Sunteți pe pagina 1din 26

Ce Este Biserica? Written by Ellen G. White This article is a compilation from the writings of Ellen G. White.

Avertizari solemne care i vor tulbura pe multi - Oameni ai credintei si rugaciunii vor fi constrnsi sa mearga nainte plini de un zel sfnt, proclamnd cuvntul pe care Dumnezeu li l-a dat. Pacatele abilonului vor fi date pe fata. !ezultatele nfricosatoare ale impunerii fortate a poruncilor bisericii prin autoritate civila, infiltrari ale spiritismului, consolidarea tainuita, dar rapida a puterii papale - toate acestea vor fi demascate. Prin aceste avertizari solemne, oamenii vor fi tulburati. "ii si mii vor asculta cuvinte pe care nu le-au mai auzit niciodata. #u uimire ei asculta marturia ca abilonul este biserica, cazuta din pricina erorilor si pacatelor ei. $%# &'(, &') - editia *)))+ $,v -..-+ /Asa ca sa nu va temeti de ei. #aci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, si nimic tainuit care nu va fi cunoscut. #e va spun ,u la ntuneric voi sa spuneti la lumina si ce auziti soptindu-se la urec0e sa propovaduiti de pe acoperisul caselor. 1u va temeti de cei ce ucid trupul, dar care nu pot ucide sufletul2 ci temeti-va mai degraba de #el ce poate sa piarda si sufletul si trupul n g0ena./ "atei *'34&-4). /5ata ,u va trimit ca pe niste oi n mi6locul lupilor. 7iti dar ntelepti ca serpii si fara rautate ca porumbeii./ "atei *'3*& /Omul c0ibzuit vede nenorocirea si se ascunde, dar cei prosti merg nainte si sunt pedepsiti./ Proverbe 443. 8 Dumnezeu are o biserica. 1u este marea catedrala, nici institutia nationala, nici diferitele denominatiuni2 ci oamenii care 9l iubesc pe Dumnezeu si pazesc poruncile lui. /Acolo unde sunt doi sau trei adunati n 1umele "eu sunt si ,u n mi6locul lor./ $"at. *)34'+. Acolo unde :ristos este c0iar si printre cei ctiva nensemnati, aceasta este biserica lui :ristos, pentru ca numai prezenta #elui Preanalt si ;fnt care locuieste n eternitate poate constitui o biserica. $<= .*>.>+ 8<nde sunt prezenti doi sau trei care iubesc si pazesc poruncile lui Dumnezeu, 5sus prezideaza acolo, fie ca este n locurile pustii lumii, n salbaticie sau ntre zidurile nc0isorilor din orase. ;lava lui Dumnezeu a penetrat zidurile nc0isorilor, inundnd cu raze stralucitoare de lumina cereasca cea mai ntunecata temnita. ;fintii lui pot sa se afle n suferinta, dar suferintele lor, ca si ale apostolilor din vec0ime, vor raspndi credinta, vor cstiga suflete la :ristos si vor glorifica 1umele lui cel sfnt. #ea mai amara
1

opozitie e?primata de aceia care urasc marele standard moral al nepri0anirii lui Dumnezeu nu vor zdruncina sufletul statornic care se ncrede cu totul n Dumnezeu. @ $<= .*>.&+ 8 Aceia care sunt mplinitori ai #uvntului construiesc n siguranta, iar vnturile si furtunile persecutiilor nu vor zdruncina temelia lor, deoarece sufletele lor sunt nradacinate n ;tnca vesnica. -- ;crisoarea *'), 4) Octombrie *))& $<= .*>.(+ 8 ,vreii se nc0inau templului si erau plini de o mai mare indignare cu privire la ceea ce se spunea mpotriva acelei cladiri dect cu privire la ceea ce se spunea mpotriva lui Dumnezeu. $,W *A).*+ 8 :ristos a prevazut ca asumarea necuvenita de autoritate tolerata de carturari si farisei nu va nceta odata cu mprastierea evreilor. ,l a avut o viziune profetica a lucrarii de a nalta autoritatea umana ca sa guverneze constiinta, care a fost un blestem att de teribil pentru biserica n toate timpurile. 5ar teribilele ;ale nvinuiri la adresa carturarilor si fariseilor si avertizarile ;ale adresate oamenilor de a nu i urma pe acesti conducatori orbi au fost cunoscute ca avertismente adresate generatiilor viitoare. $%#)) >A&.*+ 8 ,?ista o asemanare izbitoare ntre iserica !omei si iserica 5udaica din timpul primei veniri a lui :ristos. 9n timp ce evreii calcau n picioare n secret orice principiu al legii lui Dumnezeu, ei erau pe dinafara foarte rigurosi n pazirea preceptelor ei, ncarcnd-o cu pretentii si traditii care faceau ascultarea dureroasa si mpovaratoare. 9n acelasi fel n care iudeii sustineau ca onoreaza legea, romanistii pretind ca venereaza crucea. ,i nalta simbolul suferintelor lui :ristos, n timp ce n vietile lor 9l neaga pe Acela pe care $simbolul - n.tr.+ 9l reprezinta. $%# >&).*+ 8Daca biserica lui Dumnezeu a6unge la starea de caldicel, ea nu mai are trecere naintea lui Dumnezeu mai mult dect au bisericile care au cazut si au devenit locuinta dracilor, temnita oricarui du0 necurat si colivia oricarei pasari necurate si urcioase. Aceia care au avut ocazii de a auzi si primi adevarul si care s-au unit cu iserica Adventista de Biua a ;aptea, numinduse pazitorii poruncilor Dumnezeu, si care totusi nu mai poseda vitalitate si consacrare pentru Dumnezeu mai mult dect bisericile cu numele, vor primi plagile lui Dumnezeu la fel de nendoielnic ca si bisericile care se opun legii lui Dumnezeu. $*A"! *(&.*+
2

8 1umai aceia care sunt sfintiti prin adevar vor forma familia regala din locuintele ceresti pe care :ristos s-a dus sa le pregateasca pentru aceia care 9l iubesc si care pazesc poruncile =ui. $*A"! *(&.*+ 8 ;untem n pericolul de a deveni o sora a abilonului decazut, de a permite bisericilor noastre sa devina corupte, si pline de orice du0 necurat, o colivie a oricarei pasari necurate si urcioase2 oare vom scapa noi daca nu facem miscari 0otarte ca sa strpim raul e?istentC $4*"! .)'.*+ 8 iserica moderna repetnd istoria vec0iului 5srael ,?perientele copiilor lui 5srael si atitudinea lor c0iar nainte de prima venire a lui :ristos ilustreaza pozitia poporului lui Dumnezeu n e?perienta lui nainte de a doua venire a lui :ristos. - !. and :., *)A', 1r. (. $:= 4)'.*+ 8 #ursele lui ;atana sunt ntinse pentru noi la fel de real cum au fost ntinse si pentru copiii lui 5srael c0iar nainte de intrarea lor n tara #anaan. 1oi repetam istoria acelui popor. - D., 1r. .*, p. *>&. $:= 4)'.4+ 8 "i s-a indicat 5sraelul din vec0ime. 1umai doi dintre adultii vastei armate care parasisera ,giptul a intrat n #anaan. Drupurile lor moarte au fost presarate n pustie datorita faradelegilor lor. 5sraelul modern este ntr-un pericol si mai mare de a-= uita pe Dumnezeu si de a fi condus n idolatrie dect a fost poporul ;au din vec0ime. $*D &'A.*+ 8 Pacatul 5sraelului din vec0ime a fost desconsiderarea vointei descoperite a lui Dumnezeu si urmarea propriului lor drum n conformitate cu calauzirea inimilor nesfintite. 5sraelul modern este grabnic n a-i calca pe urme, iar nemultumirea Domnului planeaza la fel de sigur asupra lui. $>D A...+ 8#nd studiez ;cripturile, sunt nspaimntata pentru 5sraelul lui Dumnezeu din aceste ultime zile. ,i sunt ndemnati sa fuga de idolatrie. "a tem ca sunt adormiti si att de conformi cu lumea nct ar fi foarte dificil sa deosebesti pe acela care serveste lui Dumnezeu de acela care nu-i serveste. Distanta se mareste ntre :ristos si poporul ;au, si se micsoreaza ntre ei si lume. ;emnele distinctive dintre oamenii care se declara ai lui :ristos si lume aproape au disparut. #a si vec0iul 5srael, ei se iau dupa urciunile neamurilor din 6urul lor. - Destimonies, vol. *, p. 4((. $#0; .).4+ 8 Am vazut ca multi care declara ca cred adevarul pentru aceste ultime zile, gndesc ca e ciudat ca copiii lui 5srael au murmurat n timp ce calatoreau2 ca dupa minunata comportare a lui Dumnezeu cu ei, sa fie att de nerecunoscatori nct sa uite ce a
3

facut ,l pentru ei. 9ngerul a spus /Eoi ati facut mai rau dect ei./ $#,D *>).4+ 8 ,?ista astazi mii de adepti de religii care nu pot sa ofere nici un alt motiv pentru punctele de credinta la care adera dect faptul ca ei au fost instruiti astfel de catre conducatorii lor religiosi. ,i nesocotesc nvataturile "ntuitorului care sunt aproape neluate n seama si acorda o ncredere absoluta cuvintelor slu6itorilor. Dar sunt oare slu6itorii infailibiliC #um putem sa ne ncredintam sufletele calauzirii lor daca nu cunoastem din cuvntul lui Dumnezeu ca ei sunt purtatori de luminaC O lipsa de cura6 moral de a parasi cararea batuta a lumii i conduce pe multi sa mearga pe urmele oamenilor nvatati2 si prin ezitarea lor de a cerceta pentru ei nsisi, ei devin legati fara speranta n lanturile erorii. ,i nteleg ca adevarul pentru acest timp este n mod clar dezvaluit n iblie2 si ei simt puterea Du0ului ;fnt nsotind proclamarea lui2 totusi ei permit opozitiei clerului sa-i ntoarca de la lumina. Desi ratiunea si constiinta sunt convinse, aceste suflete nselate nu ndraznesc sa gndeasca altfel dect slu6itorii2 si 6udecata lor individuala, interesele lor vesnice sunt sacrificate necredintei, mndriei si pre6udecatilor altora. $%# >A&.-+ 8 #nd fiecare specificare pe care :ristos a facut-o va fi ndeplinita n adevaratul spirit crestin, atunci si numai atunci, #erul va valida deciziile bisericii, pentru ca membrii ei au gndul lui :ristos si procedeaza asa cum ,l 9nsusi ar proceda daca ar fi pe pamnt@ $*>"! *>-.4+ 8 =a fel de sigur cum oamenii n pozitii de responsabilitate se ridica n proprii lor oc0i si actioneaza ca si cum ar fi stapni peste fratii lor, ei vor lua multe decizii pe care cerul nu poate sa le valideze. $:", * februarie *)A4, par. *.+ 8 Oamenii si-au pierdut ncrederea. - #eea ce a adus cauza lui Dumnezeu n strmtorarea actuala a fost procedura n conformitate cu niste principii gresite. Oamenii si-au pierdut ncrederea n aceia care sunt la conducerea lucrarii. Dotusi auzim ca vocea #onferintei este vocea lui Dumnezeu. De fiecare data cnd am auzit acest lucru, am crezut ca este aproape blasfemie. Eocea #onferintei ar trebui sa fie vocea lui Dumnezeu, dar nu este, deoarece unii care sunt n legatura cu ea nu sunt oameni ai credintei si rugaciunii, nu sunt oameni cu principii nalte. 1u e?ista o cautare a lui Dumnezeu cu toata inima2 nu e?ista o constientizare a teribilei responsabilitati care se afla asupra acelora din aceasta institutie de a modela si a sc0imba mintile dupa asemanarea divina. - "anuscrisul .(, *A'*, p. ) $aprilie
4

*A'*, Discurs al ,. %. W0ite n capela !evieF cu privire la lucrarea n ;ud+. $#0= 4'.-+ 8 Domnul declara ca biserica =ui nu trebuie sa fie guvernata de reguli sau precepte omenesti. Oameni nu sunt capabili sa conduca biserica. Dumnezeu este #onducatorul nostru. ;unt coplesita la gndul conducerii omenesti inacceptabile vazuta n lucrarea noastra. Dumnezeu spune3 =uati minileG #onduceti-va pe voi nainte de a ncerca sa-i conduceti pe altii. =ucruri ciudate au fost nfaptuite, lucruri pe care Dumnezeu le detesta. #a oamenii sa pretinda ca vocea consiliilor lor n conducerea lor din trecut este vocea lui Dumnezeu mi pare aproape blasfemie. "anuscrisul .>, *A'*. 8 #t despre vocea #onferintei %enerale, nu este nici o voce de la Dumnezeu prin acest corp care sa fie demna de ncredere. 1u e?ista nimic pe care sa poata conta. Dotul este deviat n canale egoiste. #onferinta prelund profitul obtinut pentru publicare la !evieF and :erald Publis0ing Association nu usureaza situatia deloc, deoarece aceleasi metode, aceleasi planuri egoiste, aceleasi idei si planuri ramn. Destul 6af si necinste n afaceri s-a practicat pna acum fara ca sa se raspndeasca pna la #onferinta %enerala aceasta lepra de viclenie si comportare dubla si ntoarcerea oamenilor de la drepturile lor. 1u am cuvinte suficient de puternice ca sa descriu situatia care a fost lasata sa nainteze ncet, fara sa se tina seama de toate avertizarile, toate mesa6ele date de Dumnezeu. $*("! *().+ 8 ,i au cautat sa nfiinteze propria lor autoritate, n timp ce tradau cauza lui Dumnezeu. 9n timp ce luau decizii, ticluiau si planuiau au ncercat sa transforme insuportabilele lor ordine omenesti n vocea lui Dumnezeu pentru poporul =ui. $*("! 4'A.*+ 8 Omul care si e?agereaza propria slu6ba lucrnd cu orice scop pentru a lega constiinta altuia, fie el si presedintele #onferintei %enerale, presedinte al unei conferinte mai mici, sau prezbiterul ori diaconul ori membrul laic al unei biserici nu mai este pe gustul lui Dumnezeu. Domnul a fost dezonorat prin reprezentarile gresite care au slabit si au descura6at pe unii din slu6itorii =ui si i-au privat de posibilitatea de a-si folosi talentele datorita faptului ca nu vor sa-si vnda constiinta sau puterile pentru ca alti oameni sa le foloseasca. Dumnezeu doreste ca oamenii sa stea n propria responsabilitate individuala si n timp ce ei sunt consacrati =ui va e?ista unitate n diversitate, ca mladitele adevaratei Eite. Dar n starea actuala a lucrurilor, daca unul sta lipit de integritatea lui,
5

este desconsiderat, respins, criticat si lasat deoparte de unii daca nu poate fi adus pe calea lor. $*("! 44>.4+ 8 %nditi-va, frati si surori, ca Domnul are un popor, un popor ales, biserica =ui, ca sa fie al =ui, fortareata =ui, pe care l tine ntr-o lume lovita de pacat, revoltata2 si ,l a intentionat ca nici o alta autoritate sa nu fie cunoscuta n el si nici o alta lege sa nu fie recunoscuta de el dect ale ;ale. $#,D 4'&..+ 8 iserica este construita pe :ristos ca temelie a ei2 ea trebuie sa 5 se supuna lui :ristos n calitate de cap al ei. 1u trebuie sa depinda de om sau sa fie controlata de om. "ulti pretind ca o pozitie de ncredere n biserica le da autoritatea sa dicteze asupra a ceea ce altii ar trebui sa creada si sa faca. Dumnezeu nu aproba aceasta pretentie. "ntuitorul declara3 /voi toti sunteti frati./ Doti sunt e?pusi ispitelor si sunt pasibili de greseala. 1u putem depinde de nici o fiinta limitata pentru calauzire. ;tnca credintei este prezenta vie a lui :ristos n biserica. #0iar si cel mai slab poate sa depinda de aceasta, si aceia care se cred cei mai puternici se vor dovedi cei mai slabi daca nu-= fac pe :ristos priceperea lor. / lestemat sa fie omul care se ncrede n om, care se spri6ineste pe un muritor./ Domnul /este ;tnca, lucrarile lui sunt desavrsite./ /7erice de toti cti se ncred n ,l./ 5er. *(3>2 Deut. .43-2 Ps. 43*4. $DA -*-..+ 8 Domnul are o controversa cu poporul care se declara al lui n aceste ultime zile. 9n aceasta controversa oamenii n pozitii de responsabilitate vor lua un curs tocmai opus aceluia urmarit de 1eemia. 1u numai ca vor ignora si vor dispretui ;abatul, dar vor ncerca sa-l pazeasca de altii ngropndu-l sub gunoiul obiceiului si traditiei. 9n biserici si n adunari mari n aer liber, slu6itorii vor insista asupra necesitatii ca oamenii sa tina ziua ntia a saptamnii. ;unt catastrofe pe mare si pe uscat3 si aceste catastrofe se vor nmulti, dezastrele urmnd unul dupa altul, si mica grupa de pazitori constiinciosi ai ;abatului va fi indicata ca cei care strnesc mnia lui Dumnezeu asupra lumii prin negli6area duminicii. $!:, *) martie *))-, par. )+ 8 #ine poate spune cu adevarat3 /Aurul nostru este ncercat n foc2 vesmintele noastre sunt nepatate de lume/C =-am vazut pe 9nvatatorul nostru aratnd spre vesmintele asa-zisei nepri0aniri. Dndu-le 6os, a scos la iveala murdaria de sub ele. Apoi mi-a spus3 /1u poti sa vezi cum si-au acoperit n mod arogant murdaria si putreziciunea caracteruluiC /#um a a6uns cetatea credincioasa o desfrnataG/ #asa Datalui "eu este o casa de negustorie, un loc
6

de unde prezenta si slava divina s-au departatG Din aceasta cauza este slabiciune si lipsa de putere./ $)D 4>'.4+ 8 9nvatatorul ceresc a ntrebat3 /#e nselaciune mai puternica poate sa amageasca mintea dect prete?tul ca construiti pe temelia adevarata si ca Dumnezeu accepta faptele voastre, cnd n realitate rezolvati multe lucruri dupa metoda lumii si pacatuiti mpotriva lui 5e0ovaC O0, este o mare nselatorie, o nselatorie uimitoare care ia n stapnirile mintile cnd oamenii care au cunoscut odata adevarul, iau forma de evlavie drept spiritul si puterea acesteia2 cnd presupun ca ei sunt bogati si plini de bunatati si nu duc lipsa de nimic, n timp ce n realitate au nevoie de tot./ $)D 4-A..+ 8 Porunca este3 /Dreci prin mi6locul cetatii, prin mi6locul 5erusalimului, si fa un semn pe fruntea oamenilor care suspina si gem din pricina tuturor urciunilor care se savrsesc acolo./ Acestia care suspina si gem ntinsesera cuvintele vietii2 ei mustrasera, sfatuisera si staruisera. <nii care l tot dezonorasera pe Dumnezeu s-au pocait si si-au umilit inimile naintea =ui. Dar slava Domnului se departase de 5srael2 desi multi continuau nca formele religiei, puterea si prezenta =ui lipseau. $>D 4*'.4+ 9n momentul cnd mnia =ui va izbucni n 6udecati, acesti umili si devotati urmasi ai lui :ristos se vor distinge de restul lumii prin c0inul sufletesc, care este e?primat prin lamentari si bocet, mustrari si avertizari. 9n timp ce altii ncearca sa arunce un val asupra raului e?istent si sa scuze marea rautate raspndita pretutindeni, aceia care au zel pentru onoarea lui Dumnezeu si iubire pentru suflete nu-si vor pastra pacea pentru a obtine favoarea cuiva. ;ufletele lor nepri0anite sunt tulburate zi de zi prin faptele si conversatiile nesfinte ale celor nedrepti. ,i sunt fara putere n ncercarea de a opri torentul de nelegiuire, si prin urmare sunt plini de durere si alarmati. ,i bocesc naintea lui Dumnezeu vaznd religia dispretuita n c0iar casele acelora care au avut o mare lumina. ,i 6elesc si c0inuiesc sufletele deoarece mndria, avaritia, egoismul si nselaciunile de aproape toate felurile sunt n biserica. Du0ul lui Dumnezeu, care ndeamna la mustrare, este calcat n picioare, n timp ce slu6itorii lui ;atana triumfa. Dumnezeu este dezonorat, iar adevarul este lasat fara efect. $>D 4*'..+ #ei care nu se simt m0niti de propria nclinatie spirituala, nici nu deplng pacatele altora, vor ramne fara sigiliul lui Dumnezeu. Domnul i nsarcineaza pe mesagerii =ui, oamenii cu arme
7

nimicitoare n minile lor3 /Dreceti dupa el n cetate si loviti2 oc0iul vostru sa fie fara mila, si sa nu va nduratiG <cideti si nimiciti pe batrn, pe tineri, pe fecioare, pe copii si pe femei2 dar sa nu va atingeti de nici unul din cei ce au semnul pe frunteG 9ncepeti nsa cu =ocasul "eu cel ;fntG ,i au nceput cu batrnii care erau naintea Demplului./ $>D 4**.*+ Aici vedem ca biserica - sanctuarul Domnului - a fost prima care sa simta loviturile mniei lui Dumnezeu. Oamenii din vec0ime, aceia carora Domnul le-a dat o mare lumina si care statusera ca pazitori ai intereselor spirituale ale oamenilor, le tradasera ncrederea. ,i luasera pozitia ca nu trebuie sa ne uitam dupa semne si minuni si dupa manifestarea vizibila a puterii lui Dumnezeu ca n zilele dinainte. Dimpurile s-au sc0imbat. Aceste cuvinte le ntaresc necredinta, si ei spun3 Domnul nu va face nici bine, nici rau. ,l este prea milostiv ca sa abata 6udecata asupra poporului ;au. Astfel /Pace si liniste/ este strigatul oamenilor care nu si vor mai ridica niciodata glasul ca o trmbita pentru a arata poporului lui Dumnezeu nelegiuirile lui si casei lui 5acov pacatele sale. Acesti cini muti care nu vor sa latre sunt cei care simt razbunarea dreapta a unui Dumnezeu ofensat. Oameni, fete si copii mici pier toti laolalta. $>D 4**.4+ <rciunile pentru care cei credinciosi suspinau si plngeau erau tot ceea ce oc0ii marginiti au putut sa vada, dar pacatele de departe cele mai rele, acelea care au provocat gelozia Dumnezeului curat si sfnt erau nedescoperite. "arele cercetator al inimii cunoaste fiecare pacat comis n secret de catre cei ce nfaptuiesc nelegiuirea. Aceste persoane a6ung sa se simta n siguranta n nselaciunea lor si, datorita ndelungii ;ale rabdari, spun ca Domnul nu vede si actioneaza apoi ca si cum ,l ar fi dat uitarii pamntul. Dar ,l va detecta ipocrizia lor si va dezvalui naintea altora acele pacate pe care le-au ascuns cu atta gri6a. $>D 4**..+ 1ici o superioritate n functie, demnitate sau ntelepciune lumeasca, nici o pozitie n slu6ba sfnta nu-i va mpiedica pe oameni sa sacrifice principiile atunci cnd aceasta ramne la latitudinea inimilor lor nselatoare. Aceia care au fost priviti ca merituosi si nepri0aniti se dovedesc a fi instigatori la apostazie si e?emple n ceea ce priveste indiferenta si abuzarea de ndurarile lui Dumnezeu. ,l nu va mai tolera atitudinea lor nelegiuita si n mnia =ui va fi necrutator cu ei. $>D 4*4.*+ Domnul 9si retrage cu dezgust prezenta de la aceia care au fost binecuvntati cu mare lumina si care au simtit puterea cuvntului n slu6irea altora. ,i au fost cndva servii sai credinciosi, favorizati cu prezenta si calauzirea =ui2 dar ei au
8

plecat de lnga ,l si i-au condus si pe altii n eroare, si de aceea a6ung n dizgratia divina. $>D 4*4.4+ Biua razbunarii lui Dumnezeu este asupra noastra. ;igiliul lui Dumnezeu va fi pus pe fruntile acelora care suspina si gem pentru nelegiuirile care sunt savrsite n tara. Aceia care, legati fiind n legaturi de simpatie cu lumea, mannca si beau cu betivii vor fi distrusi cu siguranta odata cu nfaptuitorii nelegiuirii. /Oc0ii Domnului sunt peste cei fara pri0ana si urec0ile =ui iau aminte la strigatele lor3 dar Domnului 9si ntoarce fata mpotriva celor rai./ $>D 4*4..+ 8 Du0ul lui ;atana este acela care este e?primat prin priviri si cuvinte pentru a face fara efect marturiile Du0ului lui Dumnezeu. /Acesta/ a spus nsotitorul meu /este felul n care va fi tratat orice mesa6 al #erului./ Dumnezeu si ngerii sunt la lucru pentru a nfatisa naintea oamenilor greselile lor care au adus nemultumirea lui Dumnezeu asupra poporului. Oameni care declara ca sunt nvatatori intervin ntre ei si lumina pe care Dumnezeu a dat-o ca sa nu aiba nici o greutate sau efect asupra inimilor oamenilor. Dumnezeu i c0eama la pocainta n timp ce oameni neconsacrati si netransformati, ntruc0ipari ale ntunericului, le distrag atentia de la necesitatea pocaintei la ndreptatirea de sine. Aceste discursuri atragatoare slu6esc scopului lui ;atana. ;uflete pline de sine care se amagesc singure i amagesc si pe altii. $P: *>> A.4+ 8 ;olia catre biserica din =aodiceea se aplica la starea noastra. $!: 4. iulie *))A+ $( # A&*.&+ 8 1u mai zaboviti n starea bisericii din =aodiceea. 9n numele Domnului fac apel la fiecare familie sa se nfatiseze n adevarata ei lumina. !eformati biserica n propriul vostru camin. $(D &&.*+ 8 Drebuie sa ne ridicam ca popor si sa curatim tabara lui 5srael. 5moralitatea, legaturile ilegale si practicile nesfinte patrund printre noi ntr-o mare masura2 iar slu6itorii care se ocupa de lucrurile sfinte se fac vinovati de pacat n aceasta privinta. ,i poftesc la nevestele aproapelui lor, si porunca a saptea este calcata. ;untem n pericolul de a deveni o sora a abilonului cazut, de a permite bisericilor noastre sa devina corupte si pline de orice du0 necurat, o colivie a oricarei pasari necurate si urcioase2 oare vom scapa noi daca nu facem miscari 0otarte ca sa strpim raul e?istentC $D; *))..+ 8Dumnezeu vrea sa aiba un popor pe pamnt care sa apere iblia si numai iblia ca standard al oricarei doctrine si ca baza a oricarei reforme. Parerile oamenilor nvatati, deductiile stiintei, crezurile sau deciziile sinoadelor bisericesti, la fel de numeroase
9

si discordante precum sunt si bisericile pe care le reprezinta, vocea ma6oritatii - fie ca sunt luate cte una sau n ansamblu nici una dintre acestea nu trebuie privita ca dovada pentru sau contra vreunui punct al credintei religioase. 9nainte de a accepta vreo doctrina sau vreun principiu, ar trebui sa cerem un lamurit /Asa zice Domnul/ n spri6inul lor. ,llen %. W0ite, D0e %reat #ontroversy, pag. >A>, $sublinierea noastra+. 8 / iserica Adventista de Biua a ;aptea va fi cntarita cu cumpenele ;anctuarului./ scria ,llen W0ite. /,a va fi 6udecata n functie de privilegiile si avanta6ele pe care le-a avut./ $/Oare vom fi gasiti usori/ 4* aprilie *A'., "arturii pentru comunitate, v. ), pag. 4-(+ 8 Daca e?perienta ei spirituala nu corespunde privilegiilor pe care :ristos, cu un pret infinit, i le-a acordat, daca binecuvntarile acordate nu au calificat-o ca sa ndeplineasca lucrarea care i-a fost ncredintata/ avertiza ,llen W0ite, /n dreptul ei va fi pronuntata sentinta3 /gasit usor/. Hudecata ei se va face n functie de lumina conferita si de ocaziile date./ $ibid. )D, p. )-(+. 8 /,ste posibil ca datorita neascultarii sa fim nevoiti sa ramnem n aceasta lume mult mai multi ani dect au ramas copiii lui 5srael/ scria ,llen W0ite n *A'*, /dar de dragul lui :ristos, poporul =ui nu ar trebui sa adauge pacat peste pacat mpovarndu-l pe Dumnezeu cu consecintele propriului lor mod de actiune gresit./ $;crisoare catre Percy D. "agan, ( decembrie *A'*2 "anuscript !elease, nr. *)-, *A'*+. 8 /7ara a tine seama de ntunericul spiritual si nstrainarea de Dumnezeu care e?ista n bisericile care constituie abilonul/ scria ,llen W0ite n *))), /marele corp al adevaratilor urmasi ai lui :ristos trebuie sa fie gasiti n unire strnsa./ $D0e %reat #ontroversy, editia *))), pag. .A'+ 8 Dupa ce adevarul va fi proclamat ca marturie pentru toate neamurile, toate puterile imaginabile ale raului vor fi puse la lucru, iar mintile vor fi amagite de multe glasuri care vor striga3 /5ata, :ristosul este aici, 5ata-= acolo. Acesta este adevarul, am un mesa6 de la Dumnezeu, ,l m-a trimis cu o lumina mare./ Apoi va urma o mutare a 0otarelor, si o tentativa de a darma la pamnt stlpii credintei noastre. <n efort mai 0otart va fi facut pentru
10

naltarea falsului ;abat si pentru a arunca dispretul asupra lui Dumnezeu 9nsusi prin nlaturarea zilei pe care el a binecuvntat-o si a sfintit-o. Acest fals ;abat va fi impus printr-o lege tiranica. ;atana si ngerii lui sunt cu oc0ii n patru si activi, lucrnd cu energie si perseverenta prin intermediul instrumentelor umane pentru a ndeplini scopul de a sterge din mintile oamenilor cunostinta lui Dumnezeu. Dar n timp ce ;atana lucreaza prin minunile sale nselatoare, se va mplini timpul prezis n Apocalipsa, si ngerul puternic care lumineaza pamntul cu slava lui va proclama caderea abilonului si va face apel ca poporul lui Dumnezeu sa iasa din el. ,llen %. W0ite, !:, *. decembrie *)A4. 8 :otarele stabilite - n "inneapolis Dumnezeu a dat nestemate de adevar oamenilor sai aflati n situatii noi. Aceasta lumina din cer a fost respinsa de unii cu aceeasi ncapatnare pe care au manifestat-o iudeii n respingerea lui :ristos, si s-a discutat mult despre ramnerea la vec0ile 0otare. Dar erau dovezi clare care aratau ca ei nu stiau care erau vec0ile 0otare. ,rau dovezi si argumente din cuvntul care se recomanda singur constiintei2 dar mintile oamenilor erau 0otarte, pecetluite mpotriva intrarii luminii, deoarece se gndisera ca ar fi fost o eroare periculoasa sa mute /vec0ile 0otare/ cnd nu era vorba de a muta ctusi de putin vec0ile 0otare, ci ei pervertisera ceea ce nseamna vec0ile 0otare. $#W,, p. .'+. 8 /Avem cu mult mai multe motive sa ne temem dinauntru dect din afara./ replica ,llen W0ite. /piedicile pentru putere si succes care vin din biserica nsasi sunt cu mult mai mari dect cele care vin din lume./ $;elected "essages - "arturii ;electate, vol. *, pag. *44, sublinierea noastra+ 8 /:ristos ar fi venit pe pamnt si nainte de aceasta sfintii si-ar fi primit ntmpinarea n cetatea lui Dumnezeu./ $%eneral #onference ulletin - uletinul #onferintei %enerale, - aprilie *A'*2 reluat n "ont0ly "issionary !eading, A aprilie *A')+. 8 1u este vreme acum pentru ca poporul lui Dumnezeu sa-si ndrepte afectiunile sau sa-si strnga comorile lor n lume. 1u este departe vremea cnd, ca si primii ucenici, vom fi nevoiti sa cautam refugiu n locurile pustii si singuratice. =a fel cum asediul 5erusalimului de catre armatele romane a fost semnalul pentru fuga adresat crestinilor iudei, n acelasi fel asumarea puterii din
11

partea natiunii noastre prin decretul care sa impuna sabatul papal va fi o avertizare pentru noi. Atunci va fi momentul sa parasim marile orase, pregatirea pentru parasirea celor mai mici pentru case retrase n locuri izolate din munti. ,llen %. W0ite, Destimonies for t0e #0urc0, vol. >, pag. -&---&>. 8 Observati ca n planul initial al lui Dumnezeu =egea Duminicala trebuia sa fie un semn pentru poporul ;au ca sa /paraseasca orasele mari, pregatitor pentru parasirea oraselor mici pentru case retrase n locuri izolate din munti./ =a scurt timp dupa nceputul secolului mesa6ul lui Dumnezeu a fost3 /1u asteptati dupa o lege duminicala nationala care sa fie aprobata si impusa iesiti din orase acum./ /Orasele din lumea ntreaga sunt pe cale de a deveni focare ale viciului./ avertiza ,llen W0ite n *A'>. $"inistry of :ealing, pag. .&.+. /Afara din orase, afara din orase, acesta este mesa6ul pe care Domnul mi l-a ncredintat./ $=ife ;Ietc0es - ;c0ite din viata mea, pag. -'A+ 8 Ea spun, fratii mei, Domnul are un corp organizat prin care ,l va lucra. ;-ar putea sa fie mai mult de doua duzini de 5uda printre ei, s-ar putea sa fie un Petru nec0ibzuit care n mpre6urari grele ar putea sa se lepede de Domnul sau. ;-ar putea sa fie persoane reprezentate de 5oan pe care l iubea 5sus, dar el ar putea avea un zel care ar distruge vietile oamenilor cernd sa coboare foc din cer peste ei pentru a razbuna o insulta adusa lui :ristos si adevarului. Dar marele 9nvatator cauta sa ofere lectii de instruire pentru a corecta aceste rele e?istente. ,l face acelasi lucru astazi cu biserica ;a. ,l atrage atentia asupra pericolelor lor. ,l nfatiseaza naintea lor mesa6ul laodiceean. $.;" *(..+ 8 ,l le arata ca toate formele de egoism, mndrie, naltare de sine, necredinta si pre6udecata, care conduc la mpotrivirea fata de adevar si ntoarcere de la adevarata lumina, sunt periculoase, si daca $aceste pacate+ nu sunt parasite, aceia care nutresc aceste lucruri vor fi lasati n ntuneric asa cum a fost si natiunea iudaica. /5sus le-a pus nainte o alta pilda si le-a zis3 9mparatia cerurilor se aseamana cu un om care a semanat samnta buna n tarina lui2 dar, pe cnd dormeau oamenii, a venit vra6masul lui, a semanat neg0ina ntre gru si a plecat. #nd au rasarit firele de gru si au facut rod, a iesit la iveala si neg0ina./ $#O= ('.*+
12

8 ;lu6itorii lui :ristos sunt ndurerati n timp ce vad credinciosi adevarati si falsi amestecati n biserica. ,i tn6esc sa faca ceva ca sa curete biserica. #a si slu6itorii gospodarului, ei sunt gata sa smulga neg0ina. Dar :ristos le spune3 /1u2 ca nu cumva smulgnd neg0ina sa smulgeti si grul mpreuna cu ea. =asati-le sa creasca amndoua mpreuna pna la seceris./ $#O= (*.4+ 8 :ristos a nvatat cu claritate ca aceia care persista n mod desc0is ntr-un pacat trebuie sa fie separati de biserica, dar ,l nu ne-a ncredintat noua lucrarea de a aprecia caracterul si motivele. ,l cunoaste natura noastra prea bine ca sa ne ncredinteze noua lucrarea care este a =ui. Daca am ncerca sa smulgem din biserica pe aceia care am presupune ca sunt crestini nesinceri, cu siguranta ca am face greseli. Adesea noi privim ca fiind cazuri fara speranta pe c0iar aceia pe care :ristos i atrage la ,l. Daca ne-am ocupa de aceste suflete dupa 6udecata noastra imperfecta, probabil ca le-am nimici si ultima speranta. "ulti care se cred crestini vor fi gasiti n cele din urma usori. Eor fi multi n cer pe care cei din 6urul lor nu i-ar fi vazut niciodata a6unsi acolo. Omul 6udeca dupa aparenta, dar Dumnezeu 6udeca inima. 1eg0ina si grul trebuie sa creasca mpreuna pna la seceris2 si secerisul este nc0eierea timpului de proba. $#O= (*..+ 8 ,?ista n cuvintele "ntuitorului o alta lectie, o lectie de minunata ngaduinta si iubire delicata. Asa cum neg0ina si are radacinile strns ntretesute cu acelea ale semintei bune, si falsii frati din biserica pot sa fie strns legati de adevaratii ucenici. Adevaratul caracter al acestor pretinsi-credinciosi nu este pe deplin manifestat. Daca ei ar fi separati de biserica, altii ar fi provocati sa se mpiedice, care, daca nu ar fi fost aceasta, ar fi ramas neclintiti. $#O= (4.*+ 8 9nvatatura acestei parabole este ilustrata prin maniera lui Dumnezeu de a se ocupa de oameni si ngeri. ;atana este un amagitor. #nd el a pacatuit n cer, c0iar si ngerii loiali nu au nteles pe deplin caracterul sau. Acesta a fost motivul pentru care Dumnezeu nu l-a distrus pe ;atana imediat. Daca ar fi facut asa, sfintii ngeri nu ar fi nteles dreptatea si dragostea lui Dumnezeu. O ndoiala cu privire la bunatatea lui Dumnezeu ar fi fost la fel o samnta la fel de rea care ar fi dat fructul amar al pacatului si al durerii. De aceea, autorul raului a fost crutat pentru a-si desfasura pe deplin caracterul sau. De-a lungul multor secole Dumnezeu a
13

suportat c0inul de privi lucrarea raului, oferind mai degraba infinitul dar al calvarului dect sa lase pe cineva sa fie nselat de reprezentarile gresite ale celor rai2 pentru ca neg0ina nu ar putea sa fie smulsa fara pericolul de a dezradacina odata cu ea grul cel pretios. ;i sa nu fim noi la fel de ngaduitori fata de semenii nostri cum este Dumnezeu fata de ;atanaC $#O= (4.4+ 8 =umea nu are dreptul sa puna la ndoiala adevarul crestinismului pentru faptul ca e?ista si membrii nedemni n biserica, nici nu ar trebui ca crestinii sa se descura6eze datorita acestor falsi frati. #um a fost n cazul bisericii primareC Anania si ;afira s-au alaturat apostolilor. ;imon "agul a fost botezat. Dima, care l-a parasit pe Pavel, a fost socotit n numarul credinciosilor. 5uda 5scarioteanul a fost socotit ntre apostoli. "ntuitorul nu doreste sa piarda nici un suflet2 e?perienta =ui cu 5uda este nregistrata ca sa ne arate ndelunga ;a rabdare fata de natura omeneasca cea rea2 si ,l ne invita sa o suportam asa cum a facuto si ,l. ,l a spus ca fratii falsi vor e?ista n biserica pna la sfrsitul timpului, $#O= (4..+ 8 7ara sa tina seama de avertizarea lui :ristos, oamenii au cautat sa smulga neg0ina. 5ar ca sa-i pedepseasca pe aceia care erau presupusi facatori de rele, biserica a recurs adesea la puterea civila. Aceia care se situau pe o pozitie deosebita n ceea ce priveste doctrinele oficiale au fost ntemnitati, torturati si omorti la instigarile oamenilor care pretindeau ca actioneaza sub autoritatea lui :ristos. 9nsa cel care inspira astfel de acte este du0ul lui ;atana si nu al lui :ristos. Acesta este felul propriu al lui ;atana de a aduce lumea sub stapnirea sa. Dumnezeu a fost reprezentat gresit prin biserica datorita acestui fel de a se ocupa de presupusii eretici. $#O= (-.*+ 8 9nvatatura parabolei lui :ristos nu conduce la 6udecata si condamnare, ci la umilinta si nencredere n sine. 1u tot ceea ce este semanat n ogor este gru. 7aptul ca oamenii se gasesc n biserica nu dovedeste ca ei sunt crestini. $#O= (-.4+ 8 1eg0ina semana foarte mult cu grul atunci cnd firele erau verzi2 dar cnd ogorul era alb pentru seceris, buruienile lipsite de valoare nu mai semanau deloc cu grul care se ncovoia sub greutatea spicelor pline, coapte. Pacatosii care vin cu pretentia evlaviei se amesteca pentru un timp cu adevaratii urmasi ai lui :ristos, iar aparenta crestinismului este destinata sa-i nsele pe
14

multi2 dar la secerisul lumii nu va mai fi nici o asemanare ntre bine si rau. Atunci aceia care s-au alaturat bisericii, dar care nu sau alaturat lui :ristos vor fi scosi la iveala. $#O= (-..+ 8 1eg0inei i se permite sa creasca mpreuna cu grul, sa se bucure de toate avanta6ele soarelui si ploii, dar la timpul recoltei se va vedea /deosebirea dintre cel nepri0anit si cel rau, dintre cel ce-5 slu6este lui Dumnezeu si cel ce nu-5 slu6este./ "al. .3*). :ristos 9nsusi va decide cine este vrednic sa locuiasca mpreuna cu familia cereasca. ,l va 6udeca pe fiecare om dupa cuvintele si faptele sale. "arturisirea credintei nu nseamna nimic n balanta. #aracterul este cel care 0otaraste destinul. $#O= (-.-+ 8 "ntuitorul nu indica un timp n care neg0ina sa devina gru. %rul si neg0ina cresc mpreuna pna la seceris, sfrsitul lumii. Apoi neg0ina este legata n snopi ca sa fie arsa, iar grul este strns n grnarul lui Dumnezeu. /Atunci cei nepri0aniti vor straluci ca soarele n 9mparatia Datalui lor./ Apoi /7iul Omului va trimite pe ngerii ;ai si ei vor smulge din 9mparatia =ui toate lucrurile care sunt pricina de pacatuire si pe cei ce savrsesc faradelegea2 si-i vor arunca n cuptorul aprins2 acolo va fi plnsul si scrsnirea dintilor./ $#O= (>.*+ 8 Aceia care primesc marturiile ca pe solia lui Dumnezeu vor fi a6utati si binecuvntati astfel2 dar aceia care le accepta doar n parte, doar ca sa-si sustina teoriile si ideile proprii, pentru a se 6ustifica pe ei nsisi pe un drum gresit, nu vor fi binecuvntati si cstigati datorita nvataturilor lor $ale marturiilor - n.tr.+. ;a pretinzi ca iserica Adventista de Biua a ;aptea este abilon este acelasi lucru pe care l face si ;atana, care este prsul fratilor care i acuza zi si noapte naintea lui Dumnezeu. Prin folosirea gresita a marturiilor, sufletele sunt conduse la dezorientare deoarece ele nu pot sa nteleaga relatia marturiilor cu o pozitie de felul celor luate de cei gresiti2 deoarece intentia lui Dumnezeu a fost aceia ca marturiile sa-si aiba ntotdeauna locul n adevar. $D" -4.*+ 8 Aceia care apara greseala vor spune /Asa zice Domnul/, /cnd nu Domnul a vorbit/. ,i dau marturie pentru minciuna si nu pentru adevar. Daca aceia care proclama mesa6ul ca biserica este abilon ar fi folosit banii c0eltuiti cu publicarea si raspndirea acestei erori spre zidire si nu spre darmare, ar fi demonstrat ca ei sunt oameni condusi de Dumnezeu. $D" -..*+
15

8 #nd se iveste cineva, fie ca este dintre noi sau din afara noastra, care are o solie care declara ca poporul lui Dumnezeu este socotit n rndul abilonului si pretinde ca marea strigare este o c0emare pentru a iesi de acolo, sa stiti ca nu poarta solia adevarului. ;a nu-l primiti, nici sa nu-i urati de bine2 pentru ca Dumnezeu nu a vorbit prin el si nici nu i-a ncredintat vreo solie, ci el a alergat nainte de a fi fost trimis. $D" -*.*+ 8Primul pas spre apostazie este acela de a ne face un crez care sa ne spuna ceea ce trebuie sa credem. Ho0n 1. =oug0boroug0 8Primul pas spre apostazie este acela de a ne face un crez care sa ne spuna ceea ce trebuie sa credem. Al doilea este sa facem din acest crez un test al calitatii de membru. Al treilea este sa-i ncercam pe membrii prin intermediul acelui crez. Al patrulea sa-i denuntam ca eretici pe aceia care nu cred acel crez. ;i al cincilea sa ncepem persecutia mpotriva acestora. !evieF and :erald, attle #reeI, "ic0igan, a treia zi, ) octombrie *)&*. 8 /1u avem nimic a ne teme pentru viitor dect de a uita felul n care Dumnezeu ne-a calauzit pna acum, si nvatatura =ui din trecutul nostru./ $=ife ;Ietc0es - ;c0ite din viata mea, pag. *A&+ 8 Doate fagaduintele =ui sunt facute cu conditia credintei si supunerii, iar esecul de a te supune poruncilor =ui mpiedica mplinirea fata de noi a abundentelor prevederi ale ;cripturii. 1u ar trebui sa urmam impulsul, nici sa ne bazam pe ratiunea omeneasca2 ar trebui sa privim la vointa descoperita a lui Dumnezeu si sa umblam n conformitate cu porunca sa clara, oricare ar fi circumstantele n care ne aflam. Dumnezeu se va ngri6i de rezultate2 prin credinciosia fata de cuvntul ;au putem ca n vremuri de ncercare sa dovedim oamenilor si ngerilor ca Domnul ne poate pune n locuri dificile ca sa ndeplinim planurile ;ale, sa onoram 1umele ;au si sa-i binecuvntam pe oameni. $PP &4*.>+ 8 ;olie de viata si de moarte - ca popor suntem n pericolul de a oferi solia ngerului al treilea ntr-un mod att de neclar nct aceasta sa nu-i impresioneze pe oameni@ ;olia noastra este o solie de viata si de moarte, si trebuie sa facem ca acest mesa6 sa apara asa cum este - marea putere a lui Dumnezeu. Atunci Domnul o va face eficienta. Drebuie sa o prezentam n toata elocventa ei. - scrisoarea 4'A, *)AA. $,v 4.'.*+
16

8 7aceti semnul distinctiv proeminent - Drebuie sa oferim lumii o manifestare a principiilor curate, nobile, sfinte care fac ca poporul lui Dumnezeu sa se distinga de lume. 9n loc ca poporul lui Dumnezeu sa devina tot mai putin deosebit de aceia care nu pazesc ;abatul zilei a ;aptea, trebuie sa faca respectarea ;abatului att de proeminenta nct lumea sa nu poata sa nu-i recunoasca drept Adventisti de Biua a ;aptea. - manuscrisul *&4, *A'.. $,v 4...*+ 8 9n anumite momente, cnd un grup mic de oameni carora li s-a ncredintat administrarea generala a lucrarii, au ncercat n numele #onferintei %enerale sa ndeplineasca planuri nentelepte si sa restrnga lucrarea lui Dumnezeu, am spus ca nu mai pot sa privesc vocea #onferintei %enerale, reprezentata de acesti ctiva oameni, ca vocea lui Dumnezeu. $AD 4&'.4+ 8 9n fiecare generatie Dumnezeu si-a trimis slu6itorii ca sa mustre pacatul, att n lume ct si n biserica. Dar oamenii doresc sa auda lucruri placute, iar adevarul curat, neslefuit nu este acceptabil. "ulti reformatori, ncepndu-si lucrarea, au 0otart sa arate o deosebita prudenta n ceea ce priveste atacarea pacatelor bisericii si ale natiunii. ,i sperau ca prin e?emplul unei vieti curate de crestin sa-i conduca pe oameni napoi la nvataturile ibliei. Dar Du0ul lui Dumnezeu a venit asupra lor ca si asupra lui 5lie, determinndu-l sa mustre pacatele unui rege nelegiuit si ale unui popor apostaziat2 ei nu s-au putut stapni sa predice afirmatiile clare ale ibliei - nvataturi fata de care ei fusesera sovaielnici pna acum. ,i au fost ndemnati ca sa declare cu zel adevarul si pericolul care ameninta sufletele. ,i au rostit fara teama de consecinte cuvintele pe care Dumnezeu li le-a ncredintat, iar oamenii au fost siliti sa asculte avertizarea. $%# &'&.*+ 8 ;-a initiat o anc0eta printre toti aceia care ar trebui sa se lipseasca de aerul arogant. $!:, ( ianuarie *A'4, par. *&+ Dumnezeu cere nimicirea acestei nascociri satanice. Dragostea lui :ristos n inima interzice orice oprimare. Amintiti-va cuvintele ;ale spuse ucenicilor ;ai atunci cnd au vrut sa i lase sa c0eme foc din cer peste aceia care nu i-au acordat cinstea cuvenita. /5sus ;-a ntors spre ei, i-a certat si le-a zis3 1u stiti de ce du0 sunteti nsufletiti./ Aceia care lucreaza pentru "ntuitorul trebuie sa cultive iubirea crestina. Dar de ani ncoace, unii, c0iar si dintre aceia care pretind sa creada adevarul prezent, au actionat ntr-o maniera opresiva, nutrind n inima lor acel lucru ngrozitor, nesuferit care i-a dus la e?cluderea fratilor lor din comunitatile si consiliile lor, deoarece au presupus ca ntr-un anumit sens au
17

lipsuri, ca si cum Dumnezeu i-ar fi facut 6udecatori ai caracterelor. $!:, ( ianuarie *A'4, par. *(+ 8 Ar trebui sa fim foarte precauti sa nu facem primii pasi pe acest drum care duce la 5nc0izitie. $;D, 4& mai *)A', par. 4+ 8 Am auzit mult cu privire la faptul ca totul se desfasoara n liniile obisnuite. #nd vom vedea ca /liniile obisnuite/ sunt curatate si slefuite, si ca poarta c0ipul Dumnezeului cerului, atunci este timpul sa subscriem la aceste linii. Dar cnd vedem ca desi s-au primit si s-au acceptat mesa6 dupa mesa6 din partea lui Dumnezeu, nu s-a petrecut totusi nici o sc0imbare, e clar ca o putere noua trebuie sa fie adusa n liniile obisnuite. Administrarea liniilor obisnuite trebuie sc0imbata n ntregime, si organizata din nou. Drebuie sa e?iste un comitet, nu compus dintr-o 6umatate de duzina de oameni, ci din reprezentanti din toate domeniile lucrarii noastre, de la casele de editura, de la institutiile de nvatamnt si de la sanatoriile noastre, care sa fie plini de viata, care sa lucreze n mod constant, si care sa se e?tinda constant. $%# , *' aprilie *A'., par. .+ 8 ;piritul de dominatie se e?tinde si asupra presedintilor conferintelor noastre. Daca un om este ncrezator n puterile sale si cauta sa e?ercite dominatia asupra fratilor sai, creznd ca este nvestit cu autoritatea de a face din vointa lui puterea care guverneaza, cel mai bun si singurul lucru sigur de facut este ndepartarea lui ca sa nu se faca un rau mare - el sa-si piarda sufletul si sa puna n pericol si sufletele altora. /Eoi toti sunteti frati/. $#0= .*..+ Aceasta dispozitie de a face pe stapnul mostenirii lui Dumnezeu va da nastere unei reactii daca acesti oameni nu-si sc0imba felul de a proceda. Aceia care sunt n pozitii de autoritate ar trebui sa manifeste spiritul lui :ristos. ,i ar trebui sa se ocupe de fiecare caz care le solicita atentia asa cum s-ar ocupa ,l. ,i ar trebui sa mearga plini de Du0ul ;fnt. Pozitia unui om nu l face cu nimic mai mare n oc0ii lui Dumnezeu2 Dumnezeu pretuieste doar caracterul. - scrisoarea >>, *)A> $*A septembrie *)A> catre O. A. Olsen+. $#0= .*.-+ #um sunt oprite rotile progresului - Daca ar fi posibil, vra6masul ar opri rotile progresului si ar mpiedica adevarurile evang0eliei ca sa circule n vreun loc. #u aceasta preocupare el i conduce pe oameni sa simta ca este privilegiul lor acela de a controla constiintele celorlalti oameni dupa propriile idei pervertite. ,i 9l alunga pe Du0ul ;fnt din sfaturile lor si apoi, sub puterea si numele #onferintei %enerale, inventeaza reguli prin care ei i
18

constrng pe oameni sa fie condusi de propriile lor reguli, si nu de Du0ul ;fnt@ $#0= .*.>+ ,ste nevoie de o educatie n privinta drepturilor si a ndatoririlor oamenilor care detin autoritate si care au facut pe stapnii peste mostenirea lui Dumnezeu. #nd un om care nu stie ce fel de spirit ar trebui sa foloseasca atunci cnd se ocupa de mintile oamenilor este plasat ntr-o pozitie de ncredere, el trebuie sa nvete primele principii care privesc autoritatea lui asupra oamenilor de lnga el. Principii corecte trebuie sa fie aduse n inima si tesute n urzeala caracterului. - scrisoarea )., *)A& $44 mai *)A& catre O. A. Olsen+. $#0= .4.*+ 8 7ara dominatie - Printre slu6itorii Domnului nu trebuie sa e?iste dominatie. 1u trebuie sa se puna nici un 6ug pe grumazul mostenirii lui Dumnezeu platite cu snge. Doate 6ugurile trebuie sa fie distruse. arbatii si femeile sunt mult mai pretiosi n oc0ii lui Dumnezeu dect mintea omeneasca poate sa estimeze. :ristos ntelege valoarea lor2 deoarece ,l ;-a sacrificat pentru rascumpararea lor. 1oi suntem proprietatea =ui, ac0izitia sngelui si vietii ;ale. 1u semnati transferul supunerii voastre catre o 6urisdictie sau putere omeneasca. /Eoi nu sunteti ai vostri2 caci ati fost cumparati cu un pret2 proslaviti dar pe Dumnezeu n trupul si n Du0ul vostru care sunt ale lui Dumnezeu./ * #or. &3*A,4'. - 5bid. $#0= .4..+ 8 O idee naltata despre pozitie este periculoasa - <neori un om care a fost plasat n responsabilitatea de conducator, capata ideea ca este ntr-o pozitie de autoritate suprema si ca toti fratii sai, nainte de a face vreo miscare, trebuie sa vina la el pentru permisiunea de a face ceea ce ei simt ca trebuie facut. <n astfel de om se gaseste ntr-o pozitie periculoasa. ,l a pierdut din vedere lucrarea unui adevarat conducator din poporul lui Dumnezeu. 9n loc sa actioneze ca un sfatuitor ntelept, el si asuma prerogativele unui stapn pretentios. Dumnezeu este dezonorat prin fiecare astfel de demonstratie de autoritate si naltare de sine. 1ici un om care sta n puterea lui nu trebuie sa fie minte si 6udecata pentru alt om pe care Dumnezeu l foloseste n lucrarea lui. 1imeni sa nu ntocmeasca reguli si regulamente omenesti pentru a guverna n mod arbitrar peste tovarasii sai lucratori care au o e?perienta vie n adevar. - Destimonies to "inisters, p. -A*. $#0= ...*+ #onducerea nu este domnie - 1ici un om sa nu se aseze ca domnitor, ca un ;tapn peste ceilalti oameni, si sa nu dea e?presie impulsurilor sale firesti. Eocea sau influenta nici unui om
19

nu ar trebui sa fie lasata sa devina o putere stapnitoare. .. $#0= ...4+ Dumnezeu m-a nvatat sa spun ca pozitia nu ofera niciodata 0ar vreunui om, nici nu-l face nepri0anit. /7rica de Domnul este nceputul ntelepciunii./ <nii oameni nvestiti n pozitii de responsabilitate nutresc ideea ca pozitia slu6este preamaririi sinelui. - "edical "inistry, pag. *&-, *&>. $#0= ....+ 1u pentru a 6udeca sau domni - ,ste o lucrare periculoasa aceea de a-i nvesti pe oameni cu autoritatea de a 6udeca si a domni peste tovarasii lor. 1ici tie si nici vreunui alt om nu i s-a dat puterea de a controla actiunile poporului lui Dumnezeu, iar efortul n aceasta privinta nu mai trebuie continuat@ Dumnezeu a fost dezonorat prin educatia care a fost data bisericilor din sudul #aliforniei n ceea ce priveste faptul de privi la un singur om ca constiinta si 6udecata pentru ei. Dumnezeu nu a autorizat niciodata vreun om sa e?ercite o putere stapnitoare asupra tovarasilor sai lucratori2 iar aceia care au permis unui spirit tiranic sa intre n lucrarea lor oficiala au nevoie sa e?perimenteze puterea transformatoare a lui Dumnezeu asupra inimilor lor. ,i lau plasat pe om acolo unde trebuie sa se afle Dumnezeu. scrisoarea 4A', *A'(, pag. 4,. $4A august *A'(+. $#0= ...-+ Presedintele #onferintei si autoritatea - ,ste o greseala din partea unei conferinte sa aleaga ca presedinte pe unul care considera ca slu6ba lui i ncredinteaza o putere nelimitata. Domnul m-a nvatat sa va spun ca nu stiti cnd sa folositi autoritatea si cnd sa va abtineti de la a o folosi ntr-un mod nentelept. Aveti mult de nvatat nainte de a putea face lucrarea unui presedinte de conferinta ntr-un mod inteligent. Drebuie sa aveti n minte faptul ca n cauza lui Dumnezeu e?ista un Director principal, ale carui putere si ntelepciune sunt mai presus de mintile omenesti. $#0= ...>+ Dumnezeu nu are nimic de-a face cu metodele de lucru n care oamenilor limitati li se permite sa stapneasca peste tovarasii lor. ,l cere sa se faca o sc0imbare 0otarta. Eocea care comanda nu trebui sa se mai auda. Dumnezeu are printre lucratorii =ui oameni ai umilintei si ntelepciunii2 dintre acestia vor fi alesi oameni care sa conduca lucrarea n frica de Dumnezeu. $#0= .-.*+ 8 Dumnezeu nu va 6ustifica vreun instrument de oprimare a oamenilor - Dumnezeu nu va 6ustifica nici un instrument prin care omul va domni n cea mai mica masura sau prin care va oprima pe tovarasii sai. ;ingura speranta pentru omul cazut este sa priveasca la 5sus si sa-= primeasca ca unic "ntuitor. De ndata ce
20

un om ncepe sa faureasca o regula de fier pentru alti oameni, de ndata ce ncepe sa-i n0ame si sa-i conduca pe oameni potrivit cu propria sa minte, el 9l dezonoreaza pe Dumnezeu si si pune n pericol propriul suflet si sufletele fratilor sai. Omul pacatos poate sa-si gaseasca speranta si nepri0anirea doar n Dumnezeu2 nici o fiinta umana nu mai este nepri0anita dupa ce nu mai are ncredere n Dumnezeu si nu mai are o legatura vitala cu ,l. O floare de pe cmp trebuie sa-si aiba radacinile n pamnt2 trebuie sa beneficieze de aer, roua, ploi si soare. Ea nflori numai daca primeste aceste binecuvntari si toate de la Dumnezeu. Asa este si cu oamenii. Primim de la Dumnezeu tot ceea ce slu6este vietii spirituale. ;untem avertizati sa nu ne ncredem n om, nici sa facem din carne bratul nostru. - Destimonies to "inisters, pag. .&&, .&(. $#0= .-..+ Presedintele de conferinta - !epet si repet avertizarea3 1iciodata sa nu puneti ca presedinte de conferinta pe un om care presupune ca o astfel de pozitie i da puterea sa dicteze si sa controleze constiintele altora. ,ste natural pentru om sa aiba o parere prea buna despre sine2 vec0ile obiceiuri se lupta pentru suprematie2 dar omul care ocupa o pozitie de ncredere nu trebuie sa se slaveasca pe sine. $#0= .-.-+ 8 "odelnd mintile altor oameni - "a doare inima cnd i vad pe presedintii de conferinta lundu-si povara de a-i alege pe aceia pe care cred ca i pot modela ca sa lucreze cu ei n cmp. ,i i aleg pe aceia care nu se diferentiaza de ei, ci vor actiona ca niste simple masini. 1ici un presedinte nu are dreptul de a face acest lucru. =asati-i pe altii sa planuiasca2 si daca esueaza n anumite privinte, nu o luati ca pe o dovada ca nu sunt potriviti pentru a gndi. A trebuit ca cei mai responsabili oameni de care dispunem sa nvete printr-o lunga disciplina cum sa-si foloseasca 6udecata. Destimonies to "inisters, p. .'-. $#0= .&..+ 8 1u permiteti nici unei autoritati sa dicteze - 7iecare ramura a lucrarii lui Dumnezeu trebuie sa se bucure de apreciere. /;i ,l a dat pe unii apostoli2 pe altii, prooroci2 pe altii evang0elisti2 pe altii, pastori si nvatatori, pentru desavrsirea sfintilor, n vederea lucrarii de slu6ire, pentru zidirea trupului lui :ristos./ ,feseni -3**,*4. Aceasta scriptura ne arata ca trebuie sa fie feluriti lucratori si diferite slu6be. 7iecare are o lucrare diferita. 1ici unuia nu i se cere sa puna mna pe lucrarea altuia, si, desi nepregatit, sa ncerce sa o faca. Dumnezeu i-a dat fiecaruia dupa capacitatea lui. #ineva ar putea sa creada ca pozitia lui i da autoritatea sa dicteze celorlalti lucratori, dar nu este asa. 5gnorndu-le lucrarea,
21

el ar spori lucrarea acolo unde ar trebui sa o reduca si ar reduce-o acolo unde ar trebui sa o sporeasca datorita faptului ca el nu poate vedea dect acea parte a viei n care lucreaza el nsusi. "arturii, Eol. ), pag. *(', *(*. $#0= .).4+ 8 O minte nu ec0ivaleaza cu administrarea unei conferinte - #nd un lucrator este ales pentru presedintia unei conferinte, aceasta slu6ba prin ea nsasi nu-i aduce vreo capacitate pe care sa nu o fi avut nainte. $#0= -*.>+ 8 O pozitie nalta nu ofera caracterului virtuti crestine. #el care crede ca mintea sa individuala este capabila sa planuiasca si sa puna la cale pentru toate ramurile lucrarii, demonstreaza o grozava lipsa de ntelepciune. 1ici o minte omeneasca nu este capabila sa poarte multele si feluritele responsabilitati ale unei conferinte care cuprind mii de oameni si multe ramuri de activitate. $#0= -4.*+ Dar mi-a fost aratat un pericol si mai mare dect acesta n sentimentul care ncepe sa predomine printre lucratorii nostri ca slu6itorii si alti lucratori ai cauzei trebuie sa depinda de mintea anumitor lucratori din conducere pentru a le arata datoriile. Hudecata si mintea unui om nu trebuie sa fie considerate capabile sa controleze si sa modeleze o conferinta. $#0= -4.4+ 8 7eriti-va de dorinta de a deveni mari conducatori - Doar aceia care accepta avertismentele si semnalele de alarma oferite lor vor merge pe carari sigure. Oamenii sa nu se supuna dorintei fierbinti de a deveni mari conducatori, sau dorintei de a pune la cale si impune planuri pentru ei nsisi si pentru lucrarea lui Dumnezeu n mod independent. ,ste lesne pentru vra6mas sa lucreze prin aceia care, avnd ei nsisi nevoie de sfatuire la fiecare pas, si asuma supraveg0erea sufletelor fara sa fi nvatat mai nti caracterul umil al lui :ristos. Acestia au nevoie de sfatuire de la #el care spune3 /Eeniti la "ine, toti cei truditi si mpovarati./ $#0= -4.-+ 8 #red ca v-am nfatisat aceasta problema de multe ori, dar nu vad nici o sc0imbare n actiunile voastre. Erem ca fiecare om responsabil sa treaca responsabilitatile asupra altora. $#0= -..4+ 8 #nd mi-a fost cerut sfatul cu privire la scoala "adison, am spus3 ramneti pe loc. ,ste periculos sa legati fiecare ramura a lucrarii de ordinul conferintei. Domnul nu a planuit lucrurile n felul acesta. #ircumstantele erau de asa natura nct cei care purtau poverile la scoala "adison nu puteau sa lege lucrarea lor de conferinta. #unosteam situatia lor, si cnd multi din oamenii
22

de la conducere din conferintele noastre i-au ignorat deoarece ei nu-si pusesera scoala la ordinele conferintei, mi s-a aratat ca nu le-ar fi de a6utor sa se faca raspunzatori n fata conferintei. "ai bine ar fi ramas condusi de Dumnezeu, raspunzatori n fata =ui, pentru a duce la ndeplinire planurile ;ale. Dar aceasta c0estiune nu trebuie sa fie trmbitata n afara. $)"! 4'4.-+ 8 Astfel apostazia n biserica va pregati calea pentru c0ipul fiarei. $%# --..-+ 8 ,ste o alta c0estiune mult mai importanta care ar trebui sa capteze atentia bisericilor de azi. Apostolul Pavel declara ca /toti cei ce voiesc sa traiasca cu evlavie n :ristos 5sus vor fi prigoniti./ 4 Dim. .3*4. De ce atunci, acea persecutie pare ntr-o mare masura ca doarmeC ;ingurul motiv este acela ca biserica s-a conformat standardelor lumii si ca urmare nu mai trezeste nici o opozitie. !eligia care este obisnuita n zilele noastre nu are acel caracter curat si sfnt care marca credinta crestina n zilele lui :ristos si ale apostolilor ;ai. 1umai datorita spiritului de compromis cu pacatul, datorita faptului ca marile adevaruri ale #uvntului lui Dumnezeu sunt privite att de indiferent, datorita faptului ca este att de putina evlavie vitala n biserica, crestinismul pare sa fie att de popular pentru lume. ;a apara numai o redesteptare a credintei si puterii bisericii primare, si spiritul persecutiei va fi revigorat, iar focurile persecutiei vor fi reaprinseG $%# -)..+ 8 iserica !omana prezinta acum o nfatisare atragatoare lumii, acoperind cu scuze amintirea oribilelor ei cruzimi. ;-a mbracat n vesminte asemanatoare cu ale lui :ristos2 dar este nesc0imbata. 7iecare principiu al papalitatii care a e?istat n veacurile trecute e?ista si astazi. Doctrinele nascocite n veacurile cele mai ntunecate sunt nca sustinute. 1imeni sa nu fie nselat. Papalitatea pe care protestantii sunt acum att de dispusi sa o onoreze este aceeasi care a condus lumea n zilele reformatiunii, cnd oamenii lui Dumnezeu se ridicau, cu riscul propriilor vieti, pentru a e?pune nelegiuirile ei. ,a are aceeasi mndrie si asumare aroganta care a facut-o sa faca pe stapna regilor si printilor, si sa pretinda prerogativele lui Dumnezeu. ;piritul ei nu este mai putin crud si despotic acum dect atunci cnd ea a zdrobit libertatea omului si i-a ucis pe sfintii #elui prea 9nalt. $%# >(*.*+ 8 ;olia ngerului al treilea este solia evang0eliei pentru aceste zile din urma, si nu trebuie sub nici o forma umbrita de alte interese si facuta sa para de o importanta neesentiala. #nd n institutiile
23

noastre altceva este plasat deasupra soliei ngerului al treilea, evang0elia, marea putere care conduce, nu este acolo. D0e Jress #ollection, pag. *'4 8 ,forturi 0otarte ar trebui facute pentru aducerea soliei ngerului al treilea pentru acest timp n mod proeminent n fata oamenilor. #el de-al treilea nger trebuie sa mearga nainte cu mare putere. 1imeni sa nu ignore aceasta lucrare sau sa o trateze ca si cum ar fi de o importanta minora. $&D *&.-+ =umina pe care am primit-o cu privire la solia ngerului al treilea este adevarata lumina. ;emnul fiarei este e?act ceea ce s-a proclamat ca este. 9nca nu este nteles totul cu privire la aceasta problema, si nici nu va fi nteles pna la desfasurarea sulului2 dar o lucrare e?trem de solemna trebuie ndeplinita n lumea noastra. Porunca Domnului catre slu6itorii sai este3 /;triga n gura mare, nu te opriG 9nalta-ti glasul ca o trmbita si vesteste poporului meu nelegiuirile lui, si casei lui 5acov pacatele ei./ 5saia >)3*. $&D *(.*+ 1u trebuie sa aiba loc nici o sc0imbare n trasaturile generale ale lucrarii noastre. Drebuie sa fie la fel de clara si distincta asa cum apare n profetie. 8 Daca a fost vreodata o vreme n istoria adventistilor de ziua a saptea cnd a trebuit sa se scoale si sa lumineze, aceasta este. 1ici o voce nu ar trebui sa fie oprita de la proclamarea soliei ngerului al treilea. 1imeni sa nu ntunece vreo raza de lumina care vine de la ;ursa oricarei lumini de teama de a nu pierde prestigiul lumii. $<= *(*.4+ , nevoie de tarie morala pentru ndeplinirea lucrarii lui Dumnezeu pentru aceste zile din urma, dar sa nu ne lasam condusi de spiritul ntelepciunii omenesti. Adevarul ar trebui sa fie totul pentru noi. 7ie ca aceia care vor sa-si faca un nume n lume, sa se duca cu lumea. 8 !omanismul este acum privit de catre protestanti cu mult mai multa favoare dect n trecut. 9n acele tari n care #atolicismul nu este n ascendenta, iar papistasii aleg calea concilierii pentru a cstiga influenta, e?ista o indiferenta crescnda n ceea ce priveste doctrinele care separa bisericile reformate de ierar0ia papala2 cstiga teren opinia ca, la urma urmei, nu suntem att de diferiti n ceea ce priveste punctele vitale asa cum s-a presupus si ca o mica concesie din partea noastra ne va aduce la relatii mai bune cu !oma. A fost o vreme cnd protestantii dadeau o valoare mare libertatii de constiinta care fusese platita att de scump. ,i i nvatau pe copiii lor sa le fie scrba de papa si sustineau ca a cauta sa fii n armonie cu papa ar fi neloial fata de Dumnezeu. Dar
24

ct de mult difera sentimentele care sunt e?primate acumG $%# >&..*+ Aparatorii papalitatii declara ca biserica a fost calomniata, iar lumea protestanta este nclinata sa accepte declaratia. "ulti sustin ca este nedrept sa 6udeci biserica de astazi dupa monstruozitatile si absurditatile care marcau domnia ei n timpul secolelor de ignoranta si ntuneric. ,i scuza oribila ei cruzime ca rezultatul barbarismului vremurilor si afirma ca influenta civilizatiei moderne i-a sc0imbat atitudinea. $%# >&..4+ Oare au uitat acesti oameni pretentia de infailibilitate sustinuta timp de opt sute de ani de aceasta putere trufasaC Departe de a fi fost abandonata, aceasta pretentie a fost afirmata n secolul al nouasprezecelea cu o mai mare siguranta dect alta data. Din moment ce !oma pretinde ca /biserica nu a gresit niciodata2 nici nu va gresi vreodata, n conformitate cu ;cripturile./ $Ho0n =. von "os0eim, 5nstitutes of ,cclesiastical :istory, cartea a treia, secolul 55, partea a doua, capitolul 4, sectiunea A, nota *(+ cum poate ea sa renunte la principiile care i-au guvernat calea n veacurile trecuteC $%# >&-.*+ iserica papala nu va abandona niciodata pretentia ei la infailibilitate. ,a pretinde ca tot ceea ce a nfaptuit n persecutarea acelora care resping dogmele ei este drept2 si oare nu ar repeta ea aceleasi fapte daca s-ar ivi ocaziaC 1umai sa fie ndepartate restrictiile impuse de guvernele seculare si !oma sa fie restabilita n puterea ei initiala si va urma imediat o redesteptare a tiraniei si persecutiilor ei. $%# >&-.4+ 8 Drecerea timpului n *)-- a fost o perioada plina de evenimente marete, desc0iznd n fata oc0ilor nostri uimiti curatirea sanctuarului care se gaseste n cer si, dupa deciderea relatiei cu poporul lui Dumnezeu de pe pamnt, solia primului, celui de-al doilea si al treilea nger, dezvaluind steagul pe care scrie /Poruncile lui Dumnezeu si credinta lui 5sus./ <nul din reperele acestei solii a fost templul lui Dumnezeu, vazut de poporul ;au iubitor de adevar n cer si c0ivotul care contine legea lui Dumnezeu. #aracterul muritor al celor rai este un reper vec0i. 1u pot sa-mi amintesc nimic mai mult care poate sa vina sub conducerea vec0ilor repere. Doata aceste vlva cu privire la sc0imbarea vec0ilor repere este imaginara. $#W .'.4+ 8 Principiile adevarului pe care Dumnezeu ni le-a descoperit sunt singura noastra temelie adevarata. ,le ne-au facut ceea ce suntem. ;curgerea timpului nu le-a diminuat valoarea. 9ndepartarea acestor adevaruri din cadrul lor si nlocuirea lor cu
25

teorii false face preocuparea constanta a vra6masului. ,l va introduce tot ceea ce se poate pentru a-si ndeplini planurile nselatoare. Dar Domnul va ridica oameni cu un simt ascutit de patrundere care vor da acestor adevaruri locul cuvenit n planul lui Dumnezeu. $*;" 4'*.4+

26