Sunteți pe pagina 1din 329

Biografia lui HENRI-IRENEE MARROU nu are nimic spectaculos. Se reduce la o list! de titluri academice" de func#ii $tiin#ifice" precum $i la lucr!

rile pu%licate" re&ultat al cercet!rilor 'ntreprinse de-a lungul unei (ie#i 'ntregi $i care au marcat puncte de reper 'n domeniile respecti(e. S-a n!scut la Marsilia" 'n )*+," ca fiu al unui modest muncitor tipograf" -ouis Marrou. 'n 'nsoritul $i str!(ec.iul port mediteranean $i-a f!cut studiile liceale/ a a%sol(it coala Normal Superioar de la 0aris" apoi" ca %ursier" a urmat $i cursurile colii Franceze de la Roma" a1ung'nd s! cumule&e astfel titlurile de licen#iat 'n istorie $i geografie $i doctor 'n litere. 2up! anii de 'n(!#!tur!" H.-I. Marrou a considerat c! este de datoria lui s! 'mp!rt!$easc! $i altora" mai tineri" te&aurul de cuno$tin#e acumulat 'n diferite $coli pe care le-a frec(entat. 'n )*34" este numit" prin concurs" profesor lalnstitutul Francez din Neapole/ 'n )*35" ocup! un post de profesor la Uni(ersitatea din 6airo. Aici" 'ncepe temeinice studii de literatur! medie(al! ara%!" al c!ror ecou 'l (om reg!si $i 'n (olumul de fa#!. 'ntre anii )*37-l*,8" mai func#ionea&!" f'nd pe r'nd" la 9acult!#ile de -itere din Nanc:" Montpellier" -:on. ;imp de trei decenii" din )*,8 p'n! 'n )*58" doi ani 'naintea mor#ii sale" (a preda Istoria cre$tinismului la 0aris" la Sor%ona. 0rima sa lucrare mai important! apare 'n )*3,< Fondements d'une culture chretienne (Bazele unei culturi cretine). 0aralel cu preocup!rile didactice" H.-I. Marrou '$i continu! cercet!rile 'n domeniul mu&icii. A$a c!" opt ani mai t'r&iu" pu%lic! Trite de la musiqug.selon l'esprit de Saint ugustin (Tratatul despre muzic !n spiritul S"intului ugustin)# iar" 'n )*,," $e $i%re des &hansons ou 'ntroduction ( la connaissance de la chanson populaire "rangaise (&arte despre c!ntece sau 'ntroducere !n studiul c!ntecului popular "rancez). 0rimele trei scrieri pe care le-am men#ionat au fost semnate )enri *a%enson# pseudonim pe care Marrou 'l folose$te pentru moti(e e=plicate de el 'nsu$i 'n prefa#a acestei c!r#i. -ista operelor sale se (a 'm%og!#i cu alte lucr!ri (aloroase" do(edind c't de (ast este ori&ontul spiritual al acestui sa(ant/ amintim c'te(a dintre ele< $' m+i%alence du temps de l'histoire chez Saint ugustin (&aracterul am+i%alent al timpului istoric la S"!ntul ugustin), Saint ugustin et la "in de la culture antique (S"!ntul ugustin si s"iritul culturii antice)/ Nou%elle )istoire de -.glise (/ nou istorie a Bisericii) / .tudes sur 'es scenes de la %ie intellectuelle "igurant sur 'es monuments "uneraires romains (Studii asupra scenelor de pe monumentele "unerare romane prezent!nd %ia0a intelectual), )istoire de l'education dans l' ntiquite ('storia educa0iei !n ntichitate), *e la connaissance historique (*espre tiin0a istoriei), Saint ugustin et -augustinisme (S"!ntul ugustin i augustinismul), Theologie de l'histoire (Teologia istoriei). >aloarea muncii neo%osite a eruditului a fost de mult recunoscut! pe plan interna#ional. 6eea ce a f!cut ca" 'n mod firesc" H.-I. Marrou s! onore&e cu acti(itatea sa $i o serie de institu#ii de cultur! france&e $i str!ine al c!ror mem%ru acti( a fost. 0rintre acestea" se num!r! Academia 9rance&!" Institutul Ar.eologic ?erman" Academia 0ontifical! Roman!" Academia Britanic!" Academia Ba(are&!" Academia Olande&! de @tiin#e" Academia 2ei -incei din Roma. A mai fost mem%ru al Societ!#ii pentru prietenia iudeo-cre$tin!" mem%ru al Academiei 6.arles 6ros $i pre$edinte al Institutului @tiin#ific 9ranco-6anadian. A a(ut" de asemenea" o %ogat! acti(itate pu%licistic! at't 'n 9ran#a" c't $i 'n str!in!tate/ 'nc! din )*3," a fost criticul mu&ical titular al re(istei .sprit. 2e o modestie adeseori rele(at! de cei care l-au cunoscut" profesorul Henri-IreAnee Marrou a f!cut parte dintre acei cercet!tori pasiona#i care nu urm!resc o glorie facil!. 2ar studiile sale s-au 'nscris printre lucr!rile de referin#! 'n istoria mu&icii" a religiei" a culturii antice. @i putem ad!uga pe lista lucr!rilor sale de mare r!sunet si Tru+adurii. SORINA BER6ES6U

HENRI-IRENEE MARROU 0rofesor la Sor%ona

SFNTUL AUGUSTIN I SFRSITUL CULTURII ANTICE


;raducere de 2RA?AN S;OIANO>I6I
si

-U6IA BA-2

HUMANI;AS
BU6URE@;I 2ragan Stoiano(ici '$i e=prim! gratitudinea fa#! de Ministerul 6ulturii $i 9rancofoniei din 9ran#a pentru posi%ilitatea pe care i-a oferit-o de a efectua 'n anul )**, un stagiu de dou! luni 'n 9ran#a 'n (ederea reali&!rii acestei traduceri. Mul#ume$te de asemenea 0!rin#ilor Billem $i Ange de la 6omunitatea augustinian! din 0aris pentru prietenia $i spri1inul pe care i le-au acordat legat de aceast! munc!.

IOHANNAE 6ONI>?I O0;IMAE 2.2.2.


Sf'ntul Augustin" Soliloc%ii I" )+ C)5D EF-." (oi. GGGII" c. 757" r. 33 6operta IOANA 2RA?OMIRES6U MAR2ARE

2RA?AN S;OIANO>I6I a tradus" din lim%a france&!" de la p. 5 la p. ,3, $i de la p. ,H5 la p. 84). -U6IA BA-2 a tradus" din lim%a france&!" de la p. ,35 la p. ,H8/ de asemenea" a reali&at transpunerea 'n lim%a romIn! a termenilor" e=presiilor $i citatelor din lim%ile latin! $i elin! - 'n ca&ul 'n care ace$tia nu s'nt tradu$i e=plicit 'n te=tul 'nsu$i al lui Marrou. HENRI-IRENEE MARROU S 'NT 121ST'N .T $ F'N *. $ &1$T13. NT'41. J Editions E. de Boccard" 0aris" )*73 J Humanitas" )**5" pentru pre&enta (ersiune romIneasc! ISBN *53-47-+5),-7

Introducere
I. 0ro%lema decaden#ei $i a sf'r$itului ci(ili&a#iei antice m-a atras" dup! at'#ia al#ii" $i pe mine. Istoricul care se preg!te$te s! a%orde&e studiul lumii romane din perioada care 'ncepe cu sf'r$itul secolului al III-lea d. 6r. tre%uie s! re&ol(e o c.estiune preliminar! K aceea a perspecti(ei 'n care s!-$i oriente&e cercetarea. 2eoarece e (or%a de o epoc! ce nu face parte dintre cele care s-au impus 'ntotdeauna aten#iei prin interesul lor intrinsec" prin grandoarea reali&!rilor lor. 2intru 'nceput )" ea nu e studiat! at't pentru sine 'ns!$i" c't 'n (ederea determin!rii locului pe care-l ocupa 'n e(olu#ia omenirii" a rolului pe care l-a 1ucat 'n mersul istoriei. A(em de a face aici cu dou! puncte de (edere opuse< putem pri(i aceast! epoc! fie ca sf'r$it al lumii antice " fie ca 'nceput al E(ului Mediu . Epoca imperial! t'r&ie i se 'nf!#i$ea&! istoricului Antic.it!#ii 'n primul r'nd ca epoc! a decaden#ei" 'n care asist! la agonia lent!" la descompunerea progresi(! a acelei ci(ili&a#ii antice pe care a 'n(!#at s-o cunoasc! $i s-o iu%easc! urm!rindu-i istoria de-a lungul at'tor secole" de la 'ndep!rtatele-i origini p'n! la 'nfloritoarea-i maturitate. Iu%itorul artei antice" pentru care sculptura se define$te mai 'nt'i prin 9idias" nu (a (edea dec't st'ng!cie $i %ar%arie 'n c.ipurile colosale de 'mp!ra#i din (remea unor 6onstantin ori ;eodosiu. Umanistul ce s-a .r!nit din te=tele lui 6icero (a aprecia c! un 0liniu cel ;'n!r apar#ine de1a ('rstei de argint / ce mai poate g'ndi" atunci" c'nd a1unge la S:mmac.us" iar apoi la Sidonius ApollinarisL Aceste nume 1alonea&!" 'n oc.ii s!i" un proces de degradare continu!. 0unctul acesta de (edere" care a dominat mult! (reme $i care continu! s! se pre&inte 'n c.ip firesc spiritului" a1unge s! plase&e epoca de care ne ocup!m 'ntr-o lumin! foarte defa(ora%il!< %!tr'ne#e" decrepitudine" lumin! ce se stinge... Interesul ei pare a nu fi dec't unul negati(. Istoricul E(ului Mediu ne in(it! s! punem pro%lema cu totul altfel. El constat! c! ci(ili&a#ia medie(al! nu este autonom!/ 'n mare m!sur!" ea nu
)

*intru !nceput# pentru c!" %ine'n#eles" pe m!sura ad'ncirii acestui studiu" cunosc'nd mai 'ndeaproape lucrurile $i oamenii acestei epoci" a1ungi s! li te ata$e&i" s! le recuno$ti un interes $i o (aloare proprii. Eu 'nsumi" dup! ce am petrecut (reo &ece ani 'n to(!r!$ia lor" m! simt plin de 'n#elegere" simpatie" c'teodat! c.iar de entu&iasm pentru ace$ti litera#i ai decaden#ei M E ceea ce se 'nt'mpl! oric!rui specialist< nu e=ist! pro%lem! care" dup! o suficient! aprofundare" s! nu de(in! i&(or de pl!cere intelectual! pentru cel ce a ales-o. ;re%uie doar s! nu ca&i prad! am!girii $i s!-#i aminte$ti la timp de sarcasmele lui Niet&sc.e la adresa celor numi#i de el sectarii spiritului ... 7 S9FN;U- AU?US;IN @I S9FR@I;U- 6U-;URII AN;I6E

face dec't s! continue $i s! preia Ctransform'nd-o" desigurD mo$tenirea ci(ili&a#iei antice. 9ie c! e (or%a de e(olu#ie sau de rena$tere" c'nd cercete&i o%'r$iile di(erselor aspecte ale ci(ili&a#iei medie(ale" nu le (ei descoperi" cel mai adesea" 'n Antic.itatea clasic!" ci 'n ci(ili&a#ia epocii t'r&ii. 0'n! 'n secolul al GlII-lea" dasc!lul g'nditorilor scolastici nu este Aristotel cel din (eacul al I>-lea '. 6r." ci K deose%irea nu e ne'nsemnat! K Aristotelul lui Boet.ius $i" mai mult dec't el" Sf'ntul Augustin. Iar c'nd" 'n secolul al Gll-lea" 1uri$tii din Bologna redescoper! dreptul roman" nu la ?aius 'l redescoper!" ci la Iustinian. 0ri(it! 'ntr-o asemenea lumin!" Antic.itatea t'r&ie nu se mai 'nf!#i$ea&! su% c.ipul mor#ii" ci su% aspectul leg!turii cu o nou! 'nflorire a (ie#ii. 9ormele particulare pe care le 'm%rac! atunci di(ersele elemente ale ci(ili&a#iei nu mai tre%uie pri(ite doar ca modalit!#i ale unui proces de dispari#ie" ci ca germeni din care porne$te de&(oltarea unor organisme noi. 2ecaden#a nu este numai sclero&! $i 'm%!tr'nire" ci totodat! condi#ia unei metamorfo&e... Acest punct de (edere este %ine'n#eles singurul care 'ng!duie istoricului s! 'nf!#i$e&e 'n mod adec(at epoca de care ne ocup!m. 2e %un! seam!" studiul ei nu tre%uie separat de cel al (eacurilor de dinainte" pentru c! numai cunoa$terea originilor ei clasice poate s-o e=plice. N-o putem 'ns! 'n#elege pe deplin $i nu putem determina rolul pe care l-a 1ucat 'n istorie dec't lu'nd aminte la ceea ce a(ea s!-i urme&e $i referindu-ne ne'ncetat la reali&!rile E(ului de Mi1loc. Ideea nu este nou!4/ mi se pare 'ns! c! fecunditatea ei este deocamdat! departe de a fi epui&at!. Ne'ndoielnic" o seam! de lucr!ri remarca%ile au contri%uit de1a la 'n(ederarea interesului pe care 'l

pre&int! anumite aspecte


4

S! ne e=plicit!m postulatele< aceast! idee se spri1in! pe con(ingerea c! E(ul Mediu repre&int! prin el 'nsu$i o reu$it! " o form! de ci(ili&a#ie remarca%il!" demn! de interes. Efortul de a sta%ili tr!s!turile specifice ale artei romane din epoca imperial! t'r&ie Ccum au 'ncercat at'#ia istorici" 'ncep'nd cu RieglD ar fi lipsit de sens" sau aproape" dac! arta %i&antin!" care o continu!" n-ar fi de(enit pentru noi o realitate (ie" un ansam%lu de reali&!ri c!rora le acord!m o mare (aloare. ;re%uie constatat c! progresele cercet!rii istorice duc la spargerea cadrului tradi#ional< Antic.itate" E( Mediu... Acest din urm! termen a de(enit impropriu. El p!rea normal 'ntr-o (reme c'nd ad1ecti(ele gotic sau %i&antin erau 'nc!rcate de 'ntregul dispre# manifestat fa#! de aceste (eacuri de 'ntuneric" c'nd E(ul Mediu nu era 'n#eles dec't ca o lung! tran&i#ie 'ntre Antic.itate $i Rena$tere. Ast!&i" nimeni nu contest! c! icoanele din No(gorod sau (itraliile din 6.artres repre&int! reu$ite la fel de frumoase ca 0artenonul sau frescele din 6apela Si=tin!. 2rept urmare" ci(ili&a#ia Europei cre$tine se impune aten#iei cu o autoritate proprie. Rolul de E( Mediu re(ine mai degra%! (eacurilor de decaden#!. '$i face loc ideea Ccare se dega1! de altminteri din toate scrierile lui 0irenne" ca $i din str!lucitele eseuri ale lui 6.r. 2aNsonD c! .otarul dintre Antic.itatea clasic! $i E(ul de Mi1loc nu-l marc.ea&! in(a&iile %ar%are" ca printr-o ruptur! %rusc!" ci c!" dimpotri(!" tre%uie recunoscut! autonomia unei lungi perioade de tran&i#ie" al c!rei 'nceput s-ar cu(eni plasat 'n cri&a din secolul al III-lea $i 'n restaura#ia diocle#ian!" iar 'nc.eierea" la sf'r$itul secolului al >UI-lea" o dat! cu rena$terea carolingian!. IN;RO2U6ERE *

ale acestei ci(ili&a#ii romane t'r&ii. 2e la 9ustei de 6oulanges la Rosto(#e(" s-au depus multe str!danii pe linia dega1!rii tr!s!turilor originale ale structurilor sociale proprii perioadei imperiale t'r&ii $i a identific!rii tuturor elementelor ei care pre(estesc de1a regimul feudal< cum preg!te$te colonatul io%!gia etc. 'n mai toate domeniile" s-au putut face cercet!ri analoge< astfel" pe plan religios" (aloroasele studii ale lui 2olger pun 'n lumin! tot ceea ce cre$tinismul (&hristentum) datorea&! Antic.it!#ii ( nti5e) K 'n fapt" cel mai adesea" Antic.it!#ii t'r&ii (Sp(tcmti5e). 2e$i nici unul dintre aceste filoane nu este 'n prag de epui&are" m-am sim#it 'ndemnat s! aleg spre cercetare un alt domeniu" poate mai pu#in e=plorat< cel al (ie#ii intelectuale. Mai precis" mi-am propus s! deslu$esc 'n ce consta acti(itatea inteligen#ei pentru un om de la sf'r$itul Antic.it!#ii. 6e idee '$i f!cea acesta despre eaL 6e ideal c!uta s! 'nf!ptuiasc! prin eaL 2e ce anume elemente dispunea pentru aceastaL 6e fel de studii f!cuse" ce forma#ie c!p!taseL 0ractic" 'n ce consta (ia#a spiritului pentru un om de atunci" ce scop urm!rea" care-i erau metodele" te.nicaL 'ntr-un cu('nt" ce anume repre&enta pentru el ceea ce numim ast!&i cultur6 'n#elegem destul de %ine ce 'nsemna cultura $i prin ce se distingea omul culti(at 'n oc.ii unui contemporan al lui Aristotel" al lui 6icero sau al lui A%aelard ori 2ante. Mi s-a p!rut c! aceste lucruri nu s'nt 'n#elese la fel de clar 'n ca&ul unui om din secolele al I>-lea sau al >-lea d. 6r. Am socotit c! ar putea fi util s! le preci&!m/ s! determin!m su% ce forme s-a transmis $i a supra(ie#uit p'n! la el tradi#ia antic!/ 'n ce m!sur! se puteau de1a sc.i#a la el cadrele (iitoarei culturi medie(ale. II. 'nainte de a merge mai departe" mi se pare util s! definesc clar ce anume 'n#eleg prin aceast! no#iune de cultur# dat fiind c! 'ntregul studiu de fa#! se (a spri1ini pe ea. Este (or%a" 'n fapt" de o idee ap!rut! recent 3" mult mai pu#in (ec.e dec't cu('ntul ce o desemnea&! ,< ela%orarea ei se 'nc.eie su% oc.ii no$tri" iar
3

Autorii mai (ec.i" 'n particular" nu au pus-o limpede 'n e(iden#!/ despre felul 'n care figurea&! 'n (oca%ularul lor< cf. nota A din Apendice" pp. ,35 $i urm. , Intrat 'n france&! pe cale sa(ant! 'n secolul al G>-lea CBloc." *ictionnaire et7molagique# s.%.)# termenul culture se plasea&! 'n prelungirea istoriei cu('ntului latinesc cultura Cpri(itor la acesta" cf. nota A" din Apendice pp. ,35-,3*D/ mult! (reme 'ns!" cu('ntul france& nu face dec't s!-l reproduc! pe cel latinesc" at't ca sens" c't $i ca form!. 0'n! $i 'n secolul al G>II-lea" e folosit 'n sens figurat" conform u&ului latinesc" doar cu un complement Ccultura artelor" cultura spirituluiD. Secolul al G>III-lea'l folose$te f!r! complement C>oltaire" >au(enarguesD" dar e 'nc! departe de a-i da 'ntreaga semnifica#ie pe care o posed! ast!&i. Ultimele fa&e ale acestei e(olu#ii s'nt 'nc! prea pu#in cunoscute Ccf. 9e%(re" &i%ilisation# pp. 35-37/ ;onnelat" id.# p. H)D. Engle&escul culture este apro=imati( ec.i(alent $i pare s! fi a(ut o istorie asem!n!toare Ccf. marele dic#ionar al lui Murra:" s.%.)/ cu('ntul german 8ultur# 'mprumutat din france&! 'n secolul al G>III-lea" a a(ut 'n sc.im% o de&(oltare autonom! $i desemnea&! 'n pre&ent un comple= de realit!#i destul de diferite Ccf. (alorosul studiu al Iui ;onnelat" id.# pp. Hl5*D. )+ S9FN;U- AU?US;IN @I S9FR@I;U- 6U-;URII AN;I6E

dic#ionarele noastre cele mai autori&ate n-au a(ut 'nc! timpul s! 'nregistre&e re&ultatul acestei e(olu#ii. 2esemn'nd la figurat cele ce #in de spirit" cu('ntul cultur cap!t! r'nd pe r'nd diferite accep#iuni" 'nrudite desigur $i 'n fond complementare" dar pe care anali&a tre%uie s! le separe. A$ distinge mai 'nt'i ceea ce s-ar putea numi cultur! 'n sens strict sau mai %ine &is cultura pregtitoare. Sensul acesta r!m'ne str'ns legat de metafora ini#ial!/ cultura este acti(itatea ce caut! s! confere inteligen#ei capacitatea de a rodi" acti(itate asem!n!toare aceleia pe care o face #!ranul care '$i lucrea&! p!m'ntul. No#iune foarte scolastic! 'nc!" str'ns legat! de cea de educa#ie/ instruc#ie" educare" formare" cultur! K

un lan# de concepte 'nrudite" cu limite destul de imprecise. Am putea caracteri&a 'n linii mari cultura ca fiind efortul de preg!tire a spiritului pentru a tr!i o (ia#! intelectual! adult!" normal!" %ogat!" fecund!... 2ar aceast! cultur! preg!titoare poate fi ea 'ns!$i 'n#eleas! 'n dou! feluri. E=ist!" pe de o parte" cultura 'n#eleas! 'n sens o%iecti(" per"ecti%# c'nd (i&!m 'n ea 'nainte de toate con#inutul. Ea ni se 'nf!#i$ea&! atunci ca un anumit %aga1 de cuno$tin#e sedimentat 'n spirit" ca un ansam%lu de materiale pe care acesta poate s! le reia $i s! le foloseasc! 'n (iitoare sinte&e Cca" %un!oar!" c'nd (or%im de o cultur! #ntins! $i %ogat! " de o cultur! enciclopedic! D. Alteori" dimpotri(!" cultura este luat! 'n sens su%iecti(" acti(" "ormal9 atunci ne g'ndim mai pu#in la con#inutul ei dec't la efortul" la gimnastica salutar! pe care ea le-a impus spiritului/ cultura ni se 'nf!#i$ea&! ca o instruire" un antrenament al func#iei intelectuale Cacesta e punctul de (edere din care pedagogii no$tri discut!" pri(itor la 'n(!#!m'ntul secundar" despre meritele comparate ale culturii $tiin#ifice $i ale celei literare D. Acestor dou! aspecte ale culturii preg!titoare li se opune ceea ce a$ numi cultura !n sens generalizat9 este o accep#iune pe care 'n lim%a france&! cu('ntul n-a do%'ndit-o dec't foarte recent 8. 6'nd (or%im despre e(olu#ia culturii antice " despre e=pansiunea culturii france&e " facem alu&ie nu doar la procedeele de formare a min#ii" ci $i" mai cu seam!" la tipul de (ia#! intelectual! al unui spirit pe deplin de&(oltat" la cadrele ei generale" la te.nica ei. 2e ast! dat!" cultura ne apare legat! nu de no#iunile de educa#ie" de instruc#ie" ci de cele de (ia#! a spiritului " de aspect intelectual al ci(ili&a#iei . 'n studiul pe care-l ela%or!m aici" am a(ut r'nd pe r'nd 'n (edere cultura su% fiecare dintre aceste aspecte diferite. A(eam" la drept (or%ind" tot interesul s! nu le separ. Studierea culturii preg!titoare f!r! rele(area leg!turii sale cu modul cum este 'ntre%uin#at!" cu scopul c!ruia i se su%ordonea&! ar fi 'nsemnat o diminuare considera%il! a interesului cercet!rii. 0e de alt! parte" domeniul culturii C'n sens generali&atD este at't de (ast" 'nc't anali&a
8

0oate K dar lucrul e greu de sta%ilit K su% influen#a termenului german 8ultur# ec.i(alent 'n linii mari cu france&ul ci%ilisation. IN;RO2U6ERE

))

lui risc! s! piard! orice coe&iune $i s! se transforme 'ntr-un in(entar al st!rii literelor" $tiin#elor $i artelor dintr-o epoc! dat!/ m-am str!duit s! impun de aceea curio&it!#ii mele limite mai 'nguste" nepier&'nd 'ns! niciodat! din (edere leg!tura tuturor acestor manifest!ri ale inteligen#ei cu (ia#a indi(idului" cu forma spiritului indi(idual a$a cum a fost modelat de o anume educa#ie. III. Am socotit c! studiul de fa#! (a c'$tiga 'n claritate $i preci&ie dac! (oi e=amina pro%lema general! a culturii decaden#ei antice 'n ca&ul particular al unei personalit!#i determinate" aleas! pentru (aloarea ei repre&entati(! O 'n spe#!" Sf'ntul Augustin" E ca&ul s! e=plic pe scurt moti(ele ce m-au condus la aceast! alegere. ;re%uia ales de la %un 'nceput 'ntre dou! domenii K grec $i latin. In E(ul Mediu" dou! ci(ili&a#ii autonome '$i 'mpart Europa cre$tin!" ariile lor fiind desp!r#ite de limita &onelor de influen#! ale celor dou! lim%i. 2istinc#ia dintre Occidentul latin $i Orientul %i&antin a ap!rut 'ns! foarte de timpuriu< pe t!r'mul lucrurilor ce #in de spirit" separarea se 'nc.eiase 'nc! de la finele Antic.it!#ii. 2ac! ci(ili&a#ia mediteranean! din primele dou! secole ale erei noastre poate fi descris! ca un tot a c!rui unitate profund! nu este pus! su% semnul 'ntre%!rii de di(ersit!#ile regionale Cfie ele $i ling(isticeD" e lucru sigur c! 'n perioada imperial! t'r&ie aceast! comunitate cultural! se destram! H< cele dou! 1um!t!#i ale imperiului e(oluea&! din acel moment separat. 0ornind de la date analoge" e(olu#iile lor s'nt la 'nceput aproape paralele/ fiecare dintre ele este totu$i independent! $i apar de1a semne pre(estitoare ale di(ergen#elor lor (iitoare. Se impune" de aceea" ca fiecare s! fie studiat! separat. Eu am optat pentru istoria culturii occidentale. Esen#ialul pro%lemei ce se cerea elucidat! nu re&ida" dup! mine" 'n transmiterea culturii antice c!tre E(ul Mediu" adic! 'n episoadele prin care" de-a lungul cri&ei din epoca %ar%ar!" o anumit! acti(itate intelectual! i&%ute$te s! men#in!" 'n pofida (itregiilor de tot soiul" tradi#ia culturii $i s! transmit! p'n! 'n pragul erei carolingiene materialele unei rena$teri5. Miam propus mai degra%! s! anali&e& modul cum se pregtete E(ul Mediu 'n s'nul Antic.it!#ii aflate la asfin#it" s! arat c! multe dintre elementele culturii medie(ale erau de1a 'n germene 'n fa&ele ultime ale culturii antice $i c! au re&ultat din e(olu#ia fireasc! a acesteia. 0entru a face un asemenea studiu" n-a(eam ne(oie s! merg prea departe< 'ncep'nd din partea final! a secolului al >-lea" nu prea mai e=ist! ino(a#ii de ordin intelectual" dominant fiind peste tot fenomenul decaden#ei. 0e de alt!
H

>oi a(ea cur'nd prile1ul s! ar!t acest lucru" studiind la Sf'ntul Augustin unul dintre simptomele cele mai clare ale acestei

rupturi< uitarea lim%ii grece$ti 'n Occident (in"ra# PP-4l-53). 5 Aceast! pro%lem! a transmiterii este" de altfel" destul de %ine cunoscut!. E de a1uns s! amintesc" de pild!" cartea *' usone lcuin a lui Roger care" f!r! s! trate&e pro%lema 'n toat! amploarea ei" o de&(olt! totu$i 'n mod satisf!c!tor/ cf. $i e=punerea mai sumar! a lui Norden" ap. 8ultur der 2egen:art# I" 7" pp. ,73-844. 12 S9FN;U- AU?US;IN @I S9FR@I;U- 6U-;URII AN;I6E IN;RO2U6ERE 13

parte" a(eam dreptul s! admit c! pentru primele dou! secole con#inutul $i e(olu#ia culturii latine fuseser! 'ndea1uns e=plorate $i c! puteam s! m! refer la ele ca la ni$te fapte %ine cunoscute. 2incolo de sterilul $i misteriosul (eac al III-lea" urma" a$adar" s!-mi concentre& interesul asupra secolelor al I>-lea $i al >-lea< epoc! 'nfloritoare din punct de (edere cultural" %ine documentat! deopotri(! la latini $i la greci" la p!g'ni $i la cre$tini/ e momentul cel mai fa(ora%il pentru 'n#elegerea procesului e(oluti( ce a(ea s! conduc! la na$terea unei culturi cre$tine de tip medie(al. N-am e&itat mult c'nd a fost (or%a s! aleg o figur! repre&entati(!. Epoca e dominat! de un nume K cel al S"!ntului ugustin. 0rin 'ntinderea operei sale" prin %og!#ia informa#iilor pe care ni le furni&ea&!" el ocup! 'n documentarea noastr! un loc preponderent/ s-a f!cut nu o dat! o%ser(a#ia c! Sf'ntul Augustin este" al!turi de 6icero" personalitatea cea mai %ine cunoscut! a Antic.it!#ii $i de la care putem afla cel mai mult. 0e de alt! parte" pentru su%iectul ce ne preocup!" %og!#ia $i comple=itatea e(olu#iei sale intelectuale confer! m!rturiei pe care ne-o ofer! o importan#! foarte mare. >ia#a sa pare s! re&ume 'n c.ip sugesti( toate aspectele esen#iale ale e(olu#iei ci(ili&a#iei pe care mi-am propus s-o studie&. Admira#ia pe care at'#ia. dintre contemporanii $i succesorii s!i nemi1loci#i o e=prim! fa#! de impun!toarea sa inteligen#!7 e o do(ad! c! s'ntem 'ndrept!#i#i s! c!ut!m 'n el o imagine a ceea ce (a fi fost cea mai 'nalt! cultur! a epocii respecti(e. Se cu(ine s! remarc!m 'ns! c! el este 'n aceast! pri(in#! mult mai repre&entati( dec't oricare altul. 6a mo$tenitor al tradi#iei antice" el poate ser(i drept martor al culturii literare cel pu#in 'n aceea$i m!sur! ca Ausonius sau S:mmac.us. Nu e 'ns! singura form! a acestei tradi#ii pe care
7

Admira#ia pe care ne-a transmis-o Antic.itatea are 'n (edere de fapt nu at't cultura lui Augustin" c't (irtu#ile" sfin#enia lui" (aloarea pe care a a(ut-o ca om al Bisericii. Ad(ersarii s!i 'n contro(ersa teologic! 'i (or contesta aceste din urm! calit!#i" dar nu pot dec't s! se 'ncline 'n fa#a inteligen#ei sale. 6ele mai importante din aceste m!rturii au fost adunate de %ollandi$ti ( cta Sanctorum# august" H" pp. 38*E-3H46D. S-ar putea ad!uga u$or numeroase fapte caracteristice< 3etractrile# de pild!" arat! c! pu%licul era deose%it de interesat c.iar $i de cele mai m!runte scrieri ale sale" sc.i#e neterminate (*isciplinarum li+ri)# simple %ruioane (*e immortalitate animae# sc.i#! a unei a treia c!r#i a Soliloc%iilor# r!mas! neredactat!D" %a c.iar $i de 'nsemn!ri de lectur! f!cute 'n marginea c'te unei c!r#i ( dnotationes in lo+# copiate de pe e=emplarul s!u personal $i pu%licate separat" edi#ia neautori&at! a unui te=t neterminat din *e Trinitate ;.p. )5," <.$.# (oi. GGGIII" c. 587P $i" 'n general" cf. memoriul meu $a technique de l'edition l'epoque patristique# ap. -igiliae &hristianae# (oi. 3" )*,*" pp. 4+7-44,D $i 3etractrile )" H" <.$.# (oi. GGGII" c. 8*)/ )" 8" )" c. 8*+/ 4")3" c. H38. Men#ione& $i faptul" at't de rar" c! cele%ritatea lui Augustin a dep!$it .otarele latinit!#ii" unele dintre operele sale fiindu-i traduse" 'nc! din timpul (ie#ii" 'n lim%a greac! Cdup! 0ossidius" -ita ))" <.$.# (oi. GGGII" c. ,4/ noi nu le cunoa$tem/ traducerile p!strate nu datea&! dec't din secolul al GlII-lea< RacQl" ugustinu+ersetzungen). 0entru a m!sura prestigiul lui Augustin 'n oc.ii posterit!#ii imediate" tre%uie recitit! m!rturia unui ad(ersar destul de r!u(oitor cum a fost ?ennadius din Marsilia" *e scriptori+us ecclesiasticis 37" <.$.# (oi. ->in" c. )+5*l+7+.

a cunoscut-o $i despre care ne ofer! informa#ii/ pentru c! nu a fost doar retor" ci deopotri(! filo&of" (oca#ie incompara%il mai rar! la latini" mai cu seam! 'n (remea sa. 0e de alt! parte cre$tin $i pe deasupra mem%ru al ierar.iei ecle&iastice" episcop $i doctor al Bisericii". Sf'ntul Augustin a fost c!l!u&it 'ncetul cu 'ncetul c!tre o re(i&uire critic! a 'ntregului aport al acestei tradi#ii antice. A a1uns astfel s! conceap!" $i 'ntr-o mare m!sur! s! posede" o cultur! de un tip cu totul diferit" pe de-a-ntregul su%ordonat! e=igen#elor credin#ei religioase K o cultur! cre$tin!" antic! prin materialele sale" dar de1a cu totul medie(al! ca inspira#ie. @i 'n aceast! pri(in#! am socotit mult mai de folos s! m! concentre& asupra Sf'ntului Augustin dec't a oric!rui alt 0!rinte al Bisericii latine. 9!r! 'ndoial! c! to#i au cunoscut 'ntr-un fel sau altul o e(olu#ie analog!" 'ns! solu#iile pe care le-au dat pro%lemei culturii cre$tine nu au nicidecum o importan#! istoric! egal!. Un Sf'nt Am%ro&ie" %un!oar!" r!m'ne" dup! p!rerea mea" mult prea antic" prea ad'nc prins 'n cadrele tradi#ionale/ te.nica sa intelectual!" dac! putem spune a$a" n-are 'nc! nimic medie(al *. 0o&i#ia unui Sf'nt Ieronim este mult mai original! $i no(atoare" dar acesta e un ca& e=cep#ional< tipul de 'nalt! cultur! cre$tin! repre&entat de el" %a&at pe filologia te=telor sacre $i pe ling(istic!" nu i-a ser(it cu ade(!rat dec't lui 'nsu$i" nea('nd mare influen#! dincolo de un cerc restr'ns )+. Sf'ntul Augustin apare aici 'n mai mare m!sur! ca un precursor al cre$tin!t!#ii medie(ale" ce a(ea s! re#in! cu

fidelitate at'tea din 'n(!#!mintele sale. Am 'ntreprins deci o anali&! a ceea ce a fost cultura la Sf'ntul Augustin" str!duindu-m! s-o deslu$esc prin prisma 'ntregii tradi#ii pe care a mo$tenit-o $i s! ar!t tot ceea ce prefigurea&! la acesta tradi#ia posterioar! ce 'ntr-o %un! &i a(ea s! se re(endice de la el. Enorma cantitate de pu%lica#ii de tot felul pe care opera $i (ia#a sa au inspirat-o )) p'n! acum" departe de a m! 'ndep!rta de acest proiect" mi s-a p!rut mai degra%! de natur! s! u$ure&e 'nf!ptuirea< n-am 'nt'lnit printre ele (reuna care" r!spun&'nd e=act la 'ntre%area ce mi-am pus-o" s! fac! de prisos
*

A(em" pe de alt! parte" lucr!ri e=celente despre Sf'ntul Am%ro&ie C;.amin" de -a%riolle" 0alanRueD" care ofer! o imagine precis! despre cultura lui. )+ @i aici" c!r#i ca acelea ale lui 6a(allera $i ?orce ne satisfac c't se poate de %ine curio&itatea. )) Bi%liografia augustinian! e at't de 'ntins!" 'nc't nimeni nu se poate l!uda c! a parcurs-o integral. 'n ce m! pri(e$te" m-am str!duit s! asimile& cel pu#in esen#ialul/ am a(ut la dispo&i#ie c!l!u&e %une< 0ortalie Cart. ugustin)# Barden.eNer (2eschichte# ," pp. ,3,-8))D" Sc.maus (Trinittslehre# pp. IG-GG>D" ?ilson ('ntroduction# pp. 3+*-33)D @i 'ndeose%i Ne%reda. Bi+liographia ugustinian a acestuia din urm! repre&int! repertoriul cel mai e=act $i mai complet/ din p!cate" pu%licat cu prile1ul celui de-al G>-lea centenar al Sf'ntului Augustin C)*3+D" ea n-a putut include numeroasele lucr!ri inspirate de aceast! comemorare. 0entru aceste pu%lica#ii recente" dispunem" ce-i drept" de scrupuloasele informa#ii pu%licate 'n $' nn=e philologique.

),
S9FN;U- AU?US;IN @I S9IR@I;U- 6U-;URII AN;I6E

in(estiga#ia mea)4/ am socotit" pe de alt! parte" c!" (enind dup! at'tea lucr!ri care tratea&! despre diferite aspecte ale g'ndirii augustiniene" efortul de sinte&! pe care (oiam s!-l 'ncerc (a fi 'nlesnit" g!sindu-$i materialele 'n parte de1a prelucrate. 6ititorul (a o%ser(a" de altminteri" c! m-am folosit din plin de 'ntregul aport al predecesorilor)3. 2ar" 'n pofida multitudinii" a (ariet!#ii $i deseori a (alorii acestor lucr!ri" n-am g!sit 'n ele r!spunsuri la toate 'ntre%!rile pe care cercetarea mea le presupunea re&ol(ate. A tre%uit atunci s! m! opresc 'n drum spre a le e=amina sumar" de unde a re&ultat o anumit! dispropor#ie 'ntre di(ersele elemente ale e=punerii mele. 'n aceast! pri(in#!" cer de la %un 'nceput scu&e cititorului< lucrarea de fa#! este redactat! ca o te&!" ceea ce 'nseamn! c! din ea este e=clus! orice fel de preten#ie artistic!" urm!rindu-se doar reali&area-unei e(entuale contri%u#ii po&iti(e la progresul $tiin#ei noastre. N-am a(ut alt! dorin#! dec't s! adaug ce(a la ceea ce istoricii Sf'ntului Augustin au spus 'naintea mea/ n-am c!utat s! m! su%stitui lor" ci doar s!-i complete&< presupun cunoscut aportul lor" mul#umindu-m!" de c'te ori e necesar" s! fac scurte referiri la el. Am socotit" 'n fine" c! mai e=ist! un moti( ca s!-mi 'ndrept aten#ia spre ca&ul Augustin< dintre toate figurile c'te e(oluea&! pe scena istoriei 'n aceast! perioad!" nici una nu este pentru noi" 'n ceasul de acum" at't de real! $i (ie ca a lui. ?'ndirea augustinian! n-a 'ncetat s! e=ercite influen#! 'n 1urul nostru" ceea ce face util! orice 'ntreprindere menit! s!-i deslu$easc! gene&a $i semnifica#ia. Am sperat c! un studiu cum este cel de fa#! ar putea ser(i $i
IN;RO2U6ERE

)8
)4

6ititorul (a fi" sper" de acord c! lucrarea mea nu le du%lea&! pe cele cu o pro%lematic! aparent destul de asem!n!toare" precum Ballerini" EE metodo di S. gostino negii studi, Eggersdorfer" *er h. ugustinus als <dagoge, 6om%es" S. ugustin et la culture classique, sau ;a:lor" &lassical )eritage o"the >iddle ges# >ediae%al >ind. )3 ;re%uie spus" 'n treac!t" c! aceast! proliferare a %i%liografiei nu are numai p!r#i %une. Nu m! refer" fire$te" la ine(ita%ilul re%ut datorat pu%lica#iilor inutile sau mediocre. 2ar" atunci c'nd critica se e=ercit! prea mult! (reme asupra aceleia$i c.estiuni" ea a1unge cur'nd 'ntr-un punct mort/ argumentele se 'nfrunt! $i se acumulea&! f!r! mare folos. Una dintre aceste c.estiuni disputate " cu care am a(ut de-a face 'n special" mi se pare a fi aceea de a sta%ili ponderea cre$tinismului $i a neoplatonismului 'n con(ertirea lui Augustin. N-am (rut" la r'ndul meu" s! mai redesc.id aceast! de&%atere< dup! at'tea discu#ii" c.estiunea poate fi considerat! l!murit!" r!m'n'nd totodat! pentru oricine o anumit! mar1! 'n aprecierea argumentelor. M-am mul#umit de aceea cu c'te o scurt! 1ustificare a opiniilor mele ori de c'te ori m-am a(enturat pe acest teren nesigur. 9undamentale r!m'n cele dou! te&e ri(ale" a lui Alfaric" .%olution intellectuelle de saint ugustin C)*)7D" $i a lui Bo:er" &hristianisme et neoplatonisme dans la"ormation de saint ugustin C)*4+/ cf. recen&ia pe care i-a f!cut-o Alfaric 'n 3e%ue historique). 6ea de-a doua cuprinde un %un istoric al c.estiunii $i %i%liografia anterioar! Cde ad!ugat 0opp" ugustins .nt:ic5lungsgang, ?i%%s-Montgomer:" 'ntroduction la The &on"essions). 2e atunci 'ns!" discu#ia a fost mereu reluat!< a se (edea 'n indicele %i%liografic lucr!rile lui I%ero" Holl" Bundt" Norregard" Reit&enstein ( ugustin)# 2orries" de -a%riolle Cdespre &on"esiuni)# ?u&&o" Sepf" ?ros" ;.imme" 9a%o di M!ria" 0inc.erle" SparroN-Simpson" Butler (?estern >7sticism# p. 4*7" n. )D" 9ranses" 6omeau (Sensi+ilite)@ Mannucci" Arnou" Henr:" ?effcQen" -ands%erg.

acestui scop. Situ'nd cadrele (ie#ii intelectuale a Sf'ntului Augustin 'n e(olu#ia general! a ci(ili&a#iei" acest studiu (a putea 'nlesni anali&area mai am!nun#it! a originalit!#ii $i (alorii sale. Este 'ntr-ade(!r o pro%lem! esen#ial! $i greu de re&ol(at determinarea a ce anume datorea&! o g'ndire mediului cultural 'n care e situat! $i ale c!rui cuno$tin#e" idei" pasiuni $i pre1udec!#i le reflect!" adesea f!r! s-o $tie ),. ?'ndirea se folose$te de cadre $i te.nici Carte" $tiin#e etc.D primite de la ci(ili&a#ia din care se nutre$te<

'n ce m!sur! depind li%ertatea $i puterea sa de aceste 'mprumuturiL 'ntre%area" e pasionant! c.iar $i prin ea 'ns!$i/ cu at't mai necesar e s! fie studiat! c'nd a%ord!m o g'ndire ca aceea a Sf'ntului Augustin" deopotri(! foarte apropiat! de noi $i foarte str!in!" at't de seduc!toare" dar $i at't de deconcertant!" de o semnifica#ie etern! $i" cu toate acestea" 'n(ec.it! . A$a se face c!" 'ntreprin&'nd un studiu al decaden#ei antice" am 'ncercat 'n acela$i timp s! aduc o contri%u#ie la cunoa$terea mentalit!#ii augustiniene. 2e %un! seam! c! nu-i o noutate s! ar!#i 'n el" a$a cum (oi face eu" deopotri(! pe mo$tenitorul culturii antice $i pe precursorul culturii medie(ale. 9ormule prea des repetate)8 ca s! nu fi de(enit %anale/ sper" cu toate acestea" ca" relu'ndu-le la r'ndumi" s! pot ar!ta c! ele sinteti&ea&! un ade(!r ale c!rui 'ntreag! %og!#ie $i semnifica#ie e=act! n-au fost 'nc! 'nf!#i$ate p'n! acum. @i apoi" nu simt nici o atrac#ie c!tre genul de te&e am%i#ioase $i parado=ale care" dup! ce re#in o (reme aten#ia erudi#ilor" nu mai au alt rost dec't de a 'mpo(!ra $tiin#a cu mormanul de contest!ri su% care nu 'nt'r&ie s! fie 'ngropate.
),

6f. frumoasele anali&e pe aceast! tem! f!cute de T. ?uitton 'n Temps et eternite# 00- GII $i urm. 6f." de pild!" ;roeltsc." ugustin# die christliche nti5e und der >ittelalter, Reit&en-Utein" ugustin als anti5er und als mittelalterlicher >ensch Cnu su%scriu 'ns! la opiniile" dup! mine a(enturoase" sus#inute de ace$ti doi autoriD/ Ei%l" ugustinus an der ?ende %on der nti5e zum >ittelalter.

Referin#e
&S.$9 &orpus Scriptorum .cclesiasticorum $atinorum# pu%licat de Academia din >iena. <. 2.< Migne" <atrologiae &ursus completus# Series graeca. <.$.9 Migne" <atrologiae &ursus completus# Series latina. <. ?.< 0aul:-BissoNa C-VrollD" 3ealenc7clopdie der 5lassischen lterAtums:issenscha"t. 0entru a reduce 'ntinderea notelor" titlurile lucr!rilor citate s'nt date aproape 'ntotdeauna prescurtat/ referin#ele complete pot fi g!sit 'n 'ndicele +i+liogra"ic Cpp. 848 $i urm.D" la numele fiec!rui autor. 0e Sf'ntul Augustin 'l cite& de regul! dup! edi#ia %enedictinilor de la Saint-Maur a$a cum e reprodus! 'n (olumele GGGII-G->I ale <atrologiei latine. Nu fac trimiteri laUedi#ia critic! a &orpusAului de la >iena dec't 'n ca&urile c'nd tre%uie s! iau 'n considerare (reo corectur! important! adus! te=tului mauri$tilor. &orpusAul de la >iena nu-i 'nc! destul de a(ansat 'n ce-l pri(e$te pe Sf'ntul Augustin pentru a fi comod de utili&at 'ntr-o lucrare cum e cea de fa#!" unde este (alorificat ansam%lul scrierilor augustiniene. 6red c! cititorul (a fi mul#umit c!-i pre&int referin#e omogene. Scrierea &on"essiones B&on"esiuni) o cite& dup! edi#ia lui de -a%riolle Ccolec#ia Bude D" pe care o folose$te practic toat! lumea. 9ac trimiteri la ea prin indicarea paginii" urmat! de semnul $a+.# f!r! a preci&a (olumul" dat fiind c! cele dou! (olume au pagina#ie continu! C(oi. I< pp. 4-4+)" c!r#ile I->III/ (oi. II< pp. 4+7-,+7" c!r#ile IG-GIIID. 0entru <redicile descoperite dup! reali&area edi#iei %enedictine" dintre care doar o mic! parte a fost inclus! 'n <atrologie C(oi. G->I $i G->IID" fac trimiteri la (aloroasa edi#ie critic! a lui ?. Morin" Sancti ugustini Sermones post >aurinos reperti# care formea&! (oi. I din >iscellanea gostiniana# Roma" )*3+.

<artea !nt!i
/ utinam doctissimum aliquem# neque id tantum# sed etiam eloRuentissimum... de hoc am+o C9 de %i et potentia animae) intermgare possemus6 O" dac! am putea s! 'ntre%!m pe cine(a "oarte !n%0at $i nu numai at't" dar i "oarte +un orator... despre am%ele aceste lucruri C< despre for#a $i capacitatea sufletuluiDM . . ME-rtW *e quantitate animae 33 C5+D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+58.
6A0I;O-U- I

O cultur! literar!< gramatica


I. 6ultura oratoric!" mo$tenire a unei 'ndelungate tradi#ii romane $i grece$ti. OII. 0rima fa&! a educa#iei< ea cuprinde studiul gramaticii. K III. @i pe cel al literaturii. I 6'nd milane&ii i-au cerut lui S:mmac.us" pe atunci prefect al Ur%ei" s! desemne&e un profesor pentru catedra lor municipal! de retoric!" Augustin puse pe c'#i(a dintre prietenii s!i mani.eeni s! inter(in!

pe l'ng! el" 'i pre&ent! o mostr! a talentului s!u oratoric $i o%#inu postul la care r'(nea ). .go ipse am+i%i per eos ipsos manichaeis %anitati+us e+rios... ut dictione proposita me pro+atum prae"ectus tune S7mmachus mitteret prin intermediul acelora cu capul plin de prostii mani.eene" eu 'nsumi am solicitat acest post... $i" pre&ent'nd spre pro%! un discurs" S:mmac.us" prefectul de atunci" l-a apreciat $i m-a trimis Xla MilanoP < ce 'nt'lnire e(oc! aceste cu(inteM S:mmac.us fa#! 'n fa#! cu Augustin< lumea care moare $i lumea ai c!rei muguri stau s! 'nfloreasc!/ p!g'nul" mo$tenitor al unei ci(ili&a#ii decrepite" cople$it! de propria-i istorie" aristocratul (l!guit de mondenitate" omul de litere delicat $i pre&um#ios4/ 'n fa#a lui" (iitorul episcop al Hipponei" cel care 'n &etatea lui *umnezeu (a dep!$i cu senin!tate pr!%u$irea Romei" cel a c!rui g'ndire teologic! a(ea s! anime timp de secole ci(ili&a#ia Occidentului cre$tin. 6a 'ntotdeauna" istoricul e cel care" de la distan#!" descoper! aici sim%olul/ actorii acestei scene nu %!nuiau nimic< Augustin nu $tia ce destin 'l a$teapt!" iar S:mmac.us nu putea s! pre(ad! c! la Mediolanum" unde 'l trimitea" Augustin (a primi %ote&ul... A$a se face c! a putut s!-l pun! la 'ncercare pe t'n!rul retor f!r! s! (ad! 'n el nimic e=cep#ional. 0entru c! pe cei doi nici nu-i opunea nimic esen#ial pe planul pe care s-au 'nt'lnit. E=aminat! de S:mmac.us" cultura intelectual! a lui Augustin nu a(ea nimic
) 4

&on"esiuni 8" )3 C43D" p. ))4 -a%. Ctoamna anului 37,< Augustin urmea&! s! 'mplineasc! trei&eci de aniD. 6f. Boissier" $a "in du paganisme# 4" pp. )7) $i urm./ 3)+ $i urm./ de asemenea 2ill" 3oman Societ7 in the $ast &ent:7 o"the .mpire# pp. )," 4H" )4)" ),+/ ?lo(er" $i"e and $etters in the '-th &ent:7# pp. ),7-l5+. 20 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISS)M>S

deose%it K nici lacune sup!r!toare" nici (reo originalitate nelini$titoare. 0entru c! Augustin era $i el un repre&entant al culturii o%i$nuite a epocii sale" un literat al decaden#ei. 2e %un! seam! c! a(ea s! fie $i altce(a" mult diferit K filo&of $i 'n(!#at cre$tin. 2ai- aceste aspecte mai personale s-au de&(oltat pe un fond pe care Augustin 'l a(ea 'n comun cu to#i intelectualii epocii sale K cre$tini sau p!g'ni" Am%ro&ie sau Ieronim" S:mmac.us sau Ausonius... Re&er('nd pentru mai t'r&iu studierea de&(olt!rilor sale originale3" a$ (rea s! e=amine& mai 'nt'i cultura intelectual! a lui Augustin su% acest aspect comun $i %anal" cer'ndu-i o m!rturie despre epoca sa. -!s'nd $i aici la o parte ceea ce nu-i apar#ine dec't lui" ca filo&of $i ca om al Bisericii" 'i cer s! ne arate cum se 'nf!#i$a 'n mod normal cultura unui intelectual latin la sf'r$itul secolului al I>-lea d. 6r. O putem defini 'n c'te(a cu(inte< era o cultur esen0ialmente literar# !ntemeiat pe gramatic i retoric i care nzuia spre realizarea tipului ideal de orator. 'nainte de a trece la anali&a ei detaliat!" 'l (oi in(ita pe cititor s! &!%o(easc! pu#in asupra (ederii de ansam%lu pe care ne-o ofer! aceast! formul!/ ea se potri(e$te nu doar culturii lui Augustin $i a contemporanilor s!i" ci $i mai ('rstnicilor Sf'nt Am%ro&ie" -actan#iu sau Marius >ictorinus. Mai mult c.iar" ea caracteri&ea&! $i forma#ia intelectual! a unui ;ertullian" a unui Apuleius" a unui 9ronto" a unui 0liniu cel ;'n!r sau" merg'nd $i mai 'n urm!" a unui intelectual din (remea lui Seneca" %a c.iar $i din cea a lui August ori" 'n sf'r$it" a lui 6icero. 6ultura oratorica pe care o poseda Augustin nu era c'tu$i de pu#in o ino(a#ie" o crea#ie a epocii sale/ despre acest ideal cultural pri(it 'n ceea ce a(ea esen#ial" se poate spune c! s-a impus intelectualilor latini cel pu#in 'ncep'nd cu genera#ia lui 6icero" c! a dominat 'n c.ip aproape su(eran , p'n! 'n (remea Sf'ntului Augustin $i" dup! el" p'n! c'nd %ar%aria (eacurilor 'ntunecate a(ea s! nimiceasc! $i cultura antic! $i" o dat! cu ea" orice urm! de cultura 8.
3 ,

6f. p!r#ile a doua $i a treia. ;re%uie #inut 'ntr-ade(!r seama de opo&i#ia" destul de relati(! totu$i" pe care aceast! cultur! o 'nt'mpina 'n mediile filo&ofice" c.estiune asupra c!reia (oi re(eni" 'n partea a doua" pp. ),5-l8+. 8 Aceast! cultur! literar! $i oratoric! este 'nc! aceea a lui Sidonius Apollinaris 'n ?allia (eacului al >-lea" a lui Ennodius $i 9ortunatus 'n Italia secolului al >l-lea. 0r!%u$irea culturii nu pare s! se fi produs 'n acela$i moment 'n di(ersele #!ri din Occident/ domnia luminat! a lui ;eodoiic a 'nt'r&iat-o 'n Italia p'n! la gro&!(iile recuceririi iustiniene/ a%ia in(a&ia longo%ar&ilor a(ea s! distrug! p'n! la cap!t ceea ce se p!strase 'nc! 'n Italia din (ia#a antic!. 6f. $i 0irenne" *e l'etat de iinstruction des liques ( i'epoque mero%ingienne. >e&i $i critica acestui memoriu al lui 0irenne ap. )istoire de - education# pp. 8H*-85+" n. *. 6f." pe de alt! parte" pri(itor la ansam%lul pro%lemei dispari#iei culturii antice 'n Occident" preci&!rile cronologice $i geografice oferite 'n 3e%ue du >o7en Dge latin# (oi. ," )*,7" pp. 5-l4. O 6U-;URZ -I;ERARZ< ?RAMA;I6A 21

2in &iua c'nd" cu 6icero" Roma '$i 'nc.eia ini#ierea 'ntr-ale spiritului" ane='nd ci(ili&a#iei sale literele" artele $i g'ndirea" 'n lumea latin! s-au format un anumit ideal al culturii" o anumit! te.nic! a educa#iei menit! s!-l 'nf!ptuiasc!/ tradi#ia s-a statornicit" $i cadrele generale ale (ie#ii intelectuale n-au mai

suferit (aria#ii. 2e la 6icero la Augustin" este" desigur" o cale lung!< 'n decursul acestei lungi perioade" societatea roman!" modul ei de (iat!" ne(oile" gusturile sale $i te.nica literar! au cunoscut transform!ri profunde/ con#inutul culturii s-a modificat $i el 'ncetul cu 'ncetul $i se poate spune c! a e(oluat H. Se poate scrie istoria acestei e(olu#ii" $i cu siguran#! ar fi interesant s-o urm!rim 5" dar e o e(olu#ie foarte lent! $i f!r! sc.im%!ri de profun&ime. 0ri(it! dintr-un punct de (edere foarte general" concep#ia roman! despre cultur! impresionea&! prin sta%ilitatea ei" prin funciara sa identitate" indiferent ce epoc! ai studia. Marea figur! a lui 6icero cap!t! aici o (aloare sim%olic!. >oi fi o%ligat s! amintesc deseori 'n cele ce urmea&!" dup! at'#ia al#ii7" tot ce datorea&! Augustin autorului Tusculanae oi# rolul de primplan pe care l-a 1ucat 6icero 'n formarea sa. Nu-i (or%a de ce(a 'nt'mpl!tor< 'ntr-o anumit! m!sur!" 6icero a dominat 'ntreaga cultur! latin!/ to#i litera#ii Antic.it!#ii latine i-au fost discipoli" au (rut s!-i fie mai mult sau mai pu#in imitatori. 2ar aceast! cultur! literar! $i oratoric! (ine $i mai de departe. Ea nu apar#ine 'n mod specific Occidentului latin. 9orma#ia intelectual! a lui Augustin este analog! nu doar celei a lui Ieronim sau S:mmac.us" ci" mutaAtis mutandis# $i celei a contemporanilor s!i de lim%! greac!" p!g'ni precum ;.emistios ori -i%anius" cre$tini precum marii cappadocieni sau Ioan 6.r:sostomos *..Acela$i paralelism pare s! se men#in! $i 'n trecutul mai 'ndep!rtat/ nu (!d" de pild!" (reo deose%ire de natur! 'ntre cultura lui Apuleius $i cea a unui retor grec din sofistica a doua" precum E.>us Aristides)+.
H

E&it s! m! folosesc de acest cu('nt< 'mprumutat din $tiin#ele naturale" el e(oc! ideea unei serii de modific!ri insensi%ile" care duc la o 'nnoire total! a organismului. Or" aici istoricul percepe la 'nceput nu at't o mi$care de crea#ie continu!" c't o lent! 'm%!tr'nire. Ad'ncind 'ns! anali&a" el (a descoperi totu$i transform!ri $i nout!#i" dar (om a(ea prile1ul s! studiem prin ce straniu proces prind ele fiin#! (in"ra# pp. )+*-l)4D. 5 'n aceasta re&id! interesul (aloroasei c!r#i a lui ?N:nn" 3oman .ducation "rom &icero to 4uintilian# unde se (ede cum" de la o genera#ie la alta" are loc o modificare a con#inutului educa#iei romane 'n func#ie de idealul de cultur! diferit al fiec!reia. R!m'ne de scris urmarea acestei istorii from 4uintilian to .nnodius Ce=pus! de1a 'n parte 'n lucrarea lui Haar.off" Schools o"2aul# a lui Roger" *' usone ( lcuin etc. ...D. 7 6f. 'ndeose%i Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. )7" 35-37" H8-5+/ Reit&enstein" ugustin als anti5er... >ensch# pp. 34-33/ 6om%es" Saint ugustin et la culture dassique# 00. 3-," 44-43" H*-5) etc. * 0entru o (i&iune sintetic! asupra mediului grecesc culti(at din aceast! epoc!" (e&i 0uec." )istoire de la litterature grecque chretienne# (oi. III" pp. *K,). )+ 6f. Boulanger" elius ristide# pp. 37 $i urm. 22 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

Merg'nd astfel 'napoi 'n timp" d!m p'n! la urm! de pro%lema originilor ))" $i atunci 'n#elegem lesne c! 'n ca&ul culturii latine nu e (or%a de o crea#ie original!" ci de un simplu 'mprumut din ci(ili&a#ia elenistic!)4. 'mprumut $i" fire$te" deopotri(!" asimilare< cultura roman! din (remea Repu%licii n-a fost o copie ser(il! a culturii elenistice" c!ci romanii au $tiut s-o adapte&e tradi#iilor lor )3" ne(oilor propriei lor societ!#i)," dar sc.im%!rile datorate acestei adapt!ri n-au fost" dup! p!rerea mea" ad'nci/ ele n-au sc.im%at su%stan#ial natura acestei culturi. 0oate c! e prea riscant s! formul!m 'n aceast! c.estiune o 1udecat! at't de categoric!. Nu mi-e necunoscut! tendin#a de(enit! clasic! de a su%estima cultura roman! pri(it! 'n compara#ie cu modelul ei grec. Ea nu arA fi K pare s! se admit! 'ndeo%$te )8 K dec1t o imita#ie imperfect!" o degradare a acestuia K o deformare ce pare s! fie efectul spiritului practic" destul de comun al romanului" plasat 'n opo&i#ie cu idealul generos al cunoa$terii $tiin#ifice de&interesate care-l 'nsufle#ea pe grec. 6red 'ns! c! aici se cere re(i&uit c'te ce(a. ;e=tele in(ocate 'n spri1inul opiniei men#ionate )H nu se refer! la cultur!" ci la $tiin#!)5/ una e s! spui c! Roma n-a produs un Ar.imede sau un 0tolemeu" $i alta s! cre&i despre cultura medie a intelectualului grec c! era 'n mod firesc mult mai %ogat! dec't cea a unui roman din (remea sa. E prea facil s! opui cultura unui orator roman celei pe care 0laton o cerea de la discipolii s!iM ;ipul de cultur! oratoric! a c!rui implantare la Roma se 'nc.eie su% Marius $i S:lla se cu(ine comparat nu cu cel al Atenei disp!rute" al glorioasei $i 'ndep!rtatei Atene din secolul al >-lea" ci cu cel al mediilor elenistice contemporane.
))

Este %ine'n#eles greu $i cam inutil s! se fi=e&e o dat! precis! a na$terii culturii latine / la Roma" a e=istat un mediu culti(at Cdar de cultur! 'ntru totul elen!" cf. in"ra# pp. ,5-,*D 'nainte s! e=iste o cultur! propriu-&is roman!" $i aceasta 'ncep'nd cu genera#ia lui Scipio Africanul. )4 ?N:nn" 3oman .ducation# pp. )l-87. )3 Romanii au refu&at tocmai 'n numele moralei lor tradi#ionale s!-i supun! pe tinerii lor la e=erci#ii fi&ice de felul celor pe care efe%ii greci le f!ceau 'n palestr!< cf. ?N:nn" loc. cit.# pp. )5-4) $i 4,7. ), 6ultura roman! a fost 'n primul r'nd apana1ul unei clase sociale %ine determinate" aristocra#ia senatorial!" clas! de mari proprietari" preocupa#i de politic!/ de aici $i accentul pe care ea 'l punea pe elocin#a 1udiciar! $i deli%erati(! 'n dauna elocin#ei de ceremonie" ca $i interesul pe care-l manifesta fa#! de agronomie" drept" arta militar! etc.

)8 )H

Tudecat! emis! $i de o minte at't de luminat! ca 2ilt.e:" 'n <(dagogi5# p. 88. 6f. )istoire de -education# pp. 34* $i urm. 6icero" Tusculanae disputationes )" 4 C8D< in summo apud illos honore geometria "uit itaque nihil mathematicis inlustrius, at nos metiendi ratiocinandique utilitate huius artis termina%imus modum la ei" 'n cea mai mare cinste se g!sea geometria $i nimic n-a str!lucit mai mult dec't matematica/ dar noi" interesa#i numai de "olosul m!sur!torii $i al calcul!rii" am limitat importan#a acestei $tiin#e / Hora#iu" rta poetic 348/ $i" %ine'n#eles" >ergiliu" .neida H" 7,5-783. )5 -ucru %ine sesi&at de ?renier" 2enie romain# p. 435. O 6U-;URZ -I;ERARA< ?RAMA;I6A 23

O asemenea cercetare comparati(! cred c! n-a fost 'nc! f!cut! )7/ ea ar nierita s! re#in! aten#ia unui istoric competent. Nu (oi a(ea preten#ia s! m! su%stitui lui" $i nici nu ar fi aici locul potri(it pentru asta/ fie-mi permis totu$i s! formule& 'n c'te(a cu(inte ipote&a spre care cred c! (a fi condus< dac! am cunoa$te mai %ine cultura intelectualilor greci din secolul I '. 6r." cred c! n-am g!si-o deloc diferit! de cea a contemporanilor lor latini" care" precum 6icero" (eniser! la Atena sau 'n R.odos ca s! ocupe acelea$i locuri 'n %!nci $i s! asculte al!turi de ei lec#iile acelora$i dasc!li. Am o%ser(a c! erau pentru acelea$i moti(e preocupa#i de retoric! $i elocin#a" c! se mul#umeau doar cu o spoial! de filo&ofie $i Ccu e=cep#ia c'tor(a speciali$tiD nu (!deau prea mult interes pentru matematic! $i pentru $tiin#e... Oricum ar sta lucrurile 'n aceast! pri(in#!" c.iar dac! nu mi se (a concede o identitate c(asia%solut! 'ntre cele dou! culturi" nimeni nu neag! c! toate elementele culturii latine" te.nica didactic!" cadrele generale ale (ie#ii spirituale au fost preluate din ?recia elenistic!" preluare 'n (irtutea c!reia cultura contemporanilor lui Augustin ne apare legat! de o tradi#ie mult mai 'ndep!rtat!" ce urc! dac! nu p'n! la sofi$ti" atunci cel pu#in p'n! la Isocrate)*. ;ipul de forma#ie pe care Isocrate s-a str!duit s!-l r!sp'ndeasc!" forma#ie purt'nd amprenta ad'nc! a retoricii $i pun'ndu-$i drept scop ;n!iestria oratoric!" pare s! fi fost adoptat de marea mas! a genera#iilor urm!toare. Modific!rile pe care le (a fi suferit nu iau alterat 'n profun&ime esen#a" $i ea s-a transmis din genera#ie 'n genera#ie p'n! la contemporanii greci $i latini ai Sf'ntului Augustin. II 2up! aceast! scurt! pri(ire istoric!" e timpul s! ne 'ntoarcem la Sf'ntul Augustin. S!-i cerem s! ne arate ce 'nf!#i$are c!p!tase" dup! at'tea secole 'n care i s-a dat 'n mod statornic 'nt'ietate" acest tip de cultur! oratoric! pe care nu l-am caracteri&at deocamdat! dec't 'n c.ip sumar. Ne (om folosi de distinc#ia" propus! ce(a mai 'nainte4+" dintre cultura preg!titoare" formare preliminar! a min#ii" $i cultura 'n sens larg" ca scop (i&at de prima.
)7

In timp ce cultura $i ci(ili&a#ia greac! din epoca clasic!" secolele al >-lea-al I>-lea '-6r." ne s'nt foarte %ine cunoscute Ccf. lucr!rile lui ?irard" 9reeman etcD" nu la fel stau lucrurile 'n pri(in#a perioadei elenistice C(e&i" de e=emplu" Baumgarten0oland-Bagner" )ellenistischAromische 8ultur# pp. 85-H3/ Bendland" )ellenistischAromische 8ultur# 0p. 53 $i urm. 6ercet!rile efectuate asupra originilor celei de a doua sofistici 'ncep s! arunce oarecare lumin! asupra acestui su%iect" dar nu au e=plorat-o dec't 'n parte C(e&i Boulanger" elius ristide# care confrunt! $i sistemati&ea&! lucr!rile predecesorilor s!iD. Am 'ncercat s! umplu aceast! lacun!< i+id.# partea a doua" Ta+leau de -education clasA iue l'epoque hellenistique# pp. )35-3+*. )* 'n acela$i sens" cf. ?N:nn" 3oman .ducation# pp. ,5 $i urm. 4+ Supra# Introducere" pp. *-l). 24 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

6e 'nseamn! a$adar pentru Augustin" pentru oamenii din (remea sa" un om culti(atL 'nseamn! 'nt'i de toate C$i acesta e primul aspectD un om care a do-%'ndit o anumit! educa#ie" educa#ia li%eral!. ?ra#ie informa#iilor pe de o parte %iografice" pe de alta teoretice pe care ni le ofer! opera sa" Augustin ne permite s! afl!m cu destul! preci&ie 'n ce consta aceast! educa#ie. Este educa#ia pe care el a primit-o $i totodat! cea pe care" ca profesor" a dat-o cu succes altora. Su%iectul fiind %ine cunoscut" 'ntruc't a format o%iectul unor e=celente studii 4)" 'mi (oi 'ng!dui s! nu &!%o(esc mult asupra lui. 6onstat!m K repet K c! ea nu se deose%ea mult de cea care se do%'ndea pe (remea lui Yuin-tilian sau c.iar a lui 6icero. Era (or%a de un lung $ir de studii ce nu se 'nc.eiau dec't 'n prea1ma ('rstei de dou!&eci de ani. 2ac! l!s!m la o parte 'n(!#!tura din primii ani al copil!riei" care repre&int! ec.i(alentul 'n(!#!m'ntului nostru primar Ccitit" scris" socotitD 44" studiile li%erale erau 'mp!r#ite 'n dou! cicluri succesi(e" 'mp!r#ire ce corespundea K la drept (or%ind" mai mult teoretic dec't 'n practic!43 K unei di(i&iuni a muncii 'ntre doi profesori speciali&a#i" grammaticus $i rhetor. Aceste denumiri ne s'nt familiare" c!ci 'n(!#!m'ntul nostru clasic" co%or'tor din Rena$tere" a p!strat mult! (reme acest cadru" iar distinc#ia dintre clasele de gramatic! $i cele de retoric! n-a ie$it 'nc! total din u&.
4)

0ri(itor la educa#ia roman! 'n general" (e&i 'ndeose%i" f!r! a minimali&a lucr!rile tradi#ionale ale lui ?rass%erger" Ussing etc..." cele dou! c!r#i remarca%ile< a lui Tullien" $es pro"esseurs de litterature dans l'ancienne 3ome# $i a Iui ?N:nn" 3oman

.ducation "rom &icero to 4uintilian. Mai pe scurt" Boissier" Fin du <aganisme# I" pp. )H*-43)/ 0ottier" .ducatio, -eclercR" .coles, 9riedl!nder" Sittengeschichte# I" pp. )58 $i urm./ 6arcopino" .ducation romaine, Sie%art." <.?.# GG" 4a" I" c. 5H35H7/ ?uillemin" <u+lic# F# pp. H7-7)/ 'n special pentru perioada imperial! t'r&ie" Rausc.en" Schul:esen, 6ole" $ater 3oman .ducation, Haar.off" Schoolso"2aul, Miiller" Studentenle+en/ Roger" *' usone lcuin# pp. ) -3)/ de -a%riolle" $itterature# pp. 7-l). 44 Augustin enun#! programul acestui 'n(!#!m'nt primar" pe care" urm'ndu-l pe >arro" 'l nume$te litteratio $i pe care 'l consider! o preg!tire pentru grammatica# %elut quaedam grammaticae in"antia preg!tire pentru gramatic! sau ca fa&! de ini#iere 'n gramatic! 'n *e ordine F#)4 C38D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)4. 6f. despre amintirile sale din copil!rie" &on"esiuni )" *" C),D" p. )3 -a%. 2e asemenea" )istoire de -education# pp. 38* $i urm. 43 'ntr-ade(!r" pe de o parte" te=tele din epoca imperial! timpurie ne arat! cum gramaticienii impietea&! pu#in" c'te pu#in asupra programului re&er(at 'n principiu retorului CSuetoniu" *e grammaticis ,/ Yuintilian" 'nstitutio /ratoria F# )" l-HD/ pe de alt! parte" $i in(ers" pe (remea lui Augustin" studiul propriu-&is gramatical al literaturii are loc su% 'ndrumarea retorului< Augustin" el 'nsu$i retor municipal al 6artaginei" (&on"esiuni H" 5 X))P" p. )47 -a%." r. )3-l,D d! e=plica#ii despre autori (id. H" 5 X)4P" p. )4*" r. )l-l4D/ la 6assiciacum" 'i pune pe tinerii 'n(!#!cei s! lucre&e pe te=te din >ergiliu (in"ra# partea a doua" p. 48+" n. )+D/ 'n 3*8" retorul roman Endelec.ius" la schola din forumul lui ;raian" 'i pune pe tineri s! studie&e >etamor"ozele lui Apuleius Ccf. articolul meu -ie intellectuelle# pp. *3-*8D. '+id.# p. 8,7A $i de-acum" pentru epoca elenistic!" p. 443A. O 6U-;URZ -I;ERARZ< ?RAMA;I6A 25

S! ne oprim 'nt'i la 'n(!#!m'ntul profesat de dasc!lul numit grammaticus. El cuprindea 'n esen#!4, dou! aspecte K studiul teoretic al lim%ii $i al legilor ei" respecti( e=plicarea marilor scriitori< gramatica $i literatura. Este imaginea ne care $i-a f!cut-o despre el Sf'ntul Augustin 48/ imagine conform! cu tradi#ia didactic! roman!< ars grammatica praecipue consistit in intellectu poetarum et in recte scri+endi loquendi%e ratione gramatica e alc!tuit!" 'n esen#!" din interpretarea te=telor poetice $i din regulile scrierii $i (or%irii corecte 4H. 6um a 'n(!#at Augustin" copil" gramatica/ cum a predat-o" la r'ndul lui" mai t'r&iuL R!spunsul e u$or de aflat" 'n pofida a%sen#ei unor documente directe 45/ c!ci posed!m o %ogat! colec#ie de manuale $colare redactate e=act 'n (remea lui Augustin de autori ce i-ar fi putut fi dasc!li sau care i-au fost a$a &ic'nd colegi" manuale ce ne dau o idee precis! despre concep#ia de atunci cu pri(ire la predarea gramaticii. 6ea de-a doua 1um!tate a secolului al I>-lea $i 'nceputul celui de-al >-lea repre&int! 'n fapt ('rsta de aur pentru grammatica latin!/ este perioada unor 2onatus" 6.arisius" 2iomede" Ser(ius 47" adic! a gramaticienilor pe care 'i cunoa$tem cel mai %ine 4*. 2i(ergen#ele $i particularit!#ile ce se pot o%ser(a la ace$ti autori nu ating unitatea de fond a sistemului lor de 'n(!#!m'nt $i nu ne (om 'n$ela defel dac! (om presupune c! Augustin 'mp!rt!$ea opinia lor comun!. S! desc.idem a$adar aceste (ec.i manuale" care" redactate adesea su% form! de 'ntre%!ri $i r!spunsuri" ca un cate.ism" p!strea&! un ecou al u&ului didactic c!ruia 'i fuseser! destinate. ;onul e adesea foarte dogmatic" acestor dasc!li din (ec.ime pl!c'ndu-le s! procede&e prin defini#ii $i
4, 48

-as pentru moment deoparte studiul disciplinelor complementare Ccf. in"ra# pp. )++ $i urm.D. 2up! cum re&ult! limpede din urm!toarele te=te ale lui Augustin< Soliloc%ii 4")) C)*D" <.$.# (oi. GGGH" c. 7*,/ *e ordine F# )4 C3H-35D" i+id.# c. )+)4. 4H Sergius" .@planatio in artem *ona0i# Veil" ," p. ,78" r. )8-lH/ cf. autorii cita#i mai sus Cp. 4," n. 4)D< Tullien" p. 4+)" ?N:nn" pp. *4 C6iceroD" )*5-4++ CYuintilianD/ 9riedl!nder" p. )5H/ Haar.off" pp. H+-H8/ -eclercR" c.)5,H etc. ... 45 Relatarea din &on"esiuni# care cuprinde amintiri interesante despre studierea autorilor Ccf. mai 1os p. 3+" n. H8D" nu spune nimic despre gramatic!. 'n *e utilitate credendi C5 X)7P" <.$.# (oi. G-II" c. 55D" Augustin 'i citea&! drept clasici pentru gramatic! pe Asper" 6ornutus $i 2onatus" iar pentru metric! pe ;erentianus. 0ri(itor la modul 'n care Augustin preda gramatica" i se poate consulta *e grammatica# dar aceast! m!rturie nu e a%solut sigur! $i nu afl!m din ea mai nimic Ccf. Apendice" pp. ,88-,H+D. 47 6f. Sc.an&" ," )" [ 748-73H/ ," 4" [ ))++ $i urm." iar pentru o anali&! sumar! a sistemului lor de 'n(!#!m'nt" -am%ert" 2rammaire latine. FG 6u 0riscian" care e dintr-o epoc! ce(a mai t'r&ie Ca fost profesor de latin! la 6onstantinopol su% 'mp!ratul Anastasios X,*l8)7P< cf. Sc.an&" ," 4" [ ))))D. 9ire$te ca aceast! situa#ie aparte nu se datorea&! nici meritului" nici originalit!#ii lor Cce pare nra(!< toate aceste manuale compilea&! lucr!ri anterioareD" ci unui accident istoric< decaden#a" care-$i precipit! cursul dup! ei" curm'nd cur'nd tradi#ia $colar!/ a$a cum e firesc 'n ca&ul manualelor" ele au f!cut s! se a$tearn! uitarea peste lucr!rile ce leau precedat" dar nu au a(ut succesoare" $i ca atare nici ri(ale. 4H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

di(i&iuni succesi(e. Iat!" de pild!" cum 'ncepe 2onatus 'n rs maior studiul figurilor CtropilorD< K Tropus est dictio translata a propria signi"icatione ad non propriam similiAtudinem etc. K Sunt autem tropi tredecim9 metaphora# catachresis# metalepsis# meton7ma etc. K >etaphora est rerum %er+orumque translatio. K )aec"it modis quatuor# a+ animali+us ad anima0ia etc.3+ K ;ropul este un cu('nt transferat de la sensul lui propriu la o asem!nare de un gen diferit.

K E=ist!" 'n total" treispre&ece tropi< metafora" cata.re&a" metalepsa" metonimia etc. K Metafora const! dintr-un transfer al lucrurilor $i al denumirilor lor. K Ea se reali&ea&! 'n patru moduri< de la animate la animate etc. Nucleul sistemului lor de 'n(!#!m'nt3)" partea esen#ial! pe care nici un manual nu o omite34" const! din studiul celor opt p!r#i de (or%ire" partes orationis9 su%stanti(" pronume" (er%" ad(er% etc. Acest studiu este f!cut aproape numai din punct de (edere morfologic< la su%stanti(" s'nt definite di(ersele lui accidente Csu%stanti(e proprii $i comune" cele patru genuri" cele dou! numere etc.D $i mai cu seam! e studiat! declinarea 33. Anali&a (er%ului are 'n (edere 'n principal con1ugarea" clasificarea diferitelor feluri de (er%e fiind f!cut! din perspecti(a acesteia/ pentru 2onatus" de e=emplu" un (er% acti( este un (er% 'n Ao suscepti%il s! dea un pasi( 'n Aor, iar pasi( este un (er% 'n Aor c!ruia 'i corespunde Cceea ce 'l distinge de deponentD un acti( 'n Ao3,. Acestor anali&e" tratatele mai ample le adaug! 'n c.ip de prefa#! o serie de defini#ii pri(itoare la elementele cele mai generale ale gramaticii K cu('nt" liter!" sila%!" picior" accent etc.38/ mai departe" s'nt studiate %itia sau gre$elile de lim%!< %ar%arisme" solecisme" metaplasme Cneregularit!#i 'n forma cu(intelor" introduse mai ales din moti(e de metric!3HD" 'n fine tropii $i figurile le=icale35.
3O 3) tVeil" 2rammatici latini# ," p. 3**" r. )3. A6f. Augustin" *e ordine 4" )4 C3HD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)4.

34

-a acest studiu se re&um! manualele cele mai scurte" precum rs minor a lui 2onatus" Veil" ," pp. 388-3HH" sau *e grammatica atri%uit! Sim#ului Augustin" <.$.# (oi. GGGII" c. )378-l,+7" Veil" 8" pp. ,*H $i urm. 33 2e pild!" 2onatus" rs minor# Veil" ," pp. 388-38H. >ld.#i+id.#7. 38*" r. 38-35.
38

Astfel" 2onatus" Ars (maior)# Veil" ," pp. 3H5-354/ la 2iomede" aceste generalit!#i s'nt studiate 'n cartea a doua" dup! p!r#ile discursului Ccartea ID< Veil" )" pp. ,4+ $i urm.
3H
35

2onatus" Veil" ," pp. 3*4-3*5.

'd.# i+id.# pp. 3*5 $i urm. 9igurile retorice #ineau mai degra%! de retoric! dec't de gramatic!< aceasta $i le ane=a totu$i uneori" de e=emplu la 6.arisius" ," 8 Cpp. 3H) $i urm." BarNicQD. O 6U-;URZ -I;ERARZ< ?RAMA;I6A 27

Aceasta e gramatica propriu-&is!/ ei i se adaug! metrica" predat! $i ea de gramaticieni 37" de$i era 'ndeo%$te considerat! o disciplin! separat!3*. Nu (reau s! &!%o(esc mai mult asupra con#inutului acestui sistem de 'n(!#!m'nt" dar socotesc util s! fac unele remarci pri(itoare la spiritul ce-l anima. ?ramatica antic! mi se pare dominat! de no#iunea de clasicism< latina pe care o pred! ea nu e o lim%! (ie" folosit! &i de &i $i de care (or%itorii nu tre%uie dec't s! se slu1easc! pe deplin con$tient/ ea este lim%a de care s-au slu1it clasicii $i care se afl! fi=at! 'n c!r#i" turnat! ca 'ntr-un tipar. Nimic nu e mai gr!itor din acest punct de (edere dec't modul 'n care gramaticienii studia&! vitia, gre$elile de lim%!,+. Ne-am a$tepta s!-i (edem st!ruind asupra purit!#ii lim%ii" pre(enindu-i pe ele(i 'mpotri(a neologismelor $i a (ulgarismelor pe care (or fi ispiti#i s! le introduc! 'n (or%irea lor su% influen#a mediului ling(istic corupt. Nici (or%! de a$a ce(a< singurele %ar%arisme $i solecisme discutate de ei s'nt cele ce se 'nt'lnesc la >ergiliu sau la al#i mari autori K licen#ele poetice " cum ar fi &is %!tr'nii no$tri dasc!li" incorectitudinile %oite de poet din ra#iuni de metric! sau de estetic!,). -itia studiate de gramatician nu s'nt gre$elile ce se cer e(itate" ci incorectitudinile pe care (or%itorul $i le poate permite a('nd ca punct de spri1in e=emplul scriitorilor (aloro$i. 0ri(itor la %itia $i la studiul lor" a se (edea rectific!rile aduse ap. )istoire de l'education# p. 353 $i n. 4H Cp. 884D. 2e aici" parado=ul c! 'nt'lnim la ace$ti gramaticieni t'r&ii $i deseori pro(inciali ,4 mai multe informa#ii despre latina autorilor ar.aici dec't despre lim%a (ulgar! (or%it! 'n #inutul $i epoca lor,3. Aceleia$i tendin#e i se datorea&!" cred" sla%a preocupare pentru sinta=!" a%ordat! doar indirect $i oarecum 'n treac!t ,,.
37 3*

2up! cum remarc! Augustin 'n *e ordine 4" ), C,+ la sf'r$itD" c. )+),. Ea este totu$i uneori unit! cu gramatica" de pild! la 6.arisius" edi#ia BarNicQ" pp. 358 $i urm." 2iomede CVeil" )" p. ,53 $i urm.D. Augustin o ata$ea&! mu&icii (musica)9 cf. *e ordine F# ), C3*-,+D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)3-l+),/ *e musica F# ) (l),ibid., c )+**-l)++ Cpro&odia" dimpotri(!" #ine de gramatic!D. ,+ 2onatus studia&! paispre&ece specii de %itia (loc. cit.# n. )D. ,) -am%ert" 2rammaire latine# pp. 4+8-4+H" notea&! faptul f!r! a-i sesi&a semnifica#ia. 2onatus d! ca e=emplu de %ar%arism< reliquias *anaum r!m!$i#ele grecilor (.n. I" 3+D" ca e=emplu de solecism tor%umque Cpentru tor%e) repente clamat cu un aer amenin#!tor" strig! pe nea$teptate B.n. H# 3*.*D< rs maior# Veil" ," p. 3*4" r. ))/ p. 3*3" r. 4+. -a Sf'ntul Augustin" 'nt'lnim un ecou al acestui 'n(!#!m'nt< *e ordine F# , C)3D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+++/ &ontra Faustum 44" 48" <.$.# (oi. G-H\ c. ,)5. ,4 Este ca&ul lui >ictorinus" 6.arisius" 0ompeius" 0riscian" africani CSc.an&" ," )" [ 74*" 733/ ," 4" [ ))+4" ))))D/ 2osit.eos" Rufinus" greci (id. ,")" [ 73H/ ," 4" [ ))+,D/ Agroetius" 6onsentius" galii (id. ," 4" [ ))++" ))+3D. ,3 Ici $i colo" se pot spicui c'te(a indica#ii" dar ele s'nt rare< cf. Sc.an&" ," 4" p. 4+5 Cla 6ledoniusD" 4+* C0ompeiusD" 4)4 C6onsentiusD. ,, Astfel" 2onatus men#ionea&! regimul comparati(ului $i al superlati(ului 'n leg!tur! cu gradele de semnifica#ie" 'n 'nsemnarea sa cu pri(ire la nume ( rs minor# Veil" ," p. 388" r. )4-l,D/ el clasific! prepo&i#iile dup! ca&urile pe care le cer (i+id.# p. 3H8D. 0riscian '$i 47 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

A(em de-a face" a$adar" cu un 'n(!#!m'nt orientat 'nspre trecut" 'nspre reali&!rile 'mpietrite ale latinei

de alt!dat!/ latina care se studia&! e o lim%! moart!. -ucrul se o%ser(! foarte %ine 'n studierea metricii/ (oi a(ea prile1ul mai t'r&iu s! scot 'n e(iden#! aspectele artificiale $i ar%itrare din sistemul metricii lui Augustin,8" e=plica%ile prin faptul c! (ersul latin nu-i era mai firesc dec't filologului modern/ la el,H" ca $i la to#i contemporanii s!i Ccel pu#in" la cei din Africa ,5D" sentimentul spontan al cantit!#ii se pierduse" drept care toat! pro&odia clasic! de(enise un lucru de necontestat" li(resc" mort... ?ramatica se 'nf!#i$ea&! ca p!str!toarea unei mo$teniri transmise de istorie ,7. 'ntregul edificiu al acestei $tiin#e se spri1in! pe c!r#ile trecutului ,*" ceea ce are drept consecin#! de&(oltarea no#iunii de autoritate# care cap!t! o (aloare esen#ial!8+< pentru fiecare form!" pentru fiecare structur! sintactic! se cere s! poat! fi in(ocat e=emplul unui clasic" al unui autor din (ec.ime.
consacr! ultimele dou! c!r#i sinta=ei Cc. )5-l7D< nu cum(a o face pentru c! pred! latina unor str!ini" 'n mediu grecescL CNu X$i acest lucru 'n pofida celor spuse 'n )istoire de l'education# p. 354P" 0riscian nu-$i datorea&! sinta=a dec't imit!rii predecesorilor s!i greci Apollonios 2:scolos $i Herodian.D 6f." pe de alt! parte" reac#ia tradi#iei manuscrise fa#! de acest caracter a%erant al c!r#ii lui 0riscian< ;a:lor" >ediae%al>ind# F# p. )4,. 6.arisius face un pic de sinta=! 'n cartea consacrat! idiotismelor lim%ii latine Ccartea 8" pp. 37) $i urm. BarNicQD/ 2iomede intercalea&! un capitol pri(itor la sinta=a ca&urilor atunci c'.d studia&! numele CVeil" )" pp. 3)+-34+D/ pentru alte indica#ii" -am%ert" op. cit.# pp. )7) $i urm. ,8 6f. partea a doua" pp. 445-447. ,H Scrisoarea 3" 8" <.$.# (oi. GGGIII" c. HH< Augustin se preface c! nu $tie dac! i din "ugitum este lung C$i acutD sau scurt C$i gra(D< o glum!" desigur" dar care presupune ca posi%il! o atare necunoa$tere. ,5 Scrisoarea )+)" 3" i+id.# c. 3H*/ *e doctrina christiana ," )+ C4,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. ** la sf'r$it. 6f. Monceau=" $es "ricains# pp. 58-5H/ Nicolau" &ursus# p. 5,. ,7 Augustin" *e musica F# ) C)D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+**< atqui scias %elim totam illam scientiam quae grammatica grece# latine autem litteratura nominatur# .istoriae custodiam pro"iteri... a$ (rea s! $tii c! 'ntreag! acea $tiin#! care 'n greac! poart! numele de gramatic!" iar 'n latin! de literatur! se pre&int! ca o pstrtoare a istorieiI. ,* '+id. C'n situa#ia 'n care cano se pronun#! cu a lungD" reprehendet grammaticus# custos iile %idelicet historiae# nihil aliud asserens cur hanc corripi oporteat# nisi quod .i Rui ante nos fuerunt et Ruorum li%ri e=.stant tractanturRue a grammaticis" ea Xsila%a caJ correpta# nonproducta usi"uerint un gramatician ne (a certa" el fiind e(ident un gardian al istoriei" dar f!r! a aduce (reun alt argument care s! moti(e&e scurtarea dec't pe acela c! cei care au tr!it 'naintea noastr! $i ale c!ror c!r#i mai e=ist! $i s'nt cercetate de gramatici au pronun#at Csila%a ca) cu (ocal! scurt!" $i nu lung! . 8+ '+id. 4uare >c X'n aceste c.estiuni de gramatic!P quidquid %alet# aucloritas %alet... @i mai departe Ccil ++D< grammaticus autem iu+e0... secundum maiorum ut dictum est auctoritatem# quorum scripta custodit a$adar" aici C'n aceste pro%leme de gramatic!D pre(alea&! autoritatea... Iar gramaticianul" dup! cum s-a spus" prescrie reguli... 'n conformitate cu autoritatea str!mo$ilor ale c!ror scrieri le are 'n pa&! . Acest 'ntreg pasa1 opune gramatica" %a&at! pe autoritate" mu&icii (musica)# $tiin#! matematic!" a$adar ra#ional! Co (om studia ce(a mai departe" 'n partea a doua" pp. )5+ $i urm.D. 0entru modul cum folosesc gramaticienii cu('ntul auctoritas# cf. Thesaurus l. latinae.s.%. 'ndeose%i sec#iunea II" 3c" c. )443" r. H* $i urm. O 6U-;URZ -I;ERARZ< ?RAMA;I6A 4*

2in acest moti(" gramaticienii epocii de decaden#! ne-au p!strat at'tea fragmente din autorii ar.aici" 'nc't deseori tocmai culegerile de astfel de fragmente s'nt cele care-l interesea&! cel mai mult pe cititorul de ast!&i. Este (or%a aici de un fel de a (edea lucrurile ce se cere pus 'n lumin!... >oi ar!ta tot ceea ce datorea&!" calit!#i ori defecte" filo&oful $i scriitorul cre$tin Augustin acestei forma#ii gramaticale. ]in s! su%linie& de pe acum c't de profund! a fost influen#a acesteia. El a r!mas toat! (ia#a un gramatician8). 2e aici pro(ine $i aplecarea" ce ;T (a p!stra mereu" c!tre di(i&iuni84 $i defini#ii83" care dau unora din e=punerile sale o 'nf!#i$are 'ntru c't(a didactic!. 2omeniul gramatical se num!r! printre cele ce-i s'nt cele mai familiare. Se simte c! aici e la largul s!u" aici e la el acas! . 6'nd are ne(oie de un e=emplu 'n spri1inul (reunei te&e" fie c! e (or%a de m!surarea timpului" de armonia pro(iden#ial! etc" i-l (or furni&a de 'ndat! gramatica 8, sau metrica88. ?'ndirea i se 'ndreapt! firesc spre acest domeniu $i meditea&! la pro%lemele care se i(esc/ Augustin a cugetat mult la mecanismul lim%a1ului" la no#iunea de semn" la raportul dintre cu('nt $i sensul lui 8H. 6ugetare deseori profund!" care a1unge c'teodat! la o riguroas! filo&ofie a lim%a1ului 85. 6el mai adesea 'ns!" se 'nscrie 'n cadrele tradi#ionale ale gramaticii< se interesea&! 'ndeaproape dac! un anume cu('nt e=ist! ca atare 'n felul de a (or%i sau scrie 'n lim%a latin!" dac! a(em sau nu dreptul s! folosim cutare neologism/ po#i a(ea c'teodat! sen&a#ia c! la el gramaticianul iese uneori 'n e(iden#! cu at'ta lips! de re#inere" 'nc't 'l st'n1ene$te pe logician87. 'n autorul lui *e Trinitate sau al &et0ii lui *umnezeu# continu! s! supra(ie#uiasc! acel grammaticus din Madaura< de 'ndat! ce se i(e$te (reo oca&ie s! aplice o no#iune precum cea de trop" de figur! le=ical! ori distinc#ia clasic! dintre su%stanti(ul propriu $i su%stanti(ul comun" condeiul lui 'ncepe s! alerge $i s! sc.i#e&e o demonstra#ie didactic! 8*/ alteori" &!%o(e$te cu satisfac#ie asupra anali&elor morfologice" 'n care e=celau magistrii din (remea sa H+.

I
8) 84

6f. alte c'te(a indica#ii ap. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. ,5" $i" 'n lucrarea de fa#!" partea a doua" pp. 4+) -4+4. 2e pild!" 'n *e doctrina christiana )" ) ClD-4 C4D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )*/ 4" ) (lAF)# i+id.# c. 3H-35 etc... 83 2e pild!" id.# 3" 3 CHD" i+id.# c. H5 (percontatio# interrogatio), *e Trinitate 8" )8 C)HD" <.$.# (oi. G-II" c. *4) (donum# donatum) etc. ... 8, E=. *e 2enesi ad litteram )")8 C4*D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 485/ H" 3 C,D" c. 3,+/ )4" )7 C,+D" c ,H*. 88 E=. &on"esiuni 3" 5 C),D" p. 8H -a%./ H" 4H C33D" p. 34+ -a%./ Scrisoarea )HH" 8 C)3D" <$.# (oi. GGGIII" c. 54H. 8H *e Trinitate G# )+ C)8D" <.$.# (oi. G-II" c. *H7-*H*/ )+") C4D" c. *54-*5,/)3") C,D" c )+)8-l+)H/ )8" )+ C)*D" c. )+5)/ *e magistro# cf. in"ra# partea a doua" p. 4,4. 85 6'te(a indica#ii ap. Rotta" Filoso"ia del linguaggio nella patristica# pp. 7*-*+" *7" )+,-l+H. 87 *e Trinitate K#5 C7D" c. *)8/ )3" )+ C),D" c. )+48/ )8" ) C)D" c. )+85. 8* 'd.# *" )8 C)HD" c. )+H7-l+H*/ 5" , C5D" c. *,+. H+ &etatea lui *umnezeu )3" ))"4" <.$.# (oi. G-I" c. 37, Cconsidera#ii asupra formei 'n uus a participiului trecut al lui morior). 30 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S O 6U-;URZ -I;ERARZ< ?RAMA;I6A

3)

2e %un! seam! c! %!tr'nul episcop de Hippona nu mai a(ea nici timpul" nici u$urin#a spiritual! necesare pentru a parcurge te=tul Artei lui 2onatus sau al >anualului de metric al lui ;erentianus Maurus" dar cuno$tin#ele 'nsu$ite odinioar! din ele erau at't de ad'nc 'nr!d!cinate" 'nc't la acest capitol cu greu ar fi putut fi prins cu (reo lips!. A primit 'ntr-o &i H) o scrisoare de la un anume Auda=H4" cu care corespondase de1a/ aduc'nd elogii 'n#elepciunii $i talentului lui Augustin" Auda= se pl'ngea 'ntrun stil 'mpodo%it de laconismul r!spunsului pe care-l primise de la el" cer'ndu-i un altul" mai de&(oltat. O agrea%il! scrisoare plin! de ama%ilit!#i de tot soiul" 'n care se simte literatul ce a compus-o/ 'n 'nc.eiere" dup! cum era o%iceiul" c'te(a (ersuri" o strof! de cinci .e=ametri. Ultimul" (ai" era defectuosH3 M Augustin" dup! cum se c!dea" r!spunse printr-o mic! predic!" 'n-demn'ndu-l pe Auda= s! se preocupe mai mult de 'n#elepciune dec't de literatur!/ dar (!-nc.ipui#i cum(a c! a(ea s! lase" cu toate astea" necomentat nefericitul .e=ametru L
4uod autem in quinto atque ultimo %ersu septem pedes sunt# nescio utrum numerus tuum "e"ellit auditum# an e@periri %oluisti utrum ego adhuc ista diiudicare meminerim# quae "orte iam o+liti sunt quiLalium aliquando studioi# postea plurimum in ecclesiasticis litterris pro"ecerunt 'n ceea ce pri(e$te faptul c! 'n (ersul aii

cincilea $i ultimul e=ist! un picior 'n plus" nu $tiu dac! ritmul #i-a 'n$elat au&ul sau ai (rut s! m! pui la 'ncercare ca s! (e&i dac! mai s'nt 'n stare s! 1udec aceste lucruri pe care poate le-au uitat cei care s-au preocupat c'nd(a de ele" iar apoi le-au aplicat 'n scrieri ecle&iastice H,. III Mai mult 'ns! dec't gramaticii propriu-&ise" anii pe care copilul 'i petrecea la $coala gramaticianului (grammaticus) erau consacra#i studiului literaturii. 6'nd 'n &on"esiuni e(oc! pentru noi amintirile din copil!rie" Augustin re#ine mai ales aceast! parte a 'n(!#!turii< cine nu-$i aminte$te paginile emo#ionante 'n care se &ugr!(e$te pe sine 'n(!#'nd pe dinafar! r!t!cirile lui Enea sau pl'ng'nd moartea 2idoneiH8L Unii au reu$it s! fac! num!r!toarea clasicilor care au intrat astfel 'n cultura lui Augustin HH. ;e=tele din &on"esiuni la care f!ceam trimitere adiH)

E (or%a de Scrisoarea 4H+ din culegerea augustinian!" <.$.# (oi. GGGIII" c. )+53-l+5H/ 1udec'nd dup! tonul scrisorii 'nse$i $i dup! cel al r!spunsului lui Augustin BScrisoarea 4H)D" pro%a%il c! ea datea&! din anii s!i de %!tr'ne#e. ^ H4 Necunoscut din alt! parte< Sc.an&" ," 4" [ ))73" c. )+55. H3 .@spectt quos plina "ides &hristi de st!pite pendens< $apte picioare. H, Scrisoarea 4H)" ," <.$.# (oi. GGGHI" c. )+55.
H8

&on"esiuni )" )3 C4+-44D" pp. )7-l* -a%./ cf. )" )H C4HD" p. 44 C;eren#iuD" )" )5 C45D" p. 43/ 3" , C5D" p. ,* C6iceroD.
HH

A se (edea 'ndeose%i BecQer" ugustin# pp. H3K)4+/ Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. )7-4+ etc/ 6om%es" Saint ugustin et la culture classique# pp. l-4H" H4-5,/ 6omeau"

neauri nu-i men#ionea&! dec't pe cei principali K >ergiliu" ;eren#iu $i 6icero H5/ culeg'nd 'ns! citatele $i alu&iile r!sp'ndite 'n 'ntreaga oper! augustinian!" aceast! list! poate fi completat! $i" ceea ce e

deose%it de interesant" poate fi m!surat! importan#a relati(! a rolului 1ucat de diferi#i autori cuprin$i 'n ea. Autorul esen#ial" clasicul prin e=celen#!" summus poeta# cel 'n care g!sim re&umat! cultura latin!" pe care Augustin 'l citea&! cel mai des" cu cea mai mare tragere de inim!" cel pe care-l sim#im mereu pre&ent 'n memoria $i inima sa este" a$a cum ne a$teptam" >ergiliu H7. 2up! el" pro@imo sed longo inter%allo urm!torul" dar la mare distan#! " (ine ;eren#iu H*" ale c!rui comedii par s! fi fost studiate cu regularitate 'n $coli5+. 6't despre ceilal#i poe#i" Hora#iu" -ucan" 0ersius" O(idiu" 6atul" Iu(enal" 'i g!sim cita#i de Augustin5)" 'ns! rolul lor e mai $ters" $i ne putem permite 'ntre%area dac!" cel pu#in pe unii dintre ei" nu i-a studiat cum(a doar din (reo culegere de te=te alese. @i printre pro&atori e=ist! un maestru al c!rui rol capital corespunde rolului ocupat de >ergiliu 'n poe&ie $i care-l egalea&! aproape 'n importan#!< 6icero 54/ el este cel 'n care se re&um! 'ntreaga elocin#! $i 'ntreaga pro&! latin!/ el este maestrul $i modelul (enerat" cu mult mai presus de ceilal#i" de c!tre to#i litera#ii (eacului al I>-lea. 'n $coli" ma1oritatea marilor sale opere erau studiate 'ntr-o ordine de(enit! tradi#ional!" care 'ncepea" pare-se" cu
Saint ugustin e@egete# pp. ,4-8)/ las deoparte lucr!rile pri(itoare la aspecte particulare $i pe care (oi a(ea prile1ul s! le cite& pe parcurs. H5 6ititorul tre%uie a(erti&at aici c! la grammaticus nu erau studia#i to#i ace$ti autori< 6icero $i" 'n general" pro&atorii erau comenta#i de retor" dar acesta nu f!cea dec't s! continue sarcina gramaticianului $i aplica aceea$i metod!/ am a$adar dreptul de a reuni la ru%rica gramatic! toate studiile literare/ cititorul '$i (a aminti" pe de alt! parte" de ceea ce am spus mai 'nainte pri(itor la amestecul ce se producea 'n practic! 'ntre rolurile celor doi profesori (supra# p. 4," n. 43D. H7 BecQer" pp. H3-53/ 6om%es" pp. )*-4+" 5l-54/ >asold" ugustinus quae hauserit e@-irgilio, 6offin" 'n"luence o" -ergii on Saint ugustine, Bassi" S(nt' gostino e -irgilio, Bi1nrpersse" -ergilius +iL ugustinus, Rodrigue&" lma %irgiliana/ V. H. Sc.elQe" -irgil in der *eutung ugustins# 'n Tii+inger Beitrge zur ltertums:issenscha"t# (oi. 34" Stuttgart-Berlin" )*3*/ V. NaNratil" *ie 2eschichtsphilosophie der eneis# ap. ?iener Studien CMiscellanea E. HaulerD" )*3*" pp. ))3-l47/ 0. Veseling" -irgil +ei ugustin# ap. <hilologische ?ochenschri"t# )*,4" c. 373-37,/ id.# Nochmals -irgil +ei ugustin# i+id.# )*,," c. *8*H/ T. MesQ" -erg. .cl. '-# H4" i+id.# )*,," c. )4+. H* 6om%es" p. 4). 5+ 2up! cum o atest! comentariul lui 2onatus" dasc!lul Sf'ntului Ieronim Ccf. Sc.an&" ,")" [734D. 5) Alfaric" p. )*/ 6om%es" p. 3" )7" 4+/ 0. Veseling" ugustin und /%id# ap. <hiloloAgische ?ochenschri"t# )*,+ c. )*).
54

Alfaric" pp. 35-37" 4H,-4H5/ 6om%es" pp. 44-43" 4,-48" H*-5)/ cf. o%ser(a#iile profunde ale lui Reit&enstein" ugustin# pp. 34-33" ,+/ 9. Solmsen" Ne: Fragments o" &icero's *e re pu+lica C'n &etatea lui *umnezeu )*" 4)D" ap.

&lassical <hilolog7# )*,+" 00- ,43-,4,/ 9. Balter" Mu &icero und ugustinus# ap. <hilologische ?ochenschri"t# )*,)" 32 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

tratatele de retoric! $i cu discursurile $i se 'nc.eia cu dialogurile filo&ofice 53. Importan#a e=cep#ional! a studierii sale 'i eclipsea&! pe ceilal#i pro&atori 5,< singurii care merit! aici s! fie re#inu#i s'nt Seneca" Apuleius58" iar" dintre istorici" Sallustiu5H. Aceast! program!" destul de limitat!" se (!de$te a fi 'n conformitate cu o tradi#ie 55 ce a(ea 'n spatele ei un trecut 'ndelungat< lista de autori men#ionat! este" cu mici e=cep#ii" aceea$i cu cea aflat! la %a&a forma#iei literare a tuturor intelectualilor latini 57" 'ncep'nd de la reforma $colar! de care a r!mas legat numele gramaticianului Y. 6aecilius Epirota" li%ert al lui Atticus 5*" cel care" spre sf'r$itul domniei lui August" a pus 'n locul %!tr'nului Ennius" cii care tre%uise s! se mul#umeasc! p'n! atunci" pe marele poet al epocii de aur" >ergiliu" $i pe ceilal#i poe#i noi . Metoda urmat! 'n (remea lui Augustin 'n studiul acestor autori ne este %ine cunoscut! prin comentariile ce ni s-au p!strat7+ ale acelora$i profesori c!rora le dator!m tratatele de gramatic! men#ionate mai sus. 0ri(itor la >ergiliu" posed!m marile comentarii ale lui Ser(ius" 6laudius 2onatus" 0.ilarg:rius" c'te(a r!m!$i#e din cel al marelui 2onatus CiElius 2onatusD etc. 2espre ;eren#iu" cele ale aceluia$i 2onatus $i ale lui Eugrap.ius7A/ f!r! a
53

&on"esiuni 3" , C5D" p. ,*-a%. ... et usitato iam discendi ordineper%eneram in li+rum cuiusdam &iceronis $i" urm'nd o anumit! ordine 'n studiu" a1unsesem la lucrarea unui oarecare 6icero Clucrarea )ortensius). 6f. $i Scrisoarea ))7" ) C3D" 8 C3,D" <.$.# (oi. GGGIII" c. ,33",,7-,,*. 5, 6om%es" pp. 4l-48. Nu e(iden#ie& aici dec't autorii cu caracter literar< (om studia mai t'r&iu erudi#ia $tiin#ific! a lui Augustin. 58 Nu s'nt 'ns! sigur dac! Apuleius era studiat la $coal!. 0oate c! Augustin nu l-a citit dec't mai t'r&iu" su% im%oldul (oca#iei sale filo&ofice Ccf. partea a doua" p. )8+" n. ,,D. 5H Sf'ntul Augustin cunoa$te f!r! 'ndoial! mul#i al#i istorici" dar" cum nu-i folose$te dec't 'n &etatea lui *umnezeu# cred c! nu i-a studiat dec't 'n momentul preg!tirii acestei mari lucr!ri Ccf. in"ra# pp. ))5-l)7/ partea a treia" pp. 33*-3,+D. Sallustiu" dimpotri(!" este citat de1a 'n *e +eata %ita C, X3) P" <.$.# (oi. GGGII" c. *5,D" iar Sf'ntul Augustin atest! el 'nsu$i c! acesta era studiat 'n $coli< &etatea 'ui *umnezeu 3" )5" N#<.$.# (oi. G-I" c. *8. >e&i $i A. Vurfess" *er )istori5er Sallust in ugustins 2ottesstaat# ap. Theologische 4uarAtalschri"t# )*35" pp. 3,l-38H. 55 6f. Tullien" pp. 4+5-4)4/ -eclercR" c. )5,5-l5,7/ ?N:nn" pp. )83 $i urm." )*5-4++.

57

Este interesant de comparat cultura literar! a lui Augustin cu aceea" de pild!" a lui Seneca CBourger:" Seneque prosateur# pp. 4l-38/ Al%ertini" &omposition chez Seneque# pp. 4)3-443D sau cu aceea a mai ('rstnicului Sf'.t Ieronim< cf. te=tele $i lucr!rile la care fac trimiteri Sc.an& C,")" p. ,34< 1nterricht in 3om) $i 6a(allera (Saint Eerome# (oi. I" pp. 5-7D. 5* Suetoniu" *e grammaticis )H< 4. &aecilius .pirota primus dicitur latine e@ tempore disputasse# primusque -irgilium et alios poetas no%ospraelegere coepisse... se &ice c! Y. 6aecilius Epirota a purtat cel dint'i de&%ateri pe teme retorice 'n latine$te $i cel dint'i a introdus lecturi comentate din >ergiliu $i al#i poe#i noi . 7+ 6f. Sc.an&" ," )" pp. 835-837/ ," 4" p. 3,,. 7) 'd.# 4" )" [4,7/ ," )" [ 738/ 4" )" [ 4,7" 4/ ," )" [ 734/ ," 4" [ )))5. 0ri(itor la 0.ilarg:rius" cf. $i recenta lucrare a lui 9unaioli" .segesi -irgiliana antica. O 6U-;URZ -I;ERARZ< ?RAMA;I6A 33

mai (or%i de at'tea alte scolii sau comentarii asupra di(er$ilor poe#i clasici 74 si asupra anumitor opere ale lui 6icero73. @i aici constat!m for#a $i sta%ilitatea tradi#iei $colare< metoda gramati-cienilor din perioada decaden#ei este cea care n-a 'ncetat nicic'nd s! fie folosit! 'n toate $colile romane" 'ncep'nd din (remurile 'ndep!rtate 'n care primii gramaticieni de lim%! latin! o 'mprumutaser!" f!r! nici o modificare" de la colegii lor greci" ei 'n$i$i mo$tenitori ai 'ndelungatei e=perien#e a $colilor elenistice. 'ncep'nd cu >arro" se statornicise distingerea 'n cadrul acestui studiu a patru fa&e< lectio# emendatio# enarratio# iudicium citire" critic! de te=t" comentare" 1udecat! de (aloare 7,. $ectio consta 'n citirea e=presi(! cu (oce tare" care presupunea o 'n(!#are practic! a dic#iei" de cel mai mare folos pentru (iitorul orator/ citirii i se ad!uga recitatio9 t'n!rul ele(" atunci" ca $i ast!&i" 'n(!#a pe de rost cele mai frumoase pasa1e din respecti(ii autori 78. .narratio repre&enta comentariul" deopotri(! literal $i literar aidoma actualelor noastre e=plic!ri de te=t . 'n sc.im%" emendatio# 8iHp+cooi_/ la gramaticienii greci" nu are un ec.i(alent e=act 'n 'n(!#!m'ntul nostru modern< ea amalgama dou! e=erci#ii pe care noi le distingem K pe de o parte" critica te=tual! Csta%ilirea $i corectarea te=tului" discu#iile despre autenticitatea acestuia etcD" iar" pe de alta" critica stilului Ccalit!#i sau defecte" anali&a planului" originalitatea etcD. 'udicium# 'ncoronare a oric!rui studiu" consta 'ntr-o scurt! pri(ire de ansam%lu asupra a tot ceea ce dega1aser! studiile precedente $i o 1udecat! estetic! definiti(! asupra operei studiate. 6a $i 'n ca&ul gramaticii" nu (oi intra 'n alte am!nunte" ci m! (oi m!rgini s! atrag aten#ia cititorului asupra c'tor(a puncte de interes< 'n mare" aceast! metod! de lucru este cea folosit! 'nc! $i ast!&i 'n $colile secundare Xdin 9ran#aP $i de care nu poate s! nu se ser(easc! oricine '$i propune s! studie&e un te=t literar. ;re%uie rele(ate 'ns! acele aspecte ale ei care se e=plic! prin condi#iile particulare pe care le crea tra(aliului filologic te.nica antic! a c!r#ii 7H< a%sen#a sau" oricum" caracterul em%rionar al punctua#iei f!ceau din lectio un e=erci#iu mai comple= $i mai util dec't simpla noastr! citire< pentru un antic"
74

;otalitatea scoliilor C6;GOGIO> e=plica#ie D noastre la 0ersius" -ucan $i Iu(enal datea&! din aceast! perioad! CSc.an&" ," 4" p. 3,,D. 73 0ri(itor la 'n -errem# cf. 0seudo-Asconius CSc.an&" )" 4" [ ),H" 4D/ pri(itor la 2e in%entione# comentariile lui Marius >ictorinus Bid.# ," )" [ 73+D $i ?rillius Bid.# ," 4" [ ))44D/ comentariile la Somnium Scipionis ale lui Macro%iu" ale lui 9a(onius Eulogius Cretor cartagine& care a fost ele(ul lui Augustin< cf. Sc.an&" ," 4" [ ))43D nu #in de sistemul de 'n(!#!m'nt al gramaticianului. 7, Tullien" pp. 4,4-47)/ cf." pe de alt! parte" ;.omas" Scoliastes de -irgile# pp. 4+H @i urm. 78 6f. amintirile lui Augustin" &on"esiuni )" )3 C4+D" r. )," p. )7 -a%. 7H Mai e ne(oie s!-l trimit pe cititor la cartea clasic! a lui Birt nti5e Buch:esenl 2e ad!ugat aici Ven:on" Boo5s and 3eaders. 34 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S O 6U-;URA -I;ERARA< ?RAMA;I6A 35

citirea unui te=t era de1a prin ea 'ns!$i un 'nceput de interpretare a acestuia/ 'n ma1oritatea ca&urilor" se cerea f!cut! delimitarea cu(intelor (distinguere)# a fragmentelor de enun# $i a perioadelor" marc'nd prin pau&e $i prin infle=iuni ale (ocii (pronuntiare) tot.ceea ce ast!&i este indicat prin sistemul nostru comple= de punctua#ie. 'ntr-un te=t de oarecare 'ntindere" se 'nt'lneau ine(ita%il o serie 'ntreag! de situa#ii am%igue" 'n care delimitarea cu(intelor sau punctua#ia se puteau efectua 'n di(erse moduri" d'nd astfel te=tului tot at'tea sensuri diferite. 0ro%leme 'n care $colarul 'nt'mpina dificult!#i $i a c!ror re&ol(are c!dea 'n sarcina profesorului 75. 0e de alt! parte" condi#iile de transmitere manuscris! a te=telor e=plic! rolul didactic 1ucat de emendatio. 'n &ilele noastre" critica de te=t este re&er(at! e=clusi( studiului $tiin#ific" 'n particular

muncii de preg!tire editorial!< tiparul $i difu&area de e=emplare riguros identice o fac inutil! pe plan didactic" $i c.iar literar. 'n Antic.itate" dimpotri(!" nu se 'nt'lneau niciodat! dou! te=te identice" 'nc't" fie $i numai din ra#iuni practice" ele(ii tre%uiau pu$i s! cola#ione&e manuscrisele pe care le a(eau la dispo&i#ie cu cel al profesorului. .mendatio r!spundea 'ns! $i unor necesit!#i mai profunde< caracterul nesigur al tradi#iei manuscrise tindea necontenit s! corup!" s! transforme caracterul operelor/ di(ersele te=te care circulau" aflate 'n comer#" nu se deose%eau doar prin unele gre$eli de detaliu/ ele puteau s! apar#in! unor familii de manuscrise distincte $i at't de diferite" 'nc't natura" stilul" c.iar (aloarea literar! a operei puteau suferi din aceast! pricin! sc.im%!ri nota%ile. Un studiu literar cerea deci adesea" din partea profesorului" ca $i din partea simplului amator" o luare de po&i#ie fa#! de aceste di(ergen#e" un efort pentru determinarea $i adoptarea unei anume forme a te=tului care p!rea conform! cu ceea ce se credea a fi originalul77. 2up! cum se poate %!nui" metoda urmat! nu a(ea nimic din rigoarea $tiin#ific! pe care ma1oritatea filologilor no$tri o consider! ast!&i necesar!< clasificarea manuscriselor 'n familii" reconstituirea ar.etipului" alegerea martorului Csau a grupuluiD pri(ilegiat etc. E=ista" f!r! 'ndoial!" ideea de manuscris %un $i de manuscrise defectuoase" primul ser(ind la corectarea acestora din urm!. Era (or%a 'ns! de o (edere de ansam%lu destul de su%iecti(! $i care nu se %a&a pe o te.nic! %ine pus! la punct. Se pare c!" atunci c'nd erau confruntate mai multe te=te" toate lec#iunile lor erau puse
75

6f. *e doctrina christiana 3" 4 C4D-, C7D" <.$.# (oi. GGGI>" c. H8-H7" unde aceste pro%leme s'nt a%ordate 'n ca&ul particular al Bi%liei Cpartea a treia" p. 3,8D. 77 'n aceea$i ordine de idei" gramaticianul tre%uia deseori s! se preocupe de c.estiuni pri(ind autenticitatea Ctransmiterea manuscris! facilitea&! interpol!rile" u&urp!rile de titluriD/ cf. 'ntre%!rile pe care $i le pune Ser(ius 'n te=tul citat mai 1os" 'n nota *3" pri(itoare la titlul lucr!rii" ordinea $i num!rul c!r#ilor. ?. Bard:" Fau@ et"raudes litteraires dans l'antiquite chretienne# ap. 3e%ue d'histoire ecclesiastique# (oi. 34" )*3H" pp. 8K43/ 458-3+4.

practic pe acela$i plan/ fiecare ca& era tratat i&olat< lec#iunea %un! era aleas! K eclectic K pentru interesul ei intrinsec" f!r! gri1! deose%it!" ameste-c'ndu-se prin aceasta aportul unor tradi#ii diferite< dup! cum o atest! m!rturia papirusurilor" predecesorii no$tri antici n-a(eau fa#! de tradi#ia alterat! sau compo&it! aceea$i spaim! pe care o au editorii de ast!&i. Iar aceast! alegere eclectic! se 'ntemeia 'n esen#! pe ra#iuni estetice" de gust/ pe ideea pe care cel 'n cau&! $i-o f!cea despre stilul autorului/ 'nc't este lesne de 'n#eles c! 'n emendatio critica te=tual! $i cea literar! erau" cum spuneam" intim amestecate. 'n ca&ul altor aspecte caracteristice ale metodei literare antice" cau&ele s'nt mai greu de identificat/ astfel de aspecte nu putem dec't s! le descriem" dar este important ca ele s! fie consemnate" dat! fiind influen#a profund! pe care au e=ercitat-o asupra te.nicii intelectuale" asupra deprinderilor mentale ale unui om cum a fost Sf'ntul Augustin. Elementul esen#ial al studiului literar este comentariul" enarratio. 9!r! 'ndoial! c! $i pentru noi e=plicarea" studierea unui te=t constau mai ales 'n asta/ dar" su% aceast! similitudine de ansam%lu" tre%uie sesi&at totu$i spiritul particular care-i anima pe (ec.ii grammatici. Nu insist asupra con#inutului 'nsu$i al acestui comentariu" care (i&ea&!" cum e $i firesc" deopotri(! forma $i fondul. 'n ceea ce pri(e$te fondul" (oi re(eni pe 'ndelete ce(a mai 'ncolo. -egat de form!" autorii no$tri fac pu&derie de remarci pri(itoare la gramatic! Cmorfologie" folosirea tropilor" a figurilor le=icale $i a figurilor retoriceD" metric!" procedeele retorice etc. Ei se ostenesc s! dega1e sensul cu(intelor $i al pasa1elor o%scure" aceast! preocupare a1ung'nd adesea" la unii din sco-lia$tii no$tri" p'n! la parafra&!< pasa1ul studiat se traduce 'n lim%a1 clar C$i de&(oltatD. 'i preocupa 'ns! mai cu seam! clarificarea sensului cu(intelor luate i&olat. 'n aceast! pri(in#!" Sf'ntul Augustin ne scute$te s! recurgem la alte surse" at't de numeroase s'nt 'n opera lui referirile la aceast! te.nic! didactic!. 'i place s! &!%o(easc! asupra c.estiunilor de (oca%ular K defini#ii" distinc#ii 'ntre sinonime7* K cel pu#in la fel de mult ca asupra o%ser(a#iilor de ordin gramatical. E=plic! uneori c'te un cu('nt dificil f!c'nd apel la e=perien#! sau la u&ul lim%ii comune *+/ cel mai adesea 'ns! K $i aceasta nu tre%uie s! ne mire" dup! men#iunile pe care le-am f!cut ce(a mai 'nainte pri(itor la spiritul de care era animat! $coala antic! K " e=plica#iile sale
7*

Astfel" e@positio la .pistola ctre 2alateni 8" )*-4)" <.$.# (oi. GGG>" c. 4),4 Cdistinc#ia dintre aemulatio ri(alitate" pi&m!" &a(istie $i in%idia in(idie" pi&muire D/ <redica 43" 7 C7D" <.$.# (oi. GGG>m" c. )87 (arrha amanet ipignus ga1 / cf." pri(itor la acelea$i cu(inte" <redicile )8H" )8 X)HP" i+id.# c. 787 $i 357" <.$.# (oi. GGGIG" c. )H53D. 0reiau aceste referin#e din Ro%erti" 3elazioni"ra diritto romano e patristica# p. 348" n. 4. *+ 2e pild!" 'n .narratio in <salmum ),*" )4" <.$.# (oi. GGG>II" c. )*88< el e=plic! termenul "ramea lance Cgerman!D

compar'nd denumirile populare ce se d!deau diferitelor feluri de spad!. 3H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

au un caracter li(resc" se %a&ea&! pe autoritatea (ec.ilor autori" pe u&ul clasicilor *). 0rocedeul la care se recurgea de preferin#! era etimologia< Augus-tin" dup! cum s-a semnalat adesea" o folose$te $i el din plin 'n opera sa*4. Nu (oi urm!ri 'n detaliu te.nica folosit! de comentatori" ci prefer s! atrag aten#ia asupra metodei ce le c!l!u&ea munca. Acest comentariu" ca s! folosesc 1argonul nostru pedagogic" este mai mult literal dec't literar. S!-l desc.idem" %un!oar!" pe cel al lui Ser(ius la .neidaGO. -a prima pagin!" comentatorul trasea&! programul pe care-l (a urm!ri 'n enarratio9 'n e@ponendis auctori+us haec consideranda sunt...# e=plicarea autorilor tre%uie s! ai%! 'n (edere pe r'nd< (ia#a poetului" titlul operei" natura (ersului folosit" scopul urm!rit de scriitor" num!rul c!r#ilor" 'n fine comentariul literal" e@planatio. ;ot restul este" 'n $ase capitole" un (ast program de introducere general!" menit s! ofere o (i&iune de ansam%lu asupra operei. S! o%ser(!m 'ns! metodologia de lucru a lui Ser(ius< el e=pedia&! 'n trei pagini (ia#a lui >ergiliu" dup! care nu mai are ne(oie dec't de 'nc! una ca s! termine cu restul introducerii. Scri+entis intentioP scopul celui care scrieL S! ri(ali&e&e cu Homer" s!-l laude pe August prin str!mo$ii s!i" )omerum imitri et ugustum)audare a parenti+us a imita pe Homer" iar pe August a-l l!uda prin str!mo$ii lui . 2up! care 'ncepe numaidec't imensa" intermina%ila e@planatio# (ers cu (ers" a poemului. Este de consemnat aici un fapt cu caracter general *,< se pare c! deprinderile $colii antice 'l a%!teau
*)

*e doctrina christiana 3"3 CHD" <.$.# (oi. GGGI>" c. H5 CAugustin e=plic! distinc#ia dintre interrogatio $i percontatio) inter percontationem autem et interrogationem hoc (eteres interesse di@erunt quod etc. ... 'ntre 'ntre%area real! $i interoga#ia retoric! cei %echi au men#ionat urm!toarea diferen#! etc. &etatea lui *umnezeu )+" ) C4D" <.$.# (oi. G-I" c. 457 C'l citea&! pe >ergiliu" quidam latini eloquii magnus auctor un mare scriitor de lim%! latin! " 'n spri1inul sensului pe care-l d! cu('ntului colonus). *4 >e&i Alfaric" .%olution intellectuelle# p. ,5" n. H/ 6omeau" Saint ugustin e@egete# p. 7)/ Ro%erti" 3elazioni "ra diritto romano e patristica# p. 348" n. ). E=emplele s-ar putea 'nmul#i la nesf'r$it< remedium a medendo# id est medicando leac X(ineP de la lecuind" adic! 'ngri1ind / ser%us a ser%ando slu1itorEscla( X(ineP de la slu1ind / colonus colonEculti(ator de p!rn'nt (ine de la colere a culti(a p!m'ntul " religio religie de la religere a fi piosEreligios " praesentia cele de fa#! de la prae sensi+us 'n fa#a sim#urilor " cuneus cuiEpan! de prins de la coito in unum# coAuneus unire 'nXtr-oP unXitateP B&etatea lui *umnezeu )*" )8" (oi. G-I" c. H,3/ &ontra 'ulianum <elagianum 3" 4) C,4D" <.$.# (oi. G-I>" c. 543/ &etatea lui *umnezeu )+" )" 4" c. 457/ )+" 3" 4" c. 47+/ cf. $i in"ra# pp. ,4" H) -H4" )),D. *3 Ser(ius" 'n Q.neaden# ed. ;.ilo" I" pp. I -8. *, Introducerea lui Ser(ius la Bucolice $i la 2eorgice este $i mai e=pediti(!. Acela$i lucru se poate spune despre introducerea lui 2onatus la ;eren#iu. 2oar comentariul lui 6laudius 2onatus la Eneida este destul de diferit< cu un prolog mai de&(oltat" mai sintetic" 'n care g!sim c.iar $i o sc.i#! a caracterului lui Enea Cpp. 4-3" edi#ia ?eorgesD/ e=plica#ia re&id! 'n faptul c! acesta nu e un comentariu gramatical" ci retoric" autorul O 6U-;URA -I;ERARA< ?RAMA;I6A 37

pe cititor de la (i&iunile sintetice" de la pro%lemele de ansam%lu pe care le pune o oper! de mare an(ergur!/ c! te=tul se 'nf!#i$a min#ii $i reflec#iei nu prin masa" prin organismul s!u" ci prin seria succesi(! a elementelor. >ergiliu era citit nu a$a cum se contempl! de sus un (ast peisa1" ci a$a cum se admir! un colier de perle #inut 'ntre degete" e=amin'nd pe r'nd fiecare %o% pentru propria-i frumuse#e. Aceast! impresie se confirm! dac! e=amin!m urmarea< e@planatio procedea&! (ers cu (ers" %a c.iar cu('nt cu cu('ntM S!-l urm!rim iar pe Ser(ius< iat!-l a%ord'nd .neida# c'ntul )" (ersul l*8< el e=plic! arma< arma# +ellum# e tropul numit metonimie/ apoi arma %irumque# apoi cano# mai departe Troiae# qui primus etc. $i tot a$a 'n continuare. Rar se 'nt'mpl! s! cuprind! mai mult de un (ers 'ntreg/ te=tul se desface" 'n m'inile sale" 'n fragmente i&olate" fiecare pun'nd sagacit!#ii pro%lema sa particular!. E=ist! la ace$ti comentatori un fel de atomism psi.ologic" de miopie care-i 'mpiedic! s! ridice capul" s! (ad! un ansam%lu $i care-i face" pe de alt! parte" s! cump!neasc! cu migal! fiecare cu('nt" conferindu-i un sens" o importan#! proprii" autonome. 6! a$a ar!ta metoda urmat! de dasc!lii lui Augustin $i mai t'r&iu de Augustin 'nsu$i de(enit la r'ndul s!u dasc!l o do(ede$te curiosul pasa1 din *e magistro# unde-l (edem propun'nd fiului s!u Adeodat e=plica#ia unui (ers din >ergiliu.
Si nihil e@ tanta Superis placet ur+e relinqui 2ac! &eilor le-a fost pe plac s! nu lase s! mai d!inuie nimic dintrun ora$ at't de mare (.n. 4" H8*D. 6'te cu(inte s'nt 'n acest (ersL X...P Spune-mi ce 'nseamn! fiecare cu('nt. Adeodat r!spunde" iar comentariul se deap!n! pas cu pas< se e=plic! si# apoi nihil, apoi e@...GR

A(em aici o modalitate de a%ordare care s-a impus la Augustin" la fel ca $i la ceilal#i litera#i ai imperiului. >a tre%ui s! ne punem mai t'r&iu 'ntre%area dac! ea nu e=plic! anumite modalit!#i ale metodei sale e=egetice*5. Mi se pare de prisos s! mai insist< toat! lumea $tie c't de mult s-a impregnat 'ntreaga cultur! a lui Augustin de aceast! forma#ie literar!/ mai t'r&iu" ca episcop" se (a preocupa s! &!g!&uiasc! orice manifestare e=terioar! a acestei culturi" pe care o g!sea prea profan!" $i se (a socoti dator s! simule&e o anume desconsiderare a acestor clasici $i a operelor lor/ a$a se face c! din pana sa (or ie$i e=presii precum< E.neae nescio cuius errores# li+rum
propun'ndu-$i s!-l 'nf!#i$e&e pe poet ca pe retorul des!('r$it" rhetor summus# $i opun'nd studiul s!u despre >ergiliu celui pe care-l f!ceau gramaticienii Cp. ," r. 4, $i urm!toareleD. *8 Ed. ;.ilo" I" pp. 8 $i urm. *H *e magistro 4 C3D-3 CHD" <.$.# (oi. GGGII" c. ))*H-l)*5.
*5

A se (edea 'n partea a treia" pp. 3,5-3,7.

37 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

cuiusdam &iceronis r!t!cirile unui oarecare Enea" cartea unui anume 6icero *7. Augustin se ru$ina pentru cunoa$terea prea aprofundat! a lui 6icero" 'ntocmai cum 6icero odinioar! se pref!cea" 'n *e signis# a nu cunoa$te numele sculptorilor greci. S! nu ne l!s!m 'ns! am!gi#i 'n aceast! pri(in#!/ Augustin i-a iu%it prea mult pe ace$ti clasici" spiritul s!u fusese 'n a$a m!sur! pl!m!dit de ei" 'nc't 'n orice oca&ie nu era c.ip s! nu-i (in! pe %u&e sau s! nu-i ias! de su% condei" potri(it! 'n conte=t" ire&isti%il!" c'te o e=presie ciceronian! sau c'te un citat din >ergiliu.
*7

&on"esiuni )" )3 C4+D" r. )," p. )7 -a%./ 3" , C5D" p. ,*" r. 8. 6f. $i philosophaster Tullius ;ullius pretins filo&of < &etatea lui *umnezeu 4" 45" <.$.# (oi. G-I" c. lh,poeta insignis illorum (estitul poet al lor X>ergiliuP < id.# 8" )4" 4" c. )88/ ut ait quidam ;&iceroJ# cum spune un oarecare X6iceroP < Scrisoarea )35" 4 C8-D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 8)5/ etc. ... 6ompararea tuturor acestor te=te infirm! sus#inerea lui ;escari din Nota ugustiniana# pentru care cel de-al doilea n-ar cuprinde nici o ironie dispre#uitoare. Aceast! atitudine se e=plic! 'n func#ie de dreptul canonic" care inter&icea episcopului citirea de c!r#i profane/ cf. )istoire de l education# pp. ,4,-,48. 6A0I;O-U- A- II--EA

?reaca
I. 'n conformitate cu tradi#ia didactic! roman!" Sf'ntul Augustin a 'n(!#at lim%a greac!. K II. El cunoa$te ce(a greac!. K III. 2ar nu mult. K I>. ?reaca 'ncepe s! fie uitat! 'n Occident. I In(entarierea" pe care ne-o propunem aici" a culturii gramaticale a lui Augustin nu a luat deocamdat! 'n considerare dec't lim%a $i literatura latine. E ca&ul s! spunem c'te ce(a $i despre pro%lema elinei. Educa#ia roman! era 'n principiu %iling(!< te=tele stau m!rturie c! 'n timpul Repu%licii $i 'n toat! perioada de 'nceput a imperiului 'n(!#!m'ntul literar de care ne ocup!m era reali&at deopotri(! 'n greac! $i 'n latin!)< $colarul tre%uia s! 'n(e#e at't gramatica elin!" c't $i gramatica lim%ii sale materne/ el 'i studia pe clasicii greci" ca $i pe cei latini" Homer 1uc'nd acela$i rol dominant care i se recuno$tea" dup! cum am (!&ut" lui >ergiliu. O%iceiul era c.iar ca studierea gramaticii grece$ti s-o precead! 'n timp pe cea a latinei K metod! ce pare ast!&i ciudat!< e de mirare s! (e&i un copil studiind o lim%! str!in! 'nainte de a se fi familiari&at cu gramatica lim%ii sale materne. -ucrul acesta nu este totu$i at't de $ocant cum pare la prima (edere< s! nu uit!m c! predarea latinei era nu at't cea a unei lim%i (ii" c't a unei lim%i literare fi=ate 'n operele clasicilor/ ea constituia o tradi#ie (enind dintr-o (reme c'nd 'ntregul 'n(!#!m'nt se desf!$ura 'n lim%a greac! $i c'nd" pentru un roman" cultura intelectual! se identificase cu cultura greac!. ;eoreticienii 1ustificau o atare practic!" spun'nd c!" de (reme ce latinii iau imitat pe greci" se cu(enea ca modelul s! fie studiat anterior copiei... 6't se p!strase p'n! 'n (remea lui Augustin din aceast! practic! unanim atestat!L &on"esiunile ne arat! o dat! mai mult sta%ilitatea tradi#iilor $colare. In copil!ria sa" Augustin a tre%uit" nu f!r! trud!" s! 'n(e#e greaca $i s! se familiari&e&e cu Homer 4. @i 'n aceast! pri(in#!" el e un %un martor nu doar
) F

Tullien" p. 4++/ ?N:nn" pp. *4 Cdup! 6iceroD" 44H-43+ Cdup! YuintilianD/ -eclercR" c )5,H. &on"esiuni )" ), C43D" pp. )*-4+ -a%. 40 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

pentru sine" ci $i pentru epoca lui. Numeroase alte documente atest! c! 'ntr-ade(!r a$a se o%i$nuia peste tot3. Aici 'ns!" nu fac istoria educa#iei" ci aceea a culturii< este mai important s! $tim dac! studierea lim%ii eline a l!sat urme dura%ile 'n cultura lui Augustin" dec't s! constat!m pre&en#a acestei lim%i 'n ciclul

studiilor parcurse de el. 6uno$tea Augustin lim%a greac!L II -a aceast! 'ntre%are" deseori reluat!," s-au dat r!spunsuri diferite $i nu o dat! contradictorii. A$ (rea la r'ndul meu s! e=plic pe scurt ce cred despre asta" f!r! mari speran#e de a pune-punct acestei lungi contro(erse< s'ntem 'n fa#a uneia dintre acele pro%leme 'n care te=tele" oric't de atent adunate" las! o mar1! considera%il! aprecierii $i 1udec!#ii istoricului 8. S! ne ferim de formule prea categorice $i" 'nt'i de toate" s! nu ne l!s!m am!gi#i de cele 'nt'lnite su% pana lui Augustin. 'ntr-o &i" s-a 'nt'mplat s! scrie urm!toarele< 6't despre mine" greaca nu o prea cunosc" mai %ine &is n-o cunosc defel " et ego quidem graecae linguae perparum assecutus sum# etprope nihilR. S! nu-i lu!m 'ns! (or%ele 'ntocmaiM 'n conte=t" aceast! pretins! recunoa$tere a propriei ne$tiin#e nu-i dec't o glum!" un artificiu retoric< 0etilianus atri%uise un sens gre$it cu('ntului V66?OUIVOI/" iar Augustin a(ea s!-l corecte&e/ ca s!-$i pun! ad(ersarul 'ntr-o lumin! proast!" el 'ncepe prin a
3

6f." de pild!" m!rturia unei inscrip#ii romane din perioada cre$tin! CMu&eul ;ermelorD" 6I- H" 33*4*< epitaful unui copil mort la ('rsta de $apte ani< *almatio "ilio dulcissimo... qui# studens litteras 2raecas# non monstratas si+i $atinas adripuit prea iu%itului nostru fiu 2almatius... care" studiind greaca" a 'n(!#at de unul singur $i latina . ;radi#ia se prelunge$te at'ta timp c't durea&! ci(ili&a#ia antic!< la un secol dup! Augustin" 9ulgentius Ruspensis C,H5-834D studia&! $i el greaca" pe Homer $i Menandru" 'nainte de a trece la latin! C9errandus din 6artagina" -ita Fulgentii )" ," edi#ia -ape:re" pp. )) -l4D. , 6lausen" . ugustinus Sacrae Scripturae interpres# pp. 3+-3*/ Reuter" ugustin und der 5atholische /rient# 'ndeose%i pp. )5+-l7+/ Rottmanner" Mur Sprachen5enntnis des )'. ugustinus, Angus" Sources# pp. 43H-45H Ce studiul cel mai precisD/ BecQer" ugustin# pp. )4+-l37/ Alfaric" .%olution# pp. )7-l*/ 6om%es" Saint ugustin et la culture clasAsique# pp. ,-H/ Sala(ille" $a connaissance du grec chez saint ugustin, ?uillou=" Saint ugustin sa%aitAil le grec P, >ega" .l helenismo de san gustin/ Henr:" <lotin et l'/ccident# pp. )33-l35. Nu pun aici 'n e(iden#! 1udec!#ile ce tratea&! lapidar aceast! c.estiune ale unor autori care au 'nt'lnit-o 'n cursul cercet!rilor lor" dar n-au f!cut din ea o%iectul unui studiu detaliat. 8 ;otu$i" recitind atent aceste diferite studii" g!sesc uneori mai pu#in! opo&i#ie 'ntre anali&ele lor dec't 'ntre formul!rile" adesea e=cesi(e 'n conci&ia lor" prin care autorii au 'ncercat s!-$i preci&e&e impresia. 0e de alt! parte" constat c! ultimii istorici care s-au ocupat de aceast! c.estiune 'nclin! spre o solu#ie intermediar!" analog! celei sus#inute de mine aici Ccf. Sala(ille" ?uillou=" loc. cit., Sc.maus" Trinittslehre# p. */ 6omeau" Saint ugustin e@egete# pp. 3H" ,H-,5D $i formulat! clar de Angus 'nc! din )*+H Cte&a I>" p. 45HD. H &ontra litteras <etiliani F# 37 C*)D" <.$.# (oi. G-UI" c. 4*4. ?REA6A 41

spune< Nu s'nt eu mare specialist 'n materie de lim%! greac!..." dar nici nu-i ne(oie s! fii pentru a $ti c! de fapt` catolic W nu 'nseamn! unic" ci uni(ersal. 5 Nu tre%uie s! pierdem sim#ul concretului" al comple=it!#ii nuan#ate 'n care realul se mi$c! 'n mod firesc< a nu $ti lim%a greac! sau a o $ti" iat! ni$te cu(inte cu sens imprecis. 0entru un france& culti(at de ast!&i" e=ist! multe moduri de a $ti engle&a sau germana. A $ti germana poate s! 'nsemne a fi capa%il" c!ut'nd la ne(oie c'te(a cu(inte 'n dic#ionar" s! cite$ti un articol din <aul7A?isso%a sau din <hilologische ?ochenschri"t, dar poate s! 'nsemne tot a$a" ceea ce e un lucru cu totul diferit" a te fi .r!nit 'n tinere#e cu lecturi din Heine 'n aceea$i m!sur! ca din Baudelaire" a-l considera pe ?oet.e drept un clasic pentru acelea$i moti(e ca pe Racine sau >ictor Hugo" a-#i sim#i g'ndirea la largul ei 'n atmosfera german! 'ntocmai ca 'n cea france&!. 'ndelungata leg!tur! cu opera lui Augustin m-a f!cut s! cred c! el cuno$tea greaca" dar mai mult 'n primul fel dec't 'n cel de-al doilea< destul ca s-o poat! folosi pe plan te.nic" dar prea pu#in ca s! putem atri%ui acesteia un rol acti( 'n cultura lui. E un lucru cert c! Augustin a(ea oarecare cuno$tin#e de greac!. Se 'nt'mpl! destul de des s! cite&e termeni grece$ti $i s! 'i e=plice7/ e de1a ce(a" dar e mai mult dec't at't. 'l (edem adesea recurg'nd la te=tul grecesc al Bi%liei. Se slu1e$te de el la comentarea $i corectarea (emendatio) Bi%liei latine$ti" fie pentru a-i preci&a sensul" fie c'nd tre%uie s! aleag! 'ntre mai multe (ersiuni di(ergente sau c.iar pentru a le corecta $i a propune o traducere nou!" f!cut! direct dup! te=tul grec *. 'l (edem" de asemenea" raport'ndu-se la te=tul original al /miliilor ctre neo"i0i ale Sf'.tului Ioan 6.r:sostomos $i pentru a-i r!spunde lui Iulian din iEclanum" opAun'nd traducerii latine$ti folosite de acesta o traducere proprie din lim%a greac! a dou! pasa1e deose%it de importante )+/ 'n cadrul aceleia$i polemici" el mai traduce dup! te=tul original c'te(a r'nduri din prima /milie despre post a Sf'ntului >asile)). III ;oate acestea 'ns! nu ne duc prea departe< aceste te=te do(edesc o anumit! cunoa$tere a lim%ii" dar nu ne 'ng!duie s! tragem conclu&ia c! e (or%a de st!p'nirea ei cu ade(!rat" de o familiari&are (erita%il! cu g'ndirea
5

6f. 6om%es" p. 8" contra Alfaric" p. )7 $i n. H" $i de1a Angus" pp. 437-43*. Se in(oc! de asemenea un te=t din *e Trinitate 3" prooem. C)D" <.$.# (oi. G-III" c. 7H7" dar el se refer! la necunoa$terea lim%ii grece$ti 'n mediile teologice din Occident Ccf.

in"ra# p. 84D @i nu la necunoa$terea ei de c!tre Augustin Ccf. de1a Henr:" pp. )3,-l38/ Angus" p. 437D. 7 6lausen" pp. 3+-3*/ Reuter" pp. )54-l5H/ $i mai ales Angus" pp. 4,3-4,8 $i BecQer" pp. )4l-l3)" au identificat astfel numeroase cu(inte grece$ti e=plicate de Augustin. * 6f. partea a treia" pp. 383 $i urm. El nu merge 'ns! destul de departe 'n ad'ncirea acestui studiu/ las! celor mai 'n(!#a#i dec't el studiul clau&ulelor 'n Bi%lia greac!< *e doctrina christiana ," 4+ C,+D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+7. )+ &ontra lulianum <elagianum )" H C44D" <.$.# (oi. G-I>" c. H8H/ )" H C4HD" c. H87. )) B." )"8 C)7D" c. H84. 42 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

$i literatura eline. 6e (aloare s! atri%uim tuturor acestor cu(inte grece$ti comentate de AugustinL 6icero $i" mai aproape de el" Sf'ntul Ieronim '$i presar! 'n mod o%i$nuit latina Cmai ales 'n scrisoriD cu termeni grece$ti/ se ser(esc de ace$tia pentru a reda anumite su%tilit!#i ale g'ndirii" unde greaca" cu (oca%ularul ei mai %ogat $i mai precis" supline$te s!r!cia lim%ii latine )4/ o atare 'ntre%uin#are atest! profun&imea $i autenticitatea cuno$tin#elor lor de lim%! greac! $i do(ede$te c! ei g'ndesc la fel de %ine 'n grece$te ca $i 'n latin!" c! greaca face parte integrant! din cultura lor. Augustin folose$te uneori" 'n acela$i scop e=presi(" termeni grece$ti" ca de pild! 'n *e Trinitate# c'nd (rea s! preci&e&e sensul pe care-l atri%uie cu('ntului am%iguu %ita< quam %itam 2raeci non Ucofi(" sed C3io( %ocant S%itamI ` (ia#!AW pe care grecii o numesc nu Ucori(" ci pio()3. 2ac! e s! m! iau 'ns! dup! e=trasele mele" asemenea utili&!ri s'nt la el e=trem de rare. 6u(intele grece$ti apar cu mult mai pu#in firesc de su% pana sa dec't de su% cea a Sf'ntului Ieronim" 'ntre%uin#area pe care le-o d! fiind mai mult didactic! sau te.nic! dec't literar!. 0e de alt! parte" e=amin'ndu-le mai 'ndeaproape" se constat! c! num!rul lor e mai pu#in 'nsemnat dec't pare< am remarcat" mai 'nt'i" c! SfIntul Augustin recurge 'n mod repetat la acelea$i cu(inte $i acelea$i e=plica#ii),/ apoi" c! o %un! parte dintre ele se distri%uie 'n patru categorii" $i anume< aD 6u(inte cu totul elementare" care nu presupun dec't o cunoa$tere minim! a lim%ii< ini# super peste" deasupra / tiR" quis cine(a / =od" et $i / no# a+ de la / (7a4oq %un / VO6VO6/ r!u etc. ...)8 %D Etimologii de tipul< philosophia# amor sapientiae dragostea de 'n#elepciune / canini philosophi# hoc est c7nici c'inii filo&ofi adic! Cfilo&ofiiD cinici / pltea a latitudine ... quoniam 2raece nla@%# latum pia#! X(ineP de la l!rgime pentru c! 'n grece$te n5a@@i 'nseamn! ` larg W )H. A$ putea cita foarte multe asemenea e=emple. N-ar tre%ui s! le atri%uim o mare (aloare< mul#i oameni din &ilele noastre cunosc etimologia cu(intelor petrol sau %arometru " f!r! ca prin aceasta cultura lor clasic! s! dep!$easc! ceea ce se poate spicui dintr-un dic#ionar elementar. Or" c!utarea etimologiilor era
)4 )3

0entru Sf'ntul Ieronim" Scrisorile 3H" )" 3/ ,+" )" 4/ ,)" 3" 4/ e=emple frumoase 'n Scrisoarea 8+")"4 etc. ... *e Trinitate )4" 5C))D" <.$.# (oi. G-II" c. )++,. ), Astfel" Gcc=peia re(ine 'ntruna su% pana sa< &etatea lui *umnezeu 8" )8" <.$.# (ol.G-I.c. )H+/H"praeE."c. )53/ 5" 34" c. 44)/ )+")" 4" c. 457/ )+" )" 3" c. 45*/ )+"3"4" c. 47+/ )*" )5" c. H,H/ Scrisoarea )5+" 4-3" <.$.# (oi. GGGIII" c. 5,* etc. ... )8 &etatea lui *umnezeu )*" )*" <.$.# (oi. G-I" c. H,5/ *e magistro 8 C)8D" <.$.# (oi. GGGII" c. )4+3/ *e consensu .%angelistarum )" )7 C4HD" (oi. GGGI>" c. )+83 etc. ... )H &on"esiuni 3" , C7D" p. 8+ -a%. Ccf. $i partea a doua" p. ),8" n. 4+D/ &etatea lui *umnezeu )," 4+" <.$.# (oi. G-I" c. ,47/ .narratio in <salmum ))7" )+" H" <.$.# (oi. GGG>II" c. )845. ?REA6A 43

unul dintre e=erci#iile predilecte ale gramaticianului $i ale omului de litere antic )5/ le=icoanele $colare de tipul celui al lui Nonius Marcellus" comentariile lui Ser(ius sau ale lui 2onatus cuprind o mul#ime de informa#ii de acest gen" adesea fante&iste de altfel. Nu tre%uie" a$adar" socotite drept o do(ad! a unei cunoa$teri profunde a lim%ii grece$ti ceea ce la Augustin s'nt simple amintiri din $coal! sau erudi#ie de m'na a doua)7. cD ;ermeni te.nici de gramatic!" retoric! $i filo&ofie" precum I(aGo:ia analogie " r7thmus ritm " n(4oq pasiune" patim! sau dra=?aa" a%sen#a pasiunii )*. Ace$ti termeni te.nici" de o%'r$ie greac!" fuseser! latini&a#i" dar" cum se o%ser(! 'nc! la 6iceroEc.iar cei care discutau 'n latin! reaminteau de fiecare dat!" spre a-$i l!muri (oca%ularul" denumirile originare grece$ti 4+. dD 'n sf'r$it" termeni proprii lim%a1ului cre$tin" cristianisme nemi1lociteA.A< =p'oaia" unctio# unde &hristus ungere" cel uns" de unde 6.ristos / ouaioc" essentia esen#!" e=isten#! / uccp;Opia" testimonia m!rturii / aico(to#" aeternus (e$nic / aLTz5oq# nuntius mesager / A.H:o_/" ratio et %er+um ra#iune $i cu('nt / A.cc;pria ritual " eiIoe0eia pietate " *eoaeC'eia (enerare etc.4). 0entru a cunoa$te etimologia tuturor acestor cu(inte Cdintre care" de altfel" multe treceau 'n latina ecle&iastic!D nu era defel ne(oie de un studiu direct al lim%ii grece$ti/ cunoa$terea lor tre%uia s! fac! parte din

tradi#ia cre$tin!/ to#i clericii $i mul#i dintre credincio$ii o%i$nui#i tre%uiau sau puteau lesne s! o do%'ndeasc!. 9ire$te" (oca%ularul grecesc al Sf'ntului Augustin nu se re&um! la at't. Repet" nu sus#in c! nu cuno$tea lim%a greac!" cred doar c! pro%a%il nu $tia mult!. S'nt de acord cu Reuter 44 c!" la ne(oie" Augustin ar fi putut" nu f!r! greutate de altfel" s! citeasc! 'n greac! o lucrare 'ntreag! / ceea ce mi se pare 'ns! .ot!r'tor este c! p'n! 'n pre&ent nu s-a putut face do(ada c! ar fi
)5 )7

>oi re(eni asupra c.estiunii" cf. in"ra# pp. H)" )),. 2o(ada ne-o d! uneori c.iar el/ astfel" &etatea lui *umnezeu )7"8" <.$.# (oi. G-I" c. 8H3< &ice c! a g!sit la >arro etimologiapentru Serapis CcropoR urn! b ;A;U_/ X%oul sacruP Apis < Augustin nu pare a %!nui c! geniti(ul lui U5m.c# nu e" ca 'n latin!" pis# ci ")* *e musica )" )4 C43D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+*5/ 3" ) C4D" c. )))8/ &etatea lui *umnezeu 7" )5" N#<.$.# (oi. G-I" c. 4,4/ )," *" ," c. ,)8 etc. ... 4+ @i aici e adesea u$or de do(edit c! erudi#ia greac! a lui Augustin este la a doua m'n!/ mai ales (oca%ularul s!u filo&ofic (ine de la 6icero< &etatea lui *umnezeu )," )8" c ,+7 Cpentru ec.i(alen#a 5i!7ra< pertur+ationes tul%ur!ri suflete$ti " patimi " trimite e=pres la 6icero" Tusculanae ," , X)+P/ id.# )*"," 4" c. H47/ opurD< appetitus dorin#! " (ine din *e"!ni+us 8" H X)5P etc. ...D. 4) *e consensu .%angelistarum )" )3 C4+D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+8)/ &etatea lui *umnezeu># 4" <.$.# (oi. G-I" c. 38+/ .narratio in <salmum ))7" *" 4" <.$.# (oi. GGG>H" c- )843 etc. ... Cre(ine de $ase ori 'n aceea$i enarratio)/ &etatea lui *umnezeu )H" 4H" 4" c- 8+H/ )8" 43" )" c. ,H7/ 2e di%ersis quaestioni+us$VVVH'' H3" <.$.# (oi. G-" c. 8,/ &etatea lui *umnezeu )+" )"3" c. 45*/ Scrisoarea )H5" 3 C))D" <.$.# voi. GGGIII" c. 535/ etc. ... Numeroase e=emple Cpreluate din <redici) ap. Mo.rmann" Sondersprache# pp. H* $i urm. 44 ugustinische Studien# p. )5*. 44 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

citit 'n originalul grecesc fie $i o singur! lucrare pe care s nu o "i citit deLa !n traducere latinFO. ;e=tele in(ocate mai sus ne-au ar!tat c! era capa%il s! (erifice" %a c.iar s! $i corecte&e dup! original (ersiunea latin!" 'ns! niciodat! nu-l g!sim fa#!-n fa#! doar cu originalul. 6are s'nt" de fapt" autorii greci pe care constat!m c!-i cite$teL 6lasicii" pe care a tre%uit s!-i studie&e 'n copil!rie la grammaticus# n-au l!sat nici o urm! semnificati(!4,< do(ad!" 'n treac!t fie spus" c!-i asimilase destul de nesatisf!c!tor. 0laton48 L 6itea&! de cel pu#in nou! ori Timaios# dar o face o dat! dup! traducerea lui 6icero 4H $i de opt ori dup! cea a lui 6.alcidius45/ citea&! de patru ori <haidonHW# dar $tim c! e=ista o traducere a acestuia f!cut! de Apuleius4*. ;oate celelalte alu&ii la 0laton sau citate din operele sale s'nt la a doua m'n! $i pro(in de la 6icero3+. Aristotel L Singura lui scriere pe care 'n mod sigur a citit-o s'nt &ateAgoriilen/ or" e=ista o (ersiune latin! a ei" 'nso#it! de un comentariu 'n opt c!r#i" datorat! lui Marius >ictorinus 34/ pro%a%il c! de aici o (a fi studiat33. 2ac! Augustin citea&! scrierea 5tepi 'coanoiD Cpe care o crede a lui 0latonD" o face dup! traducerea lui Apuleius3,.
43

R!m'ne totu$i o pro%lem! 'n leg!tur! cu <anarionAnN lui Epifanes" citat adesea de Augustin 'n *e haeresi+us. --a citit oare 'n greac!L Ccf. discu#ia lui Angus" Sources# pp. 4H5-4H7/ Scrisoarea 444" 4" <.$.# (oi. GGGIH" c. ***D. 4, 6om%es" Saint ugustin et la culture dassique# p. )4 Calu&ie la c'inele lui Ulise< *e quantitate animae 4H X8+P" <.$.# (oi. GGGII" c. )+H,/ 47 X8,P" c. )+HH/ *e musica )" , X7P" i+id.# c. )+75/ nu face dec't o singur! dat! trimitere e=pres! la te=tul lui Homer Xc" 3+4-3+8P" dar o face pentru a-l comenta pe >ergiliu< &etatea lui *umnezeu 3" 4" <.$.# (oi. G-I" c. 7+D. 48 2espre Augustin $i 0laton cf. finalmente Henr:" <lotin et l'/ccident# pp. )48-l4H C%i%liografia c.estiunii" p. )48" n. )D. 4H &etatea lui *umnezeu )3" )H" 4" <.$.# (oi. G-I" c. 377/ 'nainte de a-$i 'ncepe citatul" Augustin indic! sursa< nempe <latonis haec %er+a sunt# sicut ea &icero in latinum %ertit... e(ident ace$tia s'nt termenii folosi#i de 0laton" 'n forma 'n care 6icero i-a tradus 'n latin! . 45 A se (edea referin#ele adunate de 6om%es" Saint ugustin et la culture dassique# p. )," n. K, de adugat *e consensu .%angelistarum )"38 C8)D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+5+. 47 6om%es" p. )," n. H. 4* Sidonius Apollinaris" Scrisorile 4" *" 8 Ccf. 0riscian" Veil" 4" pp. 8)) $i 84+D. 3+ 6om%es" p. )," n. 5-*/ de ad!ugat &etatea lui *umnezeu )," 7" 3" <.$.# (oi. XLI, c. ,)3< Tusculanae 3" 34 C55D. 3) &on"esiuni ," )H C47D" p. 7H -a%. Alu&iile la itepi Ipni](eia# $i la Topice pe care unii au (rut s! le identifice la Augustin mi se par inconsistente C6om%es" p. )," n. ))D. 34 6f. Sc.an&"," )" [ 73+. 33 Bomer" $ateinische Neuplatonismus# pp. 75-*H. 3, &etatea lui *umnezeu ," 4" <.$.# (oi. G-I" c. ))3< ... quae uno loco puleius +re%iter stringit in eo li+ro qui de >undo scripsit pe care Apuleius le reune$te concentr'ndu-le 'ntr-un pasa1 din cartea sa *espre uni%ersI, <redica 4,4" 7 C7D" <.$.# (oi. GGG>III" c. ))35 CAugustin atri%uie aici 1tepi 'coaucnD lui 0latonD. ?REA6A

,8

;ot 'n te=tul latin al lui Marius >ictorinus38 a citit Sf'ntul Augustin" c!tre 37H" $i acele c!r#i

platoniciene care au a(ut asupra con(ertirii sale o influen#! at't de decisi(!. 2up! multe discu#ii purtate cu pri(ire la natura acestor scrieri" pare acum sigur c! e (or%a de o parte a .nneadelor lui 0lotin3H. Mult mai t'r&iu" pe (remea c'nd aduna materiale pentru &etatea lui *umnezeu# Augustin a recitit .nneadele/ el le folose$te35" $i c.iar citea&! din ele c'te(a pasa1e. Oric't ar fi de scurte" geniul literar al lui Augustin pare s!-$i fi pus amprenta asupra lor 37. S! tragem oare de aici conclu&ia c! 'n ,)8" mai %ine 'n&estrat dec't 'n 37H" 'l citea pe 0lotin 'n original $i traducea direct 3*L Ar 'nsemna" dup! p!rerea mea" s! risc!m prea mult/ a$a cum 'mi repre&int eu (ia#a at't de acti(! ,+ a lui Augustin" nu prea (!d c'nd anume ar fi g!sit timpul necesar s! se reapuce de greac! $i s!-$i perfec#ione&e cuno$tin#ele 'n acest domeniu,). 0e de alt! parte" de ce n-ar fi corectat pur $i simplu (ersiunea lui >ictorinus ,4L Nimic nu ne sile$te s! credem c! ar fi
38

&on"esiuni 7" 4 C3D" p. )55 -a%< ...legisse me quosdam li+ros <latonicorum# quos -ictorinus quondam rhetor ur+is 3omae... in latinam linguam transtulisset ...am citit c'te(a c!r#i ale platonicienilor" traduse 'n latin! de XMariusP >ictorinus" odinioar! retor 'n ora$ul Roma . 3H 0e urmele lui ?randgeorge $i Bouillet" Alfaric 'ncercase s! 'ntocmeasc! lista tratatelor lui 0lotin pe care Augustin pare s! le fi citit (.%olution intellectuelle# pp. 358-35HD. 'mpotri(a sa" ;.eiler a (rut s! demonstre&e c! Augustin l-a citit nu pe 0lotin" ci pe 0orp.:rios" 'ntruc't Marius >ictorinus nu l-ar fi tradus dec't pe acesta din urm! B<orph7rios und ugustin# 'ndeose%i pp. 4-3D. Iat! 'ns! c! te&a lui ;.eiler este su%minat!" la r'ndul ei" de criticile solide $i nuan#ate ale lui Henr: B<lotin et -/ccident# 'ndeose%i pp. )*-4)",H-,5"*8"4)+-444D/ >ictorinus a tradus cu siguran#! m!car o parte din .nneade# aceasta fiind traducerea pe care a studiat-o Augustin/ ea cuprindea cel pu#in tratatul *espre "rumos B.nneade )" HD $i tratatul *espre cele trei ipostaze B.nneade 8" )D/ Henr:" op. cit.# pp. )+,-l4," ),3-l,8. 35 >e&i apropierile sta%ilite de Henr:" <lotin et l'/ccident# pp. )44-l3+. 37 'd.# pp. )+5 $i )44-l43 Ccf. p. )37D< &etatea lui *umnezeu *" )5 d .nneade )" H" 7" )H-45/ &etatea lui *umnezeu )+" ), X .nneade 3" 4" )7-4*. 3* 6um propune Henr:" id.# pp. )33-l35" 344" de altfel 'n mod ipotetic $i prudent< dac! Augustin nu cuno$tea greaca 'n 37H" e oare sigur c! nu o cuno$tea nici 'n ,)8L (id.# p. )3,D. 6f. $i recen&ia lui Nicolau" p. ,)3. ,+ 6f. partea a treia" p. 4*8" n. )4. ,) Sala(ille B&onnaissance du grec# p. 3*3D presupune c! Augustin se putea perfec#iona 'n greac! 'n r!stimpul 3*l-3*H" pe l'ng! episcopul s!u >alerius" grec de origine C0ossidius" -ita 8" <.$.# (oi. GGGII" c. 35D. Ipote&a e ingenioas!" dar gratuit!. Sf'ntul Augustin a(ea pe atunci 'ndatoriri mai urgente< cf. partea a treia" p. 3,8. ,4 Mai este o direc#ie 'n care ar tre%ui cercetat< la Hippona" Augustin nu e singur" ci 'ncon1urat de o 'ntreag! comunitate monastic! ce se 'ndeletnice$te" su% 'ndrumarea sa" cu munca intelectual! Ccf. Mellet" ltineraire et ideal monastique# pp. )43l4*D. N-ar tre%ui s! ne g'ndim oare $i la resursele muncii 'n ec.ip!L Nu (a fi fost printre ace$ti c!lug!ri (reunul care s! fi $tiut grece$te $i s!-$i fi a1utat episcopul 'n re(i&uirea te=telorL 'n acea (reme" se g!seau 'n Africa numero$i greci Ccf. Reuter" ugustinische Studien# pp. )7+-l7)/ ;.ieling" *er )ellenismus in 8lein "ri5a, -ape:re" Fulgence de 3uspe# pp. *+-*)D/ cf. *e gestis ,H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

f!cut 'n ca&ul lui 0lotin mai mult dec't a f!cut 'n ca&ul Bi%liei" pe care 'n mod normal o cite$te 'n latin! $i" dup! cum am amintit" se refer! la te=tul grecesc numai c'nd $i c'nd" pentru emendatio la traducerea latin!. 2up! 0lotin" dintre neoplatonicieni Augustin 'l citea&! cel mai frec(ent ,3 pe 0orp.:rios. 'n mod sigur" l-a citit 'n traducere" cum de altfel o $i spune r!spicat" cel pu#in o dat! ,,. ;ot 'n latin!" 'ntr-o traducere atri%uit! mult timp lui Apuleius" a citit sclepiusYK. 6't despre /racolele si+iline# a f!cut cuno$tin#! cu o parte din ele 'nt'i dintr-o (ersiune latin! anonim!" destul de imperfect!" 'n (ersuri incorecte $i $c.ioape/ mai t'r&iu" i-a a1uns 'n m'ini te=tul grecesc" 'n care a putut s! constate c! unele din aceste profe#ii erau 'n acrosti.uri/ citea&! $i o alt! traducere a lor" 'n (ersuri de ast! dat! corecte $i care se str!duiesc s! p!stre&e aceast! particularitate a originalului ,H" f!r! s! spun! 'ns! c! el ar fi autorul traducerii/ mai departe" citea&! un alt oracol si%ilin" dar la a doua m'n!" prin -actan#iu" a c!rui traducere o reproduce,5. 'n ce pri(e$te autorii cre$tini" s-a recunoscut de mult timp c! nu i-a studiat dec't pe 0!rin#ii latini" iar dintre cei greci numai pe cei ce fuseser! tradu$i 'n latin!. Sf'ntului Ieronim" care-i (or%e$te despre polemica orige-nist!" Augustin 'i r!spunde ca unul care nu l-a citit niciodat! 'n original pe marele 'n(!#at ale=andrin/ el 'iecere s! scrie o carte despre doctrinele prime1dioase ale ereticilor orientali" carte ce (a fi de folos tuturor celor Cprintre care se a$a&!" dup! c't se pare" $i pe sineD care nu pot s! le cunoasc! direct din lips! de timp sau pentru c! nu cunosc lim%a greac!" aut non %alent propter alienm linguam tam multa legere atque cognoscere sau nu pot citi $i afla at't de multe lucruri" pentru c! s'nt scrise 'ntr-o lim%! str!in! ,7/ tot ce $tie
<elagii 34 C85D" <.$.# (oi. G-I>" c. 384< un anume 6.arus" cet!#ean al Hipponei" este diacon 'n #inuturile grece$ti" quemdam &harum nostrum )ipponensem ci%em# orientalem autem diaconum un anume 6.arus" cet!#ean din Hippona noastr!" dar

diacon 'n regiunea de r!s!rit X?reciaP . ,3 >e&i referin#ele date de 6om%es" p. )5" n. ,-*/ de ad!ugat *e consensu .%angelisAtarum )" )8 C43D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+84 C$i" f!r! 'ndoial!" $i )" 43 X38 'nceputulP" c. )+87D. ,, &etatea lui *umnezeu )*" 43" N#<.$.# (oi. G-I" c. H8+< nam in li+ris quos e8Zo7ico% CpiVoooCpiaq appellat... ut ipsa %er+a eius# quaemadmodum e@ lingua graeca in latinam interpretata sunt# ponam c!ci 'n c!r#ile pe care le nume$te ` 2in XspuseleP celor (ersa#i 'n filo&ofie W... ca s! reiau c.iar cu(intele lui" 'n forma 'n care au fost traduse din greac! 'n latin! ... ,8 'd.# 7" 43-4H" c. 4,5-48,/ cf. 7" 43" )" c. 4,5< huius "eg7ptii %er+a sicut in nostram linguam interpretata sunt ponam (oi reproduce cu(intele acelui egiptean a$a cum au fost ele traduse 'n lim%a noastr! . ,H B." )7"43" l"c. 85*-87+. ,5 'd.# )7" 43" 4" c. 87+-87). Sf'ntul Augustin 'l citea&! o dat! pe Iosep.us (Scrisoarea )**" * X3+P" <.$.# (oi. GGGIII" c. *)HD" pe care l-ar fi putut citi 'n latine$te" 'n traducerea lui 0s. Hegesip CSc.an&" ," )" [ 7))D. ,7 Scrisoarea ,+" H C*D" <.$.# (oi. GGGIII" c. )87. ?REA6A 47

despre Origene 'i (ine din a doua m'n!. 0entru Euse%iu" pe care l-a utili&at mult" face trimitere el 'nsu$i la (ersiunea lui Ieronim $i la cea a lui Rufinus ,*. 6'nd contro(ersa pelagian! i-a atras aten#ia asupra unora dintre lucr!rile Sf'ntului ?rigore din Na&ian&" ale Sf'ntului >asile $i ale Sf'ntului Ioan 6.r:sostomos" n-a recurs la greac! dec't 'n ca&uri e=cep#ionale" pentru a preci&a c'te(a scurte pasa1e/ 'n mod normal" le cite$te $i le citea&! 'n latin!. Am i&%utit s! identific!m te=tul pe care l-a a(ut su% oc.i 8+/ pentru ?rigore din Na&ian&8)" este (or%a de te=tul celor Nou predici traduse de Rufinus84/ pentru /milia ctre neo"i0i a lui Ioan 6.r:sostomos" a citit (ersiunea diaconului pelagian Anianus din 6eleda 83. E de prisos s! mai st!ruim. Se (ede 'n ce limite" relati( 'nguste" se mi$c! elenismul Sf'ntului Augustin. @tie" de %un! seam!" destul! greac! spre a se putea folosi de ea 'n munca $tiin#ific! pentru c'te o succint! (erificare 'n original" dar n-are acces K (reau s! spun un acces lesnicios K la comorile elenismului/ nu-i cunoa$te deloc pe clasicii greci/ iar dintre scrierile filo&ofilor p!g'ni" ca $i dintre cele ale 0!rin#ilor Bisericii de r!s!rit" nu le-a folosit dec't pe cele pentru care e=ista o traducere latineasc!. 'ntreaga cultur! intelectual! a Sf'ntului Augustin este de lim%! latin!.
IV

Acest fapt merita s! fie sta%ilit cu claritate. 0rin el" surprindem unul dintre aspectele cele mai importante ale istoriei culturii antice< uitarea lim+ii greceti !n /ccident. -ucrul acesta merit! o clip! de cugetare. Ruperea unit!#ii mediteraneene" separa#ia Crelati(!" c!ci nimic nu tre%uie e=ageratD dintre Orientul grecesc $i Occidentul latin K fapt fundamental" ce a(ea s! domine istoria Europei medie(ale K au a(ut loc ori s-au preg!tit la sf'r$itul Antic.it!#ii. Ele nu au fost mai pu#in limpe&i pe t!r'm cultural dec't 'n domeniile religios $i politic/ iar" pe acest plan cultural" unul dintre cele mai
,* 8+

6f. partea a treia" p. 3,+. E=cept'ndu-l pe cel referitor la Sf'ntul >asile< Augustin reproduce mai 'nt'i citatele date din acesta de Iulian din Uclanum (&ontra lulianum# )" 8 X)H-l5P <.$.# (oi. G-I>" c H8+-H8)D" apoi traduce dou! pasa1e (id.# )" 8 X)7P" c. H84 d Sf'ntul >asile" /milia despre post )" 3" <.2.# (oi. GGGI" c. )H5A/ )" ," c. )H5BD/ traduce din greac!" dar anterior citise te=tul 'ntr-o (ersiune latineasc!" necunoscut! din alt! parte< quod etsi reperi inter-pretatum tamen... %er+um malui trans"erre de graeco pe care" de$i lAam gsit tradus# totu$i... am preferat s! transpun termenul din lim%a greac! . 8) 0e care de altfel 'l confund! cu ?rigore al N:ssei< se (ede c! 0!rin#ii greci 'i erau pu#in cunoscu#i< &ontra lulianum <elagianum )" 8 C)*D" <. $.# (oi. G-I>" c. H84. 84 6f. ta%la de concordan#e 'ntocmit! de Engel%rec.t 'n edi#ia sa a traducerii lui Rufinus" &S.$# (oi. GGG>I" partea I" p. 477. 83 6f. Sc.an&" ," 4" [ )4+," p. 8)) Creferin#a e=act! la te=tul lui Augustin este< &ontra lulianum )" H X4) $i 4HP" <.$.# (oi. G-I>" c. H8, $i H87D. ,7 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

caracteristice simptome8, a fost cu siguran#! uitarea lim%ii grece$ti" faptul c! Occidentul 'ncetea&! pu#in c'te pu#in s! mai ai%! cu spiritualitatea elin! un contact profund $i permanent 88. 6!ci alt!dat! a(usese un atare contact. S! urc!m c!tre o%'r$ii/ s! e(oc!m" de pild!" genera#ia lui Scipio Africanul/ putem spune f!r! e=agerare c!" de fapt" cultura intelectual! a unui roman din acea epoc! se m!sura dup! 'ntinderea cuno$tin#elor 'n domeniul literelor grece$ti. A fi cult 'nsemna a cunoa$te greaca8H. 9!r! 'ndoial! c! 'n cultura romanilor din secolele al III-lea $i al II-lea intrau numeroase elemente specific na#ionale85< dreptul" ci(il $i religios" politica C$i ea presupunea un gen de elocin#! diferit de cel pe care-l preda retorul grecD" arta militar!" agronomia" toate apar#in'nd tradi#iei proprii a aristocra#iei senatoriale" din careOse recruta 'n esen#! p!tura cult! 87. Mult! (reme 'ns!" aceast! tradi#ie se transmite doar 'ntr-un mod eminamente practic" prin e=emplu" prin o%ser(area (ie#ii celor mai 'n ('rst!" prin educa#ia primit! 'n s'nul familiei $i pe care o domin! figura semea#! a lui pater "amilias S st!-p'nul casei / mai t'r&iu Ce ceea ce se c.ema tirocinium "ori ucenicia forului D" prin

sfaturile luminate ale unui patron cu mult! e=perien#! 8*. 'n acest r!stimp" tot ceea ce era mai specific intelectual" $i diferen#iat ca atare" tot ceea ce 'n cultur! era legat de $coal!" de carte K era" 'n ansam%lu" grecesc. -unga perioad! ce se 'ntinde de la mi1locul secolului al III-lea p'n! la ultima treime a secolului I 'naintea erei noastre repre&int! pentru Roma o 'm%og!#ire prodigioas! a ci(ili&a#iei sale" su% toate aspectele. 'm%og!#ire ce
8,

2ar importan#a ei nu tre%uie totu$i e=agerat!< uitarea lim%ii grece$ti nu e dec't o manifestare a tendin#ei celor dou! culturi mediteraneene de a tr!i fiecare 'n mod independent/ e un simptom" nu o cau&! determinant!. O arat! istoria teologiei cre$tine< cu mult 'nainte ca %iserica latin! s! fi pierdut acest contact regulat cu cultura greac!" asist!m 'n ea" de la ;ertullian la Sf'ntul Am%ro&ie $i la Sf'ntul -eon" la na$terea unei tradi#ii teologice autonome/ la Roma" nu se g'nde$te 'n e=act aceea$i atmosfer! ca la Antio.ia sau Ale=andria Ccf." de pild!" Reuter" ugustinische Studieri# pp. 44) $i urm.D. 88 Rela#iile culturale au fost 'ntotdeauna cam unilaterale" latinii fiind cei ce-$i asumau comunicarea cu Orientul. ?recii nu s-au interesat niciodat! prea mult de latini" cu e=cep#ia istoricilor. Su% imperiu" doar sistemul de 'n(!#!m'nt 1uridic" necesar func#ionarilor" i-a putut atrage pe greci c!tre studierea latinei. 6f. te=tele lui -i%anios adunate de Miiller" Studentenle+en# p. 3+*. 8H 9arrington" <rimum 2raius )omo# pp. 8-5. 85 Elemente ce" f!r! 'ndoial!" nu s'nt integral auto.tone< cu c't cunoa$tem mai %ine ci(ili&a#ia Romei repu%licane" cu at't iese mai mult 'n e(iden#! rolul influen#ei grece$ti e=ercitate asupra ei" influen#! indirect! prin Etruria $i mai mult influen#! direct! din 6umae" ;arent" S:racusa etc. ... Ccf. ?renier" $e genie romain# pp. 44-l,)/ Ba:et" $es origines de l')ercule romain, Saeflung" $e mura repu++licane di 3oma, 0erret" $a legende des origines de 3ome etc. ...D. 'n secolul al II-lea 'ns!" toate acestea s'nt de mult asimilate" nemaifiind un 'mprumut din ci(ili&a#ia greac! contemporan!" a$a cum (a fi" de pild!" te.nica retorului. 87 6are" fire$te" nu se m!rgine$te la aceasta< cf. ?uillemin" $e pu+lic et la %ie litteraire 3ome# I. 8* ?N:nn" 3oman .ducation# pp. )l-4). ?REA6A ,*

re&ult! nu dintr-o acti(itate creatoare" ci dintr-o uluitoare u$urin#! de asimilare H+. Afirma#ia e (ala%il! 'n particular pentru cultura intelectual!. 2e la %!tr'nul cen&or Appius 6laudius 6aecus H) la contemporanii lui 6icero" putem m!sura de&(oltarea intelectual! a romanilor dup! familiari&area lor cresc'nd! cu (ia#a greceasc! $i cu lim%a greac! H4. Aceast! cur%! ascendent! '$i atinge punctul ma=im 'n (remea lui 6aesar $i a lui August. 0utem m!sura prin 6icero profun&imea acestei culturi grece$ti. El a a(ansat 'n studiul lim%ii grece$ti pe c't o putea face un grec din na$tere" p'n! la cele mai 'nalte $coli de elocin#! $i de filo&ofieH3" iar opera sa atest! c't de mult a asimilat at't lim%a" c't $i pe clasici. El g'nde$te 'n greac!/ 'n orice clip!" cu('ntul grecesc" citatul din Homer se strecoar! su% pana sa cu o des!('r$it! u$urin#!H,/ nu numai c! (a traduce 'n latin! mai multe opere grece$ti H8" dar (a fi capa%il s! $i rosteasc! discursuri" s! scrie el 'nsu$i direct 'n lim%a greac! HH. ;oate acestea se 'nt'lnesc nu numai la 6icero< cultura greac!" 'n sensul deplin al cu('ntului" era general! la to#i romanii cu ade(!rat cul#i din (remea sa. 6ur'nd 'ns! a(ea s! 'nceap! reculul. 2e %un! seam!" nu (a e=ista o reac#ie (i&i%il!< $tim de1a c! tradi#ia didactic! nu (a fi 'ntrerupt!" Augustin 'nsu$i depin&'nd 'nc! de ea. 2ar" su% aceast! aparent! continuitate" se (a reali&a 'ncetul cu 'ncetul o transformare profund!. -im%a greac! se 'n(a#! mai departe" dar e cunoscut! mai pu#in %ine/ 'ncepe s! fie uitat!/ pu#in c'te pu#in" rolul ei 'n cultur! se diminuea&!. 0rimele indicii ale acestui recul s'nt greu de sesi&at H5/ s! pri(im 'ns! lucrurile pe un inter(al mai lung" s!rind peste c'te(a genera#ii. S! (edem la Yuintilian< cum st! el cu lim%a greac! H7 L
H+

?renier" 2enie romain# p. 3)*/ cf." pentru anali&a acestor fapte" 'ntreaga parte a doua CRome" capitale mediterraneenne D a acestei remarca%ile c!r#i" pp. )3*-l57. H) 6f. despre acesta ?renier" id.# pp. *3-l++. H4 6icero" c'nd face 'n Brutus istoria oratorilor romani" scoate 'n e(iden#! rolul lim%ii grece$ti $i etapele asimil!rii ei cresc'nde/ astfel" Brutus )+5< 2. Brutus Cconsul 'n )37D .. .erat cum litteris $atinis turn etiam 2raecis# ut tempori%us illis" eruditus era" pentru acele %remuri# un %un cunosc!tor at't al literaturii latine" c't $i al celei grece$ti / 43H" M. 0iso Cconsul 'n H)" prieten din tinere#e al lui 6iceroD ma@ime e@ omni+us# Rui ante fuerunt" 2raecis doctrinis eruditus "uit dintre to#i XoratoriiP care lAau precedat# a fost cel mai erudit 'n $tiin#ele grecilor / cf. 7)" )+," ))," )3)" )H5" )H*" )53" )58" 4+8" 435" 4,5. H3 6f. 'ndeose%i relatarea pe care ne-o ofer! 6icero despre anii s!i de 'n(!#!tur!" Brutus 3+,-3)H. 0entru studiul retoricii" cf. te&a latin! a lui -aurand" *e >.T.&. studiis rhetoricis, pentru cel al filo&ofiei" -aurand" &iceron# pp. )38-l3*. M -aurand" &iceron# pp. )+3-l+,. H8 ;raducerea Fenomenelor lui Aratus este o oper! de tinere#e C-aurand" id.# pp. )l-l4D/ cf. $i traducerea <rognosticelor (id.# p. 3*D $i a unei p!r#i din Timaios C6uendet" &iceron et saint Eerome traducteurs). HH 6icero" Brutus 3)+" 3)8 C6icero declam! 'n greac!D/ 0lutar." &icero 4, Cculegere de scrisori grece$ti ale lui 6iceroD. H5 6f. 'ns! Suetoniu" ugust 7*" 4< August nu mai (or%e$te de-acum curent grece$te" nu se 'ncumet! s! scrie 'n aceast! lim%!. H7 Studierea acestei c.estiuni a fost f!cut! 'n mod remarca%il de ?N:nn" 3oman .ducation# pp. 44H-43+< nu fac aici dec't s!-i re&um conclu&iile.

8+
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

Negre$it c! a studiat-o" $i nu preget! s! prescrie $i altora studierea ei/ dar c't! deose%ire fa#! de 6iceroM Int'lnim la el destule citate grece$ti" dar toate s'nt simple amintiri din $coal!/ nimic nu atest! la Yuintilian raporturi familiare" cotidiene" cu literatura greac!< lecturile sale personale s'nt aproape e=clusi( din lim%a latin!/ poe#ii $i oratorii greci pe care-i citea&! s'nt cei pe care-i citise $i-i 'n(!#ase pe dinafar! 'n $coal! . Se poate pune 'n mod legitim 'ntre%area dac! Yuintilian sau oricare din contemporanii s!i poseda acea cunoa$tere a lim%ii grece$ti pe care o implic! politior humanitas ` educa#ia umanist! mai ci&elat! W a lui 6icero H*... 'nc! de pe atunci se constat!" a$adar" un regres pronun#at. 6au&a mi se pare lesne de identificat< e (or%a de de&(oltarea literaturii na#ionale. Su% imperiu" greaca a dat 'napoi 'n fa#a latinei" a$a cum 'n epoca modern! latina" la r'ndul ei" a dat 'napoi 'n fa#a france&ei C$i a altor lim%i moderneD 5+. 2ac! pentru un roman din secolul al Il-lea 'naintea erei noastre cultura greac! se impunea e pentru c! pe atunci nu putea e=ista o cultur! na#ional!< latina 'nc! nu a(ea clasici" literatura sa a%ia se n!$tea. Mai e de mirare c! 'n aceste condi#ii tre%uia 'n(!#at de la greciL 6e erau Andronicus sau Ennius 'n compara#ie cu HomerL ;e.nica oratoric! nu putea fi studiat! dec't 'n lim%a greac!/ marii oratori atici erau singurele modele cu putin#!. 6e s! mai spunem atunci despre $tiin#!"istorie" filo&ofieL 0e (remea lui Yuintilian 'ns!" totul se sc.im%ase< Roma a(ea de acum literatura sa $i o 'ntreag! cultur! na#ional!< constat!m c! 'n fapt >ergiliu lua locul lui Homer $i 'n 'n(!#!m'nt" $i 'n cultur!. 2e1a la Yuintilian" ca mai t'r&iu la Sf'ntul Augustin" el e cel care r!sun! 'n ad'ncul memoriei $i furni&ea&! pentru orice oca&ie citatul dorit. ;eren#iu i-a succedat lui Menandru" Hora#iu l-a 'ntrecut pe 0indar" iar Sallustiu pe Genofon $i ;ucidide. 0entru $tiin#! Csau pentru ceea ce 'i #inea loculD nu e=istau oare >arro" 6elsus" 0liniu L 0'n! $i despre filo&ofie se putea discuta" gra#ie lui 6icero" 'n latin!. 0entru a e=plica to#i ace$ti autori" tre%uia de&(oltat! neap!rat" paralel cu 'n(!#!m'ntul lui c066UUO6;IVOI/" O grammatica latin!5). 9!r! 'ndoial!" grecii r!m'neau dasc!lii prin e=celen#!" ini#iatorii/ drept care se p!stra intact principiul c! tre%uia 'ntotdeauna 'nceput cu ei... Nu-i de mirare 'ns! c! studierea lor nu mai era 'mpins! at't de departe ca odinioar!/ o atare necesitate nu se mai f!cea sim#it! la fel de imperios. Era foarte firesc ca un cet!#ean roman s! posede 'nainte de toate o cultur! latin!. @i apoi" ce po(ar! ap!sa de acum asupra copilului $i dasc!lilor s!i< de ce ar fi tre%uit
H* 5+

?N:nn" pp. 445 $i 44*. Ar fi interesant de prelungit paralela< astfel" a$a cum la Roma 'n(!#!m'ntul a fost f!cut la 'nceput 'n lim%a greac!" 'n 9ran#a el s-a f!cut mult! (reme doar 'n latin!< >icile coli de la 0ort-Ro:al au fost primele unde cititul era 'n(!#at de copii 'n france&! CSainte-Beu(e" <ortA3o7al# (oi. HI" p. 8))D. 5) -a fel s-a 'nt'mplat cu retorica" dup! cum (om (edea cur'nd (in"ra# pp. 8,-88D. Suetoniu atri%uie aceast! du%l! ino(a#ie lui Y. 6aecilius Epirota Cte=tul citat supra# cap. 34" n. 5*D" dat'nd-o astfel 'n (remea lui August. ?REA6A 8)

$colarul roman s!-i 'n(e#e nu numai pe propriii s!i clasici" ci $i pe to#i cei ce alc!tuiau ei singuri %aga1ul colegilor s!i din R!s!ritL 0rocesul e e(ident< pe m!sur! ce literatura $i cultura latine se de&(olt!" ele se diferen#ia&!" tind spre autonomie/ fiecare progres al lor implic! un regres al lim%ii grece$ti. Ar fi interesant s! se 'ncerce urm!rirea 'n detaliu" perioad! cu perioad!" a acestei lente transform!ri pe care o (edem aproape de punctul de a se 'nc.eia o dat! cu Sf'ntul Augustin. Ea nu s-a petrecut neap!rat 'ntr-un mod a%solut continuu" ci" cum se 'nt'mpl! adesea" per corsi eper ricorsi, $i nici 'n mod omogen 'n toate &onele mediului cult. Anumite forme speciale de cultur!" ca de pild! filo&ofia" au r!mas mult timp mai ata$ate tradi#iei grece$ti. In pofida succesului *ialogurilor lui 6icero" p!rea cu neputin#! ca filo&ofia s! fie studiat! altfel dec't 'n greac!" $i" dac!-l l!s!m deoparfe pe Seneca 54" filo&ofii ie$i#i din mediul roman K cei doi Se=tius" 6ornutus 53" Musonius 'n secolul I" Marc Aureliu 'n secolul al Il-lea K (or scrie 'n greac!. Sf'ntul Augustin K faptul e considera%il K (a fi primul g'nditor care nu numai c! nu mai scrie 'n grece$te" dar la care $i forma#ia filo&ofic! se (a reali&a e=clusi( 'n latin!. -a fel s-au petrecut lucrurile la medici/ nu tre%uie s! ne induc! 'n eroare tratatele de populari&are precum cel al lui 6elsus< de-a lungul 'ntregii perioade imperiale" medicina a r!mas o te.nic! de lim%!

greac!. A%ia spre epoca lui Augustin C$i cu deose%ire 'n 1urul s!u 'n AfricaD se 'nmul#esc lucr!rile originale" precum $i traducerile de tratate grece$ti 'n lim%a latin!" reali&ate de autori moderni" mai cu seam! de profesori" ar.iatri5," indiciu sigur al reculului lim%ii grece$ti pe aceast! linie unde '$i men#inuse (reme 'ndelungat! po&i#ia. Anumite medii sociale au putut re&ista mai mult< a$a (a fi fost ca&ul (ec.ilor familii aristocratice romane" 'n cadrul c!rora respectul mai mare fa#! de tradi#ie" d!inuirea leg!turilor de familie cu Orientul" frec(entarea lumii oficiale determin! men#inerea p'n! 'n (remea lui Augustin a cunoa$54

2e$i cultura literar! a unui Seneca este de1a 'n mult mai mare m!sur! latin! dec't greac!" forma#ia sa filo&ofic! r!m'ne 'n 'ntregime greceasc! CAl%ertini" &omposition chei Sineque# pp. 4)3-4)8 $i 4+H-4)4D. 2in punct de (edere filo&ofic" $i Apuleius era de forma#ie greac!. 53 9apt remarca%il" 6ornutus a scris 'n latine$te diferite manuale de gramatic! $i retoric!" 'ns! opera sa filo&ofic! e compus! 'n greac! CSc.an&" 4" 4" [ ,8)/ (on Arnim" ap. <.?.# c. 4448" Annaeus nr. 8/ de -a%riolle" $itterature# p. H)D. 5, Ni se p!strea&! c'te(a fragmente din lucr!rile medicale latine$ti ale lui >indicianus" comes archiatrorum mem%ru al colegiului medicilor de prim-rang " care a fost $i proconsul 'n Africa $i cu care Augustin a a(ut raporturi de amici#ie B&on"esiuni ," 3 X8P" p. H* -a%./ 5" H X7P" p. )83D< Sc.an&" ," )" [ 7,* Ca tradus 'ndeose%i din HipocrateD. Ele(ul s!u ;eodor 0riscian" ar.iatru $i el $i de asemenea african" $i-a scris 'n greac! manualul .uporiston li+ri# dar l-a tradus el 'nsu$i 'n latin! CSc.an&" ," 4" [ ))45D. 6f. pentru ceilal#i medici de lim%! latin! din secolul al >-lea< Sc.an&" ," 4" [ ))45-l)3)" ))33/ $i mai ales traducerile de tratate grece$ti< [ ))34 Cal lui SoranusD" [ ))3, Cal lui HipocrateD" ))38 Cal lui 2ioscoridesD. 52 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S ?REA6A 53

terii lim%ii grece$ti< S:mmac.us" la drept (or%ind" nu $tie prea mult! 58" dar Macro%ius5H" 0raete=tatus55 s'nt %uni eleni$ti. Iar dac! Sf'ntul Am%ro&ie57" dac! fiicele spirituale ale Sf'ntului Ieronim 5* $tiu greaca mai %ine dec't Sf'ntul Augustin" este f!r! 'ndoial! pentru c! pro(in din acest mediu aristocratic. Admi#'nd toate aceste e=cep#ii K $i" dup! cum se (ede" ele nu pri(esc dec't ca&uri pu#in numeroase K" ceea ce am spus despre Sf'ntul Augustin r!m'ne (ala%il pentru masa contemporanilor s!i< la sf'r$itul secolului al I>-lea" cunoa$terea lim%ii grece$ti este 'n Occident pe cale de dispari#ie/ 'n cultura omului de litere mediu" elenismul e at't de pu#in repre&entat" 'nc't nu mai 1oac! un rol acti(. ?reaca e o lim%! str!in!" e citit! cu dificultate" accesul la literatura greac! nu mai e posi%il dec't prin traduceri. Apari#ia de speciali$ti eleni-&an#i" care se 'ndeletnicesc cu sporirea num!rului acestora" este fenomenul complementar uit!rii lim%ii grece$ti de c!tre ma1oritatea pu%licului. Nu mai este (or%a de traduceri f!cute de dragul (alorii lor pedagogice" e=erci#ii eminamente didactice" cum erau cele pe care le recomanda 6icero7+" ci de ac#iuni de editare de(enite necesare din pricina ignoran#ei pu%licului. 2ac! Augustin a putut s! cunoasc! din filo&ofia greac! ce(a mai mult dec't a preluat de la 6icero" o datorea&! traducerilor lui >ictorinus" Apuleius $i 6.alcidius. Acelea$i ser(ituti apas! asupra mediului ecle&iastic latin< Sf'ntul Augustin 1ustific! proiectul s!u de a scrie *e Trinitate spun'nd< pe aceast! tem!" ceea ce e=ist! 'n latin! este insuficient sau cu neputin#! de g!sit/ te=tele e=istente 'n greac! s'nt desigur des!('r$ite" dar e at't de greu de g!sit pe cine(a 'n stare s! le citeasc! $i s! le 'n#eleag!7)M
58

Vroll" *e 4. urelii Symmachi studiis graecis et latinis# p. *7/ cf. Scrisoarea ," 4+" unde S:mmac.us anun#! c! se (a apuca iar de greac!" pentru c! t'n!rul s!u fiu urma s! 'nceap! s-o studie&e CSeecQ" p. )+," r. 38-3H< dum"ilius meus 2raecis litteris initiatur# ego me denuo studiis eius %elut aequalis adiun@i 'n timp ce fiul meu 'ncepe s! studie&e lim%a greac!" eu" asemeni unui coleg" m-am al!turat lui D< 'ntocmai cum un tat! france& '$i re'mprosp!tea&! declin!rile latine$ti c'nd fiul s!u trece 'ntr-a $asea... 5H S-ar putea" ce-i drept" s! e=iste 'n ca&ul acestuia o e=plica#ie foarte simpl!< nu cum(a Macro%ius este Casemeni lui 6laudianD de origine greac!L El ne spune clar c! latina nu e lim%a sa matern! (Saturnalia# prefa#!" )l-lHD. 55 A(em de la el o parafra&! a naliticelor lui Aristotel CSc.an&" ," )" [ 74,D $i poate c! el e autorul scrierii &ategoriae e@ ristotele decerptae# atri%uit! gre$it Sf'ntului Augustin (id.# ," 4" [ ,), la sf'r$itD. 57 6f. 0alanRue" Saint m+roise# pp. H-l4. 5* Sf'ntul Ieronim" Scrisorile 3*" )"4/ )+7" 47" 4/ cf. ?orce" $ectio di%ina# pp. )),-l)H. 7+ 6icero" *e oratore )" )88-l8H. 6f. 6uendet" &iceron et saint Eerome traducteurs# p. 374/ Yuintilian" 'nstitu0ia oratoria )+" 8" 4-3/ 0liniu cel ;'n!r" Scrisoarea 5" *" 4. Sf'ntul Am%ro&ie s-a consacrat $i el acestui e=erci#iu tradi#ional dac!" a$a cum 'nclin! unii s! cread!" el e 'ntr-ade(!r autorul traducerii din Iosep.us atri%uite lui 0seudo-Hege-sip C(e&i finalmente 0alanRue" Saint m+roise# pp. ,+H" ,73D. 7) *e Trinitate 3" prooem. C)D" <.$.# (oi. G-II" c. 7H7-7H*/ cf. $i Scrisoarea 444" 4" <.$.# (oi. GGGin" c. ***< lui Yuod(ultdeus" (iitorul primat" pe atunci diacon al 6artaginei" care-i cerea s! scrie un *e haeresi+us# Augustin 'i recomand! cartea lui Epifanos din Salamina/ se ofer! s! i-o trimit! la 6artagina" unde ar fi mai u$or s! fie tradus! 'n latin!" qui possit apud &arthaginem in latinam linguam %erti "acilius atque commodius care" la 6artagina" ar putea fi tradus! 'n latin! mai u$or $i mai con(ena%il .

A$a se e=plic! rolul important pe care-l au 'ncep'nd cu acea perioad! traduc!torii califica#i. 0e (remea lui Augustin" acest rol 'l 1oac! mai 'nt'i Sf'ntul Ieronim $i Rufinus 74/ rol preluat" spre sf'r$itul (ie#ii lui" de Marius Mercator $i Ioan 6assian73. @i la fel se (a 'nt'mpla din acel moment la succesorii lui Augustin< cu c't se 'naintea&! mai mult spre (eacurile 'ntunecate" cu at't mai sumar! de(ine cunoa$terea lim%ii grece$ti. 6e mai $tiu din ea oameni de litere ca Ennodius ori 9ortunatusL Sau c.iar un erudit cu lecturi 'ntinse" precum Isidor din Se(illa 7,L 2oar grupuri mici sau indi(i&i i&ola#i continu! s-o studie&e" dar ace$tia s'nt considera#i speciali$ti care" asemeni lui >ictorinus sau Ieronim" consacr! o mare parte a acti(it!#ii lor efectu!rii de traduceri< a$a (or fi" 'n secolul al >l-lea" Boet.ius78" pe de o parte" iar" pe de alta" 6assiodor $i ec.ipa pe care (a fi a(ut meritul s-o adune 'n 1urul s!u la >i(arium7H. Opera lor (a a(ea o importan#! istoric! deose%it!" mai cu seam! cea a lui Boet.ius< mai tre%uie oare reamintit! influen#a acesteia asupra g'ndirii medie(ale L 2e aceea" mai toat! lumea (ede 'n ei 'n mod firesc ultimele genera#ii de 'n(!#a#i ai Antic.it!#ii. Aici 'ns!" ca $i 'n alte p!r#i" nu e=ist! o ruptur! limpede 'ntre Antic.itate $i E(ul Mediu. Acesta din urm! a fost prea adesea caracteri&at prin 2raecum est non legitur e scris 'n grece$te" deci nu se cite$te / cei pe care-i numim 'ns! litera#ii decaden#ei au fost ne(oi#i $i ei s!-$i m!rturiseasc! adesea aceast! neputin#!" iar" pe de alt! parte" tre%uie recunoscut c!" 'n mod desigur discontinuu" de-a lungul 'ntregului E( Mediu au e=istat ici $i colo mici cercuri pri(ilegiate 'n care cunoa$terea lim%ii grece$ti s-a p!strat cu tenacitate75"77.
74 73

6f. Sc.an&" ," )" [ *H7" *5)" *5," *55" *7+" **8. Sf'ntul Ieronim n-a 'n(!#at cu ade(!rat greaca dec't dup! con(ertire. 'd.# ," 4" [ ))*)" )4+8-l4+5< 6assian nu este traduc!tor" dar 'l repre&int!" aidoma lui Rufinus $i Ieronim" pe occidentalul speciali&at 'n raporturile cu Orientul grec" fie c! e (or%a de a face cunoscut! latinilor spiritualitatea 0!rin#ilor pustnici" fie de a-i pune 'n gard! 'mpotri(a ere&iei lui Nestorius. 7, Ennodius a fost trimis de dou! ori 'n misiune Cecle&iastic!D la 6onstantinopol Ccf. 2uc.esne" )istoire de l'.glise ," 37-3*D/ dar aceasta nu ne d! temei s! presupunem Ca$a cum face Sc.an&" ," 4" p. 3)3D c! $tia lim%a greac!. Sf'ntul ?rigore cel Mare" care a fost apocrisar Cpurt!tor al r!spunsurilor 'mp!ratului K n. t.) la 6onstantinopol" nu cuno$tea greaca CIoan 2iaconul" -ia0a S"!ntului 2rigore ," 7)" <.$.# (oi. -GG>" c. 447-44*D. 0entru 9ortunatus" cf. ;ardi (Fortunat# pp. 8,-88D< 'n ciuda str!daniilor autorului de a do(edi contrariul" este (i&i%il c! 9ortunatus nu $tia o %oa%! de greac!/ pentru Isidor" (e&i Bre.aut" n .nciclopedist o"the *ar5 ges# 'sidor o"Se%ille# p. 38. 78 Sc.an&" ," 4" [ )+7+. 7H 'd.# [ )+83 $i de -a%riolle" $itterature# pp. H58-H55. 75 Nu tre%uie de fapt e=agerat! ruptura comunica#iilor intelectuale dintre Orient $i Occident 'n decursul primei p!r#i a E(ului Mediu/ un anumit contact s-a men#inut tot timpul" fie prin Roma" din pricina rela#iilor furtunoase" dar persistente $i fecunde dintre papalitate $i Biserica din R!s!rit" fie prin Neapole $i Italia meridional!" supus!" de la Iustinian $i p'n! la cucerirea normand!" domina#iei sau cel pu#in influen#ei %i&antine Ccf. SteinacQer" 3omische 8irche und griechischen Sprach5enntnisse des Fruhmittelalters). 77 0entru pro%lema discutat! 'n ultimele c'te(a pagini" (e&i acum mai ales 0. 6ourcelle" $es lettres grecques en /ccidentF. 6A0I;O-U- A- III--EA

Retorica
RE;ORI6A

88

I. 6ea de a doua fa&! a educa#iei< retorica" 'n(!#!m'nt teoretic. K II. @i practic/ caracterul s!u dogmatic $i formal. K III. >estigii ale acestei te.nici $colare la Augustin" 'n in(en#ie. K I>. @i mai ales 'n compo&i#ie< el compune prost " adic! altfel dec'tfnoi/ tre%uie (!&ut cum $i de ce. K >. 'n sf'r$it" 'n procedeele de stil< corectitudinea (+ene latine loqui)# ritmul" ornamentele. I 6ontinu'nd ciclul normal al studiilor" Sf'ntul Augustin" dup! terminarea $colii gramaticianului (grammaticus)# se duce la Madaura $i apoi la 6artagina pentru a urma $coala retorului ). 'n#elegem c! p!rin#ii s!i au #inut" 'n pofida a numeroase dificult!#i materiale" s!-i asigure posi%ilitatea s-o fac!< la retor" se do%'ndea de fapt esen#ialul forma#iei unui literat/ gramaticianul nu f!cea dec't s! a$e&e temeliile" s! preg!teasc! materiale/ doar retorul putea s! termine edificiul culturii/ a%ia gra#ie lec#iilor sale putea cine(a s! de(in! ceea ce toat! lumea r'(nea s! fie< un orator" %ir eloquentissimus un foarte %un (or%itor . Sarcina proprie retorului4 este" 'ntr-ade(!r" de a preda elocin#a. 'n(!#!m'nt deopotri(! teoretic $i practic. ;eoria era de mult fi=at!< cea care se preda 'n secolul al I>-lea era aceea$i retoric! pe care $coala greac!" de la sofi$ti $i Isocrate la Hermagoras" o desprinsese treptat din e=perien#! $i o codificase/ aceea$i care" 'n secolul al II-lea '. 6r." a fost de&(!luit! oratorilor romani" fiind cur'nd adoptat! de ei cu entu&iasm. Aici ca $i 'n alte domenii" tradi#ia $colar! roman! s-a mul#umit s!

asimile&e" f!r! a o modifica su%stan#ial" te.nica greceasc!. Singurul efort creator a fost cel de a pune la punct (oca%ularul necesar pentru ca predarea acestei $tiin#e" reali&at! la 'nceput numai 'n greac!" s! se poat! face 'n latin!.
) 4

&on"esiuni 4" 3 C8D" p. 34 -a%./ 3" 3 CHD-, C5D" pp. ,7-,*. 6!ci" dup! cum $tim" predarea literaturii Ce=plicarea clasicilor $i 'ndeose%i a pro&atorilorD '$i afla loc $i 'n acti(itatea sa" dar cu aceasta el nu f!cea dec't s! continue munca gramaticianului. 6f. supra# notele 43 Cp. 4,D" 35 Cp. 4HD" H5 Cp. 3)D.

Acest efort de adaptare" 'ncercat mai 'nt'i 'n $coala lui 0lotius ?allus 3" a fost reali&at 'n c.ip definiti( de 6icero,< de la *e in%entione la /rator# el a i&%utit nu doar s! cree&e lim%a1ul necesar" ci s! $i furni&e&e 'n(!#!m'ntului manualele indispensa%ile< a$a se face c! a de(enit cur'nd 8 maestrul necontestat al retorilor latini. 2iscursurile sale furni&au $colii modele str!lucite" f!c'nd de prisos recurgerea la modelele grece$tiH/ di(ersele sale tratate erau principala surs! 5 din care se scoteau pe mai departe principiile acestei arte. Oricare (a fi fost 'n decursul (eacurilor influen#a di(er$ilor al#i mae$tri 7" este sigur c!" pe timpul lui Augustin" 6icero r!m'nea K sau rede(enise * K maestrul prin e=celen#!. -a $coala lui l-au 'ndrumat dasc!lii din 6artagina s! studie&e te.nica oratoric! )+/ tot pe 6icero l-a luat drept %a&! a sistemului s!u de 'n(!#!m'nt c'nd" la r'ndu-i" a de(enit retor )). 9ie-mi 'ng!duit s! nu intru 'ntr-o anali&! detaliat! a con#inutului acestui 'n(!#!m'nt" fiind de a1uns aceast! referire general! la 3etorica lui 6icero/ e (or%a" de altminteri" de lucruri %ine $tiute" cel pu#in 'n linii mari)4. >oi
3

'ntr-ade(!r" -. 0lotius ?allus este cel ce a desc.is 'n primii ani ai secolului I '.6r. prima $coal! latin! de retoric!. Aceast! crea#ie era de inspira#ie democratic! C0lotius era un client al lui MariusD" lo(indu-se de (etoul aristocra#ilor C$coala a fost 'nc.is! 'n anul *4" printr-un edict al cen&orilorD. 6f. ?N:nn" 3oman .ducation# pp. H+-HH/ 6arcopino" )istoire romaine# (oi. II" )" p. 3,5. ;ratatul de retoric! d )erennium pare s! apar#in! acestei $coli C?N:nn" pp. HH-H*D. , 6f. Strou=" 3omische 3hetori5. 8 Suetoniu" dup! cum aminteam (supra# p. 34" n. 5*D" datea&! de la Y. 6aecilius Epirota" care preda 'n timpul lui August" triumful definiti( al retoricii latine (primus dicitur e@ tempore latine disputasse se spune c! el este primul care a organi&at de&%ateri pe teme retorice !n latinI). H Yuintilian" 'nstitutio oratoria )+" )" )+8-l)4. 5 Ele se cereau 'ns! completate" mai ales cu studiul "igurilor< de aici" manuale ca acelea ale lui ARuila Romanus" Iulius Rufinianus CSc.an&" ," )" [ 735-737D/ cf. pentru prog7mnasmata e=erci#ii preg!titoare" e=erci#ii retorice" declama#ii pe cel al lui Emporius (id.# ,"4" [ ))48D. 7 2e pild!" Yuintilian< Augustin nu pare s!-l fi cunoscut. Apropierile sta%ilite de 9rance:" $es idees litteraires de saint ugustin# pp. 3*-,)" nu par pro%ante< aD tema %ir +onus dicendi peritus om %un $i priceput la (or%! este %anal! Ccf. 6icero" *e oratore F# 78/ Seneca cel B!tr'n" &ontro%ersiae I" prae"# *D/ %D necesitatea clarit!#ii este preconi&at! cel pu#in la fel de e=plicit de 6icero (*e oratore 3" ,7-8)D ca $i de Yuintilian. * 0osed!m 'ns! di(erse manuale de retoric! general! ela%orate 'n secolele al I>-leaKal >-lea< cele ale lui 6.irius 9ortunatianus" Sulpicius >ictor" Iulius >ictor" Satius Se(erianus CSc.an&" ," )" [ 7,+-7,4/ ," 4" [ ))4,D. )+ *e utilitate credendi H C)HD" <.$.# (oi. G-II" c. 5H/ &on"esiuni 3" , C5D p. ,* -a%. )) ;rag aceast! conclu&ie din *e cura pro mortuis gerenda ))" C)3D" <.$.# (oi. G-" c. H+4< Augustin po(este$te aici cum (ec.iul s!u ele( Eulogius" de(enit retor al 6artaginei" l-a (!&ut pe el" Augustin" ap!r'ndu-i 'n (is $i e=plic'ndu-i un pasa1 dificil din rhetoricos &iceronis li+ros lucr!rile de retoric! ale lui 6icero " pe care tre%uia s!-l e=plice 'n lec#ia de a doua &i. )4 0entru o e=punere sumar! a con#inutului retoricii $colare" a se reciti >olQ-mann-Hammer" 3hetori5 der 2riechen und3omer sau" $i mai simplu" <artitiones oratoriae de 6icero" lesne accesi%ile 'n edi#ia BornecRue Ccol. Bude D. 56 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

su%linia doar anumite aspecte ale spiritului ce anima acest sistem de studiu. In retoric!" la fel ca 'n gramatic!" era e(ident! predilec#ia profesorului antic pentru clasific!ri" di(i&iuni $i su%di(i&iuni" pentru noi at't de o%ositoare" cu lungul cortegiu de defini#ii care le 'nso#eau< e=istau trei genuri de elocin#! K epidictic!" 1udiciar! $i deli%erati(!/ ea cuprindea cinci p!r#i K in(en#ia Ccare folose$te metoda ;opicelor< locuri intrinseci" locuri e=trinseciD" dispunerea" elocu#ia etc/ dispunerea studia cele $ase p!r#i ale discursului" de la e=ordiu la perora#ie/ 'n alte locuri" se f!cea distinc#ie 'ntre cele trei categorii de cau&e" cele trei genuri de stil" $i c'te alteleM Metod! ce imprim! 'n(!#!m'ntului un caracter dogmatic" formal $i rigid. El tinde s! se fi=e&e 'n reguli a%stracte" cu formule in(aria%ile. 6!ci nu tre%uie s! ne am!gim< dac! 6icero era folosit ca te=t de %a&!" cei ce-l foloseau erau totu$i departe def a-i recepta mesa1ul 'n toat! %og!#ia $i comple=itatea< ei re#ineau din 6icero elementele cele mai pu#in personale" $i anume tradi#ia didactic! greac!. Era negli1at tot restul K concep#ia mult mai profund! datorat! influen#ei lui 0.ilon din -arissa" precum $i medita#iei asupra propriei e=perien#e" con#inut! 'n operele sale de maturitate" precum *e oratore $i /ratorHO. Mediile $colare din (remea lui Augustin preferau acestora lucrarea *e in%entione# scriere de tinere#e din pricina c!reia 6icero ro$ea" dar care pl!cea tocmai pentru c! era mai pu#in personal!" mai

te.nic!" mai conform! cu ceea ce se a$tepta de la retoric! ),. ?ustul acesta pentru formalism e=plic! de ce 'n(!#!m'ntul a(ea un caracter static" imua%il. 9i=at o dat! pentru totdeauna" el nu e(oluea&! defel" nu reflect! transform!rile" totu$i at't de profunde" ale idealului literar. 2e aici" un .iatus tot mai mare 'ntre teorie $i practic!" .iatus ce nu implic! propriu-&is o contradic#ie" dar din pricina c!ruia 'n(!#!m'ntul teoretic planea&! foarte sus $i foarte departe de real" 'n sfera marilor principii generale)8. II Era de aceea necesar! completarea teoriei cu e=erci#ii de aplicare practic!" $i se pare c! tocmai de la acestea a$tepta sistemul de instruire al retorului cele mai multe roade. 2espre ele mai ales ne (or%e$te Sf'ntul Augustin
)3 ),

)istoire de -education# p. 37) $i nota 38 Cp. 888D. >oi insista mai mult asupra acestei c.estiuni" in"ra# p. )+4. Am men#ionat de1a Cp. 33" n. 73D comentariile la *e in%entione ale lui Marius >ictorinus $i ?rillius/ nu e=ist! nici o lucrare din aceea$i epoc! despre *e oratore sau /rator. 2espre fa(oarea de care s-a %ucurat 'n E(ul Mediu *e in%entione# fa(oare atestat! de a%unden#a de manuscrise" cf. ?N:nn" p. )++/ -aurand" &iceron# p. )3. )8 Aceast! scurt! remarc! nu (rea dec't s! atrag! aten#ia cititorului asupra unei pro%leme gra(e pe care a pus-o recent 'n toat! amploarea A. ?uillemin (<our l'etude de la critique litteraire antique)# 'n leg!tur! cu lucr!rile lui Alton" 3oman $iterar7 Theor7# $i AtQins" $iteraiA7 &riticism in ntiquit79 m! m!rginesc s-o semnale& f!r! a m! opri asupra ei" pentru c! aici nu m! ocup de critica literar!" ci de 'n(!#!m'nt. RE;ORI6A 57

'n &on"esiuni# c'nd '$i e(oc! anii de $coal!< 'l (edem" copil" parafra&'nd 'n pro&! un pasa1 din >ergiliu $i str!duindu-se s! e=prime c't putea mai %ine m'nia Iunonei sup!rate pe troieni" apoi recit'ndu-$i compunerea 'n aplau&ele colegilor de clas!)H. Sistemul practic de predare a elocin#ei era" ca $i cel teoretic" reglementat de tradi#ie K tradi#ie 'mprumutat!" $i ea" de $coala latin! de la modelul ei grec" tradi#ie statornicit!" fi=at! o dat! pentru totdeauna" cu cea mai mare meticulo&itate $i preci&ie )5. >enind la retor" t'n!rul 'n(!#!cel a(ea de1a un minimum de cuno$tin#e $i deprinderi< gramaticianul 'l supusese de mic unui antrenament gradat cu gri1!" care-l preg!tea din timp pentru (iitoarele succese. Aceste e=erci#ii preg!titoare" ;ipo:uu(Ioua=a" fuseser! grupate pe categorii" dup! o riguroas! ordine de dificultate cresc!toare. E=emplul e(ocat de Augustin Cmonologul Iunonei sup!rateD apar#ine speciei numite etopee Cri+O5rouocD" situat! pe locul al nou!lea 'n aceast! serie care 'ncepea cu fa%ula" continua cu nara#iunea" c.ria " sentin#a" respingerea Csau confirmareaD unui mit" locul comun" elogiul Csau %lamulD)7" compara#ia" $i se 'nc.eia" dup! etopee" cu descrierea $i apoi cu cele dou! e=erci#ii care erau cele mai grele K te&a $i discutarea unui proiect de lege )*. 9!r! a intra 'n anali&a fiec!ruia dintre aceste e=erci#ii" (oi su%linia o dat! 'n plus acele elemente dintre ele din care iese 'n e(iden#! caracterul formal" sclero&at al $colii antice. Nu doar c! succesiunea acestor e=erci#ii era fi=at! ne %arietur# dar $i fiecare dintre ele f!cea o%iectul unei reglement!ri foarte stricte< di(i&iuni" specii" moduri de tratare" toate acestea erau impuse ele(ului/ c!l!u&it pas cu pas" el '$i (edea imagina#ia 'ngr!dit! $i turnat! 'ntr-un tipar tradi#ional. Nimeni nu-$i permitea s! uite ca 'n e:Vcouio(" elogiu al unui persona1 istoric sau mitic" s! men#ione&e" $i aceasta 'n ordine" dup! nelipsitul e=ordiu" familia" cetatea" p!rin#ii" educa#ia" calit!#ile CXaP sufletul" X%P corpul" XcP a(ereaD eroului s!u. Oricine $tia c! ?ea(R se demonstra 'n patru feluri Cprin legitim" drept" oportun" posi%ilD etc. Am su%liniat de1a 'n leg!tur! cu gramatica< 'ntreaga educa#ie antic! este dominat! de no#iunea de clasicism" de norme-tip" fiind preocupat! mult mai pu#in dec't a noastr! de de&(oltarea originalit!#ii. ;reptele cele mai de sus ale seriei de 5ipo5uu(ccaua=a se apropie de1a mult de e=erci#iile care s'nt propriu-&is de domeniul retorului. Acestea constau 'n principal din compunerea de c!tre ele( a unui (erita%il discurs pe o tem! dat!
)H )5

&on"esiuni )" )5 C45D" p. 43 -a%. Mai mult 'ns! 'n ce pri(e$te structura ei dec't spiritul< pentru c! 'n aceste e=erci#ii a1ungeau s! se reflecte gustul sc.im%!tor al diferitelor genera#ii" ca $i modele literare. 0ractica retoricii a fost mult mai supl! $i mai pu#in uniform! dec't teoria ei. )7 Alu&ie la acest e=erci#iu $i e=emple de su%iecte< .narratio in <s. ),," 5" <.$.# (oi. GGG>II" p. )753 Celogiul soarelui" al trandafirului" al lauruluiD. )* O %un! $i concis! anali&! a acestor prog7mnasmata se g!se$te 'n Tullien" <ro"esseurs de litterature# pp. 4*3-33)" $i Haar.off" Schools o"2aul# pp. H7-57.

87
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

de profesor" #in'nd seama de principiile generale" ca $i de c'te(a sfaturi particulare pri(itoare la de&(oltarea temei" date 'mpreun! cu aceasta. O dat! alc!tuit discursul" ele(ul 'l recita solemn 'n fa#a

unui auditoriu format de o%icei din profesor $i din colegii de clas!" e(entual $i din c'#i(a curio$i $i" mai cu seam!" din rudele t'n!rului orator4+. Ni se spune c! acest pu%lic era atent la posi%ilele erori 4)" dar $i %ucuros s! su%linie&e prin aplau&e c!lduroase reu$itele 44. 2asc!lul '$i formula apoi 1udecata $i criticile pri(itoare la e=erci#iul ascultat. ;ermenul consacrat pentru desemnarea acestor discursuri este declamatioFO. Aceasta era de dou! feluri4,< cea numit! suasoria# e=erci#iu de elocin#! deli%erati(!" consta 'n discutarea unui ca& de con$tiin#!" a unei .ot!r'ri delicate" 'n 'mpre1ur!ri determinate. &ontro%ersia a(ea un su%iect 1uridic" fiind conceput! ca pledoarie sau rec.i&itoriu 'ntr-un proces ficti(/ se discuta despre aplicarea la un ca& particular a unui te=t de lege dat. @tim %ine care erau su%iectele de&%!tute de retorii din perioada imperiului" gra#ie %ogatelor culegeri ale lui Seneca cel B!tr'n $i 0seudo-Yuintilian 48. -a distan#! de c'te(a secole" Enno-dius4H ne arat! c! $i la acest capitol tradi#ia a r!mas imua%il!. 6aracterul e=cesi( de ireal al tuturor acestor su%iecte 'l mir! cu prisosin#! pe cititorul de a&i. 'n principiu" declamatio ar fi putut s! fie un e=erci#iu" de $coal! f!r! 'ndoial!" dar orientat spre (ia#a real!" suasoria fiind o preg!tire pentru elocin#! deli%erati(!" iar contro%ersia# pentru cea a (iitorului a(ocat. 0rin alegerea su%iectului 'ns!" se reali&a o 'ndep!rtare deli%erat! de condi#iile normale de (ia#!45< este (or%a mereu de naufragii" pira#i" r!piri" ipote&e %i&are fri&'nd a%surdul" de legi %ar%are sau ireale" de ca&uri de con$tiin#! alam%icate. 2up! p!rerea mea" gre$esc cei ce se gr!%esc s! incrimine&e lipsa de gust" ilogismul retorilor de alt!dat!/ m! simt c.iar ispitit s! le iau 'ntr-o anumit! m!sur! ap!rarea< ace$tia erau con$tien#i de a%surditatea su%iectelor pe care le
4+ 4)

6f. )istoire de l'education# p. 373 C$i 'ndeose%i< 0liniu cel ;'n!r" .p. F# )7" )D. 6f. &on"esiuni )")* C3+D" p. 48 -a%. 44 *e ordine )" )+ C3+D/ <.$.# (oi. GGGII" c. **l-**4/ *e musica H" 1 (1), ibid., c. ))H4/ cf." pentru #inuturile grece$ti" Miiller" Studentenle+en# p. 3+8 Cdup! -i%aniosD. 43 6u('ntul are 'nc! acest sens la Augustin" 3etractri F# H" 4" <.$.# (oi. GGGII" c. H34 Clegat de &on"esiuni ," H X))PD. 4, 6f. mai recent asupra acestei terminologii" care a suscitat numeroase discu#ii" ?N:nn" 3oman .ducation# pp. )8*-lH7. -a drept (or%ind" ea pare s! fi r!mas destul de flotant!. 'n secolul al I>-lea" suasoria pare s! fi c!&ut 'n desuetudine" iar contro%ersia pare s! se fi contopit cu declamatio# 'n sensul general de discurs $colar Ccf. ceea ce am spus pe aceast! tem! 'n Vie intellectuelle# pp. *,-*8D. 48 6f. BornecRue" $es contro%erses de Seneque. 0ri(itor la declama#iile pseudo-Ruin-tiliene" cf. 'n particular ?N:nn" pp. 4+*4)7< declamationes maiores s'nt 'n mod sigur apocrife" cele minores ar putea fi atri%uite lui Yuintilian. 6f. $i c'te(a su%iecte de declamationes ap. Suetoniu" *e grammaticis ,. FR *ictiones ),-47. 45 Singura e=cep#ie este $coala latin! a lui 0lotius ?allus" care '$i ia su%iectele din cea mai fier%inte actualitate" dar cu moti(a#ii nu at't pedagogice" c't politice Ccf. supra# p. 88" n.3D. RE;ORI6A

8*

a%ordau" 'ns! pedagogia lor se orienta 'n mod deli%erat 'ntr-un alt sens dec't a noastr!. Ast!&i" e=ist! dorin#a Cnu 'ntotdeauna ferit! de ilu&iiD de a apropia $coala de (ia#!" de a de&(olta sim#ul realit!#ii" al concretului/ retorul antic urm!rea s! 'm%og!#easc! imagina#ia" facultatea in(enti(!" $i putea s! cread! c! meritul ele(ului care i&%ute$te s!-l trate&e e cu at't mai mare" cu c't su%iectul e mai a%surd47. Nu (reau 'ns! s! 1udec aici 'n(!#!m'ntul antic/ $tiu c! i se pot aduce critici" dar (oi l!sa ca 'n locul meu s! le formule&e Augustin 'nsu$i4*. III A$a arat! educa#ia pe care a primit-o Augustin" 'mpreun! cu to#i litera#ii din epoca lui. Mai e ne(oie s! spunem c! a e=celat 'n eaL A fost un ele( at't de %un" 'nc't a de(enit capa%il s! predea. 'n timp ce p!rin#ii s!i ar fi (rut s!-l (ad! 'ndrept'ndu-se mai degra%! c!tre profesiunea de a(ocat 3+" el" a%ia ie$it de pe %!ncile $colii" se (a consacra carierei didactice $i" timp de treispre&ece ani 3)" (a preda gramatica34 $i retorica la ;.agaste" la 6artagina" la Roma" 'n fine la Mediolanum XMilanoP 33" iar succesul tot mai mare pe care-l cunoa$te 3, do(ede$te c! nu a fost un profesor oarecare" ci unul %un 38.
47

Opinie profesat! f!#i$ de cele%rul 9a(orinus din Arelas XArlesP CAulus ?ellius" Nop0ile atice )5" )4D/ totu$i" 'nc! din Antic.itate s-au 'nregistrat proteste" 'n numele %unului-sim#" 'mpotri(a acestui o%icei< 0etroniu" Satiricon )"3/ ;acit" *ialogul despre oratori 38",-8. 4* 9!r! 'ndoial! c!" al!turi de aceste e=erci#ii 'n pro&!" retorul '$i 'ncura1a ele(ii s!-$i 'ncerce di%!cia $i 'n (ersuri. -a 6assiciacum" Augustin supra(eg.ea&! cu interes munca ele(ului s!u -icentius" care 'ncepuse s! scrie un poem despre <7ram i This+e# cf. in"ra# p. ),8" n. )*. 3+ &on"esiuni 3" 3 CHD" p. ,7 -a%/ cf. )" )4 C)*D" p. )5/ 4" 3 C8D" pp. 34-33. 3) 2e la ('rsta de nou!spre&ece la trei&eci $i doi de ani C353-37HD. 34 0ossidius" -ita ugustini I" <.$.# (oi. GGGII" c. 38. ;!cerea lui Augustin" care nu (or%e$te dec't de retoric!" nu se opune acestei m!rturii" cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. 44" n. 4.

33

&on"esiuni ," ) C)D" p. HH/ ," 4 C4D" p. H5/ ," , C5D" p. 5+ C;.agasteD/ ," 5 C)4D" p. 58/ 8"5C)3D" p. )+4 C6artaginaD/ 8" 7 C),D" pp. )+4-l+3/ 8" )4" C44D" p. ))) CRomaD/ 8" )3 C43D" p. ))4/ etc. ... CMediolanumD. 6f. alte alu&ii la (ec.ea sa 'ndeletnicire" 'n lucr!rile din perioada ecle&iastic!< Scrisoarea 48*" ," <.$.# (oi. GGGIII" c. )+58/ *e doctrina chrisAtiana ," ) C4D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 7* etc. ... 3, 6!ci nu 'ncape 'ndoial! c!" de$i Augustin moti(ea&! 'n di(erse feluri sc.im%!rile inter(enite 'n cariera sa Cp!r!se$te 6artagina pentru c! discipolii s!i s'nt prea tur%ulen#i" iar Roma pentru c! s'nt r!u-platniciD" fiecare etap! a acesteia presupune 'n mod real un pas 'nainte . El trece dintr-un mic municipiu" cum era ;.agaste" la 6artagina" $i pare-se c! nu cu titlu pri(at" ci pentru a ocupa aici o catedr! municipal! de retoric! Ca$a 'n#eleg eu formularea rhetoricam i+i pro"essus# pu%lica sc.ola uterer profes'nd acolo retorica la o coal pu+licI# &on"esiuni H" 5 X))P" p. )47D/ la Roma i se ofer! maiores quaestus# maiorque dignitas salariu mai mare $i o func#ie mai 'nalt! (id.# 8" 7 X),P" p. )+3D/ 'n sf'r$it" Mediolanum" capitala Occidentului" sediul 6ur#ii... 38 9aptul c! la 6artagina Augustin a fost fluierat nu do(ede$te nimic 'n pri(in#a (alorii sale pedagogice< indisciplina 'n(!#!ceilor era considerat! 'n Antic.itate un r!u ine(ita%il Ccf. te=tele adunate de Miiller" Studentenle+en# pp. 3+H-3)3D. Unul dintre ele(ii lui Augustin" 9a(onius Eulogius" (a de(eni retor municipal la 6artagina.

H+
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

A(em 'ns! posi%ilitatea de a aprecia mult mai direct 'ntinderea culturii retorice a lui Augustin< o atest! 'ntreaga sa oper!" care arat! c't de mult i-au impregnat spiritul deprinderile literare ale $colii antice. Tudecind de la o distan#! de &ece sau doispre&ece ani primele opere pe care le-a scris dup! ce se con(ertise" Augustin le g!se$te prea profane< littehs iam quidem ser%ienAti+us Ti+i# sed adhuc super+iae scholam tamquam in pausatione anhelanti+us 'n scrieri pe care 'ntr-ade(!r le puneam 'n slu1%a ;a" dar care" asemeni atle#ilor care g'f'ie 'n timpul pau&ei" 'nc! emanau orgoliu deprins din $coal! 3H. Un cititor atent (a sim#i c! nu doar *ialogurile de la 6assiciacum eman! orgoliu K $i 'nfumurare K deprinse din $coal! . 'n tot ceea ce face episcopul de Hippona" marele scriitor ecle&iastic cre$tin" este pre&ent $i transpare 'ntruna retorul din 6artagina. Aici ar tre%ui studiat! influen#a retoricii asupra geniului literar al lui Augustin/ sarcin! imens!" a$a 'nc't m! (oi limita la c'te(a indica#ii sumare. 0ri(itor la acest su%iect" de altfel" s-au f!cut multe studii" care au adus re&ultate interesante. Ele s'nt 'ns! departe de a-l fi epui&at. 0'n! acum" a fost studiat! mai ales influen#a retoricii asupra stilului Sf'ntului Augustin. 6'nd se (or%e$te a&i de retoric!" se au 'n (edere de fapt mai ales stilul" un anumit num!r de procedee de $coal! stereotipe. Aceasta nu repre&int! 'ns! dec't o mic! parte din ceea ce anticii numeau retoric!/ corespunde" mai precis" uneia din cele cinci sec#iuni pe care ei le distingeau 'n mod tradi#ional 'n!untrul acestei arte" $i anume elocu0ie<H. 0entru a putea s! m!sur!m tot ceea ce Augustin" 'n %ine sau 'n r!u" datorea&! retoricii" ar tre%ui f!cut! o cercetare sistematic!" 'n cadrul c!reia s! se ia 'n considerare r'nd pe r'nd" 'n fiecare din di(i&iunile sale" di(ersele p!r#i ale sistemului de 'n(!#!m'nt al retorului. 6el ce ar fi ispitit s! reia acest proiect $i s!-l reali&e&e mai complet dec't am putut-o face eu ar tre%ui" e ade(!rat" s! fie cu %!gare de seam!. 'ntr-o %un! parte a ei" (ec.ea retoric! nu are nimic ar%itrar $i con(en#ional< ea nu face dec't s! codifice o serie de o%ser(a#ii pe care %unul-sim# le-a dega1at din e=perien#! $i care au o (aloare etern! 37< de c'nd e=ist! oratori $i discursuri de succes" un anumit num!r de principii generale li s-au impus 'ntruna" con$tient sau incon$tient. 'nc't poate c! nu tot ceea ce" la Sf'ntul Augustin" concord! cu sistemul de 'n(!#!m'nt al retorilor este neap!rat un efect al acestuia" ci poate pro(eni dintr-un talent natural sau dintr-o e=perien#! personal!. Nu (om putea niciodat! s! delimit!m e=act ceea ce" la el" #ine de art! de ceea ce #ine de talentul 'nn!scut/ s! discernem 'n ce m!sur! de&(oltarea spiritului s!u a putut fi a1utat! de preg!tirea $colar!.
3H 35

&on"esiuni *" , C5D" p. 4)3 -a%. Ba c.iar cel mai adesea doar uneia dintre cele cinci p!r#i ale acesteia" studiul figurilor de stil " ornate dicere e=primare 'ntr-un stil 'nflorit a lui 6icero. 37 6f. considera#ia poate cam prea optimist! a lui -aurand" >anuel# Ap. 4" [ 8-H. RE;ORI6A 61

0rin multe alte laturi ale ei 'ns!" retorica era un ansam%lu de procedee ar%itrare sau cel pu#in filtrate de tradi#ie" $i aici este u$or s! le recunoa$tem ecoul. Repet" nu pot" f!r! a dep!$i limitele acestui studiu" s! anali&e& aici 'n toate am!nuntele in(en#ia" dispunerea" elocu#ia" memoria" ac#iunea $i toate regulile ce se r'nduiau su% aceste cinci sec#iuni principale. Ar fi 'ns! u$or s! le reg!sim influen#a 'n cele mai diferite scrieri ale Sf'ntului Augustin/ astfel" la sf'r$itul lucr!rii *e doctrina christiana citim< 6el ce (a g!si prea lung! aceast! carte" s! o citeasc! pe p!r#i " .. .cui autem longus est (li+er hic)# per partes eum legatOG. Aceast! indica#ie e at't de %anal!" 'nc't fri&ea&! truismul/ de fapt" ea tre%uie pus! 'n leg!tur! cu

interesul pe care retorica 'l acorda mnemote.niei ,+. -a fel 'n ce pri(e$te in%en0ia9 dac! Sf'ntul Augustin are multe idei" meritul nu e al metodei topicelor care i s-a predat la $coal!. ;otu$i" el cunoa$tea prea %ine aceast! metod! pentru a nu o folosi instincti(. M! (oi mul#umi cu un e=emplu< to#i cititorii $tiu ce loc ocup! 'n opera sa preocuparea pentru etimologii. 6lasific'nd cu gri1! diferitele e=emple" constat!m c! o %un! parte dintre ele s'nt reminiscen#e ale con#inutului 'n(!#!m'ntului profesat de grammaticus# pentru care etimologia ade(!rat! sau 'nc.ipuit! era unul dintre elementele esen#iale ale e=plic!rii cu(intelor ,). E=ist! 'ns! $i e=emple care dep!$esc acest cadru< nu totdeauna c'nd d! o etimologie Augustin cedea&! unui impuls de curio&itate erudit!/ uneori" se slu1e$te de ea ca de un punct de plecare $i scoate din ea c'te o consecin#! legat! de c.estiunea 'n discu#ie" un argument. Astfel" c'nd donatistul 6resconius 'i f!cea o (in! din faptul de a fi recurs 'n contro(ers! la dialectic! ,4" Sf'ntul Augustin r!spunde printr-un argument scos din etimologie< 'ntocmai cum gramatic! (ine de la cpIuua;cc" dialectic! (ine de la =N.a5o7@N sau de la 8iocghi/i_/" care 'nseamn! discu#ie/ dialectica este deci arta de a discuta" dialecticianul este cel care discut!. Sf'ntul 0a(el nu preget! s! recurg! la discu#ie Cc.iar $i 'mpotri(a unor filo&ofi at't de (ersa#i 'n dialectic! precum stoicii" cf. <redica din reopag)/ el este deci dialectician/ am $i eu dreptul s! fiu ca el ,3. Or" ce este asta dac! nu aplicarea uneia din topicele catalogate de retorL 0rintre Slocurile intrinseciI# se f!cea 'ntr-ade(!r mare ca& de etimologie# care"
3* ,+

*e doctrina christiana ," 3) CH,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )4). 6f. prima fra&! din *iscurs asupra metodei. 6a 'n 6icero" *e oratore 4" 38+-3H). ,) 6f. supra# pp. 3H" ,4-,3 $i $i in"ra# pp. )),-l)8. ,4 &ontra &resconium donatistam )" )3 C)HD" <.$.# (oi. G-III" c. ,88. ,3 'd.# )" ), C)5D" c. ,8H< reduc argumentul la esen#ial. Sf'ntul Augustin se gr!%e$te s! de&(olte partea te.nic!" deoarece 6resconius era un gramatician. Augustin '$i etalea&! $tiin#a spre a-$i 'nfr'nge ad(ersarul c.iar pe terenul profesiei acestuia< nec graece nosti nec latine6 nu cuno$ti nici greaca" nici latinaM E=emplele ar putea continua/ astfel" &etatea lui *umnezeu ))" 4/ 4+" )+/ 4+" 4)/ 4)" 7...

H4
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

desprin&'nd dintr-un cu('nt esen#a conceptului pe care-l e=prim!" furni&ea&! discu#iei un argument irefuta%il $i un material %ogat. 6icero" 'n particular" o studia&! cu aten#ie ,,. 2e te.nica topicelor# precum $i de doctrina ciceronian! a generali&!rii cau&ei ,8 se leag! folosirea locurilor comune" e=puneri introducti(e pri(itoare la o c.estiune foarte general!" suscepti%ile de a fi folosite 'n numeroase ca&uri. S-a rele(at deseori utili&area unor asemenea ;O;IOI la 0!rin#ii Bisericii" unde e=puneri de1a u&ate de multe secole de declama#ie sofistic! recap!t! dintr-o dat! (ia#! 'ntr-o perspecti(! nou!,H. Sf'ntul Augustin nu le nesocote$te" fiind prin aceasta un literat al Antic.it!#ii" mai pu#in preocupat de propria-i originalitate dec't m'ndru de fidelitatea sa fa#! de o tradi#ie glorioas!. El (a relua pe cont propriu marele @onoq pri(itor la suferin#ele $i relele ce 'mpo(!rea&! (ia#a p!m'nteasc! a omului< se slu1e$te de el" spre e=emplu" a$a cum o (a face $i 0ascal" pentru a scoate 'n relief originea supranatural! a omului/ nu se sfie$te 'ns! s! cite&e sursa de unde-l ia< c.iar de la 'nceput" el face 'n mod e=pres trimitere la 6icero $i la scrierea acestuia &onsolatio de morte "iliae H/ 'l reia 'n alt loc,7/ 'ntr-o form! u$or diferit!,*" se folosise de1a de el" apel'nd de ast! dat! la Seneca. 6'nd se (a i(i prile1ul." se (a folosi de VOi(oR =orco# locul comun in(ers" pri(itor la laturile frumoase ale (ie#ii" la %unurile" frumuse#ile $i fericirile care repre&int! 'n (ia#a de aici o prefigurare a celei din ceruri 8+. I> S! l!s!m 'ns! in(en#ia" c!ci prefer s! st!rui asupra iscusin#ei de a compune Bdispositio). 0e acest teren" se pot face cercet!ri fecunde. Ar tre%ui
,,

Topice 38-37 C6icero traduce E;OiioGo-:ia prin notatio). Alt loc intrinsec $i 'nrudit cu cel precedent" de"ini0ia BTopice 4H" 38D< Augustin se slu1e$te de ea $i 'n aceea$i &ontra &resconium )") C4D" c. ,,5-,,7 Cpri(ind eloquentia elocin#! $i multiloquium loc(acitate D. ,8 6icero" /rator )48-l45 Creducerea su%iectului tratat la ca&ul general" ?eai#" sau amplificarea lui prin e=tindere" a-uUcni/D. ,H Este de pild! ca&ul argumentelor pri(itoare la incon(enientele c!sniciei" locus communis loc comun care utili&a tema drag! lui 0anurge Cpersona1ul ra%elaisian K n.t.) Cei :aura;eo( dac! tre%uie s! fie c!s!torit " su%iect-tip de declama#ie $colar! CHaar.off" Schools o"2aul# p. 57/ de -a%riolle" $itterature# pp. ,77-,*+D. El (a slu1i pe mai departe la sporirea num!rului de tratate compuse 'ntru lauda castit!#ii/ %un!oar!" Sf'ntul Ieronim" Scrisoarea 44 Cc!tre Eustoc.iumD" 'ndeose%i [ 44" l-3" %i%liografia c.estiunii" ;ertullian" 6iprian" 2amasus" Am%ro&ie $i Ieronim 'nsu$i 'n d%ersus )elpidium). ,5 &etatea lui *umnezeu )*" , C4D" <.$.# (oi. G-I" c. H47 $i urm. ,7 'd.# 44" 44" ) -3" c. 57,-57H. ,* 'd.# )3" )+" c. 373 B%ita mortalium mors potius quam %ita dicenda est (ia#a muritorilor tre%uie numit! mai cur'nd moarte"

dec't (ia#! D/ pri(itor la sursele acestui pasa1" cf. comentariul lui >i(es" adloc. ;ema (a fi reluat! aici de Montaigne (.ssais )" )*D. 8+ &etatea lui *umnezeu 44" 4," ) -8" c. 577-5*4. RE;ORI6A

H3

reg!sit! $i aici urma deprinderilor $colare. -a retor" se puteau distinge $ase p!r#i ale discursului" $i fiecare dintre ele f!cea o%iectul unui studiu e=trem de precis. Sf'ntul Augustin '$i aminte$te 'n repetate r'nduri de aceste lucruri" nu doar 'n teorie8)" ci $i 'n practica sa. Bun!oar!" pri(itor la e=ordiu< se $tie c't! gri1! cerea retorica s! se acorde acestui element" ce procedee preconi&a pentru a c'$tiga" conform metodei" simpatia" interesul" aten#ia 84. Or" un anumit ecou al acestor lec#ii a putut fi reg!sit c.iar $i 'n scrierile cel mai pu#in legate de preocup!rile artistice $i de regulile 'n(!#ate la $coal!" precum <redicile despre S"!ntul 'oan< unele din ele ofer! e=ordii solemne" care cele%rea&! grandoarea su%iectului tratat" altele de%utea&! prin c'te un element familiar" ce-$i propune cu di%!cie s! asigure Sf'ntului orator captatio +ene%olentiae c'$tigarea simpatiei 83. Retorii f!ceau din nara0iune una dintre p!r#ile distincte ale discursului lor/ aceasta '$i a(ea regulile ei proprii8, $i" su% influen#a $colii" tindea s! constituie o unitate autonom!" o %ucat! deose%it de atent ci&elat!" cuprins! 'n discurs. Oratorul o $i $lefuia cu pasiune" str!duindu-se s! dea stilului s!u c't mai mult! mi$care" claritate $i (ia#!. S! parcurgem &etatea lui *umnezeu K opera 'n care Augustin $i-a pus 'ntreaga art!. Aici" pot fi u$or deta$ate din conte=t astfel de nara0iuni ale c!ror ton literar $i ci&elare 'l uimesc pe cititor< %un!oar!" po(estirea r!pirii sa%inelor 88 sau" 'ntr-o m!sur! $i mai mare" numeroasele relat!ri de miracole contemporane inserate 'n e=punere spre a do(edi c! miracolul e un fapt recunoscut de e=perien#! $i c! nu tre%uie s! refu&!m a da cre&are celor cuprinse 'n Bi%lie 8H. Nu lear fi de&a(uat nici cel mai str!lucit retor 85.
8) 84

*e doctrina christiana ," , CHD" <.$.# (oi. GGGI>" c. *). 6f. 6icero" <artitiones oratoriae 47-3+/ *e oratore 4" 3)8-3)H. 83 E=emple de primul fel< Tractatus in lohannis .%angelium )" )" <.$.# (oi. GGG>" c. )35*/ )))" )" c. )*48/ pentru cel de-al doilea" id.# H" l"c. ),48/ 5" l"c. ),35/ cf. 'n aceast! pri(in#!" cu alte e=emple" 6omeau" $a rhetorique de saint ugustin d'apres 'es Tractatus in 'ohannem# pp. 3,-3H. 8, 6icero" <artitiones oratoriae 3l-34/ *e oratore 4" 34H-33+. 6f. Sc.aefer" *e rhetorum praeceptis quae ad narrationem pertinent. 88 &etatea lui *umnezeu 3" )3" <.$.# (oi. G-I" c. 77-7*. 8H 'd.# 44" 7" 3-4)" c. 5Hl-55)" 'ndeose%i prima $i ultima. -a aceasta din urm!" relatare a unui 'ndoit miracol petrecut la Hippona su% oc.ii lui Augustin C[ 44" c. HH*-55)D" putem m!sura 'ntregul efort de art! desf!$urat de autor" compar'nd prima parte a po(estirii cu relatarea scris! la cererea lui Augustin de c.iar cel cu care s-a petrecut miracolul $i citit! solemn 'n %iserica din Hippona B<redica 344" <.$.# (oi. GGG>III" c. ),,3-l,,8D. Aceste nara#iuni au i&(or't cu siguran#! din o%iceiul liturgic" urmat de Augustin" de a pune s! fie citite 'n fa#a mul#imii relat!ri Bli+elli) ale unor miracole< <redici 34+" i+id.# c. ),,4" 34)" c. ),,3 etc. ... 6f. 2ele.a:e" $es li+elli miraculorum. 85 0redicile ofer! de asemenea numeroase e=emple de nara#iuni< astfel. <redica )57" 5 C7D" <.$.# (oi. GG>HI" c. *H,. 6f. 2elfour" *e narrationi+us quae sunt in Sancti ugustini Sermoni+us# 'ndeose%i pp. 3l-84. 64 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

Am putea continua 'n acest fel" dar o asemenea anali&!" oric't interes ar pre&enta" a di(erselor p!r#i ale dispunerii (dispositio) risc! s! scape esen#ialul. 0ro%lema compozi0iei la Sf'ntul Augustin ar tre%ui pri(it! 'n ansam%lu $i pus! 'n raport cu regulile (ec.ii retorici. 0ro%lem! foarte comple=! $i pu#in a%ordat! p'n! acum87" care ar merita un studiu foarte detaliat. Mai mult ca oric'nd" s'nt ne(oit s! m! m!rginesc la c'te(a scurte o%ser(a#ii. Un contact prelungit cu opera augustinian! pune foarte des la 'ncercare r!%darea cititorului france& de ast!&i< Sf'ntul Augustin compune defectuos " compo&i#ia sa e mult prea proli=! K o asemenea critic! se formulea&! spontan. Ar tre%ui preci&at ce se ascunde 'n spatele acestui nea1uns. ;re%uie o%ser(at mai 'nt'i ceea ce e uneori straniu 'n planul de ansam%lu" 'n concep#ia general! a unei lucr!ri. O dat! ales su%iectul" o regul! a c!rei necesitate pare s! se impun! 'n mod imperios este de a-l trata doar pe el $i de a nu ne a%ate spre alte lucruri. Or" este u$or de constatat c! Sf'ntul Augustin nu o prea respect!. S! lu!m de pild! *e consensu e%angelistarum. A$a cum se (ede din titlu" acest tratat este consacrat sta%ilirii unui fel de sinopsis/ este (or%a de a 'n(edera K e=igen#! esen#ial! a dogmei catolice K acordul su%stan#ial al celor patru E(ang.elii" dincolp de di(ergen#ele lor aparente. Augustin define$te clar acest su%iect 'n unul din primele capitole8*" dup! o rapid! $i de altfel indispensa%il! introducere pri(itoare la autoritatea E(ang.eliilor" la num!rul $i caracterele lor generale. Nu-l (a trata 'ns! dec't 'n c!r#ile a II-a-a I>-a/ tot restul c!r#ii IH+ e un amplu e@cursus digresiune H) f!r! o leg!tur! str'ns! cu

restul c!r#ii" consacrat 'n ansam%luH4 com%aterii acelora dintre p!g'ni care" admir'ndu-l pe Isus" nu (or s! (ad! 'n el dec't un 'n#elept" un om" nu pe 2umne&eu 'ntrupat. ;e=t interesant" care re&um! cu anticipa#ie te&a pe care o (or relua" dup! treispre&ece sau cincispre&ece ani" primele c!r#i din &etatea lui *umnezeu# dar care constituie o 4uaestio contra <aganos total independent!" ce ar fi putut foarte %ine s! fie editat! su% form! de opuscul separat.
87

A se (edea 'ns! de -a%riolle" )istoire# p. 8,5 Cdespre &etatea lui *umnezeu), 6omeau" 3hetorique# pp. 4*-3* Cdespre 0redicile 'n lohannem). 8* *e consensu e%angelistarum )" 5 C)+D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+,5. H+ 'd.# )" 5 C))D" i+id.# c. )+,5-l+H*. H) 6f. )" 5 C))D" c. )+,5< sed illudprius discutiendum est... dar mai 'nt'i tre%uie s! discut!m acest lucru $i 3, C84D" c. )+H*< multa hinc dicerem nisi iam me li+rum istum concludere et ad propositam intentionem redire suscepti operis necessitas cogeret multe a$ mai a(ea de spus dac! e=igen#ele lucr!rii la care m-am anga1at nu m-ar sili s! 'nc.ei aceast! carte $i s re%in la planul ini0ialI. >ogels" *e consensu# pp. 4K3" se str!duie$te" f!r! a i&%uti pe deplin" s! atenue&e opo&i#ia su%liniat! de mine aici dintre cele dou! p!r#i. H4 Sf'ntul Augustin 'ncepe prin a discuta o%iec#ia< de ce Isus n-a scris el 'nsu$i o carteL 2e aici" trece la e=aminarea apocrifelor ce i-au fost 'n mod fals atri%uite" respinge acu&a#ia de magie emis! 'mpotri(a lui $i a1unge astfel treptat s! discute opinia p!g'nilor despre 6ristos. RE;ORI6A 65

*e 2enesi ad litteram li+ri V'' e un comentariu minu#ios $i de&(oltat al primelor dou! capitole din ?ene&!/ nu (oi spune deocamdat! nimic despre modul cum e g'ndit acest studiu. 'n general" autorul urm!re$te te=tul sacru" comentariul s!u progres'nd o dat! cu el. 2intre cele dou!spre&ece c!r#i 'ns!" dou! s'nt total independente de su%stan#a lucr!rii" $i ca atare $i de su%iect< 'ntreaga carte a G-a H3 e un tratat de teologie autonom" consacrat pro%lemei originii sufletului K pro%lem! a c!rei o%scur! comple=itate a ispitit nu o dat! curio&itatea lui Augustin. E=punere remarca%il!" dar cu totul str!in! de comentariul ?ene&ei. Modul 'n care Sf'ntul Augustin o leag! de restul te=tului e cum nu se poate mai artificial" a$ &ice aproape sofistic Cia ca prete=t. .. t!cerea pe care o p!strea&! pe aceast! tem! Bi%lia atunci c'nd (or%e$te despre crearea E(eiM DM. -a fel $i cartea a GII-a. 6u cartea a Gl-a se 'nc.eie comentariul ?ene&ei/ ultima carte H8 urmea&! s! se ocupe de o c.estiune cu totul aparte< o quaestio de <aradiso o de&%atere referitoare la Rai " a('nd 'n centru o e=ege&! a misterioasei no#iuni de al treilea cer 'n care a fost r!pit Sf'ntul 0a(el C4 6or. )4" 4-,DHH. @i aici" Augustin a scris pagini frumoase $i (iguroase" 'n care tratea&! pe larg o pro%lem! la care #inea foarte multH5" aceea a naturii (i&iunilor $i a e=ta&ului/ un comentariu riguros al m!rturiei pauliniene se adaug! aici su%tilelor anali&e psi.ologice a('nd ca re&ultat cea mai prudent! teologie mistic!. Este (or%a 'ns! de un tratat de %idendo *eo despre felul de a-- (edea pe 2umne&eu " care nu are dec't o leg!tur! e=terioar! cu comentariul ?ene&ei. A$ putea s! aduc $i alte e=emple/ m! (oi limita la c'te(a o%ser(a#ii asupra celor trei lucr!ri la care Augustin a trudit cel mai mult $i care s'nt 'ndeo%$te socotite capodoperele sale< &on"esiuni# *e Trinitate# &etatea lui *umnezeu. 0lanul &on"esiunilor are $i el ce(a %i&ar. Nu (or%esc de faptul c! relatarea auto%iografic! este 'ntrerupt! mereu de elanuri religioase/ 'mpletirea celor dou! teme" a amintirii $i a rug!ciunii" #ine de c.iar esen#a c!r#ii" 'n care Augustin a dorit s! depun! m!rturie deopotri(! despre poticnelile sale" ca $i despre sla(a lui 2umne&euH7.
H3 H,

<.$.# (oi. GGGI>" c. ,+5-,47. *e 2enesi ad litteram )+" ) C)D" c. ,+5< sed quia de carne mulieris quemadmodum "acta sit scriptura narra%it# tacuit autem de anima# multo magis nos fecit intentos" ut de hoc diligentius inquiramus... dar" pentru c! Scriptura po(este$te despre modul 'n care a fost creat corpul femeii XE(eiP" 'ns! nu se refer! la sufletul ei" faptul acesta cu at!t mai mult neAa !ndemnat s!l cercet!m cu cea mai mare s'rguin#! . H8 '+id.# c. ,83-,7H. RR '+id.# )4" ) C)D" c. ,83. H5 6f. Scrisori *4" ),5 Cin(entariat! de 0ossidius drept carte" su% titlul *e %idendo *eo ad <aulinam li+er unus# lndiculum )+3" 4+" BilmartD ),7" )H4" <.$.# (oi. GGGIII" c. 3)7 $i urm." 8*H $i urm." H44 $i urm." 5+, $i urm. H7 2e -a%riolle" 'ntroducere la edi#ia scoas! de el a &on"esiunilor# p. IG.

HH
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

Mai este 'ns! $i altce(a. 0artea auto%iografic! de p'n! la moartea Monic!i nu ocup! dec't nou! c!r#i din treispre&eceH*. 6u cartea a G-a" intr!m 'ntr-o nou! fa&!" care nu mai e istoric!" ci dogmatic!/ 'n ea" Sf'ntul Augustin nu-$i mai po(este$te (ia#a trecut!" ci anali&ea&! starea actual! a g'ndirii sale" po&i#ia religioas! 'n care se afl! 'n momentul c'nd scrie 5+. 9!r! 'ndoial!" s-ar putea aprecia c! a(em aici o

'nc.eiere fireasc! a relat!rii de p'n! atunci 5). Numai c! aceast! 'nc.eiere cap!t! cur'nd o traiectorie nea$teptat!< confesiunea lui Augustin nu ocup! de fapt dec't cartea a G-a/ o dat! cu cartea a Gl-a" e=punerea sare %rusc pe un alt teren/ ultimele trei c!r#i nu s'nt 'n fapt nimic altce(a dec't un comentariu alegoric al primului capitol al ?ene&ei 54. @i de data aceasta" f!r! s! fi fost pre(eni#i 'n (reun fel" su% acela$i titlu de &on"esiuni apare un tratat independent" care ar fi putut foarte %ine s! fie pu%licat separat" un *e 2en=si secundam allegoriam li+ri '''# care s-ar a$e&a 'n c.ip c't se poate de natural al!turi de $i 'n prelungirea lui *e 2enesi contra >anichaeos... R!m'ne" fire$te" posi%ilitatea de a sus#ine c! 'ntre aceste trei p!r#i ale &on"esiunilor e=ist! o unitate profund! $i tainic!. 2ar c.iar cei care au reu$it s! 'n(edere&e acest lucru 53 (or fi primii gata s! admit! c! aceast! unitate este de ordin psi.ologic" $i nu literar. *e Trinitate cuprinde $i ea dou! p!r#i de factur! total diferit! 5,. Se poate spune" cu condi#ia de a nu da 58 ecu(intelor un sens e=cesi( de strict " c! una e propriu-&is teologic!" iar cealalt! mai mult filo&ofic!. 5H 0rimele opt c!r#i repre&int! 'ntr-ade(!r un efort de fi=are a dogmei catolice a Sfintei ;reimi $i de ap!rare a acesteia 'mpotri(a ad(ersarilor ei. Augustin '$i argumentea&! te&a" apoi o respinge pe cea a ereticilor" spri1inindu-se pe autoritatea Scripturilor. Metoda sa e pur teologic!< definire prin e=ege&! $i ra#ionament a con#inutului re(elat" oferit de Bi%lie $i clarificat de tradi#ie. 'ncep'nd cu cartea a IG-a" inter(ine o sc.im%are (i&i%il!/ de aici $i p'n! la sf'r$itul marelui op 55" ne afl!m pe terenul propriu al filo&ofiei augustiniene< edificat!" prin teologia anterior e=pus!" asupra con#inutului credin#ei trinitare" ra#iunea (a 'ncerca prin propriile-i mi1loace $i cu propriile-i puteri s! ating! #inta luminoas! la care p'n! aici sufletul nu a1ungea dec't prin credin#!/
H* 5+

Adic! 435 de pagini din totalul de ,+7 'n edi#ia de -a%riolle. &on"esiuni )+" 3 C,D" p. 4,4 -a%< sed quis adhuc sim ecce in hoc tempore con"esAsionum mearum et mul0i hoc nosse cupiunt dar cum m! simt eu acum" 'n c.iar (remea c'nd scriu aceste confesiuni" mul#i ar dori s! $tie . 5) ;otu$i" curio&itatea noastr! (a regreta 'ntotdeauna c! Sf'ntul Augustin n-a spus nimic despre cei &ece ani care despart moartea Monic!i de redactarea &on"esiunilor. HH &on"esiuni# c!r#ile )l-l3" pp. 47H-,+7 -a%. 53 6f. Billiger" u"+au der 8on"essionen C$i %i%liografia anterioar! p. 7)" n. 4D/ Stiglma:r" u"+au der &on"essiones, 'n fine" $i mai cu seam!" -ands%erg" &on%ersion# pp. 3l-37. 5, Sc.maus" <s7chologische Trinittslehre# p. 8. 58 6ititorul '$i d! desigur seama c't este de dificil" 'n perspecti(a augustinian!" s! se delimite&e cu preci&ie no#iunile de filo&ofie $i de teologie. l" [<.$.# (oi. G-II" c. 7)*-7H+. 55 *e Trinitate# c!r#ile *-l8" i+id.# c. *8*-l+**. RE;ORI6A

H5

cre&'nd $i $tiind ce crede" Augustin 'ncearc! acum s! 'n#eleag! 57. Nu-i ne(oie s! anali&e& aici aceste pagini admira%ile" 'n care unul dintre cele mai mari genii metafi&ice $i-a dat 'ntreaga m!sur!. E dea1uns c! am amintit tema esen#ial! a cercet!rii $i metoda folosit!< Augustin (a c!uta" 'n c.iar structura sufletului" imagini" (estigii ale Sfintei ;reimi" capa%ile" at't c't e cu putin#!" s! pun! 'n lumin! f!r! s!-l epui&e&e misterul unitrinismului di(in5*. Metod! pur filo&ofic!" al c!rei punct de plecare e psi.ologie" iar mi$carea K dialectic!. *e Trinitate are deci o structur! du%l!" format! din al!turarea a dou! tratate al c!ror caracter complementar" reciproc" este e(ident" dar care s'nt net deose%ite 'n ce pri(e$te metoda $i con#inutul. Augustin" negre$it" '$i pre(ine cititorul asupra acestui lucru" c'nd" la 'nceputul c!r#ii I" e=pune tema lucr!rii7+. 6ititorul modern 'ns! tre%uie s!-$i mo%ili&e&e toat! aten#ia pentru a sesi&a 'ntreaga semnifica#ie a acestei 'mp!r#iri/ el (a fi de p!rere" cred" c! dimensiunea filo&ofic! a p!r#ii a doua" metoda at't de particular! adoptat! 'n ea" ar fi a(ut de c'$tigat dac! ar fi fost anun#ate dinainte/ pentru c! e c't se poate de surprin&!tor c!" la sf'r$itul c!r#ii a >UI-a" Sf'ntul Augustin desprinde %rusc" $i 'n fond cam ar%itrar" o prim! imagine psi.ologic! a Sfintei ;reimi" anun#'nd c! in(estiga#iile sale (or continua pe acest teren7)< trecere de tip plac! turnant! " care denot! o concep#ie cu totul special! despre compo&i#ie. 0lanul &et0ii lui *umnezeu este" o $tie oricine" e=trem de comple= $i de stufos. Redus 'ns! la structura sa general!" se 'nf!#i$ea&! apro=imati( astfel 74< <artea !nt!i Ccaracter polemic" negati(D< com%aterea p!g'nismului din epoc! Cc!r#ile I-a G-aD. aD Seii p!g'ni nu au a(ut nici o 'nr'urire asupra mersului istoriei" 'n spe#! asupra celei a poporului roman Cc!r#ile I-a >-aD. %D Seii nu pot asigura credincio$ilor lor (ia#a (e$nic! Cc!r#ile a >l-a-a G-aD. <artea a doua Ccaracter

dogmatic" po&iti(D< (i&iunea cre$tin! asupra istoriei. aD 'ntemeierea teologic! a 6et!#ii lui 2umne&eu" de la facerea lumii p'n! la c!dere Cc!r#ile a Gl-a-a Gl>-aD. %D Istoria 6et!#ii lui 2umne&eu inserat! 'n cetatea p!m'nteasc!" de ia 6ain p'n! 'n epoc! Cc!r#ile a G>a-a G>III-aD. cD Istoria (iitoare< Tudecata de Apoi Cc!r#ile a GlG-a-a GGII-aD.
57 5*

6f. ?ilson" lntroduction l'etude de saint ugustin# pp. 3l-,3. >oi re(eni asupra acestei c.estiuni 'n partea a doua" pp. 4Hl-45+. 7+ *e Trinitate )" 4 C,D" i+id.# c. 744< sedprimum secundum auctoritatem Scripturarum sanctarum# utrum ita se"ides ha+eat# demonstrandum est. *einde# si %oluerit et adiu%erit *eus# istis garrulis ratiocinatori+us... sic "ortasse ser%iemus# ut in%eniant aliquid unde du+itare non possint etc. ... dar 'n primul r'nd tre%uie ar!tat cum se pre&int! dogma XSf. ;reimiP 'n conformitate cu autoritatea Sfintelor Scripturi. Apoi" dac! 2omnul (a (oi $i m! (a a1uta" (oi aduce poate un ser(iciu acestor critici gurali(i" a$a 'nc't s! afle $i ei ce(a de care s! nu se mai poat! 'ndoi . 7) B." 7" )+C),D" c. *H+. 74 Augustin ne furni&ea&! el 'nsu$i acest plan< 3etractri 4" ,3" <.$.# (oi. GGGII" c H,5-H,7/ &etatea lui *umnezeu )" 3H" <.$.# (oi. G-I" p. ,H/ )+" 38" ," c. 3)H/ ))" ) Csf'r$itD" c. 3)5/ $i mai ales $ettre $am+ot# ap. 3e%ue+enedictine# )*3*" p. ))4" r. )+-44< cf. 2eferrari-Veeler" &it7 o"2od# its <lan and *e%elopment# pp. ))5-l4H. A H7 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

@i 'n acest ca&" totul e coerent< com%aterea p!g'nilor cerea o contraparte po&iti(! 73/ iar" 'n partea 'nt'i" era firesc ca polemica" a$e&at! mai 'nt'i pe plan politic" s! fie adus! pe plan religios. 0ornind de la necesitatea de a %irui nelini$tea pe care a produs-o 'n multe suflete de(astarea Romei de c!tre Alaric" Sf'ntul Augustin a1unge pas cu pas s! trase&e o gigantic! perspecti(! a istoriei generale a lumii $i a omenirii. Repet" nimic mai legitim" numai c! aceast! metod! a amplific!rii progresi(e 'l 'mpiedic! pe autor s! ai%! un su%iect net delimitat" f!c'ndu-l s! trate&e r'nd pe r'nd un $ir de su%iecte/ ierar.i&ate prin raporturi l!untrice" totu$i distincte 'ntre ele. 2e unde" caracterul comple= $i uneori greu de urm!rit al planului marii sale lucr!ri... Augustin nu s-a prea preocupat nici aici s!-$i preg!teasc! cititorul pentru ceea ce 'l a$teapt!. 0!trun&i 'n &etatea lui *umnezeu f!r! s! cuno$ti ade(!ratele propor#ii ale edificiului. 'nc! de pe prima pagin!" de la primul r'nd" 'nt'lne$ti" e drept" o formulare a su%iectului 7," dar aceast! definire K istoria trecut! $i (iitoare a cet!#ii cere$ti K nu se potri(e$te dec't p!r#ii a doua a lucr!rii Ca Gl-a-a GGII-aD. E=punerea se a%ate numaidec't" anga1'ndu-se 'n polemica 'mpotri(a p!g'nilor. -a sf'r$itul primei c!r#i" su%iectul e reamintit din nou" 'n aceea$i formulare restr'ns! 78. Sf'ntul Augustin adaug! apoi c! mai are de spus c'te(a cu(inte 'mpotri(a p!g'nilor" care pun nenorocirile a%!tute asupra Romei pe seama inter&icerii cultelor 'nc.inate &eilor lor7H/ dup! care" generali&'nd pro%lema" trasea&! planul a ceea ce (a forma o%iectul c!r#ilor a II-a-a G-a75. 6iudat fel de a face introducerea la 'ntinsele e=puneri care urmea&!< toat! aceast! prim! parte se 'nf!#i$ea&! ca un gigantic e@cursus\. 2ar s! mergem mai departe< nu numai 'ntocmirea general!" structura de ansam%lu mi se par total discordante fa#! de concep#ia noastr! modern!
73 7,

2up! cum ne atrage aten#ia Sf'ntul Augustin" 3etractri 4" ,3" 4" c. H,7. &etatea lui *umnezeu l#prae".# <.$.# (oi. G-I" c. )3< gloriosissimam ci%itatem *ei# si%e in hoc temporum cursu# cum inter impios peregrinatur e@"ide %i%ens# si%e in illa sta+ilitate sedis aeternae#... hoc opere... de"endere... suscepi am luat asupr!mi... s! ap!r... prin aceast! lucrare pream!rit! 6etate a lui 2umne&eu" at't 'n decursul acestor (remuri" c'nd r!t!ce$te printre necredincio$i" .r!nindu-se din credin#!" c't $i 'n acea durat! sta%il! a s!la$ului (e$nic . 78 'd.# )" 38 Csf'r$itD" c. ,H. 7H 'd.# )" 3H C'nceputD" ibid.: sed adhuc quaedam mihi dicenda ad%ersus eos qui 3omanae reipu+licae clades in religionem nostram re"erunt qua diis sui sacri"icare prohi+entur dar 'nc! mai r!m'ne s! spun c'te(a cu(inte 'mpotri(a acelora care pun distrugerea statului roman pe seama religiei noastre" pentru c! ea inter&ice s! se aduc! sacrificii &eilor lor . 75 'd.# i+id.# commemoranda enim... tre%uie amintite... C d r. 4-,D. <ostremo ad%ersus eos... 'n cele din urm! 'mpotri(a acestora... C d r. 8-l+D. 77 6f. la sf'r$itul acesteia C)+" 34" ," c. 3)HD" unde Sf'ntul Augustin face leg!tura cu cartea 'nt'i< deinceps itaque# ut in primo li+ro polliciti sumus# de duarum ci%itatum... e@ortu etprocursu# et de+itis"ini+us etc. ... apoi" deci" a$a cum am f!g!duit 'n prima carte... despre 'nceputul $i e(olu#ia acestor dou! cet!#i $i despre cu(enitele lor sf'r$ituri... etc. RE;ORI6A

H*

despre compo&i#ie" ci" 'ntr-o m!sur! $i mai mare" modul 'n care Sf'ntul Augustin reali&ea&! fiecare element al temei sale" modul 'n care construie$te $i de&(olt! fiecare e=punere. Mai cu seam! 'n aceast! pri(in#!" mul#i (or fi de p!rere c! el compune defectuos . S! detaliem pu#in 7*. Augustin" f!r! 'ndoial!" nu preget! s! anun#e 'n mod e=plicit di(i&iunile temei sale. Aceste di(i&iuni acoper! uneori c'te o e=punere de ansam%lu ce poate s! se 'ntind! c.iar $i pe c'te &ece c!r#i *+. 6el mai

adesea" este (or%a de o e=punere scurt!< de e=emplu" el recurge la di(i&iune 'n e=punerile sale didactice precum cele din *e doctrina christiana, unde ea are un foarte accentuat caracter scolastic *). O folose$te 'ns! $i ori de c'te ori (rea s! limpe&easc! o e=punere comple=!" de pild! 'n contro(ers!" 'n momentul c'nd respinge o acu&a#ie a ad(ersarului *4" sau 'n teologie" spre a introduce ordine $i a face lumin! 'ntr-o demonstra#ie ane(oioas!*3.
7*
*+

6f. de1a o%ser(a#iile 1udicioase din 2eferrari-Veeler" &it7 o"2od# pp. )45-l3H.

Astfel" 'n &etatea lui *umnezeu el d! su%'mp!r#irea primei p!r#i Ccf. p. HH" n. 4K3D $i acelei de a doua C'ntr-un mod foarte scurt" dar clar< )+" 38" ," c. 3)H/ ))" ) Xsf'r$itP" c. 3)5/ de duarum ci%itatum... e@ortu etprocursu Csau e@cursu)# et de+itis ("ini+us) despre 'nceputul $i e(olu#ia... celor dou! cet!#i $i despre cu(enitele lor Csf'r$ituriD / cf. $i 4+" 3+" H" c. 5+7 Cplanul ultimelor dou! c!r#iD/ 4)" 44" c. 538 Cplanul sf'r$itului c!r#ii 4)D. *) 'n care am semnalat mai 'nainte (supra# pp. 47-4*D un ecou al metodei gramatici anului. *4 Bun!oar!" 'n &ontra lulianum <elagianum )" )" C3D <.$.# (oi. G-I>" c. H,3 Ce (or%a de respingerea $i 'ntoarcerea acu&a#iei de mani.eismD< ... nune ergo... ita distri+uam disputationem meam ut ostendam prius... *einde monstra+o... Tertio loco... <ostremo... a$adar acum... astfel (oi di(i&a e=punerea mea ca s! ar!t mai 'nt'i... Apoi (oi demonstra. .. 'n al treilea r'nd... In cele din urm!... *3 Bun!oar!" 'n *e Trinitate 4" 5 C)3D" <.$.# (oi. G-II" c. 783 (quaestio pri(ind teo-faniile din >ec.iul ;estamentD di(i&iunea comple=!< ( utrum 0ater... dac! ;at!l... primum Ruaerendum est... ) an aliRuando 0ater... mai 'nt'i tre%uie cercetat... c.dac! uneori ;at!l... an sine ulla distinctione... CU dac! f!r! nici o deose%ire a utrum ad.oc... dac! la aceasta deinde... TanAngeli apoi... a dac! 'ngerii an ut ipsum corpus U dac! asemeni corpului 'nsu$i Xutrum... mitte%atur postremo (ide%imus... T dac!... era trimis fnisicum... 'n cele din urm! (om (edea... a an missus non sit... Tdec't atunci c'nd... Usau nu a fost trimis a (el cum... si(e... si(e... Usau c'nd sau... sau Am simplificatM 1trum mitte+atur dac! era trimis din postremo 'n cele din urm! e 'nso#it de o quaestio 'ntre%are su%sidiar!< et si mitte+atur quid inter illam missionem $i dac! era trimis ce(a 'n timpul acelei misiuni etc. 70 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

O dat! pre&entat! di(i&iunea" Sf'ntul Augustin nu numai c!-$i d! silin#a s! o respecte" ci se str!duie$te s! o men#in! pre&ent! $i 'n mintea noastr!< 'n momentul c'nd a%ordea&! fiecare nou punct" el 'l situea&! 'n cadrul planului propus*,/ aceste rememor!ri ale planului s'nt deseori 'nso#ite de o recapitulare care permite m!surarea drumului parcurs *8. 'n sf'r$it" cu at't mai mult 'i place ca" o dat! terminat! o e=punere" s! re(in! $i" printr-un re&umat c't se poate de clar $i de so%ru" s! e(iden#ie&e liniile generale" sc.i#a a ceea ce am terminat de citit" $i s!-i marc.e&e ap!sat parcursul $i etapele*H. E limpede" Sf'ntul Augustin '$i d! toat! osteneala. Numai c! toate aceste precau#ii se 'ntorc adesea 'mpotri(a lui< la recapitulare" cititorul se mir! de claritatea acesteia" pentru c! descoper! dintr-o dat! multe lucruri care" pe parcursul e=punerii propriu-&ise" i-au sc!pat *5. 0e de alt! parte" c'nd caut! s! urm!reasc! di(i&iunile anun#ate" simte c! pierde firul" cu at't mai u$or cu c't Augustin negli1ea&! adesea semnalele de a(erti&are" iar cititorul r!m'ne descump!nit" ne$tiind dac! pagina pe care o 'ncepe mai de&(olt! 'nc! punctul al doilea sau a trecut de1a la al treilea *7. E=punerile lui Augustin au ce(a fluid" lunecos" le lipsesc liniile de intersec#ie foarte e=acte 'ntre planuri. Efortul de organi&are pe care l-am men#ionat nu p!trunde 'n profun&ime" 'n su%stan#a 'ns!$i a operei. 6ompo&i#ia ei seam!n! cu concep#ia pe care o au unii despre ordinea din gospod!rie< ei '$i 'ngr!m!desc .'rtiile sau o%iectele
*,

S! relu!m te=tul din &ontra lulianum Cnota *4 de mai susD< K primam itaque partem distri+utionis meae... ad%erte o%ser(!... prima parte a di(i&iunii mele C)" 4" X,P" c. H,3D/ K hoc enim me secundo loco disputationis meae demonstraturum esse promisi am f!g!duit c! (oi ar!ta aceasta 'n partea a doua a de&%aterii mele C)" 7 X3HP" c. HHHD/ K nune iam mihi aggrediendum est quod tertio loco posui dispositionis meae acum tre%uie s! 'ncep ceea ce am sta%ilit pentru partea a treia a di(i&iunii mele C4" ) X)P" c. H5)D. 6f. $i &etatea lui *umnezeu 8" 4H" 4" <.$.# (oi. G-I" c. )5,/ R#prae".# c. )53 Cpasa1ul de la primul la cel de-al doilea punct al primei p!r#iD. *8 A se (edea modul 'n care Augustin reali&ea&! distri%uirea c.estiunii citate din *e Trinitate Cn. *3D< dup! ce l-a tratat pe primum# el reaminte$te planul $i recapitulea&! C4" )7 X38P" c. 7H7D/ dou! rememor!ri la 'nceputul p!r#ii a doua BF[#prooem. 3" c. 7H*/ 3" ) X,P" c. 75+D/ la sf'r$itul acesteia C3"))" X45P" c. 77HD" o nou! recapitulare $i anun#area celei de a treia $i ultime p!r#i. *H Astfel" 'n &etatea lui *umnezeu# Sf'ntului Augustin 'i place s! plase&e la 'nceputul unei c!r#i recapitularea con#inutului uneia sau a mai multor c!r#i anterioare< 4" 4" <.$.# (oi. G-I" c. ,5/ ," 4" c. ))4-l)3/ )7" )" c. 88*. >e&i $i *e magistro 5 C)*4+D" <.$.# (oi. GGGII" c. )4+8-l4+5/ 2e Trinitate )," ) C3D-4 C,D" <.$.# (oi. G-II" c. )+35-l+37 $i 'ndeose%i )8" 3 C8D" c. )+8*l+H) Cre&umatul c!r#ilor l-l,D. *5 Astfel" 'n *e Trinitate )," ) C3D" c. )+35< defini#ia $tiin#ei (scientia) dega1at! aici din discu#iile din cartea a )3-a este mult

mai clar! $i mai net! dec't cea dat! dincolo Ccf. in"ra# partea a treia" pp. 3+8-3+5D. *7 Astfel" 'n te=tul de1a citat din &ontra lulianum Bsupra# n. *4 $i *,D" Sf'ntul Augustin trece f!r! s! ne a(erti&e&e Ca$a cum a f!cut pentru primele trei p!r#iD de la partea a treia a di(i&iunii sale la cea de a patra< 4" * C3)D" c. H*,-H*8. RE;ORI6A 5)

m!runte 'n diferite sertare/ la prima (edere" totul pare r'nduit de minune" dar trage#i sertarul $i (e#i (edea toate de-a (alma**. 'nc! ce(a< e=punerile nu s'nt numai lipsite de un contur 'nc.egat" de claritate" dar nici m!car prea metodice nu s'nt. 6'nd se apuc! s! de&(olte o idee" Augustin nu $tie s!-$i impun! ducerea ei p'n! la cap!t" f!r! a se a%ate din drum. I se 'nt'mpl! s! trate&e c'te dou! su%iecte deodat!" 'ntre#es'nd temele 'n loc s! le separe)++. 'l (e&i adesea cum a%ordea&! ideea" o p!r!se$te" o reia/ mintea lui face mereu salturi" lansea&! s!ge#i 'n diferite direc#ii" apoi reia firul 'ntrerupt )+). Alteori" nu se gr!%e$te s!-l reia" ci '$i prelunge$te e=cursul< de aici" pl!cerea sa" uneori de-a dreptul de&agrea%il!" pentru digresiuni )+4. 2e cum se i(e$te 'n treac!t o c.estiune interesant!" Augustin se opre$te 'n mod firesc $i nu preget! s! o discute temeinic)+3. Re&ult! de aici o at't de pronun#at! 'ncetinire a mersului e=punerii" 'ne't de foarte multe ori cititorul se afund! $i uit! care era o%iectul principal al anali&ei 'ntreprinse )+,. 'n sf'r$it K $i aceasta face $i mai sensi%ile defectele de mai 'nainte K" Sf'ntul Augustin are o (!dit! predilec#ie pentru e=punerile a%undente" 'm%el$ugate" pu#in prea 'nc!rcate" n-a$ 'ndr!&ni s! spun c.iar pentru proli=itate)+8. 6u('ntul proEims n-are 'nc! su% pana sa o nuan#! peiorati(! )+H/ %a dimpotri(!" el 'nseamn!" conform u&ului clasic< lung" amplu" cu o fericit! conota#ie de plenitudine. 'l sim#i mul#umit ori de c'te ori i se ofer! prile1ul s! se 'ntind!" s!
**

@i 'n aceasta re&id! una din principalele cau&e ale o%scurit!#ii Sf'ntului Augustin" ale dificult!#ii pe care o sim#i uneori c'nd (rei s!-i 'n#elegi g'ndirea strict $i precis Cacestei fluidit!#i a compo&i#iei (oi a(ea prile1ul s!-i adaug $i alte cau&e" ce concur! spre acela$i efect< partea a doua" pp. 4+,-4+*D. )++ 6artea a noua din *e 2enesi ad litteram se preocup! 'n ansam%lul s!u C3 X8PK)* X3HP" <.$.# (oi. GGGI>" c. 3*8-,+7D de dou! su%iecte< a) crearea femeii/ +) numele date de Adam animalelor. 6ele dou! e=puneri se 'mpletesc 'ntre ele< a) 3 C8D-l) C)*D b )3 C43D b )8 C4HD $i urm./ +) )4 C4+D 44 b ), C4,-48D. )+) Astfel" 'n *e Trinitate el semnalea&! dificultatea pe care o ridic! te=tul I 6or. )" 4, CH") Xl-4P" <.$.# (oi. G-II" c. *43-*4,D" apoi o a%andonea&!" iar mai 'ncolo o reia C5" ) Xl-4P" c. *3) $i urm.D. )+4 2eferrari-Veeler" &it7 o"2od# p. )45. )+3 Un e=emplu simplu< 4uaestiones in )eptateuchum 8" ,H" <.$.# (oi. GGGI>" c. 5H5-5H7< dup! ce 'nt'lne$te 'n e=plicarea $e%iticului C48" 8D institu#ia levintului $i dup! ce o comentea&!" Sf'ntul Augustin enun#! $i tratea&! pe larg pro%lema celor doi ta#i ai Sf'ntului Iosif $i a concilierii te=telor Matei 4" )H cu -uca 3" 47. )+, E ceea ce 'ngreunea&! lectura anumitor c!r#i din *e Trinitate Ccartea a ,-a" de pild!" sau cartea a )3-a" ibid^c. 778-*)4" )+)3-l+3HD" alc!tuite dintr-un $ir de e@cursus grefate unele pe altele. 6ititorul a1unge la cap!t aproape f!r! s! fi %!gat de seam! c! pro%lema 'n cau&! a fost 'ntre timp re&ol(at!. )+8 0oate c! faptul acesta se (ede cel mai %ine 'n &etatea lui *umnezeu. Aici 'l sim#im deseori pe Sf'ntul Augustin luat de (alul %el$ugului s!u de cu(inte" incapa%il" 'n pofida str!duin#elor" s! se st!p'neasc! $i s! se limite&e< astfel" 44" 7" 4+" <.$.# (oi. G-I" c. 5H7. )+H Sf'ntul Augustin 'l aplic!" de pild!" de multe ori 0redicii de pe munte< astfel" *e consensu e%angelistarum 4" )* C,3D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+*7 C... illo sermoneproli@a# quem secundum >atthaeum in monte ha+uit *ominus .. .'n acea ampl! predic! pe care" potri(it E(ang.eliei dup! Matei" 2omnul a #inut-o pe munte D. 72 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

&!%o(easc! pe 'ndelete dinaintea c'te unei ample e=puneri< li+erius atque groli@ius mai li%er $i mai pe larg " $i de altfel nici nu preget! s! o spun!)+5. In idealul s!u de elocin#!" el acord! un loc important acestei %og!#ii de%ordante a conceperii operei" un stil frumos ne'nsemn'nd doar 'mpodo%it $i %ine 'ntocmit" ci $i fecund" u+er# $i nu sec" s!rac" 'n latin! ieiunus?i... Aceste remarci c't se poate de sumare $i cu totul pro(i&orii (or fi de-a1uns 'n a$teptarea unei cercet!ri e=.austi(e $i am!nun#ite asupra compo&i#iei la Sf'ntul Augustin" cercetare ce merit! 'ntreprins!. 0rin ele" am (rut doar s! preci&!m 'n mintea cititorului acea critic! (ag! despre care spuneam ce(a mai 'nainte c! se formulea&! adesea" con$tient sau nu. 9aptul o dat! consemnat" r!m'ne s!-l e=plic!m. Tudecata de (aloare" cu care m-am mul#umit p'n! acum" tre%uie dep!$it!. 6!ci a spune c! Sf'ntul Augustin compune defectuos nu 'nseamn! 'ntr-ade(!r nimic altce(a dec't a spune c! nu compune ca noi. 2e ce L R!spunsul tre%uie s! fie comple= $i nuan#at. 9ie-mi 'ng!duit $i de data aceasta s! fiu sumar" marc'nd 'n dou! (or%e di(ersele direc#ii 'n care se pare c! ar tre%ui s! se 'ndrepte cercetarea. I. Ar tre%ui mai 'nt'i sta%ilit 'n care ca&uri $i 'n ce m!sur! aceste defecte de compo&i#ie s'nt" sau par s! fie" (oite. >oi a(ea prile1ul mai 'ncolo" 'n leg!tur! cu *ialogurile de la 6assiciacum $i cu *e Trinitate# s! e=plic 'mp!r#irea" 'n aparen#! $ocant!" a acestor scrieri printr-o inten#ie %ine definit! )+*. II. 'n alte scrieri" f!r! a fi propriu-&is (oite" aceste defecte au putut fi acceptate 'n (ederea unui scop

mai 'nalt. 6'nd episcopul de Hippona scrie &etatea lui *umnezeu sau &ontra 'ulianum# el nu se g'nde$te 'n primul r'nd s! fac! o oper! de art!" ci se g'nde$te la %inele sufletelor. Aceasta ar putea s! e=plice faptul c! se lansea&! at't de firesc 'n digresiuni care rup continuitatea discursului s!u/ dac! pro%lema 'nt'lnit! are K $i ea are 'ntotdeauna K (alen#e spirituale" el nu se simte 'ndrept!#it s! treac! mai departe 'nainte de a-i fi l!murit sau consolat pe aceia dintre cititori pe care ele ar fi putut s!-i tul%ure))+.
)+5

*e 2enesi ad litteram )4" ) C)D" i+id.# c. ,83< iste autem duodecimus li+er ea iam cura e@peditus... li+erius atque proli@ius %ersa+it de <aradiso quaestionem 'ns! aceast! a dou!spre&ecea carte" scutit! de orice constr'ngere... (a trata" 'ntr-un mod mai li%er $i mai pe larg" pro%lema 0aradisului . 0ri(itor la aceast! c!utare a amplorii " cf. Balmu$" St7le# pp. 4+,-43,. )+7 &ontra &resconium donatistam )")H C4+D" <.$.# (oi. G-III" c. ,85< quid enim u%erius et ornatius id est eloquentius c!ci ce este mai !m+elugat $i mai ornat" adic! formulat cu mai mult! elocin#!... Cse opune" cf. id.# )")3 X)HP" c. ,88 unei dictio ieiuna etinordinata o e=primare srac $i de&ordonat! D. )+* 6f. in"ra# partea a doua" pp. 48+-45+. ))+ *e doctrina christiana ," 4+ C3*D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+5. M! g'ndesc aici la digresiuni din &etatea lui *umnezeu cum este cea din )" )HK47" <.$.# (oi. G-I" c. 3+K,)< Sf'ntul Augustin se opre$te la ca&ul delicat al (iolen#elor suferite de (estale 'n timpul cuceririi Romei de c!tre Alaric. El este pe deplin con$tient de acest lucru" aduc'ndu-i $i 1ustific!ri" ca 'n &etatea lui *umnezeu H" )4" c. )*,/ 5" prae".# c. )*3. 6f. $i te=tele anti-donatiste grupate de Monceau=" )istoire# (oi. >II" p. 4H," n. ). RE;ORI6A 73

III. S! #inem seama $i de e=igen#ele su%iectului a%ordat. Anumite genuri par incompati%ile cu o compo&i#ie riguroas!" cu o construc#ie artistic!. 6omentariul unui te=t" fie c! e (or%a de e=plicarea Scripturii sau de com%aterea unui ad(ersar" se fragmentea&! negre$it 'n quaestiones autonome" unitatea c!r#ii r!m'n'nd formal! $i e=terioar! ))). ;ot a$a" tratarea unei pro%leme teologice risc! mult s! se fragmente&e 'ntr-o serie de te&e elementare" de o%iec#ii eretice care se cer e=puse $i respinse. I>. ;re%uie #inut seama $i de condi#iile 'n care lucrea&! episcopul de Hippona" 'mpo(!rat de sarcinile aferente func#iei sale))4. 6um s! ne mir!m c! uneori compo&i#ia lucr!rilor are de suferit din aceast! pricin!L Nu o dat! (a fi fost ne(oit s! se gr!%easc!" s! impro(i&e&e" nea('nd timp s! g'ndeasc! pe 'ndelete/ acesta pare a fi ca&ul aproape al tuturor predicilor ))3 $i al multor scrieri polemice. 6'nd porne$te s! redacte&e o lucrare ampl!" de mari propor#ii" acelea$i cau&e ac#ionea&! 'n sens in(ers $i produc acelea$i efecte< o aceea$i scriere tre%uie s! r!m'n! 'n lucru ani lungi" mereu 'ntrerupt! $i reluat!)),. Or" scrierile cel mai %ine construite s'nt cele concepute 'ntr-o intui#ie unic! $i reali&ate dintro suflare. O lucrare ce se prelunge$te pe o perioad! 'ndelungat! nu poate dec't s! reflecte indeci&iile" re(enirile $i progresele adesea comple=e ale g'ndirii))8" metod! ce K o $tie oricine K conduce la un plan prea amplu $i la un stil difu&. >. Merg'nd mai departe" am a1unge" cred" s! leg!m compo&i#ia lucr!rilor lui Augustin de cerin#ele cele mai profunde" de tr!s!turile cele mai personale ale geniului $i sensi%ilit!#ii sale. El compune defectuos pentru c! are multe idei" pentru c! aceste idei nu s'nt elemente cu contururi %ine definite" u$or
)))

Rare s'nt ca&urile c'nd Augustin '$i permite s! nu urm!reasc! pas cu pas te=tul pe care-l studia&! sau cu care polemi&ea&! Castfel" &ontra 'ulianum <elagianum l-4" <.$.# (oi. G-I>" c. H,3 $i urm. 6f. o%ser(a#iile lui 0. Monceau=" legate de a%sen#a compo&i#iei 'n &ontra Faustum9 $e manicheen Faustus de >ile%e# ap. >emoires de - cademie des inscriptions# (oi. ,3")" 0aris" )*33" pp. 47-,3 $i" mai ales" p. 37. ))4 6f. partea a treia" pp. 45H-455" 4*8. ))3 2eferrari" ugustine's >ethod o" &omposing Sermons, 6omeau" 3hetorique# pp. 3*" ,H. )), Este 'ndeose%i ca&ul scrierilor *e Trinitate $i &etatea lui *umnezeu# a c!ror compunere s-a prelungit timp de $aispre&ece" respecti( treispre&ece sau paispre&ece ani Ccf. Sc.an&" ," 4" pp. ,4+" ,44/ ,)8" ,)7/ de -a%riolle" $itterature# p. 8,HD. ))8 ;re%uie #inut seama $i de metoda de pu%licare" aceasta fiind f!cut! 'n mai multe repri&e" pe grupuri de c!r#i C'n cinci sau $ase r'nduri la &etatea lui *umnezeu< poate mai 'nt'i cartea I singur! sau 'n orice ca& IKIII" apoi I>->" I-G" pe urm!" 'n sf'r$it" 'n 'ntregime CSc.an&" ," 4" p. ,)7/ Best" ap. Angus" Sources# pp. H+-H4D/ cel pu#in 'n dou! r'nduri la *e Trinitate9 IGII" IKG> CSc.an&" i+id.# p. ,4)D $i la *e doctrina christiana (in"ra# p. 453" n. 3D< ceea ce le creea&! e=ege#ilor greut!#i deose%ite" cf. de pild! ?ilson" 'ntroduction# p. 47H" n. 4. 74 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S RE;ORI6A 75

de catalogat" ci s'nt realit!#i (ii" care se a('nt! tumultuos dincolo de &ona o%scur! 'n care se s!(Ir$e$te misterul crea#iei. Oare nu e=ist! un fel de opo&i#ie ireducti%il! 'ntre ordinea meticuloas!" pre&entarea perfect! $i g'ndirea cu ade(!rat no(atoare L Ideea pe care o g'ndim cel mai clar nu este oare o idee aflat! de mult 'n circula#ie" care a a(ut timp s! fie m'nuit! $i 'ntoars! pe toate fe#eleL 6omple=! 'ntre%are" pe care doar o pun. ;re%uie cel pu#in s! admitem c! e=ist! o familie de spirite la care crea#ia $i (i&iunea sistematic! se afl! 'n opo&i#ie. Sf'ntul Augustin e unul dintre ele.

6ea mai profund! tendin#! a spiritului s!u pare a fi sim#ul unit!#ii. Uni(ersul lui l!untric este alc!tuit astfel" 'nc't nu poate g'ndi 'n mod analitic $i discursi( K condi#iile cele mai importante ale unei compo&i#ii ordonate. 6ine n-a fost ispitit s! fac! o paralel! 'ntre el $i 0ascalL Uni(ers ce gra(itea&! 'n 1urul unei idei unice" aceea de 2umne&eu i&(or al oric!rei lumini $i al oric!rui ade(!r" uni(ers at't de unificat" 'nc't este greu ca" la cel mai mic demers al spiritului" o idee luat! 'n discu#ie s! nu e(oce numaidec't" din aproape 'n aproape" $i centrul" $i 'ntregul edificiu. 2e aici" caracterul tumultuos al g'ndirii augustiniene" de aici neputin#a sa funciar! de a-$i impune limite precise" un plan %ine definit" o e=punere liniar!... >I. 0un'nd la socoteal! toate acestea" r!m'ne 'nc! K $i spre asta a$ (rea s!-l 'ndrum pe cititor K s! determin!m cau&e mai generale $i care nu mai #in de Augustin 'nsu$i" ci de preg!tirea $colar! pe care a primit-o" de tradi#ia literar! pe care a mo$tenit-o. 'n studiul s!u temeinic pri(itor la &ompozi0ia !n lucrrile "ilozo"ice ale lui Seneca# Al%ertini a c!utat s! e=plice moti(ul pentru care $i acest autor compune defectuos / dup! ce face referire la temperamentul lui Seneca))H" el e(iden#ia&! cau&e ce #in de mediul cultural< legile genului adoptate de filo&ofia imperial!" diatri%a))5" gustul pu%licului pentru recitatio $i retoric!))7" 'n sf'r$it ra#iuni mai profunde" (ala%ile nu pentru o epoc! anume" ci pentru Antic.itate 'n 'ntregul ei ))*" te.nica 'ns!$i a tra(aliului intelectual< o%iceiul citirii cu glas tare/ $i mai des 'nc!" al ascult!rii unei persoane care cite$te cu glas tare/ apoi" faptul c! aceasta #ine 'n m'ini un %olumen a c!rui structur! 'mpiedic! ea 'ns!$i re(enirea" recitirea sau parcurgerea fugiti(! a te=tului/ compo&i#ia de(ine" 'n consecin#!" e(anescent!" mai pu#in e(ident!)4+. ;ocmai 'n aceast! direc#ie ar tre%ui continuate cercet!rile. ;ot ceea ce Al%ertini a scos 'n e(iden#! la Seneca este (ala%il $i pentru Augustin" c!ci s'nt cu prisosin#! de su%liniat continuitatea" omogenitatea tradi#iei culturale
))H )I5

Al%ertini" &omposition# pp. 4**-3+,. B."pp. 3+,-3)4. s B."pp. 3)4-3),. ))* Al%ertini rele(! pe %un! dreptate c! acest defect de compo&i#ie era comun tuturor marilor autori din Antic.itate" 0laton" 6icero" ;itus -i(ius" ;acit< id.# pp. 3),-3)8" 3)7-343. <4+ B."pp. 3),-3)7.

antice. E drept c!" %olumenAul a cedat locul code@Aului# dar aceast! transformare te.nic! nu apucase 'nc! s!-$i ofere toate roadele/ deprinderile mentale do%'ndite 'n decursul at'tor secole nu fuseser! 'ntru nimic modificate. Augustin compune defectuos pentru c! anticii" 'n mod general" nu acordau compo&i#iei aten#ia ce i se acord! 'ndeo%$te ast!&i" s! &icem 'n 9ran#a. Nu numai diatri%a era refugiul unei compo&i#ii de&ordonate" ci toat! literatura imperial!" $i nu (or%im aici de o genera#ie anume" ci de o 'ntreag! ci(ili&a#ie. 2e acea educa#ie pe care 'n totalitatea ei litera#ii" autori $i pu%lic" o c!p!tau la $coala retorului. 0utem preci&a< enun#area unei di(i&iuni p!rea cam prea $col!reasc!. Ea era admis! 'n 'n(!#!m'nt" 'ntr-o e=punere ce(a mai auster!/ 'n ea" se sim#ea 'ns! tipicul gramaticianului" $i trecuse mult! (reme de c'nd nu se mai practica 'ntr-un discurs cu ade(!rat artistic )4). ?ri1a de a r!m'ne riguros la su%iect" a$a cum recomand! gustul de ast!&i" nu 'i fr!m'nta pe cei din (ec.ime. @i aceasta c.iar p'n! acolo" 'nc't considerau digresiunea drept un demers normal al spiritului" retorii f!c'nd din ea una dintre p!r#ile principale ale discursului $i formul'nd pentru ea reguli" 'ntocmai ca pentru e=ordiu" nara#iune sau perora#ie)44. 6!ci Augustin nu e singurul care d! termenului proli@us un sens mai degra%! po&iti(. El este" 'n aceast! pri(in#!" mo$tenitorul 'ntregii $coli antice. 'ncep'nd de la 6icero" autorii se feresc mai cu seam! de o e=punere prea seac!/ scurtimea era 'n mod normal socotit! un defect)43. Se $tie ce rol 1uca la marele orator preocuparea pentru copia %er+orum %el$ug de cu(inte " pentru a%unden#!" gustul s!u pentru metodele de amplificare" de generali&are a cau&ei )4," gust prime1dios" care generea&! u$or un discurs difu&" $i proli= 'n sensul modern al cu('ntului. Retorica tradi#ional! e cea care i-a dat lui Augustin acest gust al comple=it!#ii cam stufoase< s! nu ne ar!t!m prea mira#i. *e gusti+us... Oare idealul france& de claritate $i rigoare nu e $i el relati( L > S! trecem 'n sf'r$it la elocutio9 care a fost influen#a retoricii asupra stilului Sf'ntului AugustinL Aici" ne putem mi$ca mai u$or" 'ntruc't" dup! cum am men#ionat 'nainte" numeroase lucr!ri au fost consacrate e=plor!rii mai multor aspecte ale acestei c.estiuni" pe care" f!r! s-o fi epui&at 'nc!" au clarificat-o destul de mult. M! (oi m!rgini s! str'ng laolalt! principalele lor re&ultate" generali&'nd la ne(oie conclu&iile par#iale la care au a1uns.

)4) )44

O%iceiul a fost p!r!sit 'ncep'nd din epoca lui Seneca Retorul" &ontro%ersiae I" prae".# 4). 6f. -aurand" >anuel# Ap. 4" 4,. )43 6icero" Brutus 8+< +re%itas autem laus est interdum in aliqua parte dicendi# in uni%ersa eloquentia laudern non ha+et c!ci conci&ia este uneori l!uda%il! 'ntr-o anumit! parte a discursului" dar nu-i de l!udat 'n elocin#! 'n general . )4, 6icero" *e oratore 3" )+,-l+7/ /rator ,,-,*/ )48-l45 etc. ... 5H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

-as deoparte principiile foarte generale $i de (aloare peren! pri(ind claritatea" adaptarea stilului la su%iect" la genul elocin#ei etc. Restul poate fi grupat 'n trei puncte principale< corectitudine" ritm" figuri de stil. I. E suficient s! frun&!re$ti tratatele lui 6icero pentru a constata importan#a pe care retorica $colar! o atri%uia corectitudinii gramaticale a stilului" latine loqui Csau dicere)# +ene latine loquiHFK. @i su% acest aspect" tradi#ia s-a do(edit foarte conser(atoare/ preocuparea pentru corectitudine nu era mai pu#in pre&ent! la retorii din perioada imperiului)4H. 6e se 'n#elegea" la drept (or%ind" prin astaL 6.estiunea nu se punea 'n Occident 'n acela$i fel ca 'n #inuturile grece$ti. Se $tie 'n ce direc#ie au mers str!duin#ele celei de a doua sofistici" ale retorilor greci din perioada imperial! < idealul lor de corectitudine era definit prin aticism# 'n#eles nu 'n sensul larg" pe care i-l dau modernii" al unei estetici generale de m!sur!" elegan#! $i fine#e )45" ci 'n sens strict gramatical< e (or%a de un efort de desprindere de lim%a comun!" de Voi(fa" spre a resta%ili 'n puritateai semantic! $i morfologic! dialectul atic" lim%a literar! a marilor clasici atenieni )47. 0entru latini" pro%lema era mai pu#in de a c!uta" c't de a conser(a" de a p!stra lim%a latin! 'n forma pe e care i-o conferise tradi#ia marilor pro&atori ai genera#iei ciceroniene. S! fim 'ns! %ine 'n#ele$i< dac! citim preceptele pe care 6icero c!uta de1a s! le impun! contemporanilor s!i" constat!m c! pentru el corectitudinea e 'nainte de toate o c.estiune de %oca+ular# $i nu de morfologie sau de sinta=!. Sfaturile sale se refer! 'n principal la alegerea cu(intelor" elegantia# care tre%uie selec#ionate cu gri1!" nefolosindu-le dec't pe cele omologate 'n practica (or%irii 'ngri1ite" e(it'nd neologismele" ar.aismele" termenii te.nici sau familiari )4*. 'n aceast! concep#ie 'ngust! despre latine dicere# percepem ecoul deprinderilor c!p!tate la gramatician" care" am (!&ut )3+" negli1a $i el" 'n sistemul lui de predare" studiul sinta=ei.
)48

Bun!oar!" 'n 1udec!#ile formulate de 6icero asupra (ec.ilor oratori romani" Brutus )+7" )+*" 4)+" 447" 48* $iA'ndeose%i 483" 487. )4H Un e=emplu< Apuleius" Florida *" 5" adres'ndu-se pu%licului unei conferin#e filo&ofice< qui enim vestrum mihi unum soloecismum igno%eritP 4ui %el unam s7lla+am +ar+are pronuntiatam dona%eritP 4ui incondita et %itiosa %er+a temere quasi deliranti+us o+orientia permiserit +laterare P c!ci" 'ntr-ade(!r" care dintre (oi mi-ar ierta un singur solecismL 6ine ar trece cu (ederea o singur! sila%! pronun#at! gre$itL 6ine ar tolera din parte-mi s! %'l%'i f!r! rost cu(inte (ulgare $i ur'te precum cele emise de ni$te oameni care au luat-o ra&naL )45 6f. 0uec." )istoire de la litterature grecque# 3" p. 3)H< gustul era mai pu#in riguros 'n secolul al I>-lea 'n materie de stil dec't 'n materie de lim%! . )47 Sc.midt" *er tticismus# )" )*4 $i urm." $i preci&!rile lui Boulanger" elius ristide# pp. )+,-l+7. )4* 6f. 'ndeose%i *e oratore 3" ),*-l5+/ /rator# ),*-lH4/ <artitiones oratoriae )H< toate aceste sfaturi pri(esc studiul cu(intelor considerate i&olat. 0entru o concep#ie mai larg! despre corectitudine" *e oratore 3" 35-,5. )3+ Supra# pp. 45-47. RE;ORI6A 77

;re%uie s! a(em pre&ent! 'n minte aceast! concep#ie c'nd 1udec!m corectitudinea latinei augustiniene. Sinta=a ei se a%ate uneori mult de la regulile clasice. 6aracterul ei (aria&!" de altfel" dup! genul operelor< 'n scrierile mai 'ngri1ite" cele care se adresea&! pu%licului cult" Sf'ntul Augustin r!m'ne destul de fidel u&ului clasic/ aici" el nu se 'ndep!rtea&! mai mult dec't o fac mul#i scriitori imperiali" oricum mult mai pu#in dec't oricare dintre contemporanii s!i)3). 'n <redici# dimpotri(!" se 'ndep!rtea&! mai mult/ accept'nd e(olu#ia spontan! a lim%ii" el adopt! sinta=a popular! a latinei (or%ite 'n secolul al >-lea " care" printr-o seam! de tr!s!turi" o (este$te de1a pe cea a lim%ilor romanice )34. >oca%ularul Sf'ntului Augustin" dimpotri(!" continu! s! r!m'n! mult mai apropiat de tradi#ia clasic!)33< neologismele s'nt la el pu#ine" toate crea#iile lui fiind de altfel aliniate la spiritul lim%ii )3,. Acest (oca%ular e" f!r! 'ndoial!" departe de o puritate des!('r$it! $i totdeauna conform! u&ului ciceronian. 2in mai multe moti(e. Mai 'nt'i" eforturile $colii $i ale clasicilor n-au i&%utit s! 'mpiedice ca asupra lim%ii literare s! se e=ercite o anumit! influen#! modern!" astfel 'nc't 'n decursul secolelor multe cu(inte pe care 6icero nu le-ar fi acceptat 'n discursurile sale au do%'ndit la litera#i drept de cet!#enie)38. 0e de alt! parte" a fost cre$tinismul. 2e la primii traduc!tori ai Bi%liei $i p'n! la genera#ia lui Augustin"

cre$tinii de lim%! latin! au a(ut timp s! cree&e un lim%a1 te.nic )3H 'n care intrau un mare num!r de accep#iuni $i de cu(inte noi" ce slu1eau la e=primarea a tot ceea ce creaser! nou liturg.ia" teologia" disciplina" (ia#a l!untric! cre$tin!. Bine'n#eles" Sf'ntul Augustin n-a pregetat s! le foloseasc! )35. E=cept'nd 'ns! acest plan te.nic" el pare s! fi 'nclinat mai degra%! spre reprimarea acestei e(olu#ii a lim%ii" apropiindu-se c't mai mult de tradi#ia clasic!. R!m'ne foarte prudent" nu p!r!se$te niciodat! tonul literar" nici c.iar 'n operele sale cele mai familiare. >om (edea de altfel mai 'ncolo c!" de$i 'n teorie se (a eli%era de su% tirania corectitudinii" Sf'ntul Augustin nu-$i (a 'ng!dui niciodat! 'n practic! li%ert!#ile la care pare s! fi consim#it 'n teorie )37. In ce-l pri(e$te" nu-$i permite niciodat! (reun %ar%arism)3*/ $i nici m!car nu risc! s! utili&e&e ca atare (reun cu('nt str!in lim%ii literare ),+. 2ac! se
)3) )34

6ol%ert" S7nta@# pp. **-l+) Cdespre &etatea lui *umnezeu), Arts" S7nta@# pp. )4H-l45 Cdespre &on"esiuni). Regnier" $atinite# p. GII" 3*-77/ ),*-l8H/ 6omeau" 3hetorique# p. )4. )33 Regnier" p. )/ Balmu$" St7ie# pp. H5-H7" *4-*," 3)8. )3, Regnier" p. >II/ Balmu$" pp. 33-74. U )38 Regnier" pp. 8-l)/ 0arsons" -oca+ular7# partea I/ Balmu$" pp. 44-*)" 454-455/ HrdlicQa" $ate $atin -oca+ular7, Mo.rmann" Sondersprache# pp. 43l-43H. UH NU (reau s! a%orde& aici 'n toat! generalitatea pro%lema pus! de Sc.ri1nen B&hara5teristi5 des altchristlichen $atein)9 nu re#in dec't cristianismele nemi1locite . )35 Regnier" pp. )l-l,/ Balmu$" pp. 73-*4 (passim), 6omeau" pp. 55 $i urm./ Mo.rmann" pp. H*-lH,. )37 Mai 'ncolo" discut c.estiunea detaliat" partea a treia" pp. ,45-,4*. )3* 6f. partea a treia" p. ,4*" n. *,. ),+ 2eferrari" Sermons# p. 4)7. 57 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

'nt'mpl! s! introduc! 'n te=t (reunul" o face de dragul unui efect comic" a('nd 'n acest ca& gri1! s! ia fa#! de cititor precau#iile necesare pentru a se eli%era de r!spundere ),). II. Orice pro&! artistic! are un ritm" dar retorica antic! '$i f!cea un ideal anume din caden#a oratoric! $i recomanda 'n mod special un anumit num!r de procedee ),4. A aplicat Sf'ntul Augustin aceste procedeeL S! le re#inem doar pe cele mai caracteristice< constat!m c! recurge foarte des la cele trei tipuri de construc#ie numite" dup! numele in(entatorului lor" figuri gorgianice< icoVcoUoc perioad! Coratoric!D format! din mem%re egale " CG>;>?E;O> antite&! " OUOIO;EGEAU;O> .omeoteleuton" similitudine a desinen#elor a dou! sau mai multe mem%re de fra&! consecuti(e " tipuri recomandate $i de 6icero),3" dar de care retorica imperial! a u&at $i a%u&at mult mai mult dec't el. Sf'ntul Augustin recurge la ele constant< 'n acele opere ale sale pe care le-a mig!lit cel mai pu#in $i unde arta e cea mai spontan! K <redicile, 'n operele cele mai austere" precum *e Trinitate# unde preocuparea pentru art! poate fi socotit! pe drept cu('nt a%sent!/ constat!ri interesante" care atest! c't de intim asimilase te.nica retorului. @irurile de mici fra&e de aceea$i lungime $i cu ritm 'ntru c't(a paralel" numite iooVcoA-a" s'nt la el foarte frec(ente Cmai cu seam! =piVoIo(" fra&! format! din trei elemente de acest felD),,/ s-a spus despre ele c! ec.i(alea&! cu o isc!litur!" permi#'nd criticului s! recunoasc! <redicile lui Augustin ),8. -ucrul e (ala%il mai ales c'nd ele s'nt asociate celei de a treia figuri" numit! Hueao;eA.h\no(" c'nd paralelismul dintre VcoUa este su%liniat prin asonant! sau rim!" procedeu la care Sf'ntul Augustin re(ine ne'ncetat Cde , 48, de ori numai 'n Sermones ad populumHYR $i 'n scrierile cele mai di(erseD),5. 6't despre antite&e" folosirea lor de c!tre Augustin e at't de
),)

'n *e +eata %ita# Monica a riscat 'n glum! cu('ntul popular caducarii, Augustin 'l 'nregistrea&!" 'ns! traduc'ndu-l C4 X)HP" <.$.# (oi. GGGII" c. *H5< quo nomine %ulgo apud nos %ocantur quos comitialis mor+us su+%ertit termen prin care la noi" 'n popor" s'nt numi#i cei care sufer! de epilepsie D. Mai 'ncolo C3 X)*P" c. *H*D" Ne%ridius 'l reia la r'ndu' s!u" dar tot cu precau#ie< %ulgari quidem et male latino# sed aptissime sane ut mihi %idetur# %er+o caducarius nominatus est i s-a dat numele de caducarius Xcel care cadeP" cu('nt" ce-i drept" neliterar $i (ulgar" dar" pe c't 'mi pare" foarte nimerit . Aceea$i o%ser(a#ie pri(ind &olloquialisms adunate de Ba=ter $i e=trase din Sermones, lista lor ar putea fi u$or lungit!< <redica 48" 3" 3" <.$.# (oi. GGG>III" c. )H7/ 4uaestiones in )eptaAteuchum 5" 8H" <.$.# (oi. GGGI>" c. 74,. ),4 6f. 'ndeose%i 6icero" *e oratore 3" )53-l*7/ /rator )H,-43H. ),3 Orator )H,-lH8. ),, Norden" nti5e 8unstprosa# F# p. H4)/ 6omeau" 3hetorique# pp. )l-l4" ,8-8+. ),8 6omeau" 3hetorique# p. ,*. ),H 2up! Barr:" ugustine the /rator# p. 48H/ cf. $i 6omeau" 3hetorique# p. 8,-85/ $i 'n mod general Regnier" p. )4)/ Norden" nti5e 8unstprosa 4" p. H4). ),5 Bun!oar!" 'n *e Trinitate ," 4 C,D" <.$.# (oi. G-" c. 77*/ ," )* C48D" c. *+8/ )+" * C)4D" c. *7+/ etc. ... Ultima fra&! din *e 2enesi contra >anichaeos cuprinde trei iaoVtoGa ouoio;EGeNa C4" 4* X,3P" <.$.# (oi. GGGI>" c. 44+D< cf. tiradele din S.aQespeare terminate printr-un disti. rimat. RE;ORI6A 5*

statornic!" 'nc't dep!$e$te simplul procedeu ritmic $i de(ine o form! logic!" unul dintre tiparele esen#iale 'n care se 'nc.ide g'ndirea sa ),7. 0entru antici 'ns!" summumAul artei 'n materie de ritm re&ida 'n r'nduirea armonioas! a caden#elor fra&elor" 'n acele clausulae ale c!ror forme le-au codificat cu gri1!. Sf'ntul Augustin $tia de e=isten#a acestor procedee $i ne spune c.iar c! nu (a omite s! le foloseasc! ),*. In ce m!sur! confirm! practica sa aceast! declara#ie L 'n pofida num!rului mare de lucr!ri consacrate acestei pro%leme)8+" este 'nc! prematur s! se trag! conclu&ii. Se $tie de unde (ine comple=itatea ei )8). 'n epoca Sf'ntului Augustin" al!turi de clausulae clasice" %a&ate 'n esen#! pe o com%ina#ie de sila%e lungi $i scurte" se de&(oltase" su% influen#a accentului de intensitate" folosirea de clausulae care nu mai erau metrice" ci ritmice" %a&ate pe com%in!ri de sila%e accentuate $i atone Cceea ce (a de(eni cursusAul medie(alD. -a Augustin" se 'nt'lnesc am%ele tipuri. 'nc! din E(ul Mediu" a fost remarcat rolul pe care-l 1oac! la el stilul isidorian (responsio a lui 6iceroD< finaluri de fra&! simetrice" a('nd cu(inte de aceea$i lungime $i accentuate la fel" un gen de ouoio=eGeu=o( ritmic )84. ?!sim 'ns! la el $i multe alte forme de clausulae ritmice. &lausulae strict metrice s'nt mult mai pu#in frec(ente/ f!r! 'ndoial!" din pricin! c! aceste aran1amente rafinate necesitau o deose%it! gri1!" neput'nd fi reali&ate" ca figurile gorgianice" f!r! un efort con$tient. Or" 'n cea mai mare parte" operele lui Augustin" prin caracterul lor $i prin circumstan#ele 'n care au fost scrise" ies din domeniul literaturii propriu-&ise" 'n ele un asemenea efort neput'nd fi f!cut. &etatea lui *umnezeu face 'ns! e=cep#ie< 'n ea" a fost identificat un mare num!r de clausulae regulate)83" lucru e=plica%il prin faptul c! de ast! dat! e (or%a de o oper! de art! cu caracter oratoric/ urm!rind 'n mod special s! se adrese&e mediului cult" Sf'ntul Augustin a dat aici o deose%it! aten#ie stilului" dorind ca $i literatul cel mai rafinat s! g!seasc! pl!cut! lectura c!r#ii )8,.
),7 ),*

Studiu %un C'ntemeiat pe Tractatus in lohannem) 'n 6omeau" 3hetorique# pp. H) -H8. *e doctrina christiana ," 4+ C,)D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )+*/ $i te=tele adunate de -aurand" Theorie du cursus. )8+ 2e la Norden" nti5e 8unstprosa# F# pp. *,7-*,*" la di 6apua" 3itmoprosaico in S. gostino# pp. H4* $i urm. Ccf. p. H,," n. ) la %i%liografia c.estiuniiD< 'n pofida 'ntinderii $i a preci&iei acestui din urm! studiu" mai r!m'n destule de f!cut Ccf. recen&ia lui Nicolau" ap. 3.$# )*34" pp. ,75 $i urm.D. )8) 6f. Nicolau" /rigines du cursus $i celelalte lucr!ri la care el trimite. )84 Regnier" pp. )44-l43/ Nicolau" pp. 4H-45/ Balmu$" p. 3),. )83 BornecRue" &lausules# pp. 35*-37,/ Re:nolds" &lausulae# 'ndeose%i pp. )+-l)/ Balmu$" pp. 3+5-3),/ di 6apua" pp. 5+854). 2e$i nu lipsesc din ea nici clau&ulele ritmice< ce(a mai pu#in de )+ din )++" dup! constat!rile lui di 6apua. )8, 2espre starea de spirit a cititorilor &et0ii lui *umnezeu# a(em un %un document 'ntr-o scrisoare a (icarului Africii" Macedonius" p!strat! 'n coresponden#a lui Augustin (Scrisoarea ),," 4" <.$.# (oi. GGGIII" c. HHHD/ pe l'ng! $tiin#a autorului" Macedonius laud! pl!cerile eNocintei# "acundiae iucunditatem farmecul elocin#ei < pentru astfel de oameni ci&ela Augustin clau&ulele. 7+ >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

III. R!m'n 'n sf'r$it figurile de stil< constat!m $i aici c! Augustin e at't de familiari&at cu toate re#etele $colii" 'nc't le aplic! ne'ncetat $i f!r! un efort deose%it. S-ar putea recopia un manual de retoric! ilustr'ndu-i toate regulile printr-o mas! de e=emple luate din cele mai diferite opere ale Sf'ntului Augustin)88. ;o#i cititorii s!i au remarcat 1ocurile de sunete" $irurile de cu(inte la care sonoritatea primea&!" concetti 'n care se complace< el nu face atunci dec't s! pun! 'n aplicare procedeele (er%ale catalogate su% numele de "iguri le@icale. Au fost remarcate 'n particular)8H numeroasele 1ocuri de cu(inte " calam%ururile pe care lui Augustin 'i place 'n mod constant s! le pun! la %!taie" procedeu cu care s-a o%i$nuit p'n! 'ntr-at't" 'nc't 'l folose$te $i c'nd nu (rea s! glumeasc!" 'n operele sale cele mai serioase" 'n pasa1ele cele mai emo#ionante)85< este cel mai adesea efectul recurgerii la una dintre figurile catalogate de grammaticus K
paronomasia sau adnominatiolKS.

-a fel de frec(ent recurge $i la figurile retorice " la structurile oratorice pe care me$te$ugul retorului l-a 'n(!#at s! le cunoasc!" s! le clasifice $i s! le pun! 'n aplicare. Nici aici nu e=ist! (reuna care s! nu re(in! mai mult sau mai pu#in frec(ent< interoga#ia patetic! )8*" prosopopeea)H+" ironia)H)" grada#ia sau ViIuae)H4" tot arsenalul $c%liiM Nu st!rui mai mult asupra acestor fapte %ine $tiute/ dup! cum se (ede" 'n m!sura 'n care aplicarea lor nu reclam! un efort prea con$tient" toate procedeele retoricii tradi#ionale s'nt adoptate din %el$ug de c!tre Augustin.
)88

Este aspectul pe care l-a urm!rit" spri1inindu-se pe <redici# Barr:" ugustine the /rator# pp. 4l-l*8. 6f." pentru &on"esiuni $i &etatea lui *umnezeu# Baltnu$" pp. )+*" )4+-l43" 4,,-45)" 4**-3+5/ pentru Scrisori# 0arsons" -oca+ular7# partea a doua.

)8H

Regnier" pp. ))H-l)7 (<redici)# Balmu$" pp. 4*4 $i urm. (&on"esiuni# &etatea lui *umnezeu)# 6omeau" pp. HH-H* (Tractatus in 'ohannem), Mo.rmann" ?ortspiel (<redici). )85 2e pild!" 'n &on"esiuni relatarea scenei din gr!din! C7" )4 X4*P" p. 4++ -a%.D< arripui am surprins " aperui am desprins Csemnalat de HarnacQ" )ohepun5te in ugustins 8on"essionen# 3eden und u"stze# Neue 9olge" 3" p. *+" nr. 3D. 6f. $i &on"esiuni H# * C)8D" pp. )H+-lH) -a%. CHenr:" <lotin et l'/ccident# pp. *7-**D. )87 Mo.rmann" ?ortspiel# pp. ,3 $i urm. Nu (reau s! &!%o(esc asupra altor figuri/ iat! o metafor! care dep!$e$te 'n 'ndr!&neal! tot ce se poate g!si mai %un 'n secolul al G>II-lea france&< &ontralulianum<elagianum 3" )3 C4HD" <.$.# (oi. G-I>" c. lNK,puto quod ipsum li+ri tui atramentum eru+escendo con%ertetur in minium cred c! p'n! $i negreala CcerneliiD c!r#ii tale" f!c'ndu-m! s! ro$esc" s-ar sc.im%a 'n c.inoro& M Ro$e$te tr!d!torulM 6a toate scrierile polemice" &ontra lulianum con#ine mult! retoric! (er%al!< cf. )",C)4D" c. H,5/ )" 7 C37D" c. HH5/ 8" 4 C8D"c. 578 etc. ... )8* 2e pild!" 'n &etatea lui *umnezeu 3" 44" <.$.# (oi. G-I" c. )+3-l+,/ Scrisoarea 3," 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. )34/ pentru e=emple e=trase din Tractatus in 'ohannem# 6omeau" 3hetorique# pp. 7-l+. )H+ &etatea lui *umnezeu 4" )3" <.$.# (oi. G-I" c. H5/ (e&i $i 6omeau" 3hetorique# pp.5-l+. )H) 2e pild!" Scrisoarea 8+" ))7 'ndeose%i" ) C3D" <.$.# (oi. GGGIII" c. )*)" ,33. )H4 6omeau" 3hetorique# p. )5. RE;ORI6A 7)

Mai pu#in sensi%ili dec't autorii din (ec.ime la efortul artistic" infinit mai ne'ncre&!tori dec't ei fa#! de tot ce are i& de procedeu" s'ntem predispu$i s! ne manifest!m nemul#umirea $i s!-i repro$!m toate acestea. ;re%uie s! a(em gri1! 'ns! s! nu d!m do(ad! de o 'ngustime de sim# estetic. 6!utare de efect se g!se$te" de %un! seam!" la Sf'ntul Augustin" c.iar cu o %un! do&! de artificial $i de ar%itrar. Nu neg c!" 'n stilul s!u" ca $i 'n 'ntreaga cultur! antic! a decaden#ei" e=ist! sclero&!" monotonie/ 'n sine 'ns!" toate acestea s'nt legitime)H3. Admitem 'n mod firesc ca poe&ia s! se supun! regulilor nu mai pu#in artificiale ale (ersifica#iei/ atunci de ce sa ne scandali&!m dac! cei din (ec.ime au conceput o pro&! artistic! 'n care au c!utat s! reali&e&e" pe c!i asem!n!toare" o frumuse#e paralel! cu cea a (ersurilorL 0e de alt! parte" dac! aplicarea acestor reguli de c!tre Augustin ne o%ose$te prin repeti#ia ei o%stinat! $i pare s! mearg! p'n! la a%u&" n-a(em dec't s!-i compar!m stilul cu tendin#ele generale" cu moda literar! din epoca lui< (om a(ea surpri&a s! constat!m c!" oric't de 'nsemnat ar fi locul pe care-l ocup! la el retorica" ea este aici mult mai pu#in tiranic!" mult mai modest! dec't la media litera#ilor contemporani cu el. E=ist! la Augustin" dup! cum (om a(ea prile1ul s! ar!t!m $i s! e=plic!m )H," o reac#ie 'mpotri(a retoricii triumf!toare. Ne re&er(!m dreptul s! fim de p!rere c! n-a dus aceast! reac#ie destul de departe< s! ne amintim 'ns!" 'nainte de a-l %lama pentru asta" c't este de greu s! te desc!tu$e&i de tiparele culturale pe care tinde s! le impun! mediul contemporan...
)H3

9olosesc aici o o%ser(a#ie a lui Niet&sc.e" 3hetori5# ap. 2esammelte ?er5e# (oi. > CMUnc.en" )*44D" pp. 4*5-4**" reluat! de HarnacQ" ugustin# 3e"le@ionen und>a@imen# p. >III/ cf. de -a%riolle" 'ntroducere la &on"essions# p. GGGI/ Balmu$" .tude sur le st7le# p. 43H/ ?uitton" $e temps et l'eternite chez <lotin et saint ugustin# pp. 4,H-4,*. )H, 'n"ra# partea a treia" pp. ,)) $i urm. 6A0I;O-U- A- I>--EA

Un literat al decaden#ei
I. Idealul omului cult r!m'ne (ec.iul ideal al oratorului. K II. Efectele decaden#ei< cultura are un caracter scolastic. K III. @i o 'nf!#i$are monden!. I A$a arat! educa#ia primit! de Sf'ntul Augustin" acestea s'nt elementele pe care ea le-a furni&at culturii sale. R!m'ne s! (edem K $i cu aceasta trecem de la cultura preg!titoare la cultura 'n sens generali&at K cum s-au grupat toate aceste elemente spre a forma un tip de (ia#! intelectual!. O dat! cu 'nc.eierea procesului de instruire" ce era" a$adar" omul culti(at L 6are-i era idealulL Acest ideal" o $tim" se define$te printr-un singur cu('nt< oratorulH. 0entru Augustin $i contemporanii s!i" omul cult se distingea 'nainte de toate prin elocin#!" era un vir eloquentissimusF. Ideal str!(ec.i< cu opt secole 'n urm!" era de1a idealul atenienilor din epoca lui Isocrate" %a c.iar $i a lui 0ericle3. 9!r! 'ndoial! c!" 'n decursul unei at't de lungi $i glorioase istorii" condi#iile practice ale reali&!rii sale nu puteau s! nu sufere sc.im%!ri. Acest ideal se i(ise din condi#iile (ie#ii politice 'n democra#ia greac! din secolul al >-lea $i din rolul de prim-plan care
)

SeecQ" 1ntergang der anti5en ?elt# ," p. )H*/ cf. de altfel 'ntregul capitol" care ofer! o e=celent! anali&! istoric! a c.estiunii noastre" pp. )H7-4+,/ Stein" Sptromisches 3eich# l"pp. 4,7-48). 4 A se (edea" spre e=emplu" Scrisoarea )37" , C)*D" <.$.# (oi. GGGffl" c. 83,< puleius... et li+eraliter educatus magnaque praeditus eloquentia Apuleius... care a a(ut + educa#ie aleas! $i era $i 'n&estrat cu un deose%it talent oratoric / $i" 'n aceea$i Scrisoare ) C)D" c. 848< >ustri %iro et eloquentissimo# no+isque dilectissimo -olusiano ilustrului $i talentatului orator" celui cu deose%ire drag nou!" >olusianus . 'n aceea$i epoc!" 'n #inuturile grece$ti -i%anius e=clama< dac! pierdem elocin#!" prin ce ne (om mai deose%i de %ar%ariM BScrisoarea 3H*" *" 9oersterD. 6f. cele%ra apreciere a lui 2iodor din Sicilia Cl-4" 8-HD<

elocin#! le-a dat elenilor Coamenilor ci(ili&a#iD putin#a de a-i 'ntrece pe %ar%ari/ prin ea" oamenii 'n(!#a#i s-au putut 'n!l#a deasupra celor lipsi#i de 'n(!#!tur!. Arta imperial! alege 'n mod firesc tipul oratorului pentru a sim%oli&a cultura< cf. studiul meu MoNnVo# oc(i'p" pp. )**-4++" 4+*-43+. 3 Supra# pp. 4+-43. UN -I;ERA; A- 2E6A2EN;EI 73

re(enea 'n ea cu('ntului rostit 'n tri%unale $i 'n adun!rile cet!#ene$ti ,. Efortul celor dou! genera#ii K a sofi$tilor $i a lui Isocrate K a a(ut drept re&ultat con$tienti&area acestui ideal $i organi&area mi1loacelor practice destinate reali&!rii lui< te.nica artei oratorice" educa#ie $i 'n(!#!m'nt concepute 'n consecin#!/ 'n sf'r$it" transfer'nd practica spontan! pe plan pur artistic" crearea" al!turi de elocin#! 1udiciar! $i de cea deli%erati(!" a unui al treilea gen 8" elocin#! de ceremonii sau epidictic# discursul artistic. Aceste cadre generale a(eau s! d!inuie p'n! la sf'r$itul Anc.it!#ii" 'ns! 'n practica real! se (or sim#i repercusiunile prefacerilor politice. 'n #inuturile grece$ti" a%solutismul monar.iilor elenistice a redus cur'nd eficacitatea social! a elocin#ei/ idealul $i cultura oratorice s-au men#inut" a$a cum se $tie" dar caracterul lor a de(enit de acum dac! nu artificial" 'n orice ca& gratuit/ un singur gen de elocin#! din cele trei a supra(ie#uit K elocin#! de ceremonii. 2ac! mai t'r&iu" su% imperiul roman" retorii celei de a doua sofistici au do%'ndit din nou un anumit rol politic" lucrul acesta s-a petrecut pe o cale cu totul indirect!< datorit! respectului nutrit de mediile oficiale fa#! de arta lor $i de (aloarea ei estetic!" cet!#ile a(eau interesul s! desemne&e retori ca mi1locitori pe ling! gu(ernatorul roman sau pe l'ng! 'mp!ratH... -a Roma" cultura oratoric! a g!sit la 'nceput" !n"orumAul Repu%licii" condi#ii politice analoge celor de la originile sale" rec!p!t'ndu-$i 'ntreaga 'nsemn!tate. 0ersonalitatea lui 6icero are $i 'n raport cu acest moment (aloare de sim%ol< la el" 'ntocmai ca la primii oratori atici" elocin#! e 'nainte de toate o acti(itate practic!/ preocup!rile estetice nu-i s'nt de %un! seam! str!ine" dar ele nu constituie unica finalitate a artei sale" care este 'nainte de toate arta unui a(ocat $i a unui orator politic 5. 0oate c! ilu&iile pe care el $i le f!cea cu pri(ire la eficacitatea cu('ntului erau 'ntru c't(a e=agerate Cistoria Romei din (remea lui nu corespunde nici pe departe idealului lui 6icero" acela ca Repu%lica s! fie c!l!u&it! de sfaturile unui %un (or%itorD" dar fapt e c! arta discursului" prin gloria $i foloasele pe care i le-a adus" i-a permis lui 6icero" homo no%us om nou Cf!r! str!mo$i de rang 'naltD $i pro(incial" s! fac! o carier! cu ade(!rat str!lucit! $i s! a1ung! 'n a(anscena (ie#ii politice 7. Imperiul a(ea s! dea 'ns! elocin#ei romane o lo(itur! la fel cu cea pe care o primise cu patru (eacuri mai 'nainte elocin#! greac!/ 'mpins! 'n afara (ie#ii pu%lice" ea a tre%uit s! se resemne&e s! nu supra(ie#uiasc! dec't pe plan $colar $i pe cel al artei. Un fapt sim%olic< 'n c.iar momentul 'nc.iderii
, 8

6f. Ro%in" <ensie grecque# pp. )87-l8*" )HH-lH7. Acesta e termenul te.nic< de pild!" 6icero" <artitiones oratoriae )+ $i 5+/ Topice# *)etc. ... H Boulanger" elius ristide# pp. 88-8H" 3,) $i urm. 5 ?enul epidictic" pe care de altfel nu l-a practicat niciodat!" era pentru el un gen inferior< *e oratore 4" 3,). 7 6f. lucrarea mea *e"erise de &iceron.

7,
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

"orumAului# Asinius 0ollio desc.idea prima sal! de conferin#e $i inaugura acel gen de declama#ie" de recitare pu%lic!" ce a(ea s! de(in! refugiul elocin#ei *. 2in acel moment" 'ntocmai ca 'n #inuturile grece$ti" arta oratoric! 'n sens strict se identific! cu elocin#! de ceremonie< conferin#e mondene" discursuri oficiale C0liniu cel ;'n!r inaugurea&! 'n anul )++ arta panegiriculuiD" discursuri sau poeme pre&entate 'n cadrul unor concursuri literare" iat! ce trece 'n primplan. Elocin#! 1udiciar! supra(ie#uie$te" de %un! seam!" dar" 'n timp ce func#ia practic! pe care o a(ea 'i conser(! o anumit! fa(oare" ea '$i pierde treptat )+ (aloarea cultural! $i" concurat! de elocin#! epidictic!" iese pu#in c'te pu#in din domeniul artei. 6ariera laic! a Sf'ntului Augustin ne ofer! o m!rturie limpede despre ceea ce repre&enta 'n practic! aceast! elocin#!" r!mas! teoretic centrul oric!rei culturi. Succesele $colare ale lui Augustin $i st!p'nirea artei oratorice 'i desc.ideau 'n mod direct dou! c!i< a a(ocaturii $i a profesoratului . Acestea erau 'ns! acti(it!#i practice lipsite de str!lucire. 2in punct de (edere cultural" contau mai ales manifest!rile elocin#ei de ceremonie. 'l (edem astfel pe Augustin lu'nd parte" la 6artagina" la acele 1ocuri mu&icale K care" 'nce-p'nd mai ales din secolul al II-lea" se %ucurau 'n #inuturile latine de aceea$i fa(oare ca 'n Orientul de unde >eniser! )4 K $i o%#in'nd cununa la un concurs de poe&ie dramatic!)3. Mai t'r&iu" la Mediolanum" de(enit retor oficial al cet!#ii" cum fusese la 'nceputul

secolului Eumenius la Augustodunum XAutunP" compune un panegiric ce (a fi rostit la ) ianuarie 378" cu oca&ia prelu!rii consulatului de c!tre Bauton" 'n pre&en#a t'n!rului 'mp!rat >alentinian II),.
*

Seneca Retorul" &ontro%ersiae I>" prae".# 4/ semnifica#ia acestui fapt a fost adesea su%liniat!/ ultimul" de pild!" a fost Ba:et" $itterature latine# p. 4*+. 6icero sim#ise c! tirania a(ea s! 'nsemne sf'r$itul ade(!ratei elocin#e< cf. de pild! Brutus H-7/ 44. 'n leg!tur! cu aceast! trecere de la ac#iune la literatur!" (e&i $i ?uillemin" <line le Eeune# )3-44 Ctransformarea ideii de glorie# care de(ine pur literar!D. )+ S! su%liniem lentoarea acestei e(olu#ii< Yuintilian $i ;acit $i-au do%'ndit notorietatea mai 'nt'i ca a(oca#i" iar 0liniu cel ;'n!r '$i pu%licase cu gri1! pledoariile/ e totu$i semnificati( c! tradi#ia manuscris! n-a p!strat nimic 'n aceast! pri(in#!. )) Supra# pp. 8*-H+. )4 0ri(itor la aceste 1ocuri" cf. te&a latin! a lui -afa:e" $i Boulanger" elius ristide# pp. 47-35. )3 2e comparat datele din urm!toarele te=te< &on"esiuni ,") C)D" r. 5-*" p. HH -a%./ ,"4 C3D" r. ) -4" p. H5/ ," 3 C8D" r. 4-3" p. H*. 9aptul se plasea&! 'n perioada c'nd Augustin era retor la 6artagina" adic! 'ntre 35, $i 374/ data nu poate fi preci&at! Ccf. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. 48+" n. ,D. ), &on"esiuni H" H C*D" p. )4H -a%./ &ontra litteras <etiliani 3" 48 C3+D" <.$.# (oi. G-HI" c. 354< aceste dou! m!rturii se completea&! $i nu se contra&ic" a$a cum s-a cre&ut uneori Cde pild!" Ne%reda" Bi+liographia ugustiniana# p. 4" nr. 4-3" care distinge gre$it dou! panegirice" unul al lui >alentinian" cel!lalt al lui BautonD. R!m'ne o a treia form! de elocin#!" recit!rile pu%lice< Augustin nu ne d! nici o informa#ie despre ele" dar $tim" mai ales prin S:mmac.us" c! se %ucurau 'n continuare de fa(oare< S:mmac.us" Scrisori )" )8" p. )+ 'n edi#ia SeecQ. UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI

78

2ar aceste manifest!ri oratorice" de altminteri destul de rare" de$i considerate 'nc! drept summumAul acti(it!#ii culturale" nu mai repre&int! totalitatea acesteia. Al!turi de discursul efecti( rostit" literatura scris!" cartea do%'ndiser! un loc din ce 'n ce mai important" de(enit mai apoi dominant. 2up! cum s-a o%ser(at de1a" eloquentia sf'r$ise prin a 'nsemna pu#in c'te pu#in literatur! )8" iar %!r%atul culti(at c!ruia i se spunea 'nc! orator de(enise un literat . Aceast! transformare" oric't ar fi de profund!" n-are totu$i at'ta 'nsemn!tate c't! am putea fi ispiti#i s!-i atri%uim< ea nu corespunde unei sc.im%!ri de ideal" unei orient!ri noi a culturii. Acestei literaturi scrise i se aplicau pe mai departe categoriile (ec.ii elocin#e )H. 6oncep#ia noastr! despre art! se 'ntemeia&! ast!&i pe literatura scris!/ c'nd 'nt'lnim" la tri%unal sau 'n parlament" un orator 'n sensul antic" de o real! eficacitate" refu&!m s!-l 1udec!m doar dup! efectul elocin#ei sale/ 'n mod incon$tient" c!ut!m s! ne repre&ent!m ce ar r!m'ne din discursul lui dup! ce ar fi tip!rit. Un contemporan al lui Augustin" dimpotri(!" se transporta cu g'ndul 'ntr-o sal! de conferin#e $i" cu cartea 'n m'ini" o 1udeca 'n func#ie de efectul pe care l-ar fi produs citirea ei cu (oce tare. 0ractica" 'nc! general!)5" a citirii cu glas tare umplea de altfel pr!pastia care ni se pare nou! c! desparte cele dou! forme de art!. II Aceast! trecere de la elocin#! acti(! la literatur! n-a fost singura sc.im%are pe care a suferit-o (ec.iul ideal al oratorului 'n decursul istoriei sale. >oi atrage aten#ia asupra a dou! aspecte ale (ie#ii literare a acestor litera#i ai decaden#ei al c!ror e=ponent tipic este Augustin" aspecte ce atest! u&ura profund!" sclero&a cadrelor lor culturale< pe de o parte" caracterul scolastic al culturii" iar" pe de alta" aspectul ei monden. 6aracter scolastic< un contemporan al lui Augustin nu f!cea o distinc#ie net!" real!" 'ntre cele dou! aspecte ale culturii indicate de noi mai 'nainte" cultura preg!titoare" sau educa#ia" $i cultura 'n sensul de acti(itate a spiritului adult. 0entru el" nu e=ista ruptur! 'ntre acti(itatea t'n!rului care studia&! $i cea a omului cult/ nu e=ista deose%ire 'ntre discursurile ce puteau fi au&ite
)8 )H

6f. Boissier" Fin du <aganisme# (oi. I" p. 44," n. ). 6f. remarcile lui Marou&eau" St7le oral# pp. ),5-l,7. l5 .Marou&eau" i+id. C$i %i%liografia" p. ),7" n. )/ de ad!ugat Balog." -ocespagiAnarum# $i Al%ertini" &omposition dans Seneque# pp. 3)5-3)7D. 9aptul c! aceast! atitudine continua s! d!inuie 'n epoca lui e atestat de Sf'ntul Augustin 'n pasa1ul unde notea&!" ca pe un fapt ie$it din comun $i care se cere e=plicat" c! Sf'ntul Am%ro&ie citea de o%icei cu glas sc!&ut< &on"esiuni H" 3 C3D" pp. )4+-l4) -a%. 6f. $i te=tul citat in"ra p. 48)" n. )8. 7H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI 75

'n $edin#ele de declamare $i e=erci#iile pe care" 'n fa#a unui pu%lic mai restr'ns" le rostea t'n!rul 'n(!#!cel la $coala retorului)7. E=ist! $i multe alte indicii ale acestei st!ri de spirit. 'n coresponden#a lui Augustin" ni s-a p!strat" legat de aceasta" un document foarte curios)*< o scrisoare a lui >olusianus ne introduce 'n acti(itatea unui cerc de litera#i. Nu-i (or%a de un mediu uni(ersitar " unde ar fi firesc s! se discute c.estiuni profesionale< >olusianus e un 'nalt

dreg!tor" comes rerumpri%a!arum comite al afacerilor pri(ate " $i apar#ine uneia dintre familiile cele mai de (a&! din acea epoc!" familia 6aeionii-lor4+/ prietenul s!u Marcellinus" tri%un $i notar" frate alproconsulului Africii" este omul de 'ncredere al 'mp!ratului Honoriu4). @i totu$i despre ce discut! eiL Eram un grup de prieteni care con(ersam cu pl!cere despre lucruri care ne fr!m'ntau mintea. 2iscutam despre pr0ileFH artei oratorice/ (or%esc unui cunosc!tor< nu e mult de c'nd" dac! nu m! 'n$el" dumneata #ineai lec#ii despre asta. 6ei de fa#! '$i d!deau osteneala s! defineasc! in%en0ia, (or%eau despre ce inteligen#! p!trun&!toare necesit! aceasta" despre truda pe care o cere dispunerea# despre farmecul meta"orelor# despre frumuse#ea imaginilor $i despre e@presie# care tre%uie s! se adapte&e la spiritul fiec!ruia $i la di(ersitatea su+iectelor tratate. Al#ii" dimpotri(!" (or%eau 'n fa(oarea poeziei9 dumneata nu negli1e&i nici aceast! parte a elocin#ei" astfel c! #i se poate aplica (ersul poetului< 'nter %ictrices hederam ti+i serpere lauros X'ng!duieP ca printre laurii ce-#i 'ncununea&! (ictoria s! se 'nf!$oare $i iedera (Buc. 7" )3D. Se (or%ea" a$adar" despre tot ceea ce a(ea frumos 'ntocmirea ei" despre podoa%a meta"orelor# despre splendoarea compara0iilor# apoi despre %ersurile frumos $lefuite $i curg!toare" despre cezuri $i despre (ariet!#ile lor armonioase... 2up! cum se (ede" ace$ti litera#i '$i petreceau timpul con(or%ind despre te.nica elocin#ei 43. Ei s'nt sincer pasiona#i de pro%leme despre care am fi putut crede c! nu-i preocupau dec't pe ele(i $i pe profesorii lor. Am re#inut
)7

Boulanger" elius ristide# p. 45)< ueTiEiai... simple e=erci#ii de $coal! care %eneficia&! pe mai departe de fa(oarea unui pu%lic r!mas ata$at clasei sale de retoric!. Al%ertini" L em!ire romain# p. ),)< ... o literatur! de profesori $i de ele(i silitori" ce(a de felul unui concurs general prelungit p'n! la %!tr'ne#e. ` Scrisoarea )38" )" <.$.# (oi. GGGIII" c. 8)3. 4+ SeecQ" 'n edi#ia sa din S:mmac.us" p. 6-GGIG" nr. IG/ cf. ar%orele genealogic al 6aeionii-lor" p. 6-GG>. El este unc.iul Sfintei Melania" fratele mamei acesteia" Al%ina Ccf. in"ra# p. *HD. 4) <.?.# )," 4" c. ),,8-l,,H" nr. 43. 44 Su%linie& termenii te.nici. 43 9ire$te c! nu se ocupau dec't de asta. Urmarea Scrisorii )38 Cl-4" i+id.) arat! cum con(ersa#ia se 'ndreapt! c!tre filo&ofie $i cur'nd dup! aceea Cne afl!m 'ntr-un mediu cre$tinD c!tre teologie.

m!rturia de mai sus" interesant! prin con#inutul ei concret/ a$ putea cita" desigur" multe altele. Se $tie c't de a%undent! a fost 'n aceast! epoc! produc#ia de tratate de retoric!. Nu toate erau destinate u&ului $colar/ multe au fost scrise pentru un pu%lic adult" pentru oamenii cul#i 4,/ unele au c.iar drept autori nu profesori" ci litera#i de felul celor pe care ni-i 'nf!#i$ea&! scrisoarea lui >olusianus" c'teodat! c.iar persona1e foarte sus-puse48. -a fel stau lucrurile cu gramatica4H" pentru c! nu doar despre retoric! se o%i$nuia s! se discute 'n aceste cercuri intelectuale. Am ar!tat cum Sf'ntul Augustin" p'n! $i 'n operele sale cele mai austere" se las! adesea sedus de pl!cerea de a discuta despre m!runte pro%leme de morfologie" despre forma c'te unui participiu trecut" despre cantitatea cut!rei sila%e 45... 6.iar $i 'n modul cum litera#ii '$i concepeau raporturile cu autorii lor fa(ori#i se simte influen#a $coli< Saturnalia lui Macro%iu ne permit aici s! 'ntregim m!rturia operei augustiniene. >edem 'n ele un cerc de oameni de lume47 con(or%ind despre >ergiliu" $i" tre%uie spus" nu f!r! pedanterie< con(ersa#ia lor se plasea&! 'n mod firesc4* pe teren pur gramatical< e=plicarea cu(intelor dificile 3+" a procedeelor retorice3)" a surselor anumitor (ersuri imitate din Homer" -ucre#iu sau Ennius 34.
.
4,

Bun!oar!" culegerea lui Arusianus Mossius dedicat! celor doi fra#i Ol:%rius $i 0ro%inus CSc.an&" ," )" [ 73*D/ manualele lui Se(erus >ictor $i Iulius Se(erianus s'nt adresate unul unei rude" cel!lalt unui prieten/ nimic nu d! de 'n#eles c! ace$ti destinatari ar fi 'n(!#!cei sau profesori CSc.an&" ," )" [ 7,)/ ," 4" [ ))4,D. 48 Arusianus era comes primi ordinis pedagog de prim-rang Ciar la acea dat!" 'n anul 3*8" acest titlu nu se atri%uia 'nc! 'n mod onorific fo$tilor profesori de stat" a$a cum (a fi 'ncep'nd din ,48" 'n (irtutea unei reglement!ri instituite de ;eodosiu II< &odul teodosian H" 4)" )D. ;itianus" prefect al pretoriului 'n ?allia C3,+-38+D" pare a fi autorul unei ars rhetorica folosite de 6. Iulius >ictor CSc.an&" ," )" [ 7,4" iar" pentru dat!" 0alanRue" <re"ecture du <rimire# p. 48D. 4H ?ramatica lui 2iomede este dedicat! unui anume At.anasius" ce pare s! fi fost un literat CSc.an&" ," )" [ 73," p. )5+D/ un opuscul al lui Ser(ius despre metric! este adresat unui anume Al%inus" <rae"ectus ur+is prefect al Romei 'n ,+4 (i+id.# [ 73H" p. )5HD/ *e orthographia a lui Agraecius" Sf'ntului Euc.erius" episcop de -ugdunum X-:onP CSc.an&" ," 4" [ ))++D/ 'nstitutio a lui 0riscian" consulului $i patricianului Iulian (i+id.# [ )))"4" p. 44,D. 6omentariul lui 9a(onius Eulogius este dedicat lui Superius" consular din B:&acium. 0ersona1e de seam! se consacr! $i ele gramaticii< Macro%iu era %ir illustris aristocrat " no%il " mem%ru al 'naltei societ!#i romane (i+id.# [ )+*4" pp. )*+K)*)D/ Manlius ;.eodorus" care a fost la Mediolanum XMilanoP protectorul Sf'ntului Augustin $i de la care a r!mas un manual de metric!" a fost consul 'n 3** (i+id.# [ )+78D" consulatul s!u a fost cele%rat de 6laudian (i+id.# [ )++*D/ gramaticianul 6onsentius apar#inea aristocra#iei galloromane CVeil" 2rammatici latini# 8" pp. 333-33,D. 45 Supra# pp. 4*-3+. 47 0rintre ei" se afl! totu$i un profesor" Ser(ius (Saturnalia )" 4" )8" E:ssen.ardtD.

4* 3+

E=ist! desigur 'nc! ce(a< un comentariu erudit" dar asupra acestei c.estiuni (oi re(eni Ccf. in"ra# p. ))+D. Saturnalia H" 5-*/ cf. 8" 4+-44. 3) 'd.# toat! cartea ,/ H" H. 34 'd.# 8" 4-l* Csurse grece$tiD/ H" l-8 Csurse latine$tiD. >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

Iat! $i alte c'te(a fapte. Am (or%it despre caracterul $colar al lui emenAdatio# studiu critic $i sta%ilire de te=t33. Or" manuscrisele pe care le a(em p!strea&! urma unui mare num!r de astfel de confrunt!ri de te=te" semnate $i datate" merg'nd de la sf'r$itul secolului al I>-lea p'n! la 'nceputul celui de-al >I-lea 3,. 9!r! 'ndoial! c! mai multe" dup! cum e de a$teptat apriori# au drept autori profesori sau fac alu&ie la un mediu $colar38. Altele 'ns! s'nt ale unor simpli amatori3H" func#ionari35" c'teodat! persona1e foarte sus-puse37 care-$i umpleau ceasurile de r!ga& cu preg!tirea" 'ndeo%$te pentru pl!cerea lor personal!" uneori pentru (reun prieten3*" a c'te unei edi#ii pri(ate din autorul lor fa(orit ori cel pu#in se str!duiau s! corecte&e cum se pricepeau mai %ine manuscrisul pe care-l a(eau la dispo&i#ie ,+/ 'ntr-un cu('nt" f!c'nd o 'ndeletnicire de grammaticus. 6red c! indica#iile acestea s'nt de-a1uns. Nu (oi face o istorie a acestei tendin#e. O%'r$iile ei se afl! destul de departe< cultura roman! a mo$tenit-o
33 3,

Supra# p. 3,. Ele au fost reunite de Ta.n" Su+scriptionen in der )andschri"ten r+mischer &lassi5er, cf. ad!ugirile lui Haas $i Reiffersc.eid" <rogramele din Breslau XBroclaNP din )7H+ $i )754-l753. >e&i $i Sc.an&" ," 4" Rp. 454" 3,3/ Bilmart" Tradition# p. 45). 38 0recum acelea pe care am a(ut prile1ul s! le studie&" ap. Bi+liotheque d' gapit# pp. 3,-,4/ -ie intellectuelle# pp. *3-*5. 3H Str!nepotul lui S:mmac.us $i nepotul lui Macro%iu cola#ionea&! 'mpreun! la Ra(enna &omentariul acestuia din urm! la -isul lui Scipio CTa.n" p. 3,5/ Bessner" <. ?.# )," l"c. )5+D. 35 Semnale& 'n particular pe un t'n!r ofi#er de gard!" protector domesticus# ;r:fonianus Sa%inus" care-$i ocup! cu astfel de lucr!ri orele de r!ga& din garni&oanele pe unde-$i desf!$oar! acti(itatea< cola#ionare de te=te din 0ersius la Barcino XBarcelonaP" din Nonius Marcellus la ;olosa X;oulouseP" 'n ,+4 CTa.n" pp. 334-33,D. Un anume 6onstantinus" %ir darissimus et comes %!r%at ilustru $i comite " a cola#ionat te=te din 6aesar CTa.n" p. 38*D/ un anume ;.eodoros" secretar al 6ur#ii din 6onstantinopol" recopia&! te=tul lui 0riscian 'n 84H-845 CTa.n" p. 388D. 37 2e pild!" un anume Helpidius" comes consistorianus consilier al 'mp!ratului " cola#ionea&! la Ra(enna te=te din 0omponius Mela $i >alerius Ma=imus/ ?ennadius" care (a fi proconsul al pro(inciei A.aia $i prae"ectus ugustalis prefect al Egiptului " cola#ionea&! te=te din Mar#ial/ Nicomac.us" prae"ectus 1r+is prefect al Romei " pro%a%il fiul cele%rului Nicomac.us 9la(ianus" prima decad! a lui ;itus -i(ius/ consulul Asterius C,*,D" Bucolicele $i pe Sedulius/ consulul Ma(ortius C845D" .podele lui Hora#iu $i pe 0rudentius< p'n! $i 'mp!ratul ;eodosiu II" c!ruia i se atri%uie o cola#ionare de te=t din Solinus< Ta.n" pp. 3,8" 33+ C$i SeecQ" <. ?.# 5" )" c. ))53" n. ,D" 338 C$i Sc.an&" ," )" p. *4D" 3,7-38+" 383" 3,4. 3* Este ca&ul cola#ion!rii de te=te din Mar#ial de c!tre ;orRuatus ?ennadius" care a preg!tit o edi#ie pri(at! pentru prietenul s!u 6onstantinus" dup! cum o arat! e=clama#iile< &onstantine lege"eliciter# &onstantine "ior eas 6onstantine" lectura s!-#i aduc! %ucurie" 6onstantine" s! ai parte de %ine . ,+ Este ca&ul cola#ion!rilor de te=te ale lui ;r:fonianus< ...Tenta%i emendare sine antigrapho,... proutpotui sine magistro emendans adnota%i ...'n a%sen#a unui corector" am 'ncercat eu s! corecte&/ ... pe c't am putut" f!r! un 'ndrum!tor" corect'nd am f!cut $i adnot!ri . UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI

7*

de la mediile elenistice din Ale=andria" unde ea atesta 'm%!tr'nirea culturii grece$ti/ tendin#a de care (or%im se manifest! aici de la %un 'nceput< primii gramaticieni latini au fost erudi#i" nu profesori ,). Mai e ca&ul s! amintim c! 'nsu$i 6aesar g!sise timpul s! scrie un tratat de ortografie" *e analogia6 6't pri(e$te retorica" e de-a1uns s! ne g'ndim la 6icero< cultura sa e impregnat! de1a de 'ndeletniciri didactice,4/ la ('rsta adult!" el face 'nc! &ilnic e=erci#ii de declama#ie ,3/ de la *e in%entione# scriere de tinere#e Cdin 7HD" la /rator Cdin ,HD" faimosul s!u tratat de maturitate,," el lucrea&! f!r! r!ga& la o doctrin! a artei oratorice/ f!r! 'ndoial! c! dep!$e$te cadrul strict al te.nicii didactice" al retoricii propriu-&ise" dar o sim#im mereu pre&ent! 'n mintea sa. Aceast! influen#! didactic! a de(enit mai puternic! $i mai tiranic! 'ndeose%i 'n epoca imperiului. 2in genera#ie 'n genera#ie" pe m!sur! ce (ia#a literar! se 'ndep!rtea&! de (ia#a politic! $i social!" ea se apropie de $coal!,8< non%itae sed scholae discimus 'n(!#!m nu ca s! ne preg!tim pentru (ia#!" ci numai de dragul 'n(!#!rii " suspina de1a Seneca ,H. Are loc aici o e(olu#ie progresi(!" care pe (remea lui Augustin a1unge la o ade(!rat! contopire a celor dou! domenii.

ni
Alt simptom al decaden#ei< rolul elementului monden. @i acesta" ce-i drept" apare la Roma destul de timpuriu< o parte 'nsemnat! a operei lui 6atul ne introduce 'ntr-un mediu unde" nu f!r! st'ng!cie $i diletantism" se sc.i#ea&! o (ia#! monden!. A%ia su% imperiu 'ns! (edem spiritul de salon in(ad'nd cultura,5.

9oarte semnificati(! e" din acest punct de (edere" opera lui 0liniu cel ;'n!r ,7/ ea ne pre&int! de&(oltarea unei 'ntregi literaturi menite s! satisfac! gusturile $i s! preocupe spiritul unei societ!#i aristocratice" cult! f!r! 'ndoial!" dar pentru care cultura nu-i dec't un rafinament 'n plus" ad!ugat celorlalte din care se compune farmecul (ie#ii sociale. 2ou! genuri mai cu
,) ,4

Am 'n (edere oameni ca -. iElius Stilo C9unaioli" 2rammaticae romanae "ragmenta# )" pp. 8) $i urm.D. ?N:nn" 3oman .ducation# p. )++< &icero himsel" remaineda student o"rhetoric all his li"e 6icero 'nsu$i a continuat toat! (ia#a s! studie&e retorica . ,3 6icero" Brutus 3+8 C'n 54" c'nd 6icero a(ea 3, de aniD/ 34) C'ntre consulatul lui Hortensius $i pretura sa< H*-HHD. ,, Topica au fost compuse $i mai t'r&iu" 'n ,,. ,8 0ri(itor la aceast! e(olu#ie progresi(!" de consultat 'ndeose%i ?N:nn" 3oman .ducation# pp. )83-l54"44+-44). ,H Scrisoarea )+H ctre $ucilius# )4. ,5 6f. scurtele" dar p!trun&!toarele o%ser(a#ii ale lui Ba:et" $itterature latine# pp. 35H ,,H",8)"88+. ,7 0entru tot ce urmea&!" cf. ?uillemin" <line et la %ie litteraire de son temps. *+ >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

seam! sufer! aceast! influen#!< unul de1a (ec.i C6atulD< poezia uoar# mici sti.uri care se sc.im%! 'ntre persoane $i care s'nt oca&ionate de orice $i de nimic" %analit!#i rafinate ce colorea&! cu spirit cele mai ne'nsemnate e(enimente din (ia#a de societate/ cel!lalt" inaugurat 'n latin! de 0liniu" tratea&! acelea$i su%iecte 'n aceea$i atmosfer!" dar de ast! dat! 'n pro&!< e (or%a de scrisoarea de art. Aceste dou! genuri" ca $i spiritul ce le anim!" a(eau s! cunoasc! un succes deose%it 'n toat! perioada decaden#ei< e epoca 'n care cultura antic! se spri1in! cu prec!dere pe o elit! social!" pe un mediu aristocratic pentru care aceast! du%l! tradi#ie" monden! $i literar! deopotri(!" apare drept unul din elementele esen#iale ale mo$tenirii pe care se str!duie$te s-o p!stre&e $i s-o transmit!. 6't timp su%&ist! ce(a din (ia#a antic!" d!inuie $i aceast! literatur! pentru oamenii de lume" cu al ei spirit pre#ios < e de-a1uns s! e(oc!m amintirea lui Sidonius Apollinaris,*. 0entru sf'r$itul secolului al I>-lea" documentul esen#ial ni-l furni&ea&! S:mmac.us 8+. 0rin scrisorile sale" cunoa$tem mediul social cel mai ele(at al Romei" 'n care se 'ng.esuie mo$tenitorii celor mai mari nume" titularii celor mai multe func#ii 'n stat/ (ia#a de aici" marcat! de o rafinat! ur%anitate/ preocuparea pentru cultur!" dar $i u$ur!tatea" ad'nca (anitate a acestei aristocra#ii care-$i supra(ie#uie$te sie$i8)... Opera Sf'ntului Augustin merit! $i aici aten#ia noastr!< ea 'n(ederea&!" mai cu sem! prin Scrisori# c't de important de(enise 'n epoc! pentru cultur! acest element monden. 6!ci" prin o%'r$ia sa" Sf'ntul Augustin era" de %un! seam!" str!in de lumea %un! < fiu al unui m!runt curial Cmagistrat pro(incial K n.t.)# n!scut 'n str!fundul unei pro(incii 'ndep!rtate" student s!rac" profesor preocupat de propria carier!... @i totu$i" pe m!sur! ce a de(enit om de litere" mem%ru al mediului cult" el a participat la acest sc.im% de ama%ilit!#i emfatice" de %analit!#i armonios ci&elate" care constituie unul din aspectele esen#iale ale (ie#ii literare de atunci. 0oe&ii de circumstan#! n-a compus" sau 'n orice ca& nu li s-a p!strat nici o urm! 84. Uneori 'ns!" a primit astfel de poe&ii" do(ad! .e=ametrii pe care i-am g!sit la sf'r$itul scrisorii lui Auda= $i 'n care acesta '$i e=prim! p!rerea de r!u pentru scurtimea unei scrisori anterioare a lui Augustin 83. A$ ad!uga la asta lunga epistol! C)8, de .e=ametriD pe care discipolul s!u -icentius i-o
,* 8+

-o:en" $'esprit precieu@ dans la societe polie des 2aules au -' siecle. 9!r! a negli1a totu$i interesul operei lui Ausonius< profesor C$i nu oarecareMD de(enit prefect al pretoriului" Ausonius reali&ea&! sinte&a celor dou! aspecte ale culturii decaden#ei pe care le anali&e& aici< pedanterie didactic!" 1oc monden. 8) Boissierj Fin du <aganisme# F# pp. )7) $i urm. 84 2espre ceea ce ne-a r!mas din poe&ia cu form! fi=! a lui Augustin" Sc.an&" ," 4" [))73. 83 Scrisoarea 4H+" <.$.# (oi. GGGIII" c. )+5H Bsupra# p. 3+D. UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI *)

adresea&! 'n prima perioad! a (ie#ii sale ecle&iastice 8," poem 'n care se (or%e$te" f!r! 'ndoial!" despre lucruri serioase" despre >arro" despre filo&ofie" dar care" prin tema sa principal! K regretul dup! cel a%sent K $i prin tonul s!u emfatic" apar#ine acestei tradi#ii a poe&iei mondene 88. 'n coresponden#a lui Augustin" este %ine repre&entat mai cu seam! genul scrisorii de art! . A primit adesea astfel de scrisori" dup! cum a $i scris destule. Am amintit mai 'nainte cele%ritatea $i renumele pe care spiritul s!u puternic i le-a adus 'nc! 'n timpul (ie#ii. Aceast! admira#ie se adresa literatului" scriitorului" intelectualului cel pu#in 'n aceea$i m!sur! ca fe#ei %iserice$ti" autorului ecle&iastic $i sf'ntului. 2e aceea" e $i tratat uneori ca literat. Unii 'i scriu doar ca s!-l roage s! scrie" spre a primi de la el o scrisoare" o scrisoare lung!" un frumos e$antion al talentului s!u literar 8H. Asemenea rug!min#i erau lucru curent 'n mediile literare din epoca imperiului $i constituiau un tip de scrisoare de art! %ine

definit/ 'n cuprinsul lor" se 'nt'lne$te o tem! nelipsit! K elogiul pompos $i cam for#at al destinatarului $i al talentului s!u. 6oresponden#ii lui Augustin nu puteau face e=cep#ie. 6.iar c'nd (or sa-i cear! ce(a precis" ei se socot datori s! reia aceast! tem! $i s!-i c'$tige %un!(oin#a" etal'ndu-$i respectul $i admira#ia< astfel" 'n scrisoarea 'n care urmea&! s!-i pun!" 'n numele unui grup de intelectuali cre$tini" o serie de 'ntre%!ri foarte gra(e despre taina 'ntrup!rii" >olusianus #ine s! fac! 'n mod repetat elogiul culturii lui Augustin" e(oc'nd competen#a sa 'n materie de retoric!" gustul s!u pentru poe&ie $i pentru cercet!rile filo&ofice. Merge c.iar p'n! la a suscita (anitatea autorului" f!c'nd apel la un sentiment ce nu putea fi dec't profan pentru episcopul $i teologul c!ruia i se adresa 85.
8,

Ea ne-a fost transmis! prin Scrisoarea 4H a lui Augustin" 'n care acesta 'i r!spunde. Mauri$tii au introdus-o" pare-se gre$it Ccf. ?old%ac.er" &S.$# (oi. GGGI>" p. 78D" 'n corpul acesteia" [ 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. )+,-l+H. 88 6f. Sel&ner" *e carmine $icentii ad ugustinum# re&umat de -e(:" <. ?.# )3" )" c. 4+,-4)+. 6f." pri(itor la latura monden! a culturii grece$ti 'n (eacurile al III-lea-al >l-lea" o%ser(a#iile at't de pertinente ale lui -. Ro%ert" )ellenica# (oi. I>" .pigrammes du BasA.mpire# 0aris" )*,7" mai ales p. )+*< E o m!rturie eloc(ent! a gustului pentru 1rai8da care anim! clasele sus-puse... Aceste clase s'nt pasionate de literatur!" iar literatura a de(enit monden!. Un om %ine crescut $tie totdeauna s! 'ntoarc! 'n (ersuri un compliment... j Scrisoarea )+*" <.$.# (oi. GGGIII" c. ,)7-,)*/ 4H+ Ccitat! mai sus" la n. 83D. 35 Scrisoarea )38" i+id.# c. 8)4-8)3 Cam utili&at-o de1a supra# p. 7HD. 6f. 'ndeose%i pasa1ul citat" precum $i Cte=tul Mauri$tilor este corupt" 'l cite& aici pe cel din ?old%ac.er" &S.$# (oi. G-I>" p. *+D< tune ad"amiliarem tuam philosophiam sermo de"lectit# quam ipse ristoteleo more tanquam esotericam "o%ere consue%eras acum scrisoarea mea se a%ate c!tre filo&ofie" ce-#i este at't de familiar! $i pe care" 'n manier! aristotelic!" te o%i$nuie$ti s! o culti(i ca pe ce(a intim... @i mai departe< interest"amae tuae quaesita noverimus de dragul faimei tale am luat 'n considerare 'ntre%!rile etc. ... 6f. $i scrisoarea lui 2ioscorus" Scrisoarea ))5" i+id.# c. ,3). *4 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI *3

Se simte c! mul#i dintre coresponden#ii s!i" 'nainte de a scrie unui autor at't de renumit" caut! s! fac! acest lucru c't mai %ine" s! se 'nal#e $i ei pe plan literar< de aici" demonstra#iile de umilin#!" precau#iile oratorice87" str!dania artistic!. Acest ton ceremonios $i deferent" aceast! preocupare literar! se fac sim#ite mai cu seam! 'n scrisorile sc.im%ate cu el de persona1ele importante pe care le-a cunoscut spre sf'r$itul (ie#ii" precum Macedonius8*" (icarul Africii" sau comandantul 2ariusH+" repre&entan#i ai aristocra#iei culte ce ocup! 'naltele dreg!torii ale imperiului" care-l admir! pe autorul &on"esiunilor $i al &et0ii lui *umnezeu $i $tiu cum se cu(ine s! (or%easc! unui asemenea scriitor. 6ele mai caracteristice dintre aceste scrisori s'nt cele pe care i le-au adresat intelectuali p!g'ni ca Ma=imus din MadauraH) sau -onginianusH4< reg!sim $i 'n acestea tema elogiului" dar interesant de o%ser(at e mai ales tonul lor. Mai mult dec't episcopului" ei au (rut s! i se adrese&e literatului" 'n(!#atului confrate/ se simte cum se str!duiesc s! scrie c't mai ele(at/ de aici" un stil greoi" emfatic" plin de docte o%scurit!#i" de e=prim!ri c!utate" de alu&ii literare" stil pentru noi c't se poate de nepl!cut< tot tac'mul 'n materie de scrisori de art!M Acestor scrisori" Augustia le r!spunde 'n calitate de fa#! %isericeasc!" cu mult! demnitate $i foarte simplu. O singur! dat!" poate" r!spunsul se plasea&! pe acest plan de ama%il! mondenitate< lui Se(erus din Mile(um" care-i cerea o scrisoare lung!" el 'i r!spunde printr-o glum! prieteneasc!" mustr'ndu-l f!r! asprime pentru laudele e=cesi(e de care a f!cut risip! 'n scrisoarea sa H3. Numai c'nd r!spunde unor 'nal#i demnitari '$i permite s! le 'ntoarc! elogiile" pe acela$i ton ceremonios" literar $i 'nflorat cu care ace$tia i s-au adresatH,. Nu 'ntotdeauna a fost 'ns! la fel de lipsit de pre1udec!#ile la mod!. 6um e $i firesc H8" 'n primii ani ai (ie#ii sale cre$tine aceste urme de mondenitate s'nt deose%it de pre&ente. Scrisorile ce ni s-au p!strat din perioada cuprins! 'ntre .irotonisire $i episcopat HH s'nt consacrate unor c.estiuni filo&ofice/ 'n
87 8*

2e pild!" E(odius" Scrisoarea 87" )4" i+id.# c. H*7< imperite et rustice scripsi am scris f!r! pricepere $i f!r! elegan#! ... Scrisorile )84" )8," ibid., c. H84" HH8 Ccf. )8," 4" c. HHH despre c!r#ile l-3 ale &et0ii lui *umnezeu). H+ Scrisoarea 43+" i+id.# c. )+4+ $i urm. C[ ," c. )+44< despre &on"esiuni). H) Scrisoarea )H" i+id.# c. 7). H4 Scrisoarea 43," i+id.# c. )+3+. H3 Scrisoarea ))+" i+id.# c. ,)*-,4)" r!spuns la scrisoarea )+* citat! mai sus" p. *)" n. 8H. 6f. $i" 'ntr-o propor#ie mai redus!" Scrisoarea 4H)" i+id.# c. )+5H-l+55. H, Scrisorile )83" )88" 43)" i%id." c. H8*" HHH" )+44/ cf. $i Scrisoarea )35" c. 8)8 Cc!tre >olusianusD. H8 6f. de asemenea prima sec#iune a coresponden#ei Sf'ntului Ieronim (Scrisorile l-l,D. HH Scrisorile l-l8" )7-4+ $i mai ales coresponden#a cu Ne%ridius 3-l," 'n care Scrisorile 8" H" 7 s'nt ale lui Ne%ridius.

ele" e 'ns! u$or de sesi&at efortul de a le acomoda la idealul de atunci al coresponden#ei literare< tonul (eselH5" gri1a acordat! e=ordiuluiH7" stilul $lefuit. ;re%uie o%ser(at mai ales felul 'n care Augustin intr! 'n leg!tur! cu mediul literar din (remea sa. -a scurt timp dup! .irotonisireH*" 'l (edem sta%ilind rela#ii cu cei mai renumi#i scriitori cre$tini" cu 0aulinus din Nola" cu Sf'ntul Ieronim. 0rietenul s!u Al:pius" mai %ogat $i aflat mai sus pe scara social!" e cel care i-a cunoscut primul $i care le face cuno$tin#! cu Augustin. Nimic mai interesant dec't s! recite$ti coresponden#a dintre ei cu acest prile1. 0aulinus din Nola e cel ce face primele propuneri< o dat! cu mul#umirile 'n scris adresate lui Al:pius pentru lucr!rile lui Augustin despre care 'l 'n$tiin#ase 5+" 'i trimite acestuia din urm! o scrisoare 'n care '$i e=prim! admira#ia pentru talentul lui" dorin#a de a-l cunoa$te mai 'ndeaproape" speran#a de a profita de 'n(!#!turile sale5). Elogiul destinatarului este 'nso#it de cu(enitele manifest!ri de umilin#!. Augustin (a r!spunde pe acela$i plan $i pe acela$i ton54. 2esigur" cei doi %!r%a#i care-$i scriu s'nt am'ndoi cre$tini" fe#e %iserice$ti" preo#i< tonul scrisorilor lor e profund religios" stilul e pres!rat cu citate $i reminiscen#e %i%lice/ fiecare din ei laud! dintr-un punct de (edere eminamente spiritual 'n#elepciunea celuilalt" f!g!duindu-$i s! culeag! roade din raportul cu cel!lalt< 0aulinus se %ucur! pentru %inele pe care un cleric de (aloarea lui Augustin 'l (a face Bisericii/ Augustin" 'nc! din prima sa scrisoare" 'i 'ncredin#ea&! lui 0aulinus 'ndrumarea prietenilor s!i Roma-nianus $i -icentius" 'ndeose%i a acestuia din urm!" a c!rui con(ertire p!rea compromis! 53. 2incolo de toate acestea" ade(!rul e c! am%ii coresponden#i s'nt $i oameni de litere. Reg!sim ca atare 'n scrisorile lor" transpus 'ntr-o atmosfer!
H5 H7

'ndeose%i Scrisoarea 3" i+id.# c. H3. 6'nd este sc!pat! din (edere" cel 'n cau&! are gri1! s!-$i cear! scu&e< Scrisorile 5" l"c. H7/ 7" )" c. 5)/ cf. ))" )" c. 58. H* 0'n! atunci" pare s! se fi #inut deoparte. Singura sa rela#ie 'n lume pe care i-o $tim" anterioar! acestei date" este Manlius ;.eodorus" consul 'n 3** $i gramatician 'n orele de r!ga& Ccf. supra# p. 75" n. 4HD" c!ruia 'i dedicase *e +eata %ita9 N#(NAR)#<.$.# (oi. GGGII" c. *87-*H4< mai t'r&iu" Sf'ntul Augustin '$i (a repro$a tonul monden al acestei dedica#ii Ccf. partea a treia" p. 4*," n. 8D. 0ersonalitatea lui Manlius ;.eodorus $i rolul s!u pe l'ng! Augustin au fost str!lucit puse 'n lumin! de 0. 6ourcelle" $es lettres grecques en /ccident# pp. )44-l47.
5+

Scrisoarea 4, C'n coresponden#a lui AugustinD" <.$.# (oi. GGGIII" c. *7. 2espre raporturile dintre Augustin $i 0aulinus" a se (edea< 0. 9a%re" Saint <aulin de Nole et l'amitie chretienne# 0aris" )*,*" pp. 43H-4,3. 5) Scrisoarea 48" i+id.# c. )+). Neprimind r!spuns" el scrie a doua oar!< Scrisoarea 3+" c. )4+. 54 Scrisorile 45 Cr!spuns la Scrisoarea 48D" 3) Cr!spuns la 3+D" c. )+5" )4). 53 Scrisoarea 45" ," c. )+*/ H" c. ))+ Cde unde" Scrisoarea 34 a lui 0aulinus c!tre Romanianus" care se 'nc.eie cu un poem adresat lui -icentius" c. )48-l4*D.

*,
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

cre$tin!" gustul litera#ilor decaden#ei pentru ama%ilit!#ile reciproce/ declara#ii de umilin#!" elogii ditiram%ice pentru geniul corespondentului" entu&iasm pentru produc#iile sale literare< toate astea erau lucruri c't se poate de o%i$nuite 'n mediile literare ale (remiiM Aceste scrisori iscusit mig!lite" pline de lirism" cu stil sclipitor" mi se par a fi 'ntru totul pe linia acestei literaturi mondene a decaden#ei. 0rocedeele stilistice s-au putut sc.im%a" Bi%lia a luat locul lui >ergiliu $i 6icero" 'ns! sentimentele au r!mas acelea$i. Nu e ca&ul s! urm!resc aici desf!$urarea coresponden#ei dintre 0aulinus $i Sf'ntul Augustin. '$i (or mai scrie pentru a-$i trimite c!r#i" pentru a $i le cere reciproc" pentru a afla nout!#i/ $i K mai serios K pentru a se consulta asupra unor c.estiuni gra(e de e=ege&! sau teologie. Note& doar c! scrisorile lor (or p!stra foarte mult! (reme acel ton liric $i deopotri(! ceremonios" preocuparea de a se l!uda unul pe cel!lalt 'ntr-un stil frumos" 'n conformitate cu idealul tradi#ional al scrisorii de art!" potri(it! pentru un destinatar literat5,. 2espre 'nceputul coresponden#ei lui Augustin cu Sf'ntul Ieronim se pot face acelea$i o%ser(a#ii< de data asta" Augustin e cel care face primii pa$i. 0osed!m dou! scrisori pe care le-a scris succesi( pentru a intra 'n leg!tur! cu ilustrul s!u confrate mai ('rstnic 58. @i aici se manifest! cre$tinul $i preotul< se $tie c!" de la prima lui scrisoare" Augustin n-a e&itat ca" 'n numele Bisericii din Africa" s! adrese&e irasci%ilului filolog critici pentru noile sale traduceri ale Bi%liei $i pentru interpretarea unui pasa1 dificil din Epistola c!tre ?alateni... ;ot aici 'ns! se simte literatul care (or%e$te altui literat< declara#ii de stim!" de umilin#!/ dorin#! de a se cunoa$te mai %ine/ speran#a" dup! primirea primului r!(a$" c! (a urma 'ntr-o %un! &i o scrisoare mai lung!5H/ str!dania de a $lefui stilul" de a-i da o #inut! ele(at!/ alu&ii literare" cu(inte grece$ti me$te$ugit inserate 'n te=t55/ tac'mul complet.
5, 58

6f. 'ndeose%i Scrisorile ,4" ,8" 7+" i+id.# c. )8*" )7+" 453. Scrisorile 47 $i ,+" i+id.# c. )))" )8,. 6ronologia coresponden#ei dintre Augustin $i Ieronim continu! s! fie contro(ersat!/

toat! lumea este 'ns! de acord 'n pri(in#a modului cum a 'nceput< Al:pius l-a 'nt'lnit pe Ieronim 'n cursul unei c!l!torii pe care a f!cut-o la -ocurile Sfinte $i i-a transmis salutul lui Augustin Ccf. Scrisoarea 47" )" c. )))< $i aceste scrisori le iau" toate" din coresponden#a lui AugustinD. Ieronim 'i scrie acestuia un %ilet" r!spun&'ndu-i la salut/ ini#ial" acest %ilet Ccare nu ni s-a transmis $i care nu tre%uie confundat cu Scrisoarea 3*< cf. 3*" )" c. )8,D nu a1unge la destina#ie< Augustin are deci ini#iati(a c'nd '$i scrie prima scrisoare BScrisoarea 47D. 2up! aceea" prime$te %iletul lui Ieronim $i" d'ndu-$i seama c! Scrisoarea sa 47 s-a pierdut pe drum" 'i scrie o a doua (Scrisoarea 8+D" care reia unele teme din prima Bquaestio pri(itoare la minciuna Apostolului spus! pentru a face un ser(iciuD. 5H Scrisoarea ,+" ) C)D" c. )8,. 6f. aceea$i tem! 'ntr-o scrisoare primit! de Augustin" supra# p. *)" n. 8H/ era o tem! clasic! Ce=. S:mmac.us" Scrisoarea )" )," p. * SeecQ Xc!tre AusoniusP< <etis a me litteras longiores... m! rogi s!-#i scriu mai detaliat D. 55 Scrisoarea ,+" , C5D" c. )85<... et naVi%qiSia% ut dicitur# cane. 'ncompara+iliter enim pulchrior est %eritas christianorum quam )elena 2raecorum... c'nt!" cum se &ice" $i UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI *8

Augustin (a a(ea 'nc! o oca&ie s!-i scrie Sf'ntului Ieronim o scrisoare de art! . Se $tie 57 c! rela#iile lor au fost la 'nceput nu tocmai amicale" mai mult din (ina lui Augustin" care n-a mena1at 'ndea1uns suscepti%ilitatea at't de (ie a lui Ieronim" dar mai ales din pricina condi#iilor foarte defectuoase 'n care se efectua 'n acea epoc! transmiterea po$tei pri(ate 5*< de aici" anumite ne'n#elegeri pe care Augustin a #inut s! le risipeasc!. Se simte c!" 'n momentul c'nd se apuca s! redacte&e aceast! scrisoare 7+" c.iar de i-a fost peste m'n!" Augustin a tre%uit s!-$i ascut! cu gri1! pana< 'nc't de data asta s-a dep!$it pe sine/ stilul s!u" pres!rat cu alu&ii (ergiliene7)" str!luce$te prin toate ornamentele luate din retoric!< interoga#ii patetice74" antite&e sa(ant cump!nite73/ e=presii c!utate" HUOIO;hg.hU;O67, etc. Nu contest sinceritatea sentimentelor astfel e=primate 78" constat doar c! s'nt e=primate 'ntr-o form! consacrat! de literatura monden!. Ace$ti intelectuali cre$tini" ace$ti slu1itori ai %isericii p!strea&! 'n raporturile dintre ei ce(a din idealul pe care $i-l f!ceau litera#ii decaden#ei pri(itor la rela#iile sociale. 0entru a ne da seama de asta" e dea1uns s! recitim scrisoarea adresat! de Augustin $i Al:pius episcopului 6artaginei" Aurelius" cel ce a(ea s! de(in! marele lor prieten" aliatul lor statornic" spre a-i cere te=tul predicilor sale 7H/ sau pe cea trimis! de Augustin lui Simpli-cianus" succesorul lui Am%ro&ie la Mediolanum" prin care '$i supune propriile c!r#i (erific!rii acestuia75. >om g!si 'n ele o polite#e ceremopalinodia Ce=presie care 'nseamn!< ` c'nt! pe un ton diferitM W" adic! ` retractea&! cele afirmateM W K n. t.). 6!ci incompara%il mai frumos este ade(!rul cre$tinilor dec't Elena grecilor . 57 Nu-i ca&ul s! reiau aici toat! istoria acestei coresponden#e" de altfel deseori studiat!< %i%liografie ap. Sc.an&" ," 4" p. ,85/ de ad!ugat 6a(allera" Saint Eerome F# pp. ,5-8+/ Hait1ema" ugustinus en )ieron7mus, Sc.mid" <rolegomena la edi#ia preg!tit! de el a acestei coresponden#e Ccf. pp. 48-4H" %i%liografieD/ ?old%ac.er" &S.$# (oi. ->m" pp. HOAKF# passim, Oddone" $a domina di s(nt' gostino sulla menzogna# pp. 45+-47+/ de >at.aire" 3elations de saint ugustin et saint Eerome/ de Bru:ne" &orrespondance entre ugustin et Eerome. 5* 2e unde" sc.im%ul Scrisorilor H5" 5) Cale lui AugustinD" H7" 54 Cale lui IeronimD" <.$.# (oi. GGGIII" c. 43H" 4,)" 435" 4,3. 6f. micul" dar interesantul studiu al lui ?orce" $e port des lettres# pp. )*3-4,5. 7+ E (or%a de Scrisoarea 53" <.$.# (oi. GGGIII" c. 4,8-48+. 7) Scrisoarea 53" ) C)D" c. 4,8/ 4 C,D" c. 4,5 CSf'ntul Augustin reia alu&ia la lupta lui 2ares $i Entellus (.neida 8" 3H4-,73D" pe urmele Sf'ntului Ieronim" Scrisoarea H7" 4" c. 437. 74 'd.# 3 CHD" c. 4,7. 73 B )C)D" c. 4,H/ 3 C*D" c. 48+. MErf."4C,D"c. 4,5. 78 @i" prin urmare" aceste o%ser(a#ii nu (in 'n contradic#ie cu cele ale lui >accari" &uore e stile di s(nt' gostino nella $ettera 53. 7H Scrisoarea ,)" <.$.# (oi. GGGIII" c. )87. 75 Scrisoarea 35" c. )8). *H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

nioas!" pu#in cam solemn!" pe un ton dac! (re#i clerical " dar care aminte$te $i mai mult pe cel at't de demn $i uneori afectat" u&itat 'n mediul lui S:mmac.us. Iat! 'n sf'r$it un ultim ecou al aceluia$i spirit< a1uns unul dintre cei mai renumi#i scriitori %iserice$ti" Augustin a intrat 'n leg!tur! cu acele familii din 'nalta aristocra#ie care ocupau 'n %iserica (remii un loc pe m!sura str!lucirii lor 'n societatea roman!/ e (or%a de Melania" de fiul ei 0inianus" de mama ei Al%ina/ s'nt apoi Anicii 0ro%i< (enera%ila %unic! 0ro%a" fiica ei Iuliana" nepoata 2emetriada/ persoane cucernice" care 'ns!" de$i con(ertite f!r! re&er(e la cel mai monastic ascetism" nu-$i lep!dau niciodat! cu totul personalitatea monden!. 6oresponden#a pe care le-o adresea&! Augustin e scris!" fire$te" pe tonul ce sade %ine unui episcop/ ceea ce el le trimite s'nt" 'nainte de toate77" con(or%iri religioase" predici" c.iar $i ade(!rate tratate 7*. 6'teodat! 'ns!" con#inutul real al scrisorii se 'nt'mpl! s! fie destul de su%#irel< ne afl!m din nou 'n

pre&en#a unei coresponden#e mondene" care transpune pe plan cre$tin o%iceiurile (ec.ii aristocra#ii culte< este ca&ul %un!oar! cu e=trem de ceremonioasa scrisoare prin care Sf'ntul Augustin aduce mul#umiri (enera%ilei 0ro%a pentru c! a a(ut gri1! sa-l 'ntre%e de s!n!tate *+. 'n acela$i sens este $i scrisoarea c!tre 0ro%a $i Iuliana cu prile1ul c!lug!ririi nepoatei 2emetriada *)< aceast! din urm! scrisoare nu e cu totul spontan!/ %unica $i mama tinerei fecioare o pro(ocaser! trimi#'nd episcopului de Hippona un cadou de circumstan#!" %elationis apophoretum dar trimis cu prile1ul 'm%r!c!m (!lului Cintr!rii 'n ordinul mona.alD . Ele nu se g'ndiser! 'ns! numai la Augustin" ci se adresaser! $i altor cele%rit!#i literare ale %isericii latine" %a 'l deran1aser! $i pe Sf'ntul Ieronim" cufundat 'n si.!stria lui din Bet.leem*4" iar" 'n acela$i timp cu el" $i pe un c!lug!r %reton despre care 'ncepuse s! se (or%easc! mult" 0elagius" (iitorul ere&iar. *3.
77

9!r! a mai (or%i de scrisorile de afaceri" precum Scrisoarea )4H" i+id.# c. ,5H" legat! de r!&meri#a care a (rut s!-i impun! lui 0inianus .irotonisirea 'n clerul din Hippona< cf. 2uc.esne" )istoire ancienne de l'.glise# 3" pp. 4+l-4+4. 7* Scrisoarea )3+ Bi+id.# c. ,*,D c!tre 0ro%a este un tratat *e orando *eo Ccf. 0ossidius" 'ndiculum# IO8" ,," BilmartD/ Augustin a mai scris pentru ea *e +ono %iduitatis# <.$.# (oi. G-" c. ,3) $i urm. 2e o%icei" se tip!re$te printre tratate" dar ea este $i scrisoare< 0ossidius" 'ndiculum IO8" ,5" $i 'nsu$i Augustin (e silentio 3etractationum din trecerea su% t!cere 'n 3etractationesI) o consider! a$a. *+ Scrisoarea )3)" i+id.# c. 8+5. 6f. $i Scrisoarea )4, Cc!tre Melania $i familia eiD" i+id.# c. )5). *) Scrisoarea )8+" i+id.# c. H,8. *4 2e aici" Scrisoarea )3+ c!tre Sf'ntul Ieronim. *3 @i .pistola ad *emetriadem scris! cu acest prile1 de 0elagius Cse g!se$te" 'n particular" 'n apendicele din <.$.# (oi. GGGIII" c. )+**D (a fi tocmai unul dintre manifestele ere&iei sale< cf. reac#ia (iolent! a lui Augustin< Scrisoarea )77" i+id.# c. 7,7. UN -I;ERA; A- 2E6A2EN]EI *5

0utem presupune c! aceste persoane (enera%ile nu erau cu totul desprinse de de$ert!ciunile mondene< dorin#a lor a fost ca nunta mistic! a tinerei fecioare s! fie glorificat! de scriitori cele%ri" a$a cum c!s!toriile princiare de atunci erau glorificate prin epitalamurile poe#ilor deAcurte *,. Iar scrisoarea lui Augustin c.iar $i este o transpunere de epitalam< 'n locul so#ului" este elogiat! (irginitatea" nefiind uitate*8 nici laudele c!tre gens niciana neamul Anicienilor ...
*,

6f. frumoasa pagin! pe care a scris-o despre asta Monseniorul 2uc.esne< )istoire# (oi. III" p. 4++ Ccit'nd scrisorile lui Ieronim $i ale lui 0elagius" el uit! s-o men#ione&e pe aceea a lui Augustin" dar" la r'ndul meu" am uitat o a patra Scrisoare adresat! 2emetriadei 'n acelea$i 'mpre1ur!ri de un al patrulea persona1" care r!m'ne s! fie identificat< <.$.# (oi. $-# c. )Hll7+D/ ?onsette" $es directeurs spirituels de *emetriade. *8 E interesant de f!cut" din acest punct de (edere" o compara#ie 'ntre cele trei scrisori< 0elagius" gr!%it s! a1ung! la teologia sa" se m!rgine$te s! fac! o scurt! alu&ie la no%le#ea $i %og!#ia 2emetriadei. 'n sc.im%" la Ieronim" care cunoa$te %unele maniere" tema p!r#ii laudatio se amplific! $i se desf!$oar! cu prisosin#!... 6A0I;O-U- A- >--EA

Erudi#ia< originile ei
I. 6el de-al doilea pol al culturii< erudi#ia. K II. 0rogramul s!u este cel al culturii generale prescrise oratorului de tradi#ia ciceronian!. K III. Alterat! din pricina aser(irii fa#! de elocin#!. K I>. Erudi#ia de(ine totu$i un centru de interes autonom.

I R!m'ne s! mai ad!ug!m ce(a la ta%loul &ugr!(it mai sus. Un num!r de te=te ale Sf'ntului Augustin ne arat! c! 'n g'ndirea sa elementul literar" cu toat! importan#a pe care a a(ut-o" nu constituia el singur idealul culturii. Omul cult tre%uie s! fie nu doNar un literat A"H:ioc" k(fap" ci $i un 'n(!#at < homo eloquentissimus neque id !antum sed etiam doctissimus un foarte %un orator" $i nu numai at't" ci $i un erudit / ceea ce se (ede din formulele de felul< 6icero" unul dintre %!r%a#ii cei mai 'n(!#a#i $i (or%itorii cei mai iscusi#i 4" Aulus ?ellius" %!r%at de aleas! elocin#! $i de 'ntins! $i %ogat! 'n(!#!tur! 3. 'n practic!" aceste dou! aspecte" teoretic complementare" puteau fi deose%ite $i" 'ntr-o anumit! m!sur!" c.iar opuse" dup! cum se (ede dintr-un alt pasa1" unde Sf'ntul Augustin face o paralel! 'ntre cei doi mae$tri ai s!i" 6icero K oratorul-tip" modelul de literat K $i >arro" 'n care se re&um! idealul roman de erudit. Acesta din urm! se distinge prin curio&itatea 'n cercetare" prin $tiin#!" doctrina# eruditio# cel!lalt prin elocin#!/ 6icero este eloquentissimus# "acundissimus foarte eloc(ent" foarte %un orator / >arro e doctissimus foarte doctE'n(!#at " el 'l 'n(a#! pe studiosus rerum pe cel interesat de cunoa$tere " pe c'nd 6icero 'l desfat! pe studiosus %er+orum pe cel doritor de a-$i 'nsu$i elocin#! ,.
) 4

6f. te=tul din *e quantitate animae pe care l-am plasat ca moto" supra# p. )5. &etatea lui *umnezeu 44" H" )" <.$.# (oi. G-I" c. 585< unus e numero doctissimorum hominum idemque eloquentissimus omnium. >. Tullius &icero M. ;ullius 6icero" unul dintre oamenii cei mai 'n(!#a#i $i" totodat!" cel mai mare orator dintre

to#i . 3 'd.# G# ," 4" c. 48*< . 2ellius %ir elegantissimi eloquii et multae ac"acundae scientiae A. ?ellius" om 'n&estrat cu o remarca%il! elocin#! $i cu 'ntinse $i %ogate cuno$tin#e $tiin#ifice . ]'d.# H" 4" c" )55. ERU2I]IA< ORI?INI-E EI

**

Nimic mai limpede. E u$or de ar!tat c! distinc#ia dintre cele dou! elemente o face nu doar Augustin< o e=prim! cu aceea$i claritate $i 'n aceia$i termeni contemporanii s!i" de pild! Sf'ntul Ieronim 8" $i predecesorii s!i" precum Aulus ?elliusH" Suetoniu5" $i c.iar 6icero7. ;re%uie deci ca 'n imaginea ce neo facem despre litera#ii decaden#ei s! re&er(!m un anumit loc" al!turi de eloquentia# $tiin#ei sau mai %ine spus erudi#iei. S! 'ncerc!m s! preci&!m ce anume tre%uie 'n#eles prin asta< Sf'ntul Augustin ne (a a1uta s-o facem. A(em f!r! doar $i poate dreptul s!-i cerem o astfel de m!rturie" pentru c! printre contemporanii s!i trecea drept %ir doctus sa(ant " iar $tiin#a sa contri%uise la renumele s!u de om cult cel pu#in la fel de mult ca elocin#! *. 'nainte 'ns! de a intra 'n anali&a celei dint'i" s'nt dator s!-l oriente& 'ntru c't(a pe cititor $i s!-i pre(in uimirea. Nu-i nici o contradic#ie s! (edem 'n Augustin un repre&entant al aspectului $tiin#ific al culturii din epoca sa" dup! ce am 'n(ederat el tipul literatului . 0entru c! aceast! doctrina# aceast! eruditio nu au de fapt nimic comun cu ceea ce noi ast!&i numim @tiin#!. Sadarnic am c!uta 'n mediile culte pe care le-a frec(entat Sf'ntul Augustin)+ o acti(itate propriu-&is $tiin#ific! 'n sensul modern al cu('ntului" oric't de larg! ar fi accep#iunea pe care o d!m cu('ntului $tiin#! . 9iind de acord s!-i consider!m pe >arro $i Seneca)) drept oameni de $tiin#! " nu le (om g!si 'n epoca imperial! t'r&ie nici un succesor. @tiin#a din care-$i tr!geau renumele doctissimi %iri sa(an#ii din aceast! perioad! nu constituia de fapt mo$tenirea unei culturi $tiin#ifice opuse culturii literare/ ea este re&ultatul transform!rilor suferite de un anumit aspect" de un anumit element al acesteia din urm!" transform!ri datorate unui proces comple= care constituie deopotri(! o decaden#!" un regres $i o de&8

S! c'nt!rim termenii de care se slu1e$te ca s! laude" de pild!" cultura lui Augustin< li+ellis tuis... eruditissimis et omni eloquentiae splendore "ulgenti+us 'n c!r#ile tale de o mare erudi#ie $i str!lucind de 'ntreaga splendoare a elocin#ei (Scrisoarea )3," )" )< 'n coresponden#a lui Augustin" Scrisoarea )54" )" <.$.# (oi. GGGIII" ad c. 583D. H Nop0i atice )*" ),< paralel! 'ntre 6icero $i 6aesar" pe de o parte (praestanti "acundia cu o elocin#! aleas! D" >arro $i Nigidius 9igulus" pe de alta (doctrinarum autem multi"ormium %ariarumque artium qui+us humanitas erudita est dintre cele mai di(erse $tiin#e $i (ariate discipline prin care omenirea s-a ci(ili&at D. 5 &aligula 83" )" anali&! a culturii lui 6aligula< e@ disciplinis li+erali+us minimum eruditioni# eloquentiae plurimum attendit dintre disciplinele li%erale" a acordat foarte pu#in! aten#ie $tiin#ei" 'n sc.im% s-a interesat mult de elocin#! . 7 *e re pu+lica F# )+ Ccitat de Augustin" &etatea lui *umnezeu 44" H" )D define$te cultura prin e=presia litterae atque doctrinae literatura $i $tiin#a . * 6f. &on"esiuni 5 C))D" p. )47 -a%.< Al:pius se ata$ase de Augustin la ;.agaste pentru calit!#ile morale $i $tiin#a acestuia< (me) dilige+at quod ei +onus et doctus %iderer #inea la mine pentru c! 'i p!ream $i %un" $i instruit .../ $i supra# n. 8. )+ E=cept'ndu-i pe medici/ de$i c.iar $i ei s'nt mai mult practicieni dec't oameni de $tiin#!M )) Seneca din Natura 'es quaestiones.

)++
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

(oltare creatoare. @tiin#a" pe (remea Sf'ntului Augustin" nu este dec't ceea ce a de(enit cultura general pe care tradi0ia clasic o aeza la +aza "ormrii oratorului. II 'nainte de a ne apuca s-o anali&!m" e necesar s!-i e=amin!m gene&a. S! ne 'ntoarcem la o%'r$ii" s!-i consult!m pe teoreticienii culturii oratorice" 'ncep'nd cu dasc!lul prin e=celen#!" 6icero. Se $tie ce imagine e=traordinar! '$i f!cea el despre tipul ideal al oratorului. 0rogramul 'ntocmit de el pentru formarea unui doctus Csau per"ectus) orator oratorul instruit Cdes!('r$itD e de o amploare remarca%il!/ el cere-de la un asemenea orator s! ai%! o 'ntins! $i comple=! cultur! general! )4" iar aceasta cuprinde $i altce(a dec't disciplinele care urmau s! domine educa#ia roman! K gramatica $i retorica. 'n ce consta eaL ;re%uie deose%ite 'n!untrul ei dou! trepte )3< una" 'nc! elementar!" #ine de $coal!< e ceea ce se numeapuerilis institutio $coala elementar! ),/ cealalt!" superioar!" repre&int! cultura 'nalt!" politior humanitas cultura superioar! )8 pe care $i-o (a 'nsu$i %!r%atul matur. 0rogramul celei dint'i se define$te printr-o sintagm!< este ciclul artelor li+eraleT# care cuprindea)5" pe de o parte" disciplinele literare pe care de1a le
)4

;e=tele esen#iale s'nt urm!toarele< *e oratore )" 8-4+" ,7" 8*-H+" 5l-53" 58" )87-l8*" )H8/ 4" 8/ 3" 85-*+ C'ndeose%i 5H-7+D" )4+-l,3/ /rator ))3-l4+/ Brutus )8l-l8,. 6ea mai %un! anali&! a acestei doctrine mi se pare a fi cea f!cut! de ?N:nn" 3oman .ducation# pp. 5*-l44.

)3 ),

?N:nn" p. 74. 2e oratore 4" ). )8 ld.# 3" )4. )H ld.# )" 8" 54" 53/ 3" )45/ Brutus )8). 9olosesc e=presia curent! arte li%erale / terminologia lui 6icero nu este fi=at!" el utili&'nd r'nd pe r'nd e=presii ec.i(alente< artes# artes li+erales Csau ingenuae)# +onae artes# artes li+ero dignae# doctrina# li+erales doctrinae atque ingenuae# +onarum rerum disciplinae# eruditio li+ero digna. )5 6f. 'ndeose%i *e oratore )" )75< omnia"ere quae sunt condusa nune arti%us dispersa et dissipata quondam "uerunt9 ut in musicis numeri et %oces et modi, in geometria liniaAmenta# "ormae# inter%alla# magnitudines, in astrologia caeli con%ersio# ortus# o+itus motusque siderum, in grammaticis poetarum pertractatio# historiarum cognitio# %er+orum interpretatio# pronuntiandi quidam sonus, in hac denique ipsa ratione dicendi e@cogitare# ornare# disponere# meminisse... aproape toate c'te s'nt reunite acum !ntrAun corp de doctrin# !n di"erite discipline# erau odinioar! dispersate $i nu formau un tot/ precum 'n muzic ritmurile" tonurile" melodia/ 'n geometrie# liniile" figurile" dimensiunile" m!rimile/ 'n astrologie# re(olu#ia cerului" r!s!ritul" apusul $i mi$carea astrelor/ 'n gramatic# interpretarea poe#ilor" cunoa$terea istoriei" semnifica#ia cu(intelor" pronun#area sunetelor/ 'n fine" 'n arta cu%!ntului ^ in(en#ia" elocu#ia" dispunerea" memoria . ld. 3")45< has artes" qui+us li+erales doctrinae atque ingenuae continerentur# geometriam# musteam# litterarum cognitionem et poetarum aceste arte# 'n care s'nt cuprinse formele de cultur! ale unui om li%er $i de %un! condi#ie K geometria" mu&ica" cunoa$terea literaturii" a poe#ilor . ERU2I]IA< ORI?INI-E EI

)+)

cunoa$tem $i la care se ad!uga dialectica )7/ pe de alta" ansam%lul $tiin#elor matematice K aritmetica" geometria" astronomia $i mu&ica)*. >om reg!si acest program la Sf'ntul Augustin 'nsu$i 4+ $i (oi a(ea prile1ul mai 'ncolo s!-i studie& insolita istorie4). Aici" (oi semnala doar c! programul nu e o crea#ie a lui 6icero" ci este preluat de acesta dintr-o tradi#ie %ine statornicit!" care (ine din ?recia elenistic!. 2e1a de mai multe secole" 'n #inuturile grece$ti artele li%erale" numite aici iL8-8V:q rcoaSeia" constituiau %a&a ideal! a culturii oric!rui om li%er. 2up! terminarea educa#iei propriu-&ise" 6icero 'i cere oratorului s!-$i perfec#ione&e cultura" impun'ndu-i 'n particular trei categorii de studii superioare< istoria44" dreptul43 $i filo&ofia4,. Un (eac $i 1um!tate mai t'r&iu" acela$i program 'l trasea&! Yuintilian/ $i el (rea ca" o dat! cu gramatica" t'n!rul s! se ini#ie&e 'n celelalte arte li%erale 48 parcurg'nd ciclul de studii c!ruia grecii 'i spuneau e:icuVUioR 5im8eia 4H K dialectica" aritmetica" mu&ica" geometria" astronomia. @i el st!ruie ca" dup! terminarea $colii" t'n!rul s!-$i aprofunde&e cultura" nu numai pe plan literar" ci $i 'n ce pri(e$te istoria" dreptul" filo&ofia45. III 2ar" at't 'n ca&ul lui 6icero" c't $i 'n cel al lui Yuintilian" te=tele pe care le-am reunit nu pri(esc dec't teoria/ ele definesc un ideal de cultur! superioar!" creionea&! c.ipul oratorului des!('r$it. 6e s-a petrecut 'n practic!L 9!r! a intra 'n prea multe am!nunte" se poate spune despre 6icero 'nsu$i 47 $i despre cei mai (aloro$i dintre contemporanii s!i c!" f!r! a 'ntruc.ipa 'ntru
)7 )*

/rator ))3" ))8. Este (iitorul quadri%ium< 6icero nu-$i impune de fiecare dat! s! enumere cele patru $tiin#e Cde pild!" 'n te=tul citat supra# n. )5D/ el cunoa$te 'ns! %ine aceast! 'mp!r#ire clasic! a matematicii< <artitiones oratoriae 7+. 4+ 'n anali&a culturii sale filo&ofice" partea a doua" pp. )H3-lH5. 4A 0artea a doua" pp. )7) -l*,. 44 *e oratore )" )7" )87-l8*" 4+)/ /rator )4+/ Brutus 344. ?N:nn" loc. cit., )+4-l+7/ -aurand" &iceron (%oi. complementar)# pp. 3)3-3)8. 43 *e oratore )" )7",7"87" )8*" )HH-l54" )*3" 4+)/ 3" 5H-7+" ),3/ /rator )4+" ?N:nn" pp. )+7-l)). 4, *e oratore )" )"*" )5" 83-85" H7-H*/ 3" 5H-7+" ),3/ Orator ))7-l)*/ ?N:nn" pp. ))4-l)*. 48 'nstitutio oratoria )" )+" l-,7. ;rimit $i de data asta la ?N:nn" pp. )7*-l*, C0reliminar: Studies D. 4H ld.# )" )+" )< ut e""iciatur or+is >ae doctrinae quem 2raeci e7ic%8Vio% 8caSda% %ocant ca s! se reali&e&e acel ciclu al 'n(!#!m'ntului pe care grecii 'l numesc EcVUVAIO> ro=iSeia( . 45 ld.# )+" )" 4+-3+ Cautori de cititD" 3l-3, CistorieD" 38-3H Cfilo&ofieD/ )4" 4" l-47 Cfilo&ofieD/ )4" 4" 4*-3)/ )4" 3" , CistorieD/ )4" 3... CdreptD. ?N:nn" pp. 4)7-44H CSupplementar: Studies D. 47 6f. anali&a culturii sale< -aurand" &iceron# pp. )+3-l)4. )+4 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

totul idealul lor" nu s'nt departe de acesta. 6ur'nd 'ns!" se produce o reac#ie 'n urma c!reia (a triumfa o concep#ie mult mai 'ngust!" mai utilitar! despre formarea oratorului< de1a t'n!ra genera#ie crescut! su% oc.ii lui 6icero p!rea s! r!m'n! surd! la 'n(!#!tura sa/ su% imperiu" aceast! tendin#! se accentuea&!" decaden#a se precipit!. 2e aceea" preceptele lui Yuintilian par a fi nu at't o prelungire a celor pe care le d!dea 6icero" c't o str!danie de a re'nnoda leg!tura cu el" o reac#ie 'mpotri(a e(olu#iei recente... Str!danie de altfel incomplet!" st'ngace $i care" 'n aceast! pri(in#!" (a r!m'ne f!r! efect. Aceast! decaden#! a fost anali&at! 'n repetate r'nduri 4*< s! (edem cum s-a manifestat 'n 'n(!#!m'nt.

;otul a fost sacrificat retoricii" 'n#eleas! 'ntr-un sens 'ngust $i didactic/ tinerimea" preocupat! 'nainte de toate s! par(in! $i s! reu$easc!" $i-a pus 'n retoric! n!de1di nem!rginite" aceasta a1ung'nd s! domine su(eran 'ntreaga educa#ie. 2eparte de a fi redus! la limite strict indispensa%ile" ea este l!sat! s! ia propor#ii $i s!-$i complice repertoriul de reguli. 2e(ine o te.nic! at't de comple=!" 'nc't 'n timpul petrecut la retor ele(ul nu mai a1unge s-o asimile&e integral/ %a mai mult" prestigiul ei ac#ionea&! asupra copilului 'nc! de c'nd se afl! la grammaticus# f!c'ndu-l s! scurte&e anii petrecu#i cu acesta" fiind gr!%it s! a1ung! la retor/ a$a se face c!" 'n speran#a de a-l re#ine" grammaticus se str!duie$te de1a s!-l 'n(e#e primele elemente ale acestei prestigioase arte" 'mpiet'nd astfel asupra domeniului re&er(at retorului3+ $i negli1'nd artele li%erale" pe care teoretic era dator s! le predea. 6e ne arat! 'n fapt practica 'n(!#!m'ntului din $colile Romei imperiale L Nu mai e=ist!" dac! (or fi e=istat (reodat!3)" profesori speciali&a#i la care copilul s! se poat! duce s! cear! o ini#iere sistematic! 'n di(ersele $tiin#e 'nscrise teoretic 'n programa sa< e=cept'nd retorica" profesorul de gramatic! era cel ce tre%uia s! i le predea34. Acesta 'ns! nu are nici timpul" nici preg!tirea necesare" nu poate $i nici nu pretinde s! ofere un 'n(!#!m'nt sistematic al di(erselor arte li%erale. 'n $colile imperiului" doar dou! arte din cele $apte fac o%iectul unui 'n(!#!m'nt regulat/ cele dou! s'nt" dup! cum am (!&ut de1a" retorica pe de o parte" gramatica pe de alta.
4*

@i de1a de c!tre anticii 'n$i$i< cf. 'ndeose%i ;acit" *ialogul oratorilor 47-38 C'ndeose%i 3+" )K4D/ 0etroniu" Satiricon l-8/ printre moderni" mai recent ?N:nn" pp. )43 $i urm./ 4,4 $i urm./ dAAlton" 3oman $iterar7 Theor7# pp. ,37-84,. 3+ Su!ra, p. 4," n. 43. 3) Haar.off" Schools o"2aul# p. H+. ;e=tele 1uridice men#ionea&! totu$i geometri# pe care-i a$a&! printre profesorii de arte li%erale la fel ca pe gramaticieni $i retori CUlpian" 'n *igesta 8+" )3" )/ 2iocle#ian" .dictul pre0urilor ma@imale 5" 5+D/ dar &odul Teodosian C)3" ," 3D 'i grupea&! pe ace$ti profesori de matematic! la un loc cu ar.itec#ii $i inginerii< ceea ce ne 'ndeamn! s! credem c! 'n(!#!m'ntul lor a(ea un caracter practic" nu $tiin#ific" $i c! a(ea 'n (edere formarea de te.nicieni" 'ndeose%i de agrimensores ingineri .ot!rnici . Acest lucru nu e totu$i sigur< a se (edea)istoire de i education# p. 88," n. 34. 6't despre calculator socotitor " profesorul de calcul elementar" el apar#ine personalului din 'n(!#!m'ntul primar Ccf. Thesaurus linguae latinae# s.%., -eclercR" .coles# c. )5,,D. 34 Yuintilian" 'nstitutio oratoria )" )+" ). ERU2I]IA< ORI?INI-E EI )+3

2espre celelalte cinci33" nu poate fi (or%a" dec't 'ntr-un mod indirect $i oarecum anecdotic. 2e fapt" doar 'n cadrul studiului literaturii" cu prile1ul e=plic!rii autorilor clasici" profesorul de gramatic! f!cea loc disciplinelor li%erale. 6um spuneam" comentariul s!u (i&a nu doar forma" ci $i fondul" lucrurile " faptele de tot felul 'nt'lnite 'n cursul lecturii. 2asc!lul d!dea ele(ilor s!i" su% form! de o%ser(a#ii ce urm!reau clarificarea te=tului" c'te(a no#iuni de astronomie" de mu&ic! $i" 'n general" despre di(ersele arte li%erale3,. Iat! dar la ce se re&uma 'n(!#!m'ntul $tiin#ific M E=cept'ndu-i pe cei dota#i cu o (oca#ie deose%it!" e=act cu o asemenea preg!tire destul de superficial! se mul#umeau litera#ii imperiului. 2o(ad! c.iar Augustin< el a putut s!-$i termine studiile" s! 'nceap! s! lucre&e ca profesor f!r! s! fi studiat (reodat! 'n c.ip sistematic cele $apte arte li%erale" c!ci a%ia la dou!&eci de ani" $i atunci K #in s! su%linie& K din im%oldul (oca#iei filo&ofice incipiente" 'l (edem citind $i str!duindu-se s! asimile&e cu propriile-i mi1loace un anumit num!r de tratate consacrate diferitelor $tiin#e 38. Iar ca&ul s!u este cel normal< s! ne g'ndim la t!cerea literaturii romane. 6ititorul cunoa$te %ogatul $ir de manuale de gramatic! $i de retoric! pe care ni le-a transmis epoca imperial! 3H< mul#imea lor atest! fa(oarea de care se %ucurau aceste discipline. E=ist! cum(a ce(a analog pentru celelalte artesl 2ac! l!s!m deoparte astronomia" care a %eneficiat de o aten#ie deose%it! gra#ie leg!turilor ei cu astrologia 35" lista e infim!< la o%'r$ie37" st! >arro" ale c!rui
33

Ar tre%ui considerat aici separat ca&ul dialecticii. Interes'nd 'n mod mai direct practica cotidian! Cte.nic! a argument!rii" a respingeriiD" ea a fost poate mai mult sau mai pu#in ane=at! de retor 'n(!#!m'ntului s!u. 6eea ce ar e=plica faptul c! Augustin define$te uneori cultura prin aceste trei discipline< gramatic!" retoric!" dialectic!" $i nu doar prin primele dou! Cde pild!" 'n &etatea lui *umnezeu 44" 8" <.$.# (oi. G-I" c. 588" 1osD. Nu poate fi 'ns! (or%a dec't de o concep#ie degradat! despre dialectic!" redus! e=clusi( la precepte pri(itoare la arta discu#iei Cfilo&ofii latini 'i dau un sens mai 'nalt< cf. partea a doua" p. )*8D< *e dialectica atri%uit! Sf'ntului Augustin ar repre&enta un e$antion al unui astfel de 'n(!#!m'nt Ccf. Apendice" pp. ,H+,H4D. 3, 2e -a%riolle" $itterature# pp. 7-*. 38 &on"esiuni ," )H C3+D" p. 75 -a%.< CSf'ntul Augustin spusese pu#in mai 'nainte c! a citit &ategoriile lui Aristotel annos natus "erme %iginti 'n 1urul ('rstei de dou!&eci de ani < ," )H X47P" p. 7HD ...et quid mihiproderat quod omnes li+ros artium# quas li+erales %ocant# tune nequissimus malarum cupiditatum ser%us per me ipsum legi et intelle@i# quoscumque legerepotui $i la ce-mi folosea mie" atunci netre%nic scla( al unor patimi nefaste" faptul c! citisem $i singur 'n#elesesem toate c!r#ile K at'tea c'te am putut citi K referitoare la ceea ce se c.eam! arte li%erale D. 0ri(itor la cronologia (oca#iei filo&ofice a lui Augustin" cf. partea a doua" pp. ),l-l,5.

3H 35

Supra# pp. 88-8H" 7H-75. ;raduceri din Aratus C6icero" ?ermanicus" A(ienusD" stronomica lui Manilius" >athesis a lui 9irmicus Maternus etc. ... Cpri(itor la raporturile dintre astronomie $i astrologie" cf. in"ra# partea a doua" p. )5+D. 37 M! plase& pe po&i#ia litera#ilor imperiului" pentru care >arro este cel mai (ec.i autor pe care l-au citit. >arro a(usese predecesori" 'ncep'nd cu 6ato 6en&orul Ccf. Ta.n" /+er romische .nc7clopdien). )+, >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S ERU2I]IA< ORI?INI-E EI )+8

*isciplinar:n li+ri 'V e=puneau cele $apte arte $i pe deasupra medicina $i ar.itectura3*. -a 'nceputul secolului al >-lea" c'nd mai tr!ia Augustin,+" (a e=ista culegerea lui Martianus 6apella" care pre&int! su% o form! romanesc! $i destul de %i&ar! con#inutul tratatelor consacrate" fiecare" c'te uneia din cele $apte arte. 'ntre acestea dou!" ce ar fi de citatL Un nume" unul singur< Apuleius. El n-a redactat" la drept (or%ind" (reo culegere sistematic! precum cele ale lui >arro $i Martianus ,)" dar" printre numeroasele lucr!ri pe care i le-a inspirat (asta sa curio&itate ,4" unele erau consacrate gramaticii" 'n#eleas! 'n sens larg ,3" dialecticii,, $i anumitor ramuri ale matematicii,8. Asta-i tot. Atunci c'nd" a1uns filo&of" Sf'ntul Augustin (a (oi s! umple lacunele din cultura sa" (a tre%ui s! recurg! la %!tr'nul >arro ,H" $i o (a face ca $i cum ar fi 'ntreprins o ac#iune eroic!,5M O 2ac! a$a st!teau lucrurile cu artele li%erale pe care teoria 'ndeo%$te acceptat! le a$e&a" 'n puerilis institutio $coala elementar! " la %a&a 'ntregii culturi li%erale" e lesne s! ne 'nc.ipuim cum ar!tau disciplinele superioare ce constituiau 'nalta cultur! (isat! de 6icero $i Yuintilian< istoria" 1urispruden#a" filo&ofiaM 2intre aceste trei $tiin#e" dou! formau totu$i" su% imperiu" o%iectul unui 'n(!#!m'nt regulat. E=istau $coli de drept,7" catedre de filo&ofie,*. 2ar cui 'i erau de folosL
3* ,+

-ucrarea s-a pierdut/ pri(itor la planul ei" (e&i in"ra# p. )*3" n. HH. *e nuptiis <hilologiae et >ercurii a fost scris!" pare-se" 'ntre ,)+ $i ,3*< Sc.an&" ," 4" p. )H*. ,) 6f. Sc.an&" 3" p. ))3 contra Ta.n (/+er romische .nc7clopdien# pp. 473-475D. ,4 >e&i Sc.an&" 3" pp. )+3-l)3 C[ 8H4-85+D" sau >allette" 'ntroducere la edi#ia scoas! de el din pologia $i Florida Ccol. Bude D" pp. GI>-G>III. ,3 )istoria# *e pro%er+iis# 4uaestiones con%i%iales. ,, nepi epuri(eia#< este un manual de logic!" dar aceasta era plasat! 'n!untrul dialecticii Ccf. partea a doua" p. )H*D. ,8 rithmetica# *e musica# stronomica. 6u e=cep#ia lucr!rii IlEpi Epun(eia#" toate aceste scrieri s'nt pierdute. E pu#in pro%a%il ca Sf'ntul Augustin s! le fi cunoscut. ,H Aceasta e 'n orice ca& ipote&a asupra c!reia" pare-se" tre%uie s! c!dem de acord< cf. de asemenea partea a doua" p. 44*" n. )8*. ,5 6f. termenii din epistola lui -icentius Cap. Augustin Scrisoarea 4H" 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. )+," (. ) $i urm.< rcanum -arronis iter scrutando pro"undilmens he+et cercet'nd tainicele c!r!ri ale eruditului >arro" mintea se toce$te etc. ... ,7 9riedl!nder" Sittengeschichte# ))+" p. )75. 'n ce pri(e$te epoca imperial! t'r&ie" au fost studiate 'ndeose%i $colile de drept care 'nfloreau 'n Orient< Beirut" 6onstantinopol" Ale=andria< -a%orde" .coles de droit, 6ollinet" )istoire de l'ecole de Be7routh, de aici" nu tre%uie 'ns! s! tragem conclu&ia c! nu e=istau astfel de $coli 'n Occident Ccum gre$it face 2eclareuil 'n 3ome et l'organisation du droit# pp. 45-47D. Roma r!m'nea un centru de studii 1uridice foarte frec(entat" nu numai de c!tre tineri (eni#i din toate p!r#ile Occidentului" ci c.iar $i de c!tre orientali< Haar.off" Schools o"2aul# pp. 73-*,/ Miiller" Studentenle+en# pp. 4*5-3+*. 6f. pri(itor la Fragmenta -aticana# compilate 'ntre 354 $i ,47 $i folosite 'n 'n(!#!m'nt" Sc.an&" ," )" [ 7,3. )istoire de l'education# pp. 37H-37*. ,* 6el pu#in 'n Orient" pentru c! la Roma nu a e=istat 'n(!#!m'nt filo&ofic dec't 'n mod intermitent $i" pare-se" 'ntotdeauna cu caracter pri(at Ccf. totu$i S:mmac.us" Scrisori )" 57< dar acest 0riscian" profesor numit de Senat" poate c! nu e dec't un gramatician sau

'n ce pri(e$te dreptul" lucrurile s'nt clare< imperiul rupsese leg!tura pe care (ia#a politic! a Repu%licii o sta%ilise 'ntre practica 1uridic! $i cultura clasei conduc!toare 8+/ dreptul 'ncetase pu#in c'te pu#in s! mai fie studiat de intelectualul mediu" a$a cum o atest! 'n particular sla%a cultur! 1uridic! a Sf'ntului Augustin8). 2e(enise o specialitate aidoma medicinei 84" o form! de cultur! re&er(at! unei minorit!#i< nu-i mai interesa dec't pe cei ce se consacrau carierei de a(ocat sau celei din administra#ia imperial!. A fost %un!oar! ca&ul lui Al:pius" prietenul lui Augustin" care a p!r!sit 6artagina spre a (eni s! studie&e dreptul la Roma83 $i pe care Augustin 'l (a reg!si la Mediolanum" unde de(enise asesor la tri%unal8,. 9ilo&ofia se retr!sese $i ea deoparte $i organi&ase 'n 1urul ei un tip de cultur! autonom!" distinct! de cultura oratoric! $i opus! 'n %un! m!sur! acesteia< mai 'ncolo" (oi re(eni pe 'ndelete asupra acestei situa#ii" pentru c! Sf'ntul Augustin 'mi (a da prile1ul s-o fac 88. Aici" s! spunem doar c! ruptura nu era la fel de complet! ca 'n ca&ul dreptului< grammaticus se sim#ea dator s! fac! unele incursiuni pe t!r'mul filo&ofiei. 6oment'ndu-i pe clasici" i se 'nt'mpla
un retorD. -a Ale=andria $i Atena" e=istau catedre pentru fiecare din marile secte. @coala din Ale=andria era municipal!" cea din Atena Cdup!

epoca lui Marc Aureliu< cf. 6assius 2io 5)" 3)D era 'ntre#inut! de stat. @i la 6onstantinopol se g!se$te o catedr! de filo&ofie la Uni(ersitatea organi&at! de cele%ra 6onstitu#ie din ,48 (&odul teodosian )," *" 3" )D< Muller" Studentenle+en# p. 4*5/ Sc.emmel" )ochschule %on then# 8onstantinopel# le@andria. 8+ 9!r! 'ndoial! c! 'nc! pe timpul Repu%licii dreptul era o specialitate Ccf. de e=emplu 6icero" Brutus )+4" )8)D" dar nici un om cult nu putea s! nu se ini#ie&e c't de c't 'n acest domeniu. 8) Ro%erti a 'ncercat s! pun! 'n (aloare cuno$tin#ele 1uridice ale lui Augustin (3elazioni "ra diritto romano e patristica# 'ndeose%i pp. 34834H/ cf. 'naintea sa Mon-ceau=" "rique chretienne# 3" pp. *) -*4D" f!r! mari re&ultate< el recunoa$te c! nu-l poate compara 'n aceast! pri(in#! cu ;ertullian" nici c.iar cu Sf'ntul Am%ro&ie sau cu Sf'ntul Ieronim. 'n fapt" opera Sf'ntului Augustin cuprinde foarte pu#ine alu&ii precise la te.nica 1uridic!< uneori" citea&! 'n treac!t c'te un adagiu 1uridic Ce=." &etatea lui *umnezeu ," 45" <.$.# (oi. G-I" c. NOY,.nn. in <salmum HH_# ))" H" <.$.# (oi. GGG>H" c. )83)/ Scrisoarea ,5" 8" <.$.# (oi. GGGIII" c. )75/ $i in"ra# p. 3H7" n. )8HD" face alu&ie" de altfel

prea pu#in te.nic!" la c'te o lege cele%r! Ccf. Ro%erti" p. 348" n. ,D" dar aceasta nu atest! o cunoa$tere aprofundat! a dreptului. Aceea$i conclu&ie decurge indirect $i din studiile consacrate de Martro:e punctelor de contact dintre S"!ntul ugustin i legisla0ia din (remea sa. A. 0ugliese" S(nt' gostino giudice. &ontri+uto alia storia dell'episcopalis audientia. Studi dedica0i alia memoria di <aolo 1+aldi (<u+l. della 1ni%. catt. del Sacro &uore# ser. >" (oi. )HD" Milano" )*35" pp. 4H3-4H*/ 9. -ardone" 3oman $a:s in the ?or5s o" St. ugustine# ap. 2eorgeto:n $a: Eournal# (oi. 4)" )*33" pp. ,38-,8)/ A. ;ru:ol Serra" Supuestos 7 conceptos "undamentales del pensamiento Luridico de San gustin# ap. -erdad 7 -ida# (oi. 4" )*,," pp. 3+7-33H/ 8)3-83). .l derecho 7 estado en San gustin. .studios monogr("icos de derecho pu+lico# (oi. 3" Madrid" )*,,. 84 6u pri(ire la aceasta" cf. in"ra# pp. )48-l45. 83 &on"esiuni H" 7 C)3D" p. )3+ -a%. KY 'd.# 7" HC)3D" p. )7H -a%. 88 6f. 'ntreaga parte a doua $i 'ndeose%i pp. ),5-l8+.

)+H
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

c'teodat! s! fac! referiri nu doar la artele li%erale" ci $i la celelalte $tiin#e Cgeografia" istoria natural!" cosmologia" fi&icaD/ prin tradi#ie" ele #ineau de filo&ofie" constituind una dintre cele trei principale p!r#i ale acesteia" numit!
O;crD.

6't despre retori" ei erau prea fideli sistemului de 'n(!#!m'nt al lui 6icero ca s! nu proclame" cel pu#in 'n principiu" c! filo&ofia tre%uie s! fie 'ncoronarea oric!rei culturi cu ade(!rat complete< Sf'ntul Augustin i-a au&it pe dasc!lii s!i din 6artagina (or%ind uneori pe un ton plin de 'ng'mfare despre un anume tratat al lui Aristotel pri(itor la &ategoriiKR... 'n practic! 'ns!" filo&ofia predat! de ei se reducea la pu#in< o dat! citite $i sumar comentate *ialogurile lui 6icero85" cel mult dac! mai men#ionau unele nume de $coli $i filo&ofi" c'te(a opinii .si anecdote caracteristice 87. 6a&ul istoriei tre%uie considerat separat. 9!r! 'ndoial! c!" de la ;acit la Ammianus Marcellinus" Roma imperial! n-a dus lips! de istorici" dar era (or%a aici de o (oca#ie $i mai de e=cep#ie dec't aceea a filo&ofului sau a 1uristului. -iteratul nu are o ade(!rat! cultur! istoric! 'n sensul profund pe care 'l d!m noi acestui cu('nt. Semnale& mai 'nt'i c! la Roma" contrar felului cum se petreceau lucrurile 'n #inuturile grece$ti8*" predarea literaturii nu pare s! fi re&er(at 'n lista clasicilor un loc nota%il istoricilor/ unii autori au mers c.iar p'n! la a se 'ntre%a dac! istoricii" e=cept'ndu-l pe Sallustiu" au fost (reodat! studia#i 'n $coliH+. 6uno$tin#ele de istorie ale unui literat Ce=cept'nd" repet" ca&urile de (oca#ie special!" iecturile personale etc.D se m!rgineau de o%icei la dou! categorii de lucruri. 0e de o parte" sistemul de 'n(!#!m'nt al lui 6icero 'i deprinsese pe retori s! recomande" printre podoa%ele stilului frumos H)" folosirea de e@emple
8H

&on"esiuni ," )H C47D" p. 7H -a%.< decern categorias quarum nomine# cum eas rhetor &arthaginiensis# magister meus# +uccis t7"o crepanti+us# commemoraret et alii qui doc0i ha+e+antur# tanquam in nescio quid magnum et di%inum suspensus inhia+am cele &ece categorii" la ale c!ror nume" rostite cu o%ra1ii umfla#i de emfa&! sonor!" at't de retorul din 6artagina" c't $i de al#ii" considera#i sa(an#i" eu r!m'neam 'n e=ta&" a$tept'nd ce(a m!re# $i di(in ... Ace$ti termeni Ccf. $i urmarea paragrafuluiD arat! 'ndea1uns c! aceast! carte constituia pentru ei summumAul $tiin#ei" ceea ce las! o sla%! impresie despre cultura lor filo&ofic!" deoarece &ategoriile nu s'nt dec't o introducere la studiul /rganonAului $i nu constituie prin ele 'nsele un 'ntreg. A$a se e=plic! decep#ia pe care citirea lor i-a prile1uit-o lui Augustin. 85 6f. supra# p. 34" n. 53. 87 6f. Scrisoarea ))7" 3 C4)D" <.$.# (oi. GGGIII" c. ,,4< quos iam certe nostra aetate sic o+mutuisse conspicimus# ut %i@ iam in scholis rhetorum commemoretur tantum quae "uerint illorum sententiae pe care a%ia acum" ce-i drept" 'n (remea noastr! ne d!m
seama c! 'ntr-at't le-au trecut su% t!cere" 'nc't de a%ia 'n $colile de retoric! s'nt men#ionate numai p!rerile lor ... 8* Boulanger" elius ristide# p. 3*. H+ Este opinia lui ?N:nn" 3oman .ducation# p. )+4. >e&i $i Haar.off" Schools o"2aul# pp. 4+*-4)+ Cmai pu#in afirmati(D $i autorii la care el trimite. -a Yuintilian" ca $i la 6icero" istoria face parte din cultura superioar!" nu din programa $colar!< cf. supra# p. )+H) E (or%a" 'ntr-ade(!r" 'n primul r'nd de un ornament" dar 'n acest u& este pre&ent! $i ideea de precedent C'n sens 1urispruden#ialD.

ERU2I]IA< ORI?INI-E EI

)+5

luate din istorie" mai ales din cea roman!" dar $i din istoria unor popoare str!ine. 9iecare era preocupat

s! re#in! 'n memorie un %aga1 de asemenea e=emple pentru a putea" la timpul potri(it" s!-$i presare cu ele compunerea. Era foarte gustat! mai ales su%linierea oric!rui loc comun de moral!" a oric!rei e(oc!ri a unei (irtu#i" a unui (iciu" a unei tr!s!turi de caracter" prin c'te o anecdot!" prin c'te o (or%! (estit! ce aducea 'n scen! (reun persona1 istoric %ine cunoscut H4. Mai cu seam! 'n (ederea colec#ion!rii de astfel de fapte m!runte continuau s! mai fie citi#i istoricii. Anumi#i retori ingenio$i sau preocupat" de altfel" s!-$i cru#e pu%licul de aceast! osteneal!" 'ntocmind pentru el culegeri de Fapte i %or+e memora+ile clasificate dup! anumite sisteme. 6ea mai (estit! e cea a lui >alerius Ma=imus H3" dar ea nu e nicidecum singular!H,. 0e de alt! parte" c'nd 'i comenta pe clasici" profesorul de gramatic! tre%uia" o dat! cu e=plicarea faptelor din perimetrul di(erselor $tiin#e" s! dea $i toate informa#iile istorice necesare 'n#elegerii te=tului. 'ntr-o astfel de concep#ie despre historia# 'n#eleas! ca un aspect al 'ndeletnicirii gramaticale" mitologia se al!tur! istoriei 'n sens modern $i ocup! cur'nd un loc de onoareH8. E de-a1uns s! o%ser(!m ce e=emple 'i (in 'n minte Sf'ntului Augustin< (r'nd s! dea o idee despre pro%lemele ce #in de historia# el (a cita ispra(a lui 2edal" numele mamei lui Eurial HH. ;ermenii 'n care el pre&int! cititorului historia ne fac c.iar s! ne g'ndim c! ideea ce $i-o face despre ea e $i mai general!" $i mai 'ndep!rtat! de conceptul nostru modern< historia pare s! 'm%r!#i$e&e toate aspectele care" 'n studiul $colar al clasicilor" #in de ceea ce am numit comentariu al con#inutului H5 K- toate aceste o%ser(a#ii" aceste fapte 'mprumutate nu numai din istorie $i mitologie" ci $i din geografie $i di(ersele ramuri din Cpucrucri" $i 'n sf'r$it din artele li%eraleH7.
H4 H3

6f. -ic.tfield" National "#em!lu -irtutis in 3oman $iterature. E cunoscut planul operei sale< o serie de e@empla grupate C'ndeo%$te 'n dou! K e=emple romane $i e=emple str!ineD pe ru%rici< se 'ncepe cu e=emple de sentimente religioase C)" )" l-l8D" apoi de dispre#uire areligiei C)" )" )HD etc. ... spre a termina C*" )8D cu o list! de impostori cele%ri. Se e=pun 'ndeose%i tr!s!turile de caracter C3" l-5" 3D. In prefa#a la cartea I" >alerius Ma=imus e=plic! limpede scopul culegerii sale< de a-l scuti pe orator de osteneala c!ut!rii de e=emple pentru o tem! dat!. H, 6f. de pild! Solinus CSc.an&" 3" [ H3HD $i Iulius O%seRuens (id.# ," )" [ 7+,D" pentru culegerea sa *e <rodigiis e=trase din ;itus -i(ius. H8 9. Miiller a studiat temeinic de&(oltarea progresi(! a 'n#elesului termenului historia< *e historiae %oca+ulo atque notione. RR *e ordine 4" )4 C35D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)4. H5 A&i" a$ fi mai categoric/ da" historia# la fel ca grecescul =o io=opiVo(" 'nseamn! tocmai comentariu al con#inutului < cf. )istoire de -education# pp. 434" 35)" 358" 355. H7 'd.# i+id. Sf'ntul Auguslin definise pu#in mai 'nainte gramatica drept $tiin#a lim%a1ului/ el adaug! la domeniul ei quidquid dignum memoria litteris mandaretur !o! ceea ce este considerat ca merit'nd s! fie consemnat 'n scris " a$adar 'ntreaga literatur!. A"oi #on!in$%& itaque unum quidem nomen# sed res in"inita# curarum plenior quam iucundatis aut %eritatis# huic disciplinae accessit historia# non tam ipsis historicis# quam grammaticis la+oriosa a$adar" o unic! denumire" dar cu un con#inut nelimitat" produc'nd mai mult neca&uri dec't pl!cere sau certitudine" acestei discipline i s-a ata$at istoria" ela%orat! nu at't de istorici" c't de gramaticieni .

)+7
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

I>
ERU2I]IA< ORI?INI-E EI

)+* 2up! cum (edem" totul 'n sistemul de 'n(!#!m'nt a1unsese p'n! la urm! s! se su%ordone&e disciplinelor literare. R!ul" tre%uie s-o spunem" (enea de departe< 'nc! de la o%'r$ii" un curent ire&isti%il a antrenat cultura roman! pe acest drum pe care am (!&ut-o n!ruindu-se. 'nc! 6icero" de-a lungul 'ntregii sale (ie#i" a c!utat s! i se 'mpotri(easc!. 6u e=cep#ia lui *e in%entione# 'ntregul s!u sistem de 'n(!#!m'nt (!de$te str!dania de a-i feri pe contemporanii s!i de atrac#ia retoricii %iruitoare" de a conferi acesteia un rol mai modest" de a face s! triumfe o concep#ie mai larg! despre idealul cultural. Str!danie ce pare s! con#in! de1a o do&! de disperare. 6icero insist! prea mult asupra caracterului ideal aleatorului s!u/ &!%o(e$te c't se poate de firesc asupra dificult!#ii" asupra imensei trude pe care i-o pretinde" 'nc't cititorul trage p'n! la urm! conclu&ia c! un asemenea ideal este practic inaccesi%il $i c! nu (a fi nicic'nd reali&atH*. Ne sim#im" pe de alt! parte" sting.eri#i s!-l (edem %!t'nd 'n retragere< (oind s!-l fac! mai u$or reali&a%il" el 'ncepe s! mic$ore&e e=igen#a sfaturilor sale. 9ilo&ofia se cu(ine s-o studie&i" de %un! seam!" dar n-are rost s-o ad'nce$ti prea mult/ tre%uie(s! te mul#ume$ti cu strictul necesar 5+< ista discuntur "acile# si et tantum sumas quantum opus sit6 lucrurile acestea se 'n(a#! u$or" dac! te limite&i la c't este 'ntr-ade(!r necesarM 5) @i apoi" e at't de u$or ca" la ne(oie" s! fii rapid ini#iat 'ntr-o c.estiune te.nic! de un specialist competent 54/ oratorul se poate pune repede la curent $i e mai 'n m!sur! s! (or%easc! dec't un pur te.nician53. Astfel" de1a la 6icero sim#im cum se degradea&! frumosul ideal al culturii superioare< iat-o pe cale s! se reduc! la un repertoriu de informa#ii sumare" care nu repre&int! mare lucru. ;o#i teoreticienii latini $i-au f!cut o idee pro&aic!" utilitar! despre cultura general!. 2intre cele dou! aspecte ale culturii preg!titoare " ei au re#inut mai cu seam! aspectul perfecti( " 'n detrimentul celui acti( 5,. 0entru ei"

cultura general! este mai pu#in o formare a spiritului ca func#ie" $i mai mult o simpl! acumulare de cuno$tin#e" de materiale utili&a%ile de c!tre (iitorul orator. 2e aici" preocuparea constant! de a da studiilor un caracter utilitar" de a le 1ustifica 'n func#ie de foloasele lor. Nimic mai peni%il dec't s! consta#i concep#ia 'ngust! a unui Yuintilian despre artele li%erale $i st'ng!cia cu care le ap!r!. 0entru o clip!" el 'ntre(ede ceea ce 'n concep#ia noastr! ar fi arguH* 5+

6f. 'ndeose%i *e oratore )" 4+-4)/ )" 58-7)/ )" 4), $i urm./ 3" 5,-58. B." 3" 7H-7*/ cf. 3"8H-87. 5) ld.# 3" 75. 54 'd.# )" H8-H5 Ccf. H4D/ )" H*/ 4" 35-37. 53 ld.# )",7-85. 5, 9ilo&ofii" dup! cum (om a(ea prile1ul s! constat!m" se opun 'n aceast! pri(in#! oratorilor $i au despre cultur! o idee mai 'nalt! $i mai s!n!toas! Ccf. partea a doua" p. 484D.

mentul esen#ial< geometria slu1e$te la formarea 1udec!#ii ra#ionale 58/ dar nu st!ruie asupra acestui punct" ci caut! s! sta%ileasc! 'n ce fel i-ar putea ser(i practic oratorului cuno$tin#ele de matematic!. Re&ultatele la care a1unge s'nt ridicole< aritmetica i-ar permite oratorului s! nu se 'ncurce c'nd citea&! cifre 5H/ geometria" c'nd pledea&! 'ntrun litigiu de cadastru55/ astronomia i-a ser(it cut!rui orator din trecut s! pre&ic! o eclips! 57M 6icero" din nefericire" luneca de1a pe aceea$i pant!< el n-a scos 'n e(iden#! rolul ce putea s! re(in! matematicilor5* $i recomanda studiul cut!rei sau cut!rei discipline din considerente de utilitate. Istoria" dup! cum am (!&ut" 'nseamn! pentru el 'n mult mai mic! m!sur! asimilarea unei concep#ii despre e(olu#ia omenirii" c't o serie de e@empla# de precedente ce pot fi cu folos citate7+. -a fel $i filo&ofia/ nu tre%uie &!%o(it nici asupra teoriei cunoa$terii" nici asupra sistemului lumii/ important! e pentru orator psi.ologia7)" ;ineri etica C$i" 'n general" ceea ce #ine de sufletul omenescD. 2e ce L 'ntruc't furni&ea&! un material %ogat pentru e=puneri general (ala%ile despre religie" moarte" pietate" dragoste de patrie" despre %ine $i r!u" (irtu#i $i (icii" 'ndatoriri" durere" pl!cere $i c'te alteleM 74 2e1a 6icero su%ordonea&! prea mult cultura general! foloaselor ce le poate scoate din ea oratorul. Mai pu#in interesea&! s! ai teste %ien faicte j dec't s! ai la 'ndem'n! o %ogat! pro(i&ie de detalii de-a gata< e %ine ca oratorul s! $tie multe lucruri" ca s!-i fie u$or s! cite&e la ne(oieM 3erum enim copia# %er+orum copiam gignit c!ci %el$ugul de fapte atrage dup! sine %el$ug de cu(inte 73< aceast! formul! cele%r! care-i re&um! doctrina cuprinde 'n germene 'ntregul utilitarism al decaden#ei. 2ecaden#! " dup! cum (edem" nu-i o (or%! f!r! acoperire< triumful retoricii nimicise practic frumosul ideal de doc!us orator. 'nt'lnim aici unul din acele ca&uri curioase c'nd decaden#a nu e doar u&ur!" ci implic! o transformare calitati(!" apari#ia unui nou centru de interes. Am (!&ut studiile $tiin#ifice deterior'ndu-se pu#in c'te pu#in" degrad'ndu-se p'n! la statutul de simplu element al te.nicii gramaticale. 0rintr-o ciudat! dialectic! 'ns!" pe
58 5H

'nstitu0iei oratoria )" )+" 3H-35. ld.# )")+"38. `H ld., 1,1',3(.

57
5*

ld.# )" )+",5-,7.

6icero nu (or%e$te niciodat! e=plicit despre matematic!" pe care o 'nglo%ea&! no#iunii comune de arte li%erale Ccf. te=tele citate supra# p. )++D. 7+ 6f. $i aici preocuparea de a reduce la minimum timpul re&er(at acestui studiu< 6icero recomand! manualul lui Atticus datorit! scurtimii acestuia< 5++ de ani de istorie cuprin$i 'ntr-o singur! carte (/rator )4+DM Ne afl!m la 'nceputul lungului $ir de com-pendii istorice care (or fi 'ntocmite 'n tot cursul epocii imperiale. 7) *e oratore )"H7-H*. 74 /rator ))7/ *e oratore )" 8H. j O minte %ine alc!tuit! C'n l%. france&! (ec.e K n. t.). 73 *e oratore 3" )48. ))+ >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

m!sur! ce li se diminua (aloarea intrinsec!" interesul ce li se ar!ta a de(enit din ce 'n ce mai mare. @tiin#a se redusese de acum" pu#in c'te pu#in" la cunoa$terea unei mase nestructurate de fapte de tot felul" spicuite din comentariile la clasici. Se acord! 'ns! treptat o importan#! tot mai mare 'nsu$irii unor astfel de cuno$tin#e" se depune un efort tot mai con$tient 'n (ederea sporirii acestora" iar afi$area lor se face cu o satisfac#ie m!rturisit!... Erudi#ia" 'n loc s! fie un simplu mi1loc 'n slu1%a 'ndeletnicirii de profesor de gramatic!" de(ine un scop 'n sine" un o%iecti( principal pe care $i-l propune oricine aspir! la ade(!rata cultur!< ea este" al!turi $i 'n pre&en#a talentului literar al eloc(en#ei (eloquentia)# centrul de interes esen#ial al (ie#ii litera#ilor. S! 'ncerc!m s! ne imagin!m cum ar!ta acti(itatea lor intelectual!< cu ce se ocup!" despre ce discut! 'ntre eiL 2iscut! nu numai despre ultimul orator aplaudat" despre clasicii lor fa(ori#i/ nu numai despre gramatic! C'n sens strictD" despre retoric!/ ci $i despre toate acele lucruri m!runte" culese de ici $i de colo" care le alc!tuiesc $tiin#a . 9oarte semnificati(e s'nt 'n aceast! pri(in#! pentru epoca lui Augustin Saturnalia lui Macro%iu< 'n cercul de litera#i imaginat de acesta" cei de fa#! nu con(ersea&! doar

despre >ergiliu $i despre studiul literar al operei sale/ aceasta e comentat! nu numai su% aspectul formei" ci" 'n mod foarte sa(ant" $i su% acela al con#inutului 7,. Se (or%e$te apoi mai ales despre c.estiuni f!r! leg!tur! cu el sau cu (reun alt te=t literar< erudi#ia" deta$at! de comentariu" este culti(at! pentru ea 'ns!$i. ;o#i ace$ti litera#i '$i 'mp!rt!$esc roadele lecturilor lor78" acumulea&! amintiri" citate" istorioare pri(itoare la o sumedenie de mici pro%leme cu a c!ror re&ol(are se desfat! 'n treac!t< referitoare la calendar 7H" la institu#iile romane75" la gastronomie77/ 'n con(or%irea lor se perind! toate domeniile men#ionate mai sus ale $tiin#ei antice< mitologia 7*" istoria C'n#eleas! ca o colec#ie de anecdoteD*+" fi&ica*)" fi&iologia*4. ?enul acesta de con(ersa#ie erudit!" de o erudi#ie foarte scolastic! $i nu lipsit! de pedanterie" este atestat 'n mediile de litera#i cu mult 'nainte de Sf'ntul Augustin $i de Macro%iu/ m!rturiile oferite 'n acest sens de Aulus ?ellius" 'n secolul al II-lea" ne re#in aten#ia< s! ne amintim de interesantul pasa1 'n care po(este$te cum" na(ig'nd de la Egina la 0ireu 'ntr-o frumoas! noapte de (ar!" 'ntr-o companie de oameni 'n(!#a#i" contempl'nd
7, 78

Macro%iu" Saturnalia )" 4, $i 'ntreaga carte 3 Cerudi#ia religioas! la >ergiliuD. ld.# )"8")). 7H ld.# )"3/ )")4-lH. 75 ld.# )"H< numele lui 0raete=tatus ofer! prile1ul de a (or%i despre originile togii prete=te< )" 5-l+ (Saturnalia etc. ...D. 77 B." 4" 7 $i urm./ 5" ,. 7* B." )")5-43/ 8"44. *+ ld.# F# 4-5 Cglume $i (or%e ale oamenilor cele%riD. *) 'd.# H# ), Crefrac#ia" mecanismul (ederiiD. GF 'd.# 5" H/ 5" )+. ERU2I]IA< ORI?INI-E EI )))

6arul-Mare" discut! cu prietenii despre etimologia 'n greac! $i 'n latin! a numelui acestei constela#ii *3. Mai mult" g!sim de1a la el tema din Saturnalia9 o 'ntrunire de litera#i ser%'nd c.iar Saturnaliile la Atena $i preocupa#i cu acela$i 1oc erudit ca persona1ele lui Macro%iu. 6omesenilor ce particip! la osp!# li se pun o serie de 'ntre%!ri" fiecare urm'nd s! r!spund! la c'te una. @i ce 'ntre%!riM Se cere s! se e=plice o form! (er%al! dificil!" un cu('nt rar sau am%iguu" o su%tilitate sofistic!" o opinie o%scur! scoas! dintr-un poet de demult sau dintr-un filo&of" un fapt pu#in cunoscut din istoria (ec.e *,. Se poate constata c! a(em aici de-a face cu ce(a mai mult dec't cu un efect al decaden#ei. -itera#ii imperiului au renun#at la reali&area idealului ciceronian. E ade(!rat" dar nu-i de-a1uns s! spunem c! idealul lor e inferior" mai tre%uie recunoscut c! e $i diferit" $i c! 'ntr-un sens e mai %ogat $i mai (ariat. Nu mai e centrat e=clusi( pe talentul oratoric" ci admite un al doilea pol" erudi#ia. 0utem identifica aici" dac! (rem" un nou aspect al caracterului scolastic al culturii< sporindu-$i ne'ncetat %aga1ul de cuno$tin#e" litera#ii no$tri nu fac p'n! la urm! dec't s! continue munca pe care" ca tineri $colari" o f!cuser! 'ndruma#i de grammaticus. @i nu numai at't. Scolastic! prin originea $i structura ei" erudi#ia a cunoscut o asemenea de&(oltare" 'nc't tre%uie s!-i recunoa$tem o (aloare proprie/ nu o mai putem considera o simpl! ane=! a tra(aliului gramatical. Mai mult dec't at't< o dat! diferen#iat!" erudi#ia '$i spore$te 'n a$a m!sur! domeniul" 'nc't a1unge s! in(ade&e 'ntregul t!r'm al culturii. Ea se repercutea&!" de pild!" asupra te.nicilor literare" asupra modului de a 'n#elege studiul gramaticii $i al literaturii. Nefiindu-i de-a1uns c! s-a eli%erat de leg!turile ce o su%ordonau acestora" se re(ars! acum peste ele" le impregnea&! cu spiritul s!u. 'n gramatic!" de pild!" efortul nu mai st! su% controlul scopului urm!rit" acela de st!p'nire a lim%ii clasice. El se dispersea&! acum 'n do%'ndirea unei pu&derii de cuno$tin#e de(enite scop 'n sine< forme ar.aice sau e=cep#ionale" etimologii %i&are" su%tilit!#i de (oca%ular etc. @i mai sensi%il! este influen#a erudi#iei asupra studiului literaturii $i asupra modului de a%ordare a autorilor< pl!cerea literar! se deplasea&! din planul esteticului 'n cel al cunoa$terii. Se na$te o%iceiul de a-i citi pe clasici mai pu#in pentru a le gusta arta" c't pentru a $ti ce spun. S'nt studia#i nu doar pentru (aloarea lor artistic!" ci $i pentru a do%'ndi de la ei secretul lim%ii clasice" (oca%ularul $i stilul poetice/ pentru a cunoa$te legendele" persona1ele eroice sau mitologice" faptele descrise de ei/ pentru 'm%og!#irea
*3 *,

Aulus ?ellius" Nop0i atice 4" 4)/ cf. de1a Boissier" Fin du <aganisme# (oi. I" pp. 4)+-4)). 'd.# )7" 4 Ccf. )7" )3D. 'n mod sigur" de aici a luat Macro%iu ideea ini#ial! pentru Saturnalia# unde folose$te frec(ent Cf!r! a le citaD Nop0ile atice Cde pild!" )"3 d Nop0i atice F# )7/ )"))d4" )7/ 4" 4 X)8-l5P d )*" )) etc. ...D. . ))4 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

propriei memorii cu un repertoriu de istorioare $i de citate pe care cel 'n cau&! s! le ai%! la 'ndem'n! mai t'r&iu" c'nd scrie el 'nsu$i sau poart! o con(ersa#ie *8. -a poe#i" se caut! nu o e=perien#! poetic!" ci lucruri " fapte $i" de asemenea" idei. ;endin#! prime1dioas!" cu ample consecin#e< 'n ca&ul operelor al c!ror con#inut ideologic nu e (i&i%il" cititorulliterat nu se resemnea&! s!-l ignore sau s!-i constate a%sen#a" ci 'l construie$te. 0ercepem aici 'nceputurile gustului pentru e=plicarea alegoric! a te=telor" la care (oi re(eni mai t'r&iu *H spre a-i urm!ri traiectoria e=traordinar! $i prelungirile nea$teptate. Nu pot insista 'ndea1uns asupra importan#ei acestui al doilea aspect" al acestui pol secund al culturii literare a litera#ilor din perioada de amurg a Antic.it!#ii. No#iunea de decaden#! se de&(!luie aici a fi mult mai comple=! dec't p!rea la 'nceput< aceast! de&(oltare a erudi#iei" care a1unge s! transforme considera%il tipul de (ia#! intelectual!" apare legat! de cau&e ad'nci" al c!ror efect ar fi u$or de g!sit 'n alt! parte. Inter(ine aici un fenomen constant" care se reproduce ori de c'te ori o cultur! se de&(olt! omogen de-a lungul prea multor secole" poart! po(ara unei memorii prea %ogate" acumulea&! un te&aur prea mare. E=tremul Orient ne-a furni&at un e=emplu edificator< nu e=ist! cultur! mai (ec.e dec't cultura c.ine&! clasic!" nu e=ist! alta 'n care erudi#ia s! 1oace un rol mai mare. @i" f!r! a ne duce at't de departe" nu se simte oare c! aceea$i e(olu#ie se sc.i#ea&! din nou 'n cultura noastr! occidental!L Oare nu 'ncepem de1a s! protest!m c'teodat! 'mpotri(a locului tot mai mare $i poate e=cesi( pe care-l de#ine 'n ea tendin#a istoric!L Nu are loc oare o anume alunecare a literaturii c!tre istoria literar!" a artei c!tre ar.eologie" d'nd 'n (ileag ac#iunea unui proces analogL
*8

Suetoniu" care culege cu at'ta &el (or%ele istorice ale eroilor s!i" citatele sau alu&iile literare f!cute de ei 'n diferite oca&ii" este 'n pri(in#a asta de dou! ori semnificati( K $i pentru gustul epocii sale" $i pentru cel ce domnea de1a 'n epoca 'mp!ra#ilor. Aceea$i e(olu#ie a a(ut loc 'n #inuturile grece$ti< cf. tratatele lui 0lutar. sau ale Sf'ntului >asile despre $ectura poe0ilor, 0uec." $itterature grecque chretienne# 3" p. 35H Ccf. 4" p. 333D. *H 6f. partea a treia" pp. 3*7-,++. M! mul#umesc deocamdat! cu o trimitere la o carte precum .@positio -irgilianae continentiae a lui 9ulgentius CSc.an&" ," 4" [ )+*HD. 6A0I;O-U- A- >I--EA

Erudi#ia la Sf'ntul Augustin


I. Erudi#ia gramatical! CetimologiiD. K II. .@empla 'mprumutate din mitologie. K III. @i din istorie< caracterul literar al acestei erudi#ii. K I>. 6aracterul analog al geografiei. K >" >I" >II. 6't pri(e$te istoria natural!" medicina" fi&ica" pe l'ng! un num!r de no#iuni generale foarte simple" Sf'ntul Augustin a re#inut mai ales o serie de mira+ilia. K >III. Originea literar! $i li(resc! a acestor cuno$tin#e. K IG. -ocul acestei erudi#ii 'n istoria ideilor.

I 6are era 'ns! con#inutul acestei erudi#iiL S! consult!m opera Sf'ntului Augustin. Ea ne permite" mult mai %ine dec't cea a lui Macro%iu $i dec't cea a oric!ruia dintre contemporanii s!i )" s! ne facem o idee precis! despre ceea ce constituia $tiin#a oamenilor de atunci. >oi 'nf!#i$a un ta%lou sumar al di(erselor cuno$tin#e care la el 'mi par c! #in de aceast! tradi#ie erudit! a c!rei istorie tocmai am sc.i#at-o. >oi lua 'n considerare" %ine'n#eles" numai acele cuno$tin#e care" 'n opera Sf'ntului Augustin" apar#in epocii sale" nu $i pe cele care-l indi(iduali&ea&!. ;re%uie deci s! m! silesc s! disting" spre a le l!sa aici deoparte" cuno$tin#ele ce-mi par c! #in de dimensiunile originale imprimate de Sf'ntul Augustin culturii sale/ din acest moti(" nu (oi (or%i despre artele li%erale" dialectic! $i matematic! 4" pe care nu le-a studiat dec't su% influen#a (oca#iei sale filo&ofice3" nici despre anumite cercet!ri de ordin istoric" geografic $i filologic care" str!ine de cadrul normal al culturii antice" i s-au impus mai t'r&iu" c'nd" episcop al Hipponei" a tre%uit s! se aplece 'n profun&ime asupra Sfintei Scripturi $i a dogmei cre$tine ,. 0e de alt! parte" tre%uie s! fac a%strac#ie de utili&area original! pe care o d! uneori Sf'ntul Augustin cuno$tin#elor sale.
)

6u e=cep#ia Sf'ntului Ieronim. 0ornind de la el" s-ar putea 'ntocmi un ta%lou foarte e=act al con#inutului erudi#iei antice" dar" dup! c'te mi-am putut da seama Ccitindu-i cu aten#ie coresponden#aD" acest ta%lou nu ar fi su%stan#ial diferit de cel pe care-l (oi a%strage din Sf'ntul Augustin. 4 ?ramatica $i retorica le cunoa$tem de1a. 3 Supra# pp. )+3-l+, $i 'ndeose%i partea a doua" pp. ),4" n. 3 $i 4++-43+. , 'n"ra# partea a treia" pp. 335-3,4. )), >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

El n-a reali&at un repertoriu sistematic" 'n care s! putem g!si adunat la un loc con#inutul $tiin#ei sale 8<

s'ntem deci ne(oi#i s!-i culegem de prin toate lucr!rile cuno$tin#ele particulare pe care s-a 'nt'mplat s! le foloseasc!. Modul cum le utili&ea&! este adesea foarte interesant" Sf'ntul Augustin deose%indu-se 'n pri(in#a asta de simplul erudit/ pentru moment 'ns!" las deoparte acest element" mul#umindu-m! s! in(entarie& materialele pe care erudi#ia le-a adunat 'n %aga1ul culturii sale. -e (om r'ndui 'n diferitele categorii pe care ne-am o%i$nuit s! le deose%im la teoreticienii antici. 0entru 'nceput" tre%uie s! (or%im despre ceea ce s-ar putea numi erudi0ia gramatical# despre cuno$tin#ele referitoare la studiul lim%ii" cuno$tin#e ce repre&int! 'n cultura literatului o de&(oltare a te.nicii gramaticianului. Sf'ntului Augustin 'i place s!-$i etale&e cuno$tin#ele e=plicite de latin!" s! arate c! st!p'ne$te toate su%tilit!#ile lim%ii clasice H" aici fiind (!dit uneori efectul tendin#ei" descris! de noi ce(a mai sus" de a culti(a erudi#ia de dragul ei 'nse$i. 0utem ar!ta acest lucru pe un ca& particular< $tim5 c! Sf'ntul Augustin folose$te mult etimologia, 'n principiu" rostul acesteia este de a ser(i la e=plicarea unui cu('nt" ceea ce 'n fapt se $i 'nt'm-pl! cel mai adesea. Alteori 'ns!" Sf'ntul Augustin d! c'te o etimologie f!r! s! o utili&e&e" o d! de dragul el 'nse$i" cu titlu de curio&itate. Astfel" (or%ind despre Romulus $i lupoaic!" el #ine s! aminteasc!" f!r! un rost anume" etimologia cu('ntului lupanar]. Asemenea note erau foarte apreciate de pu%licul cult. Etimologiile pe care le d! Augustin nu pro(in toate dintr-o surs! didactic!* sau sa(ant!)+/ multe s'nt luate din clasici" din 6icero de pild!))" c!ci se $tie c! gustul pentru aceast! form! de erudi#ie era de mult! (reme r!sp'ndit
8

E=cept'nd artele li%erale (*isciplinarm li+ri)# din care f!cea parte *e musica# dar" cum am spus de1a" re&er(!m acest su%iect pentru partea a doua. H Supra# pp. 4*-3+ Cmorfologie $i metric!D" 35 C(oca%ularD. ' Supra#pp. 35",3" H). 7 &etatea lui *umnezeu )7" 4)" <.$.# (oi. G-I" c. 857. * Multe tre%uie s! fie amintiri din $coal!" ecouri directe ale 'n(!#!m'ntului sau 'mprumuturi din lucr!ri cu caracter pedagogic< comentarii de autori sau dic#ionare precum &ompendiosa doctrina a lui Nonius Marcellus. )+ 6um este ca&ul cu numele acelor di(init!#i romane pe care Sf'ntul Augustin le enumera dup! >arro 'n cartea a I>-a a &et0ii lui *umnezeu9 de e=emplu" ," 7" <.$.# (oi. G-I" c. ))7-l)* C6loacina" >olupea" -u%entina" >aticanus etc. ...D/ ,"))" c. 4+3. 'n capitolul )H al aceleia$i c!r#i Cc. )48D" etimologia lui >urcia prin murcidus tr'nda(" lene$ este atri%uit! unui anume 0omponius" greu de identificat Ccf. nota lui >i(es ad locum)< e posi%il s! fi fost de1a citat de >arro. II Etimologia nequitia r!utate" tic!lo$ie de la ne quidnam nimic Cde e=emplu" *e %era religione F X7P" <.$.# (oi. GGGII" c. 7H,D e posi%il s! (in! de la 6icero" Tusculanae 3" 7 C)7D/ cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. ,3+" n. 3. 2ar poate s! (in! $i de la >arro" *e lingua latina )+" 8 C7)D. Augustin spune pur $i simplu c! (ine de la %eteres cei (ec.i . ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN ))8

$i ancorat 'n tradi#ia antic!)4. Multe de(eniser! %anale/ unora le putem urm!ri traiectoria" circul'nd de la un autor la altul)3. 6'teodat! 'ns!" Sf'ntul Augustin nu preget! s! propun! noi etimologii ),/ legat de aceasta" cred c! se impune 'ns! o remarc!. Apropierile pe care le face ni se par adesea fante&iste" dar s! nu-l 1udec!m pe Augustin K $i nici" 'n general" tradi#ia antic! K pornind de la felul cum 'n#elegem noi ast!&i etimologia< punctul nostru de (edere e strict istoric" noi dorim s! descoperim forma originar! care" la cap!tul unei anumite e(olu#ii fonetice $i semantice" a dat cu('ntul 'n cau&!. Un antic are despre e;ouo( etimon o idee mult mai pu#in precis!< e (or%a mai cu seam! de deslu$irea ade(!ratului sens al unui termen" printr-o apropiere ingenioas!. 9ire$te c! $i anticii (or%esc despre origine" despre gene&!" dar" 'n lipsa unei te.nici precise" analoge celei din fonetica modern!" care permite urm!rirea pas cu pas a e(olu#iei formelor" nu era posi%il s! se studie&e mai riguros aceast! no#iune" neput'ndu-se face mai mult dec't s! se pun! 'n leg!tur! doi termeni 'ntre care e=ista o 'nrudire e=terioar! $i specioas!)8. Nu totdeauna autorii pretind 'n mod serios c! au descoperit ade(!rata origine/ ei nu preget!" c'nd se i(e$te prile1ul" s! propun! c'te o etimologie total fante&ist! $i s-o pre&inte ca atare )H/ era 'n asta un fel de 1oc erudit" la care cititorul lua parte cu pl!cere f!r! s! se lase p!c!lit. II S! e=amin!m istoria $i s! 'ncepem 'n!untrul acesteia cu mitologia" care ocupa" dup! cum am (!&ut" locul de onoare. Aici" erudi#ia Sf'ntului Augustin
)4 )3

El are origini 'ndep!rtate< 'nc! lui 0laton 'i pl!ceau etimologiile C(e&i mai ales &rat7los). Bun!oar!" etimologia care deduce pe ars din Ipeti' (&etatea lui *umnezeu ," 4)" <.$.# (oi. G-I" c. )47D< ea este men#ionat! de1a de 2onatus C'n comentariul s!u la ;eren#iu" despre ndria )" )" (. ,D" Ser(ius ( d E.n. 8" 5+8/ &omentariu la *onatus# ap. Veil" 2rammatici latini ," ,+8D" 2iomedes Cap. Veil" )" ,4)D $i de al#i gramaticieni. Ea (a fi reluat! de 6assiodor ('nstitutiones F# <.$.# (oi. -GG" c. ))8) 6D" Isidor din Se(illa (.timologii )" )"4D. E=plica#ia numelui >ercur# medius currens care alearg! 'n mi1loc (&etatea lui *umnezeu 5" )," <.$.# (oi. G-I" c. 4+8D tre%uie pus! 'n leg!tur! cu un te=t din Arno%ius" d%ersus nationes O# 34 etc. ...

), )8

Este 'n mod sigur ca&ul cu e=emplul anali&at mai 1os" n. )H. 6f. Meillet" ap. O. Bloc." *ictionnaire et7mologique de la langue"rancaise# )" p. >II" $i diserta#iile lui 9r. Mttller $i 0. 2ietric.. )H >e&i de e=emplu *e musica )" )+ C)5D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+*3" etimologia prefi=ului numeric sesquiA. ;oat! lumea cunoa$te etimologia C'nc! acceptat! de moderni< Ernout-Meillet" p. 77)D" prin (unus) semisque unu $i 1um!tate / ceea ce nu-l 'mpiedic! pe Augustin s! propun! alta" destul de fante&ist!" prin se a+sque f!r! el / o%ser(a#i 'ns! 'n ce termeni o propune el interlocutorului (id.# i+id.# c. )+*3 sf'r$itD< et huius origo nominis quam nune e@plicasti non est a+surda# etiamsi "orte non ea sit quam secutus est qui hoc nomen instituit iar originea acestei denumiri" pe care ai e=plicat-o acum" nu e a%surd!" c.iar dac! cel care a creat acest nume nu a pornit de la ea . Etimologiile lui 0laton de&(!luie de1a acest 1oc< spre a nu cita dec't un e=emplu" (e&i <haidros 43) %-c Cetimologia lui 'uEpo# pasiune" dorin#! D $i nota lui Ro%in" p. ,H din edi#ia sa. ))H >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

e deose%it de 'ntins!" ceea ce Co $tie oricineD face din opera sa una dintre sursele principale din care $iau scos modernii cuno$tin#ele despre religia roman! $i despre ideile cu pri(ire la ea aflate 'n circula#ie 'n mediile culte. &etatea lui *umnezeuHH# mai cu seam!" e cea prin care ni s-au transmis planul $i o %un! parte din con#inutul ntichit0ilor lui >arro" care altminteri ne-ar fi r!mas necunoscute )7. Acesta e 'ns! un aspect la care nu e necesar s! m! opresc< pentru Sf'ntul Augustin" care" 'n marea sa lucrare" a(ea de ela%orat un studiu special $i ad'ncit al p!g'nismului roman" e=aminarea minu#ioas! a sa(antului tratat al lui >arro repre&int! unul dintre aspectele preg!titoare cerute de redactarea &et0ii lui *umnezeuHG. 2in modul cum pre&int! pu%licului s!u ntichit0ileFa# ne d!m seama c! 'n (remea lui acestea nu erau prea cunoscute. 'n multe alte locuri" el ne dafe=emple #in'nd de o erudi#ie mitologic! curent!" rod al lecturii $i al coment!rii clasicilor4). E=emplul mitologic se 'nf!#i$ea&! 'n fiece clip! su% pana sa amestecat cu reminiscen#e literare< c'nd (rea s! opun! imaginilor i(ite din percep#ia sensi%il! sim%olurile matematice $i cele i&(or'te din simpla 'nc.ipuire" el d! ca e=emple pentru acestea din urm! pe Enea" pe Medeea tras! de $erpi 'naripa#i" dou! persona1e din comedia lui ;eren#iu" 'n sf'r$it pe 0.legeton $i Infernul. >or%ind despre carnea nestric!toare" el citea&! e=emplul lui A.ile 43/ c'nd (rea s! dea un e=emplu de dou! fiin#e cum nu se poate mai asem!n!toare" 'i men#ionea&! pe cei doi fii gemeni ai lui ?laucos4,. 6.iar $i 'n &etatea lui *umnezeu# folose$te aceast! erudi#ie 'nc! foarte literar!< c'nd (rea s! arate c! omul .ain e singur" citea&! e=emplul lui 6acus" luat din .neida# iar imoralitatea &eilor p!g'ni o atac! recurg'nd la reminiscen#e din 0ersius $i ;eren#iu 48. 0e de alt! parte" (asta erudi#ie pe care a do%'ndit-o de la >arro nu-i ser(e$te doar pentru critica p!g'nismului. O dat! intrat! 'n cultura sa" erudi#ia 1oac! rolul unei cunoa$teri de lu= / ea face parte dintre comorile pe care un literat este fericit s! le posede $i m'ndru s! le foloseasc!. 'l surprindem foarte des supun'ndu-se" poate f!r! s!-$i dea seama" o%i$nuin#elor 'ndr!gite
)5 )7

'ndeose%i" r. ," c. 7 $i urm./ r. H $i 5/ cf. $i r. )7. 0ri(itor la toate lucrurile pe care &etatea lui *umnezeu ni le-a p!strat din >arro" cf. numeroasele lucr!ri enumerate de Sc.an&" ," 4" pp. ,)7-,)*" $i mai ales te&a lui Angus" Source o"the Ten First Boo5s o" ugustin's *e ci%itate *ei. )* Bine'n#eles c! el putea foarte %ine s! fi a(ut c'te(a cuno$tin#e despre opera lui >arro Ccf. *e mori+us... >anichaeorum# 4" 7 X)4 la sf'r$itP" <.$.# (oi. GGGII" c. )38+D. 4+ &etatea lui *umnezeu H" 4-3" <.$.# (oi. G-I" c. )55-l5*. 4) 'n (asta literatur! de manuale $colare produs! de sf'r$itul Antic.it!#ii" g!sim un anumit num!r de compendii de mitologie" 'n care profesori $i studen#i puteau g!si adunate la un loc cuno$tin#ele de care a(eau ne(oie pentru comentariile lor< s!-l cite& aici doar pe 9ulgentius $i pe cei trei >7thographi -aticani Ccf. Sc.an&" ," 4" [ )+*8 $i )))7D. FF Scrisoarea 5" 4 C,D" <.$.# (oi. GGGHI" c. H*. 43 Scrisoarea )HH" 4 C3D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 54). 4, Scrisoarea 14, 4" ibid., c. 5*. 48 &etatea lui *umnezeu )*" )4" 4" <.$.# (oi. G-I" c. H37-H3*/ 4"5" c. 83. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN 117

de intelectualii din (remea sa4H $i intercal'nd 'n discursul s!u c'te o anecdot! sa(ant!" c'te un detaliu de erudi#ie mitologic!. Astfel" c'nd (or%e$te despre mu&ic!" a1unge s! po(esteasc!" dup! >arro" originea celor nou! mu&e< c! nu s'nt fiicele lui Iupiter $i ale Memoriei $i c! la 'nceput au fost trei" dar" cum 'ntr-o %un! &i trei sculptori c.ema#i la concurs au creat 'n nu $tiu care ora$ trei grupuri statuare la fel de remarca%ile" s-a luat .ot!r'rea ca toate s! fie admise 'n templu" $i a$a a ap!rut grupul de nou! etc. 45 9oarte caracteristic! este pentru aceast! tendin#! cartea a )7-a a &et0ii lui *umnezeu< 'n ea" Sf'ntul Augustin 'ntocme$te o cronologie comparat! a cet!#ii p!m'nte$ti $i a cet!#ii lui 2umne&eu" pun'nd 'n

paralel $irul imperiilor cu cel al patriar.ilor $i al profe#ilor/ el inserea&! 'n aceast! e=punere un num!r de alu&ii $i e=plica#ii mitologice f!r! leg!tur! precis! cu argumentarea pe care o de&(olt! 47. E o erudi#ie etalat! de dragul ei 'nse$i. Astfel" 'n leg!tur! cu regii din Sic:on $i Inac.os" al doilea dintre ei< fiica sa Io se spune c! ar fi fost numit! mai apoi Isis $i c! i s-au adus cinstiri 'n Egipt ca unei mari &ei#e/ al#ii" ce-i drept" &ic c!-i o regin! (enit! 'n Egipt din Etiopia 4*. Regele Argosului" Apis" (enit pe mare 'n Egipt" moare aici $i este di(ini&at su% numele de Serapis/ $i" tot conform lui >arro" Augustin d! etimologia numelui Serapis < Sopo# b U mq, moti( care-l determin! s!-l repre&inte" precum pe Isis" ca &eu al ;!cerii" cu degetul pe %u&e etc.3+ 6e(a mai t'r&iu" cit'ndu-l tot pe >arro" po(este$te despre originea numelui Atenei" disputa dintre Miner(a $i Neptun" o%iceiurile atice legate de asta 3). @i a$a mai departe34. III S! trecem la istorie 'n sens strict. Istoria 1oac! un mare rol 'n cultura augustinian!" dar aici e (or%a de unul dintre elementele ei cele mai originale < el a fost condus a%ia destul de t'r&iu de e=igen#ele proprii ale dogmei
4H

2ec't dac!" %ine'n#eles" nu e (or%a cum(a de concesii (oite f!cute gustului epocii" de figuri de stil introduse de Sf'ntul Augustin 'n te=tul s!u pentru a-l 'nfrumuse#a $i a-l face mai agrea%il litera#ilor c!rora li se adresea&!... Aceast! ipote&! mi se pare 'ns! mai pu#in (erosimil!. 45 *e doctrina christiana 4" )5 C45D" <.$.# (oi. GGGI>" c. ,*. 47 S! ne 'n#elegem< Sf'ntul Augustin adopt! punctul de (edere e(.emerist al lui >arro" istoria &eilor Cregi sau eroi di(ini&a#i dup! moarteD a('ndu-$i cu necesitate locul 'n istoria omenirii< totodat!" este 'nc! un mod de a ataca p!g'nismul... 2ar" legat de fiecare" Sf'ntul Augustin e=pune c'te o anecdot! sau o discu#ie" care nu contri%uie cu nimic la demonstra#ie" fiind plasate acolo pentru interesul lor intrinsec. 4* &etatea lui *umnezeu )7" 3" <.$.# (oi. G-I" c. 8H3. 3+ ld.# )7" 8" c. 8H3-8H,. 3) ld.# )7" *" c. 8HH-8H5. 34 6f. $i aici id.# )7" )+" c. H85 CAreopagulD/ )4" c. 85+ CEric.t.onD/ )H" c. 853 Ctemplul lui 2iomede 'n insulele ;remitiD" )5" c. 853-85, C6irce" -:caeusD. ))7 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

cre$tine $i ale apologeticii la o concep#ie profund! $i nou! despre trecutul omenirii $i despre foloasele actuale ale cunoa$terii lui. Nu e" a$adar" 'nc! momentul s! e=amin!m aceast! istorie augustinian! care nu #ine de cultura comun!33. E destul de u$or s! identific!m studiile speciale la care aceste cercet!ri originale l-au condus pe Sf'ntul Augustin3,. Nu toate cuno$tin#ele sale de istorie s'nt rodul acestor studii. 9!c'nd a%strac#ie de ele" ne afl!m 'n pre&en#a unei r!m!$i#e/ e=ist! la el o alt! erudi#ie istoric!" corespun&!toare culturii medii a retorilor din (remea sa. 6e descoperim" a$adarL 0!reri generale foarte simple" destul de s!r!c!cioase" 'mprumutate din (ersiunile r!sp'ndite reali&ate de a%re(iatorii din epoca imperial! precum Iustin 3U/ dar mai cu seam! alegerea de e=emple caracteristice. Acest lucru mai ales 'i interesa" dup! cum $tim" pe litera#i. Augustin folose$te e=emple istorice cel pu#in la fel de mult ca anecdotele mitologice" e(oc'nd scene cele%re sau mari figuri" ata$at! fiecare c'te unei teme morale< de c'te ori nu-l (edem relu'nd e=emplul cu Regulus cel cu suflet mare $i credincios 1ur!m'ntului f!cut 3HM Iar al!turi de Regulus (edem cum se perind! to#i marii %!r%a#i ai istoriei" uneori grupa#i" fiecare cu atitudinea sa caracteristic!" am putea spune cu atri%utul s!u. Se e(oc! simplitatea Romei de odinioar!L Iat! plugul lui 6incinnatus" c!minul lui 9a%ricius" cele &ece li(re de argint!rie ale consulului Rufinus35" Scipio" 'ntors din Africa" prea s!rac pentru a da &estre fiicei sale37. >irtutea p!g'n! 'n ceea ce are ea mai purL Iat!-i pe 6amillus" Scipio" din nou 9a%ricius3*" apoi Romulus" Numa" Brutus,+. E ne(oie de un criminal gra( taratL 6atilina e la 'ndem'n! ,). Nimic uimitor 'n constatarea rolului de prim-plan pe care-l 1oac! la Augustin reminiscen#ele din istoria roman!" dar 'n repertoriul s!u figurea&!" de$i mai estompat!" $i istoria greac!. Bun!oar!" el red! 'ntrun r'nd anecdota cu ;emistocle" care" in(itat s! c'nte la lir!" se recu&!" m!rturise$te c! nu se
33 3,

O studie& infra, partea a treia" pp. 353-355. 0rogramul lor (a fi indicat in"ra# partea a treia" pp. 337-3,+. 38 &etatea lui *umnezeu ," H" <.$.# (oi. G-II" c. ))H< 'mprumut! din prefa#a lui Iustin C)")D o (i&iune de ansam%lu asupra e(olu#iei societ!#ii omene$ti pornind de la regalitatea patriar.al!. 3H &etatea lui *umnezeu )" )8" c. 47-3+/ )" 4," c. 35/ 4" 43")" c. 5+/ 3" )7")" c. **/ 3" 4+" c. )+4/ Scrisoarea )48" 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. ,58 etc. ... 35 Scrisoarea )+," 4 CHD" <.$.# (oi. GGGIII" c. 3*+. Bine'n#eles c! acelea$i e=emple re(in la nesf'r$it< Regulus" 6incinnatus $i 9a%ricius 'n &etatea lui *umnezeu 8" )7" 4" c. )H,/ 9a%ricius" 9a%ius" Scipio $i Regulus 'n &ontra lulianum <elagianum 4, 3

C)5D" $.L., voi. XLI), c. *45. 37 *e opere monachorum 48 C34D" <.$.# (oi. G-" c. 854. 3* &ontra lulianum ," 3 C4HD" <.$.# (oi. G-I>" c. 58). ,+ Scrisoarea )37" 4 C)+D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 84*. ,) Scrisoarea )H5" 4 C5-7D" i+id.# c. 53H.

pricepe" iar" c'nd e 'ntre%at dar la ce te pricepiL " replic! m'ndru< din mic!" s!-mi fac patria mare " rempu+licam e@par%a magnam "acereYF, aminte$te legenda lui Milon din 6rotona" care se antrenea&! s! ridice 'n %ra#e un (i#el,3/ pe cea a sinuciderii lui Vleom%rotos din Am%racia ,,. Anecdota caracteristic! este c'teodat! anonim!" precum aceea a ateniencei care" pentru c! se antrenase s! %ea cucut!" scap! de moartea ritual!,8. ;oate acestea ne dau o idee destul de limpede despre natura culturii istorice a unui literat al decaden#ei" cultur! de ordin inferior $i care st! su% 'nr'urirea tiranic! a educa#iei literare. Ne putem repre&enta cu destul! e=actitate 'n ce fel se do%'ndea aceast! erudi#ie istoric!. 6onstat!m mai 'nt'i c! multe din anecdotele care se 'ntIlnesc la Augustin au fost folosite cu mult 'naintea lui de al#i oratori" preocupa#i s!-$i 'nfrumuse#e&e discursurile cu e@empla istorice. E 'ndrept!#it sa credem" c'nd de pild! 'nt'lnim una dintre ele la un autor clasic precum 6icero ,H" c! memoria lui Augustin o (a fi preluat de aici" $i nu din (reo surs! propriu-&is istoric!. Alte anecdote se g!seau reunite 'n culegeri 'ntocmite pentru u&ul retorilor" precum aceea a lui >alerius Ma=imus/ dac! un e=emplu dat de Augustin nu e luat din (reun autor care l-a folosit 'naintea sa" atunci e pro%a%il c! pro(ine din aceste manuale,5. Alteori" face istorie nu ca retor" ci ca gramatician< po(estind legenda regelui 6odrus" 'nc.eie spun'nd< de aici e=presia lui >ergiliu< et iurgia &odri in(ecti(ele lui 6odrus (Bucolicele 8" IID,7. Anecdota istoric! st! aici 'n leg!tur! cu comentariul poetului clasic. 2ac! #inem cont de rolul important al acestor trei categorii de surse" r!m'ne destul de pu#in de pus pe seama lecturii directe a ade(!ra#ilor istorici. S! ad!ug!m istoriei propriu-&ise istoria filo&ofiei" care ni se 'nf!#i$ea&! 'ntr-o lumin! similar!< e destul de u$or de determinat rolul ce re(ine studiilor speciale ale Sf'ntului Augustin. 6'nd" %un!oar!" 'n cartea a GIG-a a &et0ii lui *umnezeu se apuc! s! 'ntocmeasc! un catalog al tuturor $colilor
,4 ,3

Scrisoarea ))7" 3 C)3D" ibid., c. ,37/ 43)" 3" c. )+43. *e quantitate animae 4) C3HD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+8H. ,, &etatea lui *umnezeu )" 44" )" <.$.# (oi. G-I" c. 3H. ,8 *e mori+us ecclesiae catholicae 4" 7 C)4D" i+id.# c. )38+. 2e1a 'n e=emplul precedent numele lui Milon nu e pronun#at. ,H Nu pot sta s! studie& toate e@empla citate mai sus. Iat!" de pild!< anecdota lui Vleom%rotos din Am%racia (supra# n. ,,D se afl! de1a la 6icero" Tusculanae )" 3, C7,D/ pentru o parte a celei cu ;emistocle Cn. ,4D cf. <ro rchia * C4+D $i Tusculanae )" 4 C,D. ,5 2e pild!" po(estea lui 6ornelius Rufinus Cconsul 'n 4*+ $i 455 '.6r.D e=clus din Senat de cen&orul 9a%ricius pentru c! poseda K lu= e=cesi( K &ece li(re de argint (supra# p. ))7D se 'nt'lne$te deopotri(! la Aulus ?ellius C," 7D $i la >alerius Ma=imus C4"*",D/ cf. $i 9lorus C)")7" 44D. 0entru &estrea fiicei lui Scipio" cf. >alerius Ma=imus" ,"," )+. Anecdota cu Regulus" a$a cum o relatea&! Augustin" se reg!se$te nu numai la ;itus -i(ius" 9lorus" Eutropius" ci $i la 6icero $i >alerius Ma=imus< cf. Angus" Sources# p. 5H. ,7 &etatea lui *umnezeu )7" )*" <.$.# (oi. G-I" c. 85H. )4+ >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

de filo&ofie clasice 'n func#ie de atitudinea lor fa#! de pro%lema central! a fericirii" el are gri1! s! ne pre(in! din capul locului c! se ia dup! <hilosophia lui >arro,*" $i c.iar $i 'n acest ca& gri1a cu care pre&int! cartea" e=pune planul ei" 'i anali&ea&! con#inutul 8+ arat! c! este (or%a de cuno$tin#e ce dep!$esc cadrul normal al culturii contemporane. E=cept'nd toate acestea" ce mai r!m'neL 6a $i 'n ca&ul istoriei generale" c'te(a no#iuni foarte simple despre ar%orele italic $i despre cel ionian" despre primii filo&ofi" despre caracterul moral al 'n(!#!turii lui Socrate etc.8)" no#iuni %anale" 'mprumutate de altfel din operele clasice" pe care to#i litera#ii le studiaser! la retor" *ialogurile lui 6icero84. Mai ales 'ns!" anecdote caracteristice< Socrate 1ur'nd pe c'ine $i pe piatr!83" Genocrate con(ertindu-l la filo&ofie pe t'n!rul 0olemon" care" 'n stare 'naintat! de e%rietate" intrase din 'nt'mplare 'n $coala lui 'ntr-o diminea#!" pe c'nd se 'ntorcea de la un osp!# care durase toat! noaptea 8,. Aceste anecdote se leag! $i ele de o 'ntreag! tradi#ie erudit!/ unele dintre aceste po(estiri do%'ndiser! de mult timp drept de cetate la romani $i" dac! te 'ntre%i de la care autor au putut a1unge la Augustin 88" nu $tii pe cine s! alegi. I>

2e filo&ofie se lega teoretic $tiin#a 'n 'ntregul ei" dar istoria natural! li se 'nf!#i$a erudi#ilor din epoca imperial! ca un domeniu autonom" pe care-l a$e&au al!turi de istorie $i 'n care includeau geografia 8H. 2espre aceasta din
,*

'd.# )*" )" )" i+id.#c. H4)< >. -arro# in li+ro de <hilosophia... M. >arro" 'n cartea sa 2espre filo&ofie ... Cnumele lui >arro re(ine deseori 'n continuareD. 8+ 6f. 'ndeose%i id.# )*")" 3" c. H43/ )*" 4" c. H48. 8) 'd.# 7" 4 $i urm." c. 448 $i urm. 84 Sursa este aici Tusculanae 8" 5K)) C(e&i demonstra#ia lui 2iels" *o@ographi 2raeci# pp. )53-l5,D. 83 *e %era religione 4 C4D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )43. 8, Scrisoarea ),," 4" <.$.# (oi. GGGIII" c. 8*)/ &ontra lulianum <elagianum )",C)4D" <.$.# (oi. G-I>" c. H,5/ cf. )"7 C38D" c. HHH. A fost semnalat raportul dintre aceast! anecdot! clasic! $i un episod din c.iar (ia#a lui Augustin Ccon(ertirea lui Al:pius< ... &on"esiuni H"5 X)4P" p. )4* -a%." $i nota lui de -a%riolle" ad loc./ cf. Maus%ac." .thi5# F# pp. 473-47,D. 88 Anecdota cu Genocrate ar putea pro(eni de la >alerius Ma=imus" H" *" .@t. )/ sau dintr-un comentariu $colar la Hora#iu" Satire 4" 3" 483-48, Cpentru te=tele pri(itoare la tradi#ia greac! a aceleia$i anecdote" cf. Seller" <hilosophie der 2riechen# 4")" p. **," n. )D. 8H *e doctrina christiana F# 4* C,8D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 8H. Sf'ntul Augustin (or%ise despre istorie Cc. 47 X,4-,,PD< est etiam narratio demonstrationi similis# qua non praeterita# sed praesentia indicantur ignaris. 'n quo genere sunt quaecumque de locorum situ# naturisque animalium# lignorum# her+arum# lapidum# aliorumque corporum scripta sunt este o po(estire asem!n!toare descrierii" 'n care se aduc informa#ii celor ne$tiutori despre lucruri nu trecute" ci pre&ente. 'n aceast! specie literar!" s'nt consemnate date despre a$e&area localit!#ilor" despre firea animalelor" despre natura ar%orilor" a ier%urilor" a pietrelor $i a altor lucruri . ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )4)

urm!" nu s'nt multe de spus< pentru antici" %ine'n#eles" ea a(ea un caracter e=clusi( descripti(" iar cuno$tin#ele de geografie din (remea Sf'ntului Augustin se reduceau la nomenclatur!. -a el" geografia ocup! destul de pu#in loc $i" de 'ndat! ce ne 'ndep!rt!m de no#iunile elementare Cdenumirile celor trei p!r#i ale lumii" cele dou! sensuri ale cu('ntului sia)KH# ne d!m seama c! toate cuno$tin#ele sale pro(in din surse literare. 0o(este$te" de pild!" cum s-a o%ser(at a%sen#a ploii pe ('rful Olimp 87/ o%ser(a#ie interesant!" ce ar putea sta 'n leg!tur! cu un fenomen real" cu ceea ce geografii no$tri numesc usc!ciunea regiunilor alpine 'nalte. 2ar de unde de#ine Sf'ntul Augustin aceast! informa#ie L El 'nsu$i ne 'ndrum! 'n direc#ia potri(it!" citind un pasa1 din -ucan (<harsalia 4" 45)< nu+es e@cedit /l7mpus Olimpul se ridic! mai sus de nori D/ e (or%a f!r! 'ndoial! de o reminiscen#! din (reun comentariu de $coal! asupra acestui poet8*. -a lucruri de felul acesta se reducea studiul geografiei pentru oamenii din acea epoc!< dup! prima ini#iere do%'ndit! la $coal!" su% forma pare-se a coment!rii unei .!r#i murale H+" nu prea se mai c!uta altce(a dec't identificarea numelor de locuri 'nt'lnite 'n lecturi< iat! de ce" lucrarea cea mai caracteristic! r!mas! din aceast! epoc! este dic#ionarul geografic B*e"lumini+us# "onti+us# lacu+us... quorum apud poetas "it mentio K n. t.) al lui >i%ius SeRuester" care grupea&! pe categorii Cflu(ii" i&(oare" lacuri" p!duri etc.D informa#iile pe care un literat tre%uie s! le posede despre locurile men#ionate de poe#ii clasici< >ergiliu" O(idiu" -ucan etc.H) > Istoria natural! propriu-&is! st'rnea mult mai mult aten#ia. A%ord'nd aceast! nou! categorie" tre%uie tot astfel s! l!s!m deoparte orice concep#ie
85 87

&etatea lui *umnezeu )H" )5" <.$.# (oi. G-I" c. ,*5. *e 2enesi contra >anichaeos )")8" C4,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )7,/ *e 2enesi ad litteram O# F C3D" ibid., c. 47+/ 4uaestiones in )eptateuchum )" *" i+id.# c. 88+. 8* 6f. >i%ius SeRuester" r. 8" s.%. Ol:mpus< >acedoniae altissimus (mons) qui altitudine sua plu%ias et nu+es e@cedit cel mai 'nalt CmunteD din Macedonia care" prin 'n!l#imea sa" 'ntrece norii aduc!tori de ploi . H+ Haar.off" Schools o"2aul# pp. HH-H5/ te=tul fundamental este cel al lui Eumenes" <ro scholis# 4+. Sc.an& C," 4" p. 33HD a legat 'n mod ingenios de comentariul acestor .!r#i ma1oritatea micilor manuale de geografie 'ntocmite 'n secolele al I>-lea-al >-lea< &osmogra"iile lui Honorius $i Ut.icus" .@positio mundi etc. ... -a A(ienus" geografia nu e dec't o materie pentru (ersifica#ie Bid.# ," )" [ 578 $i recenta edi#ie a lui Bert.elotD. H) Sc.an&" ," 4" [ )+8*. 6elelalte lucr!ri pe care le-am putea men#iona au o destina#ie practic!" de mementouri pentru u&ul c!l!torilor Ccum s'nt 'tinerarele9 Sc.an&" ," )" c. 7)4D sau al func#ionarilor (Notitia dignitatum# id.# ," 4" [ )+H,D. ;re%uie totu$i pus! pe seama gustului pentru erudi#ie al mediilor culte Notitia regionum# care era ata$at! cele%rului calendar pentru anul 38," cu 'nlumin!ri datorate caligrafului 0.ilocalus (id.# ," )" [ 5*HD" )44 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

prea modern!< istoria natural! a$a cum o define$te Augustin este desigur 'nainte de toate $i mult mai mult istorie " adic! in(entar" catalog" enumerare" descriere de fapte" dec't $tiin#! " adic! efort de a

dega1a un anumit num!r de legi. 6are s'nt deci cuno$tin#ele lui Augustin despre propriet!#ile animalelor" ale ar%orilor" ier%urilor $i pietrelor etc. H4 Aceste diferite aspecte s'nt destul de inegal repre&entate. 0ri(itor la mineralogie am in(entariat te=te destul de numeroase $i interesante. Ne'ndoielnic" cuno$tin#ele Sf'ntului Augustin nu s'nt nelimitate< 'nt'lnind 'n Bi%lie topa&ul" tot ce g!se$te potri(it s! spun! despre el este c! e o piatr! foarte pre#ioas! H3. ;otu$i" $tie sau crede c! $tie multe lucruri. S! preci&!m numaidec't c! termenul mineralogie e mult prea serios pentru a desemna acest gen de cuno$tin#eU ceea ce g!sim la Sf'ntul Augustin s'nt elementele unui lapidariu 'n sens medie(al" o list! de propriet!#i curioase" uimitoare su% un aspect sau altul" atri%uite di(erselor minerale. Apar amestecate aici unele fapte reale cu multe erori tradi#ionale. 6'te-odat!" Sf'ntul Augustin face apel la e=perien#!< descrie" de pild!" dup! propriile-i o%ser(a#ii 'nsu$irile singulare ale (arului" pe care focul Ccare 'nnegre$te orice lucruD 'l al%e$te" apa Ccare r!ce$te orice corpD 'l 'nc!l&e$te" 'l face s! fiar%!" 'n timp ce uleiuV'l las! receH,. E=ist! c.iar o fermec!toare nai(itate 'n modul cum ne po(este$te uimirea ce l-a cuprins c'nd a asistat" dup! cum ne spune" la e=perien#e de magneti&are< quod cum primum %idi# %eheAmenter inhorrui ceea ce" c'nd am (!&ut prima oar!" m-a speriat gro&a( H8. Aceste cuno$tin#e ale sale s'nt 'ns! 'n cea mai mare parte de origine li(resc!/ s'nt 'mprumutate din acel (ast te&aur de mira+ilia lucruri care pro(oac! uimire pe care erudi#ii antici $i-l transmiteau de multe secole unii altora. 6(asitotalitatea acestor fapte se reg!se$te la 0liniu sau la Solinus HH< primul mai ales este cu siguran#! o (erig! esen#ial! a tradi#iei a1unse p'n! la Sf'ntul Augustin" dar nu pot s! afirm c! 'ntre ei nu se (or fi interpus un anumit num!r de (erigi intermediare. Sf'ntul Augustin ne spune" de pild!" c! diamantul nu poate fi nici sf!r'mat" nici topit $i c! nu poate fi %iruit dec't cu s'nge de #ap H5. 0iatra pre#ioas! car+unculus luce$te 'n 'ntunericH7/ sarea de Agrigent se lic.efia&! 'n apropierea focului" iar 'n ap! p'r'ie/ a&%estul de
.numeratio pro%inciarum $i Notitia 2alliarum ata$ate calendarului oferit 'n ,,* Sf'ntului Euc.erius de c!tre 0olemius Sil(ius (id.# ," 4" p. )3+D. H4 6f. te=tul citat supra# n. 8H la capitolul de fa#!. H3 .nanatio in <salmum ))7" 4H" 7" <.$.# (oi. GGG>II" c. )85*. H, &etatea lui *umnezeu 4)" ," 3" <.$.# (oi. G-I" c. 5)3. RK 'd.# 4)",","c. 5),. HH 2e pus 'n leg!tur! cu faptele citate in"ra# n. H5 $i cu 0liniu" 'storia natural 35" 8*/ n. H*< Solinus" <ol7histor ))" 38" ,+/ ,5 e=tr. H5 &etatea lui *umnezeu 4)" ," ," c. 5)3. H7 *e doctrina christiana 4" )H C4,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. ,5/ *e 2enesi contra >anichaeos 4" )+ C),D" i+id.# c. 4+,. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )43

Arcadia" o dat! aprins" nu mai poate fi stins/ pirita de 0ersia arde m'.a care o #ine/ tot din 0ersia pro(ine selenitul" a c!rui al%ea#! intern! cre$te $i descre$te o dat! cu -una H*. 2up! cum se (ede" un amestec de aspecte cu totul legendare" $i altele la care miraculosul pro(ine doar dintr-o anali&! insuficient! a no#iunilor de foc " ap! etc. Csare efer(escent!" su%stan#! caustic!D... Botanica nu mi-a oferit dec't un num!r mic de te=te caracteristice" care se distri%uie 'n acela$i fel 'n dou! categorii. E=ist! mai 'nt'i fapte luate din e=perien#!" cu caracter de altfel relati( %anal. Augustin descrie destul de %ine palmierul5+/ despre (erigar" spune c! e o plant! la 'nceput er%acee" care mai t'r&iu de(ine spinoas!5)/ mai &ice c!" dac! punem 'n p!m'nt un s'm%ure de m!slin!" (a r!s!ri nu un m!slin" ci un ar%ust s!l%atic" oleastrul54/ cunoa$te 'ntre%uin#area medicinal! a unor plante precum isopul53 $i sp'n&ul5,. 'n alte locuri" reg!sim amintiri li(re$ti K de %un! seam!" tot ni$te mira+ilia9 fructe din Sodoma" pline de cenu$!/ lemn de smoc.in egiptean" care" pus 'n ap!" 'nt'i se duce la fund" apoi" dup! o (reme" 'ncepe s! pluteasc!/ ar%ori cu frun&e perene din insula ;:los 58. Soologia" mai e=act spus istoria animalelor" dimpotri(!" ocup! la Sf'ntul Augustin un loc de cinste. Aici" cuno$tin#ele lui s'nt mai 'ntinse" dar de aceea$i natur!< dac! adineauri e(ocam lapidariile medie(ale" aici tre%uie s! ne g'ndim la +estiarii sau" dac! prefera#i" la <h7siologosAul %i&antin5H. ?!sim mai 'nt'i" ca $i p'n! aici" cuno$tin#e e=acte" dar limitate la c'te(a no#iuni %anale< pelicanul e o pas!re din de$ertul Egiptului55/ onagrul e un m!gar s!l%atic mare57/ li$i#a" pas!re marin! $i de %alt!/ iepurele e fricos/ ariciul are spini5*. @i" tot ca 'n cele de mai 'nainte" Augustin pre&int! $i aici
H* 5+

&etatea lui *umnezeu 4)" 8" )" c. 5)8. .narratio in <salmum *)" )3" <.$.# (oi. GGG>II" c. ))5*. 5) .narratio in <salmum 85" 4+" <.$.# (oi. GGG>I" c. H7H-H*+. 54 *e nuptiis et concupiscentia )" )* C4)D" <.$.# (oi. G-I>" c. ,4H< &ontra 'ulianum <elagianum H" 5 C4)D" i+id.#c. 738/

Scrisoarea )*," )+ C,,D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 7*+/ <redica 55" 7 C44D" <.$.# (oi. GGG>III" c. ,77. Nu s'nt 'ns! sigur dac! nu cum(a cunoa$terea acestui fapt" at't de lesne de o%ser(at pentru un mediteranean" este totu$i de origine li(resc!< Sf'ntul 0a(el" Rom. ))" 4,. 53 .narratio in <salmum 8+" )4" <.$.# (oi. GGG>I" c. H7*-H*+ Cera folosit 'n tratamentul afec#iunilor pulmonareD. 5, *e mori+us ecclesiae catholicae et >anichaeorum 4" 7 C)4D" <.$.# (oi. GGGII" c. )38+. 58 &etatea lui *umnezeu 4)" 8" )" c. 5)8. Acestea pro(in tot din Solinus C37" 38D $i din 0liniu C)4" 43D. 5H 0entru aceste apropieri" cf. ;a:lor" >ediae%al >ind# )" pp. 58-55 Ccare folose$te -auc.ert" <h7siologus# pp. , $i urm.D. 55 .narratio in <salmum )+)" 5" 7" <.$.# (oi. GGG>II" c. )4*7. 57 .narratio in <salmum )+3" 3" ," i+id.# c. )3H+. 5* 'd.# 3" )5-l7" c. )354-l353. 6f. $i dnotationes in lo+ 3*" )3-l7" <.$.# (oi. GGGI>" c. 774< poetul %i%lic descrie 'ntr-un mod (iu $i direct o%iceiurile stru#ului< Augustin $tie despre stru# mult mai pu#ine lucruri< tot ce $tie este c! acesta nu &%oar! . )4, >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

c'te(a fapte de e=perien#!" ele atest'nd 'ns! c't de mult 'i era orientat! aten#ia spre curio&it!#i" spre faptele singulare< el a o%ser(at c! at't coada t!iat! a $op'rlei" c't $i tronsoanele de miriapod continu! s! se mi$te $i par (ii7+/ despre carnea de p!un" ne spune c! a (erificat la 6artagina c! se usuc! f!r! s! se strice7)/ la Bulla Regia Cora$ din Numidia K n. E.D" a (!&ut cum pe$tii dintr-un %a&in urm!resc 'ncotro se mi$c! persoanele de pe margine de la care de o%icei primesc de m'ncare 74. @i 'n aceast! pri(in#! 'ns!" cea mai mare parte a cuno$tin#elor lui este de sorginte li(resc!" memoria sa a re#inut 'ndeose%i faptele e=traordinare f!r! ca ra#iunea s! i se fi putut p!&i de caracterul lor 'ndeo%$te fantastic. >or%e$te" f!r! s! manifeste prea mult! nelini$te" despre tot felul de animale fa%uloase< salamandra73" dragonulU" licornul78" .ircocer%ul7H/ e ade(!rat c!" 'n cele mai multe ca&uri" la autoritatea tradi#iei 'n(!#a#ilor se ad!uga aceea" mult superioar!" a Scripturii. 6eea ce po(este$te despre o%iceiurile animalelor reale este de multe ori aproape la fel de e=traordinar< cam ca 'n ca&ul $arpelui $i al (ulturului" care fac o%iectul unui 'ntreg folclor. A$a este de pild! po(estea aspidei" care" ca s! re&iste modula#iilor (ocii 'm%l'n&itorului" caut! Cprecum Ulise 'n fa#a sirenelorD s!-$i astupe urec.ile" drept care '$i lipe$te o urec.e de p!m'nt" iar 'n cealalt! '$i introduce ('rful co&ii75. Oc.iul (ulturului" se $tie" poate s! pri(easc! nemi1locit Soarele" iar (ulturul mascul se ser(e$te de acest test ca s! (erifice dac! puii s!i s'nt legitimi/ dac! se do(edesc adulterini" 'i omoar! 77. ;ot despre (ultur" Sf'ntul Augustin po(este$te modul miraculos 'n care e(it! prime1dia ce-i p'nde$te %!trIne#ea< se pare c! mandi%ula superioar! a ciocului s!u coroiat cre$te cu ('rsta" 'n a$a fel 'nc't 'i de(ine cu neputin#! s! mai desc.id! ciocul" fiind astfel amenin#at s! moar! de inani#ie" dar ingenioasa pas!re nu preget! s! rup! ea 'ns!$i acest apendice st'n1enitor" lo(indu-l (iolent de o st'nc! 7*.
7+ 74

*e quantitate animae 3) CH4D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+H*. `i &etatea lui *umnezeu 4)" ," )" <.$.# (oi. G-I" c. 5)4. *e 2enesi ad litteram 3" 7 C)4D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 47,. 73 &etatea lui *umnezeul# ," )" <.$.# (oi. G-I" c. 5)4. 7, *e 2enesi ad litteram 3" * C)3D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 47, CAugustin se refer! aici la Bi%lie $i la c!r#ile p!g'neD. 78 .narratio in <salmum *)" ))" <.$.# (oi. GGG>II" c. ))57 Cdespre (ersetul et e@alta+itur sicut unicornis cornu meum $i se (a 'n!l#a puterea mea precum cornul licornului D. 7H dnotationes in lo+ 3*" )" <.$.# (oi. GGGI>" c. 77+ C'n te=tul latinesc pe care-l adnotea&! Augustin figurea&! tragelaphorum .ircocer%i " iar 'n -ulgata figurea&! i+icum capra-neagr! D. 75 .narratio in <salmum 85" 5" <.$.# (oi. GGG>I" c. H5*-H7+. Alte 'nsemn!ri despre $arpe" id.# )+" c. H7l-H74/ *e doctrina christiana 4" )H C4,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. ,5. 77 *e gestiis <elagii H C)7D" <.$.# (oi. G-I>" c. 33+/ Tractatus in lohannem 3H" 8" <.$.# (oi. GGG>" c. )HHH. Alte 'nsu$iri 'n *e mori+us ecclesiae catholicae et >anichaeorum F# )H C8+D" <.$.# (oi. GGGII" c. )3HH/ *e quantitate animae ), C4,D" ibid., c. )+,*. 7* .narratio in <salmum )+4" *" <.$.# (oi. GGG>II" c. )343-l34,. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN

)48

Nu pot sta s! 'n$ir toate aceste anecdote*+. Ar fi fastidios K dar u$or K de ar!tat c! ele s'nt 'mprumutate din acel gen de folclor sa(ant care" format de-a lungul 'ntregii Antic.it!#i" (a continua s! se %ucure de o larg! trecere 'n E(ul Mediu. Unele dintre aceste aspecte au fost populari&ate de poe&ie< astfel" po(estea genera#iei spontanee a al%inelor *) sau cea a iepelor de 6appadocia fecundate de ('nt *4" pe care Augustin le preia de la >ergiliu. Altele" de$i n-au %eneficiat de aceast! onoare" au a(ut totu$i parte de un mare succes< %un!oar!" ideea c! dintre animale singur crocodilul are ma=ilarul superior mo%il*3" o%ser(a#ie eronat! Ceroarea de interpretare este" de altfel" destul de scu&a%il!D ce datea&! de la Herodot $i c!reia Aristotel 'nsu$i i-a dat girul autorit!#ii sale *,. >I 2up! istoria animalelor" a1ungem la istoria natural! a omului. Studierea corpului omenesc #inea de medicin!. Aceasta era una dintre pu#inele $tiin#e care" pe (remea lui Augustin" mai formau 'nc!

o%iectul unui 'n(!#!m'nt %ine organi&at*8" 'n(!#!m'nt care 'ns! nu se adresa dec't speciali$tilor $i de care profitau doar pu#ini*H. Aceast! situa#ie nu e un efect al decaden#ei *5. 2ar dac! medicina era considerat! o specialitate" str!in! de cultura comun!" aceasta din urm! totu$i nu renun#a la un oarecare contact cu ea< comentariul literar" 'ntr-ade(!r" era ne(oit c'teodat! s! se refere la ea a$a cum f!cea $i cu alte $tiin#e" iar" pe de alt! parte" o%ser(!m c! nu o dat! curio&itatea erudi#ilor ro*+

;rimit totu$i $i la .narratio in <salmum ,)" 4-," <.$.# (oi. GGG>I" c. ,H8-,HH Co%iceiuri de-ale cer%ilor< omoar! $erpi" ceea ce le spore$te setea/ 'n timp ce migrea&!" fiecare '$i odi.ne$te coarnele pe crupa celui din fa#a saD. *) *e mori+us >anichaeorum 4" )5 CH3D" <.$.# (oi. GGGII" c. )354 Ccf. 2eorgice ," 4*8-3),D. *4 &etatea lui *umnezeu 4)" ," '.<.$.# (oi. G-I" c. 5)8 Ccf. 2eorgice 3" 4H*-473D. *3 Soliloc%ii 4" 7 C)8D" <.$.# (oi. GGGII" c. 7*). *, Herodot 4" H7/ Aristotel" 'storia animalelor 8)H a 4, Cdup! ManRuat" ristote naturaliste# p. )H" n. H" 37" ,H-,5D. 0o(estea era r!sp'ndit! pe (remea lui Augustin< Iulian din UEclanum a folosit-o $i el Ccf. &ontra lulianum <elagianum H" H X)HP" <.$.# (oi. G-I>" c. 73)D. *8 0ri(itor la institu#ia a$a-numi#ilor ia;pocroCptcrcod mem%ri ai colegiului superior al medicilor " profesori de medicin!" $i a archiatriAlor9 &odul Teodosian )3" 3" l-l*. rchiatrii erau 'n principal medici pu%lici" dar care $i predau< S. Reinac." ap. 2arem%erg $i Saglio" 3" 4" s.%. >edicus# p. )H5, B/ Bellmann" <.?.# F# c. ,H,-,H8. Acest 'n(!#!m'nt era la fel de (iu 'n #inuturile latine ca $i 'n cele grece$ti< cf. numeroasele tratate de medicin! scrise Csau traduseD 'n latin! 'n secolele al I>-lea $i al >-lea CSc.an&" ," )" pp. 4+l-4+,/ ," 4" p. 454-3+4D. *H Sf'ntul Augustin o spune e=pres< medicinalis disciplina# quam pauci assequuntur 'n(!#!m'ntul medical pe care pu#ini 'l urmea&! (*e anima et eius origine ," H X5P" <.$.# (oi. G-I>" c. 847D. *5 2up! cum am (!&ut" nici 6icero" nici a"ortiori Yuintilian nu se g'ndeau s-o includ! 'n formarea lui doctus orator oratorul instruit .

)4H
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

mani se 'ntindea p'n! la ea< poligrafi precum >arro" 6elsus" 0liniu" Apuleius 'i f!ceau loc 'n corpusAul erudi#iei lor*7. Sf'ntul Augustin ne apare fidel acestei tradi#ii. El n-a f!cut studii medicale propriu-&ise. A a(ut 'ns! leg!turi cu medici ca >indicianus" comes archiAatrorum pre$edinte al colegiului medicilor cur#ii imperiale $i proconsul al Africii" cu care 'l (edem discut'nd despre astrologie . 2in con(or%irile cu ei" din c'te(a manuale pe care le (a fi frun&!rit )++" 'n sf'r$it din alu&iile r!&le#e 'nt'lnite prin lecturi" el s-a ales cu un anumit %aga1 de cuno$tin#e. 2ac! le trecem 'n re(ist!" constat!m c! $i 'n pri(in#a medicinei lucrurile stau la fel ca 'n ca&ul celorlalte $tiin#e< Sf'ntul Augustin posed! c'te(a no#iuni e=acte" dar foarte generale despre medicina din (remea sa. 'i cunoa$te marile ramuri< anatomia" fi&iologia )+)/ metodele Cdisec#ia" (i(isec#iaD)+4/ c'te(a din principalele sale teorii< cele cinci sim#uri )+3" rolul celor patru elemente)+," func#ionarea celor trei (entricule ale creierului)+8 etc.)+H 0osed! $i c'te(a no#iuni pri(itoare la practica medical! $i la farmacopee)+5. 2ar nu asta 'l interesea&! cu prec!dere. O dat! mai mult" constat!m c! memoria sa a re#inut mai cu seam! faptele %i&are" singulare" anormale< mon$tri n!scu#i cu $ase degete la m'n!)+7" surdo-mu#i)+*" (entriloci" oameni capa%ili s!-$i mi$te urec.ile dup! (oie" ca&uri
*7

O carte din lucrarea *isciplinae a lui >arro era consacrat! medicinei/ ni se p!strea&! cele opt c!r#i din *e medicina# care f!ceau parte dintre artes la 6ornelius 6elsus/ 0liniu consacr! cartea a >il-a din a sa 'storie natural istoriei naturale a omului/ >edicinalia scrise de Apuleius s'nt ast!&i pierdute Ccf. 0riscian" ap. Veil" 2rammatici latini# F# p. 4+3D. ** &on"esiuni ," 3 C8D" p. H* -a%./ 5" H C7D" p. )83. 0ri(itor la acest persona1" cf. Sc.an&" ,")" [7,*. )++ Se 'nt'mpl! s!-l cite&e pe Soranus" >edicinae auctor no+ilissimus ilustru autor de tratate de medicin! (&ontra lulianum <elagianum 8" ), X8)P" <.$.# (oi. G-I>" c. 7)3< Soranus" 27naecia )" 3*" )" &orpus medicorum 2raecorum# (oi. I>" p. 45D. 6orectura 3etractrilor C4" H4" <.$.# (oi. GGGII" c. H88D do(ede$te c! Sf'ntul Augustin s-a raportat la te=t. -a te=tul grecescL Ar fi prea mult s! afirm!m acest lucru/ e=istau traduceri latine$ti CSc.an&" ," )" p. 4+,/ ," 4" [ ))34D. )+) *e anima ," H C5D" <.$.# (oi. G-I>" c. 847< artem anatomicam %el empiricam quas continet medicinalis disciplina anatomia sau cercetarea e=perimental! incluse 'n $tiin#a medicinei . )+4 &etatea lui *umnezeu 44" 4," ," <.$.# (oi. G-I" c. 5*). )+3 *e 2enesi ad litteram 3" , CH-5D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 47l-473. )+, B." 5")3C4+D" c. 3H4. )+8 'd.# H#)5 C43D-l7 C4,D" c. 3H,. )+H A se (edea $i *e quantitate animae 44 C35D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+85 Cnatura somnuluiD/ *e li+ero ar+itrio 4" 5C)*D" i+id.# c. )38) Crespira#iaD/ $i 'ndeose%i *e anima Y# 8 CHD" <.$.# (oi. G-I>" c. 845-847 C%un re&umat al ansam%lului teoriilor antice despre natura $i func#iile principalelor organeD. )+5 *e mori+us... >anichaeomm 4" 7 C)4D" <.$.# (oi. GGGII" c. )38+ Cm'l pentru (indecarea arsurilorD/ 4")H C3*D" c. )3H4 Culei purgati(D/ *e li+ero ar+itrio 3" 7 C43D" i+id.# c. )474 Capa rece periculoas! 'n anumite %oliD/ cf. $i supra# n. 53 $i 5, la capitolul de fa#!. )+7 Soliloc%ii F# )* C33D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+8,. )+WB."4" )7C3)D"c. )+84. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN

)45

curioase de catalepsie))+" de (irilitate anormal!)))" de ereditate))4 $i c.iar de ereditate a unor caractere do%'ndite))3. Reproduce foarte (ec.i anecdote a('nd ca eroi pe Hipocrate sau un tiran anonim din 6ipru" pri(itoare la influen#a ce ar a(ea-o asupra copilului ta%lourile pri(ite de mam! 'n timpul sarcinii)),. >II R!m'ne s! (or%im acum despre Cpumicri propriu-&is! sau" cum spuneau latinii" despre naturales quaestiones< c.iar $i f!r! istorie natural!" geografie $i medicin!" acesta era un domeniu foarte (ast" cuprin&'nd ceea ce ast!&i numim fi&ic!" cosmografie sau astronomie fi&ic!" geologie etc. 0e (remea lui Augustin" coe=istau dou! moduri de studiere a acestor pro%leme/ erau dou! fi&ici< una a filo&ofilor" cealalt! a erudi#ilor. 0rima era format! din teorii" cea de a doua aduna fapte. In cultura lui Augustin" s'nt repre&entate am'ndou!. ?!sim" 'n mai multe p!r#i ale operei sale" numeroase alu&ii la teoriile fi&ice 'm%r!#i$ate de diferi#i filo&ofi din epoca elenistic!))8" fie c! e (or%a despre principii generale cum era doctrina celor patru elemente))H" despre natura materiei))5" despre (e$nicia lumii))7 sau despre solu#iile anumitor pro%leme particulare< natura ('ntului" a norilor" a ploii ))*" mecanismul fa&elor -unii)4+" pro%lema antipo&ilor)4) etc.
))+ )))

&etatea lui *umnezeu )," 4," 4" <.$.# (oi. G-I" c. ,34-,33. &ontra lulianum <elagianum 3" )) C44D" <.$.# (oi. G-I>" c. 5)4-5)3. n4 Soliloc%ii F# )7 C3)D" <.$.# (oi. GGGH" c. )+83. ))3 &ontra lulianum <elagianum R# H C)HD" <.$.# (oi. G-I>" c. 734 Cretorul 9undanius din 6artagina" care-$i pierduse accidental un oc.i" ar fi a(ut un fiu c.ior din na$tereMD. >e&i $i &etatea lui *umnezeu )8" 4H" )" <.$.# (oi. G-I" c. ,54 Cspecula#ii pri(itoare la propor#iile corpului omenescD. )), 'd.# 8" ), C8)D" i+id.# c. 7)3/ 4uaestiones in )eptateuchum )" *3" <.$.# (oi. GGGI>" 6. 854. ))8 Aceste te=te au fost reunite $i comentate de 2u.em" S7steme du monde# F# pp. ,)+-,)5/ ,3l-,*,< s'nt fericit c! m! pot ad!posti 'n spatele competen#ei sale $i-l pot trimite pe cititor la acest e=po&eu remarca%il. 0entru cosmologie" (e&i $i te=tele grupate de Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. 438-435/ de ad!ugat Scrisoarea )," 4-3" <.$.# (oi. GGGIII" c. 5*-7+/ *e doctrina christiana 4" 44 C3,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 84. ))H *e quantitate animae ) C4D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+3H" )3C44D" c. )+,5-l+,7/ *e immortalitate animae )+ C)5D" i+id.# c. )+3+/ *e 2enesi ad litteram 4" ) C4D-3 CHD" <.$.# (oi. GGGI>" c. 4H3-4H8/ 3" 3 C,-8D" c. 47+-47) etc. ... ))5 &on"esiuni )4" passim, *e 2enesi ad litteram li+er imper"ectus 3 C)+D-, C)3D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 443-448/ ," )5" c. 44H445/ *e 2enesi ad litteram )" )8 C4*D" i+id.# c. 485. ))7 &etatea lui *umnezeu )4" )+-l3" <.$.# (oi. G-I" c. 385-3H4. ))* *e quantitate animae , CHD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+3*/ .narratio in <salmum )+3" )" )4" <.$.# (oi. GGG>H" c. )3,H/ *e 2enesi ad litteram F# , C5D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 4HH/ *e 2enesi... li+er imper"ectus ), C,H-,5D" i+id.# c. )7,. )4+ .narratio in <salmum )+" 3" <.$.# (oi. GGG>I" c. )3l-l33/ *e 2enesi ad litteram F# )8 C3)D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 45H/ Scrisoarea 88" , CH-5D" <.$.# (oi. GGGHI" c. 4+5-4+7. )4) &etatea lui *umnezeu )H" *" <.$.# (oi. G-I" c. ,75. )47 >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

E 'ns! deose%it de greu de separat ceea ce ar putea fi considerat ca apar-#in'nd culturii comune a unui intelectual din secolul al I>-lea de ceea ce #ine de aspectele particulare ale g'ndirii augustiniene. 0arte din cuno$tin#ele sale de fi&ic! poate fi pus! pe seama studiilor 'ntreprinse su% influen#a (oca#iei sale filo&ofice)44/ o alt! parte #ine cu siguran#! de studiile sale ecle&iastice" dat fiind c! e=ege&a" dogmatic! sau apologetic!" a Scripturii C$i cu deose%ire a primelor capitole din ?ene&!D l-a determinat s! se ocupe de multe c.estiuni de fi&ic!)43. 'n aceast! fi&ic! filo&ofic!" dup! cum s-a remarcat adesea" e=ist! mai mult teorii" ipote&e" argument!ri dialectice dec't fapte $i o%ser(a#ii precise" 'n acela$i domeniu" curio&itatea erudit!" dimpotri(!" se 'ndeletnicea cu culegerea de fapte nota%ile. Interesul" aici" era fi=at asupra faptului ca atare" nu asupra e=plica#iei" pentru c! erau re#inute de preferin#! faptele uimitoare sau singulare care" cel pu#in 'n aparen#!" sc!pau ordinii normale a lucrurilor" e=plica#iilor curent acceptate. -a fel ca 'n ca&ul istoriei naturale $i al %iologiei" g!sim la Sf'ntul Augustin o colec#ie de mira+ilia #in'nd de fi&ic!. Minuni remarca%ile prin raritatea lor< a au&it %un!oar! despre un i&(or" pe unde(a prin Sa.ara" a c!rui ap! e rece ca g.ea#a &iua $i fier%inte noaptea. 'n Epir" e=ist! un i&(or 'n care" dac! arunci o f!clie" acesta seestinge" ceea ce e normal" dar" dac! arunci una stins!" se aprinde )4,. Aceste relat!ri nu le-a putut (erifica" 'n sc.im% printr-o in(estiga#ie serioas! a do%'ndit certitudinea c! o asemenea f'nt'n! e=ista 'n ?allia" nu departe de ?ratianopolis X?reno%leP )48. Alteori" Augustin ne atrage aten#ia asupra unor fapte din e=perien#a curent!" care presupun 'ns! c'te o proprietate ciudat!" c'te o contradic#ie sau anomalie 'n raport cu ceea ce a$tept!m de la 1ocul normal al legilor naturii< metalul e mai greu ca apa" $i totu$i un recipient metalic plute$te )4H" oglin&ile mici dau o

imagine minuscul! a unor o%iecte mari" pe c'nd o oglind! mare nu d! o imagine m!rit! a unui o%iect mic)45. 6ititorul de a&i" la drept (or%ind" nu 'mp!rt!$e$te 'ntotdeauna mirarea un pic nai(! a Sf'ntului Augustin" i&(or't! deseori dintr-o anali&! insuficient! a no#iunilor 'n cau&!< cum este ca&ul de pild! cu paiele" care" fiind un %un i&olant" se %ucur! de proprietatea" aparent contradictorie" de a fi 'ndea1uns
)44

'nclin s! restr'ng rolul acestei influen#e" pentru c! orientarea filo&ofiei Sf'ntului Augustin 'l 'ndep!rta de la studiul fi&icii Casupra acestei c.estiuni" m! e=plic in"ra# partea a doua" pp. 433-438D. 2u.em atri%uie o origine neoplatonician! anumitor teorii ale lui Augustin" 'ndeose%i celei cu pri(ire la materia primar! Ctoc. cit.# pp. ,37-,,3/ ,)+-,)5D. )43 6f. in"ra# partea a treia" pp. 3H5-3H*. )4, &etatea lui *umnezeu 4)" 5" )" c. 5)8 Csurse< tot Solinus 34" $i 0liniu 4" 447D. )48 ld.# 4)" 5" 4" c. 5)*< informatorii s!i nu l-au indus 'n eroare< este (or%a despre 9'nt'na Ar&!toare de la Saint-Bart.elem: du ?uI CIsereD" unde emana#iile de ga& natural 'ntre#in o flac!r! a%ia (i&i%il!" ceea ce e=plic! faptele relatate de Sf'ntul Augustin. )4H B." )3")7" c. 3*). )45 Scrisoarea 3" 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. H8 Ccf. *e quantitate animae ), X4,P" <.$.# (oi. GGGII" c. )+,7D. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )4*

de reci ca s! conser(e &!pada $i 'ndea1uns de calde pentru a coace fructele crude/ sau ca&ul focului" care 'nnegre$te toate lucrurile c'nd le arde" 'n sc.im% imprim! pietrei 'nc!l&ite p'n! la incandescen#! culoarea al%! " $i care descompune toate lucrurile" dar are totodat! proprietatea de a face ca lemnul Ccar%oni&atD s! nu mai putre&easc! )47. >III ;ermin!m de parcurs ciclul cuno$tin#elor accesi%ile literatului< acesta e con#inutul culturii Sf'ntului Augustin. Ansam%lul tuturor acestor aspecte se numea doctrina# eruditio9 cu('ntul erudi#ie e singura traducere corect! pentru ace$ti termeni" care 'n latin! s'nt practic sinonimi. Nu l-am derutat pe cititor insist'nd" 'nc! de la 'nceputul acestui studiu" asupra caracterului eminamente literar al culturii Sf'ntului Augustin. 'n ea" 'ntr-ade(!r" nu e=ist! nimic care s! merite numele pe care ast!&i 'l re&er(!m $tiin#ei. Aceast! erudi#ie este indiscuta%il literar!" c.iar 'ndoit literar!. 'nt'i" prin aceea c! n-a rupt firele ce o legau originar de te.nicile didactice/ am su%liniat 'n cursul e=punerii aceste reminiscen#e< gustul pentru etimologie e o amintire a orelor de gramatic!/ cel pentru e@empla# o deprindere de retor/ deseori apoi Cmai ales" 'n ca&ul mitologiei $i 'n cel al geografieiD" cuno$tin#ele lui Augustin apar legate de comentarea c'te unui autor clasic< pe (remea sa" erau cunoscute mai cu seam! lucrurile despre care (or%iser! >ergiliu ori 6icero sau care a(eau leg!turi cu acestea. Erudi#ia de care (or%im este literar! $i prin metoda sa. 2e %un! seam!" la Sf'ntul Augustin o%ser(a#ia" e=perien#a s'nt sursa unui num!r de cuno$tin#e sau le ser(esc drept garant. Astfel de informa#ii s'nt 'ns! pu#ine. Ele s'nt 'n marea lor ma1oritate de origine li(resc!. S'nt 'ndeo%$te amintiri din lecturi/ din lecturi 'ntinse" cu elemente destul de di(erse" pe care le-am recunoscut 'n cursul e=punerii< clasicii" comentariile la ei" dic#ionare" manuale $colare de tot felul" culegeri de opinii" de e=emple istorice" de fapte nota%ile" ample tratate datorate marilor poligrafi de alt!dat!... Aceast! erudi#ie nu.era rodul unui studiu sistematic< era str'ns! de ici" de colo" la 'n#'mplare" literatul o aduna $i apoi o transmitea" la r'ndul s!u Cc!ci erudi#ia de a doua K sau de a n a K m'n! constituia regulaD. E ca&ul s! ne mir!mL Aceast! metod! li(resc! fusese urmat! 'nc! mai 'nainte de sa(an#i cuade(!rat ca >arro" Seneca" 0liniu" pe (remea c'nd mai e=ista 'nc! o $tiin#! roman! sau m!car ce(a ce aspira s! fie numit astfel... 0entru a facilita do%'ndirea acestor (ariate cuno$tin#e" fuseser! 'ntocmite" reeditate" re&umate" r!sp'ndite manuale ca acela al lui Solinus)4*" teanc de
)47

&etatea lui *umnezeu 4)" ," ) Csf'r$itD-4" <.$.# (oi. G-I" c. 5)4-5)3. AW 6f. Sc.an&" 3" [ 3H4. )3+ >IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

fi$e comod clasate" care" scutindu-l pe cititor de efortul recurgerii la lucr!ri mai ample" cum era cea a lui 0liniu" f!cea ser(icii analoge celor oferite de culegerile de e@empla istorice" pe care le-am men#ionat de1a. Am (!&ut c! Sf'ntul Augustin pare s! le datore&e o %un! parte din $tiin#a sa. Acestor manuale relati( metodice tre%uie s! le ad!ug!m culegerile" miscelaneele de erudi#ie cum s'nt Nop0ile atice sau SaturnaliaHOa. Aceste dou! c!r#i s'nt cele mai importante dintre cele ce ni s-au p!strat" dar ele nu s'nt dec't e$antioane dintr-o %ogat! literatur! care" r!spun&'nd unei ne(oi profunde" a fost mult culti(at! 'n tot timpul imperiului)3). IG

O dat! f!cute aceste preci&!ri" s! repet!m c! erudi#ia de care (or%im nu se poate reduce totu$i la literatur!. Ea nu e ceea ce numim $tiin#!/ $i totu$i" era un fel de $tiin#!. 0entru a-i determina ade(!rata natur!" tre%uie s! pri(im pu#in dincolo de Augustin" pentru c! la el aceste cuno$tin#e s'nt cel mai adesea reluate sau folosite 'n c.ip de materiale 'ntr-o sinte&! original!" filo&ofic! ori teologic!. 0entru a face a%strac#ie de ceea ce nu-i apar#ine dec't lui" tre%uie s! a(em mereu 'n fa#!Uamintirea celorlal#i 'n(!#a#i din (remea sa" sau din genera#iile precedente" de la Macro%iu la Aulus ?ellius $i Apuleius. Ne d!m seama atunci c!" 'n mod normal" pentru un literat din epoca imperiului" aceast! erudi#ie 'n totalitatea ei e un scop 'n sine/ e=ist! un anumit ideal al cunoa$terii< literatul caut! s! $tie pentru a $ti. Era 'n u& 'n latina din epoca imperial! un termen ce desemna spiritul care anim! aceast! c!utare< curiositasHOF, cel ce i se consacr! se c.eam! cuAriosusm. Acest termen e=prim! pregnant gustul pentru cunoa$terea de&interesat!< care e dar scopul ce $i-l propune curiositas# (a &ice Sf'ntul Augustin"
)3+

'n prefe#ele acestor dou! c!r#i" autorii '$i e=plic! inten#ia de a oferi pu%licului CMacro%iu '$i dedic! lucrarea fiului s!uD o selec#ie din ceea ce au g!sit mai util 'n lecturile lor. )3) 6f. Nop0i atice# prae".# unde Aulus ?ellius e(oc! numeroase culegeri analoge culegerii sale $i pu%licate 'naintea acesteia. Aceluia$i gen 'i apar#in *e die natali de 6ensorinus CSc.an&" ," [ H34D/ iar dintre c!r#ile pierdute" <rata de Suetoniu (i+id.# [ 83,D $i unele culegeri de Apuleius Ccf. supra# p. )+,D. )34 ;oate elementele pri(ind istoria acestui cu('nt pot fi g!site 'n articolul pe care i-l consacr! Thesaurus linguae latinae< de$i se 'nt'lne$te o dat! 'nc! la 6icero ( d tticum 4" )4" 4D" el nu do%'nde$te cu ade(!rat o utili&are larg! dec't 'ncep'nd cu Apuleius $i ;ertullian. )33 6f. $i aici Thesaurus# s.%. Ad1ecti(ul" termen concret" este cu mult mai (ec.i dec't su%stanti(ul a%stract Cde1a dou! e=emple la 0laut" dou!&eci $i opt la 6iceroD. -a Sf'ntul Augustin" cf. 'ndeose%i *e doctrina christiana 4" )5 C45D" <.$.# (oi. GGGI>" c. ,*< -arro quo nescio utrum apud eos quisquam talium rerum doctior (el curiosior esse possit nu $tiu dac! la ei Cla p!g'niD a putut e=ista cine(a mai erudit i mai interesat de aceste lucruri dec't >arro Cde notat leg!tura e(ident! dintre cele dou! no#iuni K erudi#ie $i curio&itateD. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )3)

dac! nu pl!cerea ce ne-o d!ruie$te cunoa$terea faptelor" et omnis illa quae appellatur curiositas# quid aliud quaerit quam de rerum cognitione laetitiam $i 'ntreg acest sim#!m'nt numit curio&itate ce altce(a urm!re$te dec't pl!cerea re&ultat! din cunoa$terea lucrurilor )3,... Nu (om tr!da spiritul lim%ii latine traduc'ndu-l prin curio&itate " pentru c! el e=prima $i o real! a(iditate" un &el neo%osit" o n!&uin#! niciodat! satisf!cut! spre cuno$tin#e tot mai multe $i mai (ariate. ;o#i litera#ii decaden#ei" iar Augustin la fel de mult ca $i ceilal#i" posed! aceast! ne(oie de a $ti" din care unii au (rut s! fac! o caracteristic! a spiritului modern )38. Iar curio&itatea de care (or%im era uneori destul de puternic! pentru a-i smulge de la c!r#ile lor" a-i face s! ias! 'n sf'r$it din acest mediu artificial 'n care-i 'nc.idea o cultur! prea 'nc!rcat! de trecut/ a-i 'm%oldi s! o%ser(e/ %a" mai mult" a-i 'ndemna s! 'ntreprind! plim%!ri" c!l!torii destinate efectu!rii de o%ser(a#ii" c.iar $i a(enturi. --am (!&ut pe Sf'ntul Augustin e=amin'nd plin de curio&itate" not'nd" rememor'nd" $i aceasta 'n leg!tur! cu at'tea lucruri < propriet!#ile magnetului" o%iceiurile pe$tilor" sumedenie de curioase am!nunte de %iologie sau de fi&ic!. El 'nsu$i ne spune c't de r!sp'ndit! era pe (remea sa aceast! pasiune de a cunoa$te" et eunt homines mirri alta montium# et ingentes "luctus maris# et latissimos lapsus "luminum# et /ceani am+itus# et g7rus siderum iar oamenii se duc s! admire culmile mun#ilor $i uria$ele (aluri ale m!rii $i largile cursuri ale flu(iilor $i necuprinsul Oceanului $i re(olu#ia astrelor )3H... Aceasta nu era la contemporanii s!i o ino(a#ie/ s! ne g'ndim la marele curios care a fost 'mp!ratul Hadrian" omnium curiositatum e@plorator cercet!tor al tuturor lucrurilor ie$ite din comun )35" la du.ul ce anim! persona1ul -ucius" eroul din >garul de aur. Aceast! curio&itate '$i are 'ns! caracterele ei proprii" nu tre%uie confundat! cu cea a modernilor" $i 'n orice ca& nu cu cea 'n care ci(ili&a#ia noastr! modern! g!se$te pe drept cu('nt un moti( de m'ndrie. O dat! recunoscute elementele pe care cele dou! genuri de curio&itate le au 'n comun Cnelini$tita pasiune de a descoperi" pl!cerea cunoa$terii de&interesateD" tre%uie s! m!sur!m degra%! marea pr!pastie care le desparte $i le distinge. 6eea ce la omul de $tiin#! modern poate fi numit curio&itate este o
)3,

*e %era religione ,* C*,D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )H,/ cf. $i id.# 84 C)+)D" c. )H5" quid enim appetit curiositas# nisi cognitionem c!ci ce altce(a urm!re$te curio&itatea dac! nu cunoa$terea... Nu m! ocup aici deocamdat! de te=tele 'n care Sf'ntul Augustin critic! acea curiositas fie din punctul de (edere al filo&ofiei" fie din acela al religiei Ccf. partea a doua" pp. 43l-43,/ partea a treia" pp. 477-47*D. )38 M! g'ndesc de pild! la teoriile lui Spengler despre omul faustian sau la (aloarea de sim%ol ce se d! 'n Anglia spiritului animat de curio&itate" a$a cum atest! Eurnalul lui Samuel 0ep:s C)H34-l5+3D. )3H &on"esiuni )+" 7 C)8D" p. 48) -a%. S-ar putea spune c! e (or%a de un sentiment al naturii Ccf. *e li+ero ar+itrio F# * X45P" <.$.# (oi. GGGII" c. )488DL 2a" dar 'n care '$i afl! destul loc $i curio&itatea. )35 ;ertullian" pologetica 8/ cf. Homo" $e )autA.mpire# pp. ,5*-,7+" 847-84*.

)34
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

cercetare metodic!" desf!$urat! 'n func#ie de un ideal< progresul $tiin#ei/ faptele nu s'nt prin ele 'nsele un scop" ci tre%uie s! slu1easc! la dega1area legilor care s! le integre&e/ dac! cercet!torul nu poate s!-$i ating! imediat scopul" dac! tre%uie s! se mul#umeasc! s! str'ng! documente" o%ser(a#ii" el $tie c! aceasta nu e dec't o etap! intermediar!" o form! pro(i&orie a $tiin#ei. 6urio&itatea eruditului antic" a$a cum apare ea la un intelectual al decaden#ei de genul Sim#ului Augustin" se satisface mult mai u$or< cunoa$terea celor mai m!runte fapte de(ine ea 'ns!$i un scop/ eruditul caut! s! $tie pentru pl!cerea nemi1locit! de a $ti. Nici o urm! de efort 'ntru ordonarea acestei materii< faptele nu se grupea&! 'ntr-un ansam%lu de sisteme sau de legi/ $tiin#a acestor doctissimi %iri %!r%a#i foarte erudi#i este o pu&derie de fapte m!runte" de cuno$tin#e de-tot felul pe care spiritul le posed! pe fiecare cu titlu indi(idual. 9ie c! o g!sim risipit! prin 'ntreaga oper! a unui Sf'nt Augustin sau reunit! 'n corpus ca la Macro%iu sau la Aulus ?ellius" aceast! $tiin#! ni se 'nf!#i$ea&! 'ntotdeauna ca foarte compo&it!< o colec#ie de fi$e ce reune$te materiale (enite de peste tot )37. Neo%osit! $i nesf'r$it de (ariat!" aceast! curio&itate nu tinde s! ia 'n st!p'nire ansam%lul cognosci%ilului/ ar fi o gra(! eroare s! (edem 'n ea o aspira#ie spre $tiin#a uni(ersal!" spre ceea ce noi numim enciclopedism )3*< eruditul antic nu urm!re$te dec't s! $tie multe lucruri/ 'n numeroase domenii" idealul s!u este poligrafia. Spiritul ce-l anim! este cel al colec#ionarului" nu al omului de $tiin#!. 2e aici" gustul s!u pentru faptul %i&ar" anormal" singular),+" mult mai mult dec't pentru faptul tipic $i caracteristic< 'n cuprinsul acti(it!#ii noastre moderne" ceea ce ar corespunde cel mai mult preocup!rilor erudi#ilor antici este genul de cercet!ri care mult! (reme $i-a aflat de%u$eul 'n pu%lica#ia 'ntermediaire des chercheurs et des curieu@. Anali&a acestei opo&i#ii tre%uie 'mpins! $i mai departe. Atingem de fapt aici o orientare a g'ndirii care a d!inuit mult $i a 1ucat un rol e=cep#ional 'n istoria culturii occidentale. Ea ridic! ample pro%leme" ce nu pot fi tratate temeinic f!r! a intra 'n lungi e=puneri $i 'n preci&!ri su%tile/ cititorul m! (a ierta dac! m! mul#umesc s! le reduc la o pri(ire foarte sintetic! $i prea sumar! ca s! nu fie ine=act!< tot ce (reau este s! deslu$esc (aloarea $i 'nsemn!tatea m!rturiei Sf'ntului Augustin.
)37

Metoda nu se sc.im%! c'nd trecem de la aceast! erudi#ie de ansam%lu la tratate $i manuale consacrate unui domeniu de cuno$tin#e particular< $i aici 'nt'lnim pac.etul de fi$e" de data asta ce(a mai omogen $i pus 'ntr-o oarecare ordine. )3* >oi re(eni pe larg asupra acestei no#iuni de enciclopedie" pe care istoricul tre%uie s-o m'nuiasc! cu %!gare de seam!" in"ra# partea a doua" pp. )*,-l**. ),+ Sf'ntul Augustin e unul dintre erudi#ii antici la care acest gust" (i&i%il totu$i" este cel mai 'ncadrat 'n limite re&ona%ile< a se face compara#ii cu Macro%iu (Saturnalia 5" H-l+ 'ndeose%iD $i Aulus ?ellius (Nop0i atice )," HD pentru a se o%ser(a p'n! unde se putea mergeM ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )33

6urio&itatea lui erudit! se opune nu numai $tiin#ei moderne/ ea st! 'n opo&i#ie $i cu ceea ce 'n Antic.itate repre&enta de1a un efort de a g'ndi e=perien#a" de a reduce infinita multiplicitate a datului sensi%il la un mic num!r de idei teoretice" la un sistem dac! nu neap!rat la legi. 0entru c!" de %un! seam!" e=ista $i atunci o $tiin#!< cea a filo&ofilor" $tiin#! ce" 'ncep'nd de la 'ndep!rta#ii CpuaiVoi din Ionia" cunoscuse o de&(oltare continu! p'n! la Aristotel" p'n! 'n perioada primilor stoici. Nu-i locul aici s! studiem progresul $i (icisitudinile acestui efort $tiin#ific" s!-i anali&!m re&ultatele" s! le confrunt!m cu cele ale $tiin#ei moderne" s! ar!t!m 'n ce m!sur! le-au preg!tit sau anticipat ele pe acestea din urm!" 'n ce m!sur!" dimpotri(!" do(edesc ele un e$ec... S! ne 'ntre%!m doar 'n ce raporturi st! aceast! $tiin#! fa#! de cultura unui om ca Sf'ntul Augustin. Ele nu-$i s'nt total str!ine una alteia< Sf'ntul Augustin" dup! cum am (!&ut" are totu$i unele no#iuni despre principalele teorii (e.iculate printre filo&ofi asupra fi&icii" printre medici asupra %iologiei. 6u ce c.ip i s-a 'nf!#i$at aceast! $tiin#!L Era $i ea atins! de decaden#!< era o $tiin#! 'nc.is!" 'nc.eiat!" definiti(!" 'n care nimic nu mai tr!ia" nu promitea" nu a$tepta (reo nou! i&%'nd!/ f!r! o poart! desc.is! spre (iitor. No#iunea de progres $tiin#ific mi se pare .ot!r't a%sent! din g'ndirea lui Augustin/ pentru c! fenomenul desemnat era el 'nsu$i de mult uitat),)/ frumosul ideal ce 'nsufle#ise odinioar! tinere#ea $tiin#ei grece$ti se stinsese... Nu mai era (or%a de a dep!$i starea e=istent! a $tiin#ei" de a 'ntreprinde noi cuceriri< 'n acest domeniu ca $i 'n cel al te.nicilor literare" triumf! prestigiul celor (ec.i" al marilor precursori" al lui antiquitas antic.itatea " al lui %etustas epoca (ec.e < idealul const! acum doar 'n a cunoa$te opinia mae$trilor de odinioar!" 'n a $ti ce au $tiut ei" 'n a nu l!sa s! se piard! rodul 'n(!#!turii lor. Metoda erudi#iei

literare se impune $i aici" traduc'nd profunda sclero&! a acestei $tiin#e... 0e de alt! parte" aceast! $tiin#! e=plica totul" prea repede $i prea %ine. Aceast! $tiin#! calitati(! re&ol(a f!r! efort" cu a1utorul no#iunilor elastice de elemente ),4" de natur!),3" toate pro%lemele pe care le punea e=perien#a. S-a
),)

Ideea se 'nt'lne$te 'nc! la Seneca Cde pild!" 'n 4uaestiones naturales 5" 3+-34D" dar aici ea nu mai corespunde realit!#ii< fi&ica sa de(enise pur! erudi#ie" metoda 'i e pe de-a-ntregul literar!. 0e tot parcursul acestui studiu" am l!sat deoparte matematica. 0oate c! cititorul 'mi (a opune aici progresul real pe care ea l-a reali&at p'n! la o dat! t'r&ie C2iofant" secolul al III-lea d.6r.D. 2ar aceste progrese" at't de pasionante pentru istoria $tiin#ei" nu au o mare semnifica#ie pentru istoricul culturii" mai ales 'n Occident. 6'nd (om studia cuno$tin#ele matematice ale lui Augustin" (om (edea c't de str!in a r!mas el" nu doar de aceste progrese" ci c.iar $i de esen#ialul din acest domeniu de cuno$tin#e Ccf. partea a doua" pp. 4+*-43+D. ),4 6f." de pild!" rolul care era acordat 'n medicin! celor patru elemente aristotelice (supra# n. )+, de la p. )4HD. ),3 &etatea lui *umnezeu 4)" 5" )" <.$.# (oi. G-I" c. 5)7< dup! ce enumera mira+ilia# Sf'ntul Augustin afirm!< (N est ista naturae, natura eorum sic se ha+et,proprium istae sunt e""icaciae naturarum aceasta e 'nsu$irea lor fireasc!< natura lor se pre&int! 'n acest )3, >)R E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

spus adesea c! primiti(ul sau copilul nu se mir! de nimic" prin$i 'n cercul 'nc.is al repre&ent!rii lor< am putea spune c! nici fi&icianul decaden#ei nu se mir! mai mult" 'ntr-at't pare a a(ea r!spuns la toate. 2ac! 'n aceast! $tiin#! mai r!m'nea un loc pentru incertitudine" lucrul se datora multitudinii $i di(ersit!#ii solu#iilor propuse" care" potri(indu-se 'n aceea$i m!sur! realului" nu puteau s!-$i dispute meritele dec't pe plan dialectic. Recurs prime1dios" pentru c! 'n acest domeniu disputa se prelungea la nesf'r$it/ la orice argument" ad(ersarii puteau totdeauna g!si un contra-argument ),,. 'n#elegem atunci cum se face c! aceast! $tiin#! n-a re#inut 'n mai mare m!sur! interesul Sf'ntului Augustin $i al contemporanilor s!i. Ei se sim#eau o%liga#i s! nu o ignore $i 'i f!ceau loc 'n erudi#ia lor" dar pe de alt! parte aceasta repre&enta 'n ansam%lu o reac#ie 'mpotri(a (er%alismului $i a ra#ionalismului e=cesi( al $tiin#ei filo&ofilor. 2ac! aceast! acumulare de fapte de tot felul" r!%d!tor adunate 'n memorie" $i unde faptele e=traordinare ocup! un loc pri(ilegiat" are prin ea 'ns!$i o (aloare proprie ce dep!$e$te simplul di(ertisment de colec#ionar" ea este" pare-mi-se" aceea de a protesta 'mpotri(a facilit!#ii 'n care se complace fi&icianul . ;eoriilor sale" erudi#ii decaden#ei 'i opun fapte" $i 'n c.iar %ucuria pe care ace$tia o simt de a intra prin elI 'n contact cu concretul" cu realul" este cuprins un protest 'mpotri(a ce#urilor 'n care %'1%'ie 1ocul ra#ional al filo&ofilor. 6urio&itatea erudi#ilor 'mi apare ca o reac#ie a spiritului uman" care refu&! s! se lase adormit de o teorie prea consolatoare/ a spiritului care simte" confu& dar puternic" c'te lucruri tul%ur!toare $i nee=plicate mai r!m'n 'n cuprinsul lumii. Rodul acestei curio&it!#i este strig!tul lui Hamlet c!tre Horatio<
There are more thin%s in hea%en and earth# )oratio# Than are dreamt o" in 7our philosoph7 .E),8

6'nd 'n &etatea lui *umnezeu 'ntocme$te o lung! list! de mira+ilia# Sf'ntul Augustin se opune deopotri(! omului de r'nd K la care o%i$nuin#a a tocit sim#ul anali&ei $i pentru care realul" cu condi#ia de a se limita la cotidian" nu ridic! nici o pro%lem! K $i 'n(!#atului K ale c!rui teorii e=plic! totul/ el le opune am%ilor fapte care-i o%lig! s! se recunoasc! surprin$i" fapte 'n de&acord cu e=perien#a comun!" fapte ce dau 'n (ileag propriet!#i contradictorii $i care" ca atare" se
fel/ naturii lor 'i s'nt proprii aceste calit!#i... @i mai departe Cc. 5)*D< alia tamen de illis non redditur ratio# nisi# ut dicatur# hanc eorum esse naturam totu$i nu se propune o alt! moti(are dec't c! aceasta e natura lor . Sf'ntul Augustin adaug!< +re%is sane ista est ratio# "ateor# su""iciensque responsio concis! este aceast! moti(are $i r!spuns" recunosc" suficient. ),, 6f. de pild! la Seneca< metoda din 4uaestiones naturales const! 'n a e=pune con#inutul fiec!rei pro%leme" 'n a pre&enta $i confrunta di(ersele autorit!#i care s-au rostit asupra ei $i" dup! o discu#ie unde argumentarea 1oac! un rol mai mare dec't apelul la e=perien#!" a tran$a 'n fa(oarea uneia dintre ele Ccf. Oltramare" 'ntroducere la edi#ia 'ngri1it! de el a lucr!rii 4uaestiones naturales# pp. G>IKGGD. ),8 0reiau aceast! apropiere de la Bre.ier" <hilosophie de <lotin# p. GII. ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )38

sustrag fi&icii naturilor proprii),H. Acesta e moti(ul pentru care Augustin $i" cu el" erudi#ii Antic.it!#ii t'r&ii 'ndr!gesc 'ntr-at't %i&arul" singularul. Spre deose%ire de omul de $tiin#! modern" care caut! s! 'n#eleag!" curiosul (curiosus)# pentru care 'n#elegerea e un lucru la drept (or%ind c't se poate de u$or" refu&! acest 1oc steril $i caut! 'n real un contact direct cu ine=plica%ilul. 0ri(it! din acest ung.i" curiositas ni se 'nf!#i$ea&! 'ntr-o lumin! c't se poate de fa(ora%il!< descoperim o dat! mai mult ce prefacere original! se ascunde su% ceea ce ne apare la 'nceput ca simpl! decaden#!. 'n ea s!l!$luia ce(a interesant" s!n!tos" o reac#ie necesar!. Se pusese astfel" cel pu#in" o pro%lem!. ;re%uie din p!cate s! ad!ug!m numaidec't c! a fost pus! 'ntr-un fel care f!cea cu neputin#! re&ol(area

ei. Aceast! reac#ie este 'n fapt pur negati(!" sf'r$ind 'ntr-o recunoa$tere a neputin#ei" 'ntr-un gest de uimire. Rup'nd cercul str'mt 'n care fi&ica tradi#ional! 'nc.idea spiritul uman" ea nu poate s! dea acestuia for#ele necesare pentru a ie$i din temni#a 'n care a stat/ ea 'n(ederea&! neputin#a $tiin#ei oferite de filo&ofi" dar nu poate s! a$e&e nici m!car prima piatr! la temelia unei $tiin#e superioare. Mai mult dec't at't" eficacitatea i se do(ede$te foarte limitat!" iar metoda sa face ea 'ns!$i ca r!ul pe care cre&use c!-l e=tirp! s! renasc! su% o alt! form!. Aportul esen#ial al acestei $tiin#e %a&ate pe mira+ilia a fost" dup! p!rerea mea" unul de reorientare a spiritelor de la o $tiin#! (er%al! $i li(resc! 'nspre real" 'nspre e=perimental. 2eoarece 'ns! re#ine din real mai ales anormalul" uimitorul" e=traordinarul" iar dup! o%#inerea efectului de surpri&! nu mai face nimic pentru a domina aceste fapte" a le anali&a" a le integra 'ntr-o (i&iune l!rgit! a realit!#ii" ea nu are p'n! la urm! alt efect dec't pe acela de a deprinde mintea s! admit! miraculosul. 0e termen lung" aceast! te.nic! a uluirii a1unge s!-$i piard! (laga" de(enind un mod" printre altele" de a-l o%i$nui pe om s! nu se mai mire. Sf'ntul Augustin este 'n aceast! pri(in#! un martor pri(ilegiat. Nimeni altul 'n (remea sa n-a 'mpins mai departe preocuparea pentru real" n-a c!utat 'n mai mare m!sur! s! se men#in! pe terenul faptelor" nu s-a str!duit mai mult s! foloseasc! doar e=perien#e incontesta%ile ),5/ dup! at'tea precau#ii
),H

A se reciti mai ales &etatea lui *umnezeu 4)" ," 3" <.$.# (oi. G-I" c. 5)3/ 4)" ," , Csf'r$itD" c. 5),/ $i 'ndeose%i 4)"7" )" c. 54+ (aliquid pro"erendum est# quo appareat posse "ieri ut aliter se ha+eat RuaeRue res" quam prius in re+us innotuerat suae determinatione naturae tre%uie adus! o m!rturie din care s! re&ulte clar c! orice lucru poate s! se pre&inte altfel dec't se manifestase anterior potri(it determin!rilor naturii sale . ),5 6f." 'n particular" &etatea lui *umnezeu 4)"H" )" c. 5)5 (illa su""iciunt quae nos quoque possumus e@periri et eorum testes idoneos non di""icile est in%enire ne s'nt de a1uns acelea pe care noi 'n$ine le putem (erifica prin e=perien#! $i pentru care nu s'nt greu de g!sit martori demni de cre&are D/ 4)" 5" 4" c. 5)* (nam nec ego %olo temere credi cuncta quaeposui... e@ceptis his quae %el ipse sum e@pertus# et cui%is "acile est e@periri etc. ... c!ci eu nu pretind s! fie cre&ute or%e$te toate c'te le-am e=pus... cu e=cep#ia acelor lucruri pe care eu 'nsumi le-am e=perimentat $i pe care oricine le poate u$or (erifica prin e=perien#! D/ el notea&! (i+id.) c! nu are martor sigur pentru fructele din Sodoma Ccf. supra# p. )43D" nici pentru fi.t'na ar&!toare din Epir" dar c! e sigur de cea de l'ng! ?ratianopolis X?reno%leP Ccf. p. )47D.

)3H
>IR E-OY>EN;ISSIM>S A6 2O6;ISSIM>S

'ns!" 'l (edem accept'nd f!r! s! se tul%ure cele mai fantastice mira+ilia pe care i le transmite tradi#ia literar!M Mecanismul psi.ologic care e=plic! acest parado= e u$or de reconstituit. Un ade(!rat a%is desparte modul s!u de a a%orda e=perien#a de cel 'n care o a%ordea&! omul de $tiin#! modern/ la el" aceasta nu este o te.nic! de (erificare ce urmea&! unei ipote&e. El nu se ser(e$te de e=perien#! pentru a-$i apropia cu mai mult! rigoare realul" pentru a perfec#iona no#iunile care-i slu1esc spre a-l anali&a< el nu-i cere dec't s! ateste realitatea unui fapt %rut" $i 'nc! a unuia ce pare s! contrarie&e a$tept!rile omului o%i$nuit sau ale 'n(!#atului. Se slu1e$te de ea spre a ar!ta c! realitatea e e=traordinar!),7. O%i$nuit s! le 'nt'lneasc! 'n e=perien#a tr!it!" ce (a face c'nd 'nt'lne$te mira+ilia analoge 'n c!r#i" 'n tradi#ieL Sadarnic se folose$te de ne'ncredere" pentru c! e de&armatM Iat! un e=emplu< s! recitim te=tul 'n care Sf'ntul Augustin enumera propriet!#ile magnetului ),*< el ne comunic! mai 'nt'i aportul propriei sale e=perien#e" la care o adaug! apoi pe cea a prietenului s!u Se(erus din Mile(um" m!rturie 'n care are deplin! 'ncredere)8+. 6e re&ult! din aceast! du%l! e=perien#!L 6! magnetul e o piatr! 'n&estrat! cu propriet!#i a%solut e=traordinare. Re&ult! de aici c! ne putem a$tepta la orice< desc.i&'nd c!r#ile" nu se mir! s! g!seasc! 'n ele $i alte minuni" de pild! c! pre&en#a unui diamant 'ntrerupe ac#iunea magnetic!. 6um putea s! critice aceast! informa#ie L 'n numele c!rui principiuL Ra#ionalul e suspect" realul e e=perien#a/ cu ce ar fi mai e=traordinar acest fenomen dec't magneti&area prin influen#!" pe care el" Augustin" a (!&ut-o cu oc.ii s!i )8) L
),7

>e&i de e=emplu anecdota cu (arul nestins Ccf. p. )44D/ Sf'ntul Augustin conc.ide dup! cum urmea&!< hoc miraculum si de aliquo indico lapide legeremus si%e audiremus# et in nostrum e@perimentum %enire non posset# pro"ecto aut mendacium putaremus# aut certe granditer miraremur dac! am citi sau am au&i despre un atare miracol cu referire la (reo piatr! din India" deci f!r! posi%ilitatea de a-l (erifica e=perimental" cu siguran#! sau am considera c! ni se spune o minciun!" sau" desigur" ne-am mira gro&a( . ),* ;e=t citat supra# n. H8 la capitolul de fa#!. 2e notat structurile< aD magnetem lapidem no%imus... -idi ... &erne+am/ %D sed multo est mira+ilius quod a "ratre et coepiscopo meo Se%ero >ile%itano de ipso lapide comperi. Se ipsum# namque %idisse narra%it.../ cD di@i quod ipse conspe@i# di@i quod a+ >o audi%i# cui tanquam ipse %iderim credidi. 4uid etiam de isto magnete legerim# dicam... ""aD cunoa$tem magnetul... l-am (!&ut... (edeam/ %D dar cu mult mai de mirare este ceea ce am aflat de la fratele $i colegul meu Se(erus" episcop de Mile(um" cu referire la aceast! piatr!. 6!ci a po(estit c! el 'nsu$i a (!&ut.../ cD am spus ceea ce eu 'nsumi am (!&ut" am spus ceea ce am aflat de la el" cre&'nd cele au&ite ca $i cum le-a$ fi (!&ut cu oc.ii mei. Am s! adaug $i ceea ce am citit" cu referire la aceast! piatr! magnetic! . )8+ Sf'ntul Augustin caut! s! sta%ileasc! temeinic (aloarea acestei m!rturii< el se pune c.e&a$ pentru sinceritatea lui Se(erus" preci&ea&! condi#iile istorice ale e=perien#ei" care a a(ut loc la Bat.anarius" pe atunci gu(ernator al Africii etc. ...

)8)

Acela$i amestec de fapte o%ser(ate $i de amintiri de lectur!" ap. &etatea lui *umnezeu )8"*/ )8"43"4. Augustin e prea numai istoric < nefiind spri1init! pe o teorie ERU2I]IA -A S9FN;U- AU?US;IN )35

A=at! pe mira+ilia# curio&itatea rede(ine li(resc!" $i iat-o r!t!cit! f!r! sc!pare pe urmele unei tradi#ii suspecte... Am socotit interesant s! anali&e& aceste aspecte ale erudi#iei $tiin#ifice a lui Augustin. Am putut preci&a astfel 'n ce consta $tiin#a pe care o de#inea cu ade(!rat un om din epoca imperial! t'r&ie" din ce era alc!tuit!" c!ror ne(oi le r!spundea. Merita s! d!m aten#ie acestui su%iect< o asemenea concep#ie despre $tiin#! nu apar#ine de fapt doar c'tor(a genera#ii din secolele al I>-lea-al >-lea/ era oare mult diferit! ca su%stan#! $tiin#a unor Apuleius" Seneca sau 0liniuL Iar dup! Augustin o (edem supra(ie#uind at't timp c't durea&! tradi#ia antic!" $i c.iar dincoace de ea. M! re&um s! desc.id aici o (ast! perspecti(!< folclorul men#ionatelor mira+ilia $i teoriile ra#ionale ale filo&ofiei grece$ti nu s'nt oare cele dou! elemente din care se (a constitui pentru lungi secole $tiin#a medie(al!" p'n! la primele mi$c!ri din sfera g'ndirii ce marc.ea&! preludiul $tiin#ei e=perimentale moderne L
a ra#ionalului" critica sa e de&armat! 'n fa#a at'tor m!rturii care-i par de a$a natur! ut hoc 'nc't Ce=isten#a incu%ilor" de pild!D negare impudentiae %ideatur a o nega p!rea impertinen#! (id.# )8" 43" )" <.$.# (oi. G-I" c. ,H7D.

<artea a doua

smnu
/ utinam doctissimum aliquem# neque id tantum# sed etiam eloquentissimum et omnino sapientissimum perfectumRue hominem# de hoc am+o (9 de (i etpotenAtia animae) interrogare possemus6 S /# dac! am putea 'ntre%a pe cine(a foarte 'n(!#at $i nu numai at't" dar $i foarte eloc(ent $i om foarte !n0elept i des%!rit# de aceste dou! lucruri Cdespre for#a $i capacitatea sufletuluiDM *e quantitate animae 33 C5+D" <. $# (oi. GGGII" c. )+58
6A0I;O-U- I

6on(ertirea la filo&ofie
I. 2in punct de (edere cultural" con(ertirea lui Augustin a fost o con(ertire la filo&ofie. K II. 6on(ertirea la filo&ofie 'n istoria culturii antice. K III. 0ro%lema central! a filo&ofiei augustiniene este cea a 'n#elepciunii. 6!utarea 'n#elepciunii pre&int! trei aspecte< aspectul religios. K I>. Aspectul moral. K >. 'n sf'r$it" aspectul intelectual" care define$te cultura< cercetarea metafi&ic! $i medita#ia.

I -ir eloquentissimus# %ir doctissimus un foarte %un orator" un %!r%at foarte 'n(!#at < Sf'ntul Augustin nu s-a mul#umit s! fie doar asta. 'n nici o perioad! a (ie#ii sale n-ar fi acceptat s! fie doar un retor $i un erudit/ 'ntotdeauna a n!&uit s! fie ce(a mai mult. 2in clipa 'n care" la nou!spre&ece ani" im+eAcilla tune aetate la o ('rst! fraged! " lectura lui )ortensius de 6icero) a de$teptat 'n el (oca#ia intelectual!" n-a 'ncetat s! considere c! tre%uie s!-$i dedice (ia#a c!ut!rii 'n#elepciunii" adic!" 'ntr-o anumit! m!sur!" filo&ofiei. 6e loc tre%uie acordat acestei n!&uin#e c!tre 'n#elepciune" studium sapiAentiae# 'n anali&a culturii intelectuale a lui Augustin L E necesar s! reamintim aici c! Augustin a e(oluat mult K pe plan intelectual K tot at'ta $i c.iar mai mult dec't pe cel religios. Oric't ar fi de greu de delimitat perioade %ine distincte 'n continuitatea acestei e(olu#ii l!untrice" claritatea e=punerii ne o%lig! s-o facem. Mi se pare c! tre%uie s! deose%im trei/ 'n demarcarea lor"
)

9aptul se plasea&!" a$adar" 'n 353< &on"esiuni 3" , C5-7D" pp. ,*-8) -a%./ *e +eata %ita ) C,D" <.$.# (oi. GGGII" c. *H). 0e %un! dreptate" to#i istoricii au insistat asupra m!rturiei pe care o aduc aceste dou! te=te C%un!oar!" Alfaric" .%olution intelAlectuelle# p. H8/ de -a%riolle" $itterature# p. 83+/ ?ilson" 'ntroduction# p. )/ cf. Strou= ap. Festschri"t 3eitzenstein# pp. )+H-l)7/ 6laesen" ugustinus en &icero's )ortensius)# pentru c! 'nsu$i Augustin se
refer! 'n mod firesc la acest e(eniment" pe care-l consider! punctul de plecare al e(olu#iei sale spirituale< &on"esiuni H" )) C)7D/ p. )38 -a%. (a+ unde%icesimo anno aetatis meae# quo"er%ere ceperam studio sapientiae de la ('rsta de nou!spre&ece ani" c'nd mi s-a aprins 'n suflet dragostea de !n0elepciuneI)/ id." 7" 5 C)5D" p. )*+ -a%. Ba+ unde%icesimo anno aetatis meae# lecto &iceronis )ortensio# e@citatus eram studio sapientiae de la ('rsta de nou!spre&ece ani" dup! ce am citit

)ortensius al lui 6icero" s-a tre&it 'n mine dorin#a de a studia "ilozo"iaI), Soliloc%ii )" )+ C)5D" <.$.# (oi. GGGII" c. 757.
),4 S;>2I>M SA0IEN;IAE

ni se impun dou! e(enimente< con(ertirea C'n (ara lui 37HD $i .irotonisirea C'n prim!(ara lui 3*)D 4.

In m!sura 'n care relatarea din &on"esiuni ne 'ng!duie s! ne facem o idee despre con#inutul (ie#ii intelectuale de atunci a Sf'ntului Augustin" cercetarea filo&ofic! nu pare s! fi ocupat !nainte de con%ertire un loc preponderent 'n cultura lui. El era atunci 'nainte de toate retor" profesor" #inea conferin#e/ cultura lui nu se deose%ea 'nc! prin nimic esen#ial de cea a unor Ausonius ori S:mmac.us. 2esigur c! nimic nu ne d! dreptul s! contest!m realitatea $ocului psi.ologic prile1uit de )ortensius/ dar" dac! iu%irea de 'n#elepciune aprins! 'n el de aceast! scriere i-a putut inspira t'n!rului retor un anumit num!r de lecturi3 sau de medita#ii" ea nu a fost destul de puternic! pentru a transforma imediat ansam%lul (ie#ii sale intelectuale. -ectura dialogului ciceronian a fost punctul de plecare al unei anumite e(olu#ii" dar" la 'nceput" dup! cum o do(ede$te relatarea din &on"esiuniY# aceasta s-a desf!$urat lent. E foarte regreta%il c! nu ni s-a p!strat te=tul primei c!r#i a lui Augustin" acea *e pulchro et apto# pe care se pare c! a scris-o c!tre 37+/ am fi a(ut 'n el o m!rturie pre#ioas! a ni(elului atins 'n acel moment de (ia#a sa intelectual!. Tudecind dup! re&umatul pe care i l-a f!cut Augustin 8" aceast! carte se pre&enta ca un tratat filo&ofic" ca o medita#ie asupra fundamentelor esteticii. S-a remarcat 'ns! oare 'ndea1uns c! a fost dedicat! unui retor" Hierius" profesor la RomaH" cunoscut nu at't ca filo&of" c't pentru elocin#a lui" care" lucru rar 'n acea epoc!" era la fel de remarca%il! 'n am%ele lim%i" greac! $i latin!L Sf'ntul Augustin" cre$tin $i episcop" se 'ntrea%! cu se(eritate ce moti(e 'l (or fi 'ndemnat s! scrie o asemenea dedica#ie. Nu tre%uie s! facem un mare efort de imagina#ie pentru a le 'n#elege" pentru c! mora(urile literare nu s'nt nici a&i mult diferite< acest mic intelectual de pro(incie" acest 'ncep!4 3

0entru aceste date" a se (edea 'n special Sc.an&" ," 4" p. ,+8" [ * $i V. 0ri(itor la acestea" cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. 43+-438" 3,*" 35,-35H" 8)H-8)7/ 6om%es" Saint ugustin et la culture# pp. 7-l)/ Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# pp. 5*-73. Ele se reparti&ea&! 'n dou! grupuri< aD 'n urma citirii lui )ortensius9 Aristotel" &ategoriile, 0laton" Timaios# <haidon Ccf. partea 'nt'i" p. ,8D/ 6icero" *ialoguri "ilozo"ice Caici e de departe principalul/ din 6icero a preluat Augustin cele mai multe din cuno$tin#ele sale filo&oficeD/ >arro" *e philosophia, Seneca/ Apuleius/ 'n sf'r$it" di(erse tratate despre artele li%erale" $i 'ndeose%i cele ale lui >arro Ccf. in"ra# p. 44*" n. )8*D/ %D c'te(a luni 'nainte de con(ertire" o parte din .nneadele lui 0lotin Ccf. partea 'nt'i" pp. ,,-,8D. , 2up! cum a o%ser(at %ine Alfaric" .%olution intellectuelle# p. H*. 8 &on"esiuni ," )3 C4+D-l8 C45D" pp. 7l-7H -a%. Re&umatul" scris din memorie la $aptespre&ece ori optspre&ece ani dup! compunerea c!r#ii" e singura surs! a informa#iilor pe care le a(em despre ea/ mai mult nu putem $ti< cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. 444-448/ S(o%oda" .sthetique# pp. )+-lH. 2octrina e=pus! 'n ea mai reapare" ap. .p. )37" 8" <.$.# (oi. GGGIII" c. 845/ &etatea lui *umnezeu# 44" 4," ," <.$.# (oi. G-I" c. 5*). H &on"esiuni ," ), C4) -43D" pp. 7l-73 -a%./ cf. pri(itor la acti(itatea sa de dasc!l la Roma informa#iile pe care le dau ap. -ie intellectuelle# pp. *8-*5. 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE 143

tor $i-a trimis 'nt'ia carte unui persona1 important" cele%ru acolo" 'n acea capital! 'n care se cl!deau reputa#iile/ se punea su% patrona1ul acestuia" sper'nd s! pun! um!rul la succesul scrierii sale... S'nt multe $anse ca o carte dedicat! astfel unui retor de (a&! s! fi fost impregnat! de retoric! $i de literatur! C'n sensul peiorati( pe care-l 'm%rac! aceste cu(inte 'n gura filo&ofuluiD / se pare c! nu se deose%ea mult de acele discursuri cu preten#ii filo&ofice pe care le-au scris retorii greci ai celei de a doua sofistici sau" 'n #inuturile latine" Apuleius. 9!r! 'ndoial! c! Augustin $tia de1a" dup! cum notea&! el 'nsu$i 'n leg!tur! cu 'nt'lnirea sa cu episcopul mani.ean 9austus din Mile(um5" s! prefere ilu&oriei c!ut!ri a elocin#ei g'ndirea" ade(!rul. 6u toate acestea" 'nc! nu se eli%erase cu totul de atrac#ia culturii literare< la Mediolanum" cu numai optspre&ece luni 'nainte de cri&a care a(ea s!-i determine destinul" 'ntr-un moment c'nd e de1a c.inuit de angoasa metafi&ic!" el compune 'nc! un discurs festi(" un panegiric" pe care-l roste$te 'n fa#a t'n!rului 'mp!rat >alen-tinian II cu prile1ul consulatului lui Bauton7. Aidoma unor Eumenes" 6laudian sau Ausonius" el se d!ruia 'n 'ntregime acestei 'ndeletniciri at't de de$arte" preocupat de acest succes de pur! retoric! $i de mondenitate. 0'n! 'n (ara anului 37H" cultura lui Augustin a r!mas 'n esen#! literar!. Ea sufer! 'n sc.im% o transformare radical! 'n cursul celei de a doua 1um!t!#i a acestui an. Este perioada con(ertirii < din orice ung.i am pri(i lucrurile" constat!m importan#a acestei cri&e. 9ire$te c! 'n e(olu#ia psi.ologic! a unui om nu e=ist! rupturi complete/ multe sc.im%!ri erau preg!tite de mult! (reme" altele" dimpotri(!" nu $i-au dat imediat toate roadele/ nu-i mai pu#in ade(!rat c! aceast! con(ertire repre&int! o cotitur! decisi(!. ;ocmai din pricina caracterului s!u total" ea pre&int! mai multe aspecte pe care anali&a poate $i tre%uie s! le separe" dar despre care nu tre%uie s! uit!m c! se g!sesc laolalt!*/ e=ist! aici< aD Un aspect religios. Augustin se .ot!r!$te s! intre 'n %iserica catolic!/ drept care se 'nscrie

cate.umen spre a primi %ote&ul la 0astele care se apropia )+.


5

&on"esiuni 8" 3 C3D" p. *, -a%./ 8" H C)+D" pp. **-l++ -a%. Aceast! 'nt'lnire este datat!< Augustin a(ea dou!&eci $i opt de ani" ceea ce 'nseamn! c! s'ntem 'ntre noiem%rie 374 $i noiem%rie 373. Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# p" ,H" a su%liniat (aloarea acestei m!rturii. 7 6f. supra# partea 'nt'i" p. 7," n. ),. * Nu pretind" fire$te" c! toate aceste aspecte ar fi ap!rut simultan< con(ertirea filo&ofic! a precedat-o" de %un! seam!" pe cea religioas!/ aici 'ns! putem trece cu (ederea aceast! 'nl!n#uire cronologic!. )+ >or%ind de un aspect religios" cred c! nu fac dec't s! formule& o propo&i#ie incontesta%il!< admit c! s-ar putea discuta despre ideea mai mult sau mai pu#in impregnat! de neoplatonism pe care $i-o f!cea Sf'ntul Augustin 'n 37H cu pri(ire la cre$tinism/ fapt e totu$i c! el se .ot!r!$te la acea dat! s! primeasc! taina %ote&ului" ceea ce p'n! atunci refu&ase mereu s! fac!. Nu se poate diminua 'nsemn!tatea acestui fapt decisi( Corice ar spune Alfaric 'n .%olution intellectuelle# p. >III/ cf. p. 3*7D< c'nd ai trei&eci de ani $i te c.eam! Augustin" dac! .ot!r!$ti s! te %ote&i 'nseamn! c! $tii ce faciM ),, S;>2I>M SA0IEN;IAE

%D Un aspect moral9 el se desparte de a doua sa concu%in!" renun#! la orice proiect de c!s!torie $i adopt! un model de (ia#! ascetic)). cD Un aspect social# str'ns legat" de altfel" de cel precedent )4< '$i d! demisia din func#ia de profesor)3 $i renun#! la toate am%i#iile" at't 'n cariera de retor" c't $i 'n cea din administra#ia imperial!" 'n care n!&uise s! intre),. dD 2in punct de (edere al (ie#ii intelectuale" tre%uie 'n sf'r$it s! distingem un aspect "ilozo"ic9 Augustin ader! la g'ndirea neoplatonician! $i" ad'ncind-o 'n sinea sa" reu$e$te s! se desprind! definiti( de scepticismul academic)8" $i eD Un aspect cultural# cel asupra c!ruia (om st!rui aici< Sf'ntul Augustin concepe o cultur! mult diferit! de cea pe care o a(usese p'n! atunci< o cultur! orientat! cu totul spre c!utarea 'n#elepciunii" o cultur! filo&ofic!. 6on(ertirea sa antrenea&! 'ntr-ade(!r o 'nnoire total! a (ie#ii lui intelectuale/ i se sc.im%! nu doar con(ingerile filo&ofice" ci c.iar $i structura culturii sale. Ruptur! aproape)H complet! de cultura literar!. El nu mai poate s! admit! drept ideal o (ia#! sufleteasc! orientat! spre pl!cerea estetic! $i succesul oratoric. S! desc.idem *ialogurile sale" 'n care i se reflect! acti(itatea g'ndirii din ultimele luni ale anului 37H" 'n prielnicul refugiu de la 6assiciacum. Aici" 'i are al!turi pe cei doi tineri care '$i des!('r$esc studiile su% 'ndrumarea lui/ unul dintre ei@ -icentius" descoperise de cur'nd literatura $i se apucase s! scrie un poem despre <7ramus i This+e, ne putem 'nc.ipui cu ce entu&iasm 1u(enil i se d!ruia )5. 6e face AugustinL Se str!duie$te cu toate
))

In(oc'nd $i aici aceste fapte de necontestat" sc!p!m de dificult!#ile 'n care se &%ate Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. 3*l3*8/ cf. Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# p. )84. )4 Renun#area la onoruri face parte" de fapt" din morala ascetic! a lui Augustin" cf. spre e=emplu *e ordine F# 7 C48D" <.$.# (oi. GGGII" c. )++H. )3 Alt! c.estiune disputat! Ccf. 'ndeose%i Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. 3*," 3*H" 3*5 $i contra# Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# pp. ),7-l84D< ce rol ar tre%ui atri%uit 'n demisia lui Augustin moti(elor de s!n!tate $i celor metafi&iceL 0oate c! e greu de reconstituit starea de spirit a lui Augustin 'n e=act &iua c'nd $i-a 'naintat demisia magistra#ilor din Mediolanum" dar e sigur c! dup! aceea n-a regretat niciodat! c! a tre%uit s-o fac! $i c! a renun#at la orice am%i#ie. ), Asupra acestui punct" adesea pierdut din (edere" cf. &on"esiuni H" )) C)*D" p. )35 -a%.< 'n momentul con(ertirii sale" Augustin putea spera s! o%#in! aliquis honor o magistratur! " cel pu#in un praesidatus gu(ernarea unei pro(incii " gra#ie rela#iilor influente pe care le 'ntre#inea cu gri1! (&on"esiuni H")) X)7P" p. )3H -a%.D. )8 Bine anali&at de Alfaric (.%olution intellectuelle# pp. 354-374D" 'n capitolul intitulat 6on(ersion intellectuelle . )H Sic aproape " deoarece opo&i#ia dintre cele dou! tipuri de cultur! nu era a%solut radical! Ccf. in"ra# pp. 4,*-48+D" iar" pe de alt! parte" tre%uie #inut seama de continuitatea ce se manifest!m orice e(olu#ie psi.ologic!< primele lucr!ri filo&ofice ale lui Augustin" *ialogurile scrise la 6assiciacum" au 'nc! un ton foarte literar Ccf. in"ra# p. 4+8" n. 33D. )5 *e ordine )" 3 CHD" <.$.# (oi. GGGH" c. *7)/ )" 3 C7D" c. *74/ )" 8 C)4D" c. *7,/ &ontra cademicos 4" , C)+D" i+id. c. *4,/ 3" ) C)D" c. *3,. -icentius fusese mult! (reme un ele( sla%" iar faptul c! 'ncepe s! se interese&e de poe&ie este de1a un progres< *e ordine )" H C)HD" c. *78/ )" 5 C4+D" c. *75. 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

),8 mi1loacele s!-i tre&easc! interesul pentru cercetarea metafi&ic! )7" s!-l fac! s! prefere acestor de$arte 'ncerc!ri de literatur! $col!reasc! studium sapiAentiae studiul filo&ofiei / c'nd" 'n sf'r$it" -icentius 'ncepe s! dea de gustul ideilor" Augustin 'l felicit! $i-l 'ncura1ea&!< Bra(oM acum 'ntreci" $i 'nc! cu mult" Heliconul 'n ('rful c!ruia te osteneai s! a1ungi" de parc! ar fi fost c.iar cerul)*... Iar el 'nsu$i" Augustin" cu ce-$i ocup! g'ndireaL 9run&!rind acelea$i *ialoguri# constat!m c! 'n ele e (or%a numai de pro%leme 'n esen#a lor filo&ofice" pri(ind cunoa$terea" 'n#elepciunea" natura sufletului

etc. 0asul s-a f!cut" Augustin nu mai e retor" ci un g'nditor" un filo&of 4+/ de$i nu e 'nc! un %ir sapiens filo&of C%!r%at 'n#eleptD " oricum e a%sor%it cu totul de studium sapientiae studiul filo&ofiei . 2in punct de (edere cultural" con(ertirea lui Augustin a antrenat o con%ertire la "ilozo"ie. ;oamna anului 37H marc.ea&! 'nceputul a ceea ce a$ numi perioada filo&ofic! a lui Augustin. '$i consacr! cea mai mare parte a acti(it!#ii 4) studiului marilor pro%leme metafi&ice. 'ncon1urat de un mic grup de rude $i prieteni" duce o (ia#! studioas! $i contemplati(!" mai 'nt'i" din toamna lui 37H p'n! 'n prim!(ara lui 375" la 6assiciacum" apoi la Mediolanum" iar dup! %ote& la
)7

'l pune s! discute despre pro%lema fericirii cu colegul s!u ;r:getius" tocmai pentru a-l smulge de su% seduc#ia poe&iei< &ontra cademicos )" , C)+D" c. *4,. -e reaminte$te am'ndurora c! tre%uie s! prefere poe&iei filo&ofia (id.# 3" ) X)P" c. *3,D $i" 'n acest scop" 'i pune s! citeasc! )ortensius (id.# 3" , X5P" c. *35-*37D. )* *e ordine )" 3 C7D" c. *74. @i" cum -icentius manifest! inten#ia de a se 'ntoarce la <7ramAuN s!u" Augustin ridic! (ocea $i-l mustr! cu asprime< hic ego non nihil metuens ne studiopoeticaepenituspro%olutus aphilosophia longe raperetur9 'rritor# inquam... etc. tem'ndu-m! ca nu cum(a" cufundat 'n studiul poe&iei" s! fie antrenat departe de filo&ofie < s'nt m'niat" &ic... 4+ S! o%ser(!m c! Augustin nu $i-a arogat niciodat! acest titlu Ccf. totu$i *e Trinitate )," ) X4P" <.$.# (oi. G-II" c. )+35D" f!r! 'ndoial! din pricina imaginii prea pu#in m!gulitoare pe care" 'ncep'nd de la filo&ofii cinici" o e(oca un asemenea termen. 2ar 'n *ialogurile de la 6assiciacum el se slu1e$te frec(ent de termenul philosophia Ce=. *e +eata %ita )"," <.$.# (oi. GGGII" c. *H)/ *e ordine )" 4 X8P" i+id.# c. *7+/ )" H X)8P" c. *78/ )" 7 X4,P" c. *7*/ )" )) X3)P" c. **4 etc. ...D" de care mai t'r&iu nu se (a mai ser(i dec't cu precau#ie" de e=emplu parafra&'ndu-l imediat prin amor sapientiae dragostea pentru 'n#elepciune Ce=. &on"esiuni 3" , X7P" p. 8+ -a%./ $i de1a *e ordine )" )) X34P <.$.# (oi. GGGII" c. **3/ *e %era religione 8 X7P" <.$.# (oi. GGGI>" c. )4H/ cf. A. Martin" 8. ugustini philosophia# p. )D. Aceasta se datorea&! Cdup! cum aminte$te 'nsu$i Augustin" 'n 2e mori+us ecclesiae catholicae )" 4) X37P" <.$.# (oi. GGGII" c. )345D faptului c! Scriptura d! cu('ntuluiphilosophia o nuan#! peiorati(!< 6ol. 4" 7/ cf. I 6or. 4" ). 0ri(itor la semnifica#ia acestei condamn!ri" cf. remarcile lui 9estugiere" 'deal religieu@# p. **" n. ,. 4) S! mai su%liniem o dat! continuitatea e(olu#iei augustiniene" pe care decupa1ele noastre ne-ar putea face s-o uit!m. Acti(itatea intelectual! a lui Augustin de-a lungul 'ntregii perioade pe care am numit-o filo&ofic! nu e consacrat! numai filo&ofiei/ se anun#! de1a (iitoarea perioad! ecle&iastic! prin lucr!ri cu caracter mai pronun#at religios" posterioare *ialogurilor de la 6assiciacum. -e (om enumera ce(a mai 'ncolo< partea a treia" p. 3),.

),H
S;>2I>M SA0IEN;IAE

Roma/ 'n fine" dup! moartea Monic!i C'n toamna lui 375D" 'n Africa" 'n #inutul s!u de %a$tin!" la ;.agaste" unde a continuat aceea$i (ia#! 'n comunitate. 6omunitate ce" 'ntr-un fel" este de1a o m'n!stire44 Cc!ci la ;.agaste" mai mult dec't la 6assiciacum 43" (ia#a lui Augustin este p!truns! de o atmosfer! religioas!D" dar o m'n!stire de filo&ofi" unde accentul cade pe munca intelectual!. Aceast! perioad! a(ea s! se curme la fel de %rusc cum 'ncepuse/ con(ertirea are drept pandant 'nceputul carierei du.o(nice$ti< Augustin este .irotonisit aproape 'mpotri(a (rerii sale" 'n %iserica din Hippona" de c!tre episcopul >alerius Cprim!(ara lui 3*)D" care peste c'#i(a ani a(ea s! $i-l asocie&e la episcopat Ciarna lui 3*H-3*5D4,. Acest e(eniment are o 'nr'urire nemi1locit! asupra (ie#ii intelectuale a lui Augustin< cu el" 'ncepe o nou! perioad!" cea ecle&iastic!. Sf'ntul Augustin" desigur" nu renun#! la studium sapientiae studiul filo&ofiei 48 < oare nu la Hippona '$i (a scrie" 'ntre ,++ $i ,)," capodopera filo&ofic!" partea a doua din *e TrinitateP Nu mai dispune 'ns! de li%ertatea de spirit necesar! pentru a se d!rui dup! (oie acestui studiu< nu (a fi oare ne(oit" pentru 'nceput" s!-$i 'ntrerup! studiile filo&ofice pentru a se ad'nci degra%! 'n Sf'nta Scriptur! 4-HL 0o(ara func#iei ecle&iastice o (a purta necontenit" p'n! la moarte. 0e de alt! parte" e=igen#ele acesteia" precum $i progresele e=perien#ei sale religioase 'l conduc pe Sf'ntul Augustin la un nou punct de (edere asupra culturii" mai cuprin&!tor" care-l 'nglo%ea&!" dep!$indu-l" pe cel 'mp!rt!$it 'n perioada filo&ofic!. -!s'nd pentru mai t'r&iu Cpartea a treiaD studiul acestor progrese" a$ (rea pentru moment s! 'ncerc s! definesc 'n ce a constat cultura propriu-&is filo&ofic! a lui Augustin. Studiul meu se (a 'ntemeia 'n esen#! pe ansam%lul operelor scrise 'n anii 'n care nu fusese dec't filo&of C37H-3*)D 45. 'i (oi ad!uga apoi
44

Este impresia pe care o las! relatarea lui 0ossidisus" -ita 3" <.$.# (oi. GGGII" c. 3H/ cf. Monceau=" )istoire# 3" p. 5*/ ?u&&o" gostino# p. )47/ $i 'ndeose%i Mellet" 'tineraire et ideal monastique de saint ugustin# pp. )*-4*/ contra# Augustin" <redica 388" 4" <.$.# (oi. GGGIG" c. )8H*. 43 Unde de1a" dup! cum (oi ar!ta mai 'ncolo" elementul religios nu e negli1a%il (in"ra# pp. )8l-l8HD. 4, 2ac! urm!m induc#iile lui 0. 9a%re" .ssai sur la chronologie de l'ceu%re de saint <aulin de Nole# 0aris" )*,7" pp. )+-l4/ 4H45/ 3* Ccf. o%ser(a#ia lui 0. 6ourcelle" ap. 3e%ue des etudes latines# (oi. 4H" )*,7" p. 3*7D. A se (edea $i aici Sc.an&" ," 4" p. ,+8" iar" pentru ultima dintre datele indicate" Morin" /rdination. FK >oi argumenta aceast! afirma#ie mai t'r&iu" partea a treia" pp. 4*3-3+4. 4H6u pri(ire la acest fapt" cf. partea a treia" p. 3,8. 45 2ialoguri de la 6assiciacum< &ontra cademicos# *e +eata %ita# *e ordine# Soliloc%ii, dialoguri $i tratate posterioare %ote&ului< *e immortalitate animae# *isciplinarum li+ri (*e musica)# *e quantitate animae# *e li+ero ar+itrio Cterminat la Hippona< 3etractri )"*" )" <.$.# (oi. GGGII" c. 8*8D" *e magistro# *e %era religione. Un anumit num!r dintre *i%ersae quaestiones $VVVH'H tre%uie raportate la aceea$i perioad! (3etractri )" 4H" c. H4,D< e greu

6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

),5

c'te(a complet!ri sugerate de operele filo&ofice posterioare" care se plasea&! 'n prelungirea celor dint'i. II 'nainte de a intra 'n detaliile acestui studiu" socotesc necesar s! amintesc pe scurt c'te(a fapte ce ne permit s! a$e&!m con(ertirea filo&ofic! a lui Augustin 'ntr-o anumit! perspecti(!" care a1ut! la mai %una ei 'n#elegere $i-i pune 'n e(iden#! 'ntregul interes 47. 'l (edem pe Sf'ntul Augustin opt'nd 'ntre o cultur! literar! " oratoric!" $i o cultur! filo&ofic!. Aici e locul s! ne reamintim c! ri(alitatea dintre aceste dou! tipuri de cultur! este una din tr!s!turile cele mai constante ale ci(ili&a#iei antice. @i aceasta 'nc! de la o%'r$ii< am amintit de1a rolul marilor sofi$ti din secolul al >-lea" iar mai t'r&iu al lui Isocrate 4*. 2ar 'mpotri(a sofi$tilor a luptat de1a Socrate/ iar Isocrate" dup! cum se $tie" a tre%uit s! fac! fa#! ostilit!#ii lui 0laton 3+. Acesta din urm! opunea culturii literare a lui Isocrate o alt! cultur!" total contrar! ca spirit" orientat! spre c!utarea ade(!rului filo&ofic. 6ei doi $i-au disputat 'ndrumarea intelectual! a tineretului atenian. 'nc! $i ast!&i reg!sim 'n operele lor ecoul acestei (iguroase polemici< de o parte" 0laton proclam! de$ert!ciunea pretinsei culturi generale oferite de Isocrate" a acestor cuno$tin#e pline de suficien#! care nic!ieri nu a1ung la ade(!r" a acestei culturi prea unilateral literare" %un! doar s! mul#umeasc! ni$te flecari diletan#i 3). Isocrate" la r'ndul s!u" nu precupe#e$te sarcasmele la adresa filo&ofilor" a acestor maniaci ai disputei oi 5iepi @q epi8cc_/ 8ioc=pi-0o('eR34" lu'nd 'n der'dere efortul lor la%orios de a a1unge prin dialectic! la ade(!r. 'n fa#a culturii oratorice" (a sta mereu" opun'ndu-i-se" aceast! ri(al!" cultura filo&ofic!. @tiu c!" pe ansam%lu" modul de o (edea lucrurile al lui
de decis care anume/ eu le folosesc pe cele care au o semnifica#ie filo&ofic!. 'n sf'r$it" Scrisorile l-," 5" *-l8" )54+ s'nt 'ndeo%$te socotite ca apar#in'nd aceleia$i perioade C?ol%ac.er" &S.$# (oi. ->HI" pp. )4-l3D.
47 4*

>e&i )istoire de - education# pp. **" )+*" )33" )38" 474" 477" 3+). 0artea 'nt'i" pp. 4," 73. 3+ M! m!rginesc la aceast! (edere general!/ a face mai multe preci&!ri ar 'nsemna s! m! a(enture& pe un teren nesigur" unde e=ist! di(ergen#e 'ntre speciali$ti< pri(itor la c.estiunea raporturilor dintre 0laton $i Isocrate" cf. mai recent 2ies" utour de <laton# pp. ,+4 $i urm. C%i%liografia" p. ,+5" n.lD/ Maf.ieu-Bremond 'n edi#ia lor din Isocrate" (oi. I" p. IG" )88-l85/ Meridier" edi#ia dialogului .uth7demos# pp. )33 $i urm./ 2ies" Introducere la 3epu+lica# pp. ->I $i urm./ Ro%in" edi#ia dialogului <haidros# pp. GGII $i urm." 6-GI $i urm./ 9laceliere" $'.loge d''socrate. 3) 2ies" Introducere la 3epu+lica# p. -IG. 34 !mpotri%a so"itilor )< nu (oi 'ncerca s! deslu$esc dac! Isocrate 'i atac! aici pe platonicieni sau pe discipolii lui Antist.ene.

),7
S;>2I>M SA0IEN;IAE

Isocrate a a(ut c'$tig de cau&!. 0laton $i Aristotel speraser! prea mult de la natura uman!... pe plan istoric" ei au fost 'nfr'n#i/ c!ci p'n! la urm! cultura oratoric! de tip isocratic e cea care a c'$tigat ade&iunea unanim! a pu%licului $i a impus timp de opt secole cadrele sale ci(ili&a#iei grece$ti $i apoi celei romane/ ea este cea care domnea 'nc!" dup! cum am ar!tat" 'n epoca lui Augustin. ;radi#ia filo&ofic! 'ns! nu s-a stins niciodat!< fiecare genera#ie a (!&ut c'te o minoritate mai mult sau mai pu#in important! re(endic'ndu-$i drepturile 'n fa#a retoricii triumf!toare. Nu tre%uie" de %un! seam!" s! ne facem o imagine a%solut! despre aceast! opo&i#ie. 0laton $i Isocrate a(eau de1a multe puncte comune. Sadarnic afecta Isocrate dispre# fa#! de preten#iile de$arte" de cute&an#a filo&ofului" pentru c! nici el nu se putea sustrage 'nr'uririi ce o e=ercita autoritatea acestuia/ cultura sa oratoric! se 'mp!unea&! $i ea cu numele de Cpilococpioc $i pretinde c! doar ea merit! acest frumos nume33. 'n fapt" ea '$i asocia&! un anumit %aga1 de cuno$tin#e metafi&ice. Urm'ndu-l pe Isocrate" 'n(!#!m'ntul oratoric nu (a 'nceta nicic'nd s! re&er(e" cel pu#in 'n principiu" un anumit loc filo&ofiei3,. 2ar K $i acest lucru e mai important K" de$i retorii n-au 'ncetat s! se pretind! 'ntr-o anumit! m!sur! filo&ofi" po&i#ia ade(!ra#ilor filo&ofi a fost din ce 'n ce mai pu#in 'ndep!rtat! de cea a ri(alilor lor. @i de1a Aristotel38" gelos pe succesul lui Isocrate" se preocupase s! dea mai mult lustru 'n(!#!-m'ntului s!u. 6u c't 'naint!m 'n timp" cu at't aceast! influen#! a retoricii asupra filo&ofiei de(ine mai profund!. 'ncep'nd din secolul al III-lea '. 6r." retorica in(adea&! 'n(!#!m'ntul filo&ofic" ceea ce (a a(ea drept consecin#! o gra(! sc!dere a ni(elului acestuia< g'nditorul cedea&! locul (ulgari&atorului" (or%itorului 'n locuri pu%lice. Se su%#ia&! mar1a ce-l desparte pe retorul cu preten#ii filo&ofice de ace$ti filo&ofi degenera#i< 'n ce categorie ar tre%ui s!-i plas!m" de pild!" pe un Apuleius" pe un Iulian" iar mai t'r&iu

pe un S:nesios3HL 6.iar $i la cei care ni se par a merita cu ade(!rat numele de filo&ofi" ca Seneca sau Epictet" cititorul modern e i&%it de c't! retoric! $i de c't spirit literar r!m'n 'nc! 'n e=punerea $i c.iar 'n ela%orarea g'ndirii lor35.
33

Retorii greci din sofistica a doua (or continua s! se pretind! singurii demni de numele de filo&ofi< cf." de pild!" *iscursurile platoniciene ale lui E.lius Aristide" studiate de Boulanger" elius ristide# pp. 4)+-4H8. 3, 6f. partea 'nt'i" p. )+H. 38 6f. 'ndeose%i 6icero" *e oratore 3" 38 C),)D. 3H 6u pri(ire la ultimii doi" cf. remarca 'ndrept!#it! a lui 9it&gerald" .ssa7s and )7mns o" S7nesios# p. 84. 35 0ri(itor la aceast! alian#! dintre 'n#elepciune $i retoric! " cf. (on Arnim" *io %on <rusa# pp. 53 $i urm./ Boulanger" elius ristide# pp. ,7-,*/ Al%ertini" Seneque# pp. 53-5,/ 9estugiere" 'deal religieu@# p. **" n. ,. 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

),*

9apt e 'ns! c!" 'n pofida acestor con(ergen#e" filo&ofia a r!mas mereu 'n opo&i#ie cu cultura oratoric! popular!. Nu e ca&ul aici s! fac istoria acestei lungi dispute 37< (oi reaminti doar care s'nt antecedentele nemi1locite ale lui Augustin" ce con(ertiri la filo&ofie au precedat-o" 'n mediul roman" pe a sa 3*. S! nu co%or'm 'n trecut dincolo de epoca imperial!,+< aici" cultura oratoric! triumfa" negre$it" mai mult ca oric'nd" dar 'n fiecare genera#ie 'nt'lnim oameni care" rup'nd cu mediul lor" se declar! filo&ofi $i se str!duiesc s!-$i organi&e&e 'ntreaga cultur! 'n 1urul filo&ofiei. Este (or%a de ade(!rate con(ertiri la filo&ofie" care nu s'nt numai intelectuale" ci implic! $i o con(ertire moral! $i c.iar social!" o sc.im%are radical! 'n concep#ia despre (ia#!. Seneca e cel care repre&int! cel mai %ine" 'n secolul I,)" aceast! cultur! filo&ofic!" nu prea %ine dega1at!" repet" de influen#ele literare " cu toate acestea 'ns! net opus! tipului comun de cultur! oratoric!< ce pr!pastie 'ntre Seneca 9ilo&oful $i tat!l s!u" Seneca Retorul" care se recomand! posterit!#ii prin culegeri de amintiri din $coal!M Seneca 'ns! nu-i un ca& i&olat 'n epoca sa< f!r! a (or%i de discipolul s!u -ucilius" cunoa$tem 'n afara mediului s!u filo&ofi ca Annaeus 6ornutus" dasc!lul lui 0ersius $i al lui -ucan" sau ca 0ersius 'nsu$i ,4... 'n secolul al II-lea" Marc Aureliu este" e(ident" cel mai %un repre&entant al tradi#iei filo&ofice. El se opune maestrului s!u" 9ronto" retor $i nimic mai mult/ &ugetrile s'nt o do(ad! clar! c! el a(ea con$tiin#a rupturii sale de
37

A f!cut-o e=celent (on Arnim< Sophisti5 und 3hetori5 in ihrem 8amp"e um die Eugends+ildung# introducere la lucrarea sa *io %on <rusa# pp. ,-l),/ cf. i+id.# pp. )8+ $i urm. 6f. $i Bendland" 8ultur# pp. 85 $i urm./ Boulanger" elius ristide# pp. 4H3-4H8/ 2ilt.e:" <dagogi5# pp. 33-84/ A. 2. NocQ" Introducerea la edi#ia sa din Sallustiu filo&oful" pp. G>II-GG>II. 3* Studiul de consultat aici este cel al lui ?N:nn" 3oman .ducation# pp. )53-l5*. ,+ 0entru c! Repu%lica '$i a(ea de1a filo&ofii s!i< cf. pentru genera#ia lui 6icero" -ucre#iu sau Nigidius 9igulus. 6icero 'nsu$i repre&int! o po&i#ie original!< eclectic 'n toate" el nu alege 'ntre cele dou! (oca#ii" ci se str!duie$te s! le integre&e una alteia< ?N:nn" 3oman .ducation# pp. ))4-l44. ,) Ar tre%ui ca anterior lui s! (or%im aici de mediul at't de curios al Se=tii-lor" dac! ne-ar fi mai %ine cunoscut< Seller" <hilosophie der2riechen# )" l," pp. H** $i urm. 6f. con(ertirea lui -. 6rassicius" cele%rul gramatician" din epoca lui ;i%eriu pare-se< Suetoniu" *e grammaticis )7<. ..dimissa repente schola# transiit ad 4. Se.@tii philosophi sectam p!r!sind pe nea$teptate $coala Cde gramatic!D" a trecut la $coala filo&ofului Y. Se=tius . Se impune o analogie cu demisia lui Augustin. ,4 0ro%us >alerius" -ita <eri C'n fruntea operelor sale" edi#ia 6artaultD" c. ,< cum esset annorumV-l# amici0ia coepit uti nnaei &ornu0i# ita utnusquam a+ eo discederet, inductus aliquatenus in philosophiam est la $aispre&ece ani" a legat o at't de str'ns! prietenie cu Annaeus 6ornutus" 'nc't niciodat! nu s-a mai desp!r#it de el/ a fost p'n! la un punct 'ndrumat spre filo&ofie . 6f. doctissimi ac sanctissimi %iri alacriter tune philosophantes %!r%a#i foarte 'n(!#a#i $i preacucernici" discut'nd cu ardoare pro%leme filo&ofice din c. 8. Nu (or%esc aici dec't despre latini" dar cum a$ putea s! nu men#ione& 'n #inuturile grece$ti r!sun!toarele con(ertiri ale lui 2ion din 0rusaL Cde ad!ugat c!r#ii lui (on Arnim lucrarea lui 9rancois" .ssai sur *ion &hr7sostome# pp. 8-7D.

)8+
S;>2I>M SA0IEN;IAE

cultura comun!,3. 'l mai putem men#iona 'ns! Ccu restric#iile necesareD $i pe Apuleius" philosophus platonicus filo&of platonician " cum 'l nume$te o inscrip#ie din Madaura ,,. Iar" foarte aproape de Augustin" dintre contemporanii s!i mai ('rstnici" al!turi de autorul pur literar S:mmac.us" 'l 'nt'lnim pe 0raete=tatus. Opo&i#ia dintre cele dou! tipuri de cultur! persist! $i dup! Augustin. 'n plin secol al >l-lea" 6assiodor,8 repre&int! imaginea de atunci a culturii retorului" iar Boet.ius pe cea a culturii filo&ofului. Aceast! opo&i#ie e at't de important! pentru tradi#ia antic!" 'nc't o (edem ren!sc'nd de 'ndat! ce se face din nou apel" pentru formarea spiritului" la structurile clasice. -!s'nd deoparte trecutul mai 'ndep!rtat" este remarca%il c! Rena$terea din secolul al GH-lea ne pune 'n fa#! un nou episod< istoricul cel mai recent al Sim#ului Bernard a ar!tat ce fundal de cultur! umanist!" de forma#ie literar clasic! se

'ntre(ede su% g'ndirea cistercian!,H. 2e cealalt! parte" A%aelard" acest pur dialectician" repre&int! su% o form! re'nnoit! mo$tenirea (ec.ii tradi#ii filo&ofice. 9erindu-ne s! e=ager!m 'nsemn!tatea unei asemenea remarci" este" cred" 'ng!duit s! consider!m c! 'n opo&i#ia radical! ce-i desparte pe ace$ti doi mari mae$tri ai g'ndirii medie(ale se reg!se$te" cel pu#in cu titlu de component! secundar!" opo&i#ia tradi#ional! dintre cele dou! culturi. 2up! cum (edem" con(ertirea lui Augustin la filo&ofie nu e un fapt i&olat" ci se plasea&! 'ntr-o lung! tradi#ie. R!m'ne s! anali&!m forma particular! pe care a 'm%r!cat-o la el. III 0ro%lema central! a g'ndirii augustiniene este" cum %ine se $tie" cea a fericirii. 0rin aceasta" el este" 'ntr-ade(!r" mo$tenitorul 'ntregii tradi#ii a filo&ofiei elenistice" a c!rei pro%lematic! gra(itea&! 'n 1urul acestei c.estiuni fundamentale.
,3

&ugetri )"5" 4-7 Cel atri%uie influen#ei magistrului s!u Rusticus faptul de a se fi desprins de sofistic!" de retoric!" de literatur!/ de a-l fi citit pe EpictetD/ )" )5" 7 el mul#ume$te &eilor c! nu l-au l!sat s! de(in! retor sau poet/ cf. $i )" )5" 44. ,, ?sell" '.$. .# 4))8 Cinscrip#ia e mutilat!" dar restaurarea numelui lui Apuleius se impuneD. Nu tre%uie dispre#uit! prea tare filo&ofia africanului nostru / s! nu uit!m c! Augustin 'i datorea&! mult $i c! pe 0laton l-a cunoscut 'n %un! m!sur! prin Apuleius< &etatea lui *umnezeu 7" )4" <.$.# (oi. G-I" c. 435< puleius "er e@stitit <latonicus no+ilis s-a remarcat Apuleius Afer" cunoscut platonician / id.# ," 4" c. ))3 Cunde men#ionea&! *e mundo), id.# 7" )," 4" c. 437-43*< puleius tamen <latonicus >adaurensis... scripsit li+rum cuius titulum esse voluit Sde deo SocratisI dar Apuleius" platonicianul din Madaura" a scris despre acest su%iect o carte pe care a dorit s! o intitule&e *e deo SocratisI# id.# )7" )7" c. 85, B>garul de aur), id.# 7" *" c. 4,3 B pologia), cf. Scrisoarea )35", C)*D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 83,. ,8 6assiodor din -ariae# pentru c! cel din 'nstitutiones este 'nainte de toate un martor al culturii ecle&iastice " ca $i Augustin 'n ultima perioad! a (ie#ii sale Ccf." pe de alt! parte" pentru o influen#! filo&ofic! 'n programul scrierii 'nstitutiones# in"ra# partea a treia" p. 33H" n. 5HD. ,H ?ilson" Theologie m7stique de saint Bernard# 'ndeose%i pp. )7-4+. 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

)8)

Unde e de g!sit fericireaL R!spunsul lui Augustin se re&um! 'ntr-un cu('nt< 'n 'n#elepciune ,5. 2ar ce e 'n#elepciuneaL E posedarea unei cunoa$teri" a unui ade(!r apt s! satisfac! n!&uin#a noastr! spre %eatitudine,7. 2ar 'n#elepciunea e unul din numele lui 2umne&eu,*< 2umne&eu e singurul %ine care ne poate asigura fericirea. 'n#elepciunea (a fi deci cunoa$terea sau" mai %ine spus" posedarea lui 2umne&eu" pentru c! aici nu e (or%a de o cunoa$tere pur intelectual!8+. Te in%oco# e=clam! Augustin 'n Soliloc%ii# *eus %eritas... *eus sapientia... *eus +eatitudo6 ;e in(oc" 2umne&eule al Ade(!rului" 2umne&eule al 'n#elepciunii" 2umne&eule al 9ericiriiM 8) Omul tre%uie deci s! p!$easc! spre 'n#elepciune 84. 6um se organi&ea&! acest studium sapientiae# studiu al filo&ofiei " tipul de (ia#! pe care o asemenea c!utare 'l inspir!L 'ntr-un pasa1 din *e ordineKT# Sf'ntul Augustin
,5

M! re&um s! fac trimitere la frumoasele pagini din ?ilson" 'ntroduction# pp. l-l)/ cf. pp. )3*-l,+/ Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# pp. *,-*8/ 'dee de %erite# pp. H4KH3" 44) $i urm./ cf. $i Eggersdorfer" ugustin als <dagoge# pp. ,4 $i urm. 0oate c! simplific e=cesi( e=punerea acestei doctrine" c!reia Sf'ntul Augustin 'i consacr! un 'ntreg dialog" *e +eata %ita B<. $# (oi. GGGII" c. *8*-*5HD" iar mai apoi re(ine mereu la ea 'n toate c!r#ile sale filo&ofice . ,7 6f. nota B din Apendice" Scientia i Sapientia !n lim+a S"!ntului ugustin# pp. ,,5 $i urm." Sapientia# [ 8-*. ,* 'd.# [ ). Mai precis" al 9iului lui 2umne&eu" 6ristos" id.# [ 4. 8+ 'd.# [ 8. 6f. Bo:er" 'dee de %erite# pp. 448-44*< st!p'nirea %inelui su(eran nu este doar intelec#ie" ci $i iu%ire/ ?ilson" 'ntroduction# pp. 5-*< doctrina augustinian! nu e un pur intelectualism" un teoretism . S! su%liniem acest aspect al augustinismului/ prin el" (edem 'n ce m!sur! pro%lema culturii" departe de a fi autonom!" este" dimpotri(!" su%ordonat!" 'n#elepciunea o implic!" dar trece peste tot dincolo de ea. 8) Soliloc%ii )" ) C3D" <.$.# (oi. GGGII" c. 75+. 84 Spun anume s! p!$easc! " $i nu s! a1ung! la Ccf. pp. ,8l-,84. Sapientia# [ 5D< 'n ce m!sur! a declarat 'ntotdeauna Augustin c! %eatitudinea des!('r$it! nu se reali&ea&! dec't dup! moarteL Ideea e e=primat! r!spicat 'n conclu&ia c!r#ii *e +eata %ita , C38D" <.$.# (oi. GGGII" c. *5H/ mai 'nainte 'ns!" anumite e=presii ar p!rea s! indice contrariul" $i Augustin le critic! 'n 3etractri C)"4" i+id.# c. 877D. 'n tratatele din perioada filo&ofic!" se 'nt'lnesc $i alte e=prim!ri ec.i(oce< cf. referin#ele culese de Bo:er" 'dee de %erite# p. 437" n. 3/ de ad!ugat &ontra cademicos )",C))D" i+id.# c. *)4 Ce drept c! aici e (or%a de o %utad! a t'n!rului -icentiusD/ poate c! $i *e magistro ), C,HD" i+id.# c. )44+. A(em aici una dintre pro%lemele 'n care 'n#elepciunea antic! $i 6re$tinismul se aflau 'n conflict. 6onclu&ia din *e +eata %ita arat! cum Sf'ntul Augustin con$tienti&ea&! aceast! e=igen#! profund! a credin#ei cre$tine< %eatitudinea nu #ine de aceast! lume Ccf. $i *e quantitate animae 33 X5HP" i+id.# )+55D< dar g'ndirea sa e 'nc! pri&onier! a structurilor p!g'ne< pro%lemele fericirii" ale definirii 'n#eleptului" puse pe planul fiin#ei" $i nu pe cel al de(enirii" presupun un ideal accesi%il 'nc! 'n (ia#a p!m'nteasc!. 6f. pri(itor la aceasta Bo:er" 'dee de %erite# pp. 435-43*" sorocul de dup! moarte / 6a:re" &ontemplation# pp. ,,-,5 limitele contempl!rii pe p!m'nt / Butler" ?estern >7sticism# p. 38" [ l-4. 83 *e ordine F# 5 C4,D-7 C48D" <.$.# (oi. GGGII" c. )++H. E=punerea pe care o fac 'n acest capitol despre Studium sapientiae depinde 'n mod esen#ial de acest pasa1 din *e ordine. S-ar putea de asemenea lua drept %a&! te=tul c!r#ii 'nt'i din Soliloc%ii Ccf. Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. ,34-,37D" care ar conduce la un ta%lou analog< rug!ciune-moral!-studiu.

)84
S;>2I>M SA0IEN;IAE

spune 'n esen#!< nu po#i s! a1ungi direct la cunoa$terea lui 2umne&eu" pentru aceasta tre%uie s!-#i impui s! urme&i o metod! riguroas!" disciplina# cea pe care ne-o dictea&! legea di(in!. Ea cuprinde dou! r'nduri de prescrip#ii< unul pri(e$te modul de comportare 'n (ia#!" cel!lalt ordinea studiilor necesare. Astfel" c!utarea 'n#elepciunii pare s! pre&inte dou! aspecte K unul moral" cel!lalt intelectual. Augustin p!strea&! consec(ent aceast! 'mp!r#ire" o reaminte$te de mai multe ori 8," iar e=punerea pe care o face 'n continuare umple du%lul cadru trasat de ea 88. 6u toat! limpe&imea acestei m!rturii" cred c! tre%uie s! facem loc" al!turi de cele dou! aspecte indicate" unui al treilea" pe care eu 'l numesc religios sau supranatural. Augustin" ce-i drept" nu face despre el o e=punere de&(oltat!" ca la celelalte dou!/ 'l men#ionea&! numai 'n treac!t" dar cu o asemenea acurate#e" 'nc't te=tul respecti(" de$i foarte scurt" nu poate fi trecut cu (ederea. -a sf'r$itul dialogului adineauri citat" Augustin recapitulea&! 'n c.ip de 'nc.eiere $i ne 'nf!#i$ea&! sufletul cur!#it prin (irtute $i $tiin#!" de(enit capa%il s! contemple m!re#ia di(in!. 6'nd arat! c! astfel (a fi re&ol(at!" 'n plus" pro%lema ordinii morale a lumii" el adaug!< (a (edea frumuse#ea di(in! acela care tr!ie$te a$a cum tre%uie" care se roag aa cum tre+uie# care studia&! a$a curmtre%uie" qui +ene %i%it# +ene orat# +ene studetKR. Aceast! 'nsemnare aruncat! 'n treac!t 'ntr-o parante&! pare s! marc.e&e din partea lui Augustin o c!in#!" o corectur!" o 'ntregire a celor spuse mai 'nainte. S'nt ne(oit s! insist" pentru c! destui istorici e&it! 'nc! s! admit! c! Augustin" 'ncep'nd cu $ederea sa la 6assiciacum" a aderat cu ade(!rat la aspectul religios al cre$tinismului. >oi reaminti mai 'nt'i un num!r de m!rturii< ele do(edesc" cred" 'n mod incontesta%il c!" 'n refugiul de la 6assiciacum" (ia#a lui Augustin85 n-a fost
*e %era religione ofer! un ta%lou 'ntruc't(a diferit al (ie#ii ideale< 3* C54D $i urm." <.$.# (oi. GGGI>" c. )8, $i urm. 8, *e ordine 4" * C4H 'nceputD" <.$.# (oi. GGGII" c. )++5/ 4" )H C,,D" c. )+)8. 88 Aspectul moral< cap. 7 C48D" cf. in"ra# pp. )8H-l87/ aspectul intelectual< cap. * C4HD-l8 C,3D" in"ra# pp. )87-lH4. 8H *e ordine 4" )* C8)D" c. )+)*< cum autem (anima) se composuerit et ordina%erit ac concinnam pulchramque reddiderit# aude+it iam *eum %idere... Nihil amplius dicam nisi promitti no+is aspectum pulchritudinis# cuius imitatione pulchra# cuius comparatione "oeda sunt cetera. )anc quisquis %iderit (%ide+it autem qui +ene %i%it# +ene orat# +ene studet.. .D 'ns! atunci c'nd sufletul '$i (a g!si lini$tea" c'nd (a pune ordine 'n interiorul s!u $i (a de(eni armonios $i frumos" a%ia atunci (a cute&a s!-- (ad! pe 2umne&eu... N-am s! adaug dec't c! ne este nou! f!g!duit! contemplarea acelei frumuse#i" prin imitarea c!reia toate celelalte s'nt frumoase $i 'n compara#ie cu care toate celelalte s'nt ur'te. Oricine o (a fi (!&ut Co (a (edea 'ns! cel care tr!ie$te cum se cu(ine" se roag! cum se cu(ine" studia&! cum se cu(ineD... . 85 Urm'nd 'ndeose%i pe Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# pp. )H4-lH8" 0ie#e c.retienne I 6assiciacum / de -a%riolle" Introducere la edi#ia 'ngri1it! de el a &on"esiuA 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

)83

'nc.inat! numai g'ndirii" reflec#iei metafi&ice $i acti(it!#ii literare" ci a fost $i o (ia#! de rug!ciune $i peniten#!. Sf'ntul Augustin se ruga 'n fiecare &i la tre&ire 87" consacra o parte a nop#ilor sale rug!ciunii8*" c!in#ei pentru gre$elile din (ia#a lui trecut! H+/ to#i 'n 1urul s!u se rugau< Monica" %ine'n#eles" dar $i tinerii discipoli" de pild! -icentius H)/ iar Augustin 'i cerea mamei sale s! se roage pentru elH4 a$a cum el 'nsu$i se ruga pentru prietenii luiH3. 9ire$te" s-ar putea discuta despre natura acestei rug!ciuni< era ea o rug!ciune cre$tineasc!L 0entru c! 'n fond $i 0lotin recomand! rug!ciuneaM 'ntr-o asemenea discu#ie" nu s'ntem ne(oi#i s! ne re&um!m la simple presupuneri" 'l putem asculta pe Augustin cum se roag!< cine nu-$i aduce aminte de minunata rug!ciune *eus uni%ersitatis conditor 2umne&eu creator al uni(ersului ... cu care 'ncep Soliloc%iileRYL N-am s! reiau aici studiul ei 'n toate detaliile. M! (oi m!rgini la c'te(a scurte o%ser(a#ii. Aceast! rug!ciune are ne'ndoielnic un foarte pronun#at caracter neoplatonicianH8. Este o 'n!l#are a sufletului c!tre 2umne&eu" un efort de a-i reflecta lumina/ dar nu-i numai asta" e $i rug!ciune cre$tineasc!" 'n care se (ede c't se poate de limpede sufletul lui Augustin implor'ndu-l pe 2umne&eu" s!-i
nilor p. G>I" c. -a Alfaric" apare" dup! opinia mea" o mare lacun! din pricin! c! a negli1at aceste te=te c'nd a &ugr!(it ta%loul (ie#ii la 6assiciacum 'n .%olution intellectuelle# pp. 3*5-3**/ cf. i+id.# p. ,34" n. 3. 87 *e ordine )" 7 C44D" c. *75< interea post paululum dies ese aperuit, surre@erunt >i# et ego illacr:mans multa ora(i... 'ntre timp" la pu#in! (reme" s-a f!cut &iu!< ei s-au sculat" iar eu" lcrim!nd# mAam rugat !ndelung...I, )" 7 C48D" c. *7*< deinde ego quoque surre@i# redditisque *eo Ruotidianis %otis... apoi m-am sculat $i eu $i am 'n!l#at c!tre 2umne&eu o+inuitele rug!ciuni . 8* Scrisoarea 3" ," <.$.# (oi. GGGIII" c. H8< deinde ora%i ut sole%am atque dormi%i dup! care" ca de o+icei# m-am rugat $i apoi m-am dus la culcare... / cf. *e ordine )" 3 CHD" <.$.# (oi. GGGII" c. *7) Cunde" de fapt" este (or%a mai degra%! de o medita#ie solitar! dec't de o rug!ciune< 'i consacra 1um!tate din noapteD/ cf. Soliloc%ii )" ), C48D" i+id.# c. 773. 6f. alte alu&ii

la rug!ciune< Scrisoarea Y# F# <.$.# (oi. GGGIII" c. HH/ *e magistro ) C4D" <.$.# (oi. GGGII" c. ))*8/ 2e li+ero ar+itrio )" H C),D" i+id.# c. )447. H+ *e ordine )" )+ C4*D" i+id.# c. **)< satis mihi sint %ulnera mea quae ut sanentur# pene quotidianis"leti+us *eum rogans etc. ... 'mi s'nt de-a1uns r!nile mele suflete$ti XpentruP care" spre a fi t!m!duite" rug'ndu-m! lui 2umne&eu prin 1eluiri aproape &ilnice... Soliloc%ii )" ), C4HD" i+id.# c. 773< iam "iere non duro etc. ... nu m! pot opri s! pl'ng... . H) Se cunoa$te episodul cu -icentius c'nt'nd din r!sputeri 0salmul 5* 'ntr-un loc ce $oca spiritul conser(ator al Monic!i< *e ordine )" 7 C44D" c. *75-*77. H4 *e ordine 4" 4+ C84D" c. )+)*. H3 Augustin se roag! pentru con(ertirea lui Romanianus la filo&ofie < &ontra caAdemicos F# ) C)D" <.$.# (oi. GGGII" c. *)*... si modo dignus sim qui impetrem# quotidianis %otis auras ti+i prosperas orare non cesso numai de-a$ fi (rednic s! do%'ndesc aceasta" nu 'ncete& s! m! rog prin rug!ciuni &ilnice pentru %un!starea ta . H, Soliloc%ii )" )" C4-HD" i+id.# c. 7H*-754. H8 6f. Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. ,34-,33/ ?uitton" Temps et eternite# pp. 483-485 Cdar atrage aten#ia c! acest plotinism nu-i dec't o aparen#! e=terioar!D.

)8,
S;>2I>M SA0IEN;IAE

d!ruie" ca pe un .ar" 'n#elepciuneHH. Nu 'ncape 'ndoial!H5" 'ncep'nd cu Soliloc%iile Augustin este de1a 'n posesia doctrinei sale caracteristice" dup! care 'n#elepciunea nu e numai rodul culturii" nu se o%#ine numai prin efort omenesc" ci are o o%'r$ie supranatural!" este efectul unui a1utor di(in" al unui .ar/ de aici" necesitatea rug!ciuniiH7. ;e=telor in(ocate mai 'nainte le putem ad!uga alte c'te(a" a c!ror m!rturie este a%solut limpede $i luat! tot din operele scrise la 6assiciacum< S! ne rug!m" le spune el discipolilor" nu spre a do%'ndi %oga#ii" onoruri" %unuri pieritoare" ci spre a intra 'n posesia a ceea ce ne (a face %uni $i ferici#i H*" adic! 'n#elepciunea. 9aptul 'nsu$i de a 'ncepe c!utarea 'n#elepciunii este de1a efectul unei c.em!ri di(ine" al unui .ar< Augustin atri%uie 'n mod e=plicit propria-i
HH

2e notat 'n special urm!toarele pasa1e< *eus uni%ersitatis conditor# praesta mi.i primum ut +ene te rogem# deinde ut me agam dignum quem e@audias# postremo ut li+eres... 2umne&eule" creator al uni(ersului" dAmi puterea mai '.t'i s! te rog cum se cu(ine" apoi s! de(in (rednic s! m! ascul#i $i 'n cele din urm! s! m! m'ntuie$ti... Bloc. cit.# F# 'nceput" c. 7H*D/ *eus pater %eritatis# pater sapientiae...# pater pignoris quo admonemur redire ad te 2umne&eule" p!rinte al ade(!rului" p!rinte al 'n#elepciunii..." p!rinte al c.e&!$iei noastre prin care s'ntem'ndemna#i s! ne 'ntoarcem la tine ... (i+id.# F sf'r$it" c. 75+D/ *eus quem nemo quaerit nisi admonitus 2umne&eule cel pe care nimeni nu-l caut!" dec't 'ndemnat s! o fac! (ibid., 3" c. 75+D/ *eus qui nos con%ertis... *eus qui"acis ut pulsanti+us aperiatur. ..*eus qui nos purgas et ad di%ina praeparas praemia# ad%eni mihi propitius tu 2umne&eule" tu care ne readuci pe calea cea dreapt!... 2umne&eule" tu care faci ca acelora care %at la poarta ta s! li se desc.id!... 2umne&eule" care ne cure#i de p!cate $i ne preg!te$ti pentru dumne&eie$tile r!spl!#i" (ino-mi tu 'n a1utor (i+id.# 3 sf'r$it" c. 75)D... Sana et aperi aures meas... Sana et aperi oculos meos... <ateat mihi pulsanti ianua tua, quomodo ad te per%eniatur doce me... uge in me"idem# auge spem# auge cariAtatem (indec! $i desc.ide-mi urec.ile mele... >indec! $i desc.ide-mi oc.ii mei... 9ie ca por#ile tale s! mi se desc.id!" mie care %at la ele... 'n(a#!-m! 'n ce c.ip se poate a1unge la tine... Spore$te-mi credin#a" spore$te-mi n!de1dea" spore$te-mi dragostea... (i+id.# 8" c. 754D. Fac me pater# quaerere et... tantum oro e@cellentissimam clementiam tuam# ut me penitus ad te con%ertas# nihilque mihi repugnare "acias tendenti ad te# iu+easque me dum hoc ipsum corpus ago atque porto# purum# magnanimum# iustum prudentemque esse# pei"ectumque amatorem perceptoremque sapientiae tuae# et dignum ha+itatione# atque ha+iAtatorem +eatissimi regni tui. men# amen p!rinte al meu" f! ca s! te caut... pentru 'ndurarea ta preamilosti(! m! rog at't de mult" ca s! m! 'ndrept 'ntru totul c!tre tine $i s! faci 'n a$a fel" 'nc't nimic s! nu-mi stea 'n cale" mie celui care n!&uiesc spre tine. @i s! porunce$ti ca" at'ta (reme c't 'mi duc $i 'mi port acest trup" el s! fie curat" no%il" drept $i 'n#elept" des!('r$it iu%itor $i cunosc!tor al 'n#elepciunii tale" demn de l!ca$ul t!u $i s!l!$luitor al preafericitei tale 'mp!r!#ii. Amin" amin (i+id.# H" c. 754D. 6f" de asemenea" tot 'n Soliloc%ii# dou! scurte in(oc!ri< 4" ) C)D" c. 778/ 4" H C*D" c. 77*. H5 6f. 'n acela$i sens Bo:er" 'dee de %erite# pp. 43*-4,+. Alfaric (.%olution intelAlectuelle# p. ,33 n. )D o%ser(! c! 'n rug!ciunea din Soliloc%ii doctrina augustinian! a .arului se sc.i#ea&! c't se poate de clar . H7 Aceast! doctrin! a fost temeinic anali&at! de 6a:re" &ontemplation augustinienne# pp. ,7-53" Origine surnaturelle de la sagesse . H* *e ordine F# 4+ C84D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)*. 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

)88

con(ertire filo&ofic! rug!ciunilor mamei sale" Monica 5+. Atunci c'nd -icentius" la r'ndul s!u" porne$te pe calea 'n#elepciunii" el '$i manifest! entu&iasmul $i mul#ume$te lui 6ristos pentru progresul pe care l-a reali&at5)/ Augustin 'mp!rt!$e$te emo#ia religioas! a lui -icentius $i nu preget! s! pun! 'n leg!tur! progresele ele(ului s!u cu rug!ciunea pe care o f!cuse el 'n a1un 54. In sf'r$it" necesitatea .arului este limpede afirmat! de Al:pius< do%'ndirea 'n#elepciunii apare ca o 'ntreprindere plin! de prime1dii/ nu (or putea i&%uti 'n ea dec't oamenii c(asidi(ini sau cei ce (or primi a1utorul dumne&eiesc53... ;re%uie #inut seama" pe de alt! parte" de faptul c! toat! filo&ofia Sf'ntului Augustin este o filo&ofie cre$tin! 5,/ ea se de&(olt! 'n 'ntregime 'n!untrul credin#ei" nefiind dec't o str!danie de a reg!si prin

ra#iune ade(!rul primit 'n suflet pe calea autorit!#ii. Se $tie 58 c! aceast! necesitate de a crede pentru a 'n#elege este pentru augustinism o e=igen#! esen#ial!. Afirmat! limpede 'nc! din perioada filo&ofic!" ea implic! deci o ade&iune $i o participare
5+

I%id.< cuius (9 matris) preci+us indu+itanter credo atque con"irmo mihi istam mentem *eum dedisse# ut in%eniendae %erit0i nihil omnino praeponam# nihil aliud %elim# nihil cogitem# nihil amem... cred f!r! pic de 'ndoial! $i sus#in c! datorit! rugilor ei C< ale mameiD mi-a d!ruit 2umne&eu o astfel de minte" 'nc't s! nu pun nimic" s! nu doresc nimic" s! nu g'ndesc nimic" s! nu iu%esc nimic mai presus de aflarea ade(!rului . 5) *e ordine )" 7 C4)D <.$.# (oi. GGGII" c. *75. 54 'd.# ). 7 C43D" c. *77 CAugustin face alu&ie la incidentul de care am amintit mai sus" 'n p. )83" n. H)D. 53 'd.# )" )+ C47D" c. )++7< ut mihi %erissimum %ideatur aut di%inos homines# aut non sine di%ina ope sic %i%ere... a$a 'nc't mi se pare 'ntru totul ade(!rat c! 'n felul acesta '$i duc (ia#a numai oamenii inspira#i de di(initate sau care au a(ut parte de a1utorul ei ... 'n continuare" Augustin pare s! critice aceast! opinie a lui Al:pius" dar" la o lectur! atent!" (edem c! nu-i repro$ea&! dec't pesimismul ei/ dimpotri(!" 'l felicit! c! a strecurat 'n inter(en#ia sa o alu&ie la .ar/ dar acesta" spune el" e mai r!sp'ndit dec't se crede< iam et illud di%inum au@ilium# quod# ut dece+at# religiose in ultimo sermonis tui posuisti# latius quam nonnulli opinantur# o""icium clementiae suaeper uni%ersos populos agit c!ci $i acel a1utor di(in la care te-ai referit cu pio$enie" a$a cum se $i cu(enea" 'n ultima parte a predicii tale" '$i manifest! 'ndurarea sa la toate popoarele" 'n mai mare m!sur! dec't cred unii C4" )+ X4*P" c. )++*D. 6f. &ontra cademicos 3" 8 C))D" c. *,+< tot Al:pius este cel ce" mai augustinian dec't Augustin" afirm! c! descoperirea Ade(!rului nu poate fi o%#inut! 'n lipsa .arului...< Nisi indice alicuiusmodi numine numai printr-un anumit semn dat de puterea di(in! . 0entru a fi complet" (oi men#iona 'nc! trei te=te 'n care se afl!" 'ns! mai 'n(!luit!" o alu&ie la necesitatea rug!ciunii $i a .arului< *e quantitate animae 7 C)3D 'nceput" <.$.# (ol.GGGII" c. )+,4/ ), C4,D sf'r$it" c. )+,*/ *e li+ero ar+itrio )" 4 C,D" c. )44,. N-am folosit aici *e %era religione# al c!rei ton foarte religios ne orientea&! de1a spre perioada ecle&iastic!/ aceast! lucrare" dup! cum se $tie" este ultima dintre cele scrise de Augustin 'nainte de .irotonisire. 5, In sensul dat acestei e=presii de ?ilson" .sprit de la philosophie medie%ale# I" p. 3*/ cf. ?ou.ier" *igression# p. 43). 58 M! re&um s! fac o scurt! alu&ie la acest fapt esen#ial" %ine pus 'n lumin! de ?ilson" 'ntroduction pp. 3) -,3 Cla te=tele din perioada filo&ofic! pe care le comentea&! acolo" de ad!ugat Soliloc%ii )" , X*P" <.$.# (oi. GGGII" c. 75,/ cf. in"ra# pp. 48348," n. 4H/ *e %era religione 7 X),P" <.$.# (oi. GGGI>" c. )4*/ 4, X,8P" c. ),)D.

)8H
S;>2I>M SA0IEN;IAE

efecti(e la %iserica (i&i%il!< toate astea" de %un! seam!" ne impun s! nu negli1!m importan#a elementului religios 'n c!utarea 'n#elepciunii. I> 0ot s! trec acum la celelalte dou! aspecte. 'nt'i" aspectul moral 5H< pentru a a1unge la 'n#elepciune" sufletul tre%uie s! se forme&e $i s! se ordone&e " dar este acela$i suflet care g'nde$te $i care ac#ionea&! 'n (ia#a de fiecare &i. 'n timp ce prin $tiin#! caut! s! se acorde&e" s! (i%re&e 'n armonie cu ade(!rul (e$nic" este necesar ca el s! smulg! din (ia#a sa practic! (mores) disonan#ele cau&ate de domina#ia concupiscen#ei $i de &%uciumul (iciilor 55... 'n#elepciunea pretinde o (ia#! moral! perfect (irtuoas!< summa opera danda est optimis mori+us XSufletulP tre%uie s!-$i dea toat! silin#a pentru a se atinge o comportare des!('r$it! 57/ $i" adres'ndu-se tinerilor care 'l ascult!" Augustin &ugr!(e$te ta%loul acestei (ie#i< A%#inere de la pl!cerile trupe$ti" de la momelile p'ntecului $i ale gurii" de la prea mult! gri1! pentru trup" de la lu=" de la de$art! aplecare c!tre 1ocuri" de la prea mult somn $i de la lene(ie etc. 5* Ar fi interesant de anali&afcaracterul comple= al atmosferei morale astfel definite" 'n care se com%in! elemente cre$tine" plotiniene $i c.iar un mani.eism remanent. Nota cre$tin! e afirmat! limpede< prosl!(irea lui 2umne&eu" o (ia#! tr!it! 'ntru credin#!" speran#! $i dragoste7+. 2ar eu s'nt sensi%il mai ales la culoarea antic!< lep!darea de dorin#a necump!tat! de glorie" de am%i#ie politic!" n!&uirea spre lini$te sufleteasc! 7)... Sim#im aici c!rui ideal de (ia#! i se
5H

>e&i Eggersdorfer" ugustin als <dagoge# pp. 8) $i urm./ ;.imme" ugustins .nt:ic5lung# pp. ,,-8,/ Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. ,38-,35/ Bo:er" 'dee de %erite# pp. 44*-438/ Amerio" EE Sde >usicaI# p. )+. 55 *e ordine 4" )* C8+-8)D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)7-l+)*. 57 'd.# 4" 4+ C84D" c. )+)*< Soliloc%ii )" ) C4D" i+id.# c. 75+< *eus qui nisi mundos %erum scire noluisti 2oamne" tu cel care ai (oit ca numai cei cura#i cu sufletul s! afle ade(!rul / )" H C)4D" c. 758/ *e mori+us ecclesiae catholicae )" 4+ C35D" i+id.# c. )345/ *e %era religione 3 C3D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )4,/ *e di%ersis quaestioni+us$VVV'''# Ru. )4" <.$.#NoN. G-"c. ),. 5* *e ordine F# 7 C48D" <.$.# (oi. GGGII" c. )++H-l++5/ cf. $i e=amenul de con$tiin#! din Soliloc%ii C)" * X)HPK), X48P" i+id.# c. 755-773D $i e=punerea despre concupiscen#a trupeasc!" 'n *e %era religione C3* X54P-,4 X5*P" <.$.# (oi. GGGI>" c. )8,-l87D. 7+ *eum colant# cogitent# quaerant# "ide# spe# charitate# su+ni@i... pe 2umne&eu s!-l cinsteasc!" s!-l 'n#eleag!" s!-l caute a1uta#i de credin#!" speran#!" dragoste . 7) ha %i%endum est ut... de honorum potestatumque am+itioni+us# a+ ipsius etiam laudis immodica cupiditate se a+stineant... 3empu+licam nolent administrare# nisi !erfec&i... /ptent tranquillitatem oamenii tre%uie s!-$i duc! (ia#a 'n a$a fel 'nc't... s! se a%#in! de la am%i#ia do%'ndirii onorurilor $i a puterii politice $i c.iar de la dorin#a necump!tat! a laudei 'n sine... S! nu doreasc! s! conduc! statul dec't dup! ce se (or fi des!('r$it... s! n!&uiasc! spre lini$te .

6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE )85

al!tur! Augustin" ideal pe care 'n alt loc 'l nume$te otium li+erale r!ga&ul folosit 'n scopuri demne 74< nu e 'n asta nimic care s! nu se acorde cu cre$tinismul" care s! nu poat! fi preluat de el" dar acest ideal moral" oric't de ascetic ar fi" nu re&ult! din propriile lui e=igen#e/ e (or%a" la Sf'ntul Augustin" de o mo$tenire din filo&ofia antic!. Nu (reau 'ns! s! mai st!rui" ci prefer s! atrag cititorului aten#ia asupra unui alt punct" mult mai legat de pro%lema pe care o discut. M! i&%e$te c't de pu#in loc ocup! morala 'n specula#ia propriu-&is filo&ofic! a lui Augustin. 0ro%lema moral! e pus! cu foarte mult! limpe&ime la 'nceputul drumului spre 'n#elepciune. Sf'ntul Augustin se mul#ume$te 'ns! s! reaminteasc! discipolilor s!i importan#a acestei c.estiuni/ nu st! s! o studie&e. El a$a&! dinaintea noastr! un anumit ideal moral" f!r! 'ns! s!-l e=amine&e/ c!ci acest ideal este pentru el ce(a de la sine 'n#eles" 'nc't se gr!%e$te s! mearg! 'nainte. 9!r! 'ndoial! c!-i acord! o importan#! esen#ial! $i socote$te c!" pentru 'nf!ptuirea lui" e ne(oie de o (ia#! 'ntreag! de str!danii" de lupt! l!untric!/ dar asta nu-i dec't o c.estiune de practic!" asupra c!reia g'ndirea n-are de ce s! &!%o(easc! 'ndelung. Morala r!m'ne e=terioar! culturii filo&ofice" care o cere f!r! 'ndoial!" dar presupune 'ntr-un fel pro%lema re&ol(at!. In asta re&id!" cred" una dintre marile tr!s!turi originale ale acestei culturi. 0arcurg'nd scrierile pe care ea le-a inspirat" o%ser(!m c! niciodat!" a$a-&ic'nd" nu e (or%a de moral! 73" ci doar de metafi&ic!" de pro%lemele pri(ind e=isten#a lui 2umne&eu" natura sufletului etc. 0rin aceasta" Augustin se opune orient!rii g'ndirii elenistice aproape 'n 'ntregimea ei" g'ndire care a1unsese s! se interese&e din ce 'n ce mai mult numai de c.estiuni pri(itoare la modul de comportare 'n (ia#!" de pro%lemele practice pe care le pune c!utarea fericirii" a (irtu#ii. ;endin#! pe care mediul roman n-a f!cut dec't s-o accentue&e< c't de departe s'ntem" cu Augustin" de atmosfera ap!s!toare de confesional sau de 1urnal intim care 'n(!luie g'ndirea unui Seneca sau a unui Marc Aureliu 7,.
74

Soliloc%ii )" * C)HD" <.$.# (oi. GGGII" c. 757< si... tecumque omnes quos diligis concorditer# li%erali olio"rui %ideas... dac! (e&i c! to#i cei pe care 'i 'ndr!ge$ti se %ucur!" 'n %un! 'n#elegere" 'mpreun! cu tine de rgazul "olosit !n scopuri no+ile...I, cf. id.# )" )3 C44D" c. 77)< %itam Ruietem" amicos... o (ia#! tihnit# prieteni... &ontra cademicos 4" 4 C,D" i+id.# c. *4)" otium philosophandi r!ga&ul pentru a medita... *e %era religione 38 CH8D" <.$.# (oi. GGGI>" c. )8)< otium cogitationis r!ga&ul pentru a cugeta . 73 Nu e (or%a" %ine'n#eles" dec't de lucr!rile din perioada filo&ofic! . 0entru perioada ecle&iastic!" cf. in"ra# partea a treia" pp. 4**" 3)+-3))D. 'n afara te=telor reunite 'n notele precedente" n-ar mai fi de notat" cred" dec't un num!r de pasa1e referitoare la cele patru (irtu#i cardinale< *e musica H)8 C,*D-lH C88D" <.$.# (oi. GGGII" c. ))77/ 2e mori+us ecclesiae catholicae )")8 C48D" i+id.# c. )344/ *e di%ersis quaestioni+us $VVV'''# Ru. 3)" <.$.# (oi. G-" c. 4+-4)/ de ad!ugat id.# Ru. 33" c. 44 Cdespre team!D. 7, A$ mai ad!uga" 'ns! cu restric#iile necesare< sau c.iar a lui 0lotin. 9!r! 'ndoial! c! g'ndirea acestuia ar merita 'n %un! parte elogiile pe care le aduc celei a lui Augustin< de1a" 'n .nneade# scopul uman al 'n#elepciunii" fericirea" e un stimulent" $i nu o piedic! )87 S;>2I>M SA0IEN;IAE

-a el" reg!sim 'n sf'r$it o cultur! care rea%ilitea&! cercetarea metafi&ic! $i care" f!r! a pierde din (edere leg!tura acestei specula#ii cu (ia#a" p!$e$te cute&!tor 'n 'nt'mpinarea celor mai 'nalte g'nduri. > R!m'ne cel de-al treilea aspect pe care-l pre&int! studiam sapientiae studiul filo&ofiei < aspectul intelectual/ e cel care ne interesea&! mai mult" deoarece define$te cultura . Acela 'l (a (edea pe 2umne&eu qui +ene studet XcelP care studia&! temeinic < acord'nd partea cu(enit! .arului $i (irtu#ii" do%'ndirea 'n#elepciunii r!m'ne totu$i 'n c.ip esen#ial rodul unei acti(it!#i de ordin ra#ional. Este o acti(itate du%l!. Mai 'nt'i" st!p'nirea ade(!rului d!t!tor de fericire" definitor pentru 'n#elepciune" presupune do%'ndirea lui. ;re%uie reg!site" cucerite printr-un efort constructi( al ra#iunii ade(!rurile ale c!ror natur! $i e=isten#! ni le sugerea&! credin#a. Acest efort este conceput de Augustin su% o form! net filo&ofic!. El su%linia&!" f!r! 'ndoial!" c! acea cunoa$tere pe care n!d!1duie$te s-o ai%! 'ntro %un! &i despre 2umne&eu (a fi mult mai %ogat! dec't cunoa$terea ra#ional!" despre natura c!reia ne poate l!muri de pild! matematica/ 'ns! tipul cunoa$terii r!m'ne acela$i< aceea$i certitudine" aceea$i inteligi%ilitate78. 0rima sarcin! ce re(ine inteligen#ei o constituie deci cercetarea metafi&ic!" do%'ndirea ade(!rului ra#ional" ela%orarea unei filo&ofii. 6adrul acestei cercet!ri este limpede enun#at de Augustin 7H< de *eo# de anima
'n calea cercet!rii metafi&ice... @i totu$i" 0lotin r!m'ne" pe de alt! parte" 'nc.is 'n atmosfera morali&atoare a filo&ofiei

imperiale/ este $i el un 'ndrum!tor de con$tiin#! " iar scrierile lui atest! locul preponderent pe care au a1uns s!-l ocupe c.estiunile de moral!" mai ales spre sf'r$itul (ie#ii sale< Bre.ier" Introducere lu.nneades# pp. IG-GI. 78 6f. de pild!< Soliloc%ii )", C)+D" <.$.# (oi. GGGII" c. 75,-758/ 'n mod general" tre%uie #inut cont de anali&a at't de nuan#at! din ?ilson" 'ntroduction# pp. 7-l+. 7H *e ordine F# )7 C,5D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)5< philosophiae disciplina... cuius duple@ quaestio est# una de anima# altera de *eo. <rima e""icit ut nosmet ipsos no%erimus# altera ut originem nostram. lila no+is dulcior# ista charior, illa nos dignos +eata %ita# +eatos haec"acit, prima est illa discenti+us# ista iam doctis $tiin#a filo&ofiei... al c!rei o%iect de studiu este du%lu" unul despre suflet" cel!lalt despre 2umne&eu. 0rimul ne face s! ne cunoa$tem pe noi 'n$ine" cel!lalt K s! cunoa$tem originea noastr!/ primul ne este mai pl!cut" al doilea K mai drag/ primul ne face demni de o (ia#! fericit!" al doilea ne face ferici#i/ primul este pentru cei care 'n(a#!" cel!lalt K pentru cei care au 'n(!#at / Soliloc%ii )" 4C5D" i+id.#&. 754< .cce ora%i *ominum. K 4uid ergo scire %isP K )aec ipsa onmia quae ora%i. K Bre%iter ea collige. K *eum et animam scire cupio. K Nihilne plus P K Nihil omnino... iat! 'n ce fel m-am rugat lui 2umne&eu. K A$adar ce dore$ti s! $tii L K ;oate cele pentru care m-am rugat. K Enumer!-le pe scurt. K 2oresc s!-l aflu pe 2umne&eu $i s! $tiu ce este sufletul. K Nimic mai multL K A%solut nimic... / id.# F# ) C)D" c. 778< *eus semper idem# no%erim me# no%erim tel 2umne&eule" tu care r!m'i mereu acela$i" a$ (rea s! m! cunosc pe mine" a$ (rea deopotri(! s! te cunosc pe tineM 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE )8*

despre 2umne&eu" despre suflet " cunoa$terea lui 2umne&eu" cunoa$terea sufletului/ prima repre&int! scopul" cea de a doua mi1locul. 'n aceast! concep#ie se afirm! realismul g'ndirii augustiniene< la 2umne&eu" nu putem a1unge direct dec't prin credin#!" singura realitate care ne e nemi1locit accesi%il! prin ra#iune este sufletul nostru/ de la aceast! realitate tre%uie pornit" de ea tre%uie s! ne slu1im pentru a ne 'n!l#a la El. Acti(itatea inteligen#ei 'ns! nu se opre$te aici. Ne-am face o imagine prea s!rac! $i prea arid! despre filo&oful augustinian dac! ni l-am 'nc.ipui mul#umit s! cl!deasc! %ucat! cu %ucat! un sistem... Scopul urm!rit de el" pe care se str!duie$te s!-l ating! at't c't e posi%il 'nc! din aceast! (ia#!" nu e doar cunoa$terea C'n#eleas! 'n sensul unei con(ingeri ra#ionaleD" ci posedarea lui 2umne&eu. 6a atare" el nu se mul#ume$te s! afle ade(!rul< pe m!sur! ce-l cunoa$te" caut! s! se $i %ucure de el/ printr-un efort &ilnic de medita#ie" el se str!duie$te s! se 'nal#e la contemplarea lui 2umne&eu. Nu-i ne(oie aici s! anali&e& medita#ia augustinian! 75" metoda ei" natura ei profund!/ s! ar!t cum" filo&ofic! prin demersul ei" se re(ars!" c'nd a1unge 'n punctul culminant" pe un plan mai (ast" care de %un! seam! tre%uie numit mistic" c.iar dac! e (or%a de o mistic! ce r!m'ne pronun#at intelectual! 77. E suficient s! indic locul pe care ea 'l ocup! 'n (ia#a spiritului" a$a cum o g'nde$te Augustin din perspecti(a lui filo&ofic!. 6ercetare metafi&ic!" contempla#ie< acestea s'nt cele dou! sarcini pe care el le recunoa$te inteligen#ei/ ele definesc cultura 'n sensul mai general al cu('ntului. Ba c.iar tre%uie 'n#eles c! nici o alt! acti(itate a spiritului nu e legitim!< toat! cultura tre%uie s! se de&(olte 'n aceast! auster! atmosfer! ra#ional!" s! fie riguros su%ordonat! scopului urm!rit/ 'n particular" 'n ea nu r!m'ne loc pentru o acti(itate de&interesat!" de tip artistic de pild! 7*.
75 77

O %un! anali&! a ei poate fi g!sit! 'n 6a:re" &ontemplation# pp. )*8-4)8. Nu fac dec't s! ating superficial o pro%lem! dificil!< cea a caracterului mistic al contempla#iei augustiniene. Butler a trudit mai mult ca oricine la aprofundarea ei (?estern >7sticism# 'ndeose%i pp. 3)" ,H" 8H" ),,-l,8D. 2ar poate c! el l-a tras prea mult pe Augustin spre misticism< de aici" reac#ia lui 2e la ;aille BTheories >7stiques# 'ndeose%i pp. 3)*" 34+/ urmat de 6omeau" Saint ugustin e@egete# pp. 377-37*D pentru care contempla#ia descris! de Augustin nu-i dec't o specula#ie filo&ofic!" f!r! nimic mistic. 0oate c! e 'ns! prea mult spus/ de preferat mi se par o%ser(a#iile mai nuan#ate ale lui BatQin" >7sticism# $i ale lui Bo:er" &ontemplation d /stie# ugustin# c. ))),-l)4,. 7* @tiu desigur c! e=ist! la Sf'ntul Augustin o estetic!" o teorie a frumosului artistic Ccf. mai recent S(o%oda" .sthetique# pp. 48-4H" *4-*3" )+H-l+5 pentru operele din perioada filo&ofic!D. ;re%uie sesi&at 'ns! corect rolul pe care 'l 1oac!< ea nu ser(e$te s! 'ntemeie&e 'n ra#iune e=perien#a artistic!" s! o 1ustifice" ci" dimpotri(!" slu1e$te la trans-cenderea ei. Aceast! estetic! pitagoreic!" 'n care frumosul '$i g!se$te temeiul 'n num!r" ser(e$te trecerii de la art! la $tiin#!/ ea anulea&! 'n oc.ii sufletului prestigiul falacios al sen&a#iei estetice" reduc'nd-o la elemente ra#ionale. Nu insist asupra acestui punct< (om (edea cur'nd aceast! doctrin! 'n ac#iune 'n ca&ul particular al mu&icii (in"ra pp )58-l5H 4,,-4,5D.

)H+
S;>2I>M SA0IEN;IAE 6ON>ER;IREA -A 9I-OSO9IE

)H)

6.iar a$a sumar!" aceast! definire a culturii filo&ofice e suficient! pentru ceea ce ne preocup! aici. 0entru c! nu (reau s! studie& metafi&ica $i contempla#ia augustiniene 'n ele 'nsele" 'n finalitatea lor proprie. E=ist! 'ns! un aspect secundar al acestei doctrine asupra c!ruia tre%uie s! ne oprim. 'n mintea lui Augustin" cucerirea ade(!rului" posedarea lui nu s'nt lucruri lesnicioase" nici c.iar numai pe planul ra#iunii. Ele cer o inteligen#! care" pe de o parte" s! se fi supus unui anumit antrenament" iar" pe de alt! parte" s! fi do%'ndit un anumit %aga1 de cuno$tin#e< 'ntr-un cu('nt" aceast! cultur! filo&ofic!

C'n#eleas! 'n sensul largD presupune do%'ndirea $i (alorificarea unei anumite culturi preg!titoare" a unei culturi 'n sensul restr'ns al cu('ntului. Aceast! idee este e=primat! 'n modul cel mai clar" $i 'n mai multe r'n-duri" 'n *e ordine. Ea se dega1! mai ales din incidentul cu care se desc.ide partea a doua a c!r#ii< pentru a patra oar! *+" discu#ia reia tema propus! 'nc! din prima prelegere< e=ist! 'n lume o ordine pro(iden#ial!L 0'n! aici" nu s-a 'naintat 'nc! dec't foarte pu#in 'n aflarea r!spunsului/ e (!dit c! discu#ia %ate pasul pe loc" c! dialogul intr! 'ntr-un impas*). Augustin 'i las! pe interlocutori s! se 'ncurce %ine $i" (oind ca lec#ia s! le fie de folos" nu se gr!%e$te s! le (in! 'n a1utor. i 'n cele din urm!" ia cu('ntul< Nu (e#i reu$i s-o scoate#i la cap!t" le spune el 'n esen#!/ (re#i s! studia#i ordinea lumii f!r! s! (! fi impus s! proceda#i 'n ordine" dup! metoda necesar! de&(olt!rii min#ii/ nu se poate re&ol(a" f!r! o preg!tire metafi&ic! adec(at!" o pro%lem! ca aceea care (! preocup!/ s'nte#i aidoma unui dasc!l care ar (rea s!-l 'n(e#e sila%ele pe un copil care nu cunoa$te 'nc! literele *4. @i tot restul c!r#ii" renun#'nd s! duc! mai departe discu#ia despre 0ro(iden#!" se (a consacra anali&ei acestei ordini a studiilor" a acestei culturi ce tre%uie s! ser(easc! drept %a&! ela%or!rii unei filo&ofii*3... Augustin e=pusese de1a aceast! teorie" 'n aceea$i diminea#!" 'n cursul prelegerii precedente *,/ (a mai re(eni la ea 'n considera#iile conclu&i(e de la sf'r$itul lucr!rii *8" $i o (a indica pe scurt $i 'n prefa#a c!tre Seno%ius*H. Aceast! insisten#! arat! 'ndea1uns importan#a pe care o acord! Augustin ideii sale. 9!r! a-mi propune s! anali&e& succesi( te=tele respecti(e"
*+ *)

*e ordine 4" H C)*D $i urm." <.$.# (oi. GGGII" c. )++3. 'd.# 4" 5 C43D" c. )++8. *4 'd.# F# 5 C4,D" c. )++H. *3 Aceast! interpretare a planului lucr!rii *e ordine se spri1in! pe re&umatul ei" oferit de 'nsu$i Augustin 'n 3etractri )" 3" I.0.-." (oi. GGGII" c. 877/ cf." pe de alt! parte" anali&a detaliat! a lui 2:roff" *e ordine. *, *e ordine F# 8 C)8D" i+id.# c. )++). *8 'd.# 4" )H C,,D-l5 C,HD" c. )+)8-l+)H. *H 'd.# )" ) C4D" c. *5*/ )" 4 C,D" c. *7+.

'ntre care de altfel e=ist! suprapuneri" (oi 'ncerca s! dega1e& doctrina pe care o e=prim!< pentru a re&ol(a ra#ional o anume pro%lem! de metafi&ic!*5 $i" mai general" pentru a do%'ndi acea $tiin#! despre suflet $i despre 2umne&eu care constituie 'n#elepciunea *7" tre%uie s! te supui unei preg!tiri metodice** $i s! parcurgi un 'ntreg ciclu de studii)++. Sf'ntul Augustin are o idee foarte 'nalt! despre aceast! cultur! preg!titoare/ nu oricui 'i e dat s-o do%'ndeasc!" departe de asta/ c!ci ea presupune aplecare c!tre studiu" cere timp s! i te consacri" li%ertatea de spirit $i 'nlesnirea necesare" precum $i" desigur" capacitatea intelectual! )+). Studiul acestei imense p!duri de materii tre%uie 'nceput 'nc! din copil!rie $i continuat apoi f!r! oprire )+4. Aceast! cultur! nu e deci f!cut! pentru to#i" ci re&er(at! unui mic num!r de spirite de elit!... 2e %un! seam! c! Augustin" care este de1a cre$tin" nu putea" precum 0lotin )+3" s! se mul#umeasc! cu aceast! solu#ie aristocratic!< tuturor celor pe care aceast! te.nic! auster! 'i elimin!" el le reaminte$te c! le r!m'ne desc.is! o alt! cale" care conduce $i ea la m'ntuire< calea credin#ei )+,/ 'n lipsa $tiin#ei" care nu se poate do%'ndi dec't prin aceast! 'ndelungat!
*5 *7

6a aceea a ordinii pro(iden#iale a lumii" care constituie tema propriu-&is! a lucr!rii *e ordine. Aceast! generali&are este implicit admis! de Augustin< *e ordine F# 8 C),D" c. )++)< talis enim eruditio... talem philosophiae militem nutrit %el etiam ducem# ut ad summum 1ium modum# ultra quem requirere aliquid nec possit# nec de+eat# nec cupiat# qua %uit e%olet atque per%eniat... c!ci o astfel de erudi#ie... 'l .r!ne$te pe un asemenea osta$ sau c.iar comandant 'n ale filo&ofiei" 'nc't s!-l fac! s! se 'nal#e $i s! a1ung!" pe ce cale alege" la acea limit! suprem! dincolo de care s! mai cear! ce(a 'n plus nici n-ar putea" nici nu s-ar cu(eni $i nici n-ar XmaiP dori . ** 'd.# F# 8 C)8D" c. )++). &enseo illos disciplinis omni+us erudiendos. liter quippe intelligi... nullomodo possunt socot c! aceia tre%uie s! studie&e toate disciplinele. Altminteri" ele cu nici un c.ip nu pot fi 'n#elese... / 4" 8 C)5D" c. )++4. Si quis temere ac sine ordine disciplinarum in harum rerum cognitionem audet irruere# pro studioso 1ium curiosum# pro docto credulum# pro cauto incredulum "ieri dac! cine(a se 'ncumet! s! se precipite spre cunoa$terea acelor lucruri Csufletul $i 2umne&euD citind la 'nt'mplare $i f!r! o anumit! succesiune a disciplinelor" acela de(ine doar un om interesat s! afle 'n loc de unul preocupat de studiu" un credul 'n loc de un om 'n(!#at" unul care se 'ndoie$te 'n loc de un om pre(!&!tor... / 4" )5 C,HD" c. )+)H sf'r$it< ...aut ordine illo eruditionis aut nullo modo quidquam requirendum est nimic $i 'n nici un mod nu poate fi cercetat f!r! o anumit! ordine 'n procesul 'n(!#!rii . 'oo 4rcLa studiorum sapientiae ordinea studiilor de filo&ofie... < *e ordine F# )7 C,5D" c. )+)5/ ordo eruditionis ordinea 'n(!#!rii < id.# 4" )5 C,HD" c. )+)H sf'r$it. )+) 'd.# 4" 8C)8D" c. )++l-l++4. )+4 'd.# 4" )H C,, sf'r$itD" c. )+)8/ 4" )5 C38D" c. )+)8 ...haec %elut rerum immensa quaedam sil%a... ca un imens .!#i$ de date . )+3 6f. .nneade 4" *" *-l+/ 4" *" ),. )+, *e ordine 4" 8C)8-lHD" c. )++) sf'r$it-l++4/ 4" * C4HD-l+ C4*D" c. )++5-l++*/ 4")5 C,8-,HD" c. )+)8-l+)H.

)H4
S;>2I>M SA0IEN;IAE

'naintare a ra#iunii" autoritatea e pre&ent! spre a ar!ta celor f!r! de 'n(!#!tur! drumul ce duce la 2umne&eu. Aceste suflete nu (or a1unge 'ns! la 'n#elepciune dec't dup! moarte" $i printr-o transformare ce r!m'ne misterioas!)+8/ pe p!m'nt" nu e=ist! dec't un mi1loc de a a1unge la ea" sau m!car de a te apropia de ea< 'n#elepciunea ra#ional! nu se o%#ine dec't cu pre#ul unei uria$e culturi )+H...
)+8

ld.# F# * C4H sf'r$itD" c. )++5 $i 'ndeose%i e=presia< tamen inconcusse credo mo@ ut corpus reliquerint# eos quo +ene magis minus%e %i@erunt# eo"acilius aut di""icilius li+erri cred totu$i cu t!rie c! XsufleteleP" de 'ndat! ce '$i (or fi p!r!sit trupul" cu c't au dus pe p!m'nt o (ia#! mai curat! sau mai pu#in curat!" cu at't se eli%erea&! de el mai u$or sau mai greu . 'n#elesul cu('ntului credo este aici c! Augustin e sigur de aceasta" dar c! 'nc! nu 'n#elege cum de este posi%il. *e Trinitate )," 5 C* sf'r$itD" <.$.# (oi. G-II" c. )+,3. )+H 6f. ultimul te=t citat 'n n. **" precum $i *e quantitate animae H C)4D" 0.-." (oi. GGGII" c. )+,l-l+,4. 6A0I;O-U- A- II--EA

6iclul $tiin#elor
I. 6ultura $tiin#ific! necesar! filo&ofului se define$te prin ciclul artelor li%erale. K II. Natura acestor di(erse $tiin#e. K III. @i 'ndeose%i a $tiin#ei numite musica# ce nu e totuna cu arta noastr! mu&ical!. K I>. Interesul istoric al acestei distinc#ii. I 6um arat! deci aceast! cultur! preg!titoare de care are ne(oie filo&ofulL Anali&a noastr! (a cuprinde dou! p!r#i< prima se (a ocupa de con#inutul acestei culturi )" iar cea de a doua de foloasele ei pentru filo&ofie4. ;re%uie 'ns! s! semnale& de pe acum c!" 'n cadrul fiec!ruia dintre cele dou! p!r#i" m!rturiile pe care urmea&! s! le e=amin!m se distri%uie pe dou! planuri< teoretic $i practic/ de o parte" concep#ia ideal! pe care $i-o face Augustin despre cultur!/ de cealalt!" realitatea" cultura pe care el a a(ut-o efecti( $i care nu reali&ea&! acest ideal dec't 'ntr-un mod mai mult sau mai pu#in imperfect. 'nt'i" despre con#inutul acestei culturi. 2e notat" 'nainte de toate" c! ea nu se 'nf!#i$ea&! ca fiind original!. Sf'ntul Augustin n-a ela%orat un program nou de la 'nceput $i p'n! la sf'r$it/ a socotit suficient s! adopte 'n linii mari un ciclu de studii de mult! (reme tradi#ional. S! recitim te=tele 'n care proclam! necesitatea unei forma#ii" a unei culturi preala%ile/ constat!m c! (or%e$te ca $i cum 'n mintea auditorilor s!i nu s-ar putea isca nici o 'ndoial! asupra naturii" a con#inutului acestei culturi. 'l indic! 'n treac!t" printr-un cu('nt" ca atunci c'nd cine(a (or%e$te despre un lucru %ine cunoscut. Acest cu('nt este aproape 'ntotdeauna disciplinae discipline 3 sau" mai precis" disciplinae li+erales discipline li%erale ,. Un ad1ecti(" omnes
) 4

6apitolele al II-lea - al I>-lea. 6apitolele al >-lea - al >l-lea. 3 &ontra cademicosl# 3 C7D" <.$.# (oi. GGGII" c. *43< disciplinis necessariis prin disciplinele necesare... / 4" 5 C)5D" c. *35< eruditio autem disciplinarum cuno$tin#ele di(erselor discipline 'ns!... / *e ordine )" 5 C4+D" i+id.# c. *75< eruditio disciplinarum 'n(!#!tura oferit! de aceste discipline... / )" 7 C4,D" c. *7*< disciplinis cu a1utorul disciplinelor... / 4" )4 C38D" c. )+))< disciplinis cu a1utorul disciplinelor... / 4" )H C),D" c. )+)8< disciplinarum ordinem ordinea 'nsu$irii disciplinelor . , *e ordine )" 7 C4,D" c. *77< eruditio disciplinarum li+eralium cunoa$terea disciplinelor li%erale... . 6'teodat!" 'n manier! ciceronian!" Augustin poten#ea&! e=primarea< id.# 4" * C4HD" c. )++5< disciplinis li+erali+us atque optimis prin disciplinele li%erale $i totodat! de prim-rang / 4" )3 C37D" c. )+)3< studiis li+erali+us disciplinisque prin studiile $i disciplinele li%erale .

)H,
S;>2I>M SA0IEN;IAE

toate " tot at't de multe " preci&ea&! c'teodat! c! nu-i (or%a de a face o alegere 'ntre di(ersele $tiin#e" ci de a asimila ansam%lul lor8. Am 'nt'lnit de1a acest termen< e unul dintre cei care desemnea&! la 6icero ciclul artelor li%erale ce formea&! partea elementar! a culturii 'nalte pe care el o recomand! pentru doctus orator oratorul sa(ant H. 2ar care s'nt" mai precis" aceste $tiin#eL Am adunat 'n ta%loul de mai 1os listele de $tiin#e pe care ni le furni&ea&! te=tele augustiniene din perioada ce ne preocup! 5<
) *e ordine 4")4 C38D-4")H C,,D $i 4")7 C,5D 2rammatica ?ramatica *ialectica 2ialectica 4 *e ordine 4",

C)3D-4"8C),D

3 *e quantitate animae 43 C54D

, 3etractri ) CHD

8 &on"esiuni ,")H C3+D

(grammatica) Cgramatica D disputationes de&%ateri

(grammatica) Cgramatica D %is rationandi et e@cogitandi capacitatea de a ra#iona $i de a cugeta

2rammatica CgramaticaD *ialectica 2ialectica

ars loquendi $tiin#a (or%irii ars disserendi $tiin#a de&%aterii

3hetorica Retorica

oratio discurs

eloquentia j elocin#a numerorum numerandi necessitates legile disciplina $tiin#a numerelor num!r!rii >usica ;eoria mu&ical! 2eometria ?eometria modulandi peritia priceperea de a c'nta dimetiendi su+tilitates rigorile m!sur!rii

3hetorica Retorica rithmetica Aritmetica >usica ;eoria mu&ical! 2eometria ?eometria

de numeris despre numere de musicis despre teoriile mu&icale de dimensioni+us "igurarum despre dimensiunile figurilor

>usica ;eoria mu&ical! 2eometria ?eometria

strologia Astrologia <hilosophia 9ilo&ofia


8

astrorum motus mi$carea astrelor

(astronomia) astronomia <hilosophia 9ilo&ofia

*e ordine F# 8 C8D" c. )++)< disciplinis omni+us prin toate disciplinele... / 4" )H C,,D" c. )+)8< tot disciplinas at't de multe discipline... / cf. eodem loco e=presia ec.i(alent!< artes >ae omnes li+erales toate acele arte li%erale Cpri(itor la aceast! sinonimie dintre disciplinae $i artes# cf. articolul meu *octrina et disciplina# pp. HK5D. H 0artea 'nt'i" p. )++" n. )H. 5 0entru a 'nlesni compara#iile" am dispus toate aceste liste 'n func#ie de ordinea adoptat! de Augustin 'n prima/ aceasta e de fapt singura care urmea&! o ordine metodic!. 2e ad!ugat &ontra cademicos )" 5 C4)D" <.$.# (oi. GGGII" c. *)H Cgramatic!" mu&ic!" geometrieD/ Scrisoarea 5" 4 C,D" <.$.# (oi. GGGIII" c. H* Cgeometrie" mu&ic!" aritmetic!D/ dar acestea nu s'nt dec't e=emple de disciplinae# nu liste e=.austi(e. 6I6-U- @;IIN]E-OR

)H8

0reci&e& pe scurt locul 'n conte=t al acestor cinci m!rturii< prima list! este scoas! din cele%ra e=punere din *e ordine# unde Augustin pre&int! ra#iunea construind " oarecum printr-o de&(oltare logic! a acti(it!#ii sale" ciclul studiilor necesare7. 2ar aceea$i *e ordine K lucrul n-a fost 'nc! semnalat K cuprinde $i o alt! list! a $tiin#elor. Am e=tras-o dintr-un pasa1 din a treia disputatio# unde Sf'ntul Augustin caut! s! arate c! r!ul" 'n ciuda ur'#eniei sale intrinseci" poate s! contri%uie la frumuse#ea uni(ersului considerat 'n ansam%lu *. 0entru asta" a luat mai 'nt'i e=emple din (ia#a social! )+/ (ia#a intelectual! 'i furni&ea&! cur'nd e=emple mai %une< r'nd pe r'nd" Augustin se opre$te la di(ersele $tiin#e " cer'ndu-le m!rturii despre ordine < studiul poe#ilor arat! c! cele mai ur'te gre$eli de gramatic!" solecisme $i %ar%arisme" pot s! de(in! licen#e poetice " surse ale celor mai frumoase efecte. Acest e=emplu este 'mprumutat din disciplina grammaticae $tiin#a gramaticii . Augustin trece apoi la arta oratoric!/ aceasta 'i ofer! o m!rturie analog!" $i" pe r'nd" toate $tiin#ele s'nt folosite 'n acest +,l... -ista a treia e scoas! dintr-un cunoscut pasa1 din *e quantitate animae pri(itor la cele $apte grade ale sufletului))< al treilea grad de de&(oltare a acestuia este ars. In conformitate cu categoriile antice)4" aceast! no#iune cuprinde deopotri(! acti(it!#ile materiale $i sociale )3 $i acti(itatea propriu-&is intelectual!. 2ac! adun!m indica#iile pri(itoare la aceasta din urm!" g!sim men#ionate 'nt'i artele frumoase),/ apoi (edem desf!$urat! din nou lista de disciplinae9 lim%ile" c!r#ile" poe#ii $i autorii dramatici)8/ toate aceste materii
S

<.$.# (oi. GGGII" c. )+)l-l+)8 $i )+)5. 6f. supra# pp. )H+-lH4. Alfaric 'i face o e=celent! anali&!" .%olution intellectuelle# pp. ,,4-,,7. * <.$.# (oi. GGGII" c. )+++-l++). )+ Meseriile 1osnice" precum acelea de c!l!u sau de prostituat!" s'nt necesare ordinii sociale< *e ordine 4" , C)4D" c. )+++. )) <.$.# (oi. GGGII" c. )+58. 0entru o anali&! complet! a acestui te=t" cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. ,5l-,58/ 6a:re" &ontemplation augustinienne# pp. HH-5)/ ?ilson" 'ntroduction# pp. )8+-l8,. )4 6f. in"ra# p. )5H. )3 ...tot artes opi"icum# agrorum cultus# e@structiones ur+ium# %ariorum aedi"iciorum ac moliminum multimoda miracula,.. .o""iciorum# potestatum# honorum dignitatumque ordines# si%e in"amiliis# si%e domi militiaeque# in repu+lica si%e in pro"anis# si%e in sacris apparati+us ...at't de multe cuno$tin#e ale me$te$ugarilor" culti(area ogoarelor" construirea de ora$e" tot soiul de minun!#ii de cl!diri $i de construc#ii m!re#e... serii ale 'ndatoririlor" ale treptelor puterii" ale onorurilor $i ale demnit!#ilor" fie c! e (or%a de acti(it!#i 'n familie" 'n timp de pace sau de r!&%oi" fie 'n stat" 'n organi&area unor spectacole profane sau sacre . ), .. .in%entiones tot signorum in gestu# in cuiusmodi sono# in !icturii atque "igmentis descoperirea at'tor indicii 'n gestul sau (or%a cui(a" 'n picturi $i sculpturi C< dans" art! mu&ical!" pictur! $i sculptur!D. )8 .. .'n%entiones tot signorum in litteris# in %er+is..., tot gentium linguas..., tantum li+rorum numerum..., carminum

%arietates ludendi ac iocandi causa mille"ormes simulaAtiones de&(!luirea at'tor sensuri 'n scrieri" 'n lim%i... lim%ile at'tor neamuri... o mul#ime at't de mare de c!r#i... di(erse feluri de poe&ie pentru spectacol $i 1oc... reproduceri su% mii de aspecte... C< teatrulLD.

)HH
S;>2I>M SA0IEN;IAE

alc!tuiesc" o $tim" domeniul numit grammatica, mai departe" s'nt e(ocate" 'n termeni pe care afa%ula#ia retoric! nu-i 'mpiedic! s! fie clari" dialectica" retorica $i" 'n fine" $tiin#ele matematice )H. 3etractrileHH ne transmit lista unui num!r de tratate $tiin#ifice pe care Augustin a(usese de g'nd s! le scrie $i c.iar le $i 'ncepuse la Mediolanum 'n primele luni ale anului 375 )7. 'n sf'r$it" ultima list! e preluat! din &on"esiuniHG# unde s'nt enumerate manualele de arte li%erale despre care Augustin spune c! le-a studiat 'n tinere#e 4+. ;a%loul de mai sus scoate 'n e(iden#! paralelismul dintre cele cinci liste. Ele totu$i nu coincid 'n 'ntregime. 6um am putea scoate" compar'ndu-le" o ipote&! (erosimil! pri(ind lista-tip a $tiin#elor care tre%uiau s! constituie" 'n concep#ia lui Augustin" cultura $tiin#ific! a filo&ofuluiL 0utem l!sa pro(i&oriu deoparte ultimele dou! liste" care pri(esc practica " nu teoria culturii augustiniene. 2intre cele care au mai r!mas" prima ne re#ine 'nainte de toate aten#ia/ c!ci e singura care pro(ine dintr-o e=punere teoretic!" 'n care Augustin a (rut s! epui&e&e con#inutul culturii 4)/ celelalte dou! repre&int!" fiecare" c'te o list! de $tiin#e" nu lista $tiin#elor. 2ac! deci lacunele din ultimele dou! liste nu au importan#!" putem 'n sc.im% s! ne mir!m constat'nd o lips! 'n prima. 'n timp ce celelalte liste men#ionea&! e=plicit aritmetica" e=punerea teoretic! din *e ordine nu o men#ionea&! ca pe o $tiin#! de sine st!t!toare. 2ar aceast! omisiune este doar aparent!. Nu 'ncape 'ndoial! c! Augustin 'n#elege s! includ! aritmetica 'n ciclul s!u de studii< aritmetica elementar!" %a&a artei de a calcula" face parte din acea educa#ie primar! pe care Sf'ntul Augustin" pe urmele lui >arro" o plasea&! su% numele de litteratio 'n domeniul numit grammaticaFF. Mai cu seam! 'ns! studiul $tiin#ei numerelor este implicat 'n studierea celorlalte $tiin#e matematice/ 'n leg!tur! cu fiecare dintre ele" Augustin e(i)H

Am socotit c! am dreptul s! recunosc 'n e=presia final! astronomia Cdup! e(ocarea aritmeticii" a mu&icii $i a geometrieiD< praeteritorum ac "uturorum e@ praesenti+us coniecAturam supo&i#ie asupra celor trecute $i (iitoare pe %a&a celor pre&ente . )5 <.$.# (oi. GGGII" c. 8*). E=isten#a lor e du%lat! de cea din 'ndiculumAuN lui 0ossidius" IO)" 3-8 CBilmart" p. )58D. )7 >om a(ea prile1ul s! (or%im despre aceste *isciplinarum li+ri Ccf. in"ra# pp. 4++-4+)D $i s! studiem ceea ce ni s-a transmis despre ele CApendice" nota 6" pp. ,8, $i urm.D. )* 0. 75 -a%. 4+ 2ata este greu de preci&at" c!ci" dup! cum se $tie" relatarea din &on"esiuni nu urmea&! 'ntotdeauna ordinea cronologic!. Sf'ntul Augustin '$i men#ionea&! lecturile dup! ce a (or%it de 'nt'lnirea sa cu &ategoriile lui Aristotel (annos natus "erme %iginti la aproape dou!&eci de ani ne trimite la sf'r$itul (erii sau 'nceputul toamnei lui 35,D. 0ro%a%il c! acest studiu despre artele li%erale apar#ine apro=imati( aceleia$i perioade< 'l putem situa 'n perioada autodidact! " 'n care Augustin" t'n!r profesor" '$i completea&! cultura $i" su% influen#a lui )ortensius# 'ncepe s!-i dea o orientare filo&ofic!. 4) *e ordine 4" )H C,,D" c. )+)8. 44 B." 4" )3C38D"c. )+)4. 6I6-U- @;IIN]E-OR

)H5

den#ia&! pregnant c! studiul lor a1unge s! de&(!luie 'n domeniile respecti(e atotputernicia num!rului 43" iar 'n particular pri(itor la musica su%linia&! c! ea tre%uie s! forme&e o%iectul unui studiu deose%it 4,. 2eparte de a negli1a aritmetica" e=po&eul din *e ordine 'i re&er(! un loc de frunte48. A%sen#a numelui ei din lista $tiin#elor ridic! f!r! 'ndoial! o pro%lem! 4H" dar nu e (or%a dec't de reparti#ia materiilor 'ntre di(erse ru%rici/ pri(itor la natura acestor materii" concordan#a dintre cele trei liste este perfect!. 0utem deci conc.ide< ciclul $tiin#elor ce constituie fundamentul culturii cuprinde" 'n (i&iunea lui Augustin" gramatica" dialectica" retorica/ apoi aritmetica" teoria mu&ical!" geometria" astronomia/ 'n sf'r$it" filo&ofia. II 0re&en#a acesteia din urm! ar putea s! ne mire. Am (!&ut c! pentru Augustin filo&ofia" definit! prin cele%ra formul! de anima# de *eo# se identific! cu idealul" cu scopul c!ruia tre%uie s! i se consacre (ia#a spiritului. Nu-i atunci o contradic#ie includerea ei 'n ciclul de studii preg!titoare necesare... filo&ofuluiL Scurta 'nsemnare" la drept (or%ind destul de confu&!" consacrat! 'n *e ordine acestei discipline sugerea&! o solu#ie. Se pare c! aici s'nt deose%ite
43

ld.# 4" ), C,)D" c. )+),< in hoc igitur quarto gradu (9 musica) si%e in r7thmis# si%e in ipsa modulatione intellige+at regnare numeros# to!umque per"icere se considera c! pe aceast! a patra treapt! C< mu&icaD fie prin ritmuri" fie prin intona#ie domin! numerele $i c! ele reali&ea&! totul... / 4" )8 C,3D" c. )+),< in his igitur omni+us disciplinis (9 geometria et astrologia)

occure+ant ei omnia numerosa# quae tamen in illis dimensioni+us mani"estius emine+ant prin urmare" 'n toate aceste discipline C< geometrie $i astrologieD toate i se 'nf!#i$au a fi constituite din numere" care totu$i se manifestau 'ntr-un mod mai e(ident 'n acele dimensiuni... . 4, ld.# 4" ),C,)D"c. )+)," urmarea te=tului citat 'n nota precedent!< ...inspe@it diliAgentissime cuiusmodi essent (numeri), reperie+at di%inos et sempiternos... .. .a cercetat cu foarte mult! s'rguin#! 'n ce const! esen#a CnumerelorD/ a1ungea la conclu&ia c! ele s'nt di(ine $i eterne . 6f." 'n acela$i sens ca mine" 2:roff" *e ordine# pp. ,+-,). 48 6unoa$terea num!rului $i a propriet!#ilor sale Cade(!r" incomuta%ilitate" eternitateD apare drept rodul esen#ial al studiului $tiin#elor< id.# 4" )8 C,3D" c. )+),-l+)8/ cf. 4" )7 C,5D" c. )+)5. E=ist! 'n *e ordine un (erita%il pitagorism < cf. la sf'r$it elogiul lui 0itagora< 4" 4+ C83-8,D" c. )+4+/ 3etractri )" 3 C3D" i+id.# c. 87*/ cf. >ele&" Numero gusAtiniano/ Sc.mitt" >athemati5. 4H Solu#ia 'mi pare a fi urm!toarea< (om (edea Cp. )77" n. ,,D c! lista medie(al! care fi=ea&! la apte num!rul artelor li%erale era sta%ilit! 'nc! din secolul I '.6r. Introducerea 'n acest ciclu a filo&ofiei este" la un filo&of ca Augustin" o anomalie datorat! unei concep#ii originale Ccf. p. )H7D. Ea ridic! num!rul total la opt/ pentru reg!sirea septenarului mistic" s-a impus necesitatea de a contopi 'n trei cele patru $tiin#e matematice Ccf. de1a 'naintea sa 0.ilon sau -actan#iu" poate $i Anatolios" p. )75D. >oi ar!ta Cpp. )*3-l*,D c't de elastic! de(enise no#iunea de arte li%erale 'n epoca roman!/ supra(ie#uia 'ns! ideea c! ele tre%uiau s! fie $apte" de aceea se 'nt'lnesc anumite liste a%erante care fac o alegere ar%itrar! 'n masa $tiin#elor admise printre artele li%erale" astfel 'nc't s! nu p!stre&e dec't $apte dintre ele Clista lui >ictorinus $i cea a scoliastului 2ion:sios" p. )*3" n. HHD.

)H7
S;>2I>M SA0IEN;IAE

dou! filo&ofii< o filo&ofie superioar!" aceea al c!rei cadru tocmai l-am reamintit45 / edificarea ei cade 'n sarcina ade(!ratului filo&of" iar des!('r$irea ei se identific! cu 'n#elepciunea/ 'nainte 'ns! de a putea a1unge aici" el tre%uie s! asimile&e mai 'nt'i o alt! filo&ofie" cu un caracter mai simplu $i care s-ar situa 'n mod c't se poate de firesc 'n urma matematicilor 'n cultura preg!titoare destinat! discipolului a c!rui educa#ie se 'nc.eie cu ea47. Aceasta ar fi consacrat! unei prime ini#ieri 'n (oca%ularul $i pro%lematica filo&ofiei" prin ea t'n!rul ar do%'ndi cuno$tin#e despre principalele opinii sus#inute de diferite $coli $i ar 'ncepe s! 'n(e#e s! le discute4*... Ipote&a e satisf!c!toare" dar m! tem s! nu atri%uim te=tului in(ocat mai mult dec't con#ine de fapt. 6'nd e=punem g'ndirea lui Augustin" at't de fluid!" de nuan#at!" tre%uie s! ne ferim 'ntotdeauna de un e=ces de rigoare" de delimit!ri tran$ante. ;re%uieUs! 'n#elegem c!" 'n g'ndirea lui" distinc#ia dintre studiile preg!titoare $i cele proprii filo&ofului format e mult mai pu#in net!" mai pu#in accentuat!... No#iunea de cultur!" distinc#ia dintre cultura preg!titoare $i cultura 'n sens general s'nt" am mai spus-o" instrumente de g'ndire cu totul moderne/ ele ne folosesc 'n anali&!" dar nu tre%uie s! le proiect!m 'ntro doctrin! care nu s-a slu1it de ele. 'n realitate" trecerea de lI unul din aceste aspecte la cel!lalt se face la Augustin pe nesim#ite< pentru el" (ia#a filo&ofului nu se 'mparte 'n dou! perioade %ine delimitate K una de formare" cealalt! de e=ercitare deplin!. Ea i se 'nf!#i$ea&!" dimpotri(!" ca o de&(oltare continu! $i progresi(! a ra#iunii. 2e la tre&irea acesteia" 'n clipa c'nd copilul descoper! posi%ilit!#ile lim%a1ului" p'n! la iluminarea suprem!" c'nd sufletul '$i 'mpline$te scopul 'n cunoa$terea lui 2umne&eu" nu-i dec't o singur! mare mi$care" o cre$tere ne'ntrerupt!" a c!rei unitate este ne'ndoielnic! 3+. S! nu c!ut!m deci s! preci&!m prea mult o limit! nedecis! 'ntre cele dou! &one ale filo&ofiei 3)/ s! conc.idem doar c! filo&ofia se inserea&! $i ea 'n cultura preg!titoare" constituind 'ns! 'ncoronarea acesteia $i trec'nd cu mult dincolo de ea. S! ne ocup!m acum de celelalte $tiin#e. A$ (rea s! preci&e& 'n c'te(a cu(inte cum $i-o repre&int! Augustin pe fiecare dintre ele34. 6unoa$tem de1a
45 47

*e ordine 4" )7 C,5D" c. )+)5. B." 4" )HC,,D" c. )+)8. 4* 2e aceast! filo&ofie preg!titoare tre%uie legate cercet!rile pe care le atest! *ialogurile filo&ofice Cpro%lema fericirii" a 'n#elepciunii pe de o parte" a Ade(!rului $i scepticismului pe de altaD $i care nu se pot asocia categoriei de anima. 3+ Acest caracter e e(iden#iat cu pregnan#! de-a lungul 'ntregii e=puneri din *e ordine 4")4 C38D $i urm." c. )+)) $i urm. 3) 6!ci p'n! la urm!" dac! (rem" $i de anima este o preg!tire" un studiu preliminar< cf. id.# F# )7 C,5D" c. )+)5 (duple@ quaestio# una de anima# altera de *eo o du%l! cercetare" una despre suflet" cealalt! despre 2umne&eu... D ...<rima est illa discenti%us" ista iam doctis prima re(ine celor care 'nc! 'n(a#!" a doua celor care de1a au 'n(!#at . 34 9olosesc 'ndeose%i scurtele 'nsemn!ri consacrate fiec!reia din ele 'n e=punerea teoretic! din *e ordine. 6I6-U- @;IIN]E-OR

)H*

gramatica $i retorica" $tiin#e ce constituiau cadrul normal al culturii literare clasice. S! ne mul#umim pentru moment s! constat!m pre&en#a lor 'n programul culturii prescrise filo&ofului. A$ insista mai mult asupra no#iunii destul de comple=e de dialectica, aici" ca $i 'n multe alte locuri" g'ndirea lui Augustin se (!de$te tri%utar! filo&ofiei elenistice 33/ ceea ce el nume$te dialectica pre&int!

dou! aspecte3,< aD conform accep#iei stoice38" ea este studiul metodei folosite 'n $tiin#!/ adic!" dat fiind c! $tiin#a are caracter ra#ional" studiul legilor ce reglea&! demersurile ra#iunii" 'ntr-un cu('nt logica 3H/ %D dar este de asemenea" ca la Aristotel" $tiin#a" de ast! dat! nu teoretic!" ci practic!" a de&%aterii/ arta de a con(inge sau de a %irui un ad(ersar35. @tiin#ele matematice s'nt mai u$or de definit< aritmetica e" potri(it concep#iei 'ndeo%$te admise 'n Antic.itate" studiul teoretic al propriet!#ilor num!rului 37. Spre deose%ire de concep#ia noastr! modern!" ea nu cuprinde ceea ce grecii numeau A.ocicrriVra" practic! a calculului" re&ol(are de pro%leme 3*.
33 3,

2espre tendin#ele sincretice ale logicii elenistice" cf. 0rantl" 2eschichte der $ogi5 im +endland# I" pp. 857 $i urm. 2istinc#ia e net indicat! 'ntr-o lucrare #in'nd de contro(ersa donatist!" &ontra &resconium )"A )8 C)*D" <.$.# (oi. G-HI" c. ,85. 38 0rantl" op. cit.# I" p. 838< termenul A.+5))6;) 'n sensul modern apar#ine lim%ii comentatorilor lui Aristotel 'ncep'nd de la Andronicos din R.odos. 3H *e ordine 4" )3 C37D"-0.-." (oi. GGGII" c. )+)3 $i 'ndeose%i< quando ergo transiret (ratio) ad alia "a+ricanda nisi ipsa sua prius quasi quaedam machinamenta et instrumenta distingucret# notaret# digereret# proderetque ipsam disciplinam disciplinarum quam dialecAticam %ocantP a$adar" cum ar putea Cra#iuneaD s! treac! s! cree&e alte lucruri dac! 'n preala%il ea 'ns!$i nu $i-ar deose%i" consemna $i ordona propriile procedee $i instrumente $i nu ar construi acea $tiin#! a $tiin#elor numit! dialectic!L 6f. $i &ontra &resconium )" 4+ C48D" <.$.# (oi. G-m" c. ,8*. 35 &ontra &resconium )" )3 C)HD" <.$.# (oi. G-IU" c. ,88< quidest enim aliuddialectica quam peritia disputandiP c!ci ce altce(a este dialectica dec't priceperea de a discuta o pro%lem!L " i+id.# 4" 4 C3D" c. ,H* etc. ... 6f. $i cele%ra defini#ie cu care se desc.ide *e dialectica N#<.$.# (oi. GGGII" c. )3+*< dialectica est +ene disputandi scientia dialectica este $tiin#a de a de&%ate 'n mod corect o pro%lem! . 2esigur c! autenticitatea acestui te=t nu e a%solut cert! Ccf. Apendice" pp. ,H+-,H4D" dar o defini#ie analog! se dega1! implicit din multe alte pasa1e din Augustin< de pild!" Soliloc%ii F# )) C)*D" i+id.# c. 7*3 sfir$it< non nego %imperitiamque de"iniendi... disputatoriae arti tri+ui nu neg capacitatea $i priceperea mea de a defini... le-am atri%uit dialecticii . 37 6f. te=tele citate supra# pp. )HH-lH5. 3* 2istinc#ia e 'ntr-ade(!r clasic! 'ntre Ipi*ura;iicra" $tiin#! teoretic! a num!rului" $i Gocia=i=;i" practic! a calculului< (e&i de e=emplu ?oN" )istor7 o" 2ree5>athematics# p. 44/ 6antor" -orlesungen# l4" p. ),8/ Re:" Eeunesse de la science grecque# p. 4),. Se num!r! printre particularit!#ile lui 0laton reunirea celor dou! 'ntr-un acela$i corp Ccf. 3epu+lica 84)c-84HcD< Ro%in" <ensie grecque# p. 438.

)5+
S;>2I>M SA0IEN;IAE

?eometria se define$te drept studiul figurilor ideale ,+/ ea cuprinde deopotri(! geometria plan! $i geometria 'n spa#iu CstereometriaD. Astronomia studia&! legile mi$c!rii astrelor,)/ ea are un caracter strict matematic" opun'ndu-se prin asta cosmologiei" care e legat! de Rn=Ncri" adic! de filo&ofie ,4. Este o $tiin#! e=perimental!" pur cantitati(!" care" prin intermediul com%in!rilor K 'mprumutate din geometrie K ale mi$c!rilor circulare simple" caut! s! e=plice mi$carea aparent! a corpurilor cere$ti" f!r! s! se pronun#e 'n pri(in#a esen#ei lor. 6e(a din aceast! distinc#ie a r!mas 'n 'n(!-#!m'ntul nostru $tiin#ific" su% forma opo&i#iei dintre astronomia matematic! $i astronomia fi&ic!. 9aptul c! Sf'ntul Augustin desemnea&! aceast! $tiin#! prin cu('ntul astrologia nu tre%uie s! ne mire< 'n latin!" ca $i 'n greac!" astronomia $i astrologia erau termeni intersc.im%a%ili" fiecare din" ei put'nd s! desemne&e at't autentica astronomie " c't $i supersti#ioasa astrologie ,3. Incertitudinea (oca%ularului ne sugerea&!" de altfel" o o%ser(a#ie interesant!,, < m! tem c! anticii nu f!ceau o distinc#ie mai clar! 'ntre astronomie $i astrologie dec't 'ntre denumirile lor. Nu diferen#iau at't de net ca noi cele dou! aspecte/ pentru ei" e=ista o $tiin#! a mi$c!rilor cere$ti $i dou! moduri de a o practica< unii se mul#umeau cu o anali&! matematic! a c!rei cunoa$tere '$i era sie$i scop< pentru al#ii" aceasta nu repre&enta dec't %a&a pe care se putea de&(olta di(ina#ia. 'n particular" 'n te=tele Sf'ntului Augustin relati(e la astronomie" se simte un fel de st'n1eneal! care traduce" dac! nu m! 'n$el" temerea permanent! c! cititorul ar putea s! confunde $tiin#a matematic! cu utili&area ei supersti#ioas!,8. III N-am (or%it p'n! aici de musica# pentru definirea c!reia mi se pare necesar un studiu mai aprofundat. Ar fi un foarte gra( contrasens traducerea
,+

Sf'ntul Augustin se 'ncadrea&! c't se poate de clar 'n tradi#ia platonician! c'nd insist! asupra caracterului ideal" nonmaterial al figurilor geometrice< cf. mai recent 2ies" Introducere la 3epu+lica# p. -GGGII C$i %i%liografia" ib'L, n. )D. 6f. -icentius" &armen ad ugustinum Cap. Augustin" Scrisoarea 4H" 3" <.$.# (ol.GGGHI" c. )+,D" (. HH9 "igurarum positas sine pul%ere "ormas formele figurilor pri(ite 'n sine" 'n afara materiei . i *e ordine 4" )8 C,4D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+),. ,4 2u.em a f!cut istoria acestei distinc#ii< S7steme du monde# F# pp. 8* $i urm./ cf. p. H)" n. )" trimiterea la lucr!rile anterioare c!r#ii sale. ,3 6f. cele dou! cu(inte ap. Thesaurus linguae latinae 4" *H8-*HH $i *H7/ $i <.?.# F# c. )7+4 $i )74*/ pri(itor la curioasa

istorie a ri(alit!#ii lor" (e&i Re:" Eeunesse de la science grecque# pp. ,+l-,+,. ,, Nu s'nt" %ine'n#eles" primul care o face< cf. Re:" op. cit.# p. ,+,. ,8 6f. te=tul citat adineauri 'n n. ,) CastrologiaD magnum religiosis argumentum# tormentumque curiosis pentru cei credincio$i" un spri1in puternic" pentru cei doar curio$i" o surs! de c.in / *e doctrina christiana 4" 4* C,HD" <.$.# (oi. GGGI>" c. 85. 6f. de >reese" ugustinus en de strologie. 6I6-U- @;IIN]E-OR )5)

latinescului musica prin cu('ntul mu&ic! 'n sensul pe care-l are ast!&i ,H. 6e este de fapt pentru noi mu&icaL O acti(itate artistic!" estetic! ,5. Or" pentru Augustin" musica e o $tiin#! matematic! 'n r'nd cu aritmetica sau cu geometria. A(em aici un fapt curios" asupra c!ruia merit! s! reflect!m. Ne'ndoielnic" Antic.itatea cuno$tea mu&ica 'n sensul actual/ 'n toate epocile" au e=istat amatori c!rora le f!cea pl!cere c'ntatul cu (ocea $i cu instrumentele. Augustin" 'n particular" a cunoscut mu&icieni la fel de fanatici ca ai no$tri" pentru care fericirea const! 'n c'ntecul (ocal" c'ntatul cu instrumentele de coarde sau de suflat/ $i CcareD se m'.nesc dac! el le lipse$te" iar" de cum 'l aud" 'i cuprinde %ucuria ,7. Mai mult" Augustin are el 'nsu$i o e=perien#! mu&ical! 'n sensul modern al cu('ntului. O sensi%ilitate frem!t!toare cum era a sa nu putea s! r!m'n! insensi%il! la puterea emoti(! a mu&icii. S! ne amintim de acea frumoas! pagin! din &on"esiuni# 'n care e(oc! lacrimile pe care i le smulgeau c'nt!rile liturgice la 'nceputul (ie#ii sale cre$tine$ti" $i unde m!rturise$te c! aceast! mu&ic! p!strea&! 'nc! pentru el o puternic! seduc#ie,*. >or%e$te cu emo#ie despre melodiile dulcilor cantilene 8+" a$e&'ndu-le pe acela$i plan cu str!lucirea luminii" cu mireasma
,H

6ontrasensul a fost" din p!cate" f!cut< pe el se spri1in! simpatica $i inutila c!rticic! a lui Hure" Saint ugustin musicien. 6u toate c! *e musica n-a dus niciodat! lips! de cititori" a%ia 'n )*4* a fost recunoscut! semnifica#ia e=act! a acestui termen" 'n cele dou! lucr!ri paralele" a lui Edelstein" >usi5anschauung ugustins# pp. H*-7)" $i a lui Amerio" EE S*e musicaI di S(nt' gostino# pp. 84-H3. Am%ii autori au sesi&at %ine sensul cu('ntului" dar n-au $tiut" dup! p!rerea mea" s! rele(e interesul istoric al acestei no#iuni at't de curioase/ a se (edea $i 0iet&sc." 8lassi"i5ation der >usi5# p. ," n. 4" $i ne'ndoielnic" >usi5 im Bildungsideal# pe care eu n-am putut-o consulta. ,5 9!r! 'ndoial!" concep#ia antic! a g!sit mult! (reme ecou la filo&ofii sau teoreticienii moderni Ccf. -alo:" risto@ene# p. ,HD" dar e (or%a de r!m!$i#e formale care do(edesc doar lipsa de cultur! mu&ical! a unor -ei%ni& sau Vant. 'nc! $i a&i mai au&im c'teodat! repetat c! e=ist! o cone=iune intim! $i tainic! 'ntre mu&ic! $i matematic! . Aceasta e 'ns! o idee ce nu se spri1in! pe nimic< cf. remarcile spirituale f!cute pe aceast! tem! de Voec.lin" ap. 3e%ue musicale# mai )*3)" pp. ,4l-,3*. ,7 *e li+ero ar+itrio F# )3 C38D" <.$.# (oi. GGGII" c. )4H+< mul0i +eatam %itam in cantu %ocum et ner%orum et ti+iarum si+i constituunt# et cum ea si+i desunt# se miseros iudicant, cum autem adsunt# e""eruntur laetitia mul#i oameni '$i construiesc o (ia#! fericit! f!c'nd apel la c'ntecul (ocilor $i al coardelor $i al flautelor $i" c'nd s'nt lipsi#i de ele" se consider! neferici#i" iar" atunci c'nd au parte de ele" s'nt cuprin$i de %ucurie . 6f. *e magistro ) C)D" i+id.# c. ))*8. ,* &on"esiuni )+" 33 C,*-8+D" pp. 455-457 -a%. 6f. pentru sentimentul melodiei" id.# ))" 47 C37D" p. 34,< dicturus sum canticum quod no%i am s! c'nt o melodie pe care o cunosc .../ *e Trinitate )8" 5 C)3D" <.$.# (oi. G-II" c. )+H5/ .narratio in <salmum 34" 4 C7D" <$.# (oi. GGG>I" c. 473/ Scrisoarea )37" ) C8D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 845. 8+ &on"esiuni )+" H C7D" p. 4,8 -a%.< non dulces melodias cantilenarum omnimodarum nici dulcile melodii ale cantilenelor cu intona#ii de tot felul... 6f. id.# )+" 33 C8+D" p. 455 -a%.< melos omne cantilenarum sua%ium orice melodie a acestor armonioase cantilene . 'n alt loc" mu&ica 'i ser(e$te ca termen de compara#ie pentru a e(oca sua(itatea e=perien#ei mistice< .narratio in <salmum YH#G# <.$.# (oi. GGG>I" c. ,5+.

)54
S;>2I>M SA0IEN;IAE

florilor"... roade p!m'nte$ti ce 'nl!n#uie inima omului $i c!rora tre%uie s! $tii s! le preferi iu%irea di(in!. 2ar nu aceast! mu&ic! a noastr!" pe care el o cunoa$te at't de %ine" o recomand! Augustin discipolilor s!i $i nu ei 'i face loc 'n cultura sa filo&ofic!. >usica e cu totul altce(a8). 6e e eaL Augustin (ine 'n 'nt'mpinarea curio&it!#ii noastre< el se e=plic! 'n aceast! c.estiune" nu numai 'n scurta 'nsemnare din *e ordineKF# ci $i" %a c.iar mai pe larg" 'n prima parte din *e musica li+. '# consacrat! definirii acestui termen83. Sf'ntul Augustin reia aici o (ec.e defini#ie" pe care a g!sito" pare-se" la >arro8,< musica est scientia +ene modulandi mu&ica este $tiin#a intona#iei corecte / el e=plic! r'nd pe r'nd sensurile celor trei cu(inte K modulari a intona... 88 +eneAmodulari a intona corect... 8H" scientia $tiin#a.. . 85/ se opre$te mai pe larg asupra acestui din urm! punct" $i tocmai asta ne interesea&!. S! cercet!m dar" &ice Augustin c!tre discipolul s!u" de ce 'n defini#ia noastr! figurea&! no#iunea de scientia... Iat!" s! ascult!m o pri(ig.etoare cum c'nt! prim!(ara/ e(ident c! ea intonea&! E modulea&! %ine (%ideatur +ene modulari)# deoarece c'ntecul ei e armonios $i pl!cut C< modulari)# precum $i potri(it cu atmosfera de prim!(ar! C< freneUmodulariD. 6u toate acestea" (a spune oare cine(a c! pri(ig.etoarea st!p'ne$te aceast! disciplina li+eralis care este musicai 2iscipolul r!spunde< NuM...87

2up! ce a e=clus pas!rea c'nt!toare" Augustin 'i e=clude din musica $i pe oamenii care c'nt! din instinct" precum pas!rea" f!r! a cunoa$te legile $tiin#ifice ale artei lor. ;ot a$a $i pe oamenii care ascult! mu&ica 'n acela$i
8)

6'nd (or%e$te de mu&ica artistic!" Sf'ntul Augustin nu folose$te niciodat! cu('ntul musica# rareori ad1ecti(ul musicus Ce=. *e musica )" 8 X5P" <.$.# (oi. GGGII" c. )+75/ *e magistro )")" i+id.# c. ))*8D/ prefer! s! foloseasc! (er%ul c(ntare $i deri(atele sale cantus# canticum# cantilena. ;e=tul din Scrisoarea )HH" 8 C)3D" <.$.# (oi. GGGIII" c. 54H (musica id est scientia sensus(e +ene modulandi mu&ica" adic! $tiin#a sau priceperea de a intona 'n mod corect D nu face e=cep#ie dec't 'n aparen#!< el se m!rgine$te s! reproduc! o (ec.e $i %anal! defini#ie Ccf. te=tele citate in"ra# p. )5*" n. *,D. sU *e ordine 4" ), C,+D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)3-l+),. 83 *e musica )" 4 C4D-H C)4D" i+id.# c. )+73-l+*+. 8, 6f. Edelstein" >usi5anschauung# p. H*" n. 8 Cpe urmele lui E. Hol&er" -arroniana# 0rogr. Ulm" )7*+D/ S(o%oda" .sthetique# p. H5. 88 *e musica )" 4 C4-3D" c. )+73-l+7,< Edelstein" >usi5anschauung# pp H*-54< Amerio" EE S*e musicaI# pp. 83-8,. >odulari9 o mi$care regulat! care n-are alt scop dec't propria-i perfec#iune. KR *e musica )" 3 C,D" c. )+78/ Edelstein" pp. 54-58/ Amerio" p. 88. Bene< potri(it circumstan#elor. 6red cu Edelstein" 'mpotri(a lui Amerio" c! e (or%a mai cur'nd de e=presie dec't de moral!. 85 *e musica )" , C8D-H C)4D" c. )+78-l+*+/ Edelstein" pp. 58-*)/ Amerio" pp. 88-H3. 87 *e musica )" , C8D" c. )+78. 6I6-U- @;IIN]E-OR

)53

fel instincti(" iar Augustin 'l a$a&! 'n mod e=pres 'n aceast! categorie pe amator" 'n sensul modern al cu('ntului" care gust! mu&ica f!r! un g'nd secund" doar de dragul odi.nei sau al distrac#iei pe care ea i le d!ruie8*. Mai mult c.iar" el 'i asemuie$te cu animalul" e=clu&'ndu-i o dat! cu acesta din musica pe (irtuo&i" pe c'nt!re#ii din flaut sau din lir!" a c!ror art!" %a&at! pe imita#ie" memorie" pe dispo&i#iile naturale ale sim#urilor" nu-i dec't o form! inferioar! de acti(itate" de tipul celei de care e capa%il un animal ca papagalulH+. -a urm!" se argumentea&! c! nici c.iar actorul liric nu este neap!rat un mu&ician" deoarece" atunci c'nd c'nt! pentru glorie $i c'$tig" el '$i co%oar! arta la ni(elul acestui scop interesat H). Mai clar nici c! se poate< musica nu e arta pe care o cunoa$tem noi" ci este o scientia# un m!nunc.i organi&at de cuno$tin#e ra#ionaleH4. 6u un cu('nt" Augustin '$i define$te o%iectul/ este ceea ce noi numim teoria mu&ical!" cunoa$terea a%stract! a legilor ce gu(ernea&! melodia. 6onform unei di(i&iuni clasice" ea cuprinde dou! p!r#iH3< ritmica $i armonica# ceea ce fi&icienii no$tri numesc acusticRY# adic! teoria inter(alelor $i a modurilor... ;re%uie insistat asupra caracterului singular al acestei pre&ent!ri< repet" Sf'ntul Augustin cunoa$te mu&ica noastr! estetic!/ el a e=clus-o 'ns! din musica 'n persoana diletantului $i a (irtuo&ului. 6el mult" consimte s! admit!H8 c! spirite alese" magni %iri# pot 'mp!rt!$i pl!cerea pe care o afl! 'n
KG H+

'd.#i+id.#c. )+78-l+7H. 'd.# )" 3 CHD-8 C)+D" c. )+7H-l+7*. H) 'd.# )" H C)l-l4D" )+7*-l+*+. Sf'ntul Augustin '$i 'ntemeia&! demonstra#ia pe a=ioma multo esse praestantius# idpropter quod aliquid "acimus quam idipsum quod"acimus cu mult mai de pre# este scopul de dragul c!ruia facem ce(a dec't lucrul 'nsu$i pe care 'l facem Ctoc. cit.# [ )4 'nceputD. H4 0ri(itor la aceast! accep#ie a cu('ntului scientia# cf. Apendice" pp. ,,5-,,7" art. Scientia# [ ). H3 'd.# )" , C8D" i+id.# c. )+78< este (or%a de c'nt!re#i f!r! cultur!" care" 'ntre%a#i despre c'ntatul lor spontan" nu pot s! e=plice de ipsis numeris# %el de inter%allis acutarum gra%iAumque %ocum despre ritmurile ca atare sau despre inter(alele dintre tonurile acute $i cele gra(e . Aceasta nu e dec't o scurt! alu&ie aruncat! 'n treac!t" dar e lesne de sesi&at 'n ea 'mp!r#irea clasic! c!reia altminteri Augustin i-a su%ordonat compo&i#ia tratatului *e musica. 6f. in"ra# p. 44,. H, 6u('ntul e modern. A fost creat de Sau(eur 'n )5++ C9uc.s" ap. Brunot" )istoire de la langue "rancaise# ," )" 4" p. 8,+D/ termenul antic ar fi apuo(iV;a sau VO>O>IG;a. H8 *e musica )" , C8D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+7H< discipolul o%iectea&! c! aproape 'ntregului neam omenesc 'i place mu&ica sensi%il!. Non est qu+dputas# replic! Sf'ntul Augustin" nam magni %iri etsi musicam nesciunt" aut congruere ple+i %olunt... aut post magnas curas rela@andi ac reparandi animi gratia moderatissime a+ iis aliquid %oluptatis assumitur. Yuam interdum sic capere modestissimum est/ a% ea (ero capi (el interdum" turpe atRue indecorum est -ucrurile nu stau a$a cum cre&i" c!ci spiritele ele(ate" c.iar dac! nu cunosc $tiin#a mu&icii" fie c! (or s! fie de acord cu pl!cerile ple%ei... fie c!" dup! o perioad! de eforturi stresante" pentru a se rela=a $i a-$i reface %una dispo&i#ie !ntrAo msur "oarte limitat# g!sesc 'n ea oarecare pl!cere. "ace apel la ea c!nd i c!nd denot o atitudine "oarte moderat, dar a te lsa atras de ea# "ie i numai uneori# este un lucru +lama+il i nelalocul suI.

)5,
S;>2I>M SA0IEN;IAE

mu&ic! gloata ignorant!" de e=emplu pentru a se odi.ni dup! o mare o%oseal!/ dar nu e (or%a aici dec't de o concesie pe care are gri1! s-o a$e&e 'ntre limite stricte" $i %ine'n#eles aceasta ne las! 'n afara $tiin#ei mu&icii (mus ic a).

Aceast! doctrin! este ela%orat!" se (ede" pentru a face demn! musica s! intre 'ntr-o form! ele(at! a culturii. 0ro%lema e ca musica s! fie demn! de a figura printre disciplinae li+erales, c'nd" prin aceast! no#iune de $tiin#!" ea '$i afl! o re&ol(are fericit!" discipolul e=clam! cu satisfac#ie< mi-e limpede deacum" 'n aceast! disciplin! nu mai e nimic tri(ial $i inferior HH... Aceast! idee a re(enit 'ntruna 'n cursul e=punerii< se simte c! e=ist! ce(a (ulgar 'n materia mu&ical!" pro%lema e de a o 'nno%ila H5. 'n m!sura 'n care aspir! s! intre 'ntr-o cultur! filo&ofic!" musica tre%uie s! se lepede de tot ceea ce pentru noi alc!tuie$te esen#a ei" de tot caracterul artistic / ea tre%uie s! se reduc! la propria-i teorie. 'n acest dispre# fa#! de mu&ica sensi%il! con(erg mai multe elemente pe care nu-i lipsit de interes s! le anali&!m. 'n el" a$a cum e e=primat 'n te=tele augustiniene din perioada filo&ofic! " nu se deslu$e$te limpede ecoul e=igen#elor ascetice ale cre$tinismului H7. Eu (!d 'n el 'n esen#! manifestarea unor idei $i N pre1udec!#i antice... <rimo< 'n societatea roman!" oric't de mare (a fi fost pasiunea anumitor cercuri pentru arta mu&ical!" practica acestei arte a r!mas totdeauna 'n principiuH* str!in! culturii normale a claselor superioare. Mu&ica 'n sens modern era practicat! mai ales de oameni apar#in'nd celor mai desconsiderate profesii/ era 'nainte de toate arta .istrionului $i de asemenea a curte&anei"
HH

'd.# )" H C)4D" c. )+*+. 4uam o+ rem e@plica iam# si placet# tantam istam# quae iam %ilis mihi %ideri nonpotest# disciplinam l!mure$te-mi deci" dac! (rei" ce este cu aceast! disciplin! at't de important!" care mie" unuia" de1a de pe acum nu se poate s! 'mi apar! lipsit! de (aloare... 'd.# )" 8 C)+D" c. )+7*< iam audire cupio cuiusmodi sit illa disciplina# quae pro"ecto a cognitione %ilissimorum animorum %ideo su+tilissime %indicatam eu c.iar doresc s! aflu ce fel este aceast! $tiin#! pe care" ce-i drept" o (!d re(endicat! cu foarte mult! ingenio&itate de spirite de cea mai 1oas! spe#! ... H5 'd.# )" 4 C4D" c. )+73< multa etiam in canendo ac saltando# quam%is delectent# (ilissima sint... c!ci c.iar 'n c'ntec $i 'n dans s'nt multe lucruri care" oric't ar desf!ta" s'nt "oarte %ulgare..I, id.# )"4C3D" c. )+7,< multa esse in canendo et saltando (ilia" in qui+us si moduAlationis nomen accipimus# pene di%ina illa disciplina (ilescit .. .'n c'ntec $i 'n dans s'nt multe aspecte %ulgare pentru care" dac! accept!m s! fie numite $i ele melodie" acea $tiin#! aproape di(in! e !nLositI, id.# )" , C5 sf'r$itD" c. )+75/ id.# )" 8 C)+D" c. )+7*. H7 A$a cum se e=prim!" dimpotri(!" 'n &on"esiuni# cf. te=tul citat supra# n. ,* la acest capitol< mu&ica e condamnat! ca fiind concupiscen#a au&ului/ acest te=t face parte dintr-o lung! e=punere consacrat! 'ntreitei concupiscen#e Ccf. I Ioan 4" )HD< &on"esiuni )+" 3+ C,)D-3* CH,D" pp. 45+-477 -a%. H* 0entru c! e=ist! $i e=cep#ii< 9riedlander a reunit te=tele care stau m!rturie pentru gustul mu&ical al societ!#ii romane (Sittengeschichte# (oi. II" pp. )73 $i urm./ cf. (oi. I" pp. )5, $i urm./ pp. 45) $i urm./ re&umat de 6om%arieu" )istoire de la musique# I" pp. )58-l77D. 6I6-U- @;IIN]E-OR

)58

c'nt!rea#! din flaut" auGri=pi# sau am+u+aia, ce(a din dispre#ul pe care ace$tia 'l inspirau a r!mas ata$at artei lor. Augustin 'mp!rt!$e$te aceast! pre1udecat!/ el 'nsu$i e str!in de practica mu&ical! 5+ $i" ca %un roman" 'l dispre#uie$te pe .istrion" su%liniind .ot!r't c! tre%uie rupt! orice leg!tur! 'ntre musica $i aceast! stirpe 1oas!5)... In al doilea r'nd" o%ser(!m c! se afirm! un sentiment" cone= de altfel cu cel precedent" care este esen#ial culturii antice. Se $tie c't de profund aristocratic a fost caracterul acesteia. Ea era re&er(at! elitei" fiind refu&at! masei. 2ac! mu&ica n-ar fi fost dec't 1ocul desf!t!tor al sunetelor" acela$i instinct care 'ndrum! c!tre ea pas!rea ar 'ndruma $i imperita multitudo gloata nepriceput! 54 < Augustin $tie din e=perien#! c! nimic nu e mai r!sp'ndit dec't o urec.e mu&ical! 'nn!scut!. 2e aici" preocuparea de a e(ada spre $tiin#!. In sf'r$it" se simte 'n aceast! doctrin! influen#a mediului filo&ofic 'n care se mi$ca atunci g'ndirea lui Augustin53. 0entru con$tiin#a modern!" mu&ica $i arta 'n general stau 'n str'ns! rela#ie cu ideea 'nalt! pe care o a(em despre sensi+ilitate# surs! de e=perien#e originale $i pre#ioase. 0e c'nd un filo&of antic impregnat de tradi#ia platonician!" cum era Augustin" nu posed! aceast! no#iune de sensi%ilitate. El nu cunoa$te dec't sensus# sen&a#ia" care este ce(a mult mai pu#in onora%il/ este forma cea mai pu#in ele(at! a acti(it!#ii sufletului" 'n care cerin#ele corpului 1oac! un rol sup!r!tor.
5+

Nimic" 'ntr-ade(!r" nu ne permite s! presupunem c! el ar fi practicat-o/ (or%e$te 'ntotdeauna despre ea ca despre un lucru str!in/ (e&i" de e=emplu Scrisoarea *" 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. 58 sf'r$it< plasea&! c'ntatul la instrumente mu&icale pe acela$i plan cu arta dansatorului pe fr'ng.ie. 5) *e musica )" , C5 sf'r$itD" <.$.# (oi. XXXII, c. )+75< quam si omnes ti+icines et "idicines# et id genus alii quili+et ha+ent# nihil ista disciplina puto esse %ilius# esse a+iectus6 pe care" dat fiind c! o practic! to#i c'nt!re#ii din flaut $i din lir! $i oricare al#ii de aceea$i spe#!" nu cred c! e=ist! ce(a mai (ulgar $i demn de dispre# dec't aceast! 'ndeletnicireM 'd.# )" 8 C)+D" citat supra# n. HH la acest capitol< ace$ti %ilissimi animi aceste spirite de cea mai 1oas! spe#! s'nt (irtuo&ii. 'd.# )"HC))D" c. )+7*< nondum est satis quod"actum est... nisi quemadmodum constitit inter nos posse histriones sine ista scientia satis"acere %oluptatem aurium popularium, ita etiam nullo modo posse histriones musicae studiosos peritosque constiterit 'nc! nu e destul ceea ce s-a reali&at... dec't c!" 'ntr-un fel" am c!&ut de acord 'ntre noi c! .istrionii pot $i f!r! a cunoa$te aceast! $tiin#! s! satisfac! pl!cerea urec.ilor oamenilor/ astfel s-a con(enit c.iar c! .istrionii nu pot cu nici un c.ip s! fie considera#i

cunosc!tori $i $tiutori ai $tiin#ei mu&icale . 'd.# )" H C)4D" c. )+*+. &ontra 'ulianum <elagianum ," 3 C)7D" <.$.# (oi. XLI), c. 5,H. &etatea lui *umnezeu 3" 4)" <.$.# (oi. G-I" c. )+4< psaltriae et alia licentiosa nequitia c'nt!re#e din c.itar! $i alt! distrac#ie imoral! . Atunci c'nd 0!rin#ii greci condamn! mu&ica" insist! $i ei asupra caracterului 1osnic al .istrionilor. 6f. te=tele din Sf'ntul >asile $i din Sf'ntul Ioan 6.r:sostomos reunite de ?erold" $es <eres de l'eglize et 'a musique# pp. *,-*7. HF *emusica 1,4 (5), $.L., voi. XXXII, c. )+78-l+7H< ii qui illos sine ista scientia li+enter audiunt nonnepecori+us comparandi suntP oare cei care-i ascult! cu pl!cere pe aceia Cpe c'nt!re#iiD ne$tiutori 'n ale mu&icii n-ar tre%ui compara#i cu animaleleL 6f. id.# )" 8 C)+D" i+id.# c. )+7*" termenii imperita multitudo# %ulgus... gloata nepriceput!" (ulgul... . 53 Acest din urm! punct a fost %ine e=pus de Amerio< EE S*e musica I# p. 8H.

)5H
S;>2I>M SA0IEN;IAE

A te compl!cea cu acest ni(el" cum face mu&ica noastr!" e incompati%il cu orientarea general! a platonismului. A$a cum geometria nu este $tiin#a figurilor materiale desenate cu %e#i$orul pe nisip 5," tot a$a mu&ica" pentru a fi demn! de filo&of" tre%uie s! treac! dincolo de farmecul sensi%il al inton!rii $i s! se consacre legilor matematice pe care aceasta le implic! 58. Am mai f!cut alu&ie la aceast! atitudine negati(! a culturii augustiniene 'n fa#a e=perien#ei artistice 5H" dar nu m! pot opri s! nu remarc 'n treac!t lacuna pe care o las! 'n g'ndirea antic! a%sen#a no#iunii noastre de artHH. No#iunea de ars era ce(a mult mai pu#in delimitat. In sintagma ars li+eralis# cu('ntul de(ine sinonim cu disciplina $i ser(e$te la desemnarea $tiin#elor enumerate de noi mai 'nainte. 6'nd" dimpotri(!" este luat 'n toat! generalitatea" ars grupea&! 'ntr-un ansam%lu destul de confu& toate manifest!rile acti(it!#ii umane care dep!$esc ni(elul pur %iologic 57. Ea cuprinde atunci artele noastre" 'ntre care $i mu&ica" dar 'n ce to(!r!$ie pestri#!M Artele frumoase " cum le &iceau p!rin#ii no$tri" apar aici amestecate cu artele mecanice/ or" se $tie c't de dispre#uite erau acestea. 'nc't nu e o solu#ie ca musica s! fie definit! drept o arsHG. 2ac! (rem ca ea s! ai%! oarecare no%le#e" s! fie demn! de a intra 'n cultur!" nu-i dec't o cale< s! fie redus! e=clusi( la inteligen#!" la acea ra#iune priri care omul este esen#ialmente om/ s! de(in! o $tiin#! ra#ional!" o $tiin#! matematic! K adic! s! fie redus! la teorie...
5, 58

6f. mai sus p. )5+" n. ,+. 2ac! se accept! ipote&a de&(oltat! de Ri(aud" <latou et la musique# 'ndeose%i pp. 8-7 $i 'ntemeiat! pe o e=ege&! original! a unui pasa1 dificil din Timaios C38a $i urm.D" 0laton 'nsu$i mergea $i mai departe cu dispre#ul fa#! de mu&ica sensi%il!" pe care o 'nlocuia printr-o armonic! dedus! cu totul a priori din date aritmetice. 5H 6f. supra# p. )8*" n. 7*. 55 Aceasta este" de fapt" o idee foarte modern!" care n-a fost ela%orat! definiti( dec't 'n cursul secolului al GlG-lea Cpri(itor la e=presia Beau@A rts# care a slu1it la preg!tirea ei" cf. Brunot" )istoire de la langue"rancaise# H" )" 4" pp. H7+-H7)D. 57 Am citat de1a Bsupra# p. )H8D un te=t din Sf'ntul Augustin foarte semnificati( 'n aceast! pri(in#! B*e quantitate animae 43 X54P" <.$.# (oi. GGGII" c. )+5,-l+58D. 6f. $i te=tul gramaticianului Marius >ictorinus< ars# quid est P 1niuscuiusque rei scientia. rtium genera quot sunt P Tria. Sunt quaedam animi tantum# quaedam corporis etc. ... arta" ce este eaL 6unoa$tere a fiec!rui domeniu. 6'te la num!r s'nt speciile arteiL ;rei. Unele #in numai de suflet" unele de corp... etc. Cap. Veil" 2rammatici$atini# H" p. )7,D/ pentru ansam%lul te=telor cf. s.(. ars# sec#iunea a Ii-a din Thesaurus linguae latinae F# c. H8*HH5. ;ermenul grecesc te=(ti s-ar preta la remarci analoge. 5* -ucru e=plicat de Augustin discipolului s!u< la 'nceput" acesta se 'mpotri(e$te 'ntruc't(a asemuirii (irtuo&ului cu o pas!re c'nt!toare/ pas!rea nu ac#ionea&! dec't din instinct" pe c'nd (irtuo&ul posed! o anumit! ars B*e musica )" , XH 'nceputP" <.$.# (oi. GGGII" c. )+7HD" dar dialectica Magistrului atac! aceast! no#iune de ars# tul%ure $i insta%il!. Nu-i greu de o%ser(at c! termenul poate fie s! ia un sens empiric Carta 'ntemeiat! pe imita#ie" art! inferioar! la care acced oamenii f!r! cultur!" $i c.iar $i animaleleD" fie s! se restr'ng! la desemnarea unei acti(it!#i pur ra#ionale" 'n care ca& ars X disciplina Bid.# )" , XHP -l" 8 X)+P" c. )+7H-l+7*D. 6I6-U- @;IIN]E-OR

I>
)55

Am socotit necesar s! insist asupra acestui punct. 'nt'i" pentru c! era important s! e(itam contrasensul cu multiple consecin#e care s-ar fi produs dac! am fi inclus" prin mu&ic!" o acti(itate artistic! 'n cuprinsul culturii $tiin#ifice preconi&ate de Augustin" dar $i pentru c! aceast! concep#ie despre musica l!mure$te un 'ntreg aspect al g'ndirii antice care p'n! acum n-a fost 'ndea1uns scos 'n e(iden#!. Mi se pare c! de o%icei ni se propune o imagine destul de fals! despre rolul pe care l-a 1ucat mu&ica 'n cadrul ci(ili&a#iei antice7+. Imagina#ia e cu prea mult! u$urin#! dispus! s! e(oce o epoc! de aur 'n care arta mu&ical!" cultura li%eral! $i specula#ia filo&ofic! se aflau 'n comuniune intim! $i 'n des!('r$it! armonie. Ne s'nt 'nf!#i$a#i 0itagora $i discipolii s!i apleca#i asupra monocordului $i pun'nd 'n leg!tur! structura gamei cu cea a uni(ersului/ ni se aminte$te c! studiul lirei $i al c'ntului f!cea parte integrant!" 'n frumoasele (remuri de odinioar!" din educa#ia copilului atenian" la egalitate cu cititul $i cu socotitul7). S'nt reamintite toate elementele mu&icale implicate 'n marile repre&enta#ii dramatice" corurile tragice recrutate direct din popor/ $i s'nt recitite cu emo#ie toate paginile pe care marii filo&ofi"

precum 0laton $i Aris-totel" le-au consacrat mu&icii" naturii acesteia" rolului ei 'n cetate... Bog!#ia acestui ta%lou se o%#ine 'ns! 'n dauna preci&iei istorice< se 'ncurc! epocile $i se asocia&! elemente cu spirit di(ergent. 2ac! o atare epoc! de aur a e=istat cu ade(!rat" ea a e=istat 'ntr-o perioad! ar.aic! $i a durat mai pu#in dec't se crede< 'nceputul ei nu poate fi anterior lui 0itagora" iar sr'r$itul coincide cu cel al primei treimi a secolului al >-lea'. 6r. 74 In aceast! epoc! 'ndep!rtat!" practica mu&ical! pare s! fi a(ut ce(a remarca%il de simplu/ un mic num!r de melodii pentru (oce sau lir!" cu un caracter fi= $i o structur! elementar!. 0rintr-un efort a c!rui (aloare tre%uie s-o recunoa$tem" g'ndirea ar.aic! i&%utise s! ela%ore&e o teorie care re&ol(a 'n mod satisf!c!tor ansam%lul pro%lemelor ridicate de o asemenea art!. 2i(ersitatea melodic! se l!sa f!r! prea mare greutate redus! la un anumit num!r de sc.eme" de sc!ritip sau moduri" care defineau nu numai structura ariei considerate" ci $i stilul $i (aloarea ei e=presi(! 73. ?ra#ie acestui fapt" teoria inter(alelor ela%orat! de pitagorici 7, $i" al!turi de ea" doctrina caracterului e=presi( al modurilor" pe care o dega1ase 'n paralel practica mu&ical!78" erau" la drept (or%ind" suficiente pentru e=plicarea artei mu&icale.
7+ 7)

Aceast! gre$eal! de perspecti(! falsific! de la %un 'nceput studiul lui 9ranQ >atheAmati5# >usi5 und der griechische 2eist. ?irard" .ducation athenienne# pp. )Hl-l7,. 74 6f. -alo:" risto@ene# p. )+8" n. ). 73 'd.# pp. 78-75")+,. 7, B."pp. ,*-5H. 78 'd.# pp. 77-l+3/ cf. A%ert" *ie $ehre %on .thos $i >usi5anschauung des >ittelalters.

)57
S;>2I>M SA0IEN;IAE

;imp de c'te(a genera#ii" a e=istat un moment de ec.ili%ru" 'n care teoria $i practica" la fel de elementare" s-au spri1init reciproc. Aceast! situa#ie n-a d!inuit 'ns! mult< 'n ultima treime a secolului al >-lea" arta mu&ical! s-a .ot!r't s! urme&e e=emplul pe care i-l d!deau celelalte arte" care cunoscuser! o de&(oltare mai precoce< elimin'nd piedicile tradi#ionale" mu&ica greceasc! a reali&at progrese uria$e $i s-a transformat cu totul" 'n sensul unei comple=it!#i cresc'nde7H... 'ncep'nd de atunci" s-a rupt ec.ili%rul dintre cele trei elemente pe care le-am deose%it mai 'nainte. 0rogresul ci(ili&a#iei elene a adus cu sine" 'n mu&ic! la fel ca peste tot" speciali&area. 2e(enind foarte rafinat!" arta mu&ical! a sf!r'mat cadrele culturii tradi#ionale. 6omple=itatea ei o face inaccesi%il! nespeciali$tilor< cunoa$terea aprofundat! a mu&icii a a1uns" prin for#a lucrurilor" apana1ul arti$tilor" (irtuo&i sau diletan#i/ ea a de(enit 'n mare m!sur! str!in! culturii o%i$nuite. 2eterminarea num!rului $i a (alorii acestei minorit!#i de mu&icieni speciali$ti este f!r! 'ndoial! o pro%lem! comple=!< sigur e c! asemenea speciali$ti n-au 'ncetat niciodat! s! e=iste/ am (!&ut 75 c! $i 'n epoca lui Augustin mai e=ist! (irtuo&i" al!turi de un pu%lic de diletan#i. 0entru noi e 'ns! mai important s! (edem ce s-a 'nt'mplat 'n ta%!ra filo&ofilor... Marii g'nditori ai epocii clasice" 0laton" Aristotel" au asistat la aceast! re(olu#ie mu&ical!. 9iind 'ns! conser(atori 'n mu&ic! 'ntocmai ca $i 'n politic!" ei au ignoratAo !n mod hotr!t# r!m'n'nd cu o%stina#ie fideli (ec.ii mu&ici ale c!rei frumuse#i le fuseser! de&(!luite la $coal!" pe c'nd a(eau cincispre&ece ani 77. ;eoriile lor nu #in seama de transformarea radical! pe care o suferise practica mu&ical!" ceea ce diminuea&! mult 'nsemn!tatea paginilor consacrate de ei mu&icii. Aceast! atitudine 'n fa#a artei mu&icale apare curioas! prin contrast cu interesul p!tima$ $i competen#a cu care 0laton $i dup! el Aristotel au urm!rit mi$carea $tiin#ific! din (remea lor 7*. 9!r! 'ndoial! c! g'ndirea greac! n-a a%andonat 1ocul/ s-a g!sit cel pu#in un om care prin forma#ie era deopotri(! mu&ician $i filo&of $i care a (rut s! reia" pentru epoca sa" sarcina pe care (ec.ii pitagoricieni o 'ndepliniser! %ine 'n ce-i pri(e$te< sarcina ca" printr-o teorie 'ndea1uns de perfec#ionat!" s! aduc! arta mu&ical! 'n or%ita filo&ofiei. Este (or%a de Aristo=enos din ;arent. Nu-i necesar s! reamintesc aici con#inutul operei sale $i (igoarea eforturilor pe care le-a depus *+. E suficient
7H 77

-alo:" risto@ene# p. )+8. 75eira"pp. )5l-l54. -alo:" risto@ene# p. )+8. 7* Studiile cele mai recente par de fapt s!-i 'nf!#i$e&e pe 0laton $i pe Aristotel ca pe doi oameni foarte aten#i la progresele $tiin#ei din (remea lor $i remarca%il informa#i 'n leg!tur! cu ele< cf. ?ou.ier" *igression# p. 4)8" $i autorii la care face trimitere. *+ M! mul#umesc aici s! fac trimitere la -alo:" risto@ene< aceast! carte pe drept clasic! nu e doar o monografie e=.austi(! despre acest mu&ician" ci cuprinde o e=punere aprofundat! pri(itoare la 'ntreaga e(olu#ie" a mu&icii grece$ti anterioare. N-am cre&ut c! a$ fi putut g!si o mai %un! c!l!u&! pentru e=punerea de mai sus.

6I6-U- @;IIN]E-OR

)5*

s! 'nregistre& c!" 'n oc.ii celui mai %un 1udec!tor al s!u" aceast! oper! s-a soldat cu un e$ec. Oric't ar fi de original!" teoria mu&ical! a lui Aristo=enos r!m'ne 'nc.is! 'n cadrul pe care-l alesese specula#ia pitagoreic!< c!ci $i el caut! s! reduc! inter(alele $i ritmurile la elemente numerice/ $i pentru el" filo&ofia mu&icii nu poate fi dec't matematic!. Or" noi o $tim" esen#a artei mu&icale se refu&! unei atare reduc#ii*)... 2in acel moment" partida era pierdut!. E$ecul lui Aristo=enos este un e$ec al 'ntregii g'ndiri grece$ti. 9alia ce desparte e=perien#a artistic! a mu&icienilor de specula#ia filo&ofilor nu (a mai fi umplut!. Ace$tia din urm! (or continua" f!r! 'ndoial!" s! se ocupe de mu&ic! *4" neconsim#ind s! admit! c! ea le de(enise str!in!/ mu&ica pe care ei se (or str!dui s-o studie&e nu (a mai fi 'ns! arta (irtuo&ilor" ci (a fi o $tiin#!" musica pe care Sf'ntul Augustin ne-a 'n(!#at s-o definim *3. @tiin#! a%stract!" f!r! leg!tur! cu practica/ recitind marile tratate de mu&ic! pe care ni le-a transmis epoca elenistic!" (edem c! to#i ace$ti teoreticieni tr!iesc din agoniseala lui 0itagora $i a lui Aristo=enos" repet! la nesf'r$it acelea$i considera#ii" f!r! a desc.ide oc.ii la realitatea artistic! a epocii lor. Mai mult" constat!m c!" atunci c'nd (or s!-$i defineasc! domeniul" ei adaug! sau uneori su%stituie (ec.ii defini#ii" dup! care mu&ica e o cunoa$tere deopotri(! teoretic! $i practic! a melodiei " o defini#ie nou!" care d! 'n (ileag po&i#ia lor real!< mu&ica nu-i dec't o $tiin#! Cteoretic!D a materiei sonore*,...
*)
*4

ld.# pp. 47l-47, $i 3,H-383.

S! preci&!m< cel pu#in aceia dintre filo&ofi care continu! s! 'ntemeie&e filo&ofia pe o cultur! $tiin#ific! preala%il!. 6f. in"ra# pp. )73-l7,. *3 Aceast! pre&entare condensat! e 'ntruc't(a prea rapid! ca s! poat! re&uma o e(olu#ie ce se 'ntinde pe aproape un mileniu< pasiunea pentru mu&ic! $i pre#uirea acestei arte mai no%ile ca toate au supra(ie#uit mult! (reme 'n #inuturile grece$ti. 6onsider totu$i c! ele 'nregistrea&! un recul sensi%il 'ncep'nd cu era elenistic!< cf. )istoire de l'eduAcation#pp. )*,-l**. *, Aristides Yuintilianus" *espre muzic )"," pp. 8-H Mei%omius" men#ionea&! astfel mai multe defini#ii pentru ucucnicfi< aceasta apare mai 'nt'i ca o $tiin#! pur!< MOcV;IV;I ecru( 6;V;trii=n aiei>o\D$ rai tm( ;iepi CleGoR cruu0ai(o(;co( mu&ica este cunoa$tere a melodiei $i a factorilor pe care le implic! melodia... dar" potri(it altor defini#ii" ea este 7ecopn;iVfa Vcd 5ipaV;iV;a ... are un aspect teoretic $i unul practic... / Bacc.eius" 'sagoge C)D" )" p. 4*3" Tan." MoiDoiicra =i# EO;I>/ Ei8racn_/ N'.N/-&# rai ;M> rcepi NisVoq creupctt(o(;N(. MOIGTIVO@ 8E =i$/ AO eiSc%# ia rat! taR ueGcoSia# crou0ai(o(;a .. .6e este mu&icaL @tiin#a melodiei $i a factorilor care se refer! la melodie. .. .6ine este mu&icianL 6el care cunoa$te toate c'te #in de melodie... 0tolemeu" .@cerpta Neapolitana ," p. ,)4 Tan. MO2OII6;I E6;;I p(i?uo( icod CleGcro# mi nIcrni/ op:a(iVri# eeNpia$ atumiun" .. .Mu&ica este cunoa$tere a ritmului $i a melodiei $i a 'ntregii teorii referitoare la instrumente / iaH.# 8" i+id.# reaminte$te defini#ia tradi#ional!< MO2OU6;I EO;I> E;uo-triun. HhcoprD ciicri ;E Vai npoucnicfi UEZoti# TeVho%q# .. .Mu&ica este cunoa$tere teoretic! $i practic! a melodiei 'n totalitatea ei etc. ... >e&i $i 0orp.:rios" &omentariu 'a rmonicele lui <tolemeu I" p. )*)" Ballis. 6f. edi#ia recent! a lui I. 2uering< defini#ia tre%uie de %un! seam! atri%uit! lui 0orp.:rios. )7+ S;>2I>M SA0IEN;IAE

'n ce-i pri(e$te pe filo&ofi" nu-i nici o 'ndoial!< mu&ica asupra c!reia se e=ercit! g'ndirea lor *8 nu a fost niciodat! dec't aceast! cunoa$tere teoretic! a inter(alelor $i a ritmului *H. 2up! cum se (ede" Sf'ntul Augustin nu ino(a defel prin faptul c! 'nscria 'n programul s!u scientia musicae $tiin#a mu&icii $i respingea ca nedemn! de specula#ia filo&ofului mu&ica sensi%il!" arta mu&ical!. 2ar" $i aici" el e doar o (erig! 'ntr-o tradi#ie ce se prelunge$te $i dup! el. 'n secolul al >l-lea" Boet.ius tr!ie$te 'nc! 'n aceea$i atmosfer!" scrie o *e institutione musicae. El reaminte$te" de %un! seam!" c! e=ist! o mu&ic! a (ocilor $i a instrumentelor *5/ dar cu ce se ocup! mu&ica saL 6u construc#ia gamei" cu m!surarea pitagoreic! a inter(alelor. .. 6u aceea$i preci&ie ca Augustin" el define$te caracterul $tiin#ific pe care-l are musicaG]. S'ntem 'nc! pri&onierii aceleia$i ilu&ii" care prin Boet.ius ** (a trece 'n E(ul Mediu. 6ultura medie(al! (a p!stra 'n programul ei de studii aceea$i musica teoretic!" la fel de de$art! $i steril!. In acest timp" arta mu&ical! '$i (a tr!i (ia#a ei independent! $i (a progresa/ (ec.ile teorii" mai mult sau mai pu#in deformate" (or fi predate 'n continuare/ mu&icologii $tiu c't de mult a st'n1enit %alastul acesta apari#ia $i de&(oltarea teoriei noastre moderne )++.
*8

Nu (or%esc despre (ia#a NoiI. unii dintre ei n-au 'ncetat s! practice mu&ica" aceasta fiind pentru ei un mi1loc de destindere sau c.iar de purificare moral! $i fi&ic! Cpri(itor la aceste r!m!$i#e ale unor foarte (ec.i credin#e magice" cf. studiul meu Mot=rtVo# k(fap" pp. 43H-435D.A *H 6f. ?o%lot" *e coniunctione musicae# pp. 8H-H4. 0entru c! ei o a$a&!" al!turi de aritmetic!" geometrie $i astronomie" printre $tiin#ele matematice< (e&i" de e=emplu" 0.ilon" *e congressu )). Anali&a ideilor mu&icale ale lui 0.ilon a fost f!cut! cu e=actitate de ?erold ($es <eres de l'eglise et la musique# pp. 8*-H8D. 6f. $i ;.eon din Smirna" >usica )" p. ))" 2upuis/ ritmetica F# p. 4,/ Nicomac.us din ?erasa ap. 0.odus" Bi+lioteca )75" <.2.# (oi. 6UI" 8*l-H+,. 2ac! alu&ii la mu&ica sensi%il! se g!sesc la filo&ofii K epicurieni sau sceptici K care resping studiul $tiin#elor" ele ser(esc doar pentru a critica aioi=nicra a

ra#ionali$tilor $i nu 1oac! nici un rol po&iti( 'n aceste filo&ofii Ccf. spre e=emplu 0.ilodemus $i Se=tus Empiricus ap. ?erold" op. cit.# pp. 8H-85D. 6't despre 0lotin C(e&i te=tele reunite de ?erold" op. cit.# pp. HH-H*D" po&i#ia sa e curios de analog! celei a lui Augustin< el are" la fel ca acesta" o sensi%ilitate foarte fin!" care n-a sc!pat de farmecul mu&icii artistice/ la fel ca Augustin" el 'mprumut! adesea din aceasta e=emple sau metafore/ dar nu recomand! nici el practicarea ei. *5 Este cunoscut! 'mp!r#irea (*e institutione musicae )" 4" pp. )75-l77 9riedleinD 'n musica mundana (< armonia sferelorD" humana C< armonia f!pturii umaneD $i cea a instrumentelor. *7 *e institutione musicae )" 3," pp. 443-448< tre%uie recitit acest 'ntreg capitol" a c!rui doctrin! pre&int! at'tea analogii cu cea din scrierea augustinian! *e musica. Sc.rade (*ie Stellung der>usi5 in der <hilosophie des Boetius) i&%ute$te s! arate c! pentru Boet.ius mu&ica '$i are locul 'n!untrul matematicii" dar" pentru o corect! punere 'n (aloare a acestei concep#ii" ar fi mai pu#in important! confruntarea ei cu 0laton $i Aristotel dec't cu tradi#ia $colar! elenistic!" ai c!rei credincio$i discipoli s'nt at't Augustin" c't $i Boet.ius. ** -ui Boet.ius tre%uie s! i-l ad!ug!m pe Martianus 6apella pentru cartea sa IG (*e nuptiis >ercurii# ed. E:ssen.ardt" pp. 33l-35,D $i pe 6assiodor" care are $i el un scurt *e musica 'n ale sale 'nstitutiones F# 8" <.$.# (oi. -GG" c. )4+76-l4)42. )++ 6f. de pild! 6om%arieu" )istoire de la musique# )" pp. 44l-4,)" -a t.eorie musicale au mo:en Ige . 6A0I;O-U- A- III--EA

6ele $apte arte li%erale" e:icHVA"io_/ 5rai8eia $i enciclopedismul


I. Acest program este cel pe care" su% numele de EcIOIVGIOI/ 5rai8eioc" 'l prescria de1a filo&ofia elenistic!. K II. Originea $i natura artelor li%erale< ap!rute dup! Aristotel" ele definesc cultura general! cerut! oric!rui om cult $i contea&! ca un fel de 'n(!#!m'nt secundar. K III. AEcVUVLIIO_/ naiSeia nu 'nseamn! enciclopedie < nimic mai pu#in enciclopedic dec't cultura filo&ofic! descris! de Sf'ntul Augustin.

A$a arat! ciclul de studii pe care Sf'ntul Augustin 'l impune (iitorului filo&of. ?ramatic!" dialectic!" retoric!/ aritmetic!" geometrie" mu&ic! " astronomie/ filo&ofie. -!s'nd-o deoparte pe aceasta din urm!" 'ntruc't dep!$e$te cadrul culturii preg!titoare" ne r!m'ne e=act ciclul celor $apte arte li%erale" cadrul teoretic)" cel pu#in" al culturii superioare medie(ale. 0entru c! E(ul Mediu n-a tre%uit s! cree&e el acest program de studii< l-a primit" ca pe at'tea alte lucruri" din m'inile Antic.it!#ii muri%unde. Magistrii Rena$terii carolingiene4 au g!sit materia acestui program 'n manualele lui Isidor din Se(illa 3" 6assiodor," $i Martianus 6apella" un contemporan al Sf'ntului Augustin 8. Iar acesta din urm!" dup! cum am (!&ut ce(a mai 'nainte" furni&a la r'ndul lui programul $i 1ustificarea teoretic! ale acestui ciclu de studii. 0entru tema de care ne ocup!m" este de aceea important s! ne oprim pu#in asupra acestui punct. --am pre(enit pe cititor c! nu studie& rolul Sf'ntului Augustin 'n transmiterea elementelor antice c!tre ci(ili&a#ia medie(al!. 2e aceea" nu-mi re(ine s! cercete& 'n ce m!sur! Sf'ntul Augustin
)

Restric#ia se impune" 'ntr-ade(!r" pentru c!" destul de repede" 'ncep'nd din secolul al GIMea" con#inutul culturii medie(ale a dep!$it acest cadru C0are-Brunet-;rem%la:" 3enaissanceduV'''siecle# pp. *5-l+4/ MIle" ArrduV1l'siecle# pp. *3-*,D" iar" pe de alt! parte" dac! m!sur!m rolul 1ucat practic 'n cultur! de di(ersele discipline" (edem c! el e destul de diferit de ceea ce presupune teoria Ccf. in"ra# p. 44*D. 4 'ndeose%i Alcuin< 2rammatica#prooem.# <.$.# (oi. 6I" c. 7832-78,A Ccf. Manitius" $iteratur des >ittelalters# (oi. I" pp. 47+-473/ 478D. 3 .timologii# c!r#ile l-3/ cf. )"4" l-3/ 3"5)",). , 6artea a doua din 'nstitutiones. 8 6f. supra# partea 'nt'i" p. )+," n. ,+. )74 S;>2I>M SA0IEN;IAE

a putut fi una dintre sursele enciclopediilor utili&ate de Alcuin $i de succesorii s!iH. Nici s! sta%ilesc 'n ce fel a contri%uit autoritatea sa la p!strarea $i" mai t'r&iu" la rena$terea acestor studii 5. Sarcina mea e alta< s! cercete& 'n ce mod se preg!te$te cultura medie(al! 'n s'nul culturii antice. 0ro%lema e deci s! (alorific din acest punct de (edere m!rturia Sf'ntului Augustin" s! o situe& 'ntr-un moment caracteristic al e(olu#iei culturii. ?!sind programul medie(al al artelor li%erale de1a format 7 la Sf'ntul Augustin" tre%uie s! cercet!m 'n ce m!sur! acest plan de studii este la el o ino(a#ie sau" dimpotri(!" mo$tenirea unei tradi#ii anterioare. 'nsu$i principiul ce st! la %a&a acestui program K ideea c! g'ndirea filo&ofic! tre%uie s! se spri1ine pe un mare (olum de cuno$tin#e $tiin#ifice K este foarte (ec.i 'n g'ndirea greac!< anterior lui Aristotel sau 0laton" ale c!ror tendin#e enciclopedice s'nt %ine cunoscute. I-am putea 'mpinge originile p'n! la cei mai 'ndep!rta#i cp-oaiicoi filo&ofii naturali$ti ionieni/ 'n orice ca&" o g!sim ne'ndoielnic pre&ent! la sofi$ti contemporani cu Socrate< marele nume al lui Hippias s-a transmis posterit!#ii ca un sim%ol al acestei curio&it!#i uni(ersale care nu consim#ea s!-i r!m'n! str!in! nici o cuno$tin#! $tiin#ific! sau practic!*.
H

M-a$ 'ncumeta totu$i s! dau c'te(a indica#ii< M. 6apella pare" cel pu#in la prima (edere" independent de Augustin/ 6assiodor" dimpotri(!" 'l folose$te $i 'l citea&!< %un!oar!" !n 'nstitutiones F# <.$.# (oi. -GG" c. ))8)B/ ))846/ I4)46/ cf. irf. ). fa. ))3H6-l)35A. Isidor nu-$i citea&! sursele Ccf. lucr!rile consacrate cercet!rii lor ap. -a%riolle" $itterature# p. H*5" n. )D"

dar 'n mod sigur s-a folosit de Augustin" cel pu#in prin intermediul lui 6assiodor" dar poate c! $i direct CMarietan" &lassi":ation des sciences# p. 77+D. 5 6f. pri(itor la aceasta Roger" *' usone lcuin# pp. )3,-l,,/ 0are-Bru-net-;rem%la:" 3enaissance# pp. )74-l78" 7 6el pu#in 'n su%stan#!" c!ci" pe de o parte" po&i#ia original! adoptat! de Augustin nu dega1! net filo&ofia de cele $apte arte propedeutice" iar" pe de alta" punerea la punct definiti(! a programului medie(al nu se 'nc.eie dec't la 'nceputul secolului al IG-lea. A%ia atunci e atestat! folosirea cu regularitate a termenilor tri%ium $i quadri%ium pentru a desemna" pe de o parte" artele literare" iar" pe de alta" disciplinele matematice Ccf. Ra1na" Tri%ium e quadri%ium# 'ndeose%i pp. )+-38" pri(itor la data scholiilor lui )ora0iu# unde apare pentru prima dat! cu('ntul tri%ium< atri%uirea sa lui Alcuin nu este cert!D. Aceast! ino(a#ie 'ns! nu mi se pare s! fi a(ut at'ta importan#! c't! i-au atri%uit-o unii Cde pild!" 0are-Brunet-;rem%la:" op. cit.# p. **D/ ea nu pri(e$te 'n fond dec't (oca%ularul< distinc#ia dintre art! $i disciplin! a r!mas mereu formal! Ccf. articolul meu *octrina et disciplina)# iar" pe de alt! parte" ea era cunoscut! 'nc! 'nainte de Alcuin< prin 6assiodor" 'nstitutiones F# prae".# <.$.# (oi. -GG" c. ))8)B-2" $i" mai limpede" id.# F# F sf'r$it" c. ))H5B" $i Martianus 6apella B*e Nuptiis F# )37D/ principiul ei Cpe de o parte" e=primarea practic! a g'ndirii" pe de alta cunoa$terea lucrurilorD este formulat cu claritate de Augustin 'nsu$i (*e ordine 4" 4" )H X,, sf'r$itP" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)8D" dup! cum a remarcat 'nc! Marietan" &lassi"!cation des sciences# p. 85. * 0laton e cel ce a &ugr!(it figura pitoreasc! a lui Hippias" care face parad! de $tiin#a lui uni(ersal!< )ippias minor 3HHeK 3H7e" )ippias maior 478c-47Ha. 2ar dac! aceste te=te fac din Hippias o figur! ne'ndoielnic repre&entati(!" ele nu ne permit s! (edem 'n el pe creatorul propriu-&is al tradi#iei enciclopedice " a$a cum a cre&ut Norden" nti5e 8unstprosa# F# p. H5). 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E )73

S! nu p!r!sim 'ns! terenul concretului< programul Sf'ntului Augustin nu se leag! direct nici de Hippias" nici de 0laton)+" nici de Aristotel. Rolul pe care-l atri%uie artelor li%erale este la el o mo$tenire a tradi#iei filo&ofice elenistice. 9olosesc anume o e=presie at't de (ag!< nepropun'ndu-mi s! studie& doctrinele filo&ofice considerate 'n ele 'nsele" ci doar s! cercete& influen#a lor asupra culturii" constat c! un fapt domin! e(olu#ia g'ndirii 'n epoca elenistic! $i 'n cea roman!< tendin#a spre eclectism" care 'n secolele al II-lea-I '. 6r. duce la formarea unui fel de VOI>;D ansam%lu filo&ofic 'n care se 'nt'lnesc $i se amestec! di(ersele $coli $i care de acum constituie fondul comun al tuturor doctrinelor" sau cel pu#in al ma1orit!#ii lor )). 'n ca&ul Sf'ntului Augustin" tocmai la aceast! tradi#ie eclectic! tre%uie adesea s! ne raport!m dac! (rem s! g!sim sursa real! a c'te uneia din no#iunile sale filo&ofice. El nu a 'mprumutat-o de la o $coal! determinat!" ci din aceast! mas! comun!" a c!rei cunoa$tere se do%'ndea printr-o tradi#ie $colar! repre&entat! de o 'ntreag! literatur! de florilegii $i manuale )4. Ideea c! artele li%erale constituie" cel pu#in teoretic" preg!tirea normal! $i necesar! pentru filo&ofie este tocmai una din ideile curente care f!ceau parte din aceast! VoNr1 elenistic!. Ea se 'nt'lne$te" cu anumite nuan#e desigur" la ma1oritatea filo&ofilor" indiferent dac! descind din 0laton )3" din Aristotel), sau din 0ortic)8.
)+

Ar fi de fapt o eroare s! facem o leg!tur! direct! 'ntre 0laton $i programul studiilor filo&ofice 'ntocmit de Augustin. 6oresponden#a ce s-ar putea sta%ili 'ntre ciclul celor $apte arte $i cel pe care-l propunea 0laton 'n 3epu+lica Ceduca#ie li%eral! normal!" matematic! $i dialectic!D ar fi artificial!. Augustin $i" cu el" to#i neoplatoni-cienii $i-au primit programul din tradi#ia eclectic!/ f!r! 'ndoial! c! ei l-au reg'ndit $i aplicat 'ntr-o atmosfer! platonician!" iar atitudinea lor se 'nt'lne$te su% numeroase aspecte cu cea a marelui inspirator" 'ns! 'n acest punct nu e=ist! de la el la ei o filia#ie direct!. 6!ci" dup! cum (a tre%ui s! constat!m cur'nd" nu toate tendin#ele filo&ofice s-au l!sat la fel de u$or a%sor%ite 'n aceast! VOt(fa. )4 6f. anali&a at't de su%til! a culturii filo&ofice a lui Seneca" oferit! de E. Al%ertini" $a composition dans Seneque# pp. 4+H4)4/ 'ndeose%i p. 4+*< un cet!#ean roman cult din secolul I care-l citea&! pe 0laton" Senon sau Ariston din 6.ios 'i cunoa$te pe ace$tia a$a cum a%sol(en#ii no$tri de liceu 'i cunosc pe Spino&a $i -ei%ni&" din lec#iile profesorului lor sau din manualele $colare... . Aceast! anali&! este (ala%il! pentru secolul al I>-lea 'ntocmai ca $i pentru secolul I" pentru Augustin 'n aceea$i m!sur! ca pentru Seneca. )3 0recum Arcesilaos Ccf. ta%elul de la pp. )7,-l78" c. 4D" sau 0orp.:rios (i+id.# c. *D/ cf. Origene Cc. 5D $i -actan#iu Cc. )+D. 0latonicienilor tre%uie s! li-i al!tur!m pe CneoDpita-goricieni/ cf. Iustin" *ialog cu Tr7phon F# ,. ), 0recum Heracleides Cc. )D sau Anatolios Cc. 7D. )8 0recum 0oseidonios Cap. Seneca" Scrisoarea 77" 4,D/ cf. 0.ilon Cta%elul" c. ,< Bousset" Schul+etrie+# pp. )+H-l)+D. Acest lucru este (ala%il cel pu#in 'ncep'nd de la 6.r:sippos< (on Arnim" Stoicorum -eterum Fragmenta 3" 537/ 5,+. &ontra cf. <lacita de Senon< i+id.# )" 48*. Ariston din 6.ios e un disident< i+id.# )" 3,*-,8+. )7, S;>2I>M SA0IEN;IAE
Heracleides din 0ont)H ) Arcesilaos)5 4 0s. 6e%es)) 3 0.ilon din Ale=andria)* , Seneca4) A doua

1um!tate a sec. al I>-lea '.6r.

6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E )78 Se=tus Empiricus4) H Origene44 5 Anatolios din -aodiceea43 0orp.:rios4, * -actan#iu48 )+ Mi1locul sec. 'n prea1ma erei 'n prea1ma erei a sec. Id. 6r. ?ramatica ?ramatica ?ramatica ?ramatica ?ramatica Retorica Elocinta Retorica Retorica 2ialectica 2ialectica 2ialectica 2ialectica ;eoria mu&ical! Matematica .. ;eoria mu&ical! ;eoria mu&ical! ;eoria mu&ical! Aritmetica ?eometria ?eometria ?eometria ?eometria Aritmetica A doua 1um!tate a sec. al II-lea 0rima 1um!tate Sf'r$itul sec. a sec. al III-lea A doua 1um!tate a sec. al III-lea 'nceputul sec. al I>-lea ?ramatica ?ramatica C?ramaticaD ?ramatica ?ramatica Retorica Retorica Retorica Retorica Retorica 2ialectica C2ialecticaD ?eometria Aritmetica Aritmetica Aritmetica ?eometria ?eometria ;eoria mu&ical! ?eometria Astronomia ;eoria mu&ical!

0rima 1um!tate alIII-lea'. 6r.

cre$tine

cre$tine

al Hl-lea

?eometria ;eoria mu&ical! Astronomia Astronomia Astronomia ;eoria mu&ical! Astronomia Astronomia Astronomia Astronomia )H Heracleides a fost ele(ul lui Aristotel $i al lui Speusip" succesorul lui 0laton. -ista de mai sus enumera diferitele ru%rici 'n care i se 'ncadrea&! operele Cdup! 2iogenes -aertios 8" 7H-77D" e=cept'ndu-le pe cele propriu-&is filo&ofice. )5 2iogenes -aertios ," 4*-33 anali&ea&! cultura lui Arcesilaos< c! acesta a studiat gramatica reiese din [ 3l-3) Cgustul s!u pentru poe&ie" Homer" 0indarD/ $tim numele dasc!lilor cu care a studiat matematica< Autol:cos" Gant.os mu&icianul C[ 4*D" Hipponicos geometrul C[ 34D. )7 Autorul Ta+elului lui &e+es# stoic cu tendin#e cinice de la sf'r$itul secolului I '.6r. Csau de la 'nceputul erei noastre< U%erNeg" )" p. 848D ne pre&int! Cc. )4D rcoaSeia educa#ia sau cel pu#in ceea ce oamenii din (remea sa numeau a$a/ ca un ade(!rat filo&of cinic" nu (ede 'n ea dec't o \aEeiD8onctt7ria pseudoeduca#ie . 'n c. )3" el enumera \aEEiD8o5iai8eiaC/ Epomoci iu%itori de pseudoeduca#ie < e (or%a de poe#i" retori" dialecti-cieni" mu&icieni" aritmeticieni" geometri" astronomi" fa7o(iVoi .edoni$ti C< epicurieniD" peripatetici" VprciVoi critici Cpri(itor la acest cu('nt" cf. in"ra# p. )*4D/ ace$tia din urm! 'mpreun! cu poe#ii repre&int! gramatica. )* Am 'ntocmit aceast! list! coro%or'nd di(ersele pasa1e 'n care 0.ilon d! e=emple de arte li%erale (*e congressu eruditionis gratia# [))" )8-l7" 5,-5H" ),4" )88 etc. .../ cf. Bre.ier" 'dees de <hilon# pp. 47+-47)/ Bousset" Schul+etrie+# pp. *7-l)+D/ de re#inut c! nici una dintre aceste liste de e=emple nu se 'nf!#i$ea&! ca fiind complet!. 4+ Seneca enumera 'n aceast! ordine studia li+eralia 'n lunga Scrisoare 77 C[ 3-l,D" care studia&! rolul lor 'n cultura filo&ofului. 4) Aceast! list! re&ult! din c.iar planul lucr!rii" care s-a con(enit s! fie numit! d%ersus >athematicos $i care e 'ndreptat! 'n aceea$i m!sur! 'mpotri(a dogmatismului filo&ofilor $i 'mpotri(a $tiin#elor puse de ace$tia la %a&a forma#iei lor filo&ofice. Acest plan Curm'nd ordinea tradi#ional!D se pre&int! astfel< c. ) 'mpotri(a gramaticienilor" c. 4 'mpotri(a retorilor" c. 3 'mpotri(a geometrilor" c. , 'mpotri(a aritmeticienilor" c. 8 'mpotri(a astrologilor " c. H 'mpotri(a mu&icienilor " c. 5-7 'mpotri(a logicienilor" c. *-l+ 'mpotri(a fi&icienilor" cil 'mpotri(a morali$tilor/ dup! cum se (ede" c!r#ile ) -H pri(esc studiile propedeutice" iar 5-l) filo&ofia propriu-&is!" cu cele trei p!r#i ale ei. 44 Origene 'n a sa Scrisoare ctre 2rigore C;.aumaturgulD" [ )" '$i 'ndeamn! discipolul s! pun! 'n slu1%a credin#ei cre$tine filo&ofia greac! $i e:icuVUia ua+faaia;a 'n(!#!m'ntul general sau nponcaSeima@a propedeutice " deoarece" spune el" ceea ce filo&ofii sus#in despre geometrie etc. ..." anume c! pot s! a1ute filo&ofia" noi sus#inem despre filo&ofia 'ns!$i pri(it! 'n raport cu cre$tinismul. >e&i $i Euse%iu" 'storia ecleziastic H" )7" 3-,. 43 Anatolios din Ale=andria a ocupat 'n ora$ul s!u natal catedra de filo&ofie aristotelic! 'nainte de a fi de(enit episcop de -aodiceea. 0ri(itor la cariera sa" cf. 2uc.esne" )istoire de l'eglise )" pp. ,7*-,*+/ pri(itor la opera sa" U%erNeg" )" pp. H7+H7)/ pri(itor la epoca sa" Sf'ntul Ieronim" *e %iris 53" <.$.# (oi. GGIII" c. 5)*/ Euse%iu" &ronica# a. 45* d.6r. Ced. Helm" p. 443" r. 4l-44D. Euse%iu e cel ce ne d! informa#ii despre cultura lui ('storia ecleziastic 5" 34" HD/ el ne spune c! Anatolios e=cela at't 'n ;taiSeia educa#ie " c't $i 'n CpiGoo==pia filo&ofie / $i enumera $tiin#ele consemnate de mine" cu e=cep#ia gramaticii. 0e aceasta o g!sim ad!ugat! la Sf'ntul Ieronim" loc. cit.# dar cu('ntul e sla% atestat paleografie. 0u#in import!" de altfel" c!ci" c.iar dac! Anatolios nu (a fi a(ut o competen#! special! 'n domeniul gramaticii" este e(ident c! o cultur! at't de a(ansat! ca a sa nu o putea ignora cu totul. 4, 0orp.:rios enumerase aceste EcVUVAIO6 uaYrVia=a 'n(!#!m'ntul general 'n scrierea sa -ie0ile "ilozo"ilor# care s-a pierdut" dar din care ;&et&es (&hiliades ))" 834< NaucQ" edi#ia /puscula de 0orp.:rios" p. )3D ne-a p!strat aceast! sc.em!. 'n r'ndul al treilea" am resta%ilit dialectica< 'n te=tul lui ;&et&es" este trecut CpiGoaoepicc# filo&ofia " dar 9. Mar= ne atrage aten#ia c! acest cu('nt" destul de nea$teptat 'n locul respecti(" se afl! acolo din moti(e de metric!" 'n loc de SiaGEicuicri# dialectica " nepotri(it! 'n (ers (<rolegomena la 6elsus" p. GD. 48 -actan#iu e=pune 'n 'nstitutionum di%inarum 3" 48" ) $i urm. 'n ce constau studiile filo&ofice pentru filo&ofii din (remea sa" $i 'n particular pentru platonicieni. Studiile preg!titoare le enumera 'n [ *-l).

)7H
S;>2I>M SA0IEN;IAE 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E

)75

E=ist!" ce-i drept" $i c'te(a (oci discordante< epicurienii" 'n aceast! pri(in#! ca 'n at'tea altele de altfel" se separ! .ot!r't de %locul format de cele trei $coli ra#ionaliste 4H/ cu ei" 'i 'nt'lnim pe to#i copiii teri%ili ai g'ndirii grece$ti" cinicii45 $i scepticii47 de toate nuan#ele. 2ar" pe m!sur! ce 'naint!m 'n timp" aceast! opo&i#ie se face mai pu#in sim#it!/ a$e&'nd disciplinae li+erales disciplinele li%erale la %a&a culturii filo&ofice" Sf'ntul Augustin putea crede" pe %un! dreptate" c! se conforma unei tradi#ii aproape necontestate. 'n ce constau" mai precis" aceste studii preg!titoare pentru filo&ofieL Alu&iile la ele se re&um! adesea la c'te un cu('nt aruncat 'n treac!t< a$a cum Augustin spune disciplinae sau artes li+erales discipline sau arte li%erale " autorii elenistici (or%esc de EcI6UVA.IO_/ 5iai8eia ciclu de studii 4* sau" ceea ce

'nseamn! acela$i lucru" e:ic\DVg"ia ua*rma=a ciclu de $tiin#e 3+" e:icuVUia 5U=i8h Hua;a ciclu de -nv%.%/-n!4-031. Se simte c! pentru ei" la fel ca pentru el" este (or%a de o no#iune familiar! pe care cititorii (or $ti negre$it s-o recunoasc! atunci c'nd o 'nt'lnesc. Anumite m!rturii mai precise ne permit s! determin!m con#inutul acestei e:icuVUioi/ 5tai8eia ciclu de studii . ;a%loul care urmea&! re&um! informa#iile pe care am i&%utit s! le culeg despre studiile preg!titoare pentru filo&ofie la autori anteriori Sf'ntului Augustin34. Se o%ser(! dintr-o pri(ire identitatea profund! a tuturor acestor programe cu cel al lui Augustin C$i" 'n consecin#!" cu cel al E(ului MediuD. Nepotri(irile s'nt mai degra%! aparente dec't reale. Multe dintre ele se e=plic! prin c.iar caracterul te=telor din care au fost e=trase aceste liste/ e (or%a adesea de e=emple ie$ite din condei la 'nt'mplare" nu de enumer!ri metodice $i e=.austi(e. Renun#" 'n ce m! pri(e$te" s! trag conclu&ii precise pri(ind ordinea
4H

6f. cele%rul aforism< ncuSeia( 8e n(ca%# p.aVkpiE" Cpe(icE" ;O ctVcmo( IpIfie(o$ 9ericitule" dup! ce ai pornit cu toate p'n&ele sus" fugi de orice fel de educa#ie CUsener" .picurea# fr. )H3D. Sf'ntul Augustin aminte$te aceast! doctrin! 'n &ontra &resconium )" )3 C)HD" <.$.# (oi. G-III" c. ,88. 45 0recum 0s. 6e%es Cp. 4)H" c. 3D/ cf. temele de diatri%! adunate de Oltramare" *iatri+e romaine# pp. ,,-,8" nr. 4-7. 47 0recum Se=tus Empiricus Cc. HD. 4* 2iogenes -aertios 5" 34 CSenonD/ At.enaios )3" p. 877a CEpicurD. 3+ 2iogenes -aertios H" )+3 CMenedemD/ 5" )4* CSenonD/ Origene Cc. 5D/ 0orp.:rios Cc. *D. 3) 2iogenes -aertios 4" 5* CAristipD. Se mai 'nt'lnesc ;EG>OU. C< artes) EcI6UVGIOI < Seneca" Scrisoarea 77" 43/ Scholia -aticana la2ion:sios ;racul" ap. Hilgard" 2rammatici 2raeci 3" p. ))4" r. , $i )H/ ;EG>O6I Go:iVoti C< rationales)# aeu(ai C< li+erales)9 ?alenus" <rotreptic# (oi. I" pp. 37" 3* Vii.n. 34 0entru a fi eficace" aceast! cercetare tre%uia de fapt s! se spri1ine pe o %a&! mai larg!. 2in c'te $tiu" o atare munc! n-a fost 'nc! f!cut!. 2:roff" *e ordine# pp. ,l-,8" referindu-se la Mar=" <rolegomena la edi#ia sa din 6elsus" p. IG" $i Rein.ardt" <oseidonios# p. ,* $i $i urm." se mul#ume$te s! in(oce m!rturia lui Seneca Cn. )8 de la p. )73D conc.i&'nd pe temeiul ei c! programul artelor li%erale pro(ine de la 0oseidonios. Ar fi timpul ca filologii s! se eli%ere&e de fascina#ia pe care o e=ercit! asupra lor mitul lui 0oseidonios / 'n ca&ul de fa#!" este e(ident c! un asemenea mod de a proceda scap! din (edere faptul esen#ial c! aici e (or%a de o doctrin! ce nu apar#ine 'n e=clusi(itate nici unuia dintre filo&ofii elenistici" a$adar nici lui 0oseidonios sau altuia" ci constituie un %un comun.

destul de sc.im%!toare 'n care s'nt enumerate la diferi#i autori aceste discipline. In rest" nepotri(irile" acolo unde apar" pri(esc mai mult clasificarea materiilor dec't natura lor. S'nt de p!rere c! nu tre%uie s! se acorde o importan#! prea mare modului de sistemati&are $i nomenclaturii. Esen#ial! e su%stan#a 'ns!$i a acestor studii/ or" se (ede c! 'n pri(in#a ei domnea acordul. In toate listele" reg!sim programul augustinian< cultur! literar!" dialectic!" matematic!. -a %a&!" o forma#ie pe care o recunoa$tem numaidec't" cea a literatului antic< gramatica C'n#eleas! 'n sensul larg pe care-l a(ea" dup! cum am (!&ut" cu('ntul latinesc grammatica) $i retorica. 2e$i Seneca o omite pe aceasta din urm!" nu 'nseamn! c! o negli1ea&!" ci c!" dimpotri(!" 'i re&er(! un loc de onoare 'n c.iar interiorul filo&ofiei< la el" prima parte a acesteia" logica# se su%'mparte 'n dou! sec#iuni K retorica $i dialectica33. Aceasta3, ne e=plic!" pe de alt! parte" omiterea la al#i autori a dialecticii. 2in &iua 'n care s-a pierdut distinc#ia aristotelic! dintre logic!" $tiin#a celor ade(!rate" $i dialectic!" arta (erosimilului" te.nic! a de&%aterii38" nu putea s! nu se produc! o anume fluctua#ie. 6ele dou! puteau" dup! ce au fost amestecate" ori s! fie plasate" su% numele de dialectica# 'n studiile prope-deutice" ori s! fie incluse" su% numele de logica# 'n filo&ofie. 2up! dialectic!" (ine matematica/ domeniul ei r!m'ne cel definit de 0laton 3H< aritmetica35" $tiin#a mu&ical!37" geometria" astronomia. N-au deci mare importan#! detaliile clasific!rii materiilor" nici faptul c! grani#a ce desparte studiile preg!titoare de filo&ofia propriu-&is! nu este precis definit!< r!m'ne sigur c! programul educa#ional transmis de Sf'ntul Augustin E(ului Mediu este identic 'n su%stan#! cu cel al 'ntregii filo&ofii elenistice.
TT3*

2ar curio&itatea noastr! nu e 'nc! satisf!cut!< am dori s! cunoa$tem mai %ine originile acestei e:ioDid.(oR rcca8eia" ale acestui ciclu de studii preg!titoare
33 3,

Seneca" Scrisoarea 7*" )H-l5/ cf. 2iogenes -aertios" 5" ,). 2e ad!ugat -actan#iu" lnstitutionum di%inarum 3" )3" ,< pars illa philosophiae tenia quam %ocant No7.7dN%# in qua tota dialectica et omnis ratio continetur a treia parte a filo&ofiei" numit! logica" 'n care se afl! cuprins! 'ntreaga dialectic!" precum $i ra#ionamentul 'n totalitatea lui . 38 0ri(itor la aceast! confu&ie" cf. supra# p. )H*. 3H 3epu+lica 5" 84)c-83)c. 0oate c! aceast! defini#ie (ine 'nc! de la 0itagora" Re:" Eeunesse de la science grecque# pp. 4)H4)*. 35 Omiterea acesteia de c!tre 0.ilon sau -actan#iu poate fi e=plicat! la fel ca la Augustin (supra# pp. ),8-l,HD< studiul

aritmeticii este implicat 'n studiul celor trei $tiin#e matematice. 37 Euse%iu nu men#ionea&! aTO>+IV;a printre competen#ele lui Anatolios/ poate c! era (or%a 'ntr-ade(!r de o lacun! 'n cultura acestuia/ dar e posi%il" tot a$a" ca Euse%iu s! fi considerat mu&ica drept o ane=! a aritmeticii" dup! cum se proceda uneori Cde pild!" Asclepios" 'n metaph7sica# ap. &ommentaria in ristotelem graeca# (oi. >I" 4" p. )5" r. l-4D. 3* 2e luat 'n considerare corecturile aduse acestei teorii 'n )istoire de l'education# pp. 4,3-48H" $i 'ndeose%i nota 4 de la p. 843. )77 S;>2I>M SA0IEN;IAE

pentru filo&ofie" al c!rui destin urma s! fie at't de str!lucit. 9!r! a &!%o(i prea mult" (oi pre&enta c'te(a ipote&e pri(ind aceast! c.estiune p'n! acum destul de nesatisf!c!tor elucidat! ,+. S-ar putea data de la 0laton no#iunea general! de arte li%erale " UcEirai ;e=(oa" %a&at! pe distingerea" 'n!untrul cuprin&!toarei categorii de =eU(n" arsYH# a disciplinelor ra#ionale" singurele demne s! fac! parte din cultura li%eral! " de me$te$ugurile inferioare" mecanice" ce se cu(in l!sate 'n seama lucr!torilor manuali" pI(auaoi -reU(ai te.nici me$te$ug!re$ti ,4. 2ar" de$i se 'nt'lne$te de1a 'n 3epu+lica# aceast! no#iune nu are 'nc!" aici" con#inutul specific pe care ne-am o%i$nuit s! i-l recunoa$tem. Na$terea no#iunii de i78N)85ioq 5ia(8eia se cere deci plasat! mai t'r&iu. 9. Mar= o a$a&! ingenios dup! 2ion:sios ;.ra= Ccea )5+-*+ '. 6r.D" ele(ul lui Aristar./ 'ntr-ade(!r" a%ia la el gramatica se ridic! la ni(elul unei =eU(ri constituite,3. O%ser(a#ia e pertinent!" dar ea nu pri(e$te dec't organi&area artelor li%erale 'ntr-o serie de $apte discipline" clasificarea lor" ceea ce nu repre&int! dec't un aspect secundar al pro%lemei. Studiile literare" ce (or fi mai t'r&iu desemnate re&umati( prin cu('ntul grammatica# au %eneficiat de aten#ia filo&ofilor cu mult 'nainte de constituirea unei gramatici $tiin#ifice ,,. 2e fapt" esen#ialul ideii deNe:ic(iVA.io_/ 5tca8eia ciclu de studii este atestat dinainte de 2ion:sios< 2iogenes -aertios" ca s! nu-l cit!m dec't pe el ,8" o men#ionea&! de c'te(a ori 'n leg!tur! cu filo&ofi mult anteriori. 2esigur" nu putem s!-l credem or%e$te $i nu tot ce spune poate fi luat de %un/ %un!oar!"
,+

6ele dou! lucr!ri 'n care am g!sit cele mai multe sugestii s'nt cea a lui Mar=" <rolegomena la edi#ia sa din 6elsus" pp. >IU-GIII" $i cea a lui ?N:nn" 3oman .ducation# pp. 7H $i urm. 6f. $i Ritsc.l" /puscula# 3" pp. 38l-38H/ Ro.de" Mu puleius# p. 53" n. 4/ Norden" nti5e 8unstprosa# F# pp. H5+-H5*/ Appu.n" Tri%ium, Marietan" &lassi"ication des sciences# pp. 85-H4/ Martin" rts li+erau@, Billmann" rts, Roger" *' usone lcuin# p. )7)/ 2ilt.e:" <dagogi5# pp. 84 $i urm./ 2:roff" *e ordine# pp. ,+-,8. ,) 6f. supra# p. )5H. ,4 0laton" 3epu+lica H# 844% $i urm. Ccf. Mar=" <rolegomena la 6elsus" p. >IIID. ,3 Mar=" id.# p. G. Terminus a quo astfel fi=at Cpentru datele (ie#ii lui 2ion:sios cf. <.?.# 8" c. *55" nr. )3,D ca $i terminus ad quem este repre&entat de >arro C))H-45 '.6r.< Sc.an&" )" 4" [ )74D" la care e atestat! lista celor $apte arte (in"ra# p. )*3" n. HHD/ apari#ia acestei liste e data%il! cu destul! preci&ie pe la mi1locul secolului I '.6r. ;re%uie s! fi fost ela%orat! 'n cadrul $colii lui 2ion:sios din R.odos< se cu(ine s-o punem 'n leg!tur! cu listele de $apte" 'ndr!gite de mediile $colare elenistice" listele celor $apte piese principale ale lui Esc.il" Sofocle" Aristofan Creparti&ate $i ele 'n dou! grupe de c'te trei $i patru" ca $i cele $apte arteD etc. ... ,, Mai tre%uie oare s! reamintesc" de pild!" locul ce li-l re&er(! 0laton 'n aiotiaiV;a" care constituie %a&a forma#iei ideale a filo&ofului din 3epu+lica Ccf. in"ra# p. 4,*D L ,8 9. Mar=" ap. 2:roff" loc. cit.# p. 4)* n. ," crede a fi g!sit men#ionate cele `apte arte li%erale 'ntr-un te=t din 0orp.:rios (-ia0a lui <itagora 3D care transmite un fragment din istoricul 2uris din Samos" ele( al lui ;.eofrast Cfr. 8H" Miiller" 43" Taco%:D. 6red 'ns! c! e (or%a de o gre$eal!< H. 2iels a propus o alt! interpretare a acestui te=t dificil" care pare prefera%il! (-orso5rati5er# cap. ,3" Simos# fr. 4D. 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E )7*

mi-e greu s! consider autentic! 8HUa opinia Cp!rereaD pe care i-o atri%uie lui Aristip din 6:rene ,H" ceea ce ne-ar duce 'n trecut p'n! la primii socraticiM 6ele mai (ec.i m!rturii din 2iogenes care par accepta%ile se refer! la Genocrate ,5" cel de-al doilea succesor al lui 0laton" $i la contemporanul s!u Heracleides din 0ont ,7< m!rturii concordante ce ne duc la genera#ia contemporanilor mai tineri ai lui Aristotel. Or" e=ist! anumite alte considerente" care ne sugerea&! $i ele s! plas!m 'n aceast! perioad! apari#ia no#iunii de e:ic(Did.io_/ 5tai8eia ciclu de studii . Acesta e" 'ntr-ade(!r" momentul 'n care se i(e$te cele%ra di(i&iune tripartit! a filo&ofiei 'n logic!" etic! $i fi&ic!" tipar comun ce se potri(e$te tuturor filo&ofiilor elenistice,*. ;ipar mult diferit de sc.ema adoptat! de Aristotel/ se $tie care s'nt marile compartimente ale 'n(!#!turii sale< logica" $tiin#ele poetice (retorica# poetica# dialectica)# $tiin#ele practice Cetica" economia" politicaD/ $tiin#ele teoretice (matematica# fi&ica" filo&ofia prim!D. E instructi( s! facem o compara#ie 'ntre cele dou! programe. 6ompara#ie care" de altfel" necesit! unele precau#ii< A.o:iVrD elenistic! nu se confund! cu ceea ce numim logic! aristotelic!/ etica nu

'm%r!#i$ea&! doar totalitatea $tiin#elor practice" ci are $i ce(a 'n plus/ la fel $i fi&ica. Nu pot l!muri aceste lucruri 'n am!nunt" pentru c! ar tre%ui s! disting po&i#iile adoptate de di(ersele $coli. M! (oi m!rgini s! adaug c! rolul filo&ofiei prime a lui Aristotel este reluat" 'ntr-un fel sau altul" de una sau alta dintre p!r#ile filo&ofiei elenistice. O dat! admise toate acestea" tre%uie spus totu$i c! aceasta din urm! nu preia dec't o parte din uria$a mo$tenire a Stagiritului. Ea renun#! s! re(endice ca #in'nd de domeniul ei propriu un anumit num!r de $tiin#e. 0e care anumeL @tiin#ele poetice $i pe cele matematice. Adic!" pe de o parte" poetica propriu&is! Ccare presupune o ini#iere anterioar! 'n gramatic! $i
,H

2iogenes -aertios 4" 5*< Aristip 'i compar! pe cei ce negli1ea&! filo&ofia dup! ce au trecut prin e:ici1ioUa aiaHfaua;a 'n(!#!m'ntul general cu 'ndr!gosti#ii de 0enelopa etc. Astfel e=primat!" aceast! doctrin! are un pronun#at accent elenistic Ccf. in"ra# pp. 43,-438D. C2octrina datea&! 'ntr-ade(!r din (remea lui Aristip/ nu tre%uie recu&at! aceast! m!rturie.D ,5 'd.# ," )+< Unuia care nu cuno$tea nici mu&ica" nici geometria" nici astronomia" $i care cerea s!-i audie&e prelegerile" Genocrate i-a r!spuns< >e&i-#i de drum" c!ci n-ai instrumente ca s! 'n#elegi filo&ofia . ,7 'd.# 8" 7H-77< m!rturie folosit! de1a" supra# p. 4)H" coloana )/ ea pare a fi sigur!" fiindc! se spri1in! nu pe o 8Hf/a p!rere i&olat!" ci pe anali&a catalogului 'ntregii opere a lui Heracleides. ,* 6f. Ro%in" <ensee grecque# p. ,)H< aceast! 'mp!r#ire fusese admis! de1a de Senon Cspre 3++ '.6r.D/ ea pro(enea f!r! 'ndoial! de la Genocrate $i de la primii peripateticij . j 2e corectat eroarea material! comis! de Ro%in Cnu tre%uie niciodat! citat! opinia unui maestru f!r! a o (erificaMD< Genocrate $i primii academiciI9 cf. Arnim" Stoicorum -eterum Fragmenta F# 37 CSe=tus EmpiricusD/ 4" 35 C6iceroD.

)*+
S;>2I>M SA0IEN;IAE

literatur!D" retorica $i dialectica/ pe de alta" aritmetica" geometria" armonica" astronomia... 2ar acesta e tocmai ciclul artelor noastre li%eraleM Este Aceasta ni se 'nf!#i$ea&! deci ca ansam%lul materiilor pe care" 'ncep'nd de la Aristotel" filo&oful nu le mai pred!8+" dar cere din partea (iitorilor s!i ele(i s! le fi studiat 'n preala%il 8). Spre a 'n#elege 'ntreaga (aloare a acestei no#iuni" tre%uie reamintit aici c! filo&ofii nu erau singurii care se interesau de acest program. 'nc! o dat!" 6icero" iar 'n urma sa Yuintilian" a$a&! artele li%erale la %a&a form!rii oratorului ideal84. >itru(iu" la r'ndul s!u" 'ncerc'nd s! descrie c.ipul ar.itectului des!('r$it" pretinde ca acesta s! fi parcurs mai 'nt'i ciclul acelora$i discipline" sau" cum spune el" enc7clios disciplinaKO. S! lu!m un medic precum ?alenus" a c!rui cultur! ne este %ine cunoscut!/ el s-a ocupat de gramatic! $i de logic!/ 'n tinere#e" a studiat matematica 8,. Astfel" 'n epoca roman!" e:U(iVUio# ;ratSeicc apare" cel pu#in pe plan teoretic" ca o preg!tire necesar! pentru toate formele de cultur! superioar! 88< literar!" te.nic!" $tiin#ific!" precum $i filo&ofic!. 6a s! folosim un termen modern" ciclul artelor li%erale define$te cultura general# acel minimum de cultur! pe care tre%uie s!-l posede orice intelectual demn de acest nume" indiferent care i-ar fi specialitatea " %a&a oric!rei de&(olt!ri ulterioare. 0reg!tire pentru toate studiile superioare" acest ciclu 1uca rolul pe care-l 1oac! la noi studiile secundare< putem (edea 'n el programul ideal al unui fel de ec.i(alent al %acalaureatului france&8H.
8+

Sau cel pu#in nu le (a mai preda la drept (or%ind 'n calitate de filo&of Ccf. in"ra# p. 4,)D. 0e de alt! parte" +"8-85:q 5ta(7eia 'nglo%ea&! aceste studii literare pe care filo&ofii le-au cunoscut 'ntotdeauna" dar niciodat! nu le-au predat. 8) 6f. Genocrate" ap. 2iogenes -aertios (supra# n. ,5 de la p. )7*D $i neopitagoreicul din Iustin Cn. )3 de la p. )73D. 84 0artea 'nt'i" pp. )++-l+) C'ndeose%i te=tele citate 'n p. )++" n. )5D. 83 *e rchitectura )" ) C3-l+D. 8, ?alenus" *espre propriileAi scrieri )l-l7" (oi. GIG" p. ,7 Vii.n/ cf. scrierea sa Eiaa:co:fi SiaGetcriicri Ced. Val%fleisc." ;eu%ner" )7*HD. 88 Ideea e e=primat! %ine de Suda" $e@icon# ed. Adler" 4" p. )*7" [ )33< Oi 7I a@icoua=o$ I(n5raioiTiihuoi ;r#( iL8-85:% h5tai8eiTo(;O 5tai8eia( cei care n!&uiesc spre o treapt! superioar! a $tiin#ei au parcurs 'n preala%il ciclul artelor li%erale . 8H Un te=t din Seneca face 'ntru totul legitim! compara#ia< Scrisoarea 77" 4+< Cartele li%erale s'nt fa#! de filo&ofie" deci fa#! de studiile superioare" ceea ce este fa#! de ele 'nsele instruc#ia primar!< quemadmodum prima... litteratura per quam pueris dementa traduntur non docet li+erales artes# sed mo@ percipiendis locum parat# sic li+erales artes nonperducunt animum ad %irtutem# sed e@pediunt dup! cum 'n(!#!m'ntul... primar" prin care li se transmit copiilor cuno$tin#e elementare" nu 'i instruie$te 'n domeniul artelor li%erale" ci preg!te$te terenul pentru 'n(!#area lor" tot a$a artele li%erale" prin sine" nu conduc sufletul c!tre (irtute" ci 'l preg!tesc 'n (ederea ei . 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E

)*)

Se pare astfel c! tre%uie s! plas!m la 'nceputul erei elenistice o important! ino(a#ie 'n modul de a pri(i cultura. ;inerii care" cu una sau dou! genera#ii mai 'nainte" (eneau s! frec(ente&e $coala unui Aristotel sau a unui 0laton nu primiser! dec't o forma#ie destul de limitat!< dac! l!s!m deoparte elementele artistice Clir!" flaut" desenD" cultura lor se re&uma la o forma#ie literar! ce nu dep!$ea cadrele a ceea ce

latinii (or numi grammatica. Este ca $i cum 'n epoca postaristotelic! e=igen#ele ar fi sporit. Acum se (oia" pare-se" ca orice adolescent de familie %un! s! studie&e nu doar gramatica $i literatura" ci $i retorica" afirmat! 'n c.ip at't de fericit de la sofi$ti la Isocrate" apoi acea dialectic! a c!rei fecunditate se ar!tase a nu fi mai mic!" %a c.iar $i $tiin#ele matematice" care constituiau m'ndria ci(ili&a#iei elene... Aceast! modificare de perspecti(! tre%uie f!r! 'ndoial! pus! 'n leg!tur! cu progresele ce se 'nregistraser! 'n toate ramurile acti(it!#ii intelectuale la sf'r$itul perioadei clasice $i la 'nceputul erei elenistice. Un fel de necesitate l!untric! 'mpinge cultura indi(idual! s! reflecte %og!#ia ci(ili&a#iei am%iante" s! sporeasc! o dat! cu ea< nu se reali&ea&! oare ce(a analog $i 'n &ilele noastre L 0e m!sur! ce ci(ili&a#ia modern! de(ine mai %ogat!" nu se str!duie$te oare $i cultura" cu dificult!#ile inerente" s!-$i l!rgeasc! limitele" s! se dilate spre a a%sor%i imensul te&aur ce se ofer! a(idit!#ii sale 85 L Am #inut s! definesc e:ici1Vg.i.o_/ 5tm8eia ca un ideal teoretic de cultur!. Se pune 'ns! pro%lema de a $ti 'n ce m!sur! s-a tradus el 'n practic!. A(em oare dreptul strict de a (or%i 'n pri(in#a ei de 'n(!#!m'nt secundar L Apari#ia acestui nou ideal a atras oare dup! sine o transformare a 'n(!#!m'ntului" o reform! $colar!L 0'n! 'n pre&ent" pu#in!tatea documentelor 'ngreunea&! aflarea r!spunsului/ nu $tiu" la drept (or%ind" dec't dou! te=te ce ar putea fi de folos 'n aceast! pri(in#!< un fragment din ;eles" ele(ul lui Bion" pe care ni l-a transmis Sto%aios" $i un pasa1 dintr-un dialog pseudoplatonician" @iochosT. Aceste dou! te=te paralele de&(olt! acela$i ;orco#< c! (ia#a omului" $i asta 'nc! din copil!rie" nu-i dec't o ur&eal! de c.inuri . Enumer'nd diferi#ii dasc!li care-$i e=ercit! tirania asupra copilului $i a adolescentului" cei doi
85

0aralela poate fi dus! mai departe< reg!sim la antici ec.i(alentul fr!m'nt!rilor noastre cu pri(ire la supra'nc!rcarea programelor secundare" la surmena1ul $colar/ ei se simt 'ntr-un fel co('r$i#i 'n fa#a imensit!#ii domeniului repre&entat de artele li%erale< >itru(iu )" )" C5D/ Seneca" Scrisoarea 77" 38/ -actan#iu" 'nstitutionum di%inarum 3" 48" )4/ $i Sf'ntul Augustin 'nsu$i" *e ordine F# )H C,, 1+-23i!)-4, )5 C,8 'nceputD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)8 (haec %elut rerum immensa quaedam sil%a... ca acel imens .!#i$ de o%iecte D. 87 ;eles" 3eliquiae# ed. Hense" pp. ,*-8) Cd Sto%aios" Florilegiu *7" 54D/ @iochos# 3HHe-3H5a" ap. 0laton" /eu%res Ccol. Bude D" (oi. GIII" 3" p. ),). Ele au fost in(ocate 'naintea mea de 0. ?irard" .ducatio# p. ,53B/ ?N:nn" 3oman .ducation# p. 7H" nu-l cunoa$te dec't pe al doilea. 2e ad!ugat acestor documente recolta sla%! spicuit! din cataloagele agonistice< )istoire de ieducation# pp. 4,3 $i urm.

)*4
S;>2I>M SA0IEN;IAE

autori a1ung s! sc.i#e&e un ta%lou al educa#iei. Ea ne apare 'mp!r#it! 'n trei perioade. 'ntre prima" consacrat! instruc#iunii primare 8*" $i cea de a treia" care este efe%ia" se intercalea&! o perioad! intermediar!< acesteia ar tre%ui" de %un! seam!" s! i se dea numele de 'n(!#!m'nt secundar . 6opilul" cres-c'nd " e pus 'n situa#ia de a primi lec#iile a di(er$i profesori speciali&a#i< cei de matematic!" dpt?uri;iVOi/" 7.(t[NibtprNq# cel de litere " VpraVoRH+. 6ultur! literar!" matematici< or" am (!&ut" e c.iar esen#ialul din i7818Vioq ;iaiSeiocM 6ele dou! te=te par deci s! ateste realitatea acestei reforme $colare. 0entru ce epoc! e 'ns! (ala%il! m!rturia lorL M! tem c! 'n ca&ul dialogului @iochos m!rturia n-are mult! greutate< speciali$tii s'nt ast!&i de acord s! atri%uie aceast! pasti$! destul de st'ngace dup! 0laton (reunui retor" (ag ini#iat 'n filo&ofie" din secolul I 'naintea erei noastreH). 2ar caracterul 'nsu$i al acestei scrieri 'i face incert! (aloarea istoric!< cine ar putea s! m!soare 'n acest pasa1" pe care autorul 'l pune 'n gura lui Socrate" c't repre&int! influen#a incon$tient! a mediului contemporan" c't reconstruc#ia istoric! $i c't amintirile li(re$tiL E=ist! riscul ca mai ales acestea din urm! s! ai%! o pondere 'nsemnat!< 'ntr-ade(!r" te=tul care ne interesea&! nu face dec't s! de&(olte un loc comun" iar dependen#a sa de ;eles pare foarte mare. R!m'ne m!rturia acestuia din urm!. ;eles '$i pre&int! discursul ca pe un citat din 6rates 6inicul" maestrul lui Bion" ceea ce ne plasea&! 'n a doua 1um!tate a secolului al I>-lea. 2ar aceast! atri%uire pare s! cree&e dificult!#i" 'nc't ar fi poate mai cuminte s! nu re#inem dec't data la care a scris ;eles" $i anume apro=imati( anul 4,+ '. 6r.H4... 0!cat c! aceast! m!rturie r!m'ne i&olat!< pentru a putea aprecia 'n ce m!sur! e:ViDVta.oc/ 5tou8ria s-a materiali&at 'n practica $colar!" tre%uie s! a$tept!m ca noi studii s! arunce mai mult! lumin! asupra 'n(!#!m'ntului din epoca elenistic!. 2eocamdat!" este prematur s! ne form!m o opinie. 6unoa$tem 'ns! %ine situa#ia de fapt din epoca roman!" mai ales su% imperiu H3< am a(ut prile1ul s! ar!t c! 'n aceast! epoc! ciclul artelor li%erale nu mai e dec't un ideal" 'nf!#i$at de la distan#! $i care r!m'ne practic inaccesi%il. El nu mai formea&! o%iectul unui 'n(!#!m'nt regulat/ repre&int! doar un cadru pe

care erudi#ia fiec!ruia se str!duie$te mai mult sau mai pu#in s!-l
8*

6opilul e 'n m'inile pedagogului $i ale institutorului CcpanuortoSiSIcncoAo#" ;eles/ cpauaicm+;ai" A=ioc.osD/ ;eles 'i men#ionea&! $i pe profesorii de mu&ic! $i de desen" Ipuo(iVO#" #co:pIR=2#. Omit" pe de alt! parte" men#ionarea profesorilor de gimnastic!" a pedotri%ului Cro=iSo'pipri# profesor de gimnastic! D" iar" mai t'r&iu" a instructorilor militari. H+ ;eles nu-i citea&! dec't pe aritmetician $i pe geometru/ A=ioc.os geometrul $i Vpmico#-ul Cpri(itor la sensul acestui cu('nt" ec.i(alent cu latinescul grammaticus# cf. ?udeman" ap. <.?.# s.(." II" 4" c. )*)4D. H) 6.e(alier" .tude critique de - @iochos# pp. )+H-l)8/ Souil.e" Not la edi#ia citat!" pp. )38-l3H. RF 6f. Hense" 'n edi#ia sa ;eles" <rolegomena# pp. 6GGII/ GGG>I. H3 6f. partea 'nt'i" pp. )+l-l+,. 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E )*3

umple. 6aren#a educa#iei $colare face ca" 'n aceast! no#iune de cultur! general! " aspectul de cultur! preg!titoare " nponai+.%Nia@a># s! se o%litere&e < cunoa$terea artelor li%erale de(ine un scop 'n sine" urm!rit de eruditul care aspir! la titlul de vir doctissimus sa(ant . Aceast! alunecare" pe care am anali&at-o mai sus" permite s! e=plic!m" 'n treac!t fie spus" un fapt ce ia nedumerit 'ntotdeauna pe istorici< caracterul flotant $i elastic al no#iunii de arte li%erale 'n epoca roman!. Nefiind sus#inut! de practica $colar!" distinc#ia i78/85@oq 5ioa8rioc" %a&! 'nc! elementar! a culturii" $i studiile superioare tinde s! se $tearg!. 6icero r!m'ne 'nc! fidel tradi#iei grece$ti $i" dup! cum am (!&ut" separ!puerilis institutio instruc#ia elementar! " definit! prin artele li%erale" de studiul aprofundat al dreptului" al filo&ofiei" al istoriei" care conduce la politior humani!as educa#ia li%eral! H8. 2ar de1a 'n 1urul lui semnifica#ia acestei distinc#ii nu mai este 'n#eleas!. 6ontemporanul s!u >arro (a compila o culegere de manuale $tiin#ifice 'n care" su% titlul *isciplinarum li+ri# s'nt reunite cele $apte arte li%erale la un loc cu medicina $i cu ar.itectura HH. 'n acela$i fel" >itru(iu include 'n a sa enc7clios disciplina nu numai cele dou! ad!ugiri ale lui >arro" ci $i desenul" 1urispruden#a $i" ceea ce e mai gra(" filo&ofia. ?!sim $i alte liste" de asemenea l!rgite" de arte li%erale" 'ntocmite de ?alenus" 'n secolul al II-lea" de 0.ilostratos 'n al III-lea" de Marius >ictorinus 'n al I>-lea sau de cutare scoliast %i&antin H5. Nimeni n-a mers 'ns! (reodat! mai departe 'n aceast! confu&ie dec't 6ornelius 6elsus" care" su% ;i%eriu" pune titlul rtes unei culegeri ce nu cuprinde dec't patru tratate< de agronomie" de medicin!" de retoric! $i de art! militar! H7.
H, H8

6u('ntul se 'nt'lne$te su% pana lui Origene (supra# n. 44 de la p. )78D/ 0.ilon" *e congressu eruditionis gratia *. 0artea 'nt'i" p. )++. HH 2up! Ritsc.l" care s-a str!duit s! reconstituie planul acestei lucr!ri pierdute B*e >. -arronis disciplinarum li+ris)# ea cuprindea nou! c!r#i consacrate succesi( urm!toarelor $tiin#e< gramatica" dialectica" retorica" geometria" aritmetica" astronomia" mu&ica" medicina" ar.itectura Cordinea 'ns! nu e foarte sigur!< cf. Mar=" <rolegomena# p. GII" mu&ica poate c! nu ocupa cartea 7D. H5 >itru(iu (supra# n. 83 de la p. )*+D< gramatica C$i istoriaD" desenul" geometria" filo&ofia" mu&ica" medicina" dreptul" astronomia. ?alenus (<rotrepticos )," (oi. I" pp. 37-3* Vii.nD< medicina" retorica" mu&ica" geometria" aritmetica C$i calcululD" astronomia" dreptul $i Ccu oarecare e&itareD artele plastice. 0.ilostratos (2imnastica# 'nceputD< filo&ofia" retorica" poetica" mu&ica" geometria" astronomia" arta militar!" medicina" artele plastice. >ictorinus Ce (or%a de Marius >ictorinus< Sc.an&" ," )" p. )83D ap. Veil/ (2rammatici $atini# (oi. >I" p. )75D< poetica" mu&ica" astronomia" gramatica" retorica" dreptul" filo&ofia. Scholia -aticana la 2ion:sios ;racul ap. Hilgard (2rammatici 2raeci# (oi. III" p. ))4D< astronomia" geometria" mu&ica" filo&ofia" medicina" gramatica" retorica. H7 Adopt 'n ce pri(e$te data $i planul conclu&iile lui Mar=" <rolegomena la edi#ia sa" pp. GI>-G>II/ referitor la gra(a improprietate a titlului" p. GIII.

)*,
S;>2I>M SA0IEN;IAE

Aceast! degenerare a no#iunii de arte li%erale se e=plic! foarte firesc dac! admitem c! decaden#a 'n(!#!m'ntului a l!sat ca aceast! e=presie s! capete 'n#elesul (ag de cultur! general! < de acum" fiecare a(ea dreptul s! fi=e&e dup! placul s!u 'ntinderea acesteia $i elementele componente. 'n fa#a acestor li%ert!#i 'ns!" filo&ofii" dup! cum am (!&ut $i dup! cum (om 'n#elege cur'nd $i mai %ine H*" au p!strat mereu" pe de o parte" caracterul preg!titor" prope-deutic al lui iL8@nCh.oq ;ccaSeioc" iar pe de alta con#inutul s!u specific" pe care 'n E(ul Mediu 'l desemnea&! cu(intele th%ium $i quadri%ium. III E timpul" poate" s! re(enim la Sf'ntul Augustin. A$ (rea totu$i s! mai atrag aten#ia asupra denumirii 'nse$i de i78@[85Noq ncaSeioc. 6'nd se 'ncearc! preci&area originalit!#ii spiritului medie(al" se in(oc! 'n mod firesc a$a-numita lui tendin#! enciclopedic! $i se consider! c! una dintre manifest!rile acestui enciclopedism 5+ ar fi tocmai ciclul nostru de studii preg!titoare pentru filo&ofie. Se (or%e$te 'n mod firesc de enciclopedia artelor li%erale/ unii nu preget! s! trate&e drept o enciclopedie manualul lui Martianus 6apella sau culegerea de *isciplinarm li+ri proiectat! de Sf'ntul Augustin.

Aici se ascunde" cred" o surs! de erori. M! tem c! cel mai adesea autorii moderni comit implicit un contrasens folosind cu pri(ire la e:icuVUioR 5iai7eia termenul modern de enciclopedie . ;ranscrierea nu 'nseamn! traducere5)M
H* 5+

'n"ra# pp. 43,-43H. 2ar nu singura" pentru c! e=ist! $i un alt enciclopedism medie(al< cel al $tiin#elor naturii" al lungului $ir de tratate de natura rerum despre natura lucrurilor " care 'ncepe cu Isidor (.timologii# c. )l-l5D $i se continu! cu R.a%anus Maurus etc. ... Nu se con$tienti&ea&! 'ndea1uns distinc#ia dintre aceste dou! domenii Ccf. 'ns! de1a Bre.ault" 'sidor o"Se%ille# p. ,,D/ a$ (rea ca pre&entul studiu s! contri%uie c't de c't la clarificarea acestui punct. Aceste enciclopedii naturaliste nu se leag! de antica e:io1icGio# naiSeia" ci de 'storia natural a lui 0liniu" care C'n pofida unui pasa1 inadec(at 'n#eles din prefa#! X[ )," (oi. I" p. 8" r. 3-8 Ma:.offTD nu se pre&int! nicidecum ca o enciclopedie C'n sensul anticD" nu este enciclopedie nici 'n sensul modern" ci tre%uie puse 'n leg!tur! cu RnD6RVra a filo&ofilor. 5) ;re%uie s! ne amintim c! grecul nu cuno$tea dec't e:icuVZio# ;tmSeia/ forma E:icuVGiO;tcaSria nu se g!se$te dec't 'n manuscrisele lui Yuintilian (in"ra# n. 53 de la p. )*8D" iar editorii moderni s'nt unanimi 'n a corecta ceea ce socot a fi o gre$eal!. 2in c'te $tiu" cu('ntul nu a fost semnalat su% pana (reunui grec" clasic sau %i&antin/ Moreau" 'n traducerea sa latineasc! a lucr!rii <anoplia dogmatic ," , de Nicetas Acominatos (<.2.# (oi. 6GGGIG" c. )4,7 6D scrie" ce-i drept Ce (or%a de gnosticul >alentinD< cum 2raecarum disciplinarum or+em quem en5u5lopaideian dicunt... S c'nd (or%esc despre ciclul disciplinelor grece$ti pe care-l numesc enQ:Qliopaideia . 2ac! ne ducem 'ns! la te=tul grecesc al ms. 0aris B. N. ".grec )43," fl H*A" r. )" citim doar< mi e( AAUEUa(Speia tfi( EGG;I>IV;I> itaiSeia( IIE;I6O>... a('nd parte la Ale=andria de educa#ie greceasc! . 'n epoca modern!" cu('ntul a ap!rut aproape simultan 'n engle&! CEl:ot )83)D $i 'n france&! 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E

)*8

6u('ntul enciclopedie este mai recent dec't s-ar putea crede/ sensul care i se d! a&i 'n 9ran#a se leag! str'ns de accep#ia pe care i-au dat-o dAAlem%ert $i 2iderot. .nciclopedie e(oc! pentru noi imaginea unui cerc" dar aceast! imagine are un du%lu 'n#eles< ea e(oc! mai 'nt'i unitatea tiin0ei# ale c!rei p!r#i interdependente formea&! un tot/ iar 'n al doilea r'nd" $i mai ales" ideea de totalitate a cunoaterii9 o cultur! enciclopedic! este cea care parcurge ciclul complet al $tiin#elor" care asimilea&! totalitatea cuno$tin#elor accesi%ile unei epoci date $i 'ntr-o ci(ili&a#ie dat! 54. AE:icuVUioR 5ioci8hia nu corespunde c'tu$i de pu#in acestei no#iuni. Am putea c.iar s! ne 'ntre%!m dac! la 'nceput EcV;TVUIO_/ a(ea aici sensul de care formea&! un cerc < le=icografii par s-o admit!" dar e un pic nelini$titor s! consta#i c! acest sens nu este atestat dec't la autori latini sau la autori greci din perioada t'r&ie" dac! nu cum(a doar la %i&antini 53. AE:icuVUioR se leag! uneori de icoVUot/ cerc 'ntr-un mod mult diferit5, $i nu e e=clus ca i78/85ioi, naiSeia s! fi 'nsemnat pur $i simplu educa#ia curent! o%i$nuit!... 9apt e c!" atunci c'nd anticii au (!&ut 'n e:io1Uioi/ 5iai8eia un ciclu de cuno$tin#e aflate 'n raporturi reciproce $i care formea&! un tot" ei au 'n#eles
CRa%elais )834D< cf. Bradle: 'n marele .nglish *ictionar7 al lui Murra:" 3" )83 a/ Bloc." *ictionnaire et7mologique" )" 48, %. 0rimul care s-a ser(it de el pentru a desemna un dic#ionar al tuturor $tiin#elor omene$ti pare s! fi fost umanistul flamand StercQ de Ringel%erg ($ucu+rationes# %elpotius a+solutissima VuicGoitaiSeio" Basel" )8,)D. Aceast! form! c7clopaedia Cr!mas! u&itat! 'n engle&!D" care pune cu('ntul 'n direct! leg!tur! cu VUVGOI/ cerc " f!r! a trece prin i78185ioq ciclic arat! c! desigur conceptul modern nu e un simplu 'mprumut din greaca (ec.e/ el a fost" dac! nu creat" cel pu#in reg'ndit 'n func#ie de aceast! etimologie presupus!. 54 6f. -ittre" s.(. .nc7clopedie< encha!nement# ensem+le de toutes 'es sciences reunies dans un meme ou%rage ou dans une meme tete 'nl!n#uire" ansam%lu al tuturor $tiin#elor reunite 'ntr-o aceea$i lucrare sau 'n aceea$i minte . -ittre 1u=tapune cele dou! aspecte/ dAAlem%ert insist! asupra celui dint'i (*iscourspreliminaire -.nc7clopedie)# 2iderot asupra celui de-al doilea Carticolul .nc7clopedie). Acesta din urm! e cel ce ne pare ast!&i esen#ial. 'n engle&!" el era %ine marcat dintru 'nceput< enc7clopaedia# that lern7nge :hiche comprehendeth all li+eral science and studies enc:clopaedia" aceast! 'n(!#!tur! care cuprinde !n !ntregime $tiin#a $i studiile li%erale CEl:ot )837" ap. Murra:" loc. cit.). 53 6f. Estienne $i -iddel-Scott-Tones" s.%. 6ele mai (ec.i autorit!#i s'nt de fapt >itru(iu" *e architectura )" )"5< enc7clios enim disciplina uti corpus unum e@ his mem+ris est composita ciclul educati( e alc!tuit din p!r#i precum un corp din mem%rele sale $i Yuintilian" 'nstitutio oratoria )" )+" )< or+is iile doctrinae quem 2raeci I:ic(DVi.io( 1im7Eta( %ocant acel ciclu al 'n(!#!rii pe care grecii 'l numesc h;V>VA.IO> rcociSeicc(. 0entru a (edea e=plicitat! aceast! imagine a cercului " tre%uie a$teptat la greci 0roclos C$i c.iar $i la el este (or%a doar de un te=t atestat indirect de un scoliast la ?rigore al N:ssei" de dat! incert!< ?aisford" 'n notele sale la Suda" $i Bemard:" (oi. I" 4" c. *) -*4D" iar mai apoi ;&et&es (&hiAliades ))" 843D sau Sonaras ($e@icon# p. H++D" ceea ce ne duce 'n secolul al GH-lea. 5, Astfel" e:io1VGioi/ poate 'nsemna 'n circula#ie " de unde curent" popular Cla Aris-totel" ;O6 EcVUVGUG sau ;O6 EcVUVGVG U66?;aUO6;O6 este practic sinonim cu ;O6 eUa:ugpiVI cf. Bonit&" 'nde@ aristotelicus# 4),%" ,+K,3/ )+,%" ,8 $i urm. ?N:nn" 3oman .ducation# p. 7H" pare destul de dispus s! (ad! 'n d:icuVGto# raiSeioc noastr! elenistic! un ecou al acestei terminologii aristoteliceD/ sau care re(ine periodic " cotidian" de unde de fiecare &i . )*H S;>2I>M SA0IEN;IAE

asta 'ntr-un sens pregnant didactic" de ciclu de studii" de ansam%lu al materiilor cuprinse 'n programul normal de 'n(!#!m'nt. Niciodat!" dup! c't mi se pare" n-au legat de aceast! sintagm! ideea unui ciclu complet# care ar epui&a totalitatea cuno$tin#elor omene$ti.

@i pe %un! dreptate" deoarece e:icuVGioR 5icci8eia nu repre&int! o 'ncercare de a aduna la un loc totalitatea $tiin#ei58. 0rogramul ei Cdiscipline literare $i matematiceD nu repre&int! dec't o mic! parte din (astul domeniu e=plorat de ci(ili&a#ia elin! Cs! nu uit!m c! ea las! 'n sfera filo&ofiei Cpucrncri" adic! totalitatea $tiin#elor despre natur! $i lume K fi&ica" cosmologia" geografia" %iologia" istoria natural!D/ pe de alt! parte" ea nu epui&ea&! nici m!car studiul acestui program limitat" ci repre&int! o instruire elementar!" ec.i(alentul %acalaureatului din 9ran#a de ast!&i/ terenul pe care ea se situea&! nu este $tiin#ific" ci pedagogic. Ne d!m seama la ce ec.i(oc duce folosirea nediferen#iat! a termenului enciclopedie / 'n punctul 'n care a a1uns" anali&a noastr! ne d! posi%ilitatea s! su%liniem aici un fapt de importan#! esen#ial!< cultura "ilozo"ic pe care o schi0eaz ugustin nu e deloc S enciclopedic I !n sensul modern al cu%!ntului. 9apt asupra c!ruia merit! s! &!%o(im o clip!< tendin#a enciclopedic!" adic! am%i#ia de a atinge cunoa$terea uni(ersal! s-a manifestat la sofi$ti prin Hippias/ aceast! tendin#! a inspirat $i sistemul de 'n(!#!m'nt al lui 0laton $i pe cel al lui Aristotel. Istoricul constat! 'ns! cur'nd c! ea dispare la succesorii acestuia. 9!r! 'ndoial!" cultura filo&ofului elenistic (i78-8V:q 5tai8eia" A.Ociicra" fa+iicri" CpuoiVn ciclu de studii" logic!" etic!" fi&ic! D acoper! 'n aparen#! un domeniu la fel de 'ntins ca aceea a lui Aristotel/ dar aceasta e doar o aparen#!. 0e de o parte" artele li%erale nu mai s'nt studiate temeinic" ci doar 'n treac!t $i doar 'n anii adolescen#ei/ pe de alt! parte" de$i toate filo&ofiile elenistice au c'te o logic!" o fi&ic! $i o etic!" ele s'nt departe de a presupune un studiu complet al tuturor cuno$tin#elor $tiin#ifice care" teoretic" se 'ncadrea&! 'n aceste trei categorii. Mai cu seam! 'ncep'nd cu era cre$tin!" constat!m c! aceste filo&ofii se limitea&! din ce 'n ce mai mult la pro%lema destinului uman" la condi#iile reali&!rii practice a 'n#elepciunii $i a fericirii 5H" 'ncep'nd de la Aristotel" filo&oful $i 'n(!#atul s-au diferen#iat< s-a i(it o opo&i#ie 'ntre 'n#elepciune $i $tiin#!... 6au&a acestui di(or#" de o importan#! istoric! considera%il! 55" este %ine cunoscut!< progresul $tiin#ific. 2omeniul intelectual al ci(ili&a#iei grece$ti
58

0entru a e=prima aceast! idee" e=ist! de altfel 'n grece$te un cu('nt< 5toG\Daiaeia" care face parte din lim%a1ul filo&ofic 'ncep'nd de la Heraclit Cfr. ,+ 2ielsD" cu('nt ce e=prim! acea curio&itate uni(ersal! $i neo%osit! c!reia noi 'i spunem tendin#! enciclopedic!/ cu men#iunea doar c! el cap!t! u$or o nuan#! peiorati(! Ccf. ceea ce spun mai 'ncolo despre opo&i#ia dintre umanism $i enciclopedism" p. )*7 D" dar e folosit $i 'n sens po&iti(< Stra%on C3" )85D 'l aplic! la cunoa$terea enciclopedic! pe care 6rates $i at'#ia al#ii i-o atri%uiau lui Homer. 5H Am a(ut de1a prile1ul s! amintesc acest fapt esen#ial (supra# pp. )8+K)8)D. 55 6f. ?ilson" &omentariu la *iscours de la >ethode# pp. *3-*,. 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E )*5

s-a l!rgit" s-a 'm%og!#it" s-a de&(oltat at't de mult" 'nc't a sf!r'mat cadrele 'n care g'ndirea lui Aristotel a 'ncercat s!-l 'nc.id!. Acest fapt e (i&i%il din punct de (edere pur cantitati(" dac! m! pot e=prima a$a< fiecare $tiin#! se de&(olt! 'n asemenea m!sur!" 'nc't o 'ntreag! (ia#! nu e de-a1uns ca un om s-o asimile&e< progresul $tiin#ific K $i lucrul acesta e (ala%il deopotri(! pentru perioada elenistic! $i pentru epoca modern! K atrage dup! sine $i reclam! speciali&area/ nu mai e$ti 'n(!#at 'n general" ci geometru" medic57 etc. Mai mult dec't at't< prolifer'nd" fiecare $tiin#! se diferen#ia&! 'n mai multe specialit!#i autonome< pentru 0laton" de e=emplu" medicina nu e 'nc! dec't o ramur! a fi&icii 5*" mai apoi 'ns! ea '$i re(endic! independen#a. 0e de alt! parte" o serie 'ntreag! de acti(it!#i Car.itectura" 1urispruden#a" agronomia" arta militar!D dep!$esc ni(elul empirismului pur" tind s! se constituie 'n discipline# corpuri autonome de principii teoretice dispuse 'ntr-o ordine ra#ional!. 2in &iua c'nd $tiin#a greac! a atins acest grad de comple=itate care dep!$e$te limitele unei inteligen#e indi(iduale" idealul enciclopedic al culturii s-a n!ruit. Aristotel e ultimul care a reu$it s! a%soar%! 'n cultura sa totalitatea cuno$tin#elor" el nu (a a(ea succesor 7+. 2ar acest punct de (edere este 'nc! e=terior< multe alte moti(e au contri%uit la scoaterea filo&ofului din perimetrul $tiin#ei. 6'nd (or%im despre progresul $tiin#ific din epoca elenistic!" tre%uie s! ne fie limpede< 'n timp ce 'n domeniul matematicii el a fost real $i profund" tre%uie s! constat!m c! 'n numeroase alte domenii a fost mai cu seam! un progres al document!rii/ lucrul acesta e (ala%il 'ndeose%i pentru $tiin#ele care #ineau de cpumicri" precum meteorologia" geografia" %otanica" &oologia etc. Ori&ontul cunoa$terii se l!rgise/ o%ser(a#iile" faptele se acumulaser! 'n cantit!#i uria$e" $i 'ns!$i masa acestora st'n1enea $i f!cea cu neputin#! reducerea lor la un num!r mic de principii" la un sistem ec.ili%rat $i ra#ional" 'ntr-un cu('nt la ceea ce constituia idealul unei $tiin#e.

S! ad!ug!m la asta ra(agiile pricinuite de spiritul literar< matematicile l!sate 'n seama unui mic num!r de speciali$ti" negli1ate c.iar $i de 'n(!57

E ceea ce a sim#it foarte %ine ?alenus< propriul s!u <rotrepticos 'i in(it! pe tineri s! se smulg! pl!cerilor (ie#ii sporti(e spre a se dedica muncii intelectuale/ el le enumera diferitele $tiin#e $i arte" in(it'ndu-i s! aleag! una dintre aceste discipline $i s! se speciali&e&e 'n ea C[ )," (oi. I" p. 3* Vii.nD. 6f. de asemenea ciudatul tratat >edicul e i "ilozo" C(oi. I" pp. 83-H8 Vii.nD< o $tiin#!" 'n ca&ul nostru medicina" dac! e studiat! 'n profun&ime" constituie o cultur! care-$i e suficient!/ idee interesant!" cu accent foarte modern" dar la antipodul idealului enciclopedist. 5* 6um se (ede din Timaios 7le $i urm. 7+ 2ac! nu e cum(a 0oseidonios" a c!rui g'ndire pare s! fi fost 'nsufle#it! de o (ast! curio&itate pentru toate ramurile acti(it!#ii umane< cf. cartea clasic! a lui Rein.ardt" sau" mai pe scurt" Bre.ier" )istoire de laphilosophie# )" pp. ,+H-,+5. 2ar preocup!rile sale $tiin#ifice nu par s! fi a(ut un ecou aprecia%il !n "ilozo"ia posterioar!/ mo$tenirea sa a fost preluat! de erudi#i. )*7 S;>2I>M SA0IEN;IAE

#!m'ntul elementar" las! disciplinele literare s! domneasc! 'n cultur!. Iat! de ce" 'n multe domenii 'n(!#atul cedea&! locul eruditului" acelui c:iosus pe care 'l cunoa$tem7)< $tiin#a se re&um! la culegerea de fapte" adunate adesea mai mult pentru c! s'nt ciudate" surprin&!toare" dec't pentru (aloarea lor specific!" $i studiate nu 'n natur!" nici pe documente originale" ci prin intermediul unor autori anteriori/ $tiin#! pur li(resc!" munc! de m'na a doua. Era ce(a aici care s!-l poat! atrage pe un filo&ofL Aceast! erudi#ie nu se recomanda prin nimic culturii sale/ acest morman de fapte nu putea ser(i prin nimic g'ndirii sale. Istoricul a c!rui aten#ie tinde s! se concentre&e doar asupra pro%lemei originilor $tiin#ei moderne este adesea nedrept cu g'ndirea elenistic!" 'n care nu (ede dec't a%andonare $i decaden#!. El nu-$i d! seama 'ndea1uns de pro%lema dificil! pe care a pusUo g'ndirii antice de&(oltarea $tiin#ei Csu% du%lul ei aspect" de progres $i de degradareD. Ea a tre%uit atunci s! aleag! 'ntre dou! orient!ri" 'ntre dou! tendin#e la care p'n! atunci #inuse deopotri(!< umanismul $i enciclopedismul. Idealul unei $tiin#e integrale se opunea" 'ncep'nd de la Aristotel" idealului umanist" no#iunii de indi(idualitate ce reali&ea&! o perfec#iune armonioas!" pentru c! proliferarea $tiin#ei introducea 'n cultur! 'nsp!imInt!torul infinit" nelimitatul... A1uns! la r!sp'ntie" g'ndirea greac! a ales< a optat pentru umanism" s-a l!sat treptat antrenat! tot mai departe de idealul $tiin#ific. E u$or s-o %lam!m pentru asta" dar s'ntem oare at't de siguri c! noi (om putea g!si o re&ol(are mai satisf!c!toare pro%lemei analoge pe care o pune con$tiin#ei noastre de&(oltarea $i mai comple=! a ci(ili&a#iei moderne L 6er scu&e pentru modul at't de sumar 'n care discut aici ni$te pro%leme foarte comple=e" dar n-am (rut dec't s! sc.i#e& perspecti(a la cap!tul c!reia apare 'n ade(!ratul ei loc g'ndirea lui Augustin< cultura pe care el o-prescrie este tocmai aceea a unui mo$tenitor al filo&ofiei elenistice" %a c.iar a unui neoplatonician" 'ntemeiat! doar pe i78i[85ioq 5iai8eia ciclu de studii $i su%ordonat! pro%lematicii pe care o pune vita +eata (ia#a fericit! " ea nu are nimic enciclopedic. Sufletul omenesc" natura sa" tre%uin#ele sale/ 2umne&eu care e=plic! acest suflet $i satisface aceste tre%uin#e< iat! tot ce (rea s! $tie Augustin. 'n aceast! perspecti(!" nu este loc pentru lume $i pentru $tiin#a care o e=plorea&!. S! st!ruim asupra acestui punct< filo&ofia augustinian! este o medita#ie de anima# de *eo despre suflet" despre 2umne&eu / 'n ea" nu e loc pentru reflec#ie ;iep( VOOUOU despre natur! . 'ntr-o scrisoare din perioada filo&ofic!" adresat! prietenului s!u Ne%ridius" Sf'ntul Augustin refu&! s!-i r!spund! la acele 'ntre%!ri care pri(esc pro%leme de fi&ic!. Asemenea cercet!ri" spune el" n-au leg!tur! direct! cu pro%lema central!" aceea a fericirii < illa namque quae de hoc mundo quaeruntur nec satis ad +eatam %itam o+tinendam mihi %identur pertinere c!ci cercet!rile cu pri(ire la aceast! lume nu 'mi par a contri%ui suficient la do%'ndirea unei (ie#i fericite < studiul lor
)

6f. partea 'nt'i" pp )3+ $i urm. 6E-E @A0;E AR;E -IBERA-E )**

poate s! fie o 'ndeletnicire pl!cut!" dar e o pierdere de (reme/ s'nt alte lucruri" mai %une" de f!cut 74. 'n Scrisoarea ctre *ioscoros# scris! 'n perioada ecle&iastic!" dar cu con#inut pregnant filo&ofic" Sf'ntul Augustin caut! s!-$i toarne con#inutul g'ndirii 'n tiparul tradi#ional al filo&ofiei tripartite< Vo7i8"J logica sau" cum spune el" rationales quaestiones pro%lemele ra#ionamentului s'nt repre&entate de a sa teorie a cunoa$terii < omul poate accede la un ade(!r ferit de eroare cu condi#ia de a-l c!uta nu 'n sensi%il" ci 'n inteligi%il73. AH*IVIF etica este 'ntreaga doctrin! a fericirii" a %inelui su(eran" a 'n#elepciunii" a cunoa$terii %eatifiante a lui 2umne&eu 7,. 6'nd a1unge 'n fine la CpuaucfD fi&ic! " la naturales quaestiones pro%lemele naturii " Augustin e laconic< totul se re&um! la

aser#iunea c! natura e o crea#ie a 'n#elepciunii di(ine. 6e altce(a mai e de cercetatL -a ce %un s! se fr!m'nte" de pild!" ca s! afle cine a p!truns mai %ine tainele materiei K Epicur" Aristotel sau stoicii 78L 9!r! 'ndoial! c! Sf'ntul Augustin n-a urmat 'ntotdeauna aceste principii 'n toat! rigoarea lor< 'n prima perioad! a (oca#iei sale filo&ofice" 'l (edem c'teodat! preocupat de diferite c.estiuni de fi&ic! 7H" $i fapt e c! a a(ut 'n aceste domenii cuno$tin#e destul de ample 75. 2ar asta nu-i dec't o inconsec(en#! Ccine sar putea l!uda de a fi fost 'ntotdeauna strict logic cu principiile saleLD" o supunere nefiltrat! ra#ional la (ec.ea tradi#ie elenistic!. 'n fapt" aceste cercet!ri $i aceste cuno$tin#e nu 1oac! practic aproape nici un rol 'n edificarea po&iti(! a filo&ofiei sale. Astfel" o dat! acordat locul cu(enit culturii literare $i acelui minimum de erudi#ie pe care ea 'l presupune" un singur gen de cunoa$tere mai e legitim< cel matematic. 0entru c! matematica K $i aici e (i&i%il! influen#a platoni-cian! K nu are de-a face dec't cu sufletul omenesc/ studiul matematicii e o acti(itate e=clusi( ra#ional!" care se desf!$oar! numai 'n intelect" f!r! a fi contaminat! de sensi%il 77. 9i&ica" 'n sc.im%" care nu poate s! elimine sensi%ilul" faptul pur" e=perien#a" repugn! acestui ra#ionalism strict7*< cultura filo&ofului este o $colire a ra#iunii reali&at! e=clusi( de ra#iune.
74 73

Scrisoarea ))"4" <.$.# (oi. GGGIII" c. 58. Scrisoarea ))7" 3 C)*-4+D" i+id.# c. ,,)< te&! de&(oltat! 'n &ontra cademicos. 7, 'd.# 3 C)3-l5D" c. ,37-,,). 78 'd.# 3 C)7D" c. ,,). 7H 'd.# 3" 4" c. H,/ *e ordine 4" )H C,,D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)8. 75 6f. partea 'nt'i" pp. )45-l4*< nimic nu indic! 'ns! c! aceste cuno$tin#e ar fi fost do%'ndite 'n decursul perioadei filo&ofice . 77 6f. supra# defini#ia geometriei Cp. )5+ $i n. ,+D $i cea a muzicii Cpp. )5+-l5HD. Amerio a f!cut o %un! anali&! a no#iunii augustiniene de disciplina# $tiin#! ra#ional! ('' S*e musicaI# pp. )3-l8/ de ad!ugat (*e Trinitate )8" )* X)HP" <.$.# (oi. G-" c. )+H*D. Augustin se str!duie$te s! reali&e&e acest ideal 'n afara matematicii< o%ser(a#i c't! osteneal! '$i d! spre a face ra#ional! o disciplin! at't de artificial! cum este metrica (in"ra# p. 4,3D. 7* 2in acela$i moti(" 'i repugn! $i istoria. S-o spunem pe scurt" 'n treac!t< cultura filo&ofic! a Sf'ntului Augustin e net antiistoric!. 6A0I;O-U- A- I>--EA

Artele li%erale la Sf'ntul Augustin


I. 6e a cunoscut de fapt din aceste $tiin#eL 'i cunoa$tem competen#a 'n materie de retoric! $i gramatic!. K II. Ea este foarte mare $i 'n ce pri(e$te dialectica $i logica" de$i sufer! de o lips! de te.nicitate. K III. Mari lacune matematice" mai cu seam! 'n astronomie. K I>. R!m'ne la suprafa#a aritmeticii. K >. A aritmologiei. K >i. @i a geometriei. K >II. 2in musica# nu cunoa$te dec't ritmica" a$a cum a studiat-o ca gramatician CmetricaD. K >III. >aloarea repre&entati(! a acestei culturi incomplete.

I S! trecem acum de la teorie la practic!< a a(ut Augustin aceast! cultur! $tiin#ific!L Am amintit ca 'ncepuse s! redacte&e o culegere de tratate K *iscipliAnarum li+riH K consacrate fiec!reia dintre artele li%erale" cu e=cep#ia astronomiei. 2ac! le-ar fi terminat $i dac! tradi#ia manuscris! ni le-ar fi transmis" nu ne-ar fi greu s! r!spundem la 'ntre%area pus!. Ins!" din aceste $apte lucr!ri" Augustin n-a terminat dec't *e grammatica, din *e musica# a scris $ase c!r#i" care nu repre&int! dec't circa 1um!tate din su%iectul pe care-$i propusese s!-l epui&e&e 'n dou!spre&ece c!r#i/ la celelalte tratate" n-a f!cut dec't s! 'nceap! redactarea 4. 2ocumentarea noastr! are de suferit $i din pricina elementului de .a&ard pre&ent 'n transmiterea manuscriselor< numai cele $ase c!r#i din *e musica ne-au par(enit integral. 2ispunem doar de un mic grup de te=te ce se pre&int! drept r!m!$i#ele tratatului *e grammatica $i de ni$te tratate ne'nc.eiate despre dialectic! $i retoric!. Autenticitatea lor este" dup! ca&" posi%il!" suspect! sau (erosimil!" dar oricum ele nu prea aduc informa#ii interesante 3. ;re%uie deci c!utat 'n alt! parte< am adunat di(ersele alu&ii la artele li%erale care se g!sesc r!&le#ite prin lucr!rile sale""mai cu seam! prin cele din perioada filo&ofic!. Recolta nu e negli1a%il!< al!turi de alu&ii foarte scurte" 'nt'lnim" 'n mai multe r'nduri" ade(!rate e=puneri" destul de
)

6f. supra# pp. )H8-lHH. 4 6f. in"ra# p. ,8,. 3 6f. Apendice" pp. ,8,-,H4. < &e neAa rmas din 2isciplinarum li%riL AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 4+)

de&(oltate" despre o $tiin#! sau alta" care ne pot da o idee despre 'nf!#i$area pro%a%il! a tratatelor a c!ror redactare o 'ncepuse Sf'ntul Augustin. S'nt oare suficiente te=tele astfel adunate ca s! ne ofere o idee despre cultura $tiin#ific! a lui Augustin L 6red c! da. Informa#iile noastre s'nt" f!r! 'ndoial!" fragmentare $i dispersate/ $tiu" pe de

alt! parte" cu c't! precau#ie tre%uie folosit argumentul t!cerii. 9apt e totu$i c!" dac! Augustin $i-a pus doctrina 'n practic!" filo&ofia sa tre%uie s! cuprind! numeroase 'mprumuturi din $tiin#ele li%erale/ 'nc't este legitim ca pe natura alu&iilor f!cute la aceste $tiin#e s! 'ntemeiem o 1udecat! cu pri(ire la cuno$tin#ele ce le a(ea 'n domeniile respecti(e. S! ne referim mai 'nt'i la disciplinele literare" care 'n E(ul Mediu a(eau s! alc!tuiasc! cele trei arte Btri%ium)< gramatica" retorica $i dialectica. >oi trece repede peste primele dou!< gramatica $i retorica erau" dup! cum am (!&ut" cei doi piloni ai culturii normale 'n epoca lui Augustin $i $tim c! el dispunea 'n am%ele de o competen#! indiscuta%il!. >oi semnala totu$i alu&iile specifice la aceste dou! discipline" pe care le 'nt'lnim 'n tratatele filo&ofice< ar putea fi e(entual util s! (erific!m $i dac! apelea&! relati( mai des la ele dec't la cutare alta. Retorica nu prea este utili&at! e=plicit< nu am de men#ionat dec't dou! alu&ii din *e ordine]. -ucrul nu tre%uie s! ne mire< e=po&eul teoretic despre ciclul $tiin#elor n-a admis dec't cu regret retorica 'n s'nul culturii filo&ofice. Ea nu e" la drept (or%ind" o $tiin#! 'n sensul augustinian al cu('ntului< utilitatea 'i este doar practic!" rolul ei fiind de a pre&enta ade(!rul 'ntr-o lumin! seduc!toare spiritelor care s'nt prea ne(olnice pentru a-l putea primi 'n toat! puritatea lui 8. Situa#ia gramaticii este mai comple=!/ pe de o parte" ea are" ca $i retorica" un aspect practic< grammatica este mai 'nt'i instruc#ia primar!" priceperea de a citi $i scrie" %a&a 'ntregii culturi. Ea 'nseamn! de asemenea cunoa$terea cu totul empiric! a autorilor" erudi#ia literar!. 2ar" pe de alt! parte" 'n m!sura 'n care se ridic! p'n! la studiul teoretic al legilor lim%a1ului $i ale e=prim!rii g'ndirii" gramatica de(ine o (erita%il! disciplina# o $tiin#!
,

*e ordine )" 5 C)7D" <. $.# (oi. GGGII" c. *7H Cantite&ele '$i au rolul lor 'n elocin#!D/ 4" , C)3D" c. )+++ Cdiferite tipuri de elocin#!D. 8 *e ordine 4" )3 C37D" c. )+)3< %erum quoniam plerumque stulti homines ad ea quae suadentur recte# utiliter et honeste# non ipsam sincerissimam quam rarus animus %idet %eriAtatem# sedproprios sensus consuetudinemque sectantur# oporte+at eos non doceri solum quantum queunt sed saepe et ma@ime commo%eri etc....."'ns! pentru c!" de cele mai multe ori" oamenii nea(i&a#i urm!resc" 'n scopul o%#inerii acelor lucruri c!tre care s'nt 'ndemna#i 'n mod corect" util $i onest" nu ade(!rul autentic pe care sufletul 'l (ede rareori" ci propriile lor sim#iri $i o%i$nuin#e" s-ar c!dea ca ei s! fie instrui#i" nu numai pe c't s'nt ei 'n stare s! fie" ci $i impresiona#i frec(ent $i 'n cel mai 'nalt grad . 202 S;>2I>M SA0IEN;IAE

ra#ional!H. Su% acest din urm! aspect" ea tre%uie pus! pe acela$i plan cu celelalte $tiin#e. Este remarca%il s! consta#i marele num!r de e=emple $i de argumente pe care dialogurile filo&ofice le 'mprumut! din aceast! disciplin!. *e magistro# 'n particular" ne prile1uie$te o recolt! 'm%el$ugat! 5. Asist!m aici" cum am mai spus" la o (erita%il! lec#ie de gramatic!. Augustin 'l pune s! e=plice pe fiul s!u" Adeodatus" un (ers din >ergiliu7. 2e mai multe ori 'n cursul dialogului" el 'i mai pune fiului s!u 'ntre%!ri pri(itoare la (oca%ular*/ este amintit! 'n treac!t defini#ia didactic! a pronumelui )+ etc. 2ac! 'ns! *e magistro insist! 'n mod deose%it asupra acestor c.estiuni" gramatica nu lipse$te nici din alte opere scrise 'n aceea$i perioad!/ *e +eata %ita cuprinde $i ea cercet!ri pri(itoare la (oca%ular ))/ 'n Soliloc%ii# am g!sit o alu&ie la no#iunea de comparati()4/ 'ntr-o scrisoare c!tre Ne%ridius" o c.estiune de morfologie)3. 'n sf'r$it" 'n cele%ra e=punere din *e ordine pri(itoare la r'nduiala lumii" Augustin in(oc! e=emple de %ar%arisme $i de sole-cisme pe care $i le permit poe#ii $i care concur! la frumuse#ea ansam%lului 'n care s'nt incluse),. Acest ultim e=emplu e deose%it de semnificati(< pasa1ul din care e scos este o imita#ie dup! tratatul lui 0lotin *espre <ro%iden0HK/ or" 'n te=tul grecesc acest e=emplu gramatical nu figurea&!" 'n locul lui fiind pre&ente altele dou!" luate din arta pictorului" respecti( a dramaturgului. >edem astfel c't de mult punea accentul cultura lui Augustin pe c.estiunile de gramatic!)H. II S! trecem la dialectica. 2up! cum $tim" $i ea are dou! aspecte< pe de o parte $tiin#a legilor g'ndirii" pe de alta arta de&%aterii.
H

*e ordine 4" )4 C38-35D" c. )+)l-l+)3/ Amerio" EE S*e musicaI# p. )*"asesi&at acest du%lu caracter pe care-l pre&int! grammatica. 5 Alfaric (.%olution intellectuelle# p. ,,," n. 3D $i Amerio CEE S*e musicaI# p. 4+D au semnalat e=isten#a acestor te=te" f!r! a a(ea prile1ul s! le (alorifice. 7 Supra# partea 'nt'i" pp. 35-37. G *e magistro Y C5D" <.$.# (oi. GGGII" c. ))**/ 8 C)3-lHD" c. )4+4-l4+,/ * C48D" c. )4+*-l4)+. )+ B." 8C)3D"c. )4+4. )) *e +eata %ita , C3+-34D" i+id.# c. *5,-*58.

)4 )3

Soliloc%ii 4" 8 C7D" i+id.# c. 777-77*. Scrisoarea 3" 8" <.$.# (oi. GGGm" c. HH. ), *e ordine 4" , C)3D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+++. Ji .nneade 3" 4" )" )H. 6f. mai recent S(o%oda" .sthetique# pp. 44-4,. )H 6't! (reme nu-i cunoa$tem pe intermediarii ce fac leg!tura 'ntre 0lotin $i Augustin C>ictorinus...D" nu putem $ti cine este autorul modific!rii aduse te=tului lui 0lotin< s! fie oare unul dintre ace$ti intermediari sau Augustin 'nsu$iL AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 203

Operele filo&ofice nu cuprind dec't pu#ine alu&ii )5 la acest din urm! aspect" cu totul practic" din acela$i moti( pe care l-am indicat 'n leg!tur! cu retorica. 6't despre primul aspect Ccel teoreticD" el este repre&entat prin c'te(a e=puneri elementare de logic! formal!< 'n *e quantitate animae# Augustin 'i e=pune lui E(odius regulile definirii corecte $i cum tre%uie (erificate defini#iile prin con(ersiune )7. 'n *eAmagistro# 'l a1ut! pe Adeodatus s! descopere principiile logicii conceptului )*. Remarci analoge" situate la .otarul dintre logic! $i gramatic!" se reg!sesc $i 'n alte locuri" de e=emplu 'n *e musicaFa. E greu s! 1udec!m doar pe %a&a acestor te=te amploarea cuno$tin#elor lui Augustin 'n materie de disciplina dialecticae. 6eea ce mai putem face este s! (edem dac! a $tiut s! transpun! 'n practic! aceste cuno$tin#e. 6e ne spun scrierile sale despre ni(elul acestor cuno$tin#e L R!spunsul e ne'ndoielnic 'n a$a m!sur!" 'nc't mi se pare practic inutil s! caut s!-l 1ustific prin referin#e de detaliu 4)< nu doar *ialogurile filo&ofice" ci $i 'ntreaga oper! a lui Augustin do(edesc o cunoa$tere aprofundat! a legilor ra#ionamentului" precum $i o st!p'nire perfect! a artei de&%aterii 44. Este destul de greu de determinat natura tratatelor sau a manualelor din care a putut do%'ndi Augustin aceste cuno$tin#e" dar caracterul 'nsu$i al cuno$tin#elor e destul de (i&i%il $i nu are" de altfel" nimic particular. 2ac! logica sa pro(ine de la Aristotel 43" dialectica pare s! deri(e din %ogata tradi#ie stoic! 4,< aprecierea concord! cu tradi#ia eclectic! a filo&ofiei imperiale4A8. Mi se pare mai interesant s! atrag aten#ia asupra a ceea ce lipse$te $tiin#ei lui Augustin. Oric't de remarca%il! $i 'ntins!" ea pre&int! totu$i ceea ce tre%uie s! numim limite.
)5

*e ordine F# 8 C)3D" c. )++) (mentientes conclusiones conclu&ii mincinoase XfalseP" incorecte XfalacioaseP au de 1ucat un rol 'ntr-o discu#ie purtat! cu pricepereD. )7 *e quantitate animae 4 C,5D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+H4/ cf. tot pri(itor la defini#ie" *e magistro )3 C,3D" i+id.# c. )4)*. )* *e magistro , C*D" c. )4++. 4+ *e musica )" 4 C4D" i+id.# c. )+73-l+7,. 4) M! (oi m!rgini s! fac trimitere la 1udecata de ma=im! autoritate a lui 0rantl" 2eschichte der $ogi5# )" p. HH8. 44 6f. partea a treia" p. 35). 43 Augustin a studiat &ategoriile lui Aristotel B&on"esiuni Y# )H X47P" p. 7H -a%./ cf. partea 'nt'i" p. ,,D. 'ncep'nd de la rena$terea aristotelismului" toate $colile filo&ofice erau de acord 'n alegerea lui Aristotel drept maestru 'n materie de logic! C(e&i" de e=emplu" Bre.ier" )istoire de laphilosophie# )" p. ,,,D. 4, *e dialectica# atri%uit! lui Augustin" se %a&ea&! pe o terminologie stoic! Ccf. Apendice" pp. ,H+-,H4D. 'n alte locuri" Augustin insist! 'n mod firesc pe importan#a dialecticii stoice - %un!oar!" 'n &ontra &resconium )" )3 C)HD" <.$.# (oi. G-III" c. ,88/ )" ), C)5D" c. ,8H/ )" )* C4,D" c. ,8*/ Scrisoarea ))7" 3 C)8D" <.$.# (oi. GGGIII" c. ,,+. 48 0rantl" 2eschichte der $ogi5# )" pp. 857-H)H Csincretism al logicii stoice cu cea aristotelic!D. 204 S;>2I>M SA0IEN;IAE

6ititorului-filo&of" o lectur! atent! din Sf'ntul Augustin 'i prile1uie$te 'ntotdeauna o anume decep#ie< oric't de mare ar fi admira#ia pe care o simte pentru grandoarea $i originalitatea g'ndirii augustiniene" din punct de (edere pur te.nic nu se poate 'mpiedica s! sesi&e&e 'n ea un anumit num!r de imperfec#iuni. 2e unde" un fel de 1en!" un sentiment de sting.ereal!" care nu se traduce 'ntotdeauna prin critici precise4H" dar pe care tre%uie s!-l fi resim#it mul#i cititori 'naintea mea. S! 'ncerc!m s! fim mai preci$i< s! lu!m mai 'nt'i arta dialecticii. 6'nd cau#i s! urm!re$ti mersul de&%aterii" a1ungi destul de repede s! te miri de lentoarea ei" de lungile ocoluri pe care le face" de prea desele e=cursuri" din pricina c!rora se 'nt'mpl! s! ui#i scopul urm!rit 45. 'ns!$i te.nica de&%aterii lasafde dorit/ ar fi f!r! 'ndoial! prea mult s! (or%im 'n aceast! pri(in#! de sofistic!" dar repro$ul de eristic! " cum ar fi &is Isocrate" mi se pare destul de meritat. 'n *ialoguri# ai uneori impresia c! preocuparea nu este at't de a dega1a ade(!rul" c't de a-l face pe ad(ersar s! se recunoasc! 'n(ins/ c! se 'naintea&! mai pu#in din descoperire 'n descoperire dec't din concesie 'n concesie/ 'ntregul edificiu al de&%aterii se spri1in! 'n general pe c'te o defini#ie formulat! la 'nceput $i acceptat! f!r! o e=aminare aprofundat! de c!tre ad(ersar 47. 2e aici" impresia c! se discut! mai pu#in despre lucruri $i mai mult despre cu(inte. 9ire$te" Augustin declar! c! nu a$a tre%uie procedat 'ntr-o de&%atere 4*" noi 'ns! constat!m c! el nu i&%ute$te s! se de&%are de acest defect. 6.iar $i c'nd nu este (or%a de o de&%atere propriu-&is! cu un ad(ersar ce

tre%uie pus 'n 'ncurc!tur! sau %iruit" lui Augustin i se 'nt'mpl! s! se 'nc'lceasc! 'n dificult!#i factice" (er%ale/ um%l'nd dup! c'te o
4H

>e&i 'ns! Maritain" St. ugustine and St. Thomas# pp. 4+* (not a metaph7sic in the proper sense o" the term nu o metafi&ic! 'n sensul propriu al termenului D" 4))" 4)4" 44)/ ?uitton" $e temps et l'eternite# p. )77 Cnu poate fi (or%a de compararea Sf'ntului Augustin cu Aristotel/ 'n pri(in#a te.nicii $i a preci&iei" Sf'ntul Augustin a r!mas mereu un 'n(!#!celD. 45 Ar tre%ui aici anali&ate 'n particular toate dialogurile de la 6assiciacum" inclusi( Soliloc%iile. 6f. re&umatele f!cute de Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# apendice 4" pp. 4+8-448. >oi re(eni in"ra# pp. 48+ $i urm. 47 ;oate *ialogurile (in 'n spri1inul acestei o%ser(a#ii. 6f. de pild! te=tele reunite in"ra# p. 487" n. ,+-,). 6f." pe de alt! parte" referitor la caracterul eristic al contro(ersei 'mpotri(a ereticilor" partea a treia" p. 354. 4* 2e pild!" 'n *e magistro )3 C,3D" <.$.# (oi. GGGII" c. )4)*" eluceret# aiunt# non de re sed %er+o esse contro%ersiam... s-ar l!muri - se spune - c! ne'n#elegerea este cu referire la cu('nt" nu la lucru . &ontra cademicos 4")+ C4,D" i+id.# c. *3+ sf'r$it< non est ista# mihi crede# %er+orum sed rerum ipsarum magna contro%ersia.....crede-m!" aceast! mare contro(ers! pri(e$te cu(intele" $i nu lucrurile ca atare . *e musica )" 3 C, sf'r$itD" i+id.# c. )+78< amo quidam ri@as %er+orumpraeterire atque contemnere... 'mi place" ce-i drept" s! trec cu (ederea $i s! negli1e& certurile pri(itoare la termeni . ;em! deseori reluat! 'n scrierile din perioada ecle&iastic!< partea a treia" p. 475" n. H4. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN

4+8 formul!" uit! realitatea pe care o e=plora" $i deodat! se simte pierdut/ totu$i" nu are 'n fa#a sa dec't o pseudopro%lem!" goal! de orice con#inut3+. ;oate aceste imperfec#iuni s'nt deose%it de (i&i%ile 'n primele opere ale lui Augustin" cele din perioada filo&ofic! / am fi ispiti#i s! le punem pe seama neiscusin#ei t'n!rului g'nditor" dar ade(!rul ne o%lig! s! spunem c! ele se reg!sesc $i 'n operele sale de maturitate" c.iar 'n (aloroasele-i capodopere< nu e=ist! nici una 'n care s! nu fie unul-dou! asemenea pasa1e sup!r!toare 3). 6e tre%uie s! deducem din aceste o%ser(a#iiL S! nu ne gr!%im din cale-afar! s! conc.idem c! e (or%a la Sf'ntul Augustin de ignoran#! sau de incapacitate. ;re%uie mai 'nt'i #inut seama de ceea ce" 'n scrisul s!u" s-ar putea s! fie (oit" ticluit anume cu g'ndul la un anumit pu%lic $i cu inten#ia o%#inerii unui anumit efect< (oi a(ea 'ntr-ade(!r prile1ul s! ar!t c! o %un! parte din aceste imperfec#iuni se e=plic! prin rolul pedagogic foarte curios pe care Augustin a (rut s!-l acorde dialecticii 'n formarea filo&ofului34. 0e de alt! parte" c'nd e (or%a de *ialogurile de la 6assiciacum" tre%uie s! ne amintim c! s'nt scrieri cu un caracter 'nc! foarte literar33/ ele se situea&! pe un plan intermediar 'ntre filo&ofia pur! $i literatura destinat! marelui pu%lic. 'ntr-un te=t oarecum straniu" Sf'ntul Augustin a definit pu%licul pe care 'l a(ea atunci 'n (edere< e (or%a de litera#ii care" ridi-c'ndu-se mai sus de fri(olitatea o%i$nuit!" simt un anumit interes pentru filo3+

2e pild!" 'n Soliloc%ii 4" 8 C7 sf'r$itD" i+id.# c. 77*< Nam %erum mihi %idetur esse id quod est. K Nihil ergo erit"alsum quia quidquid est# %erum est. K 'n magnas angustias me coniecisti# nec in%enio prorsus quid respondeam... dar mie 'mi pare c! este ade(!rat numai ceea ce e=ist!. K 0rin urmare" nimic nu (a fi fals" de (reme ce tot ceea ce e=ist! este ade(!rat. K -a mare str'mtoare m-ai adus $i nici nu $tiu ce s!-#i r!spund . *e magistro 4 C3D" i+id.# c. ))*H< cu(intele au fost definite drept signa# a$adar ele semnific! ce(a" aliquidI# dar oare nihil nu e un signumP @i atunci" e gre$it! defini#iaL 3) Astfel" 'n &on"esiuni# admira%ila anali&! metafi&ic! a memoriei C)+" 7 X)4P $i urm.D se anga1ea&! dintr-o dat! 'n argu#ii pur (er%ale $i di(ag.ea&! 'n leg!tur! cu amintirea cu('ntului uitare C)+" )H" 4,-48D" p. 487 -a%./ cf. nota lui de -a%riolle" ad loc. 'n *e doctrina christiana )" H CHD" <.$.# (oi. GGGI>" c. 4)< inefa%il 'nseamn! care nu poate fi spus / dac! deci putem spune c! 2umne&eu e inefa%il" atunci el nu mai e a$aM 6f." 'n &etatea lui *umnezeu H" ," 4" <.$.# (oi. G-I" c. )7+" o e=ege&! 'ntr-ade(!r sofistic! a lui >arro. E=emplele ar putea fi 'nmul#ite< .narratio in <salmum ))7" 7" ," <.$.# (oi. GGG>II" c. )84l-44" legat de e%raismul concupi%it desiderare# Augustin se 'ntrea%! ce poate 'nsemna s! dore$ti o dorin#!/ *e 2enesi ad litteram Y# 4+ C35D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 3)+etc. ...
n

&0. in"ra# pp. 48H-4H).

33

Augustin le-a 1udecat astfel< &on"esiuni G# , C5D" pp. 4)3-4), -a%. (*ialogurile respir! 'nc! orgoliul $colii / din estetism" Al:pius critica 'n ele alu&iile prea precise la cre$tinismD. 6f. Bo:er" &hristianisme et neoAplatonisme# p. )5/ de -a%riolle" Introducere la &on"esiuni# pp. G>-G>I -a%. Aceste *ialoguri# al c!ror gen este imitat dup! 6icero" se opun dialogurilor scrise mai t'r&iu" de o #inut! mai se(er!" mai $tiin#ific! < Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. ,)3-,),/ 9isc.er" *e ugustini li+ro de *ialectica# p. 4+. 4+H S;>2I>M SA0IEN;IAE

&ofie3," f!r! s! fie totu$i filo&ofi de profesie38. 'n mod sigur" Augustin a tre%uit s! ai%! gri1! de e=igen#ele unui asemenea pu%lic" c!ruia e=cesul de te.nicitate i-ar fi displ!cut. E foarte greu de spus 'n ce m!sur! aceste e=plica#ii pot s! l!mureasc! faptele pe care le-am semnalat" dar cred c! nu m! 'n$el consider'nd c! ele las! un re&iduu. Nu 'ndr!&nesc s! m! rostesc cu mai mult! preci&ie" dar uneori mi se pare c! e (or%a de e$ecuri $i lacune imputa%ile c.iar dialecticii lui Augustin...

-ogica ofer! prile1 pentru o%ser(a#ii analoge. ;oate e=punerile de logic! teoretic! pe care le 'nt'lnim la Augustin 'l frapea&! pe cititor prin caracterul lor elementar $i prin #inuta lor destul de pu#in te.nic! 3H. 9!r! 'ndoial! c! $i aici" 'nainte de a trage conclu&ia-c! preg!tirea lui Augustin e insuficient!" tre%uie s! lu!m 'n considerare ponderea" foarte mare" a preocup!rilor sale pedagogice. ;re%uie #inut seama de incultura pu%licului c!ruia i se adresa" dincolo de E(odius $i Adeodatus< Sf'ntul Augustin $tie c! nimic nu e mai rar 'n epoca lui dec't cunoa$terea logicii pure 35. ]in'nd cont de toate acestea" r!m'n totu$i destule st'ng!cii" care la Sf'ntul Augustin #in de un fel de incapacitate de a (or%i ca un logician de profesie. Nu numai c! nu se pune pro%lema de a-l compara cu comentatorii greci ai lui Aristotel $i nici cu Boet.ius" dar pe acest plan te.nic el nu-i egalea&! nici m!car pe unii latini din (remea sa" precum Marius >ictorinus 37 sau Iulian din iEclanum3*. 0utem generali&a semnifica#ia acestei critici< nu numai 'n e=punerile de logic! formal!" ci $i 'n toat! partea filo&ofic! a operei sale" se constat! o anume lips! de rigoare 'n formularea g'ndirii" o oarecare nesiguran#! 'n m'nuirea ideii a%stracte. O arat! cel mai %ine caracterul flotant al termi3, 38

*e ordine 4" )) C3)D" < $# (oi. GGGII" c. **4. -ucru e=plica%il< la acea dat!" nu mai e=ist! 'n Occident un mediu filo&ofic speciali&at" dup! cum o atest! 'nsu$i Sf'ntul Augustin< Scrisori )" l#<.$.# (oi. GGGIII" c. H)/ ))7" 3C4)D" c. ,,4. 3H ;e=telor citate mai sus" n. )7-4+ de la p. 4+3" li se pot ad!uga" de pild!< *e doctrina christiana 3" 3, C,5D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 7, Cgen $i specieD/ *e Trinitate 8" 5 C7D-7 C*D" <.$.# (oi. G-II" c. *)8-*)5 Cnega#ia nu sc.im%! categoria su% care se predic!D/ &ontra lulianum <elagianum H" HC)HD" <.$.# (oi. G-I>" c. 73l-734 Cafirmati(a particular! este contradictorie cu negati(a uni(ersal! corespun&!toareD etc. ... 35 6f. &on"esiuni ," )H C47D" p. 7H -a%." citat supra# p. )+H" n. 85. 37 2e comparat" spre e=emplu" teoria defini#iei (supra# n. )7 de la p. 4+3D cu cea" infinit mai te.nic! $i mai comple=!" din $i+er de de"initioni+us a lui Marius >ictorinus" pe care Augustin ar fi putut s-o cunoasc!. Monceau= i-a f!cut o temeinic! anali&! 'n "rique chretienne 3" pp. 37,-378. 3* Iulian pare s! se fi slu1it 'n mod firesc de (oca%ularul te.nic al logicii< f!cea referiri la &ategoriile lui Aristotel (&ontra lulianum <elagianum )" , X)3P" <.$.# (oi. G-I>" c. H,5/ 4")+ X35P" c. 5++/ 3" 4 X5P" c. 5+8D" diserta despre silogism (id.# 3" 5 X),-lHP" c. 5+*-5)+D" gen" specie $i mod (id.# 3" )3 X4HP" c. 5)8D. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 207

nologiei sale,+. N-a $tiut s!-$i f!ureasc! un lim%a1 te.nic" nu e=ist! o terminologie augustinian! a$a cum e=ist! una la Aristotel" la Sf'ntul ;oma sau la Vant. 6a to#i filo&ofii cu ade(!rat originali" el se (ede 'ntruna ne(oit s! deforme&e sensul cu(intelor pentru a le face capa%ile s! e=prime c'te un nou concept. O dat! efectuat 'ns! acest tra(aliu" sensurile adoptate nu r!m'n definiti(e" 'ntr-o scriere ulterioar!" el (a relua acela$i termen f!r! a-i da acela$i sens. >reau s! atrag c't se poate de temeinic aten#ia cititorului asupra acestui lucru< nimic nu e mai prime1dios dec't s! interprete&i un termen augustinian printr-un te=t luat dintr-o oper! diferit! de cea 'n care l-ai '.t'lnit" mai ales dac! 'ntre cele dou! opere e=ist! o mare distan#! 'n timp sau dac! ele au caracter diferit. Mai e apoi un lucru $i mai gra(< g'ndirea sa foarte mo%il! se organi&ea&! c'teodat! mai pu#in 'n 1urul ideilor" c't 'n 1urul raporturilor lor reciproce. I se '.t'mpl!" de pild!" s! formule&e o antite&! 'n a$a fel 'nc't numai ea e clar definit!" pe c'nd cei doi termeni ai ei r!m'n (agi $i mo%ili" primind r'nd pe r'nd accep#ii (ariate,). Nu numai c! nu caut! s! e(ite incertitudinea pe care accep#iile sc.im%!toare ale unui termen risc! s-o introduc! 'n mintea cititorului" dar" mai mult" se complace s! e=ploate&e cu o uimitoare (irtuo&itate 'ns!$i aceast! incertitudine" lunec'nd ne'ncetat de la un concept la altul printre toate cele pe care le acoper! un acela$i cu('nt" mo%ili&'ndu-le reciproc 'n (irtutea unor su%tile asonante. 0e de alt! parte" Sf'ntul Augustin nu reac#ionea&! 'n fa#a lim%a1ului ca un filo&of format prin filiera matematicii" pentru care lim%a e o mul#ime de semne con(en#ionale $i de defini#ii de termeni pe deplin li%ere ,4. A$a se
,+

S! lu!m un e=emplu foarte simplu< 'n Soliloc%ii 4" * C)HD" <.$.# (oi. GGGII" c. 7*4" Sf'ntul Augustin introduce o distinc#ie 'ntre "alla@ 'n$el!tor $i menda@ mincinos " analog! distinc#iei pe care o fac teologii moderni 'ntre minciun! pernicioas! $i minciun! inocent!/ or" 'n coloana urm!toare C4" )+ X)7P" i+id.# c. 7*3D" el calific! poemele dramatice $i glumele drept "allaciae# c'nd ne-am fi a$teptat la mendacia. Ar fi u$or de 'nmul#it o%ser(a#iile de acest gen< cf." de e=emplu" ?ilson" 'ntroduction# p. 83" n. )/ Butler" ?estern >7sticism# 5H $i 73" n. ). 0entru ilustrarea celor ce urmea&!" cf. studiul f!cut de mine pri(itor la cu(intele scientia $i sapientia# infra" Apendice" pp. ,,5-,83/ precum $i pp. 477-47*" n. 54" 53. ,) 6el mai clar e=emplu este cel din *e Trinitate# c. GII-GIII" unde Sf'ntul Augustin remania&! necontenit defini#iile pe care le d! no#iunilor de sapientia $i scientia# opo&i#ia dintre ele r!m'n'nd doar ea constant! 'n toate ca&urile considerate succesi( Ccf. partea a treia" pp. ))l-l))D. Sau" tot a$a" *e consensu e%angelistarum )" 8 C7D" (oi. GGGI>" c. )+,8K)+,H" unde s'nt opuse (irtutea acti(! $i cea contemplati(!. E cu neputin#! de $tiut dac! aceasta din urm! cuprinde $i contempla#ia 'nceput! 'nc! din (ia#a p!m'nteasc! sau numai pe cea din ceruri. 6!ci numai antite&a e precis!" cei doi termeni ai raportului fiind mult mai impreci$i. ,4 9!r! 'ndoial!" Sf'ntul Augustin proclam! 'n mod firesc caracterul con(en#ional al lim%a1ului Cde pild!" 'n *e musica H" *

X4,P" <.$.# (oi. GGGII" c. ))5H/ asta" c.iar dac! Alfaric" 'n .%olution intellectuelle# p. ,5" se opuneD. Altce(a e 'ns! s! te eli%ere&i 'n practic! de autoritatea moral! a acestor con(en#ii. 208 S;>2I>M SA0IEN;IAE

e=plic! faptul c! 'n general nu 'ndr!&ne$te s! cree&e neologismele care i-ar putea fi necesare ,3. 0e de alt! parte" dat fiind c! a do%'ndit o cultur! esen-#ialmente literar!" cu(intele i se 'nf!#i$ea&! din perspecti(a u&ului consacrat de clasici $i de tradi#ia $colar!" el nei&%utind niciodat! s! se eli%ere&e complet de autoritatea lor,,. Aceast! atitudine c!p!tat! pe %!ncile $colii se (a accentua 'n perioada ecle&iastic! prin respectul pe care i-l inspir! 'ns!$i litera Sfintei Scripturi. El (a a(ea atunci mult! gri1! s!-$i adapte&e (oca%ularul la cel al Bi%liei latine,8/ or" cum aici cu(intele 'n aparen#! cele mai te.nice c!p!taser! sensuri dintre cele mai (ariate" s-a i(it astfel un nou factor de sporire" 'n propriul lui lim%a1 ,H" a incertitudinilor iritante pentru cititor. Aceste lacune mi se par a fi la.Sf'ntul Augustin efectul culturii sale originale. S-ar putea spune" for#'nd pu#in g'ndul" c! ceea ce-i lipse$te Sf'ntului Augustin este de a fi un profesionist al filo&ofiei. N-a$ (rea ca aceast! afirma#ie a mea s! treac! drept o necu(iin#!< nu e (or%a de a atri%ui Sf'ntului Augustin un loc 'ntr-un clasament al marilor filo&ofi 'ntr-o competi#ie de o unic! factur!. 9ilo&ofia este un edificiu cu mai multe 'nc!peri" $i nu tre%uie s! c!ut!m s!-i 1udec!m pe to#i g'nditorii 'n func#ie de marii creatori de sisteme de tipul Aristotel-sau Vant/ parc! $i aud e=ege#i eminen#i rea-mintindu-mi c! aceast! e=primare oarecum nefi=at! $i 'ntr-un fel imperfect! este inerent! augustinismului $i se leag! prin tainice fire de ceea ce constituie originalitatea lui profund!,5. 9!r! doar $i poate... A$ &ice totu$i c! Sf'ntul Augustin sufer! poate de pe urma faptului c! a fost un om a c!rui cultur! a r!mas pentru totdeauna cea pe care a do%'ndit-o prin forma#ia sa dint'i< dasc!lul s!u 'n filo&ofie n-a fost nici 0laton" nici Aristotel/ a fost 6icero" acest amator... 2in punct de (edere filo&ofic" Sf'ntul Augustin a fost un autodidact" cu nuan#a de efort st!ruitor $i de iremedia%il! nedes!('r$ire" pe care o implic! acest cu('nt. S-a format singur" nea('nd parte de acea ini#iere elementar! pe
,3

6f. cele spuse mai 'nainte Cpartea 'nt'i" pp. 55-57D despre caracterul clasic al (oca%ularului augustinian< 'nainte de a risca un neologism" filo&ofic sau teologic" Sf'ntul Augustin '$i ia tot at'tea precau#ii ca 'n ca&ul (ulgarismelor Cp. 57" n. ),)D. 6f. de pild! remarca sa pri(itoare la neologismul cre$tin sal%ator9 *e Trinitate )3" )+ C),D" <.$.# (oi. G-II" c. )+48. ,, Astfel" 'n *e Trinitate# dup! ce a depus at'tea eforturi Ccf. n. ,) de la p. 4+5D ca s! opun! scientia $i sapientia# nu i&%ute$te s! scape de sinonimia lor curent!" $i recunoa$te asta f!#i$< *e Trinitate )3" )* C4, sf'r$itD" (oi. G-II" c. )+3,. ,8 Sau" mai e=act" la u&ul %isericesc< cf. pri(itor la aceast! preocupare 3etractri )" 4 C4 sf'r$itD" <.$.# (oi. GGGII" c. 87H/ )"3 C3D" c. 877-87*/ )")3"4" c. H+3/ etc.... ,H 6f. neclaritatea ap!rut! 'n terminologia sa pri(ind folosirea lui sapientia 'n sensul de pietas# pe care i-l impunea un (erset din Io( )7" 47a Cconform -GG" in"ra# partea a treia" p. 3+)" n. ,)D. ,5 Blondei" de pild!" ap. $atent 3esources in Saint ugustine's Thought# pp. 344K34," 3,7/ ?ilson" 'ntroduction# pp. 4*, $i 3+8-3+H. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 4+*

care a primit-o" de pild!" Apuleius la Atena audiind c'te un scolar. ,7 $i care 'nc! se mai putea c!p!ta pe (remea sa" c.iar la Atena" la 6onstantinopol ori Ale=andria ,*. El s-a apucat de aceast! cercetare filo&ofic!" pentru care cultura sa ini#ial! nu-l preg!tise" pe %a&a unor lecturi $i medita#ii nesistematice. Educa#ia las! 'ns! urme de ne$ters< 'n el a r!mas mereu ce(a din ce a fost la 'nceput. ;oate c'te i le-am repro$at aici se e=plic! prin tradi#ia $colar!" prin deprinderile profesorului de gramatic!" ale autorului de contro%ersiae# ale retorului...

in
Urmea&! s! e=amine& acum cuno$tin#ele matematice ale lui Augustin 8+. S!-l consult!m r'nd pe r'nd despre cele patru sec#iuni ale quadrivium(ului. >oi 'ncepe cu astronomia# care nu ne (a re#ine mult. 6!ci am a(ut surpri&a s! constat c't de rare s'nt la Sf'ntul Augustin alu&iile la aceast! $tiin#!. N-am identificat nici una 'n scrierile din perioada filo&ofic! $i foarte pu#ine 'n restul operei. Nu mi se pare c! ele atest! o cunoa$tere serioas! a legilor astronomiei matematice. 2e altfel" s'nt foarte pu#ine cele care se refer! la ea 8). Aproape toate alu&iile la astronomie c'te se 'nt'lnesc84 tratea&! despre cosmologie K s! &icem" dac! termenul nu e prea am%i#ios" despre astronomia fi&ic!/ $tim 'ns! c! aceasta nu #ine de astronomia# ci de ph7sica# $i ca atare de filo&ofie. S! ne amintim pe de alt! parte c! 'n )isci!linarm li+ri pe care a 'nceput s! le redacte&e Sf'ntul Augustin consacr! c'te un tratat fiec!reia dintre $tiin#ele cuprinse 'n e:VUVlio# 5ic=(8eia" e=cept'nd doar astronomiaKO. Nu tre%uie conc.is de aici c! aceasta r!m!sese str!in! culturii sale L

,7 ,*

6f. >allette" Introducere la edi#ia 'ngri1it! de el a pologiei $i a Floridelor Ccol. Bude D" p. IG. 6f. partea 'nt'i" p. )+," n. ,*. 8+ Nu am putut consulta -ecat" .rreurs des mathematiciens# care-i consacr!" pare-se" o not! $i lui Augustin. 8) 'ntr-ade(!r" nu prea (!d alte te=te 'n afar! de< *e 2enesi ad litteram H# 8 C*D" <.$.# (oi. GGGI>" c. 44H< durata re(olu#iei lui Saturn este de trei&eci de ani/ &etatea lui *umnezeu 3" )8" N#<.$.# (oi. G-I" c. *4< eclipsele de Soare se produc la sf'r$itul lunii calendaristice/ s-ar putea e(entual ad!uga o alu&ie Cdin a doua sau a treia m'n!< cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. 438" n. 4D la Eudo=os din 6nidos" care se ocupase de num!r!toarea stelelor B&etatea lui *umnezeu )H" 43" c. 8++D. 84 6f. supra# partea 'nt'i" p. )45. 83 6f. supra# p. )H, Ccoloana ,< 3etractri )" HD. Marietan a 'ncercat &adarnic s! nege aceast! lacun!/ dup! el (&lassi"!cation des sciences# p. 8H" n. HD" cu('ntul philosophia din aceast! list! desemnea&! astronomia. In felul acesta 'ns!" s-ar produce confu&ie nu numai la ni(elul terminologiei" ci $i al 'ntregii structuri a culturii augustiniene. 0e de alt! parte" s! reamintim c! 'n pasa1ul din &on"esiuni# unde Sf'ntul Augustin enumera manualele de arte li%erale pe care le-a studiat 'n tinere#e" astronomia nu figurea&! Ccf. supra# p. )H," c. 8< &on"esiuni ," )H X3+PD.

4)+
S;>2I>M SA0IEN;IAE

Ar fi o conclu&ie gra(!< ar 'nsemna s! se recunoasc! o serioas! lacun! 'n punerea 'n practic! a programului $tiin#ific despre care am (or%it. 0oate c!" 'nainte de a o accepta" ar tre%ui s! o mai atenu!m. Ipote&a noastr! se afl! de fapt 'n de&acord cu un te=t din &on"esiuni< Augustin ne informea&! c! una dintre primele influen#e care au contri%uit la &druncinarea credin#ei sale 'n mani.eism a fost cea a filo&ofilor " ale c!ror teorii astronomice i s-au p!rut mai plau&i%ile dec't e=tra(aganta cosmogonie a lui Manes. 'n particular" nu g!sise la acesta din urm! nimic compara%il cu acele legi deduse matematic din o%ser(a#ii riguroase care permit 'n(!#a#ilor s! calcule&e e=act" cu mai mul#i ani 'nainte" eclipsele de -un! sau de Soare" cu toat! preci&ia dorit! 'n pri(in#a datei" orei $i intensit!#ii fenomenului8,. Aceast! m!rturie 'ns! nu are" ,up! p!rerea mea" 'ntreaga 'nsemn!tate ce i s-a acordat uneori 88< din ea" afl!m c! Sf'ntul Augustin a descoperit atunci e=isten#a astronomiei $tiin#ifice $i (aloarea ei e=perimental!. 2e unde" nu re&ult! c! s-ar fi 'ndeletnicit cu studiul nemi1locit al acestei discipline. A aflat de e=isten#a legilor care permit calcularea eclipselor" dar nimic nu ne arat! c! ar fi cunoscut el 'nsu$i te.nica acestui calcul. 2e altfel" 'n lecturile sale din filo&ofi8H nu (a fi 'nt'lnit neap!rat multe lucruri precise cu caracter N matematic" pentru c! acestea le dep!$eau competen#a. Se poate o%iecta" e drept" c! de astronomia se ocupau matematicienii (mathematici)# 'n particular astrologii" c!rora li se d!dea cu predilec#ie aceast! denumire 85. Or" $tim" tot din &on"esiuni# c! Sf'ntul Augustin se interesase de arta lor" le citise tratatele 87 $i de(enise capa%il s! 'ntocmeasc!" cel pu#in sumar" un .oroscop8*. A$a este/ dar p'n! unde a1unsese 'n aceste studii $i ce cuno$tin#e de (erita%il! astronomie do%'ndise din eleL Asta nu $tim. Ni(elul tratatelor latine$ti de astrologie pe care le posed!m nu e de natur! s! ne dea o idee prea 'nalt! despre $tiin#a pe care Augustin ar fi putut-o prelua din ele. 6red c!" date fiind toate aceste m!rturii" argumentul a silentio '$i p!strea&! 'ntreaga greutate< r!m'ne un fapt c! tratatele filo&ofice care in(oc!
8,

&on"esiuni 8" 3 C3-HD" pp. *,-*H -a%. 6f. 'ndeose%i< et quoniam multa philoAsophorum legeram... $i pentru c! citisem multe lucr!ri de filo&ofie . 88 2e pild!" Alfaric" .%olution intellectuelle# pp. 43,-437. 8H @i de data asta" 'mi (ine greu s! transform o alu&ie at't de (ag! 'n %i%liografie precis!< Alfaric Bop. cit.# pp. 43,-438D $i Bo:er (&hristianisme et neoAplatonisme# p. ,8" n. 3D se str!duiesc s! reconstituie aceste lecturi< *e astronomia de >arro" $i de Apuleius" iar de 6icero" Somnium Scipionis $i traducerea din Aratus. 85 *e di%ersis quaestioni+us $VVV'''# Ru. 38")" <.$.# (oi. G-" c. 47. 87 &on"esiuni ," 3 C8D" p. H* -a%. 8* li.# 5" H C7D" p. )83 -a%. 6f. pri(itor la aceste dou! pasa1e comentariile l$i Alfaric" .%olution intellectuelle# p. 44). ^AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN

4))

firesc diferite $tiin#e enciclice nu cuprind nici o alu&ie la singura $tiin#! pe care *isciplinarum li+ri o ignor!. ;re%uie deci s! credem c! Augustin n-a a1uns prea departe 'n studiul astronomiei" de (reme ce aceasta n-a l!sat mai multe urme. 'n orice ca&" tre%uie s! fim de acord c! aceast! $tiin#! nu 1oac! 'n cultura filo&ofic! a lui Augustin rolul pe care teoria p!rea s! i-l atri%uie" la egalitate cu celelalte discipline. I> 2intre $tiin#ele matematice" Augustin se refer! de preferin#! la aritmetic!. Operele din perioada filo&ofic! ne ofer! o %ogat! colec#ie de alu&ii la aceast! disciplin!. 2ar ce anume cuno$tin#e presupun

ele L Unele nu pun 'n 1oc dec't no#iuni foarte simple" care" dup! cum Augustin 'nsu$i remarc! nu o dat!" #in de cea mai umil! cultur! primar!< astfel" 4b4 d ," 4 b , d H"H c OA IOH+/ numerele 'ntregi se 'mpart 'n pare $i impareH)... Unele considera#ii teoretice nu se situea&! cu mult mai sus< $irul numerelor C'ntregiD e infinitH4/ pentru a afla du%lul unui num!r 'ntreg" tre%uie 'naintat" pornind de la el" 'n $irul numerelor 'ntregi cu at'tea unit!#i c'te cuprinde num!rul dat H3... *e musica 'ns! ne permite s! 'ntre(edem c! Augustin a c!utat s! $tie mai mult. 'ntreaga parte a doua a primei c!r#i este consacrat! unui fel de introduceri aritmetice 'n studiul ritmiciiH,. Aici se pot distinge dou! p!r#i" prima consacrat! unei clasific!ri a raporturilor numerice H8" iar cea de a doua form!rii decadeiHH. -e (oi anali&a rapid pe am'ndou!.
Ra H)

*e immortalitate animae 4 C4D" <.$.# (oi. GGGU" c. )++4< *e li+ero arbitrio 4. 7 C4)D" ibid.,c. )484/ 4")4C3,D" c. )48*. *e musica )")4 C4+D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+*8< illud nonne a% ineume pueritia didicimus# omnem numerum aut prem esse aut imparem P oare n-am 'n(!#at 'nc! din prima copilrie c! orice num!r este par sau imparL a 'i.#l# )) C)7D" c. )+*,. H3 *e li+ero ar+itrio 4" 7 C43D" c. )483. A se (edea $i &etatea lui *umnezeu )4" )4" <. $# (oi. G-I" c. 38*-3H+/ )4" )5" )" c. 3HH Cno#iunea de infinitD/ )7" 43" )" c. 87+/ 4+" 5" 4" c. HH7 Cno#iunea de cu%D< primele dou! pasa1e s'nt interesante din punct de (edere filo&ofic" urm!toarele dou! cu totul elementare. H, *e musica )"7 C),D-l4 C4HD" c. )+*l-l+*7/ cf. c!tre sf'r$it C)" )3 X45P" c. )+*7D< Tempus est autem ad illos motus redire tractandos ac discutiendos# qui huic disciplinae proprie tri+uuntur et propter quos ista de numeris# de alia scilicet disciplina quantum pro negotio satis %isum est# considera%imus... e timpul s! re(in la acele ritmuri" pentru a anali&a $i discuta care dintre ele s'nt 'n mod corect atri%uite acestei discipline C< mu&iciiD $i de dragul c!rora am luat 'n considerare aceste lucruri referitoare la numere" e(ident de la alt! $tiin#! C< aritmeticaD" 'n m!sura 'n care mi s-a p!rut necesar 'n aceast! pro%lem! . H3 *e musica )" 7 C),D-l+ C)5D" c. )+*4-l+*3. C]'d.#l# )) C)7D-l4C4HD"c. )+*,-l+*7.

4)4
S;>2I>M SA0IEN;IAE

Urm!torul ta%el reune$te elementele clasific!rii raporturilor numerice dup! Augustin<


in
I> " aequa5s (complica0i (rationa+iles... T Weoale " connumerati... T multiple motus... T ra#iona%ile 1 Lnaequales... T num!rate 2i!/$2i, 5$26!,7 1 irrationabiles X..inegale ) dinumerati

1 sesquati Xcu o m!sur! 'n plus

Xira#iona%ile

Ucalculate

6e 'nseamn! to#i ace$ti termeniL >oi 'ncerca s! limpe&esc e=plica#iile uneori 'nc'lcite ale lui AugustinH5. 0e de alt! parte" (oi c!uta s! l!muresc care s'nt semnifica#ia $i (aloarea $tiin#ific! a distinc#iilor pe care le face. In acest scop" (oi raporta *e musica la e=punerile clasice ale aritmeticii grece$ti< c!r#ile 4" 5-* $i )+ ale lui Euclid" 'ntroducerea aritmetic a lui Nicomac.os din ?erasa $i tratatele >uzica $i ritmetica ale lui ;.eon din Sm:rnaH7. 9ire$te" nu acestea s'nt sursele directe ale erudi#iei aritmetice a lui Augustin/ sta%ilirea acestor surse e 'ns! o pro%lem! de cu totul alt ordin" pe care aici o putem l!sa deoparte H*< m! interesea&! nu at't s! determin gene&a psi.ologic! a $tiin#ei lui Augustin" c't s! aprecie& m!rturia pe care ea o aduce pri(itor la ni(elul culturii din secolul al I>-lea. Am spus c! Augustin ne pre&int! o clasificare a raporturilor numerice/ de fapt" el nu (or%e$te dec't despre mi$c!ri Bmotus)# dar 'n realitate se ocup! doar de durata lor 5+" iar aceasta se reduce la num!rul ce o m!soar!/ pe de alt! parte" studia&! duratele considerate nu 'n sine" ci dou! c'te dou!" (i&'nd raportul dintre ele. 6ititorul de a&i e un pic $ocat de aceast! pre&entare" sim#indu-se parc! 'ndemnat s!i repro$e&e lui Augustin c! nu dega1! clar
H5

6red c! s'nt primul care dau un comentariu complet al acestui te=t/ Edelstein a e(itat dificultatea" mul#umindu-se cu o scurt! anali&! B>usi5anschauung ugustins# pp. 74-73D. Amerio CEE S*e musicaI# pp. H3-H8D l-a 'nfruntat cu cura1" dar f!r! a i&%uti pe deplin" dup! cum de altfel o $i recunoa$te desc.is Cp. H8" n. 4D. H7 Aceste trei manuale s'nt de fapt cele mai repre&entati(e pentru aritmetica greac! Ccf. ;anner:" >emoires scienti"iques# 5" pp. 45 $i urm.D. Ele formau %a&a 'n(!#!m'ntului la $coala filo&ofic! din Atena pe (remea SfIntului Augustin CSc.emmel" )ochschule %on th'en# pp. 8+5-8+7D. H* A$ aminti ipote&ele cele mai plau&i%ile Ccf. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. ,,H" n. 4/ S(o%oda" .sthetique# pp. 5+-5)D< Sf'ntul Augustin ar fi putut citi *e arithmetica cuprins! 'n *isciplinarum li+ri de >arro/ poate $i *e arithmetica lui Apuleius" traducere a manualului lui Nicomac.os Ccf. 6assiodor" 'nstitutiones 4" 3" <.$.# (oi. -GG" c. )4+7BD/ dar aceste tratate s-au pierdut. Singurele manuale latine$ti pe care le a(em datea&! din secolul al >l-lea< *e arithmetica de Boet.ius Cadaptare a lui Nicomac.osD $i a lui 6assiodor Cre&umat al precedentului< 'nstitutiones 4" , <.$.# (oi. -GG" c. )4+,-l4+7D.
`a

*e musica )" 5 C)3 sf'r$itD-7 C),D"c. )+*).

AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 213

aceast! no#iune de raport pe care e construit! 'ntreaga e=punere. 2ar acest defect nu tre%uie s!-i fie

imputat" pentru c!" a$a cum se (ede din e=punerea lui Nicomac.os" aritmetica elenistic! se o%i$nuise de mult s! nu separe studiul raporturilor de cel al numerelor considerate 'n sine 5). S! urm!rim 'ns! te=tul mai departe< I. Augustin nume$te motus rationa+iles dou! durate care admit o m!sur! comun!" irrationa+iles pe cele ce nu se %ucur! de aceast! proprietate 54. -a prima (edere" aceast! defini#ie se potri(e$te cu ceea ce $i 'n matematica de ast!&i se c.eam! caracter ra#ional< 'ntr-ade(!r" noi am spune c! num!rul care m!soar! raportul a dou! durate care nu au o m!sur! comun! este un num!r ira#ional. Aceasta era de altfel o no#iune familiar! matematicii grece$ti clasice53. S! fim 'ns! aten#i< este important s! o%ser(!m c! 'n lipsa unor sim%oluri adec(ate Euclid nu aplic! aceast! no#iune dec't la m!rimi" Nis7b4NN# nu la numere" Ipi?um. ?recii defineau R.pi4NiRq drept o mul#ime de unit!#i" monadesHY# ceea ce f!cea ca aritmetica lor 'n sens strict s! nu poat! studia dec't numerele 'ntregi. Sf'ntului Augustin nu-i era necunoscut! aceast! defini#ie restricti(! a conceptului de num!r< un te=t foarte precis ne face do(ada c! pentru el
5)

Nicomac.os" dup! ce a studiat numerele considerate 'n sine Cpare" impareD" trece oarecum firesc la studiul raporturilor de egalitate $i de inegalitate< 'ntroducere aritmetic )" )5" )" p. ,, Hoc.e/ cf. Boet.ius" ritmetica )" 4+ sf'r$it" p. ,8 9riedlein/ 6assiodor" c. )4+8B. 54 *e musica )" 7 C), sf'r$itD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+,4< in duo+us moti+us itapartes dimensas ha+enti+us ad in%icem ut possent dici tot ad tot .. .'n cele dou! feluri de durate a('nd p!r#ile" luate 'n sine" astfel calculate" 'nc't s! se poat! spune at't la at't... id.# )" * C)8D" ibid.,*. )+*4< duo igitur motus qui ad ese# ut dictumest# ha+ent aliquam numerosam dimensionem... ppellemus ergo# si placet# illos qui inter se dimensi sunt# rationa+iles, illos autem qui ea dimensione carent# irrationa+iles a$adar" dou! durate care" dup! cum s-a spus" au o anumit! dimensiune e@primat prin numere !ntregi... s! numim" a$adar" dac! ne punem de acord" ra#iona%ile pe cele care s'nt propor#ionate una 'n raport cu cealalt!" $i ira#iona%ile pe cele care nu comport! aceast! dimensiune... / id.# )" )) C)7 'nceputD" i+id.# c. )+*,... rationa+iles motus# id est qui ad ese ha+ent aliquam numerorum dimensionem. .. durate ra#iona%ile" adic! cele care comport! o anumit! dimensiune e@primat prin numere !ntregi... 53 Euclid" .lemente )+" defini#ia )< ME;ES;I _=HXiuE;pa m!rimi comensura%ile $i IcruuuE;pa incomensura%ile . Euclid nume$te incomensura%il Cdc:Huaie=po(D ceea ce noi numim ira#ional Ccf. ?oN" )istor7 o"2ree5 >athematics# p. 5*" n. )/ 6antor" -orlesungen# )" p. 48,D. 6't despre ceea ce el nume$te ra#ional" ira#ional Cpreo#i" IGo:oi< )+" defini#ia ,D" e (or%a de o no#iune f!r! ec.i(alent e=act 'n matematica modern!. 5, Euclid" .lemente 5" defini#ia 4. 6f. ?oN" op. cit.# p. 5," n. ,. 6antor" op. cit.# p. ),5/ Re:" Eeunesse de la science grecque# pp. )*4-l*8" 45*-473. 2e aici" rolul eminent acordat de g'ndirea antic! no#iunii de unitate< (e&i la Sf'ntul Augustin" de pild!" *e ordine F# )7 C,5D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+)5 Cpri(itor la sursele stoice $i platoniciene ale acestui pasa1" cf. S(o%oda" .sthetique# pp. ,l-,4 $i" 'n general" Bo:er" 'dee de %erite# 0- 58D. 214 S;>2I>M SA0IEN;IAE

numerus 'nseamn! 'ntr-ade(!r num!r 'ntreg 58. Or" dac! recitim atent defini#iile citate adineauri ale numerelor rationa+iles# constat!m c! no#iunea de m!sur! comun! nu e luat! 'n toat! generalitatea" ci este su%ordonat! no#iunii de numerus# de num!r 'ntreg< este (or%a de o dimensio numerorum# numerosa m!sur! a numerelor" e=primat! printr-un num!r C'ntregD . S! traducem< o m!sur! comun! care s! permit! Cla m!surarea a dou! durate dateD o%#inerea de numere 'ntregi. 6a atare" motus rationa+iles desemnea&! doar duratele ce au drept m!suri numere 'ntregi/ motus irrationa+iles reunesc toate duratele ale c!ror m!suri s'nt fie numere frac#ionare" fie numere ira#ionale 'n sensul modern al cu('ntului5H. 2efini#ia dat! de Sf'ntul Augustin este deci destul de st'ngace/ el nu $i-a dat seama c! era de prisos s! recurg! la no#iunea de ra#ionalitate de (reme ce se plasa 'n!untrul no#iunii mai 'nguste de num!r C'ntregD. Ai impresia c! a contopit cu st'ng!cie 'n una singur! cele dou! defini#ii euclidiene" a lui ue5E+oR oi1ai"ue;po( m!rime simetric! $i a lui a.piHuHc/ num!r . II. K 2uratele ale c!ror raporturi s'nt numere 'ntregi se 'mpart 'n durate egale $i durate inegale" no#iune simpl! care nu necesit! e=plica#ii. 9ac doar o%ser(a#ia c! ele erau studiate 'n manualele clasice ale lui Nicomac.os $i ;.eon55. III. K Augustin 'mparte apoi duratele inegale 'n dou! grupuri< nume$te motus connumerati dou! durate astfel 'nc't numerele care le m!soar! s'nt aD unul multiplul celuilalt sau %D am%ele multipli ai diferen#ei dintre ele/
58

6f. Scrisoarea 3" 4" <.$.# (oi. GGGIII" c. H,< Sf'ntul Augustin opune num!rul inteligi%il num!rului sensi%il/ num!rul sensi%il este m!rimea material! (nam quid est aliud sensi+ilii numerus# nisi corporeum %el corporum quantitas c!ci ce altce(a este num!rul percepti%il ciec't Xce(aP material sau cantitate a corpurilor D/ el admite un infinit al micimii Cc!ci pentru Augustin materia e di(i&i%il! la infinitD" dar nu $i unuD aM m!rimii Cpentru c! lumea material! este limitat!D/ 'n sc.im%" num!rul inteligi%il" ceM de care se ocup! disciplina aritmetic!" admite infinitul m!rimii C$irul numerelor este nelimitat" cf. supra# p. 4))D" iar pe cel!lalt nu" neput'nd s! co%oare su% unitate< non tamen in"inite minuitur# nani non eum licet ultra

rnonadem resol%ere ...totu$i" el nu poate fi mic$orat la infinit" nefiindu-i 'ng!duit s! co%oare mai 1os de unu . 2in aceast! propo&i#ie" se (ede c! numerus d num!r 'ntreg. 6f. $i *e li+ero arbitrii) 4" 7 C43D" <.$.# (oi. GGGII" c. )483. 5H -ipsa unui sim%ol potri(it e cea care-l face pe Augustin s! nu dea un e=emplu de motus irrationa+iles CAmerio comite 'n pri(in#a asta o eroare" EE S*e musica+, p. H8 n. 4D" 'n timp ce pentru toate categoriile de motus rationa+iles d! e=empie. HH *e musica )" * C)8D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+*4... 1trum ti+i %ideatur maior concordia in moti+us rationa+ili+us eorum qui aequales inter se# quam eorum qui sunt inaequales poate c! #ie #i-ar p!rea c! e=ist! un mai mare acord la duratele rationa%ile ale acelora care s'nt egale 'ntre ele dec't ale acelora care s'nt inegale... 6f. Nicomac.os )" )5" l-3" p. ,, Hoc.e/ ;.eon" >uzica 44" p. )4+ 2upuis/ Boet.ius )" 4)" p. ,8 9riedlein/ 6assiodor. c. )4+8. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN

4)8

motus dinumerati# dou! durate care nu se afl! 'n nici unul dintre aceste ca&uri 57. I>. K Ultima distinc#ie nu face dec't s! separe cele dou! categorii reunite su% numele de connumerati9 duratele multiple constituie motus complica0i/ cele ale c!ror numere s'nt multipli ai diferen#ei dintre ele s'nt numite motus sesquatiHG. Aceste din urm! dou! distinc#ii las! o impresie de st'ng!cie< se pare c! ele nu corespund dec't unui artificiu de e=punere" unei preocup!ri de fals! simetrie< cele dou! distinc#ii di.otomice se reduc 'n realitate la una singur! cu trei termeni< connumerati nu repre&int! de fapt nimic definit" fiind doar
57

*e musica )" * C)8-lHD" <. $# (oi. GGGH" c. )+*4-l+*3< porro inaequalium nome alii sunt in qui+us possumus dicere quota parte sua maior aut coaequetur minori aut eum e@cedat apoi" dintre duratele inegale s'nt unele despre care putem spune 'n a c'ta parte a lor durata mai mare sau o egalea&! pe cea mai mic!" sau o 'ntrece Ce=. din prima categorie< 4 $i ,/ din categoria a doua< H $i 7D... aliiautem in qui+us non idem dici potest altele 'ns! despre care nu se poate afirma acela$i lucru... Ce=. 3 $i )+" , $i ))D... ppellamus ergo istosquos praeponimus connumeratos# illas autem qui+us hos praeponimus# dinumeratos a$adar numim ` connumeratiW pe cele pe care le-am citat mai 'nt'i $i ` dinumeratiW pe cele citate ulterior . ;e=tul lui Augustin este aici destul de 'nc'lcit< dac! una dintre cele dou! categorii ce urmea&! s! alc!tuiasc! connumerati este din capul locului definit! e=act< motus in qui+us possumus dicere# quota parte sua maior... coaequetur minori durate despre care putem spune 'n a c'ta parte cea mai mare... egalea&! pe cea mai mic! C d dou! numere" dintre care cel mai mare este un multiplu al celui mai micD/ defini#ia pentru sesquati face o%iectul unor retu$!ri succesi(e. Augustin spune mai 'nt'i< (motus) in qui+us possumus dicere quota parte sua maior... (minorem) e@cedat CdurateD despre care putem spune 'n a c'ta parte a lor cea mai mare... 'ntrece Cpe cea mai mic!D " ceea ce 'nseamn! dou! numere astfel 'nc't diferen#a lor este o frac#ie 'ntreag! a celui mai mare" ceea ce 'nseamn! c! num!rul mai mare este un multiplu al diferen#ei lor. Mai departe 'ns! (*e musica )")+ X)5P" c. )+*3D" relu'nd aceast! defini#ie" el preci&ea&!< genus... in quo ea pars qua e@cedit maior minorem am+os metitur# id est aliquoties ha+ent eam et maior et minor specie... 'n care acea parte prin care cea mai mare o 'ntrece pe cea mai mic! le m!soar! pe am'ndou!" adic! de c'te ori le cuprinde $i cea mai mare $i cea mai mic! " precum H $i 7< el (rea deci ca am%ele numere" $i nu doar cel mai mare" s! fie multipli ai diferen#ei lor. 'n fapt" dar S"!ntul ugustin nu o spunel cele dou! defini#ii se reduc la una singur!" cea de a doua condi#ie fiind implicat! de prima. 'ntr-ade(!r" fie dou! numere 'ntregi" a $i + astfel 'nc't< a ^ p (a A +)# unde p e un 'ntreg i ). A(em aA+Xp(aA+)A+ de unde + X (p A )D (a A +)# $i deci + tun multiplu al diferen#ei a - +. 5* *e musica )" )+ C)5D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+*3< unum genus est connumeratorum in quo minor numerus metitur maiorem... aliud genus est in quo ea pars qua e@cedit maior minorem# am+os metitur... 4uocirca# si ti+i iam %idetur# illi u+i multiplicato minore "it maior# %ocentur complica0i, illi autem sesquati... o categorie este cea a duratelor aflate 'n raporturi determinate" 'n care num!rul mai mic 'l m!soar! pe cel mai mare... o alt! categorie este aceea 'n care acea parte prin care num!rul mai mare 'l 'ntrece pe cel mai mic le m!soar! pe am'ndou!... 2e aceea" dac! e$ti de acord" acele la care num!rul mai mic de(ine" prin multiplicare" mai mare s! poarte numele de complica#i W CmultipliD/ 'ns! acelea 'n care numerele s'nt multipli ai diferen#elor...

4)H
S;>2I>M SA0IEN;IAE

o clas! artificial! ce reune$te complica0i $i sesquati# care doar ele fac o%iectul unor defini#ii (erita%ile. Am c!utat s! m! dumiresc dac! e=ist! (reo ra#iune care s! e=plice aceste fapte. E u$or de 'n#eles ce s'nt complica0i# multiplii no$tri/ de unde a scos 'ns! Augustin %i&arele sesquati L 2ificultatea se l!mure$te dac! raport!m te=tul s!u la cele ale lui Nico-mac.os $i ;.eon. 'n!untrul clasei raporturilor de inegalitate" ace$tia deose%esc $i studia&! cinci feluri de raporturi remarca%ile 7+< ). Raportul dintre un num!r noVVanVmoq multiplu $i un %no8oV5an5.i8n.4&# su%multiplu " multiplu < su%multiplu" adic! a 9 + X m. F. Raportul dintre un E1uuoptoc" su%particular $i un %neniiiop:q su%-superparticular " 'n latine$te sugerparticularis < su+superparticularis# adic! a 9 + X m c H 9 m. 3. Raportul dintre un e;ttuep;ic" care con#ine un num!r $i mai multe dintre p!r#ile lui $i un m%'te1tiuepfic" num!r con#inut 'n altul de o dat! $i o frac#iune " superpartiens 9 su+superpartiens# adic! a 9
+ X Fm c n 9 m c n. ,. Raportul dintre un TioVVanVaCK@titNNiRp@oq multiplu care su%di(ide $i un U5to5<oM.a5rta=_nh5unHpio_/ su%multiplu care su%di(ide " multiple@ superparticuAlaris 9 su+multiple@ superparticularis# adic! a 9 + X mn b )< n.

8. Raportul dintre un 5toM.R5kc=aieTtuiepfac" multiplu care con#ine un num!r $i mai multe dintre p!r#ile lui $i un N)WonoVVanVaa@tnN.NizprNq su%multiplu care con#ine un num!r $i mai multe dintre p!r#ile lui " multiple@ superpartiens 9 su+multiple@ superpartiens# adic! a 9 + X p(m b )D b m 9 mc )" unde" %ine'n#eles" p i ). S! compar!m aceast! list! cu di(i&iunea operat! de Augustin 'ntre connuAmerati. &omplica0i s'nt noVVanVoioiQhnonoVVanVaioi, c't despre sesquati# e u$or de do(edit c! ei nu s'nt altce(a dec't e5Ua iHpioiEmh5UaiHpioi7). A$adar" connuAmerati repre&int! primele dou! clase din cele cinci raporturi remarca%ile pe care aritmetica clasic! le re#inea printre raporturile de inegalitate.
p1e< ^X^<K" raport de formae1nuopio$ cu o frac#ie 'n plus E-U;te;uuopio# cu 7+ Nicomac.os )")5" 5 $i urm." pp. ,8 $i urm. Hoc.e/ ;.eon" >uzica 44 $i urm." pp. )4+ $i urm. 2upuis/ iar pentru terminologia latin! corespun&!toare" Boet.ius )" 44 $i urm." pp. ,H $i urm. 9riedlein/ 6assiodor" c. )4+86 $i urm. 6f. ?oN" 2ree5 >athematics# p. *+. 7) 'ntr-ade(!r" fie a $i + dou! sesquati/ prin defini#ie" a(em<

a X p (a ^ +) 2e unde (pAl)aXp+
=P

o frac#ie 'n minus . Reciproc" fie a $i + dou! numere `nuopio# cu o frac#ie 'n plus E urerciuopio# cu o frac#ie 'n minus . A(em" prin defini#ie< a dm b) + m 2e unde ma X (m c N)+ Adun'nd a la fiecare dintre cei doi mem%ri ai egalit!#ii" o%#inem Bm c )D a X Cm b )D + c a 2e unde a d (m c N)Ba ^ +)# rela#ie caracteristic! pentru sesquati. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN

4)5

Acum se e=plic! totul< nu mai a(em nici un temei s!-i repro$!m lui Augustin caracterul empiric al clasei sale de connumerati. Eroarea" dac! e=ist! (reuna" apar#ine 'ntregii aritmetici grece$ti" care alegea ca merit'nd un studiu aparte un anumit num!r de raporturi determinate ce n-au 'ntre ele nici o proprietate comun!. Sf'ntul Augustin a(ea dreptate s! nu re#in! din cele cinci dec't dou!< s! nu uit!m c! e=punerea pe care o anali&!m face parte din *e musica $i ca atare nu studia&! dec't raporturile numerice ce se reg!sesc folosite de c!tre ritmic!74. El a(ea de fapt ne(oie de cele trei no#iuni de numeri aequales# complica0i $i sesquati pentru a studia cele trei genuri K egal" du%lu $i sesRuialter pe care le distingea metrica gramaticienilor.

6red c! am i&%utit 'n felul acesta s! e=plic aceast! clasificare at't de stranie la prima (edere/ elementele ta%loului 'n care am re&umat-o pot fi traduse 'n felul urm!tor<
I numere 'ntregi durate m!surate m prin X inegale Raporturi m!rimi nearitmetice C'n sensul anticD nedefinite II egale ffl Raporturi remarca%ile...
) h5tla lHpiOl

I> ) multiple

6e conclu&ie s! tragem din aceast! lung! anali&!L Ea ne permite s! 'ntre(edem c! Augustin a asimilat un anumit num!r de cuno$tin#e" la drept (or%ind destul de elementare" #in'nd de aritmetica $tiin#ific!. 'n fond" nu i-am putut descoperi erori propriu-&ise" dar din e=punerea sa nu lipsesc unele st'ng!cii 73" iar redactarea 'ncurcat! 'l d! de gol pe literatul a(enturat pe un teren te.nic" unde nu mai e sigur de sine. Nu (reau s!-l ani.ile& pe Augustin compar'ndu-l cu Euclid/ s!-i lu!m 'ns! pe Nicomac.os $i ;.eon/ de %un! seam! c! nici ei nu s'nt totdeauna f!r! cusur 7," cu toate acestea e=punerile lor s'nt mult mai satisf!c!toare dec't
74

'n fapt" c'nd trece la studiul metricii" Sf'ntul Augustin (a reaminti ele(ului s!u K $i (a folosi la momentul potri(it K (oca%ularul aritmetic e=pus< *e musica F#, C,D" <.$.# (oi. GGGH" c. ))+4/ id.# 4" 8 CHD" c. ))+3 etc. .../ cf. Amerio"EE S*emusicaI# pp. 54-5,. 73 6f" supra pri(itor la defini#ia pentru rationa+iles $i pentru connumerati, nu e limpede de ce a 'nlocuit Augustin no#iunea clasic! de h5nuopioi cu cea de sesquati. 7, ;.eon" la fel ca Augustin" a 'ncercat s! g!seasc! un nume pentru aceste raporturi remarca%ile puse 'n e(iden#! de tradi#ie/ el le nume$te Go:oi I(aGo:ia#" termen al propor#iei " cu('nt destul de nefericit ales Cla Euclid" d(cdo:oi/ are sensul foarte precis de propor#ional < .lemente 5" defini#ia 4+D. 0e de alt! parte" el '$i pre&int! lista cu at'ta st'ng!cie" 'nc't cititorul ar putea crede c! ultimele trei raporturi intr! 'n categoria de e;tiuopiot. Nicomac.os se 'ncurc! $i el 'n pre&entarea celor cinci raporturi inegale $i deseori $i 'n alte puncte Cde e=emplu" la clasificarea numerelor impare" )" )l-l3D. 4)7 S;>2I>M SA0IEN;IAE

cea a lui Augustin. E=punerea acestuia r!m'ne st'ngace $i defectuos construit!/ $i (a r!m'ne inferioar! nu numai aceleia pe care o (a reali&a mai t'r&iu Boet.ius" urm'ndu-l 'ndeaproape pe Nicomac.os" ci c.iar $i re&umatului pe care l-a f!cut 6assiodor dup! Boet.ius. Mai r!m'ne de f!cut o ultim! o%ser(a#ie asupra acestui pasa1< cititorul modern (a mai fi $ocat $i de intru&iunea unor 1udec!#i estetice 'n aceast! clasificare aritmetic!. Augustin nu se mul#ume$te s! di(i&e&e raporturile" ci le clasific! dup! o ordine de perfec#iune descresc!toare. 0rima distinc#ie este introdus! din aceast! perspecti(!< Orice m!sur! tre%uie a$e&at! pe drept cu('nt mai presus de indeterminare ..." a$adar numerele rationa+iles tre%uie puse mai presus de cele irrationa+iles]K, tot a$a" cele egale s'nt preferate celor inegale pentru c! 'ntre ele domne$te o mai mare concordie 7H/ $i a$a mai departe... Se (ede foarte %ine care e preocuparea autorului< el (rea s! reu$easc! s! reduc! ritmica la aritmologie" iar 1udecata estetic! la o condi#ie matematic!75/ pentru a putea 'ns! sta%ili c! frumuse#ea este num!r" tre%uie mai 'nt'i instalat 'n mie&ul acestuia un element calitati(. Un atare demers ne pare destul de ciudat" dar pe un antic nu putea s!-l $oc.e&e< $tiin#a num!rului n-a i&%utit niciodat! s! se lepede de acest aspect calitati( pe care i-l d!duser! 'ntemeietorii s!i" pitagoreicii 77. 9elul cum continu! e=punerea din *e musica ne (a oferi" de altfel" noi m!rturii pri(ind acest mod de g'ndire. > 'ntr-ade(!r" cea de a doua e=punere aritmetic!" cu care se 'nc.eie cartea I" este consacrat! unor ciudate o%ser(a#ii pri(ind structura decadei" denarius numerus]G. 6ercet'nd care este legea care impune o ordine $irurilor infinite de numere 'ntregi $i di(erselor raporturi dintre ele" Augustin scoate 'n e(iden#! de la 'nceput caracterul &ecimal al numera#iei latine. 2e unde (ine situa#ia
78

*e musica )" *" )8" <$.# (oi. GGGII. c. )+*4< ... intelligis omnem mensuram et modum immoderationi et in"init0i recte anteponi. >ani"estissimum est. K *uo igitur modus qui ad ese# ut dictum est# ha+ent aliquam dimensionem# iis qui eam non ha+ent anteponendi suni pricepi c! orice m!sur! $i durat! s'nt pe drept puse mai presus de nedeterminare $i de infinitate. E foarte clar. K 0rin urmare" dou! m!suri care" a$a cum s-a spus" au 'n sine o oarecare dimensiune" tre+uie puse mai presus de acelea care nu o au . sfl ;e=tul citat supra# p. 4)," n. 55. 75 6f. in"ra# pp. 4,,-4,5. 77 6f. despre aceasta Bre.ier" )istoire de la philosophie# )" p. 83/ Re:" Eeunesse de la science grecque# pp. 3HH-35+" 358-357. 7* *e musica )")) C)7DK)4 C4HD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+*,-l+*7/ a se (edea $i modul cum le anali&ea&! Alfaric (.%olution intellectuelle# p. ,,H" n. 4D" Edelstein (>usi5anAschauung ugustins# pp. 73-7HD" Amerio CEE S*e musicaI# pp. HH-H*D" Sc.mitt (>atheAmati,, pp. 3H4-3H3D. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN

4)* pri(ilegiat! a num!rului &eceL Aici" Augustin se lansea&! 'ntr-o serie de anali&e calitati(e $i de 1udec!#i de (aloare. 0ornind de la unitate" se a1unge la anali&a num!rului trei/ 'n aceasta re&id! o anumit! perfec#iune " dat fiind c! el formea&! un tot" fiind alc!tuit dintr-un 'nceput" un mi1loc $i un sf'r$it" repre&entate fiecare prin c'te o unitate C3 d ) b ) b lD*+. 'n continuare" se caut! s! se o%#in! un num!r par care s! fie $i el totus atque per"ectus 'ntreg $i perfect < acesta (a fi cuaternarul" deoarece ,d ) b 4 b l*). Numerele ) $i 4" nea('nd o structur! complet! (principium# medium# "inis)# nu se %ucur! de aceea$i perfec#iune/ ele (or fi considerate principii ale numera#iei. 2iscipolul 'ncepe s! se minune&e de at'tea frumuse#i cuprinse 'n fapte a$a de simple" iar Augustin r!spunde cu gra(itate< Su+tilius ista quaeruntur atque a+strusius in ea disciplina quae est de numeris aceste pro%leme s'nt cercetate 'ntr-un mod mai su%til $i mai a%stract 'n $tiin#a despre numere . 2ar nu se 'ndep!rtea&! de la anali&a primelor trei numere. Arat! c! 'ntre ele e=ist! o mare armonie" magna concordia, discipolul s!u se minunea&! $i se %ucur! de unitatea ce i se descoper! 'n aceste numere*3. S! anali&!m 'ns! $irul %ine constituit din 'nceput" mi1loc $i sf'r$it< ). 4. 3. Suma e=tremilor" ) b 3" este egal! cu du%lul mi1lociului 4 $i d! num!rul ,/ armonie admira%il!" care nu se (a mai reg!si 'ntr-un $ir de trei numere consecuti(e" altele dec't aceste prime trei/ e=ist! deci 'ntre primele patru numere o iustissima proAgressio progresie perfect! / su% oc.ii plini de uimire ai discipolului. Augustin arat! c! tocmai aceste patru numere at't de onora%ile generea&! decada C) b4 b 3 b ,d IOD *,. A$a arat!" 'n linii generale" aceast! ciudat! e=punere care" de %un! seam!" pare stranie unui cititor din &ilele noastre. 2e fapt" nu tre%uie s! ne mire. 'nt'i" pentru c! o atare e=punere se potri(e$te foarte %ine 'ntr-o scriere ca *e musica. Aceste propriet!#i remarca%ile ale primelor numere 'i (or ser(i lui Augustin pentru a da ritmicii sale o 'ntemeiere ra#ional! *8.
*+

*e musica )")4 C4+D" c. )+*8< quare in ternario numero quamdam esse per"ectionem %ides# quia totus est# ha+et enim

principium# medium et "inem (e&i" prin urmare" c! num!rul trei este perfect" c!ci el formea&! un tot a(ind 'nceput" mi1loc $i sf'r$it . *) ld.# )" )4 C4)D" c. )+*8< 'n treac!t" Augustin define$te num!rul 3 drept totus impar ""'n totalitate impar " alu&ie la o clasificare a numerelor impare e=pus! 'ndeose%i de Nicomac.os" 'ntroducere aritmetic )" )) $i urm.
n

'd.#N# )4C44D" c. )+*H.

*3 *,

Eodern loco< et miror# et amo# istam quam commendas unitatem admir $i-mi place aceast! unitate pe care o elogie&i . ld.# )" )4 C43-4HD" c. )+*5-l+*7. *8 2up! cum a ar!tat cu mult! fine#e Amerio CEE S*e musicaI# p. H*D" care a adunat din c!r#ile 4-8 te=tele 'n care Augustin utili&ea&! propriet!#ile primelor patru numere< *e musica 4" 3 C3D" c. ))+4/ 4" , (5), c. 11'3 etc. ... 220 S;>2I>M SA0IEN;IAE

'n al doilea r'nd" $i mai ales" 'n Antic.itate asemenea considera#ii nu erau ce(a ie$it din comun" ci #ineau de un anumit aspect al $tiin#ei< al!turi de aritmetica propriu-&is matematic!" era culti(at! ceea ce noi am numi mai degra%! o aritmologie" un studiu al propriet!#ilor remarca%ile ale num!rului" lu'nd cu('ntul propriet!#i 'n sensul larg" de asocieri de imagini calitati(e $i estetice. 6unoa$tem mai multe manuale din epoca imperial! consacrate acestei $tiin#e< Nicomac.os din ?erasa 'i consacrase +eoA.oco'iue(a dpi?uri;iVI e" diferite de 'ntroducerea aritmetic 'n care se ocupa de aritmetica pro-priu-&is!/ ecouri ale ei se pare c! pot fi reg!site 'n scurtul tratat *espre decadGH al lui Anatolios Ca doua 1um!tate a secolului al III-lea d. 6r.D $i 'ntr-o parte a tratatului aritmetic al lui ;.eon din Sm:rna*7. Su% acela$i titlu" Yeog.o:oAou.e(a IptHuri;iVI" ni s-a transmis un tratat mai amplu" atri%uit lui Iam%lic.os. Or" e de-a1uns s! desc.idem aceste lucr!ri pentru a reg!si 'n ele esen#ialul elementelor e=puse de Augustin / ne d!m seama c! toate aceste considera#ii despre propriet!#ile primelor numere s'nt printre cele mai simple dintre toate c'te apar adunate 'n aceste tratate de aritmologie/ cele mai simple" adic! cele mai re&ona%ile )++ $i totodat! cele cu ade(!rat elementare. >I Asemeni aritmeticii" geometria e repre&entat! $i ea 'n operele filo&ofice / mai 'nt'i" printr-un num!r de alu&ii r!&le#e la fapte elementare< Si'ntul Augustin men#ionea&! 'n treac!t no#iunea de linie dreapt! )+)" di(i&i-%ilitatea la infinit)+4" no#iunile de ung.i" p!trat)+3" cerc)+,/ propriet!#ile
*H

Aceast! lucrare s-a pierdut/ despre ea" ne putem face o idee dup! 'nsemnarea destul de am!nun#it! pe care i-o consacr! 0.otius" Bi+lioteca# cod. )75" <.2.# (oi. 6UI" c. 8*l-H+,. *5 6f. pri(itor la acest tratat traducerea $i nota lui ;anner:" >emoires scienti"iques# 3" pp. )4 $i urm. *7 ;anner:" op. cit.# p. 45" crede c! aceste pasa1e nu f!ceau ini#ial parte din te=tul lui ;.eon $i c! ele repre&int! o interpolare %i&antin!. ** 2e pild!" Nicomac.os ap. 0.otius" loc. cit.# <.2.# (oi. 6EI" c. ,*H a-% pri(itor la perfec#iunea ternarului/ Anatolios" trad. ;anner:" loc. cit.# p. )4 Cdecada ce re&ult! din cuaternarD" )8 CternarulD/ ;.eon" ritmetica 34 sf'r$it" p. 5H. 2upuis CternarulD/ 0s. Iam%lic.os" Theologumena# p. ), de 9alco CternarulD" 4+ CcuaternarulD. Sursa real! a erudi#iei augustiniene ar fi aici de asemenea >arro" *e principiis numerorum Cpierdut!D. A. 2elatte" .tudes sur la litterature p7thagoricienne CBi%i. de lAEc. des Hautes Etudes" f. 4)5D" 0aris" )*)8" pp. )3*-4H7/ Marrou" )istoire de l'education# pp. 4,7-48). )++ 6!ci 'n ele se 'nt'lnesc $i multe alte considera#ii< le (om reg!si mai t'r&iu" legat de e=ege&a alegoric! Ccf. in"ra# pp. 3H83H5D. )+) Soliloc%ii )", C*-l+D" <.$.# (oi. GGGII" 75,. )+4 .od. loco $i *e immortalitate animae 5 C)4D" i+id.# c. )+45. )+3 Scrisoarea )," ," <.$.# (oi. GGGHI" c. 7+. )+, *e immortalitate animae , CHD" <.$.# (oi. GGGII" c. )+4,. AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN

44)

centrului)+8" ale diametrului)+H" ale sferei)+5/ cele trei dimensiuni ale spa#iului)+7. 2ar" ca $i 'n ca&ul aritmeticii" g!sim de asemenea 'n una din scrierile sale o e=punere mai de&(oltat! consacrat! acestei $tiin#e. 2e data asta" ne-o ofer! *e quantitate animae\G. -!s'nd pentru mai 'ncolo anali&a structurii filo&ofice a acestei e=puneri))+" s! c!ut!m deocamdat! s! dega1!m doar cuno$tin#ele $tiin#ifice implicate 'n ea. Este (or%a mai 'nt'i despre cele trei dimensiuni ale spa#iului" longitudo# latitudo# altitudo# lungime" l!#ime" 'n!l#ime . Acestea s'nt realit!#i inteligi%ile" nu lucruri sensi%ile" materiale))). Un fir de p'n&! de p!ian1en" oric't ar fi de su%#ire" nu este lungime pur!" el are totodat! o anumit! l!#ime $i o anumit! grosime. Inc't linia se define$te ca lungime pur $i simplu" ea este un o%iect e=istent pentru ra#iune a('nd o unic! dimensiune ))4. 0roprietate a liniei< e infinit!))3. Augustin trece apoi la definirea figurii< "iguram interim %oco# cum aliquod spatium 1nea lineis%e concluditur numesc figur! un spa#iu delimitat prin una sau mai multe linii " ca de e=emplu cercul sau patrulaterul)),. Nu se poate trasa o figur! nici cu o singur! dreapt!" $i nici cu dou!/ e ne(oie de cel pu#in trei" $i atunci a(em un triung.i))8.

E=punerea o apuc! dintr-o dat! 'ntr-o cu totul alt! direc#ie< desen'nd un triung.i" E(odius" interlocutorul lui Augustin" a ales s!-l fac! ec.ilateral. Augustin 'l pune s! enun#e" nu 'ns! s! $i demonstre&e" proprietatea esen#ial! a acestuia< egalitatea laturilor determin! egalitatea ung.iurilor" $i reciproc/ apoi< Spune-mi" rogu-te" care figur! '#i pare mai +un $i mai "rumoas# cea care e compus! din linii egale" sau cea care e compus! din linii inegaleL K S-ar putea 'ndoi cine(a c! aceea la care domne$te egalitatea))HL 2ac!" a$adar" triung.iul ec.ilateral este superior oric!rui alt triung.i" el nu este totu$i figura perfect!" pentru c! implic! o anumit! inegalitate " prin
)+8 )+H

*e ordine )" 4 C3D" i+id.# c. *7+< centrul marc.ea&! mi1locul tuturor diametrelor. *e immortalitate animae ) C)D" c. )+4)< diametrul e mai lung dec't orice alt! coard!. )+5 Soliloc%ii )",C)+D i+id. 75,< quid sphaeram e@ una quali+et parte a medio# ne duos quidem pares circulos ha+ereposse pariter lucetP e clar c! o sfer! nu poate a(ea nici m!car dou! circumferin#e egale trasate din orice punct c!tre centruL &etatea lui *umnezeu )3" )5" 4" <.$.#'NoN. G-I" c. 3*+. )+7 *e di%ersis quaestioni+us $VVV'''# Ru. 4*" <.$.# (oi. G-" c. )*. )+* *e quantitate animae H C)+D-l4 C4)D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+,l-l+,5/ cf. Alfaric" .%olution intellectuelle# p. ,H3/ S(o%oda" .sthetique# pp. 8*-H). HHa &". in"ra# pp. 43*-4,+. ))) 6f. $i &etatea lui *umnezeu ))" 4*" <.$.# (oi. G-I" c. 3,3. ))4 *e quantitate animae H C)+D" c. )+,). HHO -d., . (--), ibid. n1d.#l(NN)#i+id. ))8 'd.# 7 C)3D" c. )+,4. HHR 'd.# 7 C)3 sf'r$itD" c. )+,3. 222 S;>2I>M SA0IEN;IAE

aceea c! laturilor li se opun ung.iuri. 'i (om prefera o figur! compus! $i ea din laturi egale" dar unde laturii i se opune latur!" iar ung.iului ung.i/ o asemenea figur! e=ist!" e cea pe care o numim rom% ))5. -a acesta 'ns!" ung.iurile nu mai s'nt toate egale/ 'nc't" mai presus de rom% (om pune p!tratul" unde e=ist! egalitate 'ntre ung.iuri" precum $i 'ntre laturi ))7. 0!tratul 'nsu$i nu este suprema perfec#iune" pentru c! $i la el se constat! inegalit!#i< e=isten#a ung.iurilor rupe continuitatea laturilor" diagonalele n-au aceea$i lungime cu mediatoarele. R!m'ne deci loc pentru o figur! mai frumoas! 'nc! dec't p!tratul" $i anume cercul" unde toate ra&ele s'nt egale" iar cur%ura e constant!))*. Aici se 'nc.eie studiul di(erselor figuri. Augustin se 'ntoarce la studiul celor trei dimensiuni< 'n (irtutea a=iomei c! indi(i&i%ilul e mai presus de di(i&i%il " el atri%uie liniei mai mult! frumuse#e dec't suprafe#ei. Se poate g!si 'ns! ce(a $i mai simplu $i ca atare mai apropiat de perfec#iune< punctul" signum# riguros inseca%il)4+" iar printre puncte se disting punctele remarca%ile care ocup! centrul unei figuri Ccentrul unui cerc" punctul de intersec#ie a 'n!l#imilor unui triung.i ec.ilateralD" c!rora Augustin le re&er(! denumirea de punctum. 2up! ce a elogiat e=celen#a de care se %ucur! signum $i puncAtum# el '$i termin! e=punerea prin c'te(a cu(inte consacrate no#iunii de a treia dimensiune )4). Am #inut s! anali&e& cu oarecare preci&ie aceste ciudate pagini care ne permit s! ne facem o idee despre cultura geometric! a lui Augustin. 6a $i la e=punerea pri(itoare la decad!" cititorul de a&i este $ocat de introducerea unor no#iuni calitati(e" estetice" care 'n (i&iunea noastr! n-au ce c!uta 'n studierea geometriei/ cercet'nd "igura praestantior figura cea mai frumoas! " nu s'ntem feri#i de oarecare su%iecti(ism" $i nici c.iar de o atitudine pueril! )44. 2ar" ca $i 'n ca&ul aritmologiei" nu tre%uie s!-i repro$!m lui Augustin un mod de a (edea lucrurile propriu unei 'ntregi ci(ili&a#ii. 2espre studiul geometriei 'n epoca imperial! s'ntem mult mai pu#in informa#i dec't despre cel al aritmeticii" dar ne putem da seama c! $i 'n ea preocup!rile de estetic! par s! fi 1ucat un rol analog )43.
))5 ))7

ld.# *C),D< Augustin nu dispune de un termen te.nic pentru desemnarea rom%ului. ld.# * C)8D" c. )+,3-l+,,. ))* B." )+C)HD" c. )+,,-l+,8. )4+ ld.# )) C)5-l7D" c. )+,8-l+,H. )4) ld.# )4 C)*-4+ $i 4)D" c. )+,H-l+,5. )44 Astfel" nimic nu e mai su%iecti( dec't aceast! no#iune de aequalitas egalitate " care permite plasarea rom%ului deasupra triung.iului ec.ilateral/ $i c't! puerilitate 'n considera#iile morale pe care Augustin le emite 'n leg!tur! cu aceasta Cdespre dreptatea care a 'mp!r#it ec.ita%il pri(ilegiile acestor dou! figuri K triung.iului ec.ilateral egalitatea ung.iurilor" iar rom%ului opo&i#ia elementelor asemenea" id.# * X)8P" c. )+,3DM )43 6f. indicii reuni#i de S(o%oda" .sthetique# pp. H+-H)< el presupune c! sursa acestor considera#ii estetico-morale asupra figurilor e stoic!" dar de1a 0laton $i Aristotel (or%eau despre frumuse#ea cercului. 'n realitate" aceast! tendin#! '$i are originea" ca $i aritmologia" la pitagoreici" iar g'ndirea antic! nu s-a descotorosit niciodat! cu totul de ea.

AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 223

Acestea fiind spuse" note& c! acest e=po&eu geometric 'mi pare mai satisf!c!tor dec't e=po&eul aritmetic din *e musica. 2efini#iile s'nt clare $i precise" firul e=punerii u$or de urm!rit. 0lanul poate s! par! destul de ciudat< de ce acest lung e=curs despre figura perfect! 'n mi1locul anali&ei celor trei dimensiuni ale spa#iului L @tim 'ns! c! nu tre%uie s! a$tept!m de la Augustin o compo&i#ie riguroas!M 'n sf'r$it" dac! se remarc! o anume st'ng!cie a e=presiei" ea este imputa%il! mai ales imperfec#iunii lim%ii latine" care duce lips! de termeni te.nici/ se simte 'ncurc!tura 'n care se afl! Augustin c'nd tre%uie s! opere&e cu termeni am%igui precum latitudo Cl!#ime" adic! a doua dimensiune" dar $i suprafa#!D sau altitudo. El e ne(oit s! consacre un 'ntreg paragraf e=plic!rii faptului c! acest din urm! cu('nt tre%uie luat 'n sensul a%stract de a treia dimensiune" $i nu 'n sensul empiric de 'n!l#ime m!surat! pe (ertical! )4,. S! tragem oare conclu&ia c! Augustin era un geometru eminentL Ar fi prea mult" c!ci dac! aceast! e=punere a sa este" pe ansam%lu" satisf!c!toare" s! nu uit!m totu$i c! el nu se ocup! dec't de datele cu ade(!rat elementare ale acestei $tiin#e. 6e cuprinde 'n fond e=punerea saL O pre&entare inteligent!" 'ns! mai mult filo&ofic! dec't geometric!" a celor mai generale defini#ii" referitoare la dimensiuni" linii" suprafe#e" defini#ii ce figurea&! c.iar la 'nceputul .lementelor lui Euclid)48. Nici considera#iile despre figuri nu presupun cuno$tin#e prea aprofundate. 6'nd Augustin aduce (or%a despre triung.i" E(odius" dup! cum am amintit" alege s!-l fac! ec.ilateral. 2e ce L O face oare cu totul ar%itrar L Moti(ul e foarte simplu< prima propo&i#ie din prima carte a lui Euclid este consacrat! tocmai construirii unui triung.i ec.ilateral pe o %a&! dat!. 6't despre proprietatea acestui triung.i Claturi egale" ung.iuri egaleD" ea este un corolar nemi1locit al propo&i#iei a cincea din aceea$i carte I Cproprietatea triung.iului isoscelD. -a alte figuri Cpatrulater" p!trat" cercD" Augustin nu pre&int! dec't defini#ii $i propriet!#i foarte simple" care fac parte din cultura primar! $i nu au un prea pronun#at caracter te.nic. Astfel" aceast! e=punere geometric! nu presupune din partea lui Augustin dec't cunoa$terea primelor defini#ii $i a primelor propo&i#ii din cartea I a lui Euclid)4H/ alu&iile identificate de noi"
)4, )48

*e quantitate animae )4 C4)D" c. )+,5. Euclid" .lemente )" defini#iile )" 4" 8" H. )4H Nu pretind" fire$te" c! Augustin ar fi a(ut 'n m'ini c.iar te=tul lui Euclid. 'l consider pe acesta drept repre&entantul-tip al tradi#iei matematice grece$ti. 6are este sursa nemi1locit! a erudi#iei augustiniene< s! fie" dup! cum crede S(o%oda (.sthetique# p. H)D" *e geometria a lui >arroL 0oate... S! o%ser(!m" pe de alt! parte" c! Augustin '$i enun#! propozi0iile# dar nu le demonstrea&!< s'nt semne c! 'n mediile romane demonstra#iile erau deseori negli1ate C;anner:" >emoires scienti"tques# 4" pp. ,57" ,7)/ ?oN" )istor7 o"2ree5 >athematics# p. 4+3D. 224 S;>2I>M SA0IEN;IAE AR;E-E -IBERA-E -A S9FN;U- AU?US;IN 225

pe de alt! parte" nu implic! o cultur! mai a(ansat!. 6onstat!m" 'n definiti(" c! Sf'ntul Augustin are cuno$tin#e de geometrie e=acte" dar foarte limitate. >II R!m'ne acum s! e=amin!m musica, la prima (edere" e o sarcin! u$oar!< nu dispunem oare" pentru a aprecia cuno$tin#ele lui Augustin 'n materie de teorie mu&ical!" de cele $ase c!r#i ale lucr!rii sale *e musica care acoper! ))+ coloane din 0atrologieL Aici" ne a$teapt! totu$i o decep#ie< con#inutul tratatului nu corespunde cu tot ceea ce promite titlul. 0lanul lucr!rii este de fapt urm!torul< 6artea )< Introducere general! 'n studiul $tiin#ei mu&icale/ aD 2efini#ia $tiin#ei mu&icii (musica)/ %D Elemente de aritmetic! utile 'n studiul ei)45/ 6!r#ile 4-8< ;ratat de ritmic!/ 6artea H< 6omentariu filo&ofic)47. A$adar" partea te.nic! Cc!r#ile 4-8D nu tratea&! dec't despre una din cele dou! p!r#i" ritmica $i armonica" 'n care se di(i&a 'n mod normal musica. Augustin 'nsu$i a su%liniat aceast! lacun!< el ne spune c! a(ea de g'nd s!-$i complete&e tratatul cu alte 'nc! $ase c!r#i" ce ar fi urmat s! se ocupe tocmai de teoria modurilor $i a inter(alelor" dar c! i-a lipsit timpul necesar pentru a duce la %un sf'r$it acest proiect)4*. Nea('nd posi%ilitatea de a citi aceste $ase c!r#i de melo# despre c'nt " nu putem aprecia 'n mod direct amploarea cuno$tin#elor de armonic! ale lui Augustin. >oi formula totu$i o ipote&!< poate c! lui Augustin i-a lipsit nu doar timpul necesar pentru a redacta aceast! a doua parte din *e musica# ci $i

cel necesar pentru a-$i 'nsu$i cuno$tin#ele pe care le necesita aceast! parte a $tiin#ei de care se ocupa. M! frapea&! 'ntr-ade(!r s! constat c! 'n toat! opera lui Augustin nu 'nt'lnim aproape nici o alu&ie semnificati(! la armonic!)3+" 'n
)45 )47

Am studiat con#inutul acestor dou! p!r#i ale c!r#ii I< supra# pp. )54-l5H $i 4)4-44+. >oi studia mai 1os aceast! carte a H-a" in"ra# pp. 4,3-4,5. )4* Scrisoarea )+)" 3" <.$.# (oi. GGGIII" c. 3H*< conscripsi de solo r.:t.mo se@ li+ros# et de melo scri+ere alios "orsitan se@ "ateor dispone+am# cum mihi otium futurum spera+am... am compus $ase c!r#i numai despre ritm $i" sper'nd c! (oi a(ea poate r!ga&ul necesar" recunosc c! m! preg!team s! scriu alte $ase despre melodieI 3etractri )" H i+id.# (oi. GGGII" c. 8*) $i *e musica9 se@ %olumina quantum attinet ad eam partem quae rh7thmus %ocatur $ase (olume c'te #in de acea parte numit! ritm . )3+ 2in lucr!rile scrise 'n perioada filo&ofic!" nu prea g!sesc de citat dec't aceast! alu&ie" la drept (or%ind destul de o%scur!< Soliloc%ii 4" H C)4D" <.$.# (oi. GGGII" c. 7*+< Falsae autem %oculae quae dicuntur a musicis incredi+ile est quantum attestantur %erit0i dar e incredi%il c't de asem!n!toare ade(!rului s'nt acele tonuri false intonate de

timp ce nu lipsesc alu&iile la ritmic!)3). N-am putea conc.ide de aici c! nu st!p'nea aceast! teorie a inter(alelor" modurilor etc. L 0lanul lucr!rii *e musica s-ar e=plica atunci f!r! greutate< Sf'ntul Augustin n-a scris dec't un tratat de ritmic!" pentru c! la asta se limitau cuno$tin#ele sale. 6a $i 'n ca&ul astronomiei" 'mi incum%! s! preci&e& o afirma#ie la fel de gra(! $i care se spri1in! pe utili&area" 'ntotdeauna $u%red!" a argumentului a silentio. Ar fi poate prea mult s! pretindem c! Sf'ntul Augustin ignora cu totul teoria acustic!< &on"esiunile ne asigur! c! 'n tinere#e a frun&!rit cel pu#in c'te(a tratate consacrate acestei $tiin#e)34. A(em 'ns! dreptul s! spunem" ca $i 'n ca&ul astronomiei" c! acest studiu n-a a1uns prea departe" de (reme ce a l!sat at't de pu#ine urme... 6.iar $i a$a preci&at!" conclu&ia e gra(!< ea de&(!luie 'nc! o lacun! 'n cultura $tiin#ific! a lui Augustin. ;re%uie mers mai departe< ce cuno$tin#e propriu-&is mu&icale atest! cel pu#in partea de ritmic!" e=pus! 'n c!r#ile 4-8 din *e musicaP Acestea din urm! au f!cut o%iectul unor studii destul de aprofundate ca s! putem r!spunde" cred" cu preci&ie )33. S! parcurgem aceste patru c!r#i. 'n fond" ce g!sim 'n eleL Un studiu al ritmului poetic $i al di(erselor lui elemente< picior)3," succesiune ritmic! continu!)38" metru )3H" (ers)35... 0are c! a(em de-a face cu un simplu tratat
mu&icieni . 'n lucr!rile posterioare" cf. *e Trinitate ," 4 C,D" <.$.# (oi. G-II" c. 77*< alu&ie la monocord $i la consonan#a pe care o m!soar! raportul 4<) Cocta(aD/ fapt precis" dar c't se poate de elementar. )3) 2e pild!" &on"esiuni 3" 5 C),D" p. 8H -a%./ ))" 4H C33D" p. 34+ -a%. S! o%ser(!m totu$i c! aceste te=te nu (or%esc dec't despre ritmul (ersurilor. )34 B." ," )HC3+D" p. 75 -a%. )33 -ucrarea fundamental!" una dintre cele mai recente $i mai precise" este cea a lui Amerio" EE S*e musica I di S. gostino# 'ndeose%i pp. 5) -l43 Canali&! am!nun#it! a c!r#ilor 4-8D" pp. )H7-l*H Csurse ale doctrinelor ritmice ale lui AugustinD. Amerio s-a folosit de numeroase studii anterioare" de la Bestp.al (>etri5 der 2riechen# l4" p. )4*/ Fragmente und $ehrstze der griech. 3h7thmi5er# p. )*D $i H. Beil (.tudes de litterature et de r7thAmique grecques# pp. )37 $i urm.D la V. Benig (/ pramenech ugustino%a spisu *e musica). Edelstein nu consacr! dec't c'te(a pagini c!r#ilor 4-8< >usi5anschauung ugustins# pp. 75-*)/ cf. $i S(o%oda" .sthetique# pp. 5l-58. )3, *e musica 4" ) ClD-7 C)8D" <.$.# (oi. GGGII" c. )+**-l)+*. )38 ld.# 4" * C)HD-l, C4HD" c. ))+*-l))H/ rh7thmus este definit ca o suit! ritmic! continu! $i omogen! Ccompus! din picioare de aceea$i m!sur!D" ld.# 3" ) C)D" c. )))8. )3H ld.# c!r#ile 3-," cil )8-l),7/ metrum# no#iune destul de o%scur!" ce nu tre%uie confundat! cu urtpo( din (ersifica#ia greceasc!" este definit de Augustin ca o suit! ritmic!" rh7thmus# limitat! Cde ma=imum 34 de timpiD $i a('nd un final %ine definit" certo "ine# care permite recunoa$terea sf'r$itului< id.#O# ) C)D" c. )))8/ 3"*C4)D" c. ))47/ 8" ) C)D" c. )),5. >etrum nu se distinge de (ers dec't prin a%sen#a ce&urii. Augustin a g!sit aceast! no#iune la metricienii latini de dinaintea sa< Amerio" EE S*e musicaI# pp. )7*-l*+/ Nicolau" &ursus# pp. *4-*3. )35 ld.# cartea a 8-a" c. )),5-l)H4.

44H
S;>2I>M SA0IEN;IAE

de metric!)37" aidoma at'tora alc!tuite de profesori de gramatic! 'n decursul Antic.it!#ii $i cu ose%ire 'n epoca lui Augustin)3*. Aceast! impresie re&ist! anali&ei< e=punerea lui Augustin reflect! modul tradi#ional de predare a metricii a$a cum se f!cea 'n $colile romane. Am putea c.iar s! mergem mai departe cu preci&area $i s! reg!sim la el unul din aspectele particulare ale acestei tradi#ii< ea tre%uie pus! 'n leg!tur! cu una dintre cele dou! $coli 'ntre care se 'mp!r#eau metricienii romani" cu a$a-numita $coal! antic!" ce datea&! din (remea lui >arro $i c!reia 'i apar#in 6aesius Bassus" ;erentianus" Attilius" 9ortunatius $i" 'ntr-o anumit! m!sur!" $i Marius >ictorinus),+. 'mpotri(a acestui mod de a (edea lucrurile s-a ridicat energic Amerio. El consider! c! ar fi un gra( contrasens ca *e musica s! fie considerat! un tratat de metric!" #in'nd de erudi#ia gramaticianului. Ea

este 'n realitate" a$a cum a (rut-o Sf'ntul Augustin" un tratat de ritmic! #in'nd de musicam. 6onstat!m 'ntr-ade(!r c! Augustin se preocup! s! dea e=punerii sale o semnifica#ie general!< dac! o%ser(a#iile sale se spri1in!" ce-i drept" doar pe te.nica (ersului latin ),4" el su%linia&! c! nu-l interesea&! nici sensul cu(intelor" nici pro&odia" ci doar ritmul),3< (rea s! ofere un de rh7thmo# nu un de arte metrica. Amerio 'ns! a socotit c!Upoate do(edi mai mult< din meticuloasa sa in(estiga#ie" decurge c! *e musica ar cuprinde elemente total str!ine metricii $i care ne-ar situa pe un teren strict mu&ical. Acestea ar fi< aD rolul atri%uit pau&elor/ %D teoria omogenit!#ii ritmice ),,. S! e=amin!m aceste dou! puncte< 6'nd cite$ti *e musica# e$ti surprins de rolul important acordat de Augustin pau&elor (silentia). El face foarte frec(ent apel la pau&e" merg'nd de la unul la patru timpi< aD ca s! 1ustifice li%ertatea su% aspect cantitati( a sila%ei finale a unui metru sau a unui (ers ),8/ %D pentru completarea piciorului final al acelora$i elemente),H/ cD la 'nceputul unui metru sau al unui (ers" pentru completarea piciorului ini#ial),5/ dD 'n fine" $i modul cel mai li%er" 'n interiorul uneia dintre aceste succesiuni ritmice" pentru ai 'nlesni scan)37 )3*

A$a l-a apreciat Bestp.al" >etri5 der 2riechen# l4" p. )4*. 6f. e=clusi( pentru latini" Sc.an&" ," )" [ 748" 745" 74*" 733-738/ ," 4" [ )+78" ))+,"))+8")))4"))),. ),+ Amerio" pp. )54-l78 Cdup! Beil" loc. cit.)< s-ar p!rea c! Augustin nu depinde numai de metricienii (arronieni" ci de >arro 'nsu$i/ el ar fi citit direct *e musica# ce figura 'n *isciplinarum li+ri9 Amerio" pp. )5," )5H" )*8/ $i S(o%oda" .sthetique# p. 58. ),) EE S*e musicaI# pp. ,+-,8/ p. )H7" n. )/ p. )*8. ),4 Men#ione& doar dou! alu&ii la ritmul mu&icii instrumentale< *e musica 3" 4 C,D" 0.-.(ol. GGGII" c. ))),/ ," ),"C4,D" c. )),). ),3 *e musica 4" ) C)D" c. )+**/ 4" 4 C4D" c. ))+). ),, EE S*e musicaI# pp. 75-7*" )++-l+H" )*4-l*, pentru primul punct/ iar pentru cel de-al doilea" pp. 5H-7+")H7-l54. ),8 *e musica ," ) C)D" <.$.# (oi. GGGII" c. ))47/ ," 4 C3D" c. ))3+. ),H 'd.# 3" 5 C)H sf'r$itD-7 C)*D" c. ))48