,i >ntemeia o )amilie0 a a%ea capacitatea de a conduce0 de a pstra un secret ,i de a-,i ine
cu%Bntul dat0 adic de a se putea integra >n %iaa colecti%itii. 6recBnd cu !ine toate pro!ele0
)lcul se >nscrie >n codul ci%ilizaiei rne,ti0 demonstrBnd generozitate0 !untate0 inteligen0
tact0 discreie0 capacitatea de a >ntreine o )amilie0 %alori)icBnd tradiiile mo,tenite de la str!uni
7'ainele0 armele ,i calul tatlui su8. Numele persona"elor constituie o particularitate a !asmului
lui Creang0 deoarece ele de)inesc trstura dominant de caracter care-1 indi%idualizeaz >n
mod sugesti%. (pBnul este sim!olul rului0 %iclean0 >n)rico,tor0 agresi% ,i %iolent0 a%Bnd ca
principiu de %ia ideea c *cea mai mare parte a oamenilor sunt do!itoace care tre!uiesc inute
>n )rBu*. Prin >ntregul su comportament0 (pBnul ilustreaz pro%er!ul *( te )ereasc /-zeu cBnd
de%ine )ecior de >mprat*0 de%ine arogant0 dictatorial0 deoarece *)rica pze,te !ostnria* sau
*cBnd %ezi c mBa )ace marazuri0 s-o strBngi de coad pBn mnBnc mere pduree*.
*Geniul 'umule,tean este aceast capacitate e2traordinar de a-,i lua >n serios eroii0 de a le retri
a%enturile0 de a pune cu %oluptate >n )iecare propriile lui aspiraii nerostite0 sl!iciuni0 %icii0
tul!urri ,i uimiri0 adic de a crea %ia. 7...8 (ingurele persona"e negati%e din opera lui sunt
acelea care contrazic natura0 ca0 de e2emplu0 omul spBn ,i omul ro,.* 7Nicolae 9anolescu8.

(im!olistica !asmului
4C de)iniie a mitului este greu de dat. Fi asta pentru c este >ndoielnic gsirea unei
singure de)iniii suscepti!il de a cuprinde toate tipurile ,i )unciile mitului >n toate societile
ar'aice ,i tradiionaleGG.
Con)orm opiniei lui 9ircea Eliade0 mitul red o istorie sacr0 el dez%luie sacralitatea >n
)pturile zeilor sau eroilor mitici. /eci mitul ar )i o H irupie a sacrului >n pro)an I.$ceasta
H irupie I presupune trecerea printr-un punct de in)le2iune care este alegoria0 deci printr-un
proces de su!limare. $legoria este o lege o!ligatorie a mitului pentru c0 >n primul rBnd0 >n
spaiul pro)an nu e2ist termeni cu care s se descrie o e2perien sacr ,i0 >n al doilea rBnd0
pentru c mitul tre!uia s ascund pro)anilor secretele unei ast)el de e2periene. 9itul ,i ritualul
erau secrete pzite cu stra,nicie. Iniiatul societilor ar'aice con)erea sacralitate tuturor
acti%itilor ,i e%enimentelor din %iaa sa.5 7$.Ci,teanu0 H Grdina de dincolo I8.
(u! aceast structur general0 >ntrit de caracterul cult al operei 4 Po%estea lui #arap-
$l!5 de Ion Creang0 se ascund sim!oluri pro)unde0 adunate0 la )el ca >n 4$mintiri din
copilrie50 >ntr-o idee esenial0 cci0 precum Nic a lui Fte)an a Petrei0 #arap-$l! se anga"eaz
J
>ntr-o )ascinant a%entur iniiatic0 >ntBmpinBnd acelea,i o!stacole ,i prime"dii0 cu deose!irea
c0 >n !asm0 limitele realului ,i ale imposi!ilului sunt >n cele din urm >n%inse.
Pornind de la caracterul mitic al drumului0 al crrii a crei origine meta)oric s-a pierdut
de mult0 %or!im de 4calea de a )ace ce%a5 sau de 4drumul %ieii5 )r s ne mai gBndim la orice
aspect material. Con)orm 4Bi!liei50 %iaa este o crare sau o cltorie pe o crare 4,i a um!lat
Enoh >naintea lui /umnezeu5 7:acerea E.2218. 4Po%uie,te-m pe crarea poruncilor 6ale50
4Fclii picioarelor mele este legea 6a ,i lumina crrilor mele.5 7Psalmul 11?.-E01=E8 calea
mBntuirii sau a oricrei destinaii )iind a!rupt ,i plin de g'impi 4strBmt este poarta ,i >ngust
calea care duce la %ia.579atei @.1<8.
Ca orice alt !asm0 4Po%estea lui #arap-$l!5 este >n sc'em epic de !az0 o scriere
)antastic0 respectBnd principiul dualiii0 al con)lictului !ine-ru0 persona"ul con)runtBndu-se cu
mai multe tipuri de ru + neputina omului de a s%Br,i )apte eroice0 de a stpBni timpul ,i spaiul0
)iind ne%oit s apeleze la calul nzdr%an %iclenia lumii0 reprezentat de Cmul (pBn0 lupta cu
)orele naturii0 cu ursul0 cu cer!ul0 c'iar ,i cu demonia Kmpratului &o,0 care >l supune pe erou la
nenumrate >ncercri.
Un lucru care atrage atenia >nc de la >nceput este titlul neo!i,nuit al !asmului0 cci0
con)orm opiniei lui Aasile Lo%inescu0 alturarea negrului 7#arap8 cu al!ul0 ar >nsemna unirea
celor dou principii +!inele ,i rul0 )iu al Craiului ,i nepot al lui Aerde Kmparat0 #arap-$l! este
ales de soart s >i reuneasc pe cei doi )rai0 a,a cum dou "umti ale cercului )ormeaz
>ntregul-mitul androginul0 cci >n plan mitologic0 cei doi >mprai reprezint dou principii
su!ordonate unul altuia ce gu%erneaz o lume primiti%. Kns0 principiile Binele ,i &ul nu sunt
singurele care pot e2plica denumirea eroului0 )aptul c )iul de Crai este numit 4#arap5 ;ro!
corespunde din punct de %edere epic0 planului logic+ el de%ine scla%ul (pBnului dar ,i planului
spiritual + el de%ine scla%ul propriului su pcat0 4 )azele prin care trece relaia de su!ordonare
dintre #arap-$l! ,i omul spBn sunt regsite >n relaia om-pcat de-a lungul %ieii5 7$. Ci,teanu0
H Grdina de dincolo I8.
&e%enind >ns la oper0 a)lm c Aerde-Kmprat0 a"uns la !trBnee ,i )r a a%ea
descendeni >n linie masculin0 >i scrie )ratelui su0 Craiul0 cerBndu-i unul dintre )eciori ca urma,
la tron + 4$mu cic >mpratul acela0 aproape de !trBnee0 czBnd la zcare0 a scris carte )rine-
su Craiul0 s-i trimit gra!nic pe cel mai %rednic dintre nepoi0 ca s-l lase >mprat >n locul su
dup moartea sa... 5. $ceasta cerere constituie )actorul pertur!ator al situaiei iniiale ,i
determin parcurgerea drumului 7iniiatic8 de cel mai !un dintre )iii Craiului0 pe lBng moti%ul
>mpratului )r urma,i0 >ntBlnindu-se acum ,i moti%ul superioritii mezinului.
$st)el0 luBnd ca premis caracterul primordial al cltoriei0 precum ,i implica(ia sa
a)ecti%0 putem interpreta ini(ierea ca )iind drumul pe care eroul >l parcurge0 de la starea de
pro)an la cea de iniiat0 trecBnd prin mai multe etape prezentate alegoric >n !asm su! )orma unor
pro!e0 )iecare superioar celei precedente. $ceste trei pro!e sunt precedate >ns de o minim
pro! de cura" pus la cale de Crai.
Mare ini(iat, devenit ini(iator0 el >,i supune )iii la o pro! )undamental 0 esenial >n
procesul de iniiere + le iese )iilor >n cale 0 >m!rcat >n 'ain de urs ,i >i >ndeamn la lupt0
speriindu-i pe )iii si cei mari care0 mBndri ,i orgolio,i0 pleac >n cltorie )r nici un )el de
pregtiri ,i se >ntorc dup primul o!stacol >ntBlnit >n cale.
9ezinul0 rnit de cu%intele mustrtoare ale tatlui su0 pleac >n grdin s mediteze. $ici
o >ntBlne,te pe Sfnta Duminic0 deg'izat >ntr-o !trBn cer,etoare. Knzestrat cu calitile cele
mai alese0 onest ,i no!il0 )eciorul rmBne uimit >n )aa calitilor de clar%ztoare ale acesteia0
cci prin capacitatea acesteia de a %edea >n %iitor ,i prin cele ce i le spune >n legtur cu tot ceea
ce se %a petrece0 )eciorul o milosti%e,te cu un !an0 acum legBndu-se >ntre ei o alian sim!iotic.
@
LuBnd seama la %or!ele acesteia0 eroul ia calul, hainele yi armele pe care tatl su le
a%usese >n tineree0 acestea sim!olizBnd nu numai patrimoniul strmo,esc0 ci ,i calit(ile
spirituale ereditare0 pe care Craiul0 la rBndul su iniiat0 le-a transmis )iului su. Gsirea calului
ine de metamor)oza su! semnul focului care re>nnoie,te0 re>n%ie0 puri)ic acest coninut al
lucrurilor eseniale0 a%Bnd scopul de a dez%lui esena dincolo de aparen.
Podul0 locul unde se des),oar >ncercarea pus la cale de ctre Crai0 leag sfryitul
>mpriei de nceputul unui spaiu enigmatic0 nes)Br,it0 amenintor0 plin de pduri ,i drumuri
>ntortoc'eate0 ce sugereaz >n cod mitologic obstacolele yi labirintul.
/esprirea tatlui de )iu se )ace la pod ,i este una ritualic. Craiul >,i supune ,i )iul cel
mic la pro!a cura"ului0 aceasta )iind trecut cu !ine datorit a"utorului primit de la calul
nzdr%an. Kncercarea )eciorilor se )ace la pod0 sim!olismul trecerii ,i caracterul su prime"dios
)iind speci)ic unui >nceput de cltorie iniiatic. Craiul le %eri)ic >ntr-un )el )iilor si
sentimentele0 caracterul0 capacitatea de a )ace )a unei ast)el de pro!e pentru a %edea dac
%reunul dintre ei se do%ede,te %rednic de a ptrunde tainele necunoscutului ce >i a,teapt dincolo
de pod.
Simbolismul podului sau al pun(ii0 care >ngduie trecerea de pe un mal pe cellalt0 este
unul dintre cele mai larg rspBndite. $ceast trecere >nseamn ,i trecerea de la pmBnt la cer0 de
la starea omeneasc la cele supraomene,ti0 de la contingen la nemurire0 4de la lumea sensi!il
la cea supersensi!il5 7&. GuLnon8. /i)erite legende din Europa de Est pomenesc despre poduri
de metal pe care eroii le trec unul dup altul+ Lancelot trece un pod-sa!ie podul Fin%at0 cel care
desparte0 dup tradiia iranian0 constituie un loc de trecere ane%oios el este lat pentru cei drepi0
dar >ngust ca un ti, de sa!ie pentru cei nelegiuii. $ceste puni >nguste tioase0 se reduc uneori
la o !iat lian su!ire. Crientul antic0 Aedeniile (). Pa%el0 4Upani,adele50 pomenesc despre
sim!oluri asemntoare. Cltoria iniiatic din societile secrete c'ineze se realizeaz tot prin
trecerea unor poduri+ tre!uie s treci podul 74gu"ias58 1 )ie un pod de aur0 >nc'ipuit printr-o )B,ie
de sto) al!0 )ie un pod de )ier de aram0 reminiscen alc'imic0 )ierul ,i arama corespunzBnd
culorilor negru ,i ro,u0 apei ,i )ocului0 nordului ,i sudului0 principiilor Min ,i Mang.
6radiiile Islamului descriu trecerea peste pod sau Firt0 adic intrarea >n rai care se )ace
trecBnd pe deasupra iadului. $cest pod 0 mai su!ire decBt ascui,ul sa!iei0 poart un nume ce
aminte,te de acela ce desemneaz0 >n 4Coran50 cBnd calea Iadului0 cBnd calea cea dreapt pe care
o urmeaz credincio,ii. Kn alte tradiii continu s %or!easc despre un pod cu ,apte arce
corespunzBnd )iecare uneia dintre cele ,apte >ndatoriri+ credina0 practica rugciunii0 a pomenii0 a
postului0 a pelerina"ului la 9ecca0 a curiei rituale ,i a dragostei )iliale. 4Cine %a )i >nclcat
%reuna din ele %a cdea din iad5 7/ominiNue (ourdel0 in (ou"0 1??-1?O0 1OO0 2==8. 6oate aceste
tradiii con)irm sim!olistica podului0 loc de trecere ,i de >ncercare. Ele >i con)er >ns o
dimensiune moral0 ritual0 religioas. $ducBnd aceast direcie a analizei0 putem spune c podul
sim!olizeaz tranziia >ntre dou stri interioare0 >ntre dou dorine >n con)lict+ el poate indica
ie,irea dintr-o stare con)lictual. Podul tre!uie tra%ersat0 ocolirea trecerii nu rezol% nimic.
(e cunosc de asemenea numeroase legende cu Podul dracului. $%em multe e2emple de
acest )el >n >ntrega Europ ,i >ndeose!i >n :rana+ cele!rele poduri de la AalentrL ,i (aint-Cloud.
/enumirea lor ar putea constitui o recunoa,tere a e2traordinarelor di)iculti legate de
construirea unor asemenea opere de art0 ca ,i a )rumuseii ,i triniciei lor. Ca ,i cum ar'itecii ,i
zidarii0 incapa!ili de o asemenea reu,it singuri0 ar )i a%ut ne%oie de >ntreaga iscusin a lui
Luci)er. Kn "urul acestor poduri s-au esut nenumrate po%estioare ,i superstiii >n care apar
pclii0 rBnd pe rBnd0 dracul ,i !unul /umnezeu sau supu,ii lor. (u)letul celui care trece primul
podul tre!uie s aparin dia%olului+ asta-i plata altminteri0 %a tre!ui s munceasc degea!a
pentru oameni printr-o sumedenie de tertipuri0 el este >ns >n cele din urm pclit. (e mai spune
?
c primul om care %a trece podul %a muri pBn-ntr-un an. Legendele zugr%esc0 >n orice caz0
nelini,tea pricinuit de o trecere ane%oioas printr-un loc prime"dios ,i >ntresc sim!olistica
general a podului ,i a semni)icaiei lui onirice+ o prime"die ce tre!uie dep,it0 dar ,i necesitatea
de a )ace un pas important. Podul >l pune pe om pe cale strBm!0 unde el >ntBlne,te >n mod
inelucta!il o!ligaia de a alege. Iar alegerea )cut >l %a osBndi sau >l %a mBntui.
Kn interpretarea psi'analitic modern0 podurile0 asemeni lini,titorului Pont (t.
Benezet0 sim!olizeaz tranziia dintr-o stare >n alta ,i oportunitatea pentru sc'im!are. Partea cea
mai apropiat podului reprezint trecutul0 partea opus un %iitor misterios0 >n timp ce apele care
curg pe su! el semni)ic 'aosul minii incon,tiente. Knc din antic'itate0 podurile sugerau ni,te
legturi+ de e2emplu >ntre %ia ,i moarte. CBnd un pod este greu de tra%ersat0 acesta reprezint
di)icultile implicate >n respingerea trecutului ,i nzuina pentru o!inerea progresului.
&eprezentBnd un acces spre alt uni%ers0 poarta, pragul, podul, trectoarea0 sunt
sim!oluri de )actur mitic. &ostul omului este de a se eli!era de lumea in)ernal0 de aceea o
punte0 o trecere0 moartea >ns,i indic nemi"locit ,i concret soluia de continuitate a spaiului de
aici marea lor importan religioas0 deoarece sunt sim!oluri ,i totodat %e'icule ale trecerii. Kn
credinele romBne,ti apare des %iziunea e2istenei unei puni )oarte lungi0 >nguste ca muc'ia
cuitului0 dedesu!tul creia se a)l apa in)ernal.
4Legtur >ntre lumi ,i stri ale )iinei0 loc al plecrilor ,i al sosirilor0 puntea ,i podul
sunt sim!oluri ale am!iguitii care )i2eaz )iina >ntr-un spaiu de nesigur tranziie 5.7/oina
&u,ti8
Proba podului este una crucial >n des),urarea procesului de iniiere al tBnrului )iu de
crai0 deoarece este o prim %eri)icare0 )r de care el nu ar )i putut demonstra c este capa!il s-,i
duc misiunea la !un s)Br,it. 6atl este martorul indiscuta!il al acestui )apt0 el este cel care
a)irm cu mult siguran c #arap-$l! %a )i negre,it demn de a s%Br,i aceast menire+ 4:tul
meu0 !un to%ar, i-ai ales de te-a >n%at cine%a0 !ine i-a priit0 iar de-ai )cut-o din capul tu0
!un cap ai a%ut. 9ergi de-acum tot >nainte0 c tu e,ti %rednic de >mprat.5
Trecerea podului este urmat de rtcirea n pdurea-labirint0 sim!ol am!i%alent0 loc
al morii ,i al regenerrii0 cci pentru tBnr se %a >nc'eia o etap ,i alta %a >ncepe+ 4de la un loc i
se >nc'ide calea ,i >ncep a i se >ncurca crrile5. Simbolul pdurii0 un sim!ol larg rspBndit0
alt)el decBt ar!orele ca entitate0 al unui uni%ers care0 ca spaiu e2terior0 se opune micului uni%ers
al inutului deselenit. Kn legende ,i !asme pdurea este locuit de )pturi misterioase0 cel mai
adesea amenintoare care >ntruc'ipeaz toate acele pericole cu care omul tBnr tre!uie s se
con)runte atunci cBnd0 >n perioada iniierii sale0 %rea s de%in un om pe deplin responsa!il.
Pdurea ntunecat sim!olizeaz o )az a dezorientrii0 zona incon,tientului0 >n care omul
con,tient poate ptrunde doar ,o%ind. Lumina care apare >n calea persona"elor din !asme ,i
licre,te printre trunc'iurile copacilor sim!olizeaz sperana >n e2istena unui loc de re)ugiu.
Pdurea >ns,i0 ca natur sl!atic0 dezordonat0 este perceput ca neprimitoare ,i amenintoare0
iar )antezia o populeaz cu )iine sl!atice ,i du'uri0 dar ,i cu zBne care se pot do%edi
!ine%oitoare. Pe de alt parte 0 pentru oamenii spirituali ea poate de%eni locul >n care >,i pot
apra singurtatea de agitaia ,i )rmBntrile lumii. Kn general0 >n pdure domne,te o lumin
%erde clar-o!scur care alterneaz cu >ntunericul0 o %ia necunoscut ce nu poate )i %zut din
a)ar pdurea0 ca sim!ol oniric0 are 4)elurite )pturi 1 ino)ensi%e sau periculoase 1 ,i >n ea se
poate aduna tot ceea ce e posi!il s scoat cBnd%a la lumina zilei peisa"ul personalitii noastre5
7$eppli8. Kn acest sens0 pdurea pe care o tra%erseaz #arap-$l! poate )i pri%it ca un labirint0 al
crui centru >l reprezint aici c'iar ie,irea rezer%at iniiatului0 celui care >n timpul >ncercrilor
iniiatice se %a )i artat demn s ai! acces la re%elaia misterioas. &itualurile la!irintice pe care
se >ntemeiaz ceremonia de iniiere au tocmai drept scop s-i arate neo)itului0 >n c'iar timpul
%ieii sale pmBnte,ti0 )elul de a ptrunde0 )r a se rtci0 >n teritoriile morii.
O
Traversarea labirintului de%ine deci o cltorie iniiatic0 ce cu cBt este mai grea0 cu cBt
o!stacolele sunt mai numeroase ,i mai grele0 cu atBt mai mult adeptul se trans)orm ,i0 >n cursul
acestei iniieri itinerare0 do!Bnde,te un nou sine. 6rans)ormarea eului care se opereaz >n centrul
la!irintului ,i care se %a a)irma )r ec'i%oc la captul cltoriei de >ntoarcere0 la s)Br,itul trecerii
de la >ntuneric la lumin0 %a >nsemna %ictoria spiritualului asupra materialului ,i0 >n acela,i timp0
al %e,nicului asupra e)emerului0 al inteligenei asupra instinctului.
(e pare >ns c eroul lui Creang nu se do%ede,te capa!il s duc la !un s)Br,it cltoria
sa iniiatic0 nu poate >nltura o!stacolele sur%enite pe parcursul tra%ersrii pdurii0 el lsBndu-se
>n,elat de puterea de con%ingere a Spnului0 >nclcBnd s)atul printesc. Knc nai%0 4!o!oc >n
)elul su la tre!i de aiste50 #arap-$l! cade >n cursa ce-i )usese >ntins0 nerecunoscBndu-l pe
7acela,i8 spBn0 lsBndu-se >n,elat0 mai mult decBt de spBn0 de ne>ncrederea >n sine0 de >ndoiala
pro)und ce-l mcina >n pri%ina unei reu,ite !azate doar pe )orele proprii.
Spnul desemneaz un om )r !ar!0 lo%it de o stBrpiciune congenital a sistemului
capilar al )eei sale0 4o specie de castrat5. Cre,terea !r!ii este rezultatul unei posi!iliti
)iziologice e2pansi%e lipsit total de ea0 (pBnul este e2clusi% constricti%0 neted0 lustruind ca o
gresie0 4dar pe asemenea piele se ascut ti,urile de !rici. CBnd este stpBnul unei )iine %ii0 nu
poate a%ea prin )ire0 decBt un rol %ampiric-compre'ensi% )a de ea cBnd >ns aceast )iin
p,e,te pe cal%arul unei realizri iniiatice0 >i su!iaz toate elementele indi%iduale din ea0 pBn
dispar. Cr0 aceste elemente0 sunt prin de)iniie limitati%e ,i de aici se %ede rolul eminamente
poziti% al (pBnului0 )r ca el s-,i dea seama5.7Aasile Lo%inescu8
Kn sens restrBns0 Spnul poate )i socotit iavolul, )iina de dincolo0 a,a cum >nsu,i se
prezint 1 4C'ima rBului pe malul pBrului5 1 sau cum >l a%ertizeaz craiul pe )iul su la plecare+ -
4Kn cltoria ta ai s ai tre!uin ,i de ri ,i de !uni0 dar s te fereyti de omul roy, iar mai ales
de cel spn, cBt >i pute s n-ai de-a )ace cu dBn,ii0 cci sunt )oarte ,ugu!ei50 aici 4,ugu!5
>nsemnBnd 4ru5 sau 4amgitor5. El pune stpBnire pe )eciorul craiului ,i >i >ncearc puterile
su)lete,ti0 pentru aceasta )olosindu-se de toate armele >ntunericului+ capacitatea de a se
presc'im!a+ 49ai merge el >nainte prin codru cBt merge0 ,i0 la o strBmtoare0 numai iaca ce
(pBnul iar >i ies >nainte0 pre)cut >n alte straie0 ,i zice cu glas supiratic ,i necunoscut... 50 apoi
ipocrizia 4 1 CBt despre inima mea0 s-o dea /umnezeu oricui0 zice (pBnul o)tBnd...Numai ce
)olosP Cmul !un n-are noroc... 50 >n,eltoria 7scena capturrrii prinului >n )BntBn80 mBndria
7se laud >n )aa >mpratului Aerde0 dar mereu pe socoteala lui #arap-$l!+ 4 1 /oamne0 mo,uleD
zise atunci (pBnul s nu te superi0 dar nu ,tiu ce )el de oameni a%ei pe aici. Eu pun rm,ag pe
ce %rei c sluga mea are s-mi aduc pielea cer!ului acela0 cu cap cu tot0 a,a >mpodo!it cum
este580 rutatea 7>,i plmuie,te sluga0 %or!e,te 4rstit5 cu #arap-$l!0 ameninBndu-l permanent
cu moartea8. Ca de )iecare dat >ns0 Creang >nltur aspectul grotesc al dia%olului0 atri!uindu-i
caliti omene,ti+ (pBnul >mprumut graiul moldo%enesc0 e stpBnit de lim!uie ,i >nclinat spre
ironie 74Fi cBnd ai a%e >ncaltea un cal !un0 calea-%alea0 dar cu smBrogul ista >i duc %ergile58.
Cglindirea iavolului >n (pBn este regsit mai >ntBi >n scena >n care (pBnul 4se pre)ace
c-i e sete ,i cere plosca cu ap de la stpBnul su. :iul craiului i-o d ,i (pBnul0 cum o pune la
gur0 pe loc o ,i ia orBndu-se ,i %ars toat apa dintr->nsa 5 su! cu%Bnt c e %ec'e ,i !'lit. K,i
aduce stpBnul >ntr-o poian >n care era o fntn 4cu g'izdele de ste"ar ,i cu un capac desc'is >n
lturi. :BntBna era adBnc ,i nu a%ea nici roat0 nici cumpn0 ci numai o scar de co!orBt pBn la
ap5. Kn treact spus0 nicieri >n lumea asta nu e2ist o ast)el de )BntBn caracterul el sim!olic nu
are ne%oie s )ie solicitat0 se impune de la sine.
$ici apare scena >n care (pBnul se desemneaz pe el >nsu,i+ 4C'ima rBului pe malul
pBrBului50 adic 4sc'ema0 )igura rului pe )aa apelor care le >ntruc'ipeaz )iina50 dar din cauza
!i%alenei cu%Bntului 4sc'im5 a%em dou sensuri purtate de persona" >n !asm. Primul este cel
negati%+ 4sunt pocitura0 sc'imonositura rului0 urBciunea pustiirii0 oglindit pe )aa apelor0 adic
1=
asupra >ntregii creaii0 /ia%olul50 iar al doilea cel poziti%0 acela de mistagog0 ru necesar >n
iniiere+ 4nu sunt &ul0 ci sc'ema0 $r'etipul &ului0 deci 4Principium Indi%iduationis50
principiul e2tremei distincti%itii0 al Egoismului &adical0 care d rigoare 9ani)estrii0 dar ,i
s)Br,e,te prin a o distruge nu se poate pune o limit compresiunii0 care se macin0 se mistuie pe
ea pBn la atomizare0 adic pBn la reintegrare pasi% >n Principiu0 )inalitate necesar0 deci
eminamente poziti%5. 7Aasile Lo%inescu8 6ocmai mani)estarea esenei &ului determin
apariia personalitii spirituale a lui #arap-$l!.
4Prin pro!a (pBnului0 prinul plte,te un pcat strmo,esc0 cum se ,i spune la un
moment dat.57/oina &u,ti8
Coborrea n fntn este asemnat >n concepia unora cu mitul cata!asei0 )cBnd
trimitere la >ntoarcerea la origini. $st)el (pBnul l-a adus pe )iul de crai la o )BntBn al crui
pzitor se pare c este0 o )BntBn cu ap limpede0 ap %ie0 dar nu >n totalitatea sensului ei. $ici
>ntBlnim apa vie prin aspectul su de ap corozi%0 a,a cum este numit >n $lc'imie. :iul de crai
o gse,te0 cluzit )iind de (pBn0 co!orBndu-se >nluntru pmBntului0 con)orm poruncii oraculare
a 6a!ulei (maragdine ce spune+ 4!isitando Inferiora "errae #ectificando Invenies $ccultum
%apidem !eram Medicinam. Citind iniialele o!inem+AI6&ICLU9. Co!orBnd >n )BntBna0 )iul
de crai %ine >n contact cu un %itriol care corodeaz super)luitile. #arap-$l! trie,te aici0 de
)apt0 prima sa moarte sim!olic ,i >n%iere cci0 >,i pierde rangul0 statutul0 de%ine sluga celui care
>l %a sal%a. :iul de crai moare dizol%at >n 4Aitriol5 ,i apoi e e2pulzat 4renscut50 4regenerat5 de
ctre Uterul Uni%ersal 7fons terriblis8 >ntr-o nou )iin0 4#arap-$l!5.
Fntna este matricea miracolelor transmutaiilor. &ecipient inepuiza!il0 spaiu de
captare a iz%orului 0 )BntBna >ntrune,te sensurile cercetrii0 pe cel ale %ictoriei. :BntBna apare >n
di%erse tradiii ca iz%or de ap %ie0 )BntBna %ieii0 )BntBna nemuririi0 a tinereii %e,nice. Prin apele
ei mereu sc'im!toare0 )BntBna sim!olizeaz nu atBt nemurirea cBt o perpetu >ntinerire. Kn
di%erse mituri ,i tradiii )BntBna apare su! di%erse0 dar asemntoare interpretri. Kn tradiia
oriental apare ca o )BntBn a %ieii 'iper!orean0 >n tradiia cre,tin ea este asemuit cu sBngele
,i apa care au B,nit din rana lui #ristos ,i care au )ost strBnse >n ()Bntul Graal. Kn tradiia
irlandez se %or!e,te despre o )BntBn cu ap tmduitoare. La germani0 )BntBna lui 9imir
coninea apa cunoa,terii. (e poate o!ser%a o >nclinaie ctre aciunile !ene)ice ale apei
)BntBnilor. /ar aceast ap0 ca s rmBn egal cu ea >ns,i tre!uie s )ie mereu >nsu)leit0
pritocit de 4/u'ul care su)l deasupra apelor5. CBnd o carapace o izoleaz de su)lul creatot0 apa
se corupe0 iar )BntBna de%ine Iad0 matrice de !alauri.
Iat ce >neles sc'ematic d Aasile Lo%inescu0 episodului cu )BntBna+ 4$%em o du!l
mi,care >n interiorul )BntBnii+ cBnd se co!oar (pBnul >n )BntBn0 eroul nostru rmBne sus cBnd la
rBndul su0 co!oar el >n pu0 (pBnul se ridic la )aa pmBntului. #arap-$l! imprim apei o
mi,care e2pansi%0 (pBnul una constructi% complementarismul lor trans)orm apa sttut >ntr-o
ap %ie. Kn 6radiia e2trem-oriental0 Universul este reprezentat de un ciindru 7Puul din !asmul
nostru80 >n care planurile de e2isten sunt sim!olizate de cercuri e%oluti%e care se con%ertesc
unul >n altul0 >n sensul ascendent0 su! in)luena Cerului0 imprimBnd ast)el cercului o mi,care
elicoidal0 >n a,a )el0 c atunci cBnd elicea a a"uns la punctul de plecare0 a descris un element de
spiral0 >n,uru!Bndu-se ast)el >n ciclul imediat urmtor0 cele dou e2tremiti ale elicei sunt
reprezentate de #arap-$l! ,i (pBn. Pasul in)initezimal al elicei este condiionat de o co!orBre a
unei e2tremiti.5
Con)orm acestei teorii0 putem considera yin-yang-ul ca o seciune orizontal a )BntBnii-
cilindru. #arap ,i $l!0 cele dou "umti0 negrul ,i al!ul0 tendinele0 compactnt ,i dilatant0 ale
mi,crii elicoidale0 iar elicea este >nsu,i sinusoidul care desparte ,i une,te cele dou "umti.
Kntr-un sens imediat0 mai restrBns0 (pBnul este /ragonul0 Pzitorul Pragului0 pentru c
poate )i gsit la cele dou capete0 la cele dou pri iniiatice ale eroului. (pBnul0 din partea
11
cruia #arap-$l! su)er a doua moarte0 >l )ace pe acesta s treac de la 9icile 9istere peste
pragul 9arilor 9istere0 cci0 >n toate tradiiile0 cone)irea unui nou nume >nseamn moartea
%ec'ii indi%idualiti ,i dreptul de a-l o)eri aparine e2clusi% maestrului spiritual.
Inclus >n acest episod0 regsim ,i sim!olul jurmntului pe paloy. /e%enit slug0
pierzBndu-,i toate atu-urile do!Bndite prin na,tere0 eroul >,i >ncepe ascensiunea de pe cea mai de
"os treapt. Intrarea sa >n slu"!a (pBnului se )ace su! "urmBnt ca%aleresc-prinul "ur pe palo, ,i
>,i %a ine acest "urmBnt0 ca un ade%rat ca%aler. (pBnul >l %a >n%a umilina0 >l %a supune la
pro!e decisi%e0 dar mai presus de orice >i pune la >ncercare cu%Bntul dat0 adic onoarea sa de om.
La aceast >ncercare #arap-$l! %a )ace )a0 cci el >,i %a respecta "urmBntul )cut0 anume de a-l
slu"i pe (pBn pBn cBnd %a muri ,i %a >n%ia.
(e poate o!ser%a >ns ,i o anumit complementaritae a celor doi eroi )apt ce i-a deteminat
pe unii comentatori s cread c (pBnul >ntruc'ipeaz pcatele lui #arap-$l!0 pe care acesta le
>ntBlne,te de-a lungul cltoriei >n propriul su)let ,i le >n%inge cu a"utorul %irtuilor morale
personi)icate de persona"e )a!uloase ca &egina )urnicilor0 Cc'il0 Geril0 ,.a 7$ndrei C,teanu8+
4(pBnul reprezint ceea ce este mai ru ,i mai urBt >ntr-un om0 >n cazul nostru >n #arap-$l!.
Cmul spBn ar )i unul0 mai multe sau toate Pcatele din su)letul eroului0 precum Egoismul0 Ura0
Ignorana0 /orina0 etc. /up prerea lui G.Clinescu0 acest persona" este spBn pentru c >n popor
e2ist o credin str%ec'e0 potri%it creia o de)icien sau o anomalie )iziologic e >nsoit de o
de)icien moral corespunztoare. /e o!icei ace,tia sunt considerai ri0 cruzi0 per)izi0
lingu,itori0 >n stare de a deoc'ia. :azele prin care trece relaia #arap-$l! 1 omul spBn de-a
lungul !asmului0 ni se par similare cu )azele prin care trece relaia Cm 1 Pcat de-a lungul
%ieii.5
Copil )iind0 #arap-$l! nu auzise de (pBn0 deci era pur ,i ne%ino%at0 necunoscBnd patima
,i pcatul.
La pu!ertate0 #arap-$l! a)l despre (pBn de la tatl su0 care-l pre%ine c e un om ru ,i
prime"dios0 deci s se )ereasc de el cBt poate. Kntr-ade%r0 >n %ia0 prinii sunt cei care >ncearc
prin educaie s in departe Pcatele de )iii lor.
Kn timpul cltoriei0 (pBnul de%ine slug la #arap-$l!0 dar nu peste mult timp situaia se
rstoarn0 )iul Craiului de%enind ro!ul (pBnului0 alegorie a )aptului c a a"uns ro!ul propriilor
sale Pcate.
La s)Br,itul !asmului0 dup ce iniierea s-a s%Br,it0 (pBnul este ucis de calul nzdr%an.
$ceasta ar reprezenta ideea c dup trecerea treptelor de iniiere0 #arap-$l! o!ine starea de
Puritate0 >n)rBngBndu-,i de)initi% Pcatul.
Cu alte cu%inte 4(pBnul reprezint pe Principium Indi%iduationis0 Egoismul &adical0
egoismul pentru egoism0 prezent >n )iul de crai ca >n toi oamenii0 ,i care tre!uie ras pentru ca
posi!ilitile uni%ersale ale erolui s )ie desctu,ate0 producBndu-i apoteoza )inal0 adic0 )oarte
precis0 >ndumnezeirea. Cperaia nu e posi!il decBt prin decondiionare0 prin moartea (pBnului ,i
a doua >n%iere a lui #arap-$l!. Cele dou )iine sunt indisolu!il solidare >n %ia ,i >n
moarte.57Aasile Lo%inescu8 E %or!a0 desigur0 de scena )inal0 unde (pBnul se descoper ca un
sacerdot ce >n)ptuie,te al doilea !otez al eroului0 cel al morii+ 4Iar (pBnul Q...R se rpede ca un
c>ne tur!at la #arap-$l! ,i-i z!oar capul dintr-o singur lo%itur de palo,... 5. $ciunea calului
ce urmeaz acestui gest suprem de a-l pre)ace pe (pBn >n 5pra) ,i pul!ere5 e numai reintegrarea
principiului negati% >n #aosul de unde a purces.
Drumul lui #arap-$l! nu este numai un drum geogra)ic0 )izic0 ci ,i un drum spiritual0 de
per)ecionare ,i puri)icare0 presupunBnd o trecere a neo)itului de la un mod de %ia la altul. Pe
de alt parte0 (pBnul poate )i considerat un maestru spiritual0 un guru. :uncia lui )ormati%0 de
mistagog0 e recunoscut c'iar de cal+ 4Fi unii ca ace,tia QspBnulR sunt tre!uitori pe lume
cBteodat0 pentru c )ac pe oameni s prind la minte5 1 4(pBnul este o piatr su! >n)i,are de
12
om0 care poate )i piatr de poticnire0 dar ,i piatr de temelie...5 7Aasile Lo%inescu8. El este cel
care regizeaz >ntreg scenariul de%enirii )eciorului de crai0 )iind %or!a de o iniiere0 ritualul
presupune trecerea unor pro!e0 prezente su! um!ra Pcatului0 marcate >ns de mori ,i >n%ieri
succesi%e.
/e,i toat cltoria ar putea )i perceput ca )iind o a%entur a unui )ecior de Crai plecat
>n cutarea )ericirii sale lume,ti0 de )apt ea este o purcedere a lui #arap-$l! >n spaiul
microcosmic interior0 >n care oamenii0 animalele ,i o!iectele sunt reprezentate sim!olic prin
%irtui0 patimi ,i e2periene0 cu scopul de a >n%inge >ntunericul0 patima ,i pcatul cu a"utorul
luminii ,i al %irtuii0 puri)icBndu-se ,i o!inBnd starea )inal de iniiat.
Pentru o!inerea acestei puri)icri0 eroul tre!uie s treac prin pro!e sim!olice0 a"utat de
mistagog0 >ntruc'ipat de ()Bnta /uminic. Kns0 la o o!ser%are mai atent a !asmului0 se poate
remarca independena pro!elor la care eroul este supus+ ele nu se continu una pe cealalt0
nee2istBmd %reo aluzie re)eritoare la ceea ce %a urma0 iar persona"ele ad"utante apar ,i dispar
odat cu >nceperea ,i terminarea >ncercrilor. 6oate aceste caractere susin ideea con)orm creia0
)iecare >ntBmplare este0 de )apt0 o po%estire >n !asm.
Kntr-o prim pro!0 #arap-$l! este ne%oit s aduc sali din grdina ursului0 aceasta
constituind prima piedic >n drumul su. 6ot acum el prime,te de la dasclul su o iniere
comple20 dar nici pe departe complet0 a trupului ,i a su)letului. Crice cltorie presupune >ns
,i un popas0 de acest dat eroul nu se opre,te oriunde0 ci a"unge >n z!or la o csu singuratic0
secret0 apt pentru un ritual0 unde o gse,te pe %r"itoarea care %a urma s duc la !un s)r,it
acest proces + ()Bnta /uminic0 4 singura care ,tie ce-i de )acut5.
:aptul c locul iniierii se gse,te pe o insul nu este de loc >ntmpltor0 cci insula este
cea care 4reune,te sim!olurile %ieii ,i sensurile morii5 79ircea Eliade8. Kn timp ce apa
reprezint 'aosul primordial0 insula este oaza din mi"locul ei0 locul >n care 9ani)estarea0 Creaia
poate a%ea loc.
#arap-$l! st >n casa iniierii cam o zi ,i o noapte0 timp >n care ()Bnta /uminic
prepar o licoare magic ce >i %a aduce ursului0 spirit pzitor0 du' al rodniciei ,i sim!ol al
longe%itii ,i nemuririi0 somnul cel lung. (e realizeaz o ie,ire din uni%ersul normal ,i o trecere
prin perdeaua de )oc a timpului0 adormirea ursului din !asm corespunzn cu intrerea >n 'i!ernare
a ursului mitic0 sim!ol al amoririi naturii ,i a %egetaiei pe timpul iernii.
Kns0 elementul nou al operei >n sine este0 nu numai consistena licorii0 alctuit din lapte
,i miere0 cele promise de ctre /umnezeu poporului lui Israel0 alturi de 4somnoroas50 ci ,i
)aptul c neo)itul reu,e,te s 4>m!uneze5 ursul0 trans)ormBndu-l >ntr-un du' !ene)ic0 necesar
iniierii. Kns0 cBnd e)ectul dispare0 ursul se repede la #arap-$l!0 care e ne%oit s )ug0 >m!rcat
>n 'aina de urs primit de la tatl su. $ceast >m!rcare a eroului >n !lana animalului
sim!olizeaz moartea ,i ptrunderea sa 4>n lumea de dincolo5. /e asemenea0 acest moarte este
urmat de o 4>n%iere50 cci o dat o!inut salata0 eroul tre!uie s-,i continuie cltoria iniiatic0
de acest dat >ns0 !ene)iciind de puterea magic a o!iectului cutrii0 cu toate c >n oper nu
sunt prezentate aspectele !ene)ice ale salilor.
$st)el 0>n !asm0 prima pro! ia s)r,it >n momentul >n care eroul arunc !lana de urs ,i se
>ntoarce >n%ingtor la coli!a iniiatic0 unde mistagogul >i po%este,te ce tre!uie s )ac >n
continuare0 pas cu pas0 pregtindu-l pentru urmtoarele pro!e.
Urmtoarea >ncercare prin care #arap-$l! tre!uie s treac este constituit din vnarea
cerbului mirific0 >mpodo!it cu pietre preioase+ 4 Fi cer!ul acela este !tut tot cu pietre
preioase0 mult mai mari ,i mai )rumoase decBt acestea. 9ai >ntBi cic are una >n )runte0 de
strluce,te ca un soare./ar nu se poate apropia nime de el0 cci este solomonit ,i nici un )el de
arm nu-l poate prinde...5
1-
/atorit coarnelor sale care se sc'im! periodic0 cer!ul sim!olizeaz att ar!orele %ieii
cBt ,i ar!orele primordial0 >ntBlnirea pe care mezinul o are cu aceste putBnd )i interpretat ca o
nou trecere a acestuia prin moarte->n%iere sim!olic.
$ciunea se petrece >n pdure 0 unde eroul0 asemenea primului om0 care prime,te )ructul
din copacul cunoa,terii !inelui ,i rului de la animalul satanic prime,te de la (tatu-Palma-
Bar!- Cot arma cu care %a %Bna cer!ul nzdr%an. $st)el0 drumul cosmic spre iniiere este
continuat0 eroul )iind din ce >n ce mai aproape de statutul de iniiat ,i0 alegoric0 de cel de iniiator.
(e poate o!ser%a puternica asemnare a (atanei cu (tatu-Palma- Bar!- Cot0 care >i d
eroului masca ,i palo,ul cu care %a %Bna cer!ul ce poart 4 (oarele5 >ntre coarne. /ar 0 #arap-
$l! dep,e,te aceast pro! tot cu a"utorul ()intei /uminici0 a"uns ast)el la statutul de de
maestru siritual0 care >l trimite din nou pe trBmul cellalt pentru a-,i cuta >nelepciune.
$ceasta e con)orm opiniei lui $ndrei Ci,teanu0 moarte sim!olic0 prezentat >n !asm prin
)aptul c0 pe tot parcursul %Bnrii cer!ului0 #arap-$l! st cu masca pe )a0 >ntr-o groap adBnc
de un stat de om pe care ,i-a spat-o singur. Groapa nu este altce%a decBt propriul su mormBnt0
intrarea >n ea este 4 moartea neo)itului50 sBngele ce se scurge este %iaa >ns,i0 iar ie,irea din
groap0 o dat cu atingerea scopului propus0 o!inerea pietrelor reprezint rena,terea sim!olic.
$ceast rena,tere0 necesar continurii drumului iniiatic este precedat de o!inerea
cuno,tinelor+ neiniiatul tre!uie s )ie %rednic de ele ,i s do!Bndeasc pe parcurs puteri ,i
%irtui speciale.El tre!uie s >neleag c orice 'aos precede Creaia0 repetBnd istoria ,i strea de
dinainte de istorie0 s-,i asume acest 'aos ca s se paot >ntoarce la origini prin ie,irea din timp
,i prin atingerea li!ertii a!solute.
(e poate %or!i ast)el de o nou alegorie0 >n a)ar de cea a ptrunderii sacrului >n pro)an+
alegoria %ia-moarte0 de acest dat la un ni%el >n totalitate sim!olic. Cltoria de iniere >ncepe
cu 4moartea >n )BntBn5 a )iului de Crai0 urmat de 4na,terea5 lui #arap-$l!0 din )iecare ast)el de
incursiune la origine nscBndu-se un erou nou0 care do!Bnde,te de )iecare dat0 cuno,tine noi.
Caracterizarea personajului Harap-Alb
Kn Estetica basmului0 criticul literar G. Clinescu a)irm c speci)icul persona"elor
constituie o trstur de)initorie+ &asmul este un gen vast, dep'(ind cu mult romanul, fiind
mitologie, etic', (tiin)', observa)ie moral'** caracteristica lui este c' eroii nu sunt numai
oameni, ci (i anume fiin)e +imerice, animale,-. /iin)ele neomene(ti din basme au psi+ologia (i
sociologia lor misterioas'*
Persona"ele din !asmul cult0 Povestea lui Harap-Alb0 sunt purttoare ale unor %alori
sim!olice+ !inele ,i rul >n di%ersele lor ipostaze. Con)lictul dintre !ine ,i ru se >nc'eie >n !asm
prin %ictoria !inelui.
Basmul cult Poveste lui Harap-Alb contrazice a,teptrile cititorului de !asme. Eroul
!asmului0 mezinul craiului0 nu are puteri supranaturale ,i nici >nsu,iri e2cepionale asemenea lui
:t 1:rumos din !asmele populare. El are caliti ,i de)ecte0 sugerate ,i de o2imoronul din
numele su. Prin trecerea pro!elor la care este supus pe parcursului cltoriei sale iniiatice0 )iul
cel mic al craiului %a do!Bndi calitile necesare unui %iitor >mprat7mila0 !untatea0
generozitatea0 >nelegerea )a de cei mai sla!i decBt el0 simul responsa!ilitii0 al cura"ului0 al
prieteniei0 capacitatea de a-,i respecta cu%Bntul dat8. /in acest punct de %edere0 !asmul poate )i
considerat un !idungsroman.
1<
Iniial0 mezinul craiului este timid0 ru,inos0 lipsit de cura". CBnd tatl su >i mustr pe
)raii lui mai mari pentru a se )i >ntors din drum de )rica ursului0 el nu are cura"ul s dea glas
dorinei de a merge s-,i >ncerce norocul+ iese afar' 0n gr'din' (i 0ncepe a pl1nge 0n inima sa,
lovit fiind 0n ad1ncul sufletului de ap's'toarele cuvinte ale p'rintelui s'u*:a de !trBna
cer,etoare0 eroul se do%ede,te a )i milosti%0 dBndu-i un !nu. 9ilostenia lui %a )i rspltit prin
s)atul pe care-l prime,te de la )emeia !trBn+ de a cere 'ainele si armele tatlui su ,i calul ce se
%a apropia de ta%a de "ratic. Cu spri"inul calului0 mezinul %a trece de ursul de la pod0 craiul
deg'izat care pro!eaz destoinicia )iilor. 6recerea podului semni)ic trecerea ctre o alt etap a
e2istenei. $ trece podul >nseamn un act de cura"0 de a)undare >n necunoscut.
:iul craiului se rtce,te prin pdurea-la!irint0 do%edind c mai are >nc multe de >n%at.
$ici >l ia ca >nsoitor pe (pBn >n ciudat s)atului tatlui su de a se )eri de omul ro, ,i de (pBn.
#arap-$l! e caracterizat direct de narator+ 4:iul craiului0 !o!oc >n )elul su la tre!i de aieste5. El
este supus de (pBn prin %icle,ug. $ntagonistul 7ru)ctorul8 >l >nc'ide pe tBnr >ntr-o )BntBn ,i
pentru a-l lsa >n %ia >i cere s )ac sc'im! de identitate0 s i se supun >ntru toate 4 pBn cBnd
%a muri ,i iar %a >n%ia5. Este de remarcat )aptul c pBn >n momentul >n care este !otezat de
(pBn0 #arap-$l!0 numele mezinului nu era cunoscut0 a)irmBndu-se doar ca )iu al craiului.
Harap >nseamn om negru0 nscut a )i ro!0 scla%. Numele #arap-$l! semni)ic scla% al!0
ro! de origine no!il0 supus iniierii. $ )i ro! >nseamn pentru erou punctul cel mai de "os >n care
l-a adus lipsa de e2perien.
Identi)icm >n !asm ,i mi"loace de caracterizare indirect0 prin )apte0 lim!a"0 relaiile cu
alte persona"e sau numele persona"elor.
9i"loacele prin care trece eroul cele trei pro!e la care este supus la curtea >mpratului
Aerde in de miraculos0 iar a"utoarele au puteri supranaturale. ()Bnta /uminic >i d o
4somnoroas5 pentru a adormi ursul0 iar pentru cer! o licoare0 dar ,i sa!ia lui (tatu-Palm-
Bar!-Cot. $ceste pro! solicit cura"ul0 capacitatea de a mBnui sa!ia0 dar ,i respectarea
"urmBntului >n po)ida ispitei de a se >m!ogi.
$ treia etap a iniierii este mai comple2 ,i necesit mai multe a"utoare. /rumul spre
>mpratul &o, necesit trecerea altui pod0 semni)icBnd trecerea >ntr-o alt etap a maturizrii.
#arap-$l! are acum iniiati%a )aptelor sale. $st)el0 el se do%ede,te responsa!il )a de micile
%ieuitoare pe care le >ntBlne,te >n calea sa ,i care >i druiesc o arip pentru a le c'ema >n a"utor
atunci cBnd %a a%ea ne%oie.
Ceata de mon,tri0 Geril0 :lmBnzil0 (etil0 Cc'il ,i Psri-Li-Lungil0 >l >nsoe,te ca
s-l a"ute pentru c s-a artat prietenos ,i comunicati%.
La curtea >mpratului &o,0 este supus la o serie de pro!e trecute datorit puterilor
supranaturale ale a"utoarelor+ casa de aram 1 cu a"utorul lui Geril7pro!a )ocului80 ospul
pantagruelic cu mBncare ,i %in din !el,ug 1 cu a"utorul lui :lmBnzil ,i (etil7pro!a pmBntului
,i a apei80 alegerea macului de nisip 1 cu a"utorul )urnicilor. Urmtoarele trei pro!e au legtur
cu )ata de >mprat+ stra"a nocturn la odaia )etei ,i prinderea ei cu a"utorul lui Cc'il ,i al lui
Psri-Li-Lungil0 recunoa,terea )etei 1 cu a"utorul al!inei7moti%ul du!lului8.
:ata >ns,i0 o )armazoan cumplit0 are puteri supranaturale ,i impune o ultim pro!0 de
data aceasta pentru cal+ s aduc trei smicele de mr dulce0 ap %ie ,i ap moart dintr-un loc
numai de ea ,tiut. Pro!a e trecut de cal0 iar )ata >l %a >nsoi pe #arap-$l! la curtea >mpratului
Aerde. Pentru erou0 drumul acesta e destul de di)icil pentru c se >ndrgoste,te de )at0 dar
)iindc tre!uie s-,i respecte "urmBntul0 nu-i mrturise,te ade%rata identitate.
/ecapitarea eroului este ultima treapt ,i )inalul iniierii0 a%Bnd semni)icaia co!orBrii >n
In)ern0 a morii iniiatice. Kn%ierea e realizat de )ata >mpratului &o,0 cu a"utorul o!iectelor
magice aduse de cal. Kn )inal0 eroul prime,te recompensa+ pe )ata >mpratului &o, ,i >mpria.
1E
Nunta ,i sc'im!area statutului social con)irm maturizarea eroului. /eznodmBntul const >n
re)acerea ec'ili!rului ,i rsplata eroului.
(ensul didactic al !asmului este e2primat de ()Bnta /uminic+ 4CBnd %ei a"unge ,i tu
odat mare ,i tare0 >i cuta s "udeci lucrurile de-a )ir-a pr ,i %ei crede celor asuprii ,i nec"ii0
pentru c ,tii acum ce e necazul5.
(pBnul nu este doar >ntruc'iparea rului0 ci are ,i rolul iniiatorului0 este un ru necesar0
de aceea calul nzdr%an nu-l ucide >nainte ca iniierea eroului s se )i >nc'eiat+ 4Fi unii ca
ace,tia sunt tre!uitori pe lume cBteodat0 pentru c )ac pe oameni s prind la minte5. Putem
considera c iniierea eroului se realizeaz de ctre trei pedagogi+ unul !un 1 ()Bnta /uminic0
unul ru 1 (pBnul ,i unul mai rezer%at0 inter%enind doar >n cazuri speciale 1 calul.
Eroul este spri"init >n con)runtarea sa cu ru)ctorul de a"utoare ,i donatori0 animale
)a!uloase0 )pturi 'imerice sau o!iecte miraculoase. (peci)ic !asmului cult este modul >n care se
indi%idualizeaz persona"ele. Cu e2cepia eroului0 prezentat >n e%oluie0 celelalte persona"e
reprezint tipologii umane reducti!ile la o trstur su)leteasc dominant. Prin portretele )izice
ale celor cinci to%ar,i ai eroului0 se ironizeaz de)ecte umane0 dar aspectul lor grotesc ascunde
!untatea ,i prietenia.
#arap-$l! nu >ntruc'ipeaz eroul !asmelor populare. El tra%erseaz o serie de pro!e0
>n%a din gre,eli0 progreseaz0 se maturizeaz pentru a merita s de%in >mprat. /in acest
punct de %edere0 considerm !asmul un !ildungsroman.
1J
BASMUL CULT
P#(ES"EA LUI
*ARAP-AL
DE ION CREANGA
SIMBOLURI
-pielea de urs;cunoasterea
e2terioara0 a lumii senzoriale
-taierea capului
cer!ului;cunoasterea interioara
-apa %ie0 apa moarta0 etc

Participarea autorului la cele
povestite-
-dati%ul etic 74si odata mi ti-l
ins)aca58
Eruditia paremiologica
rezulta din presararea
lim!a"ului cu zicatori si
pro%er!e0 care dau ritm
po%estirii0 con)era umor.
PERSONA1E:
-supradimensionate
-mitologice(ursul)
-deghizate
ORALITATEA
-onomatopee
-inter"ectii 7+ei, +ei.
-%er!ele imitati%e
-%ersuri populare0 )raze ritmate
-sinta2a )razei e sinta2a lim!ii %or!ite
COMICUL
-de persona" 7(etila0 :lamanzila8
-de situatie7ospatul8
-de nume 7Pasari-Lati-Lungila8
-de lim!a"7Surec'i clapauge58
1@
ROLUL SEMNELOR DE PUNCTUAIE
Cratima[-] :
Leag cu%inte di)erite ce )ormeaz sila!e comune0 prin elidarea unor %ocale sau nu+
te-au v'zut.
imperati%e si gerunzii cu pronumele re)le2i% sau personal postpus ,du-te2, duc1ndu-
se, duc1ndu-le.*
(epar elementele )ormei in%ersate a per)ectului compus3 venit-ai
ad"ecti%e posesi%e postpuse su!stanti%ului0 >n e2presii de tipul maic'-sa, taic'-su.
9arc'eaz o sc'im!are de topic 7de e2. postpunerea pronumelui >n raport cu %er!ul +
Hule(te-leD80 e)ectul e2presi% )iind acela al mutrii ateniei asupra %er!ului ,i
constituirea ad 'oc a unei aliteraii.
elemente componente nesudate ale unui cu%Bnt compus+ c1ine-lup, dus-intors*
Kn poezie0 are rolul de a pstra msura %ersului prin reducerea numrului de sila!e-
elidarea unui sunet- 7necesiti prozodice8 ,i de a marca rostirea legat a dou cu%inte. Ca
)iguri de stil )onetice0 intr >n categoria sinerezei (trans)ormarea unui 'iat >n di)tong+ de-
abia80 a sinalepsei ( reducerea unui di)tong la o singur %ocal+ d-abia80 a aferezei
( suprimarea unui sunet iniial+ nalt80 a apocopei (suprimarea unui sunet )inal+ p1n4 s'8.
Virgula ,]
izoleaz o propoziie incident0 cu rol e2plicati% +Am fost, i zise, aci de fa)'
izoleaz un %ocati% sau o structur >n %ocati% de restul enunului +5 5ti+uri, acum,
porni)i, v' scutura)i7 6.$rg'ezi 0 Epigraf8
marc'eaz coordonarea prin "u2tapunere a dou propoziii principale
coordoneaz termenii unei repetiii+ 4lume, lume50 cu rol de accentuare a ideii
poetice.
marc'eaz pauza impus >n rostire de in%ersiunea topicii din sintagma pe care o
preced+ 6opaci ro(ca)i, cu fream'te s-au despuiat**
separ pronumele >n %ocati% de o apoziie dez%oltat+ 4"u, monstru al fierbintelui
7gipt***
coordoneaz termenii unei enumeraii0 creBnd impresia unei acumulri.
Punctul Q . R marc'eaz s)Br,itul unei comunicri enuniati%e.
Semnul intrebarii ?] marc'eaz s)Br,itul unei comunicri interogati%e0 semnaleaz
intonaia speci)ic. Prezena >n te2tul literar poate e2prima dilem0 incertitudine0 cutare
)e!rilT
Semnul exclamrii !]
>n propozitie0 izoleaz %ocati%e si inter"ectii0 >nlocuind %irgula0 cBnd su!iectul
%or!itor nuaneaz o atitudine imperati%0 e2clamati%0 optati%0 marcBnd intonaia.
>n )raz0 marc'eaz s)Br,itul unei comunicri imperati%e0 e2clamati%e0optati%e0
marcBnd intonaia. Kn te2tul literar0 induce ideea dorinei0 a atitudinii marcate de
patos0 de elan %italist 7>n poezia modernist0 la L.Blaga0 6.$rg'ezi etc8.
Punctele de suspensie . . . ]
1?
marc'eaz >ntreruperea comunicrii 7moti%aiile su!iectului %or!itor sunt
multiple+ consider c destinatarul su!>nelege ceea ce urmeaz un moment de
surpriz sau oc emoional0 a%Bnd ca e)ect instaurarea tcerii semni)icati%e o
pauz psi'ologic0 intentionat0 a %or!itorului0 dup care urmeaz un cu%Bnt
neateptat0 care poate a%ea nuan ironic8.
Kn te2tul literar0 reprezint un semn gra)ic0 dar ,i de tonalitate0 care marc'eaz
discursul )ragmentar0 de tip re)le2i%3 meditati%0 semni)icBnd interiorizarea tririlor
sau a gBndurilor.
Ghilimelele " "], << >>]
in propozitii incadreaza nume de institutii0 intreprinderi0 titluri de pu!licatii
etc. sau incadreaza un cu%Bnt ori o sintagma carora su!iectul %or!itor le
e%identiaz sensul ironic prin intonaie0 acestea urmBnd s )ie intelese cu sensul
lor antinomic 7 anti)raz8.
in )raz sau in te2t marc'eaz gra)ic citarea cu%intelor altcui%a >n propriul discurs
cel de-al doilea tip de g'ilimele0 cunoscute si su! numele de g'ilimele
)rantuzesti0 este intre!uintat in cazul )olosirii unui citat in interiorul primului citat.
Parantezele (-), -], / /sunt rotunde0 ptrate0 su! )orma de !are paralele si izoleaz o
e2plicaie+ cu%inte0 propozitii0 cu%inte adugate de o alt persoan decBt autorul sau )raze
incidente.
Punctul si virgula ;] coordoneaz dou propozitii0 >ntr-o )raz in care se reia ideea unei
principale anterioare sau e2plicati%e 7cauzale ori apoziti%e8. (epar0 >n )raz0 propoziii
independente sintactic0 dar care semantic sunt su)icient de apropiate pentru a )orma un
>ntreg. Legtura semantic este dat0 de o!icei0 de prezena unui moti% central.
Dou puncte :] in propozitii0 >ntr-oduce o enumeratie care e2plica cu%Bntul precedent
semnului.
>n )raz0 introduce o propozitie e2plicati%0 apoziti%0 cauzal sau c'iar
principal.
>n te2t0 marc'eaz trecerea de la la %or!irea indirect la %or!irea direct.
Linia de pauz -] se utilizeaz in interiorul propozitiei sau al )razei pentru a delimita
cu%intele0 construciile incidente0 apoziiile0 sau pentru a marca lipsa predicatului sau
%er!ului copulati%.
(emnaleaz o completare >n discursul poetic0 introduce o e2plicaie sau prezint o
circumstan0 plasBnd accentul asupra acestui enun3 Iube(ti 8 c1nd sim)iri se
de(teapt'**** 7L. Blaga0 Iubire)0 5$2 5ufletul 8 curatul argint de-odinioar'5 7$l.
9acedonsUi0 Pe balta clar8
Izoleaz o propoziie incident care marc'eaz planul %or!irii indirecte0 al
re)le2i%itii lim!a"ului + 4I-auzi corbii5 1 mi-am zis singur***(i-am oftat5
7G.Baco%ia8.
Poate concura la crearea unei muzicaliti aparte a te2tului0 prin sugestia unui
anumit tempo 75i norii albi - i crinii suavi - i balta clar'/ i sufletul 8 curatul
argint de-odinioar'-.*
1O
(epar planuri lirice 7 aproape-departe0 celest-terestru0 prezent-trecut etc8.
Este marca unei tensiuni lirice deose!ite0 cBnd este plasat dup un enun cu
caracter con)esi% 0 inducBnd cititorului con,tiina gra%itii mrturisirii+
4 6arbonizat, amorul fumega 8
Parfum de pene arse**
Linia de dialog -] marc'eaz introducerea %or!irii directe si dialogul.
Apostroful ] are rolul cratimei0 pe care o su!stituia >n ortogra)ia sec. al VIV-
lea.
Kn te2tul literar are rol )onetic0 marcBnd elidarea unui sunet i0 prin urmare0
contri!uind la pstrarea msurii %ersurilor 5/rumosu-i p'r de aur desf'cut/6'dea
p1n4 la c1lc1ie-*
Poate a%ea rol e2presi%0 )iind o marc a registrului ar'aic.
Moara cu noroc
de Ioan Slavici
*9oara cu noroc* este o capodopera a nu%elisticii romanesti0 un moment de re)erinta in
e%olutia prozei noastre. (la%ici este unul din stralucitii reprezentanti ai realismului o!iecti% in
litaratura noastra0 un precursor al prozei lui Li%iu &e!reanu0 prin %ocatia de a picta mediul social
si de a crea tipologii comple2e.
6ema acestei nu%ele o constituie urmarile negati%e0 consecintele ne)aste0 pe care setea de
im!ogatire le are asupra %ietii su)letesti a indi%idului0 asupra destinului omenesc. La !aza ei se
a)la con%ingerea autorului ca goana dupa !ani zdruncina ti'na si amaraste %iata omului0
genereaza numeroase rele0 iar in cele din urma duce la pierzanie.
Compozitia nu%elei este clasica0 con)lictul se des)asoara liniar si ascendent0 )aptele )iind
distri!uite in cele 1@ capitole0 respectandu-se ordinea cronologica a des)asurarii lor. Unitatea
intregului0 a )eliei de %iata autentica este sugerata de cu%intele !atranei0 cu care se inc'ide si se
desc'ide cartea 7*Cmul sa )ie multumit cu saracia sa0 caci daca e %or!a0 nu !ogatia ci linistea
coli!ei tale te )ace )ericit*0 *(imteam eu ca nu are sa iasa !ine dar asa le-a )ost dat*8.
(aracia0 pretuita de (la%ici in alte nu%ele pentru puterea ei miraculoasa de a mentine
ec'ili!rul su)letesc al omului0 linistea %ietii lui0 de%ine la inceputul nu%elei *9oara cu noroc*
moti% de puternice )ramantari0 dand lui G'ita un sentiment de in)erioritate. El identi)ica saracia
cu lipsa de demnitate si doreste sa se im!ogateasca nu pentru a trai !ine0 ci pentru a )i cine%a0
pentru a )i respectat. Nemultumit de conditia sa sociala0 el simte ca ar putea )ace si altce%a0 mai
renta!il0 decat sa carpeasca cizmele satenilor. (i0 in ciuda rezer%elor e2primate de soacra sa 7care
intruc'ipeaza in nu%ela intelepciunea %arstei si a e2perientei8 se 'otaraste sa a!andoneze linistea
coli!ei din sat si sa ia in arenda carciuma de la 9oara cu noroc. La inceput totul mergea !ine si
%iata era prospera. 9omentul intrigii0 ce declanseaza con)lictul si intreaga des)asurare a actiunii
il constituie aparitia la 9oara cu noroc a lui Lica (amadaul0 stapan temut al acestor locuri. $na0
ne%asta lui G'ita0 cu un simt )eminin caracteristic0 intuieste ca Lica este *om rau si prime"dios*.
2=
In sinea lui0 si G'ita a%ea aceeasi !anuiala0 dar intelege ca pentru a ramane la 9oara cu noroc
tre!uie sa de%ina omul (amadaului. Con)lictul psi'ologic se ampli)ica treptat0 pe masura ce
G'ita intra in mecanismul necrutator al a)acerilor necinstite ale lui Lica. (tapanit de setea de
!ani0 G'ita se %a instraina treptat de $na si se %a lasa mane%rat de Lica0 de%enindu-I complice.
/epune marturie )alsa la proces in legatura cu omorul si "a)ul din padure0 scapandu-l pe (amadau
de pedeapsa !inemeritata a legii.
/e acum0 pra!usirea lui G'ita este ine%ita!ila. Eroul este aprins de setea de raz!unare0 dupa
ce Lica il necinsteste si in %iata )amiliala. $st)el0 G'ita se 'otaraste sa-l dea prins pe Lica
"andarmului Pintea. Cei doi se 'otarasc sa-I intinda o cursa0 aruncand-o pe $na drept momeala.
/ar onoarea )amiliei sale este din nou stir!ita0 iar Lica scapa )ara sa )i )ost do%edit %ino%at.
Intorcandu-se la 9oara cu noroc0 G'ita isi ucide sotia si este0 la randul lui0 ucis din comanda
lui Lica. $dept al unei morale intransigente0 (la%ici isi pedepseste e2emplar toate persona"ele
nu%elei amestecate in a)aceri necinstite+ arendasul este pradat si !atut0 )emeia cea tanara0 !anuita
de Lica a a%ea *sla!iciune de aur si de pietre scumpe* este asasinata prin su)ocare0 Buza-&upta si
(aila-Boarul sunt osanditi pe %iata iar Lica se sinucide iz!indu-se cu capul de un ste"ar uscat. Iar
pentru a puri)ica locul a)acerilor necurate un incendiu mistuie carciuma.
(urprinzand %iata si mora%urile unei lumi0 (la%ici creeaza persona"e comple2e si %erosimile0
al caror destin este diri"at de puterea de seductie a !anilor. Ele sunt la inceput persona"e
antitetice0 care e%olueaza paralel0 de%enind complementare. $naliza psi'ologica0 monologul si
dialogul0 )aptele si gandurile protagonistului0 opiniile celorlalte persona"e0 dez%aluie procesul
de%enirii lui G'ita0 tragismul %ietii lui. Cm onest la inceput0 el este incpa!il sa reziste tentatiei de
a se im!ogatii dupa ce se muta la 9oara cu noroc. G'ita %a de%eni complice si partas la )aptele
necinstite ale (amadaului0 su! inraurirea caruia pra!usirea sa morala este ine%ita!ila. $utorul
surprinde0 cu real talent de analist0 )ramantarile lui G'ita0 oscilatiile de lumina si um!ra0
momentele de insingurare0 dar si cele de omenie cand isi aduce aminte de ne%asta si copii0
macinat de remuscari. :ricos si las0 el se implica tot mai mult in )aptele marsa%e puse la cale de
Lica. Wura )als la "udecata0 iar dezumanizarea sa se mani)esta in toata amploarea. /e la
complicitate la crima nu a mai ramas decat un pas. G'ita cade in%ins de propriul sau destin0 caci
patima de !ani nu poate )i stapanita
$na0 prin destinul ei tragic0 este o %ictima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii
si al ec'ili!rului in tot ceea ce intreprinde. Cu o intuitie deose!ita0 ea isi da seama de la inceput
de )irea ticaloasa si patimasa a lui Lica si isi a%ertizeaza sotul. :acand din !ani o unica pasiune0
G'ita re)uza sa mai comunice sincer cu sotia sa. $na0 lipsita de spri"inul moral al sotului0 si
indemnata tot de el0 *simti tragere de inima pentru Lica*.
In prezentarea e%olutiei $nei0 (la%ici se do%edeste un )in cunoscator al psi'ologiei )eminine.
Cand ea era supusa acestui z!ucium su)letesc0 se mai a)la la %arsta la care cantecul si "ocul nu
dispar inca0 )acand-o capa!ila de emotii0 simtaminte si %i!ratii pure. 6radarea !ar!atului nu este
pentru ea un gest necugetat0 un capriciu super)icial. Cand iu!irea pentru G'ita dispare0 in su)letul
$nei se aprinde dispretul. Ultimele z%acniri din )inal0 cand este ucisa0 sugereaza ura si dispretul
pentru G'ita0 setea de raz!unare si patima pentru Lica.
Lica (amadaul e2ercita asupra tuturor o dominatie )ascinanta. El este un erou unic in
literatura noastra prin c'ipul sau demonic 7*6u nu esti om Lica0 ci dia%ol*8.
(la%ici il caracterizeaza indirect0 prin apartenenta la acea categorie a pastorilor0 speci)ica
economiei ardelenesti din %remea sa. In aceasta categorie0 (amadaul ocupa un loc aparte0 )iind+
*om cu stare0 care poate sa plateasca grasunii pierduti ori pe cei )urati*. Lica este indi%idualizat
printr-un portret )izic alcatuit din trasaturi caractersistice+ *un om ca de -J de ani0 inalt0 uscati% si
supt la )ata cu mustata lunga0 cu oc'i mici si %erzi si cu sprancenele dese si impreunate la
mi"loc*. $utoritate suprema0 stapan al locurilor0 este un caracter plin de contradictii0 )iind darz si
21
'otarat0 dar in acelasi timp0 sadic si amenintator sau cu iz!ucniri de autentica duiosie. El se
caracterizeaza prin )aptele sa%arsite si prin impresiile ce le lasa asupra celorlalte
persona"e. $sprimea de om primiti% a lui Lica este insa asociata cu un )el de no!lete sal!atica el
este generos cu cei ce-l spri"ina in a)aceri iar la petreceri de%ine %esel si !un.
Prin personalitatea sa puternica0 (amadaul are asupra celorlalti e)ecte catastro)ale. In )inal %a
cadea si el0 atingand calea sinuciderii.
(pre deose!ire de scriitorii dinaintea lui0 (la%ici nu impune persona"elor o comportare rigida0
dictata de pre"udecati0 ci le da li!ertatea de a se mani)esta0 in impre"urarile in care le pune %iata0
dupa propriile indemnuri0 dupa imperati%ele su)letului lor. Ni se rele%a ast)el0 nu numai caractere
gata )ormate0 ci si )elul in care a"ung oamenii sa )ie asa cum sunt. $ creea persona"e prin care sa
arati ca0 asupra predispozitiilor psi'ice innascute0 societatea in care traiesc si intamplarile %ietii
lor e2ercita in)luente ce le trans)orma caracterul reprezinta pentru %remea lui (la%ici o noutate in
literatura romana si un punct a%ansat al aplicarii metodei realiste in arta literara. (criitorul pune
accentul pe e%olutia artistica a persona"elor epice0 acordand o atentie deose!ita e%enimentelor
a)late in legatura directa cu persona"ele0 precum si inter%entiei lor nemi"locite in des)asurarea
intamplarilor.
(la%ici nu in)rumuseteaza cu nimic %iata persona"elor sale0 )iind un o!ser%ator )ara partinire0
cu spirit realist desa%arsit. In conceptia autorului %iata )iecarui persona" este %azuta ca un destin
propriu0 care oricum se %a implini. /e aceea el nu se simte in nici un )el o!ligat sa e2plice nimic0
ci numai sa descrie cat mai )idel intamplarile ce il imping pe )iecare persona" pe drumul
destinului 7*simteam eu ca nu are sa iasa !ine dar asa le-a )ost data*8.
/e)initorie pentru arta realizarii persona"elor la (la%ici este o mare putere de interiorizare.
$ceasta a )acut ca eroii sai sa )ie in)atisati in z!uciumul lor launtric0 nu numai in mani)estarile
lor e2terioare. Criginalitatea artei portretistice consta in )aptul ca persona"ele au insusiri
numeroase0 poziti%e si negati%e0 cu %ointa si sla!icini0 se comporta asemeni unor )iinte reale.
/esi portretul )izic este concis0 redus la esential0 accentul cade pe ad"ecti%ele cu rol de epitet
caracterizator 7*$na era inteleapta si asezata... $na era tanara si )rumoasa0 $na era )rageda si
su!tire0 $na era sprintena si mladioasa*8.
(criitor o!iecti%0 (la%ici da o mare atentie )elului in care se e2prima persona"ele. /ialogurile0
)iind re)lectari ale intimitatii omului0 au o mare putere de caracterizare psi'ica. &emarca!ile sunt
insa si e2presiile0 zicatorile si pro%er!ele.
Caracterizarea personajelor

Personajele sunt realiste0 dar accentul nu cade pe trasaturile lor de caracter0 ci pe drama
e2istentiala pe care o parcurg. Caracterizarea principalelor persona"e ale acestei opere0 ar putea
porni de la pream!ulul nu%elei+ 4 $mul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu
bogatia, ci linistea colibei tale te face fericit9* Cel dintai dintre persona"e este Batrana 7mama
$nei8 sim!olizand intelepciunea si cumpatarea; ea este purtatoarea mesa"ului nu%elei0 iar
semni)icatia cu%intelor rostite in desc'iderea actiunii este pro)unda+ omul sa )ie multumit cu ceea
ce are0 caci nu e2ista !ogatie mai mare decat c'i!zuinta0 ade%arul si omenia.
Modesta si discreta in relatia cu G'ita si cu $na0 le accepta 'otararea din iu!ire materna0 cu
toate ca plecarea din satul ei o doare. $%and o solida e2perienta de %iata0 Batrana are intuitia pe-
depsei pe care o %a primi G'ita0 pentru ca incalcase norma morala+ de Paste0 cand pleaca la rude0
Batrana era ma+nita pana in adancul inimii9, de parca ar )i auzit glasul de clopot )unest al
22
destinului. $rdoarea cu care o saruta0 repetat0 pe $na 4 ca si cand s-ar desparti pe veci de dansa
9 ca si carciuma care i se pare a )i intunecata si pustie0 pre%estesc )inalul tragic.
$semenea altor )emei din popor0 Batrana crede in destin, iar ultimele ei cu%inte e2plica ceea ce
s-a intamplat0 prin predestinare+ 5imteam eu ca nu are sa iasa bine: dar asa le-a fost data 9*
Ghita este un personaj complex; el s-ar putea incadra in tipologia omului care si-a pierdut
omenia.
$tata timp cat traieste in linistea colibei9 sale0 cizmarul se simte neimplinit0 ca si cand0 din
cele doua "umatati posi!ile ale su)letului sau0 aici s-ar mani)esta numai una.
(olutia o constituie cautarea unui alt spatiu in care sa se implineasca intregul+ din aceasta pricina0
in prima perioada a sederii la carciuma0 G'ita simte ca0 pentru el0 aceasta era cu noroc9*
9ultumirea nu dureaza insa decat pana la sosirea lui Lica (amadaul - persona" demonic si
straniu care e2ercita.o in)luenta puternica asupra carciumarului.
/emonia celui dintai trezeste setea de bani in apele adanci ale su)letului lui G'ita ,5e gandea
la castigul pe care l-ar putea face in tovarasia lui %ica, vedea banii gramada inaintea sa si i se
impaien;eneau parca oc+ii9., atragandu-1 in spatiul intunecat al crimelor (amadaului.
E2plicatia acestei sc'im!ari ar putea )i cautata tot in pream!ulul gnomic0 con)orm caruia0 intr-o
anumita lume0 cumpatarea si ordinea e2istentiala constituie o 4cupola* protectoare. Iesit de su!
in)luenta ei !ene)ica0 Ghita va trece prin toate cercurile instrainarii: se indeparteaza de $na0
de copii si de el insusi0 ascultand doar de poruncile propriului su!constient+ Ar fi voit sa
mearga la ea, sa-i ceara iertare si sa o impace, dar nu putea: era in el ceva ce nu-l lasa9*
$ceasta )orta oar!a care a"unge sa-i modi)ice destinul0 %a da nastere unui acut sentiment de
neputinta: 7i2 6e sa-mi fac< ,***. Asa m-a lasat umnezeu2 6e sa-mi fac, daca e in mine ceva
mai tare decat vointa mea<9* Kn numeroase scene0 autorul analizeaza starile su)letesti ale lui
G'ita0 s)asierea lui intre moral si amoral0 s)arsita numai in moarte. Bunaoara0 atunci cand Lica ii
cere toti !anii 7promitand ca-i %a inapoia daca %a trai80 G'ita este cuprins de o furie neputin-
cioasa ,ii era de parca-i seaca sangele din vine9., rezumand0 intr-o )raza0 intreaga sa drama
e2istentiala0 puternicul sentiment al neimplinirii: Mi-ai luat linistea sufletului si mi-ai stricat
viata9*
$tunci cand Lica 7adus in )ata "udecatorilor8 ii in%inuieste pe doi dintre oamenii sai0 G'ita
traieste0 la modul acut0 conflictul dintre adevar si minciuna: desi era patruns de nevinovatia
lor9, carciumarul il sustine pe Lica0 de teama ca alt)el )amilia sa %a a%ea de su)erit.
6ot asa0 in scena uciderii $nei0 tensiunea acumulata in su)letul lui G'ita0 alienarea
7instrainarea8 si ura impotri%a (amadaului ra!u)nesc din adancurile intunecate in care dospisera
de%enind dominante+ cel care porunceste este su!constientul lui G'ita0 care ii intuneca ratiunea
,5imt numai ca mi s-a pus ceva de-a curmezisa in cap si ca nu mai pot trai, iara pe tine nu pot
sa te las vie in urma mea9.*
/rama persona"ului pro%ine din lupta care se da intre cele doua Wumatati* ale )iintei sale+ una
care il ispiteste la complicitatea cu Lica0 iar cealalta - care ii trezeste remuscari adanci.
(caparea nu %a )i posi!ila decat in moarte si cum $na reprezenta amintirea a ceea ce )usese
luminos si !un0 G'ita o ucide0 omorand ast)el reminiscenta a ceea ce )usese el insusi cand%a.
Greselile lui atrag insa pedeapsa destinului 7al carui 4instrument* de%ine Lica8 si G'ita este
impuscat. Persona"ul central al nu%elei este caracterizat prin mai multe mi"loace+ prin )aptele si
%or!ele sale0 prin mediul in care traieste0 prin opiniile altor persona"e0 dar0 mai ales0 prin analiza
psi'ologica.
Lica Samadaul este un personaj demonic, memora!il si unic in literatura noastra.
El n-a stat niciodata su! pomenita 4cupola* protectoare a ordinii morale0 )apt care le-a permis
2-
4demonilor* su!constientului sa-i in%adeze su)letul cu patima %arsarii de sange+ ,sangele cald e
un fel de boala9 care-1 apuca din cand in cand8.
Celelalte trasaturi (istetimea, abilitatea, curajul, hotararea, barbatia) sunt puse in slu"!a
acestui intunecat instinct. Pana si omeneasca teama de moarte este traita alt)el de Lica0 acesta
dorind sa traiasca mult si lung, cat tine lumea, ca sa scape de viata cealalta9 7"udecata de
apoi8.
Ana. 6anara sotie a lui G'ita este in)atisata in toata comple2itatea ei su)leteasca0 pe masura
ce destinul )amiliei %a e%olua su! semnul demoniei lui Lica.
La inceput0 cand G'ita se 'otaraste sa ia in arenda carciuma de la 9oara cu Noroc0 !atrana are
rezer%e0 moti%and0 intre altele0 ca $na este prea tanara, prea asezata, oarecum prea blanda la
fire9 pentru a de%eni carci=narita9* (i dupa ce )amilia se muta la noua ei locuinta0 $na isi
pastreaza o anume candoare si naivitate, ast)el incat prima intalnire cu (amadaul o
impresioneaza pro)und+ Ana ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce stetea ca un stalp
de piatra inaintea ei9* 6reptat0 intuitia o )ace sa-si dea seama de )irea ticaloasa a lui Lica0 pe
care o percepe in ran"etul0 in 4cautatura* (amadaului0 ori in )elul in care acesta isi rodea mustata
cu dintii. Pe masura ce trece timpul0 $na isi pierde stapanirea de sine si c'iar demnitatea,
rugandu-1 pe Lica s-o ia cu el+ aca te duci si te duci, ia-ma si pe mine3 nu vreau sa-l mai
vad9* /e Paste0 $na accepta sa ramana cu Lica0 din raz!unare0 necunoscand planurile lui G'ita si
)iind "ignita pro)und de nepasarea lui. (i su)letul $nei 7ca si al lui G'ita8 este alcatuit din doua
Wumatati*+ una pura 7care se pierde treptat8 si alta pasionala si nestapanita 7care o %a impinge in
moarte8.
In concluzie:Moara cu noroc", de I. (la%ici0 prezinta urmatoarele trasaturi+
X Este o lucrare narati%a in proza0 de amploare medie.
X $ctiunea se des)asoara pe episoade si se complica progresi%.
X Intriga si con)lictul sunt comple2e.
X Persona"ele principale sunt puternic relie)ate. Moara cu noroc9 este o nu%ela.
$utorul prezinta pro)unzimile su)letesti ale persona"elor0 )apt care-i con)era lucrarii caracterul de
nu%ela psihologica.
/e asemenea0 este zugra%ita0 in mod %eridic0 lumea stepei aradene din %eacul al VlV-lea0 )apt
care incadreaza lucrarea in realism.
Ion
de Liviu Rebreanu
Geneza scrierii se poate urmari dupa marturisirile lui &e!reanu insusi. Procesul creator a )ost
indelungat si esenta lui consta in sudarea intr-o %iziune unitara a trei e2periente de %iata traita0
2<
distantate intre ele prin ani si )ara legatura cauzala de la una la alta. Prima dintre e2periente a )ost
uimirea pe care a simtit-o &e!reanu0 intr-una din prima%erile tineretii sale0 cand iesise la rasaritul
soarelui cu arma pe un colnic la %anat de porum!ei a o!ser%at cum un taran0 socotindu-se
ne%azut de nimeni a sarutat pamantul "ila% de roua0 cu in)ocare0 ca pe o iu!ita. Gestul a )ost
inregistrat pentru pitorescul lui in sine0 )ara a i se atri!ui o semni)icatie precisa. Cea de a doua
e2perienta de %iata autentica i-a )ost transmisa scriitorului de sora sa Li%ia si )ormeaza su!stanta
nu%elei &usinea. Este %or!a de patania unei )ete !ogate de la tara0 &odo%ica0 amagita de un
)lacau sarac si supusa din aceasta cauza0 celor mai cumplite !atai de catre tatal sau. In c'ip
e%ident aceste )apte0 cu modi)icarile de rigoare se regasesc in Ion constituind esenta raporturilor
dintre erou0 de o parte0 $na si tatal ei0 Aasile Baciu0 de alta parte. $ treia e2perienta este
constituita de impresia puternica pe care i-a lasat-o lui &e!reanu con%or!irea cu un )ecior de la
tara0 Ion al Glanetasului0 istet si %rednic0 impo%arat de greutati si deznada"duit0 pentru )aptul ca
nu a%ea pamant. Calea sintezei intre aceste momente de %iata0 atesta in continuare &e!reanu0 a
)ost atri!uirea catre Ion al Glanetasului0 cu moti%ele sociale si su)letesti necesare si a )aptelor
apartinand0 in realitatea traita0 autorilor celorlalti doua momente. Procesul de ela!orare a
romanului0 trecand prin )azele manuscrise &usinea si Yestrea0 a )ost indelungat0 comprimand
romanul Ion0 L. &e!reanu s-a gandit mai mult la o )resca a satului transil%anean din care insusi
autorul s-a ridicat 4ca poet al omului teluric50 dupa cum il apreciaza G. Calinescu. &omanul0
impartit in doua %olume+ Glasul pamantului si Glasul iu!irii0 ne transpune in lumea satului
ardelean de la s)arsitul secolului trecut si inceputul secolului nostru. $%em in )ata o )resca %asta0
cuprinzand0 pe langa %iata taranimii si pe cea a intelectualitatii satelor cu unele re)le2e din
pulsatia nationala a intregului $rdeal. :irul principal al actiunii se tese in "urul eroului scrierii0
)lacaul c'ipes0 %oinic0 inteligent0 si %rednic0 dar sarac0 Ion al Glanetasului0 care din setea de a se
im!ogati isi sacri)ica iu!irea pentru :lorica0 o )ata )rumoasa0 insa saraca asemenea lui0 si se
casatoreste cu $na0 )ata uratica si prizarita0 )iica unui !ogatas al satului0 Aasile Baciu0 care a
consimtit sa i-o dea de sotie0 numai dupa ce a a)lat ca Ion o sedusese si ca0 in consecinta0 gandul
lui de a o marita cu George Bul!uc0 cel mai !ogat )lacau din sat0 nu se mai poate implini. /upa
casatorie Ion o maltrateaza pe $na pana cand aceasta0 nemaiputand suporta0 se sinucide0 lasand
in urma-i un copil de cate%a luni0 Petre. In scurt timp moare si acest copil. Aasile Baciu crede ca0
dupa moartea $nei si a copilului Petre0 ar putea primi pamanturile inapoi. Legea insa nu-l
)a%orizeaza0 lucru care nu era cunoscut nici de Ion. Preotul satului0 Ion Belciug0 a speculat
nestiinta lor0 anga"andu-i in scris ca0 dupa moarte0 Aasile Baciu si Ion sa lase toata a%erea lor
!isericii. Intre timp0 Ion se intoarce la iu!irea dintai0 :lorica0 de%enita sotia lui George. Insa
George Bul!uc0 sotul :loricai0 il surprinde noaptea in curte si-l omoara0
&omanul se inc'eie cu perspecti%a ca a%erile lui Ion sa )ie trecute !isericii0 spre re%olta lui
Aasile Baciu. /e asemenea0 se contureaza perspecti%a ca in sat sa %ina un in%atator tanar0 mai
energic si contradictie cu punctele de %edere ale preotului0 George0 merge la inc'isoare0 iar %iata
satului Pripas0 agitata mai intens pentru a clipa0 isi reia cursul ti'nit. In roman Li%iu &e!reanu
urmareste doua planuri paralele. In primul plan scriitorul aseaza %iata tanarului taran Ion Pop al
Glanetasului. /in %iata lui se desprind insa aspecte antagonice+ dragostea lui pentru :lorica0 )ata
saraca0 7)iica %adu%ei lui 9a2im Cprea80 si dorinta arzatoare de a o!tine ca zestre pamant mult0
pe cai mai putin cinstite. Ion cunoaste un acelasi e2emplu0 c'iar in e2perienta lui Aasile Baciu0
tatal $nei. Pariurile lui Ion sunt e2primate di)erit0 in )unctie de interesul urmarit. $st)el el
tainuieste iu!irea pentru :lorica si isi disimuleaza setea de pamant su! comportamentul unui
indragostit )ata de $na Baciu. In tesatura mestesugita a actiunii se ascunde )aptul0 ca pierzand pe
$na0 Ion nu risca nimic+ stingandu-se dragostea oar!a ce-i acordase $na0 o pierde pe ea si pe )iul
2E
lor Petre. El o!tine pentru posteritate stima e2primata pu!lic de preotul Ion Belciug0 stima de
care el nu se mai poate !ucura insa. Pentru :lorica0 Ion si-a riscat %iata. In planul al doilea al
romanului0 paralel si inter)erat primului plan0 sta %iata )amiliei in%atatorului Ya'aria #erdelea.
#erdelea0 in%atator de stat0 depindea de autoritatile austro-ungare. El se considera intelept si
prudent0 dar toate actiunile sale s)arsesc prin in)rangeri0 pana ce-i pensionat din o)iciu0 o!ligat sa
ceara in scris pensionarea spre a nu )i dat a)ara. Intre realitate si aparenta se interpune aceeasi
practica a disimularii de tip rural0 su!tilizata de intelectualii #erdelea prin procedee di%erse.
/isimularea su!tilizata nu reduce insa !rutalitatea )aptelor0 a realitatii. Intre acestea retinem
acceptarea destinului lui #erdelea un in)rant in lupta pentru %iata - ca un succes acceptarea
pensionarii - din o)iciu ca o recompensa cu 4multumiri si regrete e2primate lui Ya'aria #erdelea
de insusi ministrul in%atamantului5. In planuri secundare apare lupta indar"ita a lui Aasile Baciu
pentru a-si apara pamantul lupta lui $%ram pentru sal%area a%erii implicate intr-o a)acere din
care iese spoliat lupta pentru locul de deputat in dieta de la Budapesta lupta preotului Ion
Belciug pentru a zidi !iserica de piatra in satul Pripas lupta )etelor si a )amiliilor lor pentru o
partida0 un maria" cat mai !un concurenta dintre a%ocatii si )unctionarii marunti0 ca si luptele
pentru o !razda din ogorul %ecinului. In satul lui &e!reanu0 oamenii se gospodaresc potri%it cu
starea lor materiala0 cu priceperea si )irea lor. $le2andru Glanetasu0 tatal lui Ion0 n-a pastrat
zestrea Yeno!iei0 care a%usese parintii cu a%ere0 si s-a incuscrit cu saracia. In ograda %adu%ei lui
9a2im Cprea )usesera clai de )an si gra"duri in care nu mai incapeau %itele. (aracise si ea ca
%adana. Aasile Baciu0 om silitor0 de cand s-a insurat0 s-a tinut totdeauna printre )runtasi. Aadu%
acum0 il durea gandul ca %a tre!ui sa rupa din pamanturile lui0 ca sa potri%easca zestrea $nei0
cand se %a marita. In alta pri%inta0 si in%atatorul #erdelea are necazurile lui. (i-a zidit casa pe
locul !isericii0 cu in%oirea preotului Belciug. Cu timpul0 relatiile in%atatorului cu preotul s-au
racit0 iar #erdelea0 impo%arat cum era0 se temea sa nu piarda ceea ce agonisise cu greutate. In
sc'im!0 preotul Belciug0 ramas %adu% din primul an al preotiei0 a )ost un om strangator si tenace.
&espectat de sateni0 preotul nu su)era sa i se incalce autoritatea. /in aceasta cauza e in con)lict
cu in%atatorul #erdelea. (atul lui L. &e!reanu este di)erentiat economic. (trati)icarea sociala
depinde de pamantul pe care il are taranul. Patimile se nasc din saracie0 din ne%oia de pamant.
Neintelegerile casnice0 ra!u)nirile - %iolente0 uneori dure -0 dusmania de aici pornesc D
Este cazul lui Ion. In Ion este inradacinata o mentalitate taraneasca0 dupa care oamenii se pot
numi oameni numai in masura in care gospodaria lor este intemeiata. $ceeasi mentalitate0 care
de)ormeaza pana si sentimentul omeniei0 o a)lam si dintr-o alta situatie+ /umitru 9oarcas se
pripasise pe langa casa Parasc'i%ei. :emeie tanara atunci0 il primise crezand ca omul0 !eteag de
picioare0 nu mai are mult de trait0 ca !ruma de acere a mosneagului i-ar putea ramane ei. (i cand0
dupa 2= de ani0 /umitru 9oarcas a %andut0 )ara stirea Parasc'i%ei0 casa si gradina0 desi ii daduse
)emeii o suta de zloti0 a )ost alungat )ara mila. &elatiile sociale su)era din pricina acestei
mentalitati. In respectul pentru omul cu stare e o distanta sociala pe care o simt si !ogatul si
saracul+ !ogatul cu dispret pentru sarantoci0 saracul0 cu o pornire de dusmanie care zace si atata
porniri ce iz!ucnesc patimas0 cand interesele saracului se lo%esc !rutal de cele ale !ogatului.
Intre c'i!zuinta rosturilor si nec'i!zuinta pornirilor se z!uciuma intreg satul lui L. &e!reanu0 in
lupta apriga pentru e2istenta. 6aranii lui L. &e!reanu au o %italitate0 o ro!ustete structurala0 o
tenacitate aspra0 care numai la ne%oie se lasa induplecata0 nu insa si in)ranta. Inteligenta se
supune instinctului de conser%are0 ra!darea-de asemenea0 intre momente de incertitudine ce
ra!u)nesc cu %iolenta.
2J
$tat cele doua planuri principale0 cat si planurile secundare ale actiunii0 pun in lumina o multime
de Ssu)lete mediocre in lupta cu drame peste puterile lor50 cum le apreciaza G. Calinescu.
/in ele se relie)eaza puternic personalitatea lui Ion0 cu sumedenie de )apte rand pe rand
incriminate de preotul satului0 de in%atatorul din sat0 de autoritatile satului0 de opinia pu!lica.
Incriminarea insa oscileaza periodic0 in )unctie de interesele personale sau Sinstitutionale5 pe
care le reprezinta participantii la actiune.
Prin comportarea sa0 Ion ataca !azele morale ale proprietatii )unciare prin con)lictul sau cu
(imion Lungu si cu Aasile Baciu. $cest atac apare cu atat mai %iolent0 cu cat Ion descinde dintr-
o populatie romaneasca asupra careia au in)luentat principiile riguroase si clare ale dreptului
roman. Yona demogra)ica in care actioneaza Ion pastra )rumoase o!iceiuri ale pamantului0 !azate
pe anumite principii0 re)eritoare la proprietatea pamantului0 la )amilie si la relatiile sociale. L.
&e!reanu o!ser%a ca populatia auto'tona a in%ins %eacuri de oprimare tocmai prin pastrarea
constiintei nationale din care )ace parte si etica acestei colecti%itati.
/in pacate0 Ion al Glanetasului n-a pastrat din trasaturile speci)ice ale romanilor transil%aneni0
decat dragostea de munca0 'arnicia0 in %reme ce dragostea pentru pamantul stramosesc se
trans)orma intr-un )etisism pentru Spamantul o!iect al muncii50 trans)ormare ce-l dezumanizeaza
prin aceasta oar!a sete de proprietate. Ion nu mai distinge cinstea0 corectitudinea0 rapacitatea0
deose!indu-se prin atitudinea etica0 prin unele actiuni negati%e0 de masa locuitorilor din sat
precum si de inaintasi. $utorul insusi su!liniaza repetat in roman deose!irea dintre Ion si ceilalti
locuitori. Printre altele0 in roman se arata ca Sin Pripas nu se pomenise omucidere pana atunci0 de
cand se tine minte5. /e aceea0 pro)ilul lui Ion apare din ce in ce mai intunecat de o continua
pre)acatorie0 participand la un "osnic targ al 'ectarelor0 santa"and pe %iitorul sau socru si
terorizand )ara scrupule pe $na. Cdioasa )apta de capatuiala prin orice mi"loace ne descopera un
ins de o cruzime rara0 care determina sinuciderea $nei0 dupa care Ion poarta gri"a )iului sau0 nu
din sentimente paterne0 ci dintr-un "osnic instinct de conser%are a proprietatii sama%olnic
o!tinute. Intorcandu-se de la cimitir el smulge copilul Yeno!iei cuprins de teama sa nu i-l
rapeasca cine%a. Il stange la piept0 acoperindu-l cu !ratele osoase. E2ista oare %reo scanteie de
umanism in comportarea lui IonP Comportarea lui demonstreaza contrariul0 a!stractie )acand de
unele elemente din a doua parte a romanului0 Glasul iu!irii. /emnitatea lui de !ar!at tanar e
parasita de dragul pamantului. Iu!irea curata a :loricai a "ert)it-o pentru acelasi lucru. &espectul
pentru datinile stramosesti ca si dragostea pentru rodul Siu!irii5 sale le pri%este cu un permanent
dispret0 straine eticii taranesti. (etea de a%ere0 lacomia de pamant merg la Ion pana la mani)estari
ata%ice de im!ratisare0 de sarutare a pamantului arat intr-o e2altare %ecina cu ne!unia. Ion este
mai dezumanizat decat Aasile Baciu care0 dupa ce si-a o!tinut pamanturile prin casatoria cu o
)emeie !ogata0 se poarta !land cu ea0 intelegand ca datorita ei a intrat in Srandul oamenilor
a%uti5. Ion insa nici dupa condamna!ilul sau Ssucces5 nu %adeste %reo urma de cainta in
stra)undurile constiintei. Comportarea lui Ion este cauza directa a sinuciderii $nei0 a"unsa mama.
6eama de a nu pierde mostenirea copilului determina cotitura si pra!usirea psi'ologica a lui Ion0
dez%aluind )erocitatea caracterului sau. El isi lo%este odios parintii0 acuzandu-i de im!olna%irea
copilului. Cr!irea lui Ion este argumentata de doctorul :ilipoiu0 care prin diagnosticul sau0 arata
ca acelasi Ion0 autorul moral al sinuciderii $nei0 este %ino%at si de moartea copilului sau. $st)el
Ion este condamnat prin )aptele sale+ incalcarea proprietatii lui (imion Lungu inducerea in eroare
a $nei0 si a lui Aasile Baciu cu scopul de a o!tine pentru sine un )olos material in"ust0
determinarea sinuciderii sotiei sale0 purtarile )amiliare "osnice0 adulterul si inselaciunea0 c'iar in
2@
dauna celui care-i )acuse !ine. /incolo de z!aterea cotidiana0 satul traieste in datini si o!iceiuri
stra!une integrate in %iata o!isnuita a satului0 prin ele se mani)esta stra%ec'imea asezarilor0 a
unui mod de a %ietui caracteristic0 o structura su)leteasca0 o spiritualitate ce se oglindeste in
e%enimentele esentiale ale satului romanesc. Nasterea0 !otezul0 nunta0 o!stescul s)arsit0 'ora0
sunt in roman0 monumente care )i2eaza cadrul si pulsul %ietii satului0 iar ceremonialul0
indatinarea intr-un mod de %iata ce ramane acelasi0 incat0 daca oamenii0 dupa legea )irii si in
)ramantarea %ietii0 se sting0 altii le iau locul0 in acelasi sat0 in care pare ca nimic nu s-a sc'im!at.
Intr-o alta perspecti%a0 si ea istorica0 satul e cuprins in raporturile lui cu stapanirea austro-ungara.
9ai a)ectati sunt intelectualii pentru ca slu"!asi ai unui regim administrati% si politic agresi%0
e2istenta acestora depinde de autoritati. Constiinta asupririi nationale se mani)esta insa di)erit
dupa gradul de dependenta0 a%ocatul Aictor Gro)soru militeaza pentru emancipare sociala si
nationala pe cai legale pro)esorul (pataru este un e2tremist 6itu #erdelea0 cu )umurile lui
scriitoricesti - un entuziast.
In impre"urarile acestea neprielnice0 romanul lui Li%iu &e!reanu %or!este totusi despre o
permanenta a %ietii romanesti0 cu rosturile ei de neclintit in satul transil%anean.
2?
Caracterizarea lui Ion
Persona"ul realist Ion este unul de re)erin >n literatura romBn0 concentrBnd tragica
istorie a ranului ardelean din primele decenii ale secolului al VV-lea. /up aprecierea lui
Eugen Lo%inescu0 9Ion este expresia instinctului de st'p1nire a p'm1ntului, 0n slu;ba c'ruia
pune o inteligen)' ascu)it', o cazuistic' str1ns', o viclenie procedural' (i, cu deosebire, o voin)'
imens'90 spre deose!ire de George Clinescu ce consider c 9l'comia lui de zestre e centrul
lumii (i el cere cu inocen)' sfaturi dovedind o ingratitudine calm'*** >u din inteligen)' a ie(it
ideea seducerii, ci din viclenia instinctual', caracteristic' oric'rei fiin)e reduse*9Ion este
persona"ul titular ,i central al romanului0 dominBnd toate celelalte persona"e care gra%iteaz in
"urul lui 1 $na0 Aasile Baciu0 :lorica0 George. Cele dou pri ale romanului 1 Glasul
pmBntului ,i Glasul iu!irii 1 e%ideniaz temele romanului0 dar ,i cele dou )emei din %iaa
persona"ului 1 $na ,i :lorica0 reprezentBnd cele dou o!sesii ale acestuia+ a%erea ,i iu!irea. :ora
acestora nu se mani)est simultan0 ci succesi%0 determinBnd con)lictul e2terior cu Aasile Baciu ,i
George Bul!uc.Ion este un persona" comple2 ale crui trsturi sunt contradictorii+ %iclenie ,i
nai%itate0 ging,ie ,i !rutalitate0 insisten ,i cinism. El reprezint un persona" realist tipic pentru
o categorie social 1 ranul srac care dore,te pmBnt. Persona"ul realist este determinat social
,i are o psi'ologie comple20 urmrit >n e%oluie. Ione este un e2ponent al rnimii prin
dragostea pentru pmBnt0 dar reprezint o indi%idualitate prin modul prin care-l o!ine. Ion ,i
Aasile Baciu do!Bndesc pmBntul >n acela,i mod0 dar comportamentul )a de cea care le adusese
pmBnt e di)erit+ Ion o )ace pe $na de ru,inea satului >nainte de nunt0 apoi um!l dup ne%asta
lui George.La >nceputul romanului i se constituie un portret )a%ora!il. /e,i srac0 el este 4iute ,i
'arnic0 ca m-sa50 iu!ind munca+ 4 9unca >i era drag0 oricBt ar )i )ost de aspr50 ,i pmBntul
4pmBntul >i era drag ca oc'ii din cap5. Lipsa pmBntului apare ca o nedreptate0 iar dorina
ptima, de a 1l a%ea e moti%at+ "oat' iste)imea lui nu pl'te(te o ceap' degerat', dac' n-are
(i el p'm1nt mult, mult-Iste0 silitor ,i cuminte0 trezise simpatia >n%torului 0 a fost cel mai
iubit elev al 0nv')'torului Herdelea, care mereu i-a b'tut capul ?laneta(ului s' dea pe Ion la
(coala cea mare din Armadia, s'-l fac' domn. Biatul >ns renun la carte pentru c se simea
4%e,nic >nsoit cu pmBntul5.:lcii din sat >l ,tiu impulsi% ,i %iolent0 de aceea e respectat de
ace,tia ,i temut de lutarii care cBnt la comanda lui.Insultat de Aasile Baciu >n )aa satului0 la
'or0 se simte ru,inat0 mBnios0 ,i dore,te s se rz!une. Aasile >i repro,eaz c um!l dup )ata
lui0 numindu-l 4'o0 srntoc0 tBl'ar50 )iindc este srac. Crgolios )iind0 ideea de a a%ea pmBnt >i
apare ca o condiie a pstrrii demnitii umane. /up !taia cu George0 preotul >l do"ene,te >n
!iseric0 iar Ion 'otr,te s )ie cu ade%rat 4netre!nic5. Lcomia de pmBnt ,i dorina de
rz!unare se mani)est atunci cBnd intr cu plugul pe locul lui (imion Lungu 1 4Inima >i tremura
de !ucurie c ,i-a mrit a%erea5. Kns )lcul >,i dore,te mai mult0 gsind soluia >n cstoria cu
$na. Kntre!area >ntBmpltoare a lui 6itu0 4Poi s-l sile,tiP5 e luat ca o modalitate de a-l
determina pe Baciu s-i dea pmBntul.
Ion >,i urze,te cu meticulozitate ,i pricepere planul seducerii $nei. $,adar0 setea pentru
pmBnt este trstura dominant a personalitii sale0 )cBnd din el un persona" memora!il prin
aceea c >ntreaga sa energie este canalizat spre atingerea scopului de a a%ea pmBnt+ 9glasul
p'm1ntului p'trundea n'valnic 0n sufletul fl'c'ului ca o c+emare, cople(indu-l*9 $lt dat0 Ion
e2clam >mptimit+ 9c1t p'm1nt, oamne2*9:a de $na se do%ede,te %iclean+ o seduce0 apoi se
>nstrineaz0 iar cstoria o sta!ile,te Baciu cBnd $na era de"a de rBsul satului. CBnd trateaz
pro!lema zestrei cu Aasile Baciu0 Ion este *seme ,i cu nasul >n %Bnt*0 s)idtor0 con,tient c
2O
deine controlul a!solut asupra situaiei ,i c-l poate sili s-i dea pmBntul la care atBta rB%nise.
Kns e nai%0 crezBnd ca Baciu >i %a da pmBnturile )r %reun act do%editor ,i acum socrul su se
arat %iclean. /up nunt >ncepe co,marul $nei0 !tut ,i alungat pe rBnd0 cBnd de so0 cBnd de
tat. Kn urma inter%eniei preotului0 Baciu >i %a da toate pmBnturile0 la notar./up ce planul >i
reu,e,te datorit *inteligenei ascuite0 %icleniei procedurale ,i mai ales %oinei
imense*7Lo%inescu80 Ion0 >ntr-un gest de adorare0 srut pmBntul0 iar )aa 90i z1mbea cu o
pl'cere nesf1r(it'9. Ion se %ede 9mare (i puternic ca un uria( din basme care a biruit 0n lupte
grele o ceat' de balauri 0ngrozitori9. CBnd a luat-o pe $na0 Ion s-a >nsurat0 de )apt0 cu
pmBnturile ei0 ne%asta de%enind o po%ar "alnic ,i incomod. Capitolul *Nunta* >l surprinde pe
Ion >ntre cele dou glasuri0 de%enite voci interioare, mai >ntBi 9ce-ar fi oare dac' a( lua pe
/lorica (i am fugi am1ndoi 0n lume s' scap de ur1)enia asta90 ca apoi0 >n clipa imediat
urmtoare0 s gBndeasc >n sine cu dispre 9(i s' r'm1n tot calic, pentru o muiere-6ririle lui
Ion >n lupta dus pentru a intra >n stpBnirea pmBnturilor lui Aasile Baciu sunt cele mai di%erse+
de la !rutalitate0 %iolen0 la pre)ctorie ,i >ncBntare. Clinescu a)irma c 90n planul crea)iei Ion
este o brut'* A bat;ocorit o fat', i-a luat averea, a 0mpins-o Ia sp1nzur'toare (i a r'mas 0n cele
din urm' cu p'm1nt90 ceea ce sugereaz )aptul c Ion este %ino%at de propriul lui destin.
Aino%at este >ns ,i societatea care determin o opoziie >ntre sraci ,i !ogai prin natura
relaiilor dintre oameni. >nsu,indu-,i pmBntul pe ci necinstite0 Ion nu putea s supra%ieuiasc0
s)Br,itul lui )iind per)ect moti%at moral ,i estetic. Cdat o!inut pmBntul0 setea de a%uie se
potole,te. Brutalitatea )a de $na e >nlocuit cu indi)eren. (inuciderea $nei ,i moartea
copilului nu-i mustr con,tiina0 ace,tia reprezentBnd doar garania pmBnturilor0 do%edind ast)el0
cinism. $cum re>n%ie patima pentru :lorica. $,a cum rB%nise la a%erea altuia0 acum rB%ne,te la
ne%asta lui George. 6ot prin %iclenie se apropie ,i de :lorica0 de%enind prieten cu George >n a
crui cas %a putea intra oricBnd. $%ertismentul (a%istei aduce deznodmBntul implaca!il+
George >l ucide cu sapa pe Ion %enit noaptea >n curtea lui pentru :lorica. $st)el0 persona"ul este
rastic peepsit e autor, >ntrucBt el se )ace %ino%at de dezintegrare moral0 rspunztor de %iaa
$nei ,i a copilului lor0 tul!urBnd lini,tea unui cmin0 lini,tea unei >ntregi colecti%iti. /up
dramele consumate0 %iaa satului >,i reia cursul normal0 )inalul romanului ilustrBnd sr!toarea
s)inirii noii !iserici0 la care este adunat tot satul0 iar drumul dinspre Pripas sugereaz )aptul c
totul reintr >n o!i,nuit.Persona"ul este caracterizat direct 7 de ctre narator0 alte persona"e0
autocaracterizare8 ,i indirect 7prin )apte0 lim!a"0 relaii cu alte persona"e0 gesturi0 atitudine0
%estimentaie8. La >nceput naratorul prezint direct !iogra)ia persona"ului0 iar pe parcursul
romanului0 cBte%a elemente de portret moral+ 4mBndru ,i mulumit ca orice >n%ingtor0 Ion
simea totu,i un gol ciudat >n su)let5. /oamna #erdelea >l %ede pe Ion 4!iat cumsecade. E
muncitor0 e 'arnic0 e sritor0 e iste50 >ns preotul Belciug 1 4e,ti un stricat ,i-un !tu, ,-un om
de nimicTte ii mai de,tept decBt toi0 dar um!li numai dup !lestemii5.
$utocaracterizarea e%ideniaz )rmBntrile su)lete,ti prin monologul interior+ M'
mole(esc ca o bab' n'road'* Parc' n-a( mai fi 0n stare s' m' scutur de calicie-%as c'-i bun'
Anu)a2 A( fi o n't'flea)' s' dau cu piciorul norocului pentru ni(te vorbe*Caracterizarea
indirect se realizeaz prin )aptele care e%ideniaz trsturile persona"ului. Ion )olose,te un
lim!a" popular 1 a sta cu m1inile-n s1n, a da cu piciorul norocului. Gesturile ,i mimica >i
trdeaz inteniile+ 4Ion urmri din oc'i pe $na cBte%a clipe. $%ea ce%a straniu >n pri%ire0 parc
nedumerire ,i un %icle,ug nepre)cut5. Aestimentaia >i re)lect condiia social de ran0 iar
numele de%ine em!lematic.Comportamentul su re)lect inteniile )a de celelalte persona"e. La
'or este tandru+ o str1nge la piept pe Ana cu mai mult' ging'(ie, dar (i mai prelung, dec1t
ceilal)i fl'c'i0 apoi este !at"ocoritor0 indi)erent sau o lo%e,te 4cu sBnge rece5. :a de Aasile
-=
Baciu sau George Bul!uc adopt atitudini di)erite >n )uncie de scopul urmrit+ pmBntul sau
)emeia. Uneori e !rutal c'iar )a de tatl su pe care-l consider %ino%at pentru c i-a !ut
a%erea. &elaia )undamental se sta!ile,te >ntre protagonist ,i un persona" sim!olic+ pmBntul.
Iu!e,te pmBntul mai presus de orice+ Iubirea p'm1ntului l-a st'p1nit de mic copil- e pe
atunci i-a fost mai drag dec1t o mam'. &enun la ,coal pentru c-i era drag s' fie ve(nic
0nso)it cu p'm1ntul. &enun la :lorica0 pe care o iu!ea0 pentru c toat' fiin)a lui arde de
dorul de avea p'm1nt mult, c1t mai mult- . PmBntul apare >n ipostaza de i!o%nic+ 4@l
cuprinse o poft' s'lbatic' s' 0mbr')i(eze +uma, s-o cr1mpo)easc' 0n s'rut'ri* @ntinse m1inile
spre brazdele drepte, zgrun)uroase (i umede. $dor ,i %enereaz pmBntul ca pe o zeitate +
Apoi 0ncet, cucernic, f'r' s'-(i dea seama, se l's' 0n genunc+i, 0(i cobor0 fruntea (i-(i lipi
buzele cu voluptate de p'm1ntul ud* Ai-n s'rutarea aceasta gr'bit' sim)i un fior rece, ame)itor.
Prin munc omul e >n)rit cu lutul. Kn )aa uria,ului0 se simte mic (i slab, c1t un vierme50 dar
muncindu-l simte o mBndrie de stpBn ,i are iluzia c este at1t de puternic 0nc1t s' domneasc'
peste tot cuprinsul. Imensitatea >i treze,te dorina de a poseda+ - 61t p'm1nt, oamne2*
6oate aciunile lui se %or orienta spre a-l o!ine0 indi)erent de mi"loace.
Ion este un persona" romanesc memora!il0 ipostaz a omului teluric0 dar supus destinului
tragic de )i stri%it de )ore mai presus de %oina lui ne>n)rBnt+ pmBntul sti'ie ,i legile nescrise
ale satului tradiional.

STILURI FUNCIONALE
Termenul provine, potrivit Dictionarului de termeni literari, din fr. stle, lat. stlus, cu
sensul "condei, compozitie". In poetica traditionala nsemna modul de exprimare scrisa sau orala.
-1
Se pot distinge:
stilul propriu unui gen sau unei specii literare (stilul dramatic, epic, liric)
stilul unui curent artistic (romantic, clasic, realist etc)
stilul epocii
stilul national
Modul in care sunt folosite resursele limii (lexicale, fonetice, morfologice, sintactice,
topice) poate caracteriza un voritor sau o colectivitate (grup)! Tudor "ianu definea stilul ca fiind
expresia unei individualitati.
#n lima romana contemporana exista cinci stiluri functionale: !eletristic "artistic#,
stiintific, administrati$ "oficial#, %u!licistic si coloc$ial "familiar#.
$. Stilul !eletristic are drept caracteristica fundamentala functia poetica a lima%ului
(expresiva, sugestiva)! (artistic) se foloseste in operele literare si prezinta urmatoarele trasaturi:
folosirea termenilor cu sens figurat ca si a celora care, prin anumite calitati, trezesc in
constiinta cititorilor imagini plastice, emotii, sentimente!
o mare complexitate, data fiind diversitatea operelor literare cat si faptul ca fiecare autor isi
are propriul stil!
ogatia elementelor lexicale (cuvinte din fondul principal lexical, termeni regionali, ar&aici,
neologisme, termeni de %argon sau argou etc)!
extinderea semantica prin utilizarea sinonimiei si a polisemiei unor termeni!
cuvintele sunt utilizate cu functia lor conotativa!
relieful enuntului poate fi intarit c&iar si prin aaterea de la uzul curent al limii.
' ()(*I+( *IT,-(-(, ./M,)T(-I0* *IT,-(-, .(-(.T,-I+(-,(, 1(-(*,*(, SI)T,+(
T,M(TI.(, -,.,)+I(!
2. Stilul stiintific se utilizeaza in lucrarile care contin informatii asupra unor oiecte,
fenomene, fapte, investigatii, cercetari, caractere te&nice etc, cu alte cuvinte, in lucrarile stiintifice!
comunicarea este lipsita de incarcatura afectiva! accentul cade pe comunicare de notiuni,
cunostinte, idei etc., astfel ca functia lima%ului este cognitiva! (cest stil prezinta urmatoarele
caracteristici:
folosirea unor notiuni 3 teorii stiintifice exacte si a unor rationamente riguroase!
utilizarea unor neologisme din lexicul propriu fiecarei stiinte!
folosirea cuvintelor monosemantice!
claritatea exprimarii (pusa in evidenta printr'o structura adecvata a propozitiei3frazei),
precizie, corectitudine!
utilizarea sensului propriu al cuvantului!
un grad mare de tranzitivitate!
fiecare domeniu stiintific isi are propriul vocaular4! termenii utilizati sunt monosemantici.
*exicul stiintific include numeroase neologisme si cuvinte derivate cu prefixe si
pseudoprefixe (anterat , contraofensiva) sau compuse cu sufixoide si prefixoide (iolog,
geografie etc.) (cestora li se adauga utilizarea unor arevieri, simoluri, semne
conventionale, formule stereotipe. 5intre compozitiile pe aza textelor stiintifice, amintim:
-2
()(*I+( STII)TI6I.( (6I*/+/6I.(, ,./)/MI.(, 1/*ITI.(, 7/T()I.(, ,T.)!
ST05I0*! ./M0)I.(-,(! -,6,-(T0*! ,S,0*!
8. Stilul administrati$ se utilizeaza in documente oficiale (cerere, memoriu, raport, referat,
proces'veral, curriculum vitae), in documente referitoare la activitatea unor institutii sau la relatiile
administrative, politice, %uridice etc! cunoaste doua variante: cea %uridica (textele de legi si tratatele
care le comenteaza) si cea administrativa (actele si documentele oficiale)! Stilul administrativ
prezinta urmatoarele trasaturi:
precizia si concizia exprimarii!
caracterul neutru al registrului lingvistic! caracter oiectiv , impersonal ! comunicarile lipsite
de incarcatura afectiva!
este stilul impersonal
prezenta cliseelor lingvistice (formule si termeni consacrati care dau claritate si uniformitate
exprimarii) de tipul: Subsemnatul, In conformitate ..Conform hotararii ... etc.
predomina: formele verale impersonale, verele la viitor, diateza reflexiva se vor lua
masuri, se aduce la cunostinta
lipsa figurilor de stil
5(-,( 5, S,(M(, 1-/.,S0* 9 ",-7(*, 1*()0* 5, M0).(, )/T( I)6/-M(TI"(,
-(1/-T0*, 5,.*(-(TI(, -,6,-(T0*, M,M/-I0* 5, (.TI"IT(T,, .,-,-,(!
:. Stilul %u!licistic este propriu ziarelor si revistelor destinate marelui pulic! este stilul
prin care pulicul este informat, influentat si moilizat intr'o anumita directie in legatura cu
evenimentele sociale si politice, economice, artistice etc. Modalitatile de comunicare sunt:
monologul scris (in presa si pulicatii), monologul oral (la radio si televiziune), dialogul oral
(dezaterile pulice), dialogul scris (interviuri consemnate scris)! se caracterizeaza prin:
ogatie si varietate lexicala!
vocaular accesiil unor categorii de cititori de nivel intelectual mediu!
frecventa redusa a expresiilor 3 termenilor te&nico'stiinti'fici proprii unui anumit domeniu!
utilizarea limii literare, dar si a unor formulari tipice lima%ului cotidian!
receptivitatea la termenii ce denumesc notiuni noi ( neologisme ), preocuparea pentru
inovatia lingvistica (creatii lexicale proprii), utilizarea unor procedee menite a starni
curiozitatea cititorilor! titluri eliptice, adeseori formate dintr'un singur cuvant, constructii
retorice (repetitii, interogatii, enumeratii, exclamatii etc.), utilizarea larga a sinonimelor!
tendintele de aglomerare sintactica! tendinta eliminarii con%unctiilor copulative .
utilizarea unor mi%loace menite sa atraga pulicul (exclamatii, grafice, interogatii, imagini
etc).
(-TI./*0*, .-/)I.(, -,1/-T(;0*, 6/I*,T/)0*, I)T,-"I0*, M(S( -/T0)5(, STI-,(,
()0)T0* 107*I.IT(-
<. Stilul coloc$ial (familiar) se utilizeaza in sfera relatiilor de familie, in viata de zi cu zi si se
caracterizeaza prin:
se realizeaza dezvoltarea spontana, neintentionata a limii.
un anume grad de afectivitate!
--
folosirea unor formule de adresare, pentru implicarea ascultatorului!
utilizarea mi%loacelor non'verale! oscilare intre economie si aundenta in exprimare.
,conomia se manifesta prin intreuintarea cliseelor lingvistice, a arevierilor de tot felul, dar
mai ales prin elipsa, ca urmare a voririi dialogate, precum si prin mi%loace extralingvistice
(mimica, gestica) care permit intreruperea comunicarii, restul fiind sugerat. (undenta in
exprimare este materializata prin repetitie, prin utilizarea zicalelor, proverelor, locutiunilor
si expresiilor, prin evitarea cuvintelor astracte care sunt sustituite prin perifraze.
incalcarea normelor si canoanelor limii literare!
prezenta unor termeni regionali sau c&iar argotici!
folosirea diminutivelor, augmentativelor, sustantivelor in vocativ sau a verelor la
imperativ!
simplitate, dega%are si naturalete.
ROMANUL SUBIECTIV
*UL6I9$ NC$P6E /E /&$GC(6E0 KN6ZI$ NC$P6E /E &[YBCI*
1roman su!iecti% de analiz psi'ologic -
de Camil Petrescu
Kn perioada inter!elic0 Eugen Lo%inescu iniiaz curentul literar numit modernism0 al crui
program traseaz noi direcii pentru dez%oltarea literaturii romBne0 printre care+ trecerea de la tema rural0
la tema ur!an0 de la persona"ele rne,ti la cele intelectuale0 precum ,i crearea romanului de analiz
psi'ologic. $dept al modernismului lo%inescian0 Camil Petrescu 71?O<-1OE@80 este cel care0 prin opera
lui0 )undamenteaz principiul sincronis!ului, alt)el spus0 contri!uie la sincronizarea literaturii romBne cu
literatura european 7europenizarea literaturii romBne80 prin aducerea unor noi principii estetice ca
autenticitatea0 su!stanialitatea0 relati%ismul0 ,i prin crearea persona"ului intelectual lucid ,i analitic0 >n
opoziie e%ident cu ideile smntoriste ale %remii0 care promo%au *o duzin de eroi plBngrei*. Camil
Petrescu opineaz c literatura tre!uie s ilustreze *pro!leme de con,tiin*0 pentru care este neaprat
ne%oie de un mediu social >n cadrul cruia acestea s se poat mani)esta.
Camil Petrescu propune o creaie literar autentic0 !azat pe e2periena trit a autorului ,i
re)lectat >n propria con,tiin+ 95' nu descriu dec1t ceea ce v'd, ceea ce aud, ceea ce 0nregistreaz'
sim)urile mele, ceea ce g1ndesc eu*** Aceasta-i singura realitate pe care o pot povesti*** in mine 0nsumi,
eu nu pot ie(i*** $rice a( face eu nu pot descrie dec1t propriile mele senza)ii, propriile mele imagini 7u
nu pot vorbi onest dec1t la persoana 0nt1i***9*
$prut >n anul 1O-=0 romanul 4Ultima noapte de dragoste0 >ntBia noapte de rz!oi5 con)irm
teoretizrile lui Camil Petrescu pe marginea romanului ,i prezint drama lui G'eorg'idiu >n dou
e2periene e2isteniale + a iu!irii ,i a rz!oiului. /ramatismul e2perienelor imaginate de scriitor rezult
din analiza minuioas a strilor de con,tiin iz%orBte din >ntBmplrile trite indi%idual sau colecti% ,i
asumate de erou. 9artor atent al e%enimentelor >n care este direct implicat0 Fte)an G'eorg'idiu le
rs)rBnge >n propriul cuget0 a)irmBnd 4 >n a)ar de con,tiin0 totul este !estialitate5. &e)lectarea
sistematic a )aptelor e2terioare a persona"elor trans)orm gBndirea lucid >ntr-un )el de instan suprem.
Kn *Ultima noapte de dragoste0 >ntBia noapte de rz!oi* 71O-=8 0 Camil Petrescu surprinde ra!a
intelectualului luci, nsetat e absolutul senti!entului e iubire, o!inat e incertituini, care se
salveaz prin con"tientizarea unei ra!e !ai puternice, aceea a o!enirii ce trie"te tragis!ul unui
rzboi absur, vzut ca i!inen# a !or#ii*
$tructura ro!anului%
-<
&omanul este structurat n ou pr#i, cu titluri se!nificative, surprinzBnd dou ipostaze
e2isteniale+ *Ultima noapte de dragoste*0 care e2prim aspiraia ctre sentimentul de iu!ire a!solut ,i
*>ntBia noapte de rz!oi*0 care ilustreaz imaginea rz!oiului tragic ,i a!surd0 ca iminen a morii. /ac
prima parte este o fic#iune, deoarece prozatorul nu era cstorit ,i nici nu trise o dram de iu!ire pBn la
scrierea romanului0 partea a doua este >ns o e&perien# trit, scriitorul )iind o)ier al armatei romBne0 >n
timpul primului rz!oi mondial.
'o!pozi#ia ro!anului.
&omanul este scris la persoana I0 naratorul-persona" identi)icBndu-se >n partea a doua cu autorul.
9odalitatea narati% se remarc0 a,adar0 prin prezen#a mrcilor )ormale ale naratorului0 de unde reiese
apropierea acestuia de e%enimente0 pBn la su!stituirea lui de ctre persona". Perspectiva te!poral este
iscontinu, !azat pe alternana temporal a e%enimentelor0 pe dislocri su! )orm de )las'-!acU ,i )eed-
!acU. Perspecti%a spaial re)lect un spa)iu real, )rontul0 Bucure,ti0 Cdo!e,ti0 CBmpulung0 dar mai ales
un spa#iu i!aginar nc(is, al )rmBntrilor0 c'inurilor ,i z!uciumului din con,tiina persona"ului.
)o!anul este un !onolog liric, deoarece eroul se destinuie0 se analizeaz cu luciditate0
z!uciumBndu-se >ntre certitudine ,i incertitudine0 atBt >n plan erotic0 cBt ,i >n planul tragediei rz!oiului0
cBnd omenirea se a)l >ntre %ia ,i moarte. Eroul0 Fte)an G'eorg'idiu0 este intelectualul luci, nsetat e
absolut, ornic e cunoa"tere, e autenticitate, o!inat e incertituini ,i care se con)eseaz
introspect*n cele !ai a*nci zone ale con"tiin#ei, >n cutarea permanent a iubirii absolute, ca
sentiment al e2istenei umane superioare. &omanul este alctuit pe !aza unui +urnal e ca!panie, >n care
ti!pul obiectiv ,cronologic)evolueaz paralel cu ti!pul subiectiv ,iscontinuu), acestea )iind cele dou
planuri compoziionale ce-l moti%eaz pe Camil Petrescu drept no%ator al esteticii romanului romBnesc.
Kn plan su!iecti%0 !e!oria involuntar aduce >n timpul o!iecti% e2periena interioar a eroului0 a)lat >n
permanen >n cutare de certitudini pri%ind sentimentul pro)und de iu!ire0 care se dilueaz >n )aa unei
drame mai comple2e0 aceea a rz!oiului.Wurnalul de campanie0 pe care su!locotenentul Fte)an
G'eorg'idiu >l >ncepe o dat cu e2periena )rontului0 consemneaz drama iu!irii adus >n memoria eroului
de o discuie pe aceast tem0 purtat de o)ieri la popota regimentului. Kn "urnalul ce consemneaz
eveni!entele trite de erou >n ti!p obiectiv ,i!aginea frontului), sunt rememorate 7prin !e!orie
involuntar. episoadele csniciei lui cu Ela0 aduse >n timp subiectiv, deoarece ele se petrecuser cu doi
ani >nainte de a )i consemnate >n "urnal.Ideea literar este adoptat de Camil Petrescu de la scriitorul
)rancez 9arcel Proust0 iar con)erina sa despre 9>oua structur' (i opera lui Marcel Proust9 constituie un
aevrat !anifest literar e crein#* C apropiere %izi!il este ,i >ntre eroii lui $ten(al ,i aceia ai lui
Camil Petrescu0 >n special >n >nzestrarea lor cu energie0 )or interioar ,i loialitate. La am!ii scriitori eroii
s)Br,esc tragic0 )iind >n%in,i de propria pasiune0 de propriul ideal. >ns persona"ele lui Camil Petrescu
do!Bndesc energii uria,e declan,ate de pasiuni de%oratoare0 )iind impresionante prin capacitatea lor de a
tri idei.
$e!nifica#ia titlului:
Cu%Bntul *noapte* repetat >n titlu red sim!olic incertitudinea0 >ndoiala0 iraionalul0 nesigurana ,i
a!surdul0 necunoscutul ,i tainele )irii umane. Cele dou *nopi* din titlu sugereaz ,i dou etape din
e%oluia persona"ului principal0 dar nu ,i ultimele0 >ntrucBt - >n )inal - Fte)an G'eorg'idiu este disponi!il
su)lete,te pentru o nou e2perien e2istenial.
'onstruc#ia subiectului%
Incipitul romanului >l constituie prezentarea lui Fte)an G'eorg'idiu0 potri%it "urnalului de )ront al
acestuia0 ca proaspt su!locotenent rezer%ist >n prim%ara anului 1O1J0 contri!uind la amena"area
)orti)icaiilor de pe Aalea Pra'o%ei ,i din apropierea /Bm!o%icioarei.
(cris la persoana I0 naratorul-persona" incrimineaz cu ironie usturtoare incompetena
sistemului de aprare militar a rii0 >n prea"ma primului rz!oi mondial. /e,i )rontul se >ntindea pe
zece-cincisprezece Uilometri de )rontier0 armata romBn *)orti)icase* trei sute de metri cu *ni,te ,nulee
ca pentru scurgere de ap*0 pe care *zece porci igne,ti0 cu !oturi puternice* le-ar )i rBmat >ntr-o "umtate
-E
de zi./iscuia o)ierilor la popot se poart >n "urul unui )apt di%ers comentat de pres pri%ind ac'itarea -
de ctre tri!unal - a unui !r!at care >,i ucisese soia surprins >n )lagrant de adulter.
Prin ialog, fiecare opinie este corelat cu trsturile fizice "i !orale ale susintorului0 ceea ce
demonstreaz c autorul stpBne,te cu miestrie arta portretistic, ilustrBnd relativis!ul ca modalitate
estetic modern a prozei romBne,ti. /e pild0 cpitanul /imiu0 a,ezat >n rosturi gospodre,ti tradiionale0
consider c *ne%asta tre!uie s )ie ne%ast ,i casa0 cas Q...R dac-i arde de altele s nu se mrite*.
Cpitanul Cora!u0 *tBnr ,i crunt o)ier*0 este - >n mod surprinztor - adeptul li!erei e2primri a su)letului
omenesc+ */ragostea-i )rumoas tocmai pentru c nu cunoa,te nicio silnicie.* :loroiu0 un cpitan )in0
delicat ,i %istor0 consider c *dreptul la dragoste e s)Bnt Q...R unei )emei tre!uie s-i )ie >ngduit s-,i
caute )ericirea.* Inter%enia lui Fte)an G'eorg'idiu este e2plozi%0 agresi% ,i surprinztoare pentru
ceilali0 con)irmBnd principiul estetic c poi %or!i sincer numai despre tine0 despre tririle ,i percepiile
proprii+ *Cei care se iu!esc au drept de %ia ,i de moarte unul asupra celuilalt*./iscuiile stBrnite
minimalizeaz superioritatea sentimentului de dragoste >n concepia eroului ,i-i declan,eaz acestuia
pri!a e&perien# a cunoa"terii, iubirea, simit cu )or ,i dominat de incertitudini.
Me!oria involuntar, declan,at de discuia de la popot0 G'eorg'idiu aduce >n prezent ,ti!pul
subiectiv., prin retrospec#ie ,i discontinuitatea temporal a fee-bac--ului, e2periena erotic0 pe care o
noteaz >n "urnalul de campanie+ *Eram >nsurat de doi ani ,i "umtate cu. o coleg de la Uni%ersitate ,i
!nuiam c m >n,al*. Iu!irea lor )usese alimentat ,i de orgoliul tBnrului0 >ntrucBt Ela era cea mai
)rumoas student de la litere ,i Fte)an0 student la )ilozo)ie0 era *mgulit de admiraia pe care o a%ea mai
toat lumea pentru mine0 pentru c eram atBt de ptima, iu!it de una dintre cele mai )rumoase studente*.
Cstoria lor este lini,tit o %reme0 mai ales c duc o e2isten modest0 aproape de srcie0 iu!irea )iind
singura lor a%ere. :iind in%itai la mas la unc'iul 6ac'e0 Fte)an >i >n)runt pe !trBnul a%ar ,i pe Nae
G'eorg'idiu0 scena cptBnd accente !alzaciene atBt prin descrierea casei 7*cas %ec'e mare cBt o
cazarm*80 cBt ,i prin construirea tipului de a%ar ursuz ,i di)icil care0 de,i !ogat0 locuia >ntr-o singur
camer ce >ndeplinea toate )unciunile0 )iind >n acela,i timp su)ragerie0 !irou ,i dormitor. 6ot un persona"
!alzacian este ,i Aasilescu-LumBnraru0 milionarul anal)a!et0 persona" mai puin conturat >n acest
roman.9oartea unc'iului 6ac'e >i aduce lui Fte)an G'eorg'idiu o mo,tenire su!stanial0 )apt care
surprinde pe toat lumea ,i sc'im! radical %iaa tBnrului cuplu0 societatea monden cptBnd pentru Ela
importan primordial. Fte)an descoper c soia sa este su!"ugat de pro!lemele pragmatice0
amestecBndu-se >n certurile iscate de testament0 >n a)aceri0 de,i el ar )i %rut-o *mereu )eminin0 deasupra
discuiilor acestea %ulgare*.
G'eorg'idiu este incapa!il s se descurce >n pien"eni,ul a)acerilor0 >,i d seama c nu )ace parte
din aceast lume ,i se re>ntoarce cu sete nepotolit la studiul )ilozo)iei ,i la cursurile de la
Uni%ersitate.(u! in)luena unei %eri,oare a lui Fte)an0 aprut nu se ,tie de unde0 Ela este atras >ntr-o
lume monden0 lipsit de gri"i0 dar ,i de ade%rate orizonturi0 preocupat numai de mod0 de distracii
nocturne sau escapade0 urne >n care ea se simea uimitor de !ine. >n casa $ni,oarei0 cunoscuser un %ag
a%ocat0 dansator0 )oarte cutat de )emei*0 domnul G.0 ,i Ela pare )oarte )ericit >n prea"ma lui0 !a mai
mult0 se strduia s se a)le mereu alturi de el.
.ire refle&iv "i pasional, Fte)an G'eorg'idiu disec' "i analizeaz cu luciitate noua
comportare a Elei0 acumulBnd progresi% nelini"ti "i noieli interioare, care de%in s)B,ietoare0 pe care le
e2prim prin !onolog interior, *nu mai puteam citi nicio carte0 prsisem Uni%ersitatea*. Fte)an se
c'inuie >ngrozitor la petrecerile mondene0 c1nt'rind fiecare vorb, fiecare gest al Elei+ *trgeam cu
urec'ea0 ner%os0 s prind crBmpeie din con%or!irile pe care ne%ast-mea le a%ea cu domnul elegant de
alturi de ea*0 atitudine care-i )ace pe ceilali s-l considere gelos. El respinge cu fer!itate stupiitatea
geloziei, considerBnd-o necon)orm cu normalul ,i realitatea+ *Nu0 n-am )ost nicio secund gelos0 de,i am
su)erit atBta din cauza iu!irii*.
E2cursia la Cdo!e,ti declan,eaz criza de gelozie a persona"ului0 care pune su! semnul >ndoielii
)idelitatea soiei0 orice element e2terior pro%oac >n su)letul su catastro)e c'inuitoare. Compania
insistent a domnului G.0 a,ezarea Elei la mas lBng el0 gesturile )amiliare 7mnBnc din )ar)uria lui8 sunt
tot atBtea prile"uri de observa#ie atent "i fr!*ntare interioar care pro%oac eroului o c'inuitoare
su)erin0 nu numai din orgoliu, deziluzie ,i neputin0 dar ,i pentru c se sile"te s-"i ascun c(inurile,
se eubleaz3 *9 c'inuiam luntric ca s par %esel Q...R Fi eu m simeam im!ecil ,i ridicul*. >ntre cei
-J
doi soi inter%ine o tensiune stBn"enitoare0 cu scurte perioade de >mpcare0 la petrecerile mondene dl.G era
mai rezer%at )a de soia lui G'eorg'idiu0 dar acesta continu s-i spioneze.
(osind pe nea,teptate >ntr-o noapte de la $zuga0 unde )usese concentrat de dou sptmBni0 nu-,i
gse,te soia acas0 drama se ampli)ic0 iar casa goal i se pare *ca un mormBnt )r ne%ast-mea*.
(er%itoarea nu poate o)eri nicio in)ormaie0 el o caut cu disperare pe la rude0 este >nne!unit de
deznde"de0 iar cBnd Ela sose,te acas pe la opt dimineaa0 o gone,te )r s-i asculte e2plicaiile0 con%ins
c *niciodat )emeia aceasta nu m iu!ise*0 propunBndu-i s di%oreze *)r )ormaliti0 )r e2plicaii
multe*. $uferin#a lui este !istuitoare, )iind )rmBntat de incertituini, deoarece gse,te >ntBmpltor un
!ilet de la $ni,oara0 care purta data nopii respecti%e ,i prin care-i cerea s petreac noaptea la ea0
deoarece soul plecase la mo,ie. G'eorg'idiu interpreteaz )aptul ca pe o ticluire pus la cale de ele
pentru a-i adormi !nuielile0 apoi se >ndoie,te de moti%ul pentru care ar )i recurs ea la o ast)el de
stratagem0 analiz*n (i isec*n toate e%entualitile.
:iind concentrat >n armat ca su!locotenent0 aran"eaz ca Ela s petreac %ara la CBmpulung0
aproape de regimentul su. Capitolul intitulat *Ultima noapte de dragoste* >nc'eie *cartea >ntBi* a
romanului0 Fte)an.
G'eorg'idiu consemnBnd >ntBlnirea cu Ela0 care se arat >ngri"orat c ar putea rmBne srac >n
caz c el %a muri >n rz!oi ,i >i cere s treac pe numele ei *o parte din lirele engleze,ti de la Banca
General*. 6otul se >ntunec de)initi% cBnd >l %ede >n ora, pe domnul G. ,i0 din acest moment0 Fte)an nu
se mai >ndoie,te c *%enise pentru ea aici0 >i era deci sigur amant*. Plnuie,te s-i omoare de amBndoi0 dar
se >ntBlne,te cu locotenent-colonelul care >l sile,te s mearg >n aceea,i zi la regiment0 nedBndu-i ast)el
posi!ilitatea s-,i duc la >ndeplinire planul de rz!unare >mpotri%a celor doi presupu,i amani.
*Cartea a doua* a romanului >ncepe cu capitolul *>ntBia noapte de rz!oi*0 care ilustreaz o
i!agine e groaz a )rontului0 cu o armat dezorganizat0 o)ieri incompeteni ,i osta,i cu totul
dezorientai.
$de%rata desprindere din drama torturant a incertitudinii se )ace prin tr'irea unei e&perien#e
cruciale, mult mai dramatice0 aceea a rz!oiului la care G'eorg'idiu particip e)ecti%0 luptBnd pentru
eli!erarea $rdealului de su! ocupaia trupelor austro-ungare. C)ierul Fte)an G'eorg'idiu descoper o
realitate dramatic0 nu atacuri %ite"e,ti0 nu strigte ne>n)ricate ,i entuziaste de eroism0 ci ordine date
anapoda de ctre conductorii militari0 mar,uri isto%itoare0 )oamete ,i mai ales i!inen#a per!anent a
!or#ii cu care oamenii se a)l )a >n )a >n )iecare clip. Notaiile din "urnalul de campanie re)lect acum
o e&perien# trit irect, >n ti!pul obiectiv al petrecerii )aptelor. (tarea de con)uzie total0 ordinele
contradictorii0 deruta o)ierilor sunt ilustrate prin episoade cutremurtoare0 du!late de o ironie su!til.Un
ordin de retragere este dat >n sens in%ers ,i0 cBnd un o)ier >i sare de gBt lui G'eorg'idiu ,i strig
*Prizonier0 prizonier*0 >,i dau seama c sunt amBndoi romBni0 c )ac parte din aceea,i armat ,i *ne
pu)ne,te pe toi un rBs ca de mori*. Autenticitatea speci)ic naratorului-persona" red momente reale din
rz!oi0 episodul surorilor 9ria ,i $na 9nciulea0 >n capitolul intitulat *KntBmplri pe apa Cltului*0 )iind
sugesti%. /up ce sunt arestate su! acuzaia de spiona"0 9ria 9nciulea este decorat cu *Airtutea
militar*0 deoarece cluzise armata romBn s treac Cltul ,i s >n%ing inamicul.Camil Petrescu creeaz
pagini antologice prin imaginile de apocalips, ca acelea din capitolul *Ne-a acoperit pmBntul lui
/umnezeu*. Un soldat0 9arin 6uc'ei0 ,opte,te >ntruna+ *Ne-a acoperit pmBntul lui /umnezeu...* altul
este ,ocat pentru c a %zut cum un o!uz i-a retezat capul lui $ 9riei0 care *)ugea0 a,a )r cap0 dup
dumnea%oastr0 domnule locotenent. $ mers cam la %reo patru-cinci pa,i ,i pe urm a >ngenunc'eat ,i a
czut. *Kn condiiile )rontului0 ti!pul e&terior ,obiectiv) "i cel interior ,subiectiv)coincid0 rz!oiul ocup
de)initi% planul con,tiinei eroului0 care se simte acum deta,at parc de sine ,i de tot ce a )ost >ntre el ,i
Ela.&nit ,i spitalizat0 Fte)an G'eorg'idiu se >ntoarce >n Bucure,ti ,i este primit de Ela cu drgl,enie0
dar el o simte ca pe o strin ,i-i propune s se despart0 gBndind nepstor+ *sunt o!osit0 mi-e indi)erent
c'iar dac e ne%ino%at*0 de,i cBnd%a *a, )i putut ucide pentru )emeia asta Q...R a, )i )ost >nc'is din cauza
ei0 pentru crim*. >,i d seama0 cu luciditate0 c oricBnd ar )i putut *gsi alta la )el*.El >i druie,te Elei
casele de la Constana0 !ani0 *a!solut tot ce e >n cas0 de la o!iecte de pre la cri... de la lucruri
personale0 la amintiri. $dic tot trecutul*.Ca toate persona"ele camilpetresciene0 Fte)an G'eorg'idiu este
intelectualul inadaptat superior0 care nu se potri%e,te >n niciun )el cu societatea mediocr0 necinstit la
care >ncearc s se adapteze0 )r succes0 deoarece nu se aseamn cu )irea lui onest0 in)le2i!il0
-@
'ipersensi!il0 )iind impresiona!il numai de !ine0 )rumos ,i ade%r./tefan 0(eorg(iiu trie"te ra!a
singurt#ii intelectualului luci, analitic "i refle&iv, care evine con"tient c 9o iubire mare e mai
cur1nd un proces de autosugestie9* El trie"te, a"aar, n lu!ea ieilor pure, cci vee iei1 Principalele
modalitile de caracterizare sunt proprii analizei psi'ologice ,i e%ideniaz autenticitatea persona"ului-
narator+ !onologul interior, dialogul, introspec(ia strilor sufleteyti, autoanaliza yi autointrospec(ia,
precum yi noile elementele ale esteticii romanului, timpul obiectiv yi subiectiv, memoria
involuntar, jurnalul.
$tilul lui 'a!il Petrescu%
(e caracterizeaz prin claritate, sobrietate, fraz scurt yi nervoas, este analitic yi
intelectualizat* (tilul este anticalo)il0 iar autorul consider c >ntr-o oper literar relatarea su!iectului
tre!uie s )ie precis ,i concis0 *ca >ntr-un proces %er!al*.
'aracterizarea persona+elor%
/tefan 0(eorg(iiu - ra!a intelectualului luci
Persona"ul principal din romanul *Ultima noapte de dragoste0 >ntBia noapte de rz!oi*0
/tefan 0(eorg(iiu ientific*nu-se n totalitate cu autorul1 'a!il Petrescu, este un persona"-
narator0 deoarece relateaz la persoana I ,i analizeaz cu luciitate toate e%enimentele ,i strile
interioare prin care trece acest intelectual o!inat e incertituini*
Eroul trie,te >n dou realiti temporale0 cea a ti!pului cronologic ,obiectiv), >n care
po%este,te >ntBmplrile de pe )ront ,i una a ti!pului psi(ologic ,subiectiv), drama iu!irii. 6oate
)aptele0 reale sau psi'ologice0 sunt consemnate >n "urnalul de )ront0 >n care G'eorg'idiu
analizeaz cu luciditate atBt e2periena su!iecti% a iu!irii0 cBt ,i cea o!iecti%0 trit0 a
rz!oiului.$tuent la filozofie0 intelectual lucid0 Fte)an trie,te >n lumea crilor ,i nu se poate
adapta lumii a)acerilor0 reprezentat de unc'iul 6ac'e0 Nae G'eorg'idiu ,i 6nase LumBnraru0
cu care eroul nu are nicio legtur spiritual.2ialogul de la popot despre iu!ire pro%oac o
reacie %iolent a eroului0 care consider c *cei care se iu!esc au dreptul de %ia ,i de moarte
unul asupra celuilalt*. $st)el0 prin !e!orie involuntar, se declan,eaz amintirea propriei
po%e,ti de dragoste0 pe care o consemneaz >n +urnalul e front3 *Eram >nsurat de doi ani ,i
"umtate cu o coleg de la Uni%ersitate ,i !nuiam c m >n,al*. Eroul este o natur re)le2i%0
care analizeaz >n amnunt0 cu luciditate strile interioare0 cu o con,tiin unic0 nsetat e
certituini "i aevr*Pri!a e&perien# e cunoa"tere, iu!irea0 e trit su! se!nul incertituinii,
a unui z!ucium permanent >n cutarea a!solutului. Fte)an prime,te pe nea,teptate o mo,tenire de
la unc'iul su0 6ac'e ,i0 ca urmare0 soia sa0 Ela0 se las >n %oia tentaiilor mondene0 de%enind
din ce >n ce mai preocupat de lu20 petreceri ,i escapade0 )apt ce intr >n total contradicie cu
idealul su de )eminitate. Plim!area la Cdo!e,ti >ntr-un grup mai mare declan,eaz criza e
gelozie, de incertituine a iubirii, punBnd su! semnul >ndoielii )idelitatea Elei. .aptele,
gesturile, privirile "i cuvintele Elei se reflect n con"tiin#a eroului 7autenticitatea8 care su)er
la modul su!lim drama iu!irii. 9ici incidente0 gesturi )r importan0 pri%iri sc'im!ate de ea cu
domnul G.0 )lirtul ne%ino%at se 'ipertro)iau0 se ampli)icau0 cptBnd dimensiuni catastro)ale >n
con,tiina eroului+ *era o su)erin de ne>nc'ipuit*. Principala !oalitate e caracterizare pentru
a ilustra z!uciumul su interior este introspec#ia prin !onolog interior*Fire pasional0 puternic
re)le2i%0 con,tient de c'inul su luntric0 Fte)an G'eorg'idiu adun progresi% semne ale
nelini,tii0 ale incertitudinii0 ale >ndoielilor sale interioare0 pe care le isec !inu#ios* $tenia
insistent acordat Elei de domnul G.0 a%ocat o!scur0 dar !r!at monden0 spore,te suspiciunile0
persona"ul-narator0 care0 autoanaliz*nu-se, >i o!ser% pe cei doi cu luciditate0 despicBnd )irul >n
-?
patru+ *Ne%ast-mea a%ea o %oce u,or emoionat*.Incertitudinea iu!irii de%ine >n curBnd *o
tortur*0 nu mai putea citi *nicio carte*0 a,a c Fte)an se desparte de soia sa0 de,i respinge ideea
geloziei+ *Nu0 n-am )ost nicio secund gelos0 de,i am su)erit atBta din cauza iu!irii.* Azuse >n
Ela idealul su de iu!ire ,i de )eminitate ctre care aspira cu toat )iina lui ,i a crui pr!u,ire >i
pro%oac >ntreaga dram.#ipersensi!il ,i orgolios0 persona"ul >,i ampli)ic su)erina0 ridicBnd-o
la proporii cosmice0 ceea ce semni)ic ne%oia eroului de a!solut. Aenit pe nea,teptate acas >ntr-
o noapte0 dup o a!sen mai lung0 incertitudinea lui se accentueaz ,i casa >i pare *goal ca un
mormBnt0 )r ne%ast-mea*. Eroul trie,te >n lumea ideilor pure0 aspirBnd la dragostea a!solut0
cutBnd >n permanen certitudini care s-i con)irme pro)unzimea sentimentului de iu!ire0 dar se
simte o!osit ,i 'otr,te s se despart de)initi% de Ela0 pe care o pri%e,te acum cu indi)erena
*cu care pri%e,ti un ta!lou* ,i creia >i las o !un parte din a%erea la care ea inea0 se pare0 >n
mod deose!it+ *i-am scris c-i las a!solut tot ce e >n cas0 de la o!iecte de pre la cri0 de la
lucruri personale la amintiri. $dic tot trecutul*.
$ doua e2perien de %ia )undamental >n planul cunoa,terii e2isteniale este rz!oiul0
)rontul0 o e2perien trit direct0 care constituie polul terminus al dramei intelectuale. I!aginea
rzboiului este demitizat0 nimic eroic0 nimic >nltor0 r'zboiul este tragic (i absurd, >nseamn
noroi0 ar,i0 )rig0 )oame0 umezeal0 pduc'i0 murdrie0 diaree ,i mai ales )ric0 spaim0
disperare0 moarte. :aptele sunt e2puse cu precizia calendaristic a "urnalului de )ront0 )iind
>nregistrate cu scrupulozitate de G'eorg'idiu. $piritul pole!ic al persona"ului-narator
e%ideniaz discuiile demagogice din Parlament0 incon,tiena ,i cinismul politicienilor0 )alsul
patriotism ,i iresponsa!ilitatea celor rspunztori de soarta rii. Capitolul *Ne-a acoperit
pmBntul lui /umnezeu* dez%luie tragismul con)runtrii cu moartea0 eroul >nsu,i pri%indu-se
din e2terior ca pe un o!iect0 a%Bnd sentimentul c *e ca la >nceputul lumii.*3ota#iile
personajului despre rz!oi sunt de o mare autenticitate (i luciditate, %iaa oamenilor )iind la
c'eremul 'azardului+ *cdem cu su)letele rupte >n genunc'i*. Ca un !lestem0 unul dintre soldai
sila!ise,te >ntruna0 o!sesi%+ *Ne-a acoperit pmBntul lui /umnezeu*. 6ragediile rz!oiului sunt
de un realism zguduitor3 un osta, a %zut cum un o!uz a retezat capul lui $ 9riei ,i el *)ugea
a,a0 )r cap5.Unii critici literari consider c Fte)an G'eorg'idiu nu poate fi considerat un
0nvins, deoarece reu,e,te s dep,easc gelozia care amenina s-1 dezumanizeze. El se >nal
deasupra societii mesc'ine0 trind o experien)' moral' superioar', aceea a dramei omenirii0
silit s >ndure un rz!oi tragic ,i a!surd. Este0 de alt)el0 singurul supra%ieuitor >ntre toate
persona"ele camilpetresciene. Ela este persona"ul )eminin al romanului0 sim!olizBnd idealul de
iu!ire ctre care aspir cu atBta sete Fte)an G'eorg'idiu. :emeia este construit numai prin oc'ii
!r!atului >nsetat de a!solutul iu!irii0 al crui crez nu )cea concesii sentimentului+ *Cei care se
iu!esc au dreptul de %ia ,i de moarte unul asupra celuilalt.* Iubirea lor se nscuse in orgoliul
lui Fte)an G'eorg'idiu0 >ntrucBt Ela0 era cea mai )rumoas student de la litere. 6rsturile )izice
sunt puine0 dar sugesti%e pentru )rumuseea tinerei+ *oc'ii mari0 al!a,tri0 %ii ca ni,te >ntre!ri de
cle,tar*. $%erea mo,tenit de soul ei d la i%eal )irea pragmatic a Elei0 pasiunea ei pentru %iaa
monden0 ceea ce-1 uime,te pe Fte)an0 care ar )i %rut-o *mereu )eminin0 deasupra discuiilor
acestea %ulgare*.Trsturile morale reies0 indirect0 din re)eririle lui Fte)an0 care isec "i
analizeaz cu luciitate fiecare vorb, fiecare gest, dorind s ai! certituinea iubirii Elei0 care
)lirta e%ident cu domnul G.+ *trgeam cu urec'ea0 ner%os0 s prind crBmpeie din con%or!irile pe
care ne%ast-mea le a%ea cu domnul elegant de alturi de ea*. Kn plim!area la Cdo!e,ti0 Ela se
comport ca o coc'et0 de%enind din ce >n ce mai super)icial. :idelitatea Elei este pus su!
semnul >ntre!rii0 Fte)an o!ser%Bnd mimica ,i gesturile )emeii care gust cu )amiliaritate din
)ar)uria lui G.0 are o e2presie deznd"duit atunci cBnd acesta st de %or! cu alt )emeie. Kntre
-O
cei doi soi inter%ine o tensiune stBn"enitoare care se ampli)ic0 Ela acceptBnd s di%oreze de,i se
consider ne%ino%at ,i "ignit de !nuielile lui.Fte)an G'eorg'idiu %ede >n Ela idealul de
)emeie0 >n care el poate gsi iu!irea reciproc per)ect. Kn susinerea acestei concepii sugesti%e
este ,i )aptul c el i spune pe nu!e o singur at, prile" cu care cititorul ,i a)l numele )emeii0
>n restul romanului o nume,te+ *)emeia mea*0 *ne%ast-mea*0 *)ata asta*0 *ea* >n con,tiina lui
Fte)an G'eorg'idiu0 Ela se trans)orm dintr-un ideal de )emeie >ntr-o )emeie oarecare0 semnBnd
cu oricare alta. El >i druie,te Elei casele de la Constana0 !ani0 *a!solut tot ce e >n cas0 de la
o!iecte de pre la cri... de la lucruri personale0 la amintiri. $dic tot trecutul*
Registrul stilistic al romanului se caracterizeaz prin claritate, sobrietate, fraz scurt "i
nervoas, este analitic "i intelectualizat* (tilul este anticalofil, iar autorul consider c >ntr-o
oper literar relatarea su!iectului tre!uie s )ie precis ,i concis0 *ca >ntr-un proces
%er!al*.Criginalitatea romanului e dat de subtilitatea analitic a propriei con"tiin#e, de
declan,area prin !e!orie involuntar a dramei su)erite din iu!ire0 de identi)icarea deplin a
timpului su!iecti% cu cel o!iecti%0 de )aptul c scriitorul este >n acela,i timp persona" ,i narator.
Principalele modalitile de analiz psi'ologic utilizate de Camil
Petrescu >n roman constituie te'nici speci)ice creaiilor literare psi'ologice0 pe care le >m!in0 cu
miestrie ,i talent+ monologul interior, ialogul, introspec#ia con"tiin#ei "i a sufletului,
retrospec#ia, autoanaliza "i autointrospec#ia1care scot n evien# zbuciu!ul interior al
persona+ului, cauzat e aspira#ia spre absolut*Kn concepia lui George Clinescu0 Fte)an
G'eorg'idiu este *un om cu un su)let clocotitor de idei ,i pasiuni0 un om inteligent Q...R0 plin de
su!tilitate0 de ptrundere psi'ologic Q...R ,i din acest monolog ner%os se desprinde Q...R o %ia
su)leteasc Q...R0 un soi de sim)onie intelectual*.
Persona"ul Fte)an G'eorg'idiu din romanul
SUltima noapte de dragoste0>ntBia noapte de rz!oi5 de Camil Petrescu
<=
9i"loace de
caracterizare
6rsturi ,i citate
Caracterizare direct
Naratorul-persona"
7 autocaracterizare8
6oate o!ser%aiile din roman asupra persona"ului intr >n s)era
autocaracterizrii0 deoarece >ntregul te2t este scris la persoana
I0 dintr-o singur perspecti%.
G'eorg'idiu recunoa,te c este predispus spre introspecie0
spre construirea unor ipoteze despre lucruri care >l preocup0
a,a >ncBt starea sa speci)ic este B m'cinarea sufleteasc', B
foiala de (erpi3
B >op)ile mi le petreceam 0n lungi insomnii, uscate (i
mistuitoare*
(e %ictimizeaz0 trans)ormBnd orice >ntBmplare minor >n
dezastru su)letesc0 )iindc nu suport s )ie contrariat+ B Pot
transforma 0ns' mici incidente 0n adev'rate catastrofe, din
cauza unui singur moment contradictoriu*
Este con,tient de percepia eronat a celorlali asupra
caracterului su0 intransigena )iind cea care >l )ace insuporta!il
>n oc'ii cunoscuilor+ B Aveam o reputa)ie de imens' r'utate,
dedus' din 0nd1r;irea (i sarcasmul cu care-mi ap'ram
p'rerile, din intoleran)a mea intelectual', B***m' decretau
lacom, egoist, lipsit de caracter*
Ca un B;udec'tor de instruc)ie maniac (i bolnav B, >,i
analizeaz ne)ericirea ,i gelozia0 dar0 caracterizat de ipocrizie0
nu are cura"ul s le recunoasc+
B >iciodat' n-am avut prile;ul s' fiu p1n' la cap't nefericit,
B>u, n-am fost nicio secund' gelos , de(i am suferit at1ta din
cauza iubirii*
$lte persona"e ArBnd s-l determine s accepte mo,tenirea0 Ela >l >ncura"eaz
s se lupte pBn la capt cu rudele sale0 indi)erent ce anume
presupune lupta ,i s nu se lase >n,elat de cei care %or s pro)ite
de !untatea lui. /esigur0 ea ar %rea s spun.... prostia 3ar
nu vezi c' to)i vor s' te 0n(ele*** Pentru c' e(ti prea bun***
CBnd el >i repro,eaz )lirtul cu G.0ea >i repro,eaz
'ipersensi!ilitatea + B7(ti de o sensibilitate imposibil'2 /e
asemenea0 de )a cu el0 >l caracterizeaz e%ideniind )aptul c
este intransigent ,i nu accept compromisul >n nicio situaie +
BA(a e totdeauna*** pune 0n toate o patim'
/e,i anonim0o doamn >n %Brst are rolul unei cutii de
rezonan. Nu de puine ori0 ea >i spune lui G'eorg'idiu+ B
At1ta luciditate e insuportabil', dezgust'toare.Kl scoate din
rBndul celorlali oameni prin tendina de a despica )irul >n
patru0 care se traduce nu numai prin 'ipersensi!ilitate0 dar ,i
prin predispoziia de a e2agera0 c'iar ,i >n pri%ina celui mai
!anal lucru+ Bumneata e(ti dintre cei care fac mofturi
interminabile (i la mas'* intre aceia care totdeauna
descoper' firele de p'r 0n m1ncare* B
Caracterizare indirect
:apte0 lim!a"0 concepii Crgolios0 persona"ul >,i poart su)erina ca pe o medalie.
Lim!a"ul >i este s)idtor0 atunci cBnd discut lucruri care >l
pri%esc0 cum ar )i cele din scena de la popot0 cBnd >i
sancioneaz drastic pe interlocutori + B>u cunoa(te)i nimic din
psi+ologia dragostei * /olosi)i un material nediferen)iat*
iscuta)i mai bine ceea ce v' pricepe)i*
K,i >n,al categoric soia0 dar >,i re)uz cu >ncpBnare dorina
de a o %edea0 cutBnd s se ,tie c petrece.
Kn societate0 nu se a!ate de la idealurile sale >nalte ,i are
con,tiina unicitii sale0 )apt care-i d putere s-i >n)runte pe
<1

Ela
Persona; secundar de roman modern de analiz' psi+ologic', subiectiv (i realist .
Kn *Ultima noapte de dragoste0 >ntBia noapte de rz!oi* 71O-=80 Camil Petrescu surprinde
drama intelectualului lucid0 >nsetat de a!solutul sentimentului de iu!ire0 dominat de incertitudini0
care se sal%eaz prin con,tientizarea unei drame mai puternice0 aceea a omenirii ce trie,te
tragismul unui rz!oi a!surd0 %zut ca iminen a morii. Perspecti%a narati% este reprezentat
de naraiunea la persoana I ,i de prezena mrcilor naratorului0 care de)inesc su!iecti%ismul
romanului0 scris su! )orma unui "urnal de campanie.Ela este persona"ul )eminin al romanului0
sim!olizBnd idealul de iu!ire ctre care aspir cu atBta sete Fte)an G'eorg'idiu. :emeia este
construit numai prin oc'ii !r!atului >nsetat de a!solutul iu!irii0 al crui crez nu )ace concesii
sentimentului. *Cei care se iu!esc au drept de %ia ,i de moarte unul asupra celuilalt*. Ela nu
este o indi%idualitate distinct0 o personalitate transparent0 deoarece este >n permanen
dependent de !r!atul ei.Iu!irea lor se nscuse din orgoliul lui Fte)an G'eorg'idiu0 >ntrucBt Ela0
era cea mai )rumoas student de la Litere ,i el0 student la )ilozo)ie0 era *mgulit de admiraia pe
care o a%ea mai toat lumea pentru mine0 pentru c eram atBt de ptima, iu!it de una dintre cele
mai )rumoase studente0 ,i cred ca acest orgoliu a constituit !aza %iitoarei mele iu!iri.*
Trsturile fizice sunt puine0 dar sugesti%e pentru )rumuseea tinerei care este descris
>n mod direct de persona"ul-narator+ *oc'ii mari0 al!a,tri0 %ii ca ni,te >ntre!ri de cle,tar*. Ela0
pro)und >ndrgostita de Fte)an0 este capa!il de sacri)iciu ,i de de%otament numai pentru a sta
mai mult timp cu iu!itul. /e,i *a%ea oroare de matematici*0 >l >nsoea pe Fte)an la cursurile din
care ea nu >nelegea nimic0 *numai ca s )im >mpreun Q...R ,i ascult0 o or pe sptmBn0
serioas ,i cuminte ca un celu,0 principiile generale ale calculului di)erenial*.
Trsturile morale ale eroinei moderne transpar numai indirect0 prin rs)rBngerea lor >n
a)ara con,tiinei !r!atului iu!it0 a)lat >n cutarea certitudinii dac aceast )emeie >ntruc'ipeaz
iu!irea ideal. /e alt)el0 relatarea po%e,tii de dragoste consemnat de Fte)an >n "urnalul de )ront
>ncepe cu aceast incertitudine a lui+ *Eram >nsurat de doi ani ,i "umtate cu o coleg de la
Uni%ersitate ,i !nuiam c m >n,al*. Cstoria soilor G'eorg'idiu este lini,tit la >nceput0 mai
ales c duc o %ia modest0 aproape de srcie0 !ucuriile lor )iind *e2cursia la 9o,i ,i ,trengria
de a ne da >n clu,ei0 de a mBnca )loricele ,i a !ea un ap de !ere*0 iu!irea )iind singura lor a%ere.
9o,tenirea nea,teptat pe care unc'iul 6ac'e o las lui Fte)an G'eorg'idiu surprinde pe
toat lumea ,i sc'im! radical csnicia cuplului0 %iaa monden cptBnd pentru Ela importan
primordial. Fte)an descoper c soia sa este su!"ugat de pro!lemele pragmatice ,i c >n
procesul care urmeaz >ntre rude din cauza testamentului am!iguu0 ea ine cu >ndBr"ire ca soul
su s nu renune la niciun procent din mo,tenire. Fte)an este uimit de aceast atitudine a soiei
sale0 pe care ar )i %rut-o *mereu )eminin0 deasupra discuiilor acestea %ulgare0 plpBnd ,i a%Bnd
ne%oie s )ie ea prote"at0 nu s inter%in atBt de energic0 interesat*. Fte)an este dezgustat de
comportamentul delicatei Ela0 care0 spre surprinderea lui0 este capa!il s lo%easc *aprig cu
coatele*.
<2
Ela >l >ndeamn pe Fte)an s intre >n a)aceri0 >ns acesta e,ueaz ,i se re>ntoarce0 cu sete
nepotolit0 spre studiul )ilozo)iei0 spre cursurile de la Uni%ersitate ,i discuiile despre meta)izic
pe care le are cu Ela. &eluarea %ec'ilor deprinderi ale soului0 o )ac pe Ela s e2clame cu ciud+
*U)...,i )ilozo)ia astaD*0 iar noile ei preocupri se >ndreapt spre lu2 ,i cumprturi0 >nnoie,te
mo!ilele ,i >ncearc s-i sc'im!e ,i lui Fte)an 'ainele ,i accesoriile0 s-l )ac s-i placa elegana.
/ar toate acestea sunt pentru G'eorg'idiu pro!leme minore0 care nu-l sustrag de la e2istena sa
spiritual consacrat studiului )ilozo)iei.
(u! in)luena monden a $ni,oarei0 %eri,oara cu Fte)an ,i mritat cu un mo,ier !ogat0
Ela >n%a s )ie interesat de mod0 de distracii nocturne sau escapade0 *era )ericit ,i surBdea
ca o ,colri0 gBdilat >n orgoliul ei c place unei )emei atBt de pretenioase*. /espre %ec'ii
prieteni nici nu mai putea )i %or!a0 ei nu erau su)icient de !ine >m!rcai ,i nici nu ar )i a%ut
posi!iliti materiale ca s )ac )a noilor localuri pe care le )rec%entau acum soii G'eorg'idiu
,i pentru a!andonarea croa Ela gse,te moti%aie+ *aceste despriri de%in ine%ita!ile prin
ga!aritul c'eltuielilor*.
Ela0 stBn"enit de inuta ne>ngri"it a soului0 >l con%inge s-,i comande cm,i ,i costume
noi0 di)erena dintre el ,i sno!ii care )rec%entau acelea,i cercuri )iind e%ident. Fte)an simte *cum
zi de zi )emeia mea se >nstrina0 >n preocuprile ,i admiraiile ei0 de mine*0 cei doi nu mai discut
pro!leme )ilozo)ice0 nu mai petrec mult timp >mpreun ,i Elei nu-i mai este su)icient iu!irea lor.
Fte)an se c'inuie >ngrozitor0 pentru c este con,tient c nu poate tri )r ea0 de aceea
*%iaa mi-a de%enit curBnd o tortur continu*.
Fte)an G'eorg'idiu disec ,i analizeaz cu luciditate noua comportare a Elei0 mai ales c
>n casa $ni,oarei cunoscuser *un %ag a%ocat0 dansator0 )oarte cutat de )emei*0 care le >n%a pe
doamne un dans nou0 la mod0 tangoul ,i care )usese adus de rz!oi de prin ca!aretele Parisului0
)cBnd parte acum din *!anda noastr*.
La petrecerile mondene0 Fte)an cBntre,te )iecare %or!0 )iecare gest al Elei - *trgeam cu
urec'ea0 ner%os0 s prind crBmpeie din con%or!irile pe care ne%ast-mea le a%ea cu domnul
elegant de alturi de ea*.
$ni,oara0 care a%ea *mania *e2cursiilor H>n !andI*0 'otr,te ca de ()Bntul Constantin
,i Elena s plece cu toii pentru trei zile la Cdo!e,ti0 cu trei ma,ini. Ela )ace e)orturi ca s stea >n
ma,in lBng domnul G0 *dansatorul a!ia cunoscut cu dou sptmBni >n urm*0 c'iar dac
pentru asta tre!uise s deran"eze *de dou ori pe toat lumea*0 comportBndu-se ca o coc'et ,i
de%enind din ce >n ce mai super)icial. :idelitatea Elei este pus su! semnul >ntre!rii de ctre
Fte)an0 >n su)letul cruia )iecare gest0 cu%Bnt sau pri%ire ale )emeii capt proporii catastro)ale.
$,ezarea Elei la mas lBng curtenitorul domn G0 gesturile )amiliare de a mBnca din )ar)uria lui0
disperarea care i se citea pe c'ip atunci cBnd !r!atul sttea de %or! cu alt )emeie sunt numai
cBte%a repere ale comportamentului monden al tinerei soii. Fte)an o!ser% mimica ,i gesturile
Elei atunci cBnd este deznd"duit c nu se a)l >n atenia domnului G0 constatBnd uimit c oc'ii
*al!a,tri de copil erau tul!uri ,i >,i mu,ca >ndurerat0 deseori0 !uza de "os0 moale ,i ro,ie*. Fte)an
este deprimat0 deoarece )usese con%ins c Ela >l iu!ea cu ade%rat0 c ea ar )i putut s simt
durere sau !ucurie numai pentru el0 dar o!ser%a cu amrciune c *oc'ii ei sunt gata s plBng
pentru altul*.
$tunci cBnd Fte)an o anun c %rea s di%oreze0 Ela este Candida0 se considera
ne%ino%at ,i "ura c nu ,tie despre ce %or!e,te el0 >i argumenteaz c toate )emeile din cercul lor
se comport la )el c ea ,i !r!aii lor nu se supr pentru asta.
Kntre cei doi soi inter%ine o tensiune stBn"enitoare0 nu-,i %or!esc dou sptmBni0 iar la o
alt petrecere Ela se simte umilit ,i "ignit deoarece Fte)an )ace curte >n mod ostentati% altei
)emei0 moti%Bnd c *m-a silit s dansez cu ea*. Ca s se rz!une0 ea >l pedepse,te0 stBnd mereu
aproape >n !raele domnului G. Ela re)uz s plece acas cu soul ei0 Fte)an se ener%eaz ,i ia cu
<-
el *o cocot destul de )rumu,ic0 %oinic ,i nespus de %ulgar*. Gsindu-i >n patul con"ugal0 Ela
este >nmrmurit de durere0 *nu-i %ine s cread* ,i >l prse,te. KntBlnind-o dup o %reme la
cursele de cai0 Fte)an %ede >n oc'ii Elei *o su)erin peste puterile ei*0 dup cBte%a zile s-au
>mpcat ,i au petrecut o luna de %is la Constana.Ela consolideaz prietenia cu $ni,oara0 se
>m!rac amBndou la )el *ca s-,i sporeasc )rumuseea0 una !lond0 alta !run0 cum >,i sporesc
%aloarea perlele0 dac sunt colecie*.Drama se ampli)ica atunci cBnd0 >ntorcBndu-se pe
nea,teptate acas dup dou sptmBni de a!sen0 Fte)an nu o gse,te acas pe Ela0 nu are nicio
in)ormaie despre ea ,i simte >n su)let un pustiu imens0 )iind cuprins de o deznde"de crBncen+
*n-a, )i dorit nici celui mai cumplit du,man al meu s caute >n zorii zilei ,i s su)ere cum
su)eream eu*. Aesela ,i Candid0 Ela sose,te acas pe la opt dimineaa0 dar nu reu,e,te s
rosteasc nicio e2plicaie0 deoarece el este )oarte ner%os ,i o izgone,te0 )iind con%ins c
*niciodat )emeia aceasta nu m iu!ise*. Ela accept s di%oreze de,i se consider ne%ino%at ,i
"ignit de !nuielile lui0 )apt ce se %a con)irma. /up o %reme0 rsturnBnd din gre,eala un teanc
de cri0 Fte)an gse,te printre ele un !ilet de la $ni,oara0 prin care o c'ema pe Ela s doarm la
ea0 >ntrucBt mo,ierul plecase la ar ,i >i era urBt s rmBn singur. Biletul a%ea data de 1E
)e!ruarie0 adic seara cBnd se >ntorsese el de la $zuga. G'eorg'idiu interpreteaz )aptul c pe o
ticluire pus la cale de ele0 pentru a-i adormi !nuielile0 apoi se >ndoie,te de moti%ul pentru care
ar )i recurs Ela la o ast)el de stratagem. \Kncearc s a)le de la Iorgu0 soul $ni,oarei0 dac >n
)e!ruarie )usese >ntr-ade%r plecat la mo,ie ,i Ela dormise la ei0 dar nimeni nu mai inea minte data
e2act0 trecuser patru luni de atunci.
(e >mpac din nou ,i cBnd Fte)an G'eorg'idiu pleac la /Bm!o%icioara0 )iind concentrat >n
armat0 ca su!locotenent0 aran"eaz ca Ela s petreac %ara la CBmpulung0 aproape de regimentul su0 de
unde ea >i scrie aproape >n )iecare zi. Kn capitolul intitulat *Ultima noapte de dragoste* care >nc'eie
*cartea >ntBi* a romanului0 Ela >l c'eam *negre,it* la CBmpulung *sBm!t sau cel mai tBrziu duminic*.
Ea pare sc'im!at0 are o atitudine studiat0 o distincie menit *a )ace impresie* ,i-l surprinde din nou pe
Fte)an cu preteniile ei pragmatice. Egoist ,i impertinent0 Ela se arat >ngri"orat pentru %iitorul ei >n
cazul >n care el ar muri >n rz!oi0 >i aminte,te cu neru,inare c ea l-a iu!it ,i atunci cBnd era srac0 apoi >i
pretinde s treac pe numele ei *o parte din lirele engleze,ti de la Banca Generala*. Fte)an >l %ede >n
CBmpulung pe domnul G0 nu se mai >ndoie,te c *%enise pentru ea aici0 ii era deci sigur amant* ,i se
'otr,te s-i omoare pe amBndoi. Locotenent-colonelul pe care-l >ntBlne,te >ntBmpltor >l o!lig s se
>ntoarc la regiment0 a,a c nu-,i duce la >ndeplinire planul de rz!unare >mpotri%a celor doi presupu,i
amani.
&nit ,i spitalizat0 Fte)an G'eorg'idiu se >ntoarce >n Bucure,ti0 este primit de Ela cu ama!ilitate
,i *o serie >ntreag de demonstrate0 care altdat m-ar )i >nne!unit de emoie ,i plcere*0 artBndu-se
e2cesi% de gri"ulie. El se simte acas0 lBng Ela0 >nstrinat de)initi%0 gBndind nepstor+ *sunt o!osit0 mi-e
indi)erent c'iar dac e ne%ino%at* ,i-i propune s se despart0 de,i cBnd%a *as )i putut ucide pentru
)emeia asta Q...R a, )i )ost >nc'is din cauza ei0 pentru crim*. K,i d seama0 cu luciditate0 c oricBnd ar )i
putut *gsi alta la )el*0 Ela i se pare acum !anal0 ca o reproducere a unui ta!lou original0 *ce%a uscat0 )r
%ia*.
Intelectual lucid0 interiorizat ,i analitic0 >nsetat de a!solut0 Fte)an G'eorg'idiu %ede >n Ela
idealul de )emeie0 >n care el poate gsi iu!irea reciproc per)ect. Kn susinerea acestei concepii0 sugesti%
este ,i )aptul c el >i spune pe nume o singur dat0 prile" cu care cititorul ,i a)l numele )emeii0 >n restul
romanului o nume,te+ *)emeia mea*0 *ne%ast-mea*0 *)ata asta*0 *ea*. $,adar0 >n con,tiina lui Fte)an
G'eorg'idiu0 Ela se trans)orm treptat dintr-un ideal de )emeie >ntr-o )emeie oarecare0 semnBnd cu
oricare alta.GBndindu-se la su)erinele care-l c'inuiser din cauza Elei0 G'eorg'idiu se simte deta,at
parc de sine ,i de tot ce a )ost0 *acum totul e parc din alt trBm0 iar >ntre noi a!ia dac e )irul de a al
gBndului >ntBmpltor*. Pentru el0 este )emeia unic0 prelungirea propriului eu0 singura >n stare s-i
>neleag aspiraiile. /rama iu!irii lui intr de)initi% >n um!r0 e2periena dramatic a )rontului )iind
decisi%e.El >i druie,te Elei casele de la Constana0 !ani0 *a!solut tot ce e >n cas0 de la o!iecte de pre la
cri... de la lucruri personale0 la amintiri. $dic tot trecutul*.Ela este un persona" modern0 puternic
<<
indi%idualizat >n literatura romBn prin )aptul c nu apare ca personalitate distinct0 cititorul )icti%
7naratarul8 percepBnd-o prin mi"locirea persona"ului-narator su!iecti%0 care nu-i acord )emeii nicio ,ans
de a se dez%ino%i. Naratarul nu are acces la opinia Elei pri%ind dragostea lor ,i n-are cum s cunoasc
punctul de %edere al acesteia >n ceea ce pri%e,te intensitatea sentimentelor sau propria loialitate0 aspiraiile
,i concepia )emeii.Kn *$rca lui Noe*0 criticul *Nicolae 9anolescu e%ideniaz su!iecti%ismul cu care este
construit eroina+ *Nu Ela se sc'im! 7poate doar super)icial0 dBndu-,i arama pe )a0 cum se spune0 a!ia
dup cstorie80 ci )elul >n care o %ede Fte)an. Kn acest caz putem a)irma c singurele e%enimente
%erita!ile nu sunt acelea o!iecti%e0 ci acelea din con,tiina lui G'eorg'idiu. Numai pe acestea le putem
po%esti )r riscul de a gre,i*.
Limbajul artistic al lui Camil Petrescu se caracterizeaz prin claritate0 so!rietate0 )raz scurt ,i
ner%oas0 este analitic ,i intelectualizat. Stilul este anticalo)il0 iar autorul consider c >ntr-o oper literar
relatarea su!iectului tre!uie s )ie precis ,i concis0 *ca >ntr-un proces %er!al*.
Test 1 Povestea lui Harap-Alb de Ion Creang
1.Ce poi spune despre Ion Creang7importana la dez%oltarea literaturii romBne0 epoc litear0
opere reprezentati%e8P
2. Precizeaz locul ,i momentul apariiei operei 4Po%estea lui #arap-$l!5 ,i >ncadreaz-o >ntr-o
specie ,i gen literar0 menionBnd caracteristicile speciei identi)icate.
-. E%ideniaz structura compoziional a operei0 precizBnd cBte un aspect rele%ant al )iecrui
moment al su!iectului.
<. Ce poi a)irma despre timp ,i spaiu0 a,a cum apar >n !asmP
E. Kn ce const con)lictul opereiP
J. Care este rolul sintagmei 4$mu cic era odatTT.5P
@.Ce semni)icaie are pro!a poduluiP /ar a co!orBrii >n )BntBnP
?. Caracterizeaz >n 1=-1E rBnduri persona"ul principal0 demonstrBnd caracterul de
!ildungsroman al !asmului.
O. Comenteaz )inalul !asmului
Test 2 - Povestea lui Harap-Alb de I. Creang
1. Precizeaz semni)icaia trecerii primului ,i al celui de-al doilea pod precum ,i a episodului
co!orBrii >n )BntBn 7minimum E= rBnduri8.
2. E2plic rolul primei pro!e iniiatice+ aducerea salatei din grdina cer!ului ursului 7minimum
2E de rBnduri8.

Test 3 - Moara cu noroc de Ioan (la%ici
Se d textul:
?+i)' se plimb' c1tva timp prin cas', apoi se opri la fereastr' (i privi afar'*
C @mi stai 0n cale, zise el 0n cele din urm'* Ana sim)i 0n ea pornirea de a pleca f'r' de
0nt1rziere, pentru ca s' nu se mai 0ntoarc' niciodat': 0i p'rea c' nu mai poate tr'i cu omul care
i-a gr'it o dat' aceste cuvinte: era 0ns' 0n sufletul ei (i ceva mai tare dec1t aceast' pornire*
<E
C "ocmai de aceea voiesc s' r'm1n, r'spunse ea, (i am s' r'm1n, pentru c' nu m' las' inima
s' plec* ?rozav te-ai sc+imbat tu de c1t'va vreme3 abia mai )in minte de c1nd nu m-ai atins cu
m1na (i nu mi-ai zis o vorb' bun': dar s' nu crezi c' a(a m' vei alunga de la tine* Din la tine,
?+i)', strig' ea 0nd'r'tnicit', )in cu toat' inima, (i cu c1t te vei face mai aspru, cu at1t mai
dinadins am s' )in, (i )i-o spun aceasta tocmai fiindc' te v'd c' nu vrei s-o auzi*
Ai 0n adev'r ?+i)' nu se temea de nimic mai mult dec1t de ni(te cuvinte ca aceste, (i acum, c1nd
le auzi, el se sim)i ca (i c1nd ar fi cuprins de un p'ien;eni( pe care nu se 0ndura s'-l rup'*
C ?rozav )i-e de mine2 zise el* 5pune drept: vorbe(te-mi 0n fa)'3 vrei s' r'm1i, pentru c' (tii c'
are s' fie (i %ic' aici*
C 7(ti un netrebnic (i grozav trebuie s' te fi tic'lo(it tu 0n tine pentru ca s'-mi spui ceea ce nu
crezi nici tu 0nsu)i, zise ea (i se dep'rt' f'r' zgomot* Apoi, din prag, ea 0i mai arunc' vorbele3
"u e(ti acela care se pleac' 0naintea lui ca o slug', iar nu eu, ?+i)'2 5' ne fereasc' pe noi
umnezeu s' nu ai tu cumva ceva pe sufletul t'u, c' atunci toat' via)a noastr' e mai rea dec1t o
robie2
?+i)' o l's' s' se duc', ba c+iar se bucura c' ea se duce, fiindc' nu-i mai venea s' cread' c'
acum ea va r'm1nea (i niciodat' +ot'r1rea lui de a pleca nu fusese mai tare ca acum* @n
adev'r, via)a ei nu era dec1t o robie, o robie de care nu mai putea sc'pa dec1t a(a, dac' se
duceau 0n lume* 7a putea 0nc' s' fie fericit': el 0nsu(i, niciodat'*
ar ?+i)' se 0n(ela* &'tr1na plec' de cu sear' singur' cu copiii, singur' (i m1+nit' p1n' 0n
ad1ncul inimii* 7a 0(i s'rut' la desp'r)ire copila, o s'rut' o dat', de dou', o s'rut' de mai
multe ori, ca (i c1nd s-ar desp'r)i pe veci de d1nsa, ca (i c1nd acum o ar m'rita (i numai acum
ar sim)i c' ea trebuie s' 0mpart' bucurii (i amaruri cu so)ul ei*
,Moara cu noroc, Ioan (la%ici.
1. Integreaz )ragmentul >n oper0 )cBnd re)erire la e%enimentele narate >n acest moment al
aciunii. 1p
2. Nume,te ,i e2empli)ic pe !aza te2tului dat0 patru elemente realiste. 2p
-. 6ranscrie un enun >n care este prezent analiza psi'ologic. 2p
<. E2plic semni)icaia conte2tual a )razei su!liniate. 1p
E. &edacteaz un te2t argumentati% de 1E-2= de rBnduri0 >n care s-i e2primi opinia >n
legtur cu urmtoarea a)irmaie+
Moara cu noroc poate fi neleas ca o dram a incomunicrii.
n numeroase rnduri, personajele parc ascund ceva, se tem
s-i dezvluie ndurile, iar puinele vor!e pe care le rostesc
conin mult ec"ivoc, nu tii ce s reii din ele, ceea ce
accentueaz permanent senzaia de neprevzut. 7#. &omulus 8 -p
Test 4 cu variante -Moara cu noroc
Varianta 1
1.Ce meserie a%ea iniial G'iP
2.CBte cruci stau >naintea moriiP
-.Ce legtur a e2istat >n trecut >ntre Lic ,i PinteaP
<.Cine sunt Laie si 9ari P
<J
E.Cine roste,te replica+ SCmul s )ie mulumit cu srcia sa0
c dac e %or!a0 nu !ogia0 ci lini,tea coli!ei tale te )ace )ericit5P
J.Cum moare LicP
@.Cum se nume,te )iul lui G'i ,i al $nei P
?./e ce a ucis Lic primul om P
O.Cum o c'eam pe sluga ce i-o aduce Pintea lui G'i P

Varianta 2
1. Ce persona" a)irm+ SWoac muiere0 parc are s-i ia ce%a din )rumuseeT.5
2. Cine sunt cei care au prdat arnda,ul P
-. Ce-,i cumpr G'i de la $rad0 pentru a se prote"a de Lic P
<. Cum moare LicP
E. Cum moare G'i P
J. Cine o omoar pe $naP
@. La cine urmeaz s petreac Pa,tele )amilia lui G'iP
?. Ce %rea Petri,or s ai! la )el ca ,i LicP
O. /e ce a omorBt-o Lic pe )emeia >n negru P
Test 5- Ion de L. &e!reanu
uminic'* 5atul e la +or'* Ai +ora e pe uli)a din dos, la v'duva lui Maxim $prea ,-. e
tropotele ;uc'torilor se +urduc' p'm0ntul* Eecile de perec+i bat 5ome(eana cu at0ta pasiune c'
potcoavele fl'c'ilor scap'r' sc0ntei, poalele fetelor bolbocesc, iar colbul de pe ;os se
0nv0ltore(te, se a(az' 0n straturi groase pe fe)ele br'zdate de sudoare, luminate de oboseal' (i de
mul)umire* 6u c0t &riceag 0nte)e(te c0ntecul, cu at1t fl'c'ii se 0nd0r;esc, 0(i 0nfloresc ;ocul, trec
fetele pe sub m0n', le dau drumul s' se 0nv0rteasc' singure ,-. %a c0)iva pa(i de p1lcul ;uc'tori
lor stau fete care au r'mas nepoftite, privind cu ;ind, (optindu-(i cine (tie ce ,-. Printre fete se
mai r't'ce(te (i c0te o nevast' t0n'r', cu n'fram' de m'tase 0n cap, gata s' intre 0n +or', dac'
s-ar 0nt0mpla s'-i vie c+ef b'rbatului s' ;oace* Mai la o patre mamele (i babele, gr'mad',
forfotesc despre necazuri (i-(i admir' odraslele* 6opiii neast0mp'ra)i alearg' printre femai,
fur' florile fetelor (i fac +az ,-. &'rba)ii se )in mai deoparte, pe l0ng' cas', pe la poart',
vorbind de treburile ob(te(ti, arunc0nd numai rareori c1te-o privire sprre tineret*
,L.Rebreanu Ion)
1. 9oti%eaz alegerea unei zile de duminic ,i a momentului 'orei pentru de!utul
romanului 1p
2. /escrie Sdistri!uia persona"elor5 >n scen ,i moti%eaz-o2p
-. Gse,te o e2plicaie pentru 0nd1r;irea )lcilor1p
<. /e ce )olose,te &e!reanu %er!ul a se r't'ci pentru a caracteriza prezena nevestelor
tinere la 'or1p
E. Construie,te cBte un enun cu )iecare dintre paronimele date0 menionBnd ,i sensul lor 1p
literar-literal
originar-original
J. (crie patru e2presii3locuiuni cu su!stanti%ul g1nd:Fp
<@
@. &escrie corect enunul+ %a unele 0ntreprinderi,func)ionarii primesc o diurn' de douazeci
de dolari pe zi sau o diurn' de o sut' de dolari pe s'pt'm0n':Fp
?. 9arc'eaz prin su!liniere )orma corect+1p
ar recade/ar rec'dea:
el procreeaz'/el procreaz',a procrea.:Fp oficiu
Test 6 - Ion de L. &e!reanu
&ealizeaz un eseu despre romanul 4ICN50 de Li%iu &e!reanu a%Bnd >n %edere urmtoarelor
cerine+
1. Care a )ost rolul lui Li%iu &e!reanu la dez%oltarea literaturii romBne din perioada
inter!elicP
2. 9enioneaz caracteristicile0 precum ,i tipologia romanului.
-. Ce poi spune despre structura romanuluiP Care este importana acestui )aptP
<. Precizeaz temele romanului ,i semni)icaia titlului.
E. Prezint pe scurt su!iectul romanului0 prin e%idenierea urmtoarelor aspecte+ prezentarea
societii rurale de la >nceputul secolului al VV-lea0 o!iceiuri0 mentaliti0 organizare0 etc.
J. Urmre,te ,i contureaz portretul persona"ului principal al romanului0 >n relaie cu
celelalte persona"e0 e%ideniind trsturile de caracter0 concepia despre pmBnt0 a,a cum
se re)lect >n roman.
@. &omanul a!ordeaz ,i pro!lematica intelectualului >ntr-unul din cele 2 )ire epice.
Prezint cBte%a aspecte eseniale7materiale0 spirituale8 care de)inesc intelectualul satului
ardelenesc0 la >nceputul secolului al VV-lea.
?. Ce poi spune despre stilul autoruluiP
O. 9enioneaz propria opinie cu pri%ire la mesa"ului operei.

Test 7- Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de C. Petrescu
1.&aportat la structura romanelor precedente studiate0 cum considerai compoziia romanului Ultima
noapte de dragoste0 >ntBia noapte de rz!oiP /ar perspecti%a cronologicP
2.Precizeaz portretul )izic al Elei.
-.Kn ce conte2t are loc dialogul de mai "os ,i ce imagine >ncearc naratorul s creeze >n legtura cu ElaP
S6are mi-e team c dac nu i-o con%eni nici ea0 o s-i spui *s tac* ,i )ilozo)iei. Aoi )emeile...
- 6e rog... nici un *%oi )emeile*... eu sunt eu... eu nu sunt *)emeile*.
$m tras-o de nas0 s-a aprat ca de o al!in cu palma... ,i pe urm iar a luat mutra >ntre!toare.
- (tai >ntBi s >ndrept a!a"urul0 ca s-i )ie capul >n lumin... Nu pot su)eri s-i %or!esc0 )r s-i %d
oc'ii. Kmi d *nelini,tea meta)izic*0 ,i >ntorcBnd lampa cu a!a"ur mare0 %erde0 de citit seara0 am scldat-o
>n lumin. Cu )ormele ei calde ,i %ii0 era ca o !ucurie a serii.
- $'... iar >ncepi... credeam c ai de%enit serios0 ,i trase de urec'ile de dantel pui,orul de pu).
- /rag0 )ilozo)ii0 ca toi copiii0 au %rut s ,tie la >nceput *cine a )cut lumeaP*.
- Cine s-o )acP /umnezeu...
- /aP $i uitat >ntre!area+ dar pe /umnezeu cine l-a )cut0 tticuleP
- DP... se mir cu oc'ii mrii ,i gura mic,orat.5
<.Cum e%olueaz csnicia Elei cu Fte)an ,i ce deznodmBnt are aceastaP
E.Comenteaz atitudinea lui G'eorg'idiu din )inalul romanului care porne,te de la urmtorul citat+
ST Aor!e,te mult0 platitudini >nclecate0 asociate la >ntBmplare0 ,i zBm!etul meu !ine%oitor o
>ncura"eaz...
<?
- $scult0 )at drag0 ce-ai zice tu dac ne-am despriP5
Test 8- Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi de C. Petrescu
I. Pornind de la te2tul de mai "os0 rspunde cerinelor care-i urmeaz+
S (imeam c )emeia aceasta era a mea >n e2emplar unic0 a,a ca eul meu0 ca mama mea0
c ne >ntBlnisem de la >nceputul lumii0 peste toate de%enirile0 amBndoi0 ,i a%eam s pierim la )el
amBndoi. QTR $stzi cBnd le scriu 7 i. e. impresiile8 pe 'Brtie0 imi dau seama iar ,i iar 0 c tot ce
po%estesc nu are importan decBt pentru mine0 c nu are niciun sens s )ie po%estite. Pentru
mine >ns0 care nu triesc decBt o singur dat >n des),urarea lumii0 ele au >nsemnat mult mai
mult decBt rz!oaiele pentru cucerirea C'inei0 decBt ,irurile de dinastii egiptene 0 decBt ciocnirile
de a,tri >n necuprins0 cci singura e2isten real e aceea a con,tiinei. S
( Camil Petrescu, ~ 4lti!a noapte e ragoste, nt*ia noapte e rzboi ~)
1. Identi)ic mrcile su!iecti%itii >n te2tul de mai sus.
2. Comenteaz >n 1=-1E rBnduri concepia protagonistului pri%itoare la importana
e2perienei iu!irii >n %iaa sa.
-. $rgumenteaz >n 1=- 1E rBnduri prezena particularitilor perspecti%ei su!iecti%e >n
)ragmentul citat.
<. &ecunoa,te >n )ragmentul citat principalul mod de e2punere ,i indic trsturile
acestuia.
E. &ealizeaz un te2t de 2=-2E de rBnduri >n care %ei prezenta modul >n care in)lueneaz
,i cum de%ine 0 cum se trans)orm %iaa protagonistului datorit e2perienei iu!irii >n
>ntregul roman.
II. &ealizeaz >n 2=-2E de rBnduri o caracterizare a lui Fte)an G'eorg'idiu0 a,a cum reiese
aceasta din cele dou planuri ale romanului0 surprinzBnd de asemenea modalitile de
caracterizare a persona"ului utilizate >n romanul S Ultima noapte de dragoste0 >ntBia noapte de
rz!oi S 0 de Camil Petrescu

III. Construie,te >n 2=-2E de rBnduri un te2t >n care %ei prezenta %iziunea asupra rz!oiului >n
romanul SUltima noapte de dragoste 0 >ntBia noapte de rz!oi S 0 pornind de la urmtorul citat+
ST>ntr-una din zile ne pomenim rostogolii peste cap0 ca ni,te !er!eci0 >n )undul apei. C!uzul
lo%ise la cBi%a metri deprtare0 rupsese malul0 ,i-l pr!u,ise cu noi cu tot. Era de cali!ru mare0
>ns nu prea s ai! o >ncrctur prea !un. /ar peste dou zile0 cBnd o !aterie a noastr a
desc'is )ocul asupra dealului din )a0 am a%ut0 pentru >ntBia oar0 pri%eli,tea unui duel de
artilerie. Peste zece minute0 cea romaneasc0 spre e2traordinara noastr surprindere0 era redus la
tcere.5
<O