Sunteți pe pagina 1din 13

RAIUL In al noualea cer Cine nu a auzit , cel putin odata in viata, expresia :Sunt in al noulea cer?

Poate ca noi insine am folosit-o adesea pentru a exprima o stare de beatitudine, de bucurie si implinire. Atat de familiara ni se pare aceasta expresie din limbajul cotidian incat nici nu ne mai intrebam care este originea ei si daca este corecta sau nu. Inventatorul ideii este unul din cei mai renumiti poeti ai !vului "ediu# $ante Alig%ieri & '()*-'+(' ,. In poemul sau alegoric de mari dimensiuni, $ivina Comedie, el isi imagineaza o calatorie succesiva prin iad, purgatoriu si paradis. Condus pana la portile raiului de catre poetul roman -ergiliu, rolul de g%id pe meleagurile paradisului ii revine marii si eternei iubiri a poetului, .eatrice. Influentat de sistemul astronomic al lui Ptolemeu, $ante isi imagineaza cerul ca fiind alcatuit din noua sfere concentrice de cristal care se rotesc in jurul pamantului. $upa parerea poetului, acestea ar reprezenta acele numeroase locasuri din casa /atalui de care ne vorbeste "antuitorul & Ioan '0, '+ ,. In fiecare sfera se gaseste cate o planeta impreuna cu nenumarate stele fixate ca pietrele intr-o diadema. In functie de meritele obtinute in viata, cei mantuiti ocupa sfere aflate la inaltimi diferite deasupra pamantului. 1ericirea lor e mai mult sau mai putin deplina, aflandu-se mai aproape sau mai departe de tronul lui $umnezeu aflat in centrul acestor sfere.

$upa conceptia lui $ante, prima sfera este cea a 2unii, ea gazduindu-i pe cei ce au fost constransi sa-si paraseasca convingerile lor religioase & 3? ,. Al doilea cer, dominat de "ercur, ii gazduieste pe cei ce au avut activitati nobile pe pamant, insa au dat pe fata un interes mai mare onorurilor lumesti decat slujirii lui $umnezeu & 3? ,. Al treilea cer e dominat de -enus, iar al patrulea de 4oare. Aici sunt intalniti filozofii crestini ca /oma d5A6uino, .onaventura si Albert cel "are. In al cincilea cer, dominat de planeta "arte, isi gasesc odi%na sufletele razboinicilor care au cazut in lupta pentru credinta adevarata# Iosua, Iuda "acabeul, Carol cel "are, etc. Al saselea cer, al lui 7upiter, ii gazduieste pe cei care au impartit dreptatea pe pamant in mod ec%itabil. $ante ii vede aici pe $avid, !zec%iel, Constantin s.a. 4uind scara palatului etern , $ante ajunge in al saptelea cer, cel al lui 4aturn. Acesta e cerul calugarilor8In al optulea cer, $ante se intalneste cu C%ristos, "aria si apostolii, dupa care, in cel de-al noulea si ultimul cer, $ante nu mai vede stele, ci doar lumina. Aici, inconjurat de %eruvimi, serafimi si nenumarati ingeri si ar%ang%eli, $umnezeu guverneaza lumea in calitate de Izvor spiritual al tuturor lucrurilor. & ' , .ogata imaginatie a lui $ante Alig%ieri este de admirat. Insa cand dorim sa cunostem adevarul intr-un domeniu sau altul, nu trebuie sa ne bazam pe imaginatia nimanui. raim o singura data viata si nu ne putem permite sa dam gres in a!larea adevarului, mai ales

intr-un domeniu atat de important ca cel al mantuirii propriului su!let. Cand veti mai auzi vreodata expresia :Sunt in al noulea cer , amintiti-va ca la originea ei nu se afla adevarul, ci pura si bogata imaginatie a unui poet indragostit. .iblia ne invata cu totul altceva despre sferele ceresti . In conceptia biblica exista doar trei ceruri# "# $rimul cer este cel atmosferic & 9eneza ', )-:; Psalmul '<0, '( , %# Al doilea cer este spatiul sideral, cosmosul & Psalmul :, + , &# Al treilea si ultimul cer este locul in care se gaseste tronul lui $umnezeu si ingerii 4ai, locul de unde !l guverneaza intregul =nivers & ( Corinteni '(, ( ,. $iferenta intre ceea ce afirma .iblia si ceea ce a inventat imaginatia bogata a unui poet este notabila. !ste exact diferenta dintre adevar si minciuna8$in nefericire, prin $ivina Comedie $ante a influentat enorm de mult gandirea popoarelor europene & si nu numai 3, pentru secole de-a randul8 In loc luminat, in loc cu verdeata Credinta populara in nemurirea sufletului atrage dupa sine unele intrebari inerente. =na din acestea este urmatoarea# $aca sufletul continua sa existe dupa momentul decesului, ce se intampla cu el ? =nde se duce ?
3

Cele mai multe religii au rezolvat problema, trimitand sufletele oamenilor cumsecade in rai, iar pe cele ale oamenilor rai in iadul cel vesnic. Crestinismul occidental a mai inventat o locatie pentru sufletele celor decedati# purgatoriul. !ste o destinatie provizorie, un fel de spalatorie de pacate , menit sa linisteasca temerile celor ce nu au dus o viata tocmai onorabila. Ideea de rai, ca salas al sufletelor bune, este intalnita in multe religii. 2a vec'ii egipteni, raiul era conceput ca o frumoasa vale a >inlului in care recoltele sunt mereu bogate, iar cei ajunsi acolo au dreptul sa-i puna pe altii sa lucreze pentru ei. (eto-dacii credeau si ei in existenta raiului, insa nu se stie daca acesta era in cer, cum sustine istoricul -asile Parvan, sau pe pamant. Raiul 'indus consta in >irvana ? acea stingere in divinitate, in timp ce in literatura iudaica si in traditia curenta a poporului iudeu, raiul e identificat cu conceptul de san al lui Avraam , locul fericit in care merg sfintii dupa moarte. 4i islamicii au raiul lor. 4e crede ca atunci cand moare un ma%omedan, el il zareste pe Azrial, ingerul mortii. Acesta ii trage sufletul din trup pe gura, fara greutate si fara durere, dat fiind faptul ca sufletul omului bun este pregatit pentru acest moment. Azrial va incredinta sufletul altor doi ingeri albi care il conduc in primul cer, cea mai de jos regiune a cerului. @data ajuns in rai, sufletul trebuie sa parcurga toate cele sapte ceruri, ajungand in final alaturi de Alla%. Iata ce scrie Coranul in legatura cu raiul care ii asteapta pe dreptcredinciosi#

Insa servii lui )umnezeu cei curati, aceia vor primi o ingri*ire 'otarata:roduri+ si vor !i cinstiti in gradinile placerii, pe tronuri !ata in !ata. ,a umbla in cerc la ei un pa'ar dintr-un izvor alb, dulce pentru cei ce beau+ nu va !i in el ameteala si ei nu se vor imbata de el. Si la ei vor !i !ete curate, oac'ese, ca si un ou ascuns- &(, In crestinism, raiul este perceput ca fiind un loc plin de lumina, langa pomul vietii, in Ierusalimul ceresc, acolo unde se afla tronul lui $umnezeu. !ctenia pentru cei morti cuprinde si urmatoarea rugaciune# Insuti )oamne, odi'neste su!letele adormitilor robilor ai in loc luminat, in loc cu verdeata, in loc de odi'na, de unde a !ugit toata durerea, intristarea si suspinarea. & + , Indiferent cum este conceput raiul de catre o religie sau alta, un lucru pare sa fie comun tuturor imaginilor pe care omul si le-a facut cu privire la el# raiul pare sa !ie un loc cat se poate de material. Aecolte bogate & la vec%ii egipteni ,, tronuri, gradini ale placerii, tinere oac%ese & la islamici ,, loc cu verdeata , pomul vietii, cetatea >oului Ierusalim & la crestini ,, toate acestea dovedesc faptul ca raiul este inteles ca fiind un loc cat se poate de material. 4i atunci apare o intrebare justificata# Cum poate un suflet descarnat sa se bucure de niste lucruri materiale ? Cum poate el manca din pomul vietii daca nu are gura ? Cum poate sedea un suflet pe niste tronuri materiale, sorbind din izvorul cel alb si desfatandu-se cu tinerele oac%ese , daca lipseste trupul cu cele cinci simturi ale lui ? 4i daca

totusi, sufletele ajunse in rai ar putea sa se desfateze de toate placerile pregatite acolo fara prezenta trupului, de ce a mai fost nevoie de trup ? Ce rost au urec%ile, daca sufletul poate auzi si fara ele ? Ce rost are creierul, daca sufletul poate gandi si fara el ? Ce rost are gura, daca sufletul poate sa se %raneasca si fara ea ? Asocierea intre ideea de suflet si cea de rai material este improprie si denota lipsa de logica a credintei populare care sustine ca , dupa moarte, sufletele oamenilor buni se duc in rai, in loc luminat, in loc cu verdeata. In aceasta privinta, .iblia ne invata cu totul altceva8 Raiul biblic Invatatura populara potrivit careia sufletele celor decedati , dupa o sumara judecata divina, ajung in rai sau iad nu are niciun suport biblic. Crestinismul traditional considera cerul ca fiind recompensa celor mantuiti. Insa .iblia nu promite niciodata cerul ca recompensa . $aca va fi o mostenire a celor mantuiti, aceasta va fi pamantul cel nou, recreat dupa inc%eierea istoriei pacatului# Ferice de cei blanzi, caci ei vor mosteni pamantul. & "atei *, * , $e ce ar crea $umnezeu un nou pamant, daca cei mantuiti ar mosteni cerul ? Pentru cine l-ar crea ? Cui i-ar folosi ? 4a ne gandim si la un alt aspect, de natura sentimentala# !xista in fiecare fiinta umana un .instinct al intoarcerii acasa . 2ocurile natale nu pot fi uitate si, oriunde s-ar duce omul sasi continue existenta, inima ii va fi legata de locul nasterii pentru totdeauna.

Pamantul, asa cum este el, cu amintirile legate de trista istorie a pacatului, este totusi caminul nostru. @ricat de frumos ar fi cerul , cu sutele de milioane de galaxii ce ascund frumuseti uimitoare si pe care nici nu ni le putem imagina, tot pamantul ramane caminul nostru si un dor inexplicabil ne va conduce gandurile mereu spre el. 1aptul ca cei mantuiti Bvor imparati cu C%ristos o mie de ani in cer, dupa prima inviere & Apocalipsa (<, 0 up. ,, nu sc%imba cu nimic situatia. .iblia ne asigura ca dupa mileniu, dupa curatirea pamantului de orice urma a pacatului si dupa ce $umnezeu va crea un nou pamant din cenusa celui vec%i, cetatea >oului Ierusalim se va cobora din cer si pamantul recreat va deveni pentru vesnicie locul sederii celor mantuiti & vezi Apocalipsa (', '-0 ,. Asadar, in conceptia biblica, raiul nu este un loc ceresc in care sufletele celor drepti sunt conduse acum , ci el va fi noul pamant in care dreptii, dupa inviere, vor primi mostenirea vesnica. .iblia raporteaza trei invieri facute de $omnul C%ristos in timpul lucrarii 4ale pamantesti & fiica lui Iair, fiul vaduvei din >ain si 2azar ,. $e remarcat este tacerea deplina a celor inviati cu privire la locul de unde & eventual 3, au fost c%emate inapoi sufletele lor pentru a invia. $aca sufletele lor s-ar fi dus intr-un rai ceresc, .in loc luminat, in loc cu verdeata , nu ar fi fost ciudat si nedrept ca Iisus sa-i aduca din fericirea vesnica inapoi pe pamant pentru a suferi din nou si a gusta inca odata amaraciunea mortii ? 4au, daca

sufletele lor ar fi ajuns in iad, nu ar fi fost la fel de nedrept ca pedeapsa lor sa fie intrerupta ? 1iul vaduvei din >ain, fiica lui Iair si 2azar nu au nimic de spus dupa inviere. !i nu amintesc nimic nici de iad, nici de rai8 $e ce ? Pentru simplul motiv ca acestea nu exista astazi in sensul in care se crede in crestinismul traditional. Cuvantul Brai este tradus din ebraicul Bparades & Bpadure , Blivada , si din grecescul Bparadeisos B, insemnand B ocol , Bparc sau Brezervatie , in care se aflau pomi si animale pentru vanat.& 0 ,. In >/ cuvantul Bparadeisos & rai, paradis , apare de trei ori# "# % /orinteni "%, %-0 . In acest pasaj, Pavel relateaza o viziune personala in timpul careia a fost rapit in Bal treilea cer . !ste evident ca el vorbeste aici despre cer, insa nu aminteste nimic care ne-ar putea duce la concluzia ca sufletele celor drepti s-ar duce intr-un loc ceresc imediat dupa moarte. $e ce tace Pavel ? Pentru acelasi motiv# el nu are ce sa spuna despre acest subiect, dincolo de ceea ce afirma 4criptura. %# Apocalipsa %, 1: Celui ce va birui ii voi da sa manance din pomul vietii care este in raiul lui Dumnezeu . Pomul vietii se afla acum in cer,. insa Apocalipsa ne invata ca, dupa mileniu, cetatea >oului Ierusalim va cobora din cer pe pamant, impreuna cu tronul lui $umnezeu si cu pomul vietii & vezi Apocalipsa (', '-0. '<; ((, '-* ,

Asadar, Braiul lui $umnezeu , desi acum e in cer, va cobora pe pamantul cel nou, devenind locuinta vesnica a celor mantuiti. &# Luca %&, 0%-0&# /extul cere o abordare speciala , intr-un cadru mai larg, in sectiunea urmatoare. .,ei !i cu 2ine in rai Si a zis lui Iisus: Doamne, adu-ti aminte de mine cand vei veni in Imparatia Ta! Iisus i-a raspuns: devarat iti spun ca astazi vei !i cu "ine in rai. & 2uca (+, 0(-0+ ? traducerea $umitru Cornilescu , 2uat separat de restul 4cripturii si ignorand voit anumite detalii legate de traducere si de limba in care a fost scris >/ , acest verset este adus ca argument in favoarea ideii de nemurire a sufletului. $aca Insusi "antuitorul i-a promis tal%arului ca in aceeasi zi & dupa moartea lor , vor fi impreuna in rai, de ce alt argument mai puternic avem nevoie ? Intr-adevar, la o citire superficiala a pasajului, aceasta ar fi conluzia corecta. 2ucrurile s-ar complica insa foarte mult , textul intrand in contradictie cu alte pasaje si adevaruri biblice. $aca ar fi adevarat ca tal%arul & sufletul lui , s-a suit cu Iisus la cer in acea zi de vineri, ramane inexplicabila afirmatia "antuitorului facuta "ariei "agdalena cu trei zile mai tarziu, in duminica invierii# #u "a tinea, i-a zis Iisus, caci inca nu "-am suit la Tatal "eu$ & Ioan (<, 'C ,.

Asadar, Iisus ii promite vineri tal%arului : stazi vei !i cu "ine in rai, iar duminica ii spune "ariei# Inca nu "-am suit la Tatal "eu . 4e contrazice "antuitorul pe 4ine ? 4au e vorba de o gresita intelegere a celor promise tal%arului ? Pentru a lamuri difilcultatea , avem nevoie de cateva observatii utile# ', /al%arul Il roaga pe Iisus# du-ti aminte de mine$ C%iar expresia folosita de tal%ar ne ajuta sa intelegem ca e vorba de un timp indepartat in viitor, nicidecum de clipele imediat urmatoare. Acest lucru reiese din urmatoarea afirmatie facuta de el# cand vei veni in Imparatia Ta. Aeiese clar ca tal%arul nu se astepta ca in minutele urmatoare Iisus sa-4i intemeize Imparatia slavei, caci el privea in viitor la acest eveniment glorios. (, /extul grec in care a fost scris >/ era fara semne de punctuatie. Acestea au fost introduse mult mai tarziu de traducatorii .ibliei, influentand intelesul pasajului. /extul grec, lipsit de semne de punctuatie, suna astfel# .Amen soi lego semeron met en to paradeiso, adica# . Adevarat iti in paradis . spun astazi cu emu ese

2ine

vei !i

"ai mult decat atat, se observa ca lipseste prepozitia Bca adaugata de $. Cornilescu potrivit intelegerii pe care o avea la data traducerii .ibliei. Introducerea acestei prepozitii modifica radical intelesul textului.

10

$e asemenea, la data scrierii !vang%eliilor, nu se foloseau spatiile intre cuvinte, iar literele folosite erau numai majuscule, astfel incat textul arata astfel# .A)3,ARA I IS$U4AS A5I/U2I43,3I6II4$ARA)IS Acum sa ne imaginam momentul introducerii semnelor de punctuatie in acest text, respectiv a virgulei. Aceasta putea fi pusa in doua locuri# a, .Adevarat iti spun, astazi cu 2ine vei !i in paradis. sau b, BAdevarat iti spun astazi, cu 2ine vei !i in paradis. !ste o diferenta de sens data doar de locul in care e plasata virgula ? $esigur 3 $iferenta e evidenta. @ ilustrare a valorii unei simple virgule plasate in locuri diferite este redata in cartea B9alileanul # B!ra in '::0. Pe masa de lucru a imparatului & tarul Alexandru III , statea cererea de gratiere a unei femei poloneze, pentru sotul ei, invatator, condamnat pentru ca tinea cu tot dinadinsul sa predea limba lor materna copiilor. Pe cererea femeii, Alexandru scrisese cuvintele# .(ratiere, cu niciun c'ip, deportare in Siberia. In lipsa sotului, imparateasa "aria & fosta $agmar a $anemarcei , a citit cererea . Inima ei s-a induiosat. 4i, contand pe respectul pe care Alexandru i-l purta, "aria a sters cu un varf de cutit virgula din locul ei, apoi a luat pana si a asezat virgula mai la

11

inceput. Acum %otararea suna altfel# .(ratiere, cu nici un c'ip deportare in Siberia 3 & * , Iata cat de mult poate o simpla virgula sa influenteze intelesul unei propozitii , doar prin locul unde este plasata. @are nu trebuie sa tinem cont de acest lucru cu atat mai mult cand avem in fata un text biblic din care trebuie sa intelegem un adevar atat de important pentru noi ? +, Adverbul grec Bsemeron & Bastazi , se afla plasat intre doua propozitii# ', devarat iti spun si (, BCu "ine vei !i in paradis . Constructia greaca a propozitiei in discutie nu ne permite sa determinam daca adverbul Bastazi sta pe langa Bspun sau pe langa Bvei fi . 4i una si celalta sunt posibile. $e unde putem sti carui verb trebuie sa-l asociem pe Bastazi ? .Intrebarea este: .Intentiona Iisus sa spuna literal: ./u adevarat iti spun astazi sau .astazi vei !i cu 2ine in paradis 7 Singurul mod de a cunoaste sensul pe care il intentiona /'ristos este de a descoperi raspunsurile biblice la cateva intrebari: "# /e este paradisul 7 %# A mers Iisus in paradis in ziua cruci!icarii Sale 7 /e invatatura a dat Iisus cu privire la timpul cand oamenii vor primi rasplatirea lor in paradis 7 B & ) , .iblia ne raspunde cat se poate de clar la aceste intrebari. In ziua crucificarii, Iisus nu 4-a suit la cer & vezi Ioan (<, 'C , , iar paradisul va deveni mostenirea celor mantuiti doar la

12

sfarsit, dupa inc%eierea istoriei pacatului si revenirea in slava a "antuitorului# Iata, %u vin curand si rasplata "ea este cu "ine, ca sa dau !iecaruia dupa !apta lui. & Apocalipsa ((, '( , tunci Imparatul va zice celor de la dreapta &ui: 'eniti binecuvantatii Tatalui "eu de mosteniti Imparatia care v-a !ost pre(atita de la intemeierea lumii. & "atei (*, +0 , In lumina .ibliei, sensul cuvintelor "antuitorului rostite fata de tal%arul pocait era# devarat iti spun astazi, vei !i cu "ine in paradis . $e fapt, marea problema cu care era confruntat tal%arul in clipele lui de agonie pe cruce nu era cand va ajunge in paradis, ci daca va ajunge acolo. Iisus il asigura ca, desi era complet lipsit de merite, el poate fi mantuit prin meritele jertfei de pe Calvar. Prezenta lui Iisus acolo, pe cruce, era garantia mantuirii tuturor pacatosilor care isi vor pune nadejdea in marea 7ertfa a 1iului lui $umnezeu. 2ori .alog%

13