Sunteți pe pagina 1din 8

Obiceiul traditional romanesc Paparuda reprezinta denumirea cea mai raspandita a ritului magic de provocare a ploilor aducatoare de belsug1,

practicat pe timp de seceta, si ocupa un loc distinct intre obiceiurile agrare in desfasurarea carora apa joaca un rol de prim ordin. Pe langa forma romaneasca, Paparuda (papaluga, paparuga, papalugara, peperuia, pipiruda, babaluda, matahula, papalunga, babaruta, babaruga, dodoloaie), si cea aromana, Pirpiruna, este inatalnita forma bulgara Perperuda (obicei bulgar in timp de seceta) si, totodata, se gasesc consemnate, dialectal, formele sarbo-croate Perperuna, Perepuna, Peperuna si slavonul prporuse. !escrisa mai intai de !imitrie "antemir, in !escriptio #oldaviae$, ea a fost inregistrata mai ales incepand cu a doua jumatate a secolului al %&%-lea, asadar dupa un secol si jumatate de la prima ei atestare la noi. Paparuda a fost atestata in toate provinciile tarii noastre, e'ceptie facand (ucovina si #aramuresul. )a apare si la romanii* din (anatul jugoslav si la cei din +ngaria, precum si in toata #oldova. !upa cum apare in descrierea facuta de "antemir, in spatiul sud-est european, inclusiv la romani, forma initiala a fost practicata de copii, dintre care o fata aflata la varsta puritatii rituale indeplinea rolul principal. ,oate celelalte forme, in care alaiul cuprinde si persoane ce au depasit conditia puritatii rituale sau cele al caror protagonist principal este de se' masculin sunt ulterioare sau degradate (in special cele practicate de tigani si care anunta de altfel din timp disparitia iminenta a obiceiului) sau forme contaminate cu elemente apartinatoare altor obiceiuri, rituri si practici populare. Paparuda este, la origine, o straveche creatie mitica ce imbina in continutul ei elemente magice si religioase, si ea nu poate fi confundata cu acele rituri marunte contra secetei. !e pilda, dezlegarea ploii cu toporul, cu trei lacate pe care le incuie mereu si le descuie in apa, cu un bat de alun cu care s-a scos o broasca din gura unui sarpe etc. - .rajile acestea,
1

&on /hinoiu, 100-. 1e "alendrier populaire. #ort et rennaissance annuelle des divinites. Ethnologie franaise -, $. pag *23 /. !em, ,eodorescu, Poesii populare romne, 144-, p. 04 $ !imitrie "antemir, Descriptio Moldavae * &vanic5a /eorgieva, Balgarska narodna mitologija, 6ofia7 &zdatelstvo nau5a i iz5ustvo, 100$, pag. $ .ictor 8ernbach, Dicionar de mitologie general, )ditura 9lbatros, (ucureti, 104$, p. 1*-

cu radacini in preistorie, au fost intalnite atat la popoarele europene civilizate, cat si la triburile inapoiate din 9frica, si sunt foarte interesante, dar nu pot fi confundate cu obiceiul nostru. 9semenea "aloianului, 6angeorzului si !ragaicei, Paparuda a fost la origine un rit de etapa, care se oficia la data fi'a. "at priveste data la care avea loc aceasta, parerile specialistilor sunt foarte diferite: mai frecvent apare a treia joi dupa Pasti, dar, alaturi de aceasta apare si prima si a patra, a cincea si chiar a noua joi dupa Pasti. ;aptul nu ne surprinde daca avem in vedere ca, pe langa schimbarile pe care le-a suferit calendarul oficial in cursul timpului, insasi data la care cade sarbatoarea Pastelui variaza de la un an la altul, cu diferente ce ajung pana la patru-cinci saptamani.9vem de-a face cu o manifestare de magie publica si colectiva, si anume cu o magie prin analogie, pornind de la principiul, intalnit in mentalitatea arhaica, conform caruia imitarea ploii era suficienta pentru producerea ei. Prin <ltenia, in drumul ei de-a lungul satului, protagonista obiceiului se straduia sa stropeasca cu apa mai cu seama femeile insarcinate. Prin =unedoara protagonista purta uneori cu ea o cruce din cimitir, care se arunca apoi pe apa. Paparuda reprezenta o zeitate, de vreme ce in calendarul popular i s-a consacrat o zi anumita asemenea sfintilor7 ziua de Paparuda, care e o zi sfanta, in care, ca si in celelalte sarbatori, nu se lucra. "a personaj sfant ea aparea sub urmatoarele nume7 o sfanta care diriguieste ploile,un sfant diriguitor al ploilor, zeita ploilor, datatoarea de ploaie, sau o femeie care umbla cu ploile.> !rept dovada in acest sens stau unele din formulele de invocatie prezente in cantecul Paparudei7 Paparuda, ruda ? .ino de ne uda, Paparuda, Paparuda ? 6ai in sus si sai in jos, ? 6ai in sus ca norii ? 6i dezleaga ploili sau si descuie ploile sau 6parge norii, urneste norii sau !ie papadie ? 6pune-i ploii ca sa vie etc.2 Paparuda prezinta asemanari si cu alte obiceiuri, cum sunt colindatul, "alusul. "a si in cazul acestora, alaiul colinda pe ulitele satului, oprindu-se in fata tuturor gospodariilor si intrind chiar in curtile acestora, dupa ce uneori se cerea permisiunea gazdei. 6e credea, ca si in cazul colindatului si "alusului ca la casa la care vor merge ele @paparudeleA ii va merge bine in acel an, iar la care nu, ii va merge rau.4

> 2

.ictor 8ernbach , ibidem .ictor 8ernbach, ibidem 4 .ictor 8ernbach, ibidem

Paparudele primeau daruri, asemenea colindatorilor, intre care oua, ca si in obiceiul 6angeorzul. +neori darurile erau cerute prin insusi te'tul poetic, ca si in cazul colindelor7 6-o olcuta noua, ? !a-ne, nana, noua, ((ihor), "-o galeata noua, ? "-o mana de oua (=arghita) sau (abalugaB ? !oua oaua ? 6i-o placinta ? 6-on tier de carne fripta ("ampia ,ransilvaniei). "a si in colinde, in incheierea desfasurarii obiceiului se e'primau urari7 6tapana sa traiasca, ? 6a le stapaneascaB (<ltenia, #untenia), "e-i in casa sa traiasca, ? "e-i afara izvorasca (<ltenia).0 Citualul, avDnd o datE tradiionalE fi'E (mari Fn a treia sEptEmDnE post-pascalE, dar i ori de cDte ori e secetE prelungitE, Fn iunie i iulie), este magic, aparinDnd tipologiei cultelor agrare i cu totul deosebit de vrEjile practicate de cErEmidari i solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii7 Fn timp de secetE, tinere fete e'ecutE Gocul Paparudelor, ca figurante ale unui dans rudimentar, Fn fuste simbolice de frunzare: concomitent, femeile din sat le stropesc cu gElei de apE. +neori e o singurE PaparudE H o figurantE sub zece ani7 IJn vremea verii, cDnd semEnEturile sunt primejduite de secetE, oamenii de la ar !mbrac o copil mai mic de "# ani cu o cama fcut din frunze de copaci i buruieni$ %oate celelalte copile o urmeaz i se duc jucnd i cntnd prin !mprejurimi& iar oriunde sosesc babele au obiceiul de le toarn apa rece !n cap$ 'ntecul pe care(l cnt este alctuit cam aa) Papalugo suie(te la cer deschide(i por ile trimite de acolo ploaia aici ca s creasc bine secara graul meiul i altele*+ Etimologie Pe lDngE forma romDneascE, Paparud, i cea aromDnE, Pirpiruna, este FnregistratE forma bulgarE Perperuda (obicei bulgar Fn timp de secetE) 13 i, totodatE, se gEsesc consemnate, dialectal, formele sDrbo-croate Perperuna, Perepuna, Peperuna i slavonul prporu,e.11 "u privire la etimologia formelor bulgare i sDrbo-croate, /ieKsztor FnclinE sE e'plice cuvDntul ca derivat din teonimul (nomen dei) Perun, Fn opinia sa, peperudele fiind Lcu
0

.ictor 8ernbach, ibidem &vanic5a /eorgieva -p$cit, pag. $$ 11 !amjan G.<vsec, .lovanska mitologija in verovanje, 1jubljana7 !omus, 1001, paginile 123 i 01
13

siguranL (zapeMne) tovarele lui PerunL.1 <vsec, pe de altE parte, avanseaza ipoteza cE ar putea fi e'plicate prin latinul papilio, italianul parpaglione, Lfluture cap-demortL.1$/eorgieva,1* dei nu respinge ferm e'plicaia prin teonimul Perun, admite cE forma bulgarE ar putea fi un relict preslav, tracic, dintr-o rEdEcinE per-. Jn limbile slave, 6orin Paliga FntErete ipoteza relictului tracic, considerDnd cE Lacesta pare a fi drumul unei e/plicaii plauzibileL1- i comparDnd formele menionate anterior cu numele personal trac Paparion, considerat Fnrudit (prin reduplicare) cu teonimul trac Papas, teonim amintit i de !ecev drept Lepitet al lui 0eus i al lui 1ttis 2divinitate trac 31>. 9stfel, sensul strEvechi al cuvDntului nu poate fi reconstituit. "u toate acestea, Paliga este de pErere cE atestarea unui antroponim tracic Fnrudit cu un epitet din sfera mitologicului aratE cE formele Peperuda, Paparuda (cu unele variante dialectale) trebuie e'plicate, mai degraba, ca relict tracic, nu ca derivat din nomen dei Perun. Pe lDnga atestarea formei trace Paparion, un alt argument Fn favoarea ipotezei originii tracice este i raspDndirea formelor doar la slavii de sud i Fn romDnE, respectiv Fn areale cu o importantE influenE tracE ori traco-dacE. "ultul zeiei !odola Fn mitologia sud-slavE aratE multe aspecte similare cu pEpEruda. Jn riturile se participau fete tinere de 1 -1> de ani (LdodolitsKL) Fnpodobite cu flori. 9re legEturi nordice din mitologia est-slavE. &poteza originii tracice este bazatE numai de o etimologie ipoteticE i nu de rEspDndirea riturilor asemEnEtoare. !e luat Fn considerare este i Fnrudirea termenului cu cuvDntul LrudarL (slava LrudaL) postpus termenului LpapaL (tata)(tatEl aducEtor de ploaie).12

Sensul mistic al ritualului

/ieKsztor, loc citat anterior <vsec, loc citat anterior 1* loc. citat anterior 16orin Paliga, 4nfluene romane i preromane Fn limbile slave de sud Ediia a 44(a electronic Bucure ti 5##6 pag$ 7# 1> !. !ecev, Die thrakischen .prachreste, .iena7 C.#. Cohrer, 10-27 $--H$-> 12 6orin Paliga, -p$cit$ p.*1$

Nuditatea Paparudei e menitE sa evoce puritatea genuinE a naturii Fnsufle ite, gata de a fi fecundatE (8lia de cEtre 'er, prin mijlocirea spermei ceretiH ploaia). #ircea )liade e'plicE nuditatea paparudelor recurgDnd la omologarea actului agricol cu cel se/ual, omologare binecunoscutE Fn istoria religiilor7 I6eminele sunt !ngropate !n pmnt 9 pmntul este !nchipuit ca o mare matrice !n care rodesc tot felul de germeni$ Pm!ntul devine a adar el !nsui femeie$ 8estul semntorului capt semnificaii oculte& este un gest generator i plugul 2la !nceput un simplu par ascu it3 devine emblem falic$ Dar pmntul rmne neroditor fr ploaie& femeia teluric trebuie fecundat prin furtuna cereasc$ 4ar ploaia (amnuntul acesta a fost observat din cele dinti timpuri( este !n strns legtur cu :una i ritmurile lunare$ ;itmuri care stpnesc nenumrate niveluri cosmice) mrile i ploile creterea vegetalelor femeia$ :una <unific+ <totalizeaz+ niveluri cosmice aparent deosebite) apele ploile viaa vegetal femeia etc$ Este de la sine !neles deci c !ntr(o societate agricol !n care soarta omului st att de strns legat de ploaie femeia are !n puterea ei secretele vieii i ale morii$ Participnd singur la magia :unii ea singur poate conjura ploaia cci virtuile acvatice numai ea le !nelege$ De aceea !n toate ritualurile agricole de aducere a ploii iau parte e/clusiv femeile 2paparudele etc$3$ =n fa a secetei care amenin nuditatea ritual a femeii are o valoare magic) paprudele goale atrag pe marele brbat sideral$+14 Paparuda (Ppluga) este o veche divinitate localE din mitologia romDneascE, probabil preromDnE, a ploii fertilizante, invocatE de grupuri de femei pe timp de secetE i redusE cu timpul la o schemE de ritual.

Ritualul conservat de folclor

14

#ircea )liade, Mitul ;eintegrrii, )ditura =umanitas, (ucureti, 33$, pag. 12-14

Jntr-o variantE caracteristicE a folclorului, Fn care este conservat mitul Paparudei, invocaia magicE e adresatE direct Paparudei ca unei zeie7 PaparudE, rudE? vino de te udE? ca sE cadE ploile? cu gEleile,? paparudele? sE dea porumburile? cDt gardurile10 Citualul, avDnd o datE tradiionalE fi'E (mari Fn a treia sEptEmDnE post-pascalE, dar i ori de cDte ori e secetE prelungitE, Fn iunie i iulie), este magic, aparinDnd tipologiei cultelor agrare i cu totul deosebit de vrEjile practicate de cErEmidari i solomonari pentru legarea sau dezlegarea ploii7 Fn timp de secetE, tinere fete e'ecutE >ocul Paparudelor, ca figurante ale unui dans rudimentar, Fn fuste simbolice de frunzare: concomitent, femeile din sat le stropesc cu gElei de apE. +neori e o singurE PaparudE - o figurantE sub zece ani7 IJn vremea verii, cDnd semEnEturile sunt primejduite de secetE, oamenii de la arE FmbracE o copilE mai micE de 13 ani cu o camaE fEcutE din frunze de copaci i buruieni. ,oate celelalte copile o urmeazE i se duc jucDnd i cDntDnd prin Fmprejurimi: iar oriunde sosesc, babele au obiceiul de le toarnE apa rece Fn cap. "Dntecul pe care-l cDntE este alcEtuit cam aa7 Papalugo, suie-te la cer, deschide-i porile, trimite de acolo ploaia aici, ca sE creascE bine secara, graul, meiul i alteleB 3 Paparuda este denumirea cea mai rEspDnditE a ritului magic de provocarea a ploii, practicat pe timp de secetE. Gocul este practicat Fn a treia joi dupE Cusalii: poate FnsE avea loc i Fn orice zi de varE, dupE o secetE prelungitE. )ste jucat de fete tinere, mai rar i de bEiei, sub 1* ani. 9laiul e alcEtuit dintr-un numEr variabil de personaje, dintre care cel pu in una-douE trebuie sE fie mascate. 9cestea sunt dezbrEcate i apoi FnfEurate Fn frunze si ghirlande de boz (brusture, fag, stejar, alun). /luga de boz era legatE deasupra capului cu cotoarele Fn sus i acoperea tot corpul ca un con de verdeaE. CEmurelele erau Fmpestriate cu panglici roii, cu salbe de firfirici. "ortegiul umbla prin sat de la o casE la alta, i Fn curte, Fnsoitoarele cDntE un cDntec ritual, bEtDnd din palme, iar paparuda joacE un dans sEltEre. Paparuda invocE onomatopeic ploaia prin dans, prin bEtEi din palme, prin plesnetul degetelor, prin rEpEitul tobelor improvizate din tigEi, dar mai ales prin ritmul si con inutul te'tului magic7 Paparud(rud ? vino de ne ud ? cu galeata(leata ? peste toata ceata& ? cu ciubrul 9brul ? peste tot poporul$ ? D(ne Doamne cheile ? s descuiem cerurile ? s

10 3

/. !em. ,eodorescu -p$cit. p. 11 !imitrie "antemir, -p$cit.

porneasc ploile ? s curg iroaiele ? s umple praiele$ ? @ai ploi hai* ? ud pmnturile ? s creasc grnele ? mari ct porumbele$ ? @ai ploi hai* Jn timpul jocului sau dupE terminarea lui este obligatorie udarea cu apE a paparudei, ori a Fntregului alai. Pentru dansul lor sunt rEsplEti i prin daruri rituale ce semnificE abunden a i belugul7 ouE, mElai, grDu, ca, lapte, colaci, fructe, bani, etc., uneori i haine vechi ceea ce leagE obiceiul de cultul morilor. !upE ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele merg la o apE curgEtoare, aprind paie pe apE, apoi Fi aruncE pe apE i vemintele din frunze. .ariante 1. PaparudE, rudE, .ino de ne udE: PaparudE, rudE, .ino de ne udE: "a sE-nceapE ploaie, 6E curgE iroaie "u gEleata, leata Peste toatE zloata7 +nde dE cu maiul, 6E creascE mElaiul, +nde dE cu sapa 6E curgE cu apa. =ai, "atrino sE sErim, Paparudele, "E tii iarna ce pEim, Paparudele, "a pasErea prin copaci, Paparudele, Ploaie multE sE faci, Paparudele.

. Paparuda, ruda +da cu copiOa "a sa creasca viOa 6aie-n sus si uda +da cu galeata "a sa creasca roada +da cu ulciorul 6a creasca feciorul +da cu canita 6a creasca fetita

6ilvia ai aici Note doar ca sa verifici &on /hinoiu, 100-. 1e "alendrier populaire. #ort et rennaissance annuelle des divinites. Ethnologie franaise -, $. pag *23 /. !em. ,eodorescu, Poesii populare romne, 144!imitrie "antemir, Descriptio Moldavae /eorgieva, &vanic5a, Balgarska narodna mitologija, 6ofia7 &zdatelstvo nau5a i iz5ustvo, 100$, pag. $ - $$ <vsec, !amjan G, .lovanska mitologija in verovanje, 1jubljana7 !omus, 1001, paginile 123 i 01 6orin Paliga, 4nfluene romane i preromane Fn limbile slave de sud Ediia a 44(a electronic Bucureti 5##6 pag$ 7# !. !ecev, Die thrakischen .prachreste, .iena7 C.#. Cohrer, 10-27 $--H$-> .ictor 8ernbach, Dicionar de mitologie general, )ditura 9lbatros, (ucureti, 104$ #ircea )liade, Mitul ;eintegrrii, )ditura =umanitas, (ucureti, 33$, pag. 12-14