OSCILATII SI UNDE.

MECANICA ANALITICA
Chimie, Chimie ingineri

Bibliografie
1. A. Hristev, Mecanica si acustica, Ed. Did. si Ped., Bucuresti, 1982
2. t. Vdeanu, Mecanica si rezistenta materialelor, curs litografiat,
Univ. Babe-Bolyai Cluj, 1990.
3. t. Vdeanu, Mecanica. Oscilatii si unde. Elemente de acustica,
partile IV si V, curs litografiat, Univ. Babe-Bolyai Cluj, 1994.
4. F.W. Sears, M.W.Zemansky, H.D.Young, Fizica, Ed. Did. i Ped.,
Bucureti, 1983.
5. I. Irodov, Principes fundamentaux de la mecanique, Ed.Mir,1981.
6. L.D. Landau, E.M. Lifsit, Mecanica, Ed. Teh. Bucuresti, 1966
7. A. V. Pop, Metode fundamentale aplicate la rezolvarea problemelor
de mecanica, Univ. Babes-Bolyai Cluj, 2000
8. C. Plavitiu, A. Hristev, L. Georgescu, D. Borsan, V. Dima, C.
Stanescu, V. Lupas, L. Ionescu, Probleme de mecanica fizica si
acustica, Ed. Did. i Ped., Bucureti, 1984
9. I. Pop si colab. Culegere de probleme de mecanica, Ed. Did. i Ped.,
Bucureti, 1975.
10. t. Vdeanu, F. Bota, V.Crian, E.Galiger, Lucrari de laborator de
macanica, manual litografgiat, Univ. Babe-Bolyai Cluj, 1985.

Principiile fundamentale ale dinamicii

1. Principiul inertiei
Un corp si pastreaza starea de repaus sau de miscare rectilinie si
uniforma atta timp ct asupra lui nu se exercita nici o forta, sau
daca rezultanta tuturor fortelor este zero".

Inertie: proprietatea unui corp de a-si pastra starea de repaus sau
de miscare rectilinie si uniforma atata timp cat asupra lui nu
actioneaza alt corp care sa-i modifice starea.
Masa: expresia inertiei unui corp
Forta este o marime vectoriala, avnd ca unitate de masura n SI 1 newton
. Forta este o masura a interactiunii corpurilor.

| | N F
SI
1 =
Consecintele principiului 1

Toate sistemele de referinta ce se misca rectiliniu si uniform se numesc
sisteme de referinta inertiale. In aceste sisteme de referinta este valabil
principiul inertiei.

Rezultanta egala cu zero a unui numar oarecare de forte este echivalenta
cu inexistenta fortei.

Observatii:

Miscarea unui corp asupra caruia actioneaza mai multe forte a caror
rezultanta este nula sau asupra caruia nu actioneaza nici o forta se
numeste miscare inertiala.

Miscarea este caracterizata n raport cu un sistem de referinta ales
arbitrar, de aceea miscarea are caracter relativ.

Impuls:

Principiul inertiei poate fi exprimat cantitativ sub forma legii conservarii
impulsului:
s
m
kg ] p [ , v m p = =

const. v m p = =

a m F

=
a m
dt
v md
dt
v m v m
dt
p p
dt
p d
0 0

= =

= = F
Obs: forta poate produce atat efect dinamic (imprimarea unei acceleratii)
cat si efect static = deformare sau in cazul actiunii mai multor forte,
realizarea echilibrului corpului

2. Principiul al II-lea al dinamicii
Daca asupra unui corp de masa m actioneaza o forta F, corpul
primeste o acceleratie direct proportionala cu forta si invers
proportionala cu masa corpului.

3. Principiul al III-lea al dinamicii (al actiunii si reactiunii)
Daca un corp (A) actioneaza asupra altui corp (B) cu o forta , cel de-al
doilea corp reactioneaza asupra primului cu o forta egala si de sens
contrar .

AB
F

BA
F

A
B
BA
F

AB
F

BA AB
F F

=
Obs: fortele de actiune si
reactiune apar deodata si
dispar deodata.

Fortele se aplica la corpuri
diferite (forte perechi)

4. Principiul independentei actiunii fortelor
Daca mai multe forte actioneaza asupra unui corp, fiecare forta
produce propriul efect, independent de actiunea altor forte.

1
F

2
F

2 1
F F R

+ =
Lucrul mecanic

O masura a efectului de deplasare a fortei este lucrul mecanic care se
defineste ca produsul scalar dintre forta si deplasare sau produsul dintre
componenta fortei pe directia deplasarii si deplasarea respectiva.

dt F r d F dW v

= =
r d

- deplasarea elementara
( )
} } }
+ + = + + = = dt F F F dz F dy F dx F r d F W
z z y y x x z y x
v v v

k dz j dy i dx r d

+ + =
In cazul unei forte constante:
) , cos( ) (
1 2
d F Fd r F r r F r d F r d F W

= A = = = =
} }
| | J W
SI
1 =
t
W
P
A
=
Daca forta este tot timpul perpendiculara pe directia deplasarii, lucrul
mecanic efectuat de forta este nul.
Lucrul mecanic poate fi efectuat in diferite intervale de timp.

Puterea
Puterea medie raportul dintre lucrul mecanic efectuat in acest interval si
intervalul de timp
Puterea instantanee
dt
dW
t
W
P
t
=
A
=
A 0
lim
Daca lucrul mecanic este efectuat uniform v

F
dt
r d F
dt
dW
P = = =
| | W P
SI
1 =
Energia cinetica. Variatia energiei cinetice

dt
d
m F
v

=
dt r d
r d F dW
v

=
=

v v

d m dW =
|
|
.
|

\
|
= =
2
v
v v
2
m
d d m dW
Lucrul mecanic elementar al fortei F este
absorbit de cresterea marimii

|
|
.
|

\
|
2
v
2
m
2
v
2
m
E
c
= - energia cinetica (de miscare)
dW dE
c
=
teorema variatiei energiei cinetice sub forma diferentiala
} }
=
2
1
2
1
dW dE
c
teorema variatiei energiei cinetice sub forma integrala
12 1 2
W E E
c c
=
(1)
Variatia energiei cinetice a unei particule este egala cu lucrul mecanic
efectuat de forta rezultanta.

1 2 12
0
c c
E E W > >
1 2 12
0
c c
E E W < <
v

F P
dt
dW
dt
dE
c
= = =
(2)
Ecuatiile (1) si (2) sunt valabile in SRI iar in SRNI se calculeaza si lucrul
mecanic efectuat pentru fortele de inertie.

inertie c
dW dW dE + =
Energia potentiala
Energia potentiala se poate defini numai pentru campuri de forte
conservative ) (r F

Intr-un camp de forte conservative lucrul mecanic efectuat de fortele

campului nu depinde de drum sau de viteza particulei, depinde doar de
pozitiile initiala si finala a particulei.

Z
X
Y
P
1
P
2
B
A
}
}

=
= +
= =
0
0
1 2 2 1
1 2 2 1 2 1
r d F
W W
W W W
b a
b b a

Z
X
Y
P
P
0
integrala pe curba inchisa
Un camp de forte este conservativ daca lucrul mecanic efectuat de fortele
campului asupra punctului material este zero pe un drum inchis.

- punct de referinta
0
P
Prin definitie energia potentiala in punctul P este egala cu lucrul mecanic luat
cu semn schimbat, efectuat pentru a deplasa punctul material din punctul de
referinta P
0
in punctul P sau egala cu lucrul mecanic efectuat de fortele
campului pentru a deplasa un punct material din puncul P in punctul de
referinta.

} }
= =
P
P
P
P
r d F r d F r U
0
0
) (

X X
X
P
1
P
2
P
0
Vrem sa determinam energia potentiala a punctului material cand se trece
de la P
1
la P
2

) ( ) (
2
1
0
1
2
0
2 1
} } }
= + = =
P
P
P
P
P
P
r U r U r d F r d F r d F W

P
1
si P
2
sunt descrise de
1
r

2
r

si
U W A = A
Variatia energiei potentiale intre doua puncte ale unui camp de forte
conservativ este egala cu lucrul mecanic luat cu semn schimbat efectuat
de fortele campului pentru a deplasa punctul material intre doua puncte


Energia potentiala depinde de vectorul de pozitie sau de componentele
vectorilor de pozitie.

dz
dz
U
dy
y
U
dx
x
U
dU
z y x U r U U
c
+
c
c
+
c
c
=
= = ) , , ( ) (

dU diferentiala totala este egala cu suma diferentialalor

yz x yz
x
U
y xyz yz x U
7 2 3
4 7 3
2 2
=
c
c
+ =
(3)
(1

)
dU dW =
dz F dy F dx F r d F dW
z y x
+ + = =

c
c
=
c
c
=
c
c
=
z
U
F
y
U
F
x
U
F
z
y
x

Componentele fortelor conservative pe axele de

coordonate sunt egale cu derivatele partiale
luate cu semn schimbat ale energiei potentiale in
raport cu coordonatele. Exista o relatie directa
intre forte si energie potentiala. Fortele deriva din
energia potentiala precum campul deriva din
potential.

c
c
=

c
c
=

c
c
=
k
z
U
F
j
y
U
F
i
x
U
F
z
y
x

U k
z
j
y
i
x
k
z
U
j
y
U
i
x
U
k F j F i F F
z y x
|
|
.
|

\
|

c
c
+
c
c
+
c
c
=
=
|
|
.
|

\
|

c
c
+
c
c
+
c
c
= + + =

k
z
j
y
i
x
grad

c
c
+
c
c
+
c
c
V (operatorul gradient - grad)
(4)
Din (3) si (4), tinand cont de (1

) obtinem:
V - marime vectoriala
- operatorul se aplica unei functii scalare
U gradU F V = =

Fortele campului sunt egale cu gradientul energiei potentiale.

r
U
U F

c
c
= V =
Energia potentiala in camp gravitational
mg F
F
F
z
y
x
=
=
=
0
0
z
U
mg
c
c
=
Energia potentiala va depinde numai de axa z deoarece componentele pe
y si z sunt nule.
} }
=
=
U
U
z
mgdz dU
0 0
0
mgh mgz U = =
Energia mecanica a particulei
F
c
forte conservative
F
n
forte neconservative
n c
F F F

+ =
n c c
dW dW dE + =
In camp conservativ dU dW
c
=
n c
dW dU dE = +
n c
dW U E d = + ) (
U E E
c
+ = - energia mecanica totala a particului in camp
n
dW dE =

n
W E E =
1 2
Variatia energiei mecanice a particulei intre doua pozitii 1 si 2 este egala
cu lucrul mecanic al fortelor neconservatine.

v

n
n
F
dt
dW
dt
dE
= =
Derivata energiei mecanice a particulei in raport cu timpul este egala cu
puterea fortelor neconservative.
Conservarea energiei mecanice a particulei
- valabila in SRI
0 =
n
F
0 = dE
}
=
2
1
0 dE const E E = =
2 1
const U E E
c
= + =
const r U
m
= + ) (
2
v
2

In lipsa fortelor neconservative (sau in camp conservativ de forte) energia

mecanica a particulei de conserva.