Suntei aici: Home >Demascarea Masoneriei >Dezvluiri despre conspiraia universal planetar >Toate Dezvluirile despre conspiraia universal

planetar > CANCER ! continu s ucid din ce "n ce mai muli oameni# Care este realitatea despre lupta "mpotriva cancerului$ Cancerul rm%ne &i astzi una dintre cele mai teri'ile maladii# De&i au trecut zeci de ani de la apariia sa( iar lumea medical ne asi)ur c s*au +cut pro)rese importante "n tratamentul acestei 'oli( orice om( printr*o simpl privire "n ,urul su( poate s descopere realitatea crud: numrul celor care mor de cancer este din ce "n ce mai mare# Cum este posi'il$ Analiza lucid a +enomenului "n ansam'lul su dezvluie "n spatele aparenei lini&titoare a datelor o+iciale adevruri &ocante# Dezin+ormarea( trucarea statisticilor( manipularea opiniei pu'lice es perdeaua( dincolo de care suntem +cui s credem c se depun toate e+orturile pentru a "nvin)e aceast maladie# -nterese o'scure( +inanciare ale marilor trusturi +armaceutice &i ale celor care conduc din um'r( dorina unor persoane importante din sistem de a*&i pstra privile)iile nu las aproape nici o &ans autenticei preocupri pentru descoperirea unor terapii e+iciente# Mai mult( este "mpiedicat utilizarea unor metode alternative simple a cror e+icien practic a +ost pro'at# .are incredi'il( mai ales c este vor'a de domeniul medical( unde )ri,a( compasiunea &i preocuparea pentru 'inele +iinei umane ar tre'ui s primeze# Date concrete( incontesta'ile demonstreaz aceast realitate /alucinant# Studiul realizat de cercettorul italian Al'erto R# Mondini( pe care vi*l supunem ateniei "n continuare( este un e0emplu )ritor( care ne prezint desi)ur "n primul r%nd +aeta italian a sinistrului consens internaional# Dincolo de responsa'ilitile particulare ce revin +iecriu individ implicat( +iecare om merit s se "ntre'e cu ma0im seriozitate cine &i "n ce scop diri,eaz( creeaz &i menine acest situaie# -ar rspunsul e0ist1 KANKROPOLI - Mafia cancerului de Al'erto R# Mondini Dedicat tuturor +iinelor ce )%ndesc &i sunt capa'ile s cerceteze( s testeze( s se documenteze autonom( "n sperana c aceast capacitate a lor va )si un rspuns din partea pu'licului( sin)ura posi'ilitate real pe care acesta o are pentru a nu muri de cancer# INTRODUCERE Acum 2 ani atenia mi*a +ost atras de dureroasa realitate a 'olii canceroase# Mi*am dat seama atunci de c%t de mult su+erin +izic &i mental provoac aceast maladie cumplit# Am constatat inutilitatea &i cruzimea terapiilor actuale# Am descoperit( lucrul cel mai ru din toate acestea( c atitudinea umanitii "n +aa cancerului nu era disperarea( ci mai ru( devenise un +el de apatie resemnat &i neputincioas# A&a m*am decis s +ondez +undaia AR.C prin intermediul cruia s pot interveni personal &i s contri'ui la lupta contra tumorilor# Neav%nd le)turi cu casele +armaceutice( nici cu vreo corporaie( a& +i putut aciona li'er &i a& +i putut reda +aptele +r nici o constr%n)ere sau interes particular#
1|Page

Costurile estimative ale cancerului "n -talia "n anul 3445: Medicamente c/imioterapeutice: 67#777 de miliarde lire Restul 8operaii( consultaii( radioterapie( cercetare etc9: 67#777 de miliarde lire# Total: 57#777 de miliarde lire# :nmulii aceste ci+re pentru celelalte ri ale lumii &i vei o'ine sume demne de costurile unui rz'oi planetar# :n aceast a+acere "n)rozitoare sunt implicate sute de mii de persoane &i +oarte puternice or)anizaii internaionale# Credei c vor renuna u&or la aceste c%&ti)uri e0or'itante$ Ceea ce am descoperit "n ace&ti ani este o realitate incredi'il( /alucinant care a dep&it orice previziune( ipotez( supoziie sau ima)inaie# -at tul'urtoarele concluzii la care duc documentele din acest studiu: 3# Astzi "n practica curent nu este utilizat nici o terapie e+icient contra tumorilor mali)ne# ;# E0ist de mai muli ani terapii e+iciente &i economice precum &i te/nici de dia)nostic precoce( descoperite de cercettori )eniali( deseori cu mi,loace materiale srace# <# E0ist o strate)ie precis pentru a "mpiedica utilizarea acestor terapii# .entru a realiza aceasta( orice mi,loc este 'un: indi+erena( tierea +ondurilor( calomnia( de+imarea( persecutarea pro+esional 8acestea sunt cele mai +olosite9 &i mi,loace ,udiciare( ameninri cu moartea( c/iar omoruri# 6# :n aceste aciuni sunt implicate multe persoane &i or)anizaii care au adesea +uncii importante &i putere: oameni politici( ma)istrai( +uncionari &i +ore ale poliiei( directori de case +armaceutice( +uncionari de la sntate( medici( pro+esori universitari( cercettori( asociaii &i muli alii# =ine"neles responsa'ilitatea acestor indivizi este +oarte di+erit "n ceea ce prive&te rolul &i )radul "n care ei intervin "n situaii asemntoare# > prim cate)orie se strduie&te "n mod activ s menin prin orice mi,loace situaia actual "n care 'oala canceroas nu poate +i vindecat( pentru c aceasta le permite s 'ene+icieze de nenumrate surse de c%&ti)( c/iar &i indirecte( prin cele tan)ente la cancer: cercetarea( dia)nosticul( terapia( asociaiile de adunare de +onduri( producerea &i v%nzarea de medicamente &i aparate( spitalele( universitile( serviciul sanitar naional etc# Ace&tia +ormeaz de +apt o asociaie de delicven internaional# A doua cate)orie cunoa&te 'ine situaia( dar tace de team s nu "&i piard privile)iile# > a treia cate)orie crede c se +ace tot ce se poate pentru a "nvin)e aceast 'oal &i a,ut cu toat "ncrederea la ceea ce este de +apt impus cu o violen ascuns# Dar e0ist cure alternative$ :n mod si)ur( &i sunt "n cea mai mare parte documentate de o cazuistic clinic &i e0perimental 'o)at# >ricum( "n acest domeniu( orice nou cale ar tre'ui veri+icat +r pre,udeci( dat +iind +aptul c este at%ta nevoie de a descoperi te/nici e+iciente# E nevoie s clari+icm( "nainte de a continua( semni+icaia termenului de terapie sau medicin alternativ 8de&i acest cuv%nt este +olosit de multe ori "n semn de dispre9# Terapiile alternative reprezint acele te/nici e+iciente sau nu( medicale sau nu( &tiini+ice sau nu( care nu sunt recunoscute sau utilizate "n c%mpul sanitar# CERCETAREA OFICIAL Astzi( medicina clasic utilizeaz "n cea mai mare parte din cazuri "n terapia cancerului trei metode: e0tirparea c/irur)ical( c/imioterapia &i iradierea# .rimul remediu este total inutil pentru c
2|Page

tumoarea nu este dec%t stadiul +inal &i cel mai vizi'il al unei situaii patolo)ice care implic "ntre)ul or)anism# Dup e0tirpare( recidiva este aproape o re)ul( la aceasta contri'uind ma,or sl'irea sistemelor de aprare ale pacientului produs de trauma operatorie( de into0icaia dat de anestezie( de anti'iotice &i alte medicamente# Celelalte dou metode se 'azeaz pe +aptul c celulele canceroase sunt mai sla'e dec%t cele sntoase &i su' aciunea unor otrvuri sunt primele care mor# Aceast constatare a dus "ns la una din cele mai nes'uite practici din istoria medicinii: otrvirea pacientului pentru a*l vindeca1 C/iar &i persoana cea mai puin in+ormat reu&e&te s "nelea) c vindecarea "nseamn o "m'untire a strii de sntate# .rin iradiere &i c/imioterapie( dup un aparent succes iniial( cu sistemul imunitar masacrat( sl'it +izic &i psi/ic( pacientul va dezvolta "n scurt timp o nou tumoare( de data aceasta &i mai )reu de tratat# ?i totu&i( cu ocazia di+eritelor dez'ateri privind cura terapeutic propus de doctorul Di =ella( medici ilu&tri( mari cercettori au susinut c toate criticile aduse actualelor terapii oncolo)ice nu au nici un motiv s e0iste( c medicina a +cut pa&i enormi "nainte( c procentul de vindecri este astzi de,a de 27@( +iind "n continu cre&tere# :n concluzie( medicina "&i +ace datoria &i 'anii alocai pentru cercetare au dat roadele sperate# S vedem care sunt "n realitate marile pro)rese pe care &tiina le*a +cut "n lupta contra cancerului# !a una din ultimele "nt%lniri ale .residentAs Cancer .anel 8din septem'rie 34469 s*a +cut urmtoarea declaraie: B:n concluzie( rapoartele privind marile succese contra cancerului tre'uie s +ie con+runtate cu aceste dateB a spus =ailar( indic%nd un simplu )ra+ic care arta o clar &i continu cre&tere a mortalitii cauzate de cancer "n S A din 3427 p%n "n 3447 &i tot el a mai adu)at: B:nc/ei( a&a cum am +cut &i acum &apte ani( spun%nd c cei ;7 de ani de rz'oi contra cancerului au +ost un e&ec pe toate liniile# Mulumesc# B Cine este acest persona, care e0prim idei at%t de eretice$ n medic alternativ$ n &arlatan a&a cum a +ost numit Di =ella$ n vindector care pro+it de srmanii 'olnavi$ nul care /a'ar nu are care sunt procentele de vindecare$ Nici una din toate acestea# Este cam )reu s "l consideri &arlatan sau incompetent pe Co/n C# =ailar ---( pro+esor universitar de epidemiolo)ie &i 'iostatistic la Mc Dill niversitE( unul din cei mai 'ine cunoscui e0peri "n oncolo)ie din S A &i din lume# :n plus nu vor'ea unor ne&tiutori( .residentAs Cancer .anel a luat na&tere dup National Cancer Act( un pro)ram de lupt contra cancerului( semnat de pre&edintele Ric/ard Ni0on "n decem'rie 34F3 &i pentru care au +ost c/eltuii "ncep%nd cu 3446 nu mai puin de ;2 miliarde de dolari# Datele privind situaia luptei contra cancerului sunt comunicate direct pre&edintelui S A# Concluzia principal a lui =ailar( care este con+irmat &i de NC- 8National Cancer -nstitute9 este c mortalitatea cauzat de cancer "n S A a crescut cu F@ din 34F2 p%n "n 3447# Aceast ci+r a +ost corectat pentru a compensa sc/im'rile de structur &i numr ale populaiei in%nd cont de v%rst( ast+el c aceast cre&tere nu poate +i atri'uit +aptului c se moare mai puin +recvent de alte 'oli# Mortalitatea a sczut pentru tumorile de colon( rect( stomac( uter( vezic urinar( oase( vezic 'iliar &i testicole# Mortalitatea din cauza cancerului la copii aproape c a sczut din 34F< "n 3454( "n mare parte datorit "m'untirii terapiilor# :n acela&i timp( dat +iind +aptul c tumorile in+antile erau oricum rare( aceast "m'untire( ca &i cea "nre)istrat la tinerii aduli( a avut un e+ect destul de redus asupra cadrului )eneral# :n total cre&terile mortalitii din cauza cancerului sunt du'le +a de scderi# EdGard C# SondiH( e0pert "n statistic la NC- susine c ar +i vor'a de o cre&tere de peste 377@ "n cazurile de cancer pulmonar la +emei "ntre 34F< &i 3447# -ar melanomul &i cancerul de prostat au avut cre&teri considera'ile de peste 57@ "n aceea&i perioad# !ista de patolo)ii ale cror inciden pare a +i "n cre&tere cuprinde &i lim+omul non*Hod)Hin( mielomul multiplu &i carcinoamele s%nului( rinic/ilor( +icatului &i
3|Page

creierului# SondiH a a,uns la concluzia c incidena total a cancerului a crescut cu 35@ "ntre 34F< &i 3447# Dup NC- anumite tumori in+antile( printre care leucemia lim+ocitar acut &i tumorile pe creier &i ale sistemului nervos devin tot mai des "nt%lnite# BNici un e0pert din acest domeniu nu poate s continue s cread c dup col e0ist o serie de terapii e0traordinare a&tept%nd s +ie descoperite#B continu =ailar stul de seria de &tiri senzaionale care de ani 'uni +ac lumea s cread c un tratament care poate rezolva pro'lema tocmai este pe cale s +ie pus la punct# C/imioterapiile e0istente( "n ciuda pro)reselor( sunt "nc arme cu dou ti&uri# nele din tratamentele pentru lim+om &i leucemie induc alte tumori( dup ce tratarea 'olii ori)inare a +ost realizat complet# :n 3456( NC- a proclamat cu surle &i tr%m'ie c "&i propune ca o'iectiv posi'il de a +i atins: s reduc la ,umtate morile cauzate de cancer 8+a de 34579 p%n "n anul ;777# De atunci institutul nu a mai +cut nic un +el de comentarii re+eritoare la acest su'iect# =ailar: B?i dac pro)rese ulterioare +olosind c/imioterapia nu sunt posi'ile$ De muli ani ne strduim( dar nu a&a se va rezolva pro'lema cancerului### >ponenii atac un studiu privind prevenirea cancerului de s%n cu tamo0i+en( pentru c se &tie c aceast su'stan induce tumori /epatice &i ale endometruluiB 8"n sperana c Tamo0i+en va preveni mai multe tumori dec%t va cauza( n#a#9 8citat din BEvaluatin) t/e National Cancer .ro)ram: An >n)oin) .rocess# .residentAs Cancer .anel Meetin)( Septem'er ;;( 344<# National Cancer -nstitute( =et/esda( Md( 3446B# .u'licat "n !E SC-ENIE( nr <7F( martie 34469# Nu o'servai o u&oar discrepan "ntre datele pe care le*ai citit acum &i statisticile trium+alistice pe care le*ai auzit din )ura unor mari clinicieni$ .oate c acest lucru depinde de timpul scurs &i "n +ond aceste date care a,un) p%n cel mult "n 344< s*au mai "m'untit# S vedem atunci ce a+irm =ailar "n 344F "n NeG En)land Cournal o+ Medicine( una din cele mai presti)ioase pu'licaii medicale la nivel mondial: BRz'oiul contra cancerului este departe de a +i cucerit# E+icacitatea noilor tratamente contra cancerului "n ceea ce prive&te mortalitatea este dezam)itoareB 8-l Diornale * -nc/iesta sul cancro nr 39# -at dou e0emple care ilustrez a&a*zisa e+icien a terapiei anticanceroase "n ,urul anului 34F2# .rimul este vasta cercetare condus timp de ;< de ani de .ro+# Hardin =# Cones( +iziolo) la niversitatea Cali+ornia &i prezentat "n 34F2 la Con)resul de cancerolo)ie de la niversitatea =arHeleE# .e l%n) +aptul de a denuna utilizarea statisticilor o+iciale( el demonstreaz c 'olnavii de cancer care nu se supun terapiilor acceptate supravieuiesc mai mult sau cel puin tot at%t c%t supravieuiesc &i cei care +ac aceste terapii# A&a cum demonstreaz Cones( 'olnavele de cancer la s%n care au re+uzat terapiile tradiionale au o supravieuire medie de 3; ani &i ,umtate( de 6 ori mai mare dec%t media de < ani a celor care s*au supus la tratamente complete# Al doilea e0emplu este studiul realizat de patru cercettori ru&i( pu'licat "ntr*una din cele mai importante reviste medicale din lume: T/e !ancet 8<*3;*34F29 &i care vizeaz 355 de pacieni a+ectai de carcinom inopera'il la 'ron/ii# Durata medie de via a celor tratai cu c/imioterapie complet a +ost de F2 de zile( "n timp ce cei care nu au +cut nici un tratament au supravieuit "n medie ;;7 de zile# C/iar dac au trecut <7 de ani &i su'stanele utilizate "n c/imioterapie sunt +oarte diverse( este lo)ic s ne "ntre'm dac nu cumva cercetri asemntoare realizate astzi nu ar conduce la rezultate similare# :n continuare se moare de cancer# UNDE AJUNG DONAIILE DUMNEAVOA TR!

4|Page

n episod +oarte interesant este situaia ce rezult dintr*un articol pu'licat "n !a Stampa "n 3446 8>m're sulla !e)a Tumori# BJa a++ari( non prevenzioneB p# 3< K m're asupra !i)ii Tumorilor K acolo se +ac a+aceri nu prevenire9# Su'iectul "n acest caz este !i)a contra Tumorilor( una dintre asociaiile care nu au di+iculti "n repartizarea +ondurilor pu'lice &i private( a disponi'ilitii personalului medical sau nemedical( a sponsorilor &i 'ine+ctorilor( doritori s susin cercetarea contra cancerului# Ei 'ine( su'secretarul de la Sntate( .u'lio Jiori( a atacat pro)ramele din 344< ale !i)ii contra Tumorilor( aduc%nd o )rav acuzaie: mai mult de 47 @ din c/eltuieli nu erau destinate cercetrii sau tratrii tumorilor ci investiiilor mo'iliare &i imo'iliare# Acuza adus de Jiori era susinut de ci+re care vor'eau de la sine: sediul central a destinat o parte minim din +inanrile de care dispunea pentru atin)erea o'iectivelor instituionale * ec/ivalent cu 537 milioane 8nici mcar un miliard9( "n timp ce 4<L7 milioane 8aproape 37 miliarde9 au +ost c/eltuii pentru investiii patrimoniale# Jiori a su'liniat c !i)a contra Tumorilor Bine pe picioare o or)anizaie care a'soar'e costuri "n valoare de ; mii de milioane( dedicate "n ma,oritate investiiilor &i operaiilor +inanciare( const%nd "n ac/iziionarea &i re"nnoirea titlurilor de statB# !sai repeteni ca 'ine+ctori( nu par s +ie mai a'ili nici ca administratori pentru c dintr*un patrimoniu at%t de mare reu&eau s ai'e un pro+it anual de doar < milioane# Jiori a evideniat "n analiz c era vor'a de F62 de milioane do'%nd pe care !i)a contra Tumorilor le*a "ncasat "ntr*un an# Celelalte date( de e0emplu cei ;(< miliarde de venituri +i0e te/nice &i cei 37(3 miliarde de participare la valori mo'iliare sunt o pro' "n plus pentru validitatea acuzaiilor aduse# ?i demonstreaz pe ce m%ini )ri,ulii este tratarea 'olnavilor de cancer# Dac dup toate aceste +apte( care privesc &i alte ri din ne+ericire( ne oprim puin pentru a con+runta datele +urnizate de NC- din America &i +inanrile investite "n mod inutil "n toi ace&ti ani( a,un)em imediat la urmtoarea concluzie: t%n)uirile &e+ului sanitar Darattini privind +inanrile insu+iciente nu au nici un motiv s e0iste( pentru c ar +i mai 'ine pentru stat nu doar s nu mai aloce mai mult dec%t a +cut de,a( dar &i s cear un raport pu'lic realist( detaliat &i constant privind evoluia cercetrilor &i a rezultatelor# :ns este di+icil s ne ima)inm c statul va lua vreodat o asemenea decizie c%t vreme este supus voinei multinaionalelor +armaceutice# -poteza c "n toat aceast activitate de utilitate pu'lic 8$9 este un interes privat( nu este /azardat# Mai ales "n lumina unor a+irmaii +cute de Darda Jinanciar din Roma c%nd a descoperit o intens activitate de e0perimentare clinic "n spitalele capitalei italiene c/iar pe pacienii care erau su' tratament# Departamentul pentru drepturile cetenilor a remarcat c/iar c Bunul dintre aspectele cele mai "n)ri,ortoare este acela al +inanrilor din partea caselor +armaceutice +a de structurile pu'liceM a&a cum prevede le)ea( aceste case +armaceutice pltesc c/eltuielile unor e0perimente clinice( iar cercetarea este su'stanial orientat pe acele produse care pot s )aranteze acestor companii o pia c%t mai mareB 8!A-ndipendente( 34 marzo 344L9# Ce s mai spunem despre Jrana unde !i)a Naional contra Cancerului a +ost acuzat de manipulare +inanciar( +iind implicai "n aceasta pre&edintele &i ali cercettori$ Jinanrile campaniei naionale de lupt contra cancerului mer) de la L7 sau 277 +ranci de persoan( p%n la zeci de milioane de +ranci care provin de la doar < milioane de mem'rii( ceteni de 'un credin( dar "n mod evident )re&it in+ormai( care c/iar cred c prin 'anii lor 8care "n plus nu sunt impoza'ili9 contri'uie la victoria contra cancerului# !a acea vreme pre&edintele era CacNues Crozemarie( av%nd titlul de Odoctor /onoris cauzaP acordat de o necunoscut +acultate american din C/arleston( consilier al direciei Denerale al CNRS pentru Cercetarea
5|Page

cancerului# Aceast persoan a "ncasat "n < ani( din 3447 p%n "n 344<( "ntre L77 &i F77 de mii de +ranci pe an( cu titlul de onorariu de la o societate american din NeG QorH( numit Andara( al crei pre&edinte era asociat cu pre&edintele unei alte societi ce +urniza /%rtie pentru pu'licaiile ARC( a+lat su' anc/eta Curii de Conturi +ranceze# :nc &i mai interesant ar +i +aptul c cel care acorda su'veniile lui Crozemarie era un simplu +actor po&tal( +r nici o activitate "n spate# 8>rizzonti della Medicina( n# LF( )iu)no 344L( p# 59# ?i iat declaraiile lui -van Cavicc/i( la acea vreme coordonator al sectorului Sntate al CD-!( aprute "n .anorama din 36 noiem'rie 344< &i redate &i de pu'licaia Jlas/*NeGs nr 63( "n care sunt a+irmate urmtoarele: B n sistem putred &i corupt( .o))iolini era doar valetul# Aici este complicitatea mini&trilor cu De !orenzo "n +runte( dar &i al Consiliului Suprem al Sntii( al mem'rilor Comitetului 'ioetic( al pro+esorilor a+lai "n realitate "n slu,'a industriei +armaceutice( o "ntrea) or)anizaie av%nd scopul de a +ace 'ani pe pielea cetenilorB# De&i era de a&teptat s apar dezminiri sau reclamaii( "n sc/im' Cavicc/i a +ost promovat trec%nd la Jarmindustria1 MEDICIN" #ANI $I PUTERE Cu si)uran nu dorim s redm "n acest moment tot ansam'lul de +alse sperane( tr%m'iate cu orice ocazie &i prin orice mi,loc de comunicare disponi'il "n +aa opiniei pu'lice( care acum este tot mai pre)tit s cear e0plicaii detaliate &i &tiri precise( de&i "n urm cu c%iva ani era "n cea mai mare parte i)norant# Dar pentru a putea "nele)e a doua parte a acestui studiu( pe l%n) nevoia de a v in+orma( tre'uie s +ie amintite principalele perle di+uzate anii ace&tia de cercetarea at%t de intens &i de costisitoare# .ermitei*mi s "ncep aceast parte cu dou articole complementare din anumite puncte de vedere( c/iar dac +oarte di+erite "ntre ele# :nainte de toate primul( cu adevrat curios( dat +iind consensul )eneral care "ncon,oar pe marii 'aroni din orice sector al medicinii# El se re+er la contra*denunul doctorului m'erto Marini( responsa'il naional al C-M>( unul dintre cele mai mari sindicate ale medicilor din spitale( ca replic la primul denun al lui Silvio Darattini( director al -nstitutului Ne)ri din Milano 8!A-ndipendente( ;3*;; aprilie 344L( p# F( BRuesta medicina senza scuolaB de -ppolito Ne)ri9# Marini atac rapid: ONu e nimic de mirare dac noii medici trec la medicina alternativ c%nd acest sector reprezint "nc o pia desc/is ca locuri de munc#P ?i adau): B-mportant este s nu caute resurse comune cu ale noastre( s nu sustra) resurse importante unui sistem care de,a e la ap# A&a cum au +cut unii cercettori care nici mcar nu au )sit nimic p%n la urmB# Este c/iar prea evident aluzia la un persona, cum este Darattini# BDesi)ur * spune Marini K vd c nu a )sit nici o molecul# A +cut at%tea studii &i a spus at%tea 'aliverne( su)%nd resurse colosale de la industrie &i sistemul pu'lic# A contri'uit la criza sistemului +armaceutic cu rezultatul c astzi sistemul sanitar economise&te <*6 miliarde pe medicamente( iar statul c/eltuie&te mai mult pe &omerii &i cazurile ce tre'uiesc inte)rate din industria +armaceutic#P Jr a conta +aptul c cercetarea italian este complet 'locat &i daunele se vor vedea peste 37 ani( Marini continu "n atacul su contra &e+ului sanitar: B nicele "ntreprinderi crora nu le*a psat de ceea ce spunea Darattini sunt multinaionalele( ele dac nu mai v%nd "n -talia( v%nd "n a+ar( pentru ele nu e o pro'lem# Ast+el vom mer)e s cutm medicamente "n Elveia &i "n Jrana# Multinaionalele continu c/iar s +ac con)rese unde vin &i medici italieni( doar c aceste con)rese au loc "n strintate( "n Canada &i America de Sud# Dar adevrata pro'lem este c nu mai avem o cercetare italian#B Al doilea e0emplu este e0tras din or)anul o+icial al >rdinului Medicilor din Torino &i este semnat at%t de pre&edintele acestui >rdin( Mic/ele >livetti c%t &i de pre&edintele Jacultii de medicin Jrancesco Di
6|Page

Carlo# :n acest articol citim urmtoarele: SMedicina modern s*a constituit pro)resiv "n ultimele trei secole ca o &tiin natural astel "nc%t este astzi o B&tiin e0perimentalB "n sensul cel mai complet al termenului# Totu&i astzi este cu totul inaccepta'il realizarea oricrei practici terapeutice care nu "&i )se&te 'azele "n cuno&tinele 'iomedicale &i care nu a avut spri,inul unei su+iciente e0perimentri 'iolo)ice &i clinice# Actualmente practicile numite "n mod o'i&nuit dar impropriu medicin alternativ &iTsau complementar sunt e0cluse din corpul cuno&tinelor 'iomedicale &tiini+ice acceptate de toat lumea 8###9# :n orice caz( in%nd cont de interesul sntii pu'lice( aducem aminte c%t de mare este responsa'ilitatea pe care &i*o asum cei care sustra) pacienii unor terapii cu e+icacitate demonstrat &tiinii+ic( consolidate prin utilizarea repetat pentru a*i supune la practici alternative#P 8Torinomedica( lu)lio*a)osto 344L9 Este "ntr*adevr interesant con+runtarea dintre ie&irea acestui medic( stul de puterea celor care "ncalc li'ertatea pacienilor pe care "i supune la practicile alternative &i Bli'eraB impunere a unei unice ale)eri terapeutice sta'ilit de medicina a&a zis o+icial# Aceast con+runtare ne introduce "n atmos+era lumii medicinii &i mai ales a cercetrii care elimin din peisa,( +r a +ace aici o meta+or( tot ceea ce st "n calea primului scop al cercetrii: a )si &i a atra)e 'ani( care "n mod si)ur nu sunt pentru sntatea ceteanului# Dac nu ar +i a&a( nu s*ar ,usti+ica masivele campanii de colectare de +onduri care apoi sunt utilizate a&a cum am vzut mai "nainte "n cu totul alte scopuri &i doar o mic cantitate sunt utilizate pentru a +ace s mear) "nainte cercetarea# Ar tre'ui s ne "ntre'm de unde aceast at%t de mare disponi'ilitate pentru terapii costisitoare( "n timp ce cele ie+tine &i economice sunt 'oicotate( cercettorii sunt deni)rai( tratai ca ni&te du&mani( "ndeprtai &i speriai prin orice modalitateM pentru a nu mai vor'i de pacieni( care sunt cei mai &anta,ai * cei care declar c urmeaz terapii alternative risc s +ie dai a+ar din spitale sau s nu +ie primii( demonstr%nd "nc o dat c%t de scurt este memoria celor care au +cut ,urm%ntul lui Hipocrate care impune "n)ri,irea )ratuit a celor care au nevoie# A/( aproape c uitam( Hipocrate era un medic alternativ 8din cauz c la vremea aceea sinteza c/imic nici nu se nscuse9# Considerat printele medicinii clasice( "nvturile sale sunt trecute su' tcere de aceasta( dar ceea ce spunea el "nc mai are valoare pentru medicina natural# TATI TICILE FAL IFICATE Cum pot +i "mpcate Bstrlucitele rezultate ale terapiilor anticanceroaseB &i Bevidentele pro)rese realizate de cercetareB cu datele care indic o continu cre&tere a numrului de decese cauzate de cancer$ Dup acest caleidoscop de &tiri( date( cercetri( descoperiri pentru a putea a,un)e la o prim concluzie tre'uie s e0aminm mai "nt%i situaia REA!U a terapiei contra tumorilor# Dup datele o+iciale oncolo)ice din 3442( posi'ilitatea de vindecare era de cel puin 27@ +a de ;7@ "n 34<7# .rimul lucru ce tre'uie clari+icat este ce se "nele)e o+icial prin caz vindecat# Este considerat caz vindecat de cancer acela "n care pacientul supravieuie&te cel puin 2 ani dup primul dia)nostic# Adic( o persoan se "m'olnve&te( i se +ac toate tratamentele &i dup multe su+erine moare la 2 ani &i 3 zi# ra1 -at "nc un mare succes al medicinii# Al doilea aspect care ar tre'ui s sar "n oc/ii oricui este c "n 34<7 nu e0istau at%tea mi,loace so+isticate de dia)nostic &i at%tea campanii de sensi'ilizare la dia)nosticul precoce# :n acea perioad cancerul era descoperit t%rziu ast+el "nc%t perioada dintre dia)nosticare &i deces era scurt( c/iar +oarte scurt# Astzi "ns tocmai pentru c dia)nosticul se +ace +oarte devreme( decesul apare "n mod lo)ic mult mai t%rziu# S vedem acum cum este calculat acest +aimos 27@# S studiem cazul cancerului la plm%n care reprezint el sin)ur un s+ert din decesele cauzate de cancer# :n -talia din 67#777 de cazuri pe an( la o mortalitate de 27@ ar tre'ui s moar ;7#777 de oameni# :n realitate decesele sunt de <L#777 8&i doar dac nu cumva cercettorii utilizeaz o matematic di+erit de cea o muritorilor o'i&nuii( procentul este de 47@9# ?i c%nd o 'oal are o mortalitate de 47@ este clar c tratamentul e incorect#

7|Page

Se a+irm c c/imioterapia ar avea un )rad relativ de e+icien "ntr*una din cele dou mari clase de carcinoame pulmonare( "n carcinomul cu celule mici sau microcitoma# Cellalt( cu celule mari rspunde clar la c/imio* sau radio terapie# Dac sunt analizate studiile privind e+icacitatea terapiei medicale "n carcinomul cu celule mici avem o supravieuire de 4@ dup ; ani de la dia)nostic care devine 6@ la 2 ani de la dia)nostic# 8-l Diornale * -nc/iesta sul cancro nV 4#9 BAcel 27@ de care vor'esc oncolo)ii nu este de +apt ,umtate din numrul de 'olnavi( a&a cum suntem +cui s credem( ci media di+eritelor procenta,e de vindecare din diversele tipuri de cancer# .entru a "nele)e mai 'ine: se +ace media( de e0emplu( "ntre 5F@ de vindecri de cancer de testicule &i 37*3; @ de vindecri de cancer pulmonar( +r a calcula "ns +aptul c "n -talia carcinomul de testicul +ace din +ericire doar ;777 de 'olnavi pe an( "n timp ce 'onavii de cancer pulmonar sunt 67#777 pe anB# 8-l Diornale * -nc/iesta sul cancro nr 3#9 :n realitate( la +iecare 377 de persoane care se "m'olnvesc de cancer( L3 mor pe parcusul celor 2 ani ce urmeaz dia)nosticului# .arametrii pe care se contruie&te statistica de supravieuiri sunt construii "n 'aza e+icacitii medicamentelor# .rin e+icacitatea c/imioterapiei se "nele)e reducerea sau dispariia masei neoplazice &i reducerea cu cel puin 27@ a eventualelor metastaze# Dup &ase cicluri de c/imioterapie( care dureaz circa &ase luni se poate a,un)e la dispariia masei neoplazice# Ast+el pacientul este BvindecatB# Dac dup alte &ase luni apar iar metastaze( adic tumoarea reapare "ntr*un mod necontrola'il( aceast persoan va +i)ura ca un nou pacient( BprimulB +iind de,a vindecat# Cazuistica nu urmeaz pacientul ci aparine spitalului# Ast+el( sunt posi'ile situaii de acest )en# n pacient este e0ternat dup un ciclu de c/imioterapie dintr*un spital unde este considerat caz vindecat# .este un an tumoarea reapare( iar "n acest moment( din motive +oarte variate( pacientul nu se mai "ntoarce la acela&i spital ci mer)e la un altulM este considerat un nou caz iar cel precedent a avut un +inal +avora'il( a +ost vindecat# :n lumina acestor +apte( ce valoare pot avea statisticile ce ne sunt ')ate pe )%t$ :ncercai s cerei statisticile privind supravieuirea dup 37*32 ani# Nu le dau a&a u&or# Noi am "ncercat# !e*am cerut pro+esorului Silvestrini( o ilustr cercettoare de la -nstitutul Naional al Tumorilor din Milano# Contactat pentru un interviu( pe care ni l*a re+uzat pentru c Bnu are "ncredere "n ,urnali&tiB( ne*a re+uzat apoi posi'ilitatea de a vedea aceste statistici pentru c dac s*ar a+la Oc le*am dat unei ascociaii care trateaz cu metode naturale( m*ar da a+ar de la -nstitutB# Dar datele privind sntatea pu'lic nu ar tre'ui cumva s +ie &i ele pu'lice( dat +iind +aptul c "nainte de toate sunt rezultatul unor cercetri +inanate cu 'ani pu'lici$ Jalsi+icarea nu se realizeaz doar asupra statisticilor ci &i asupra cercetrii "ns&i# :n 34;L pro+# C# A# Dri' Ji'i)er a primit premiul No'el pentru c a descoperit 'acilul care provoac cancerul: spinoptera carcinoma# Apoi s*a descoperit c era o colosal minciun# 8!a Ma+ia Sanitaria ed# ATRATAD STD9 C%te descoperiri sau promisiuni de descoperiri de astzi se vor dovedi m%ine o minciun$ n cotidian din Torino 8!a Stampa TuttoScienze( 6*3;*344L( pa)# 39 vor'e&te de Bminciuni de la'oratorB cu re+erire la e0perimentele pe o )en mutant prezent "n 322 din cazurile de leucemie mieloid acut# 2 articole B&tiini+iceB semnate de Jrancis Collins 8director al National Center +or Human Denomic Researc/ din Was/in)ton( care )estioneaz ;66 de milioane de dolari "n cercetarea american9 au promovat un +als rsuntor# Desi)ur( s*a )sit &i vinovatul 8apul isp&itor nu putea lipsi9( un student anonim care ar +i pus m%na pe +oto)ra+iile ce "nsoeau articolele# Ciudat "ntr*adevr( in%nd cont de +aptul c te0tul era prevzut cu acele +oto)ra+ii &i c eruditul ar +i tre'uit s "&i dea seama imediat de lipsa de concordan "ntre ceea ce era scris &i ceea ce aprea "n ima)ini# ?i era at%t de u&or s descoperi aceast "n&elciune c a +ost nevoie de un simplu ,urnalist de la un ziar &tiiniti+ic#
8|Page

!ucrul cel mai )rav este c pe 'aza unor ast+el de te0te se +ac deducii( analize( statistici( cercetri( &i de ce nu +inanri( ast+el acestea devin scuza dup care se ascund medicii care nu au nici voina( nici posi'ilitatea de a dovedi veridicitatea a ceea ce e scris( cunosc%nd totu&i +oarte 'ine realitatea# CONCLU%IE Terapiile actuale &i cercetrile o+iciale nu au nici o credi'ilitate practic# Acum ;7 sau <7 de ani cercettorii au semnat o poli spun%nd: BDai*ne 'ani &i timp( noi v vom rezolva toate pro'lemele de sntate( cancerul( leucemia( etcXB Au avut &i timp &i 'ani( din a'unden c/iar# C>NS-DER CU ASTUI- A S>S-T >RA SCADENYE-( ?- DACU D>MN--!E !>R N A C CE SU .!UTEASCU( SU SE DEC!ARE JA!-MENT !# &'(ae)'*eric n'ie+,rie -../

Er'rile fa*ale ale *era0eu*il'r cancerului )i AID ului

Erorile +atale ale terapeutilor cancerului si A-DS*ului
Interviu din 2001 reaparut in revista "raum&zeit in numarul special din 2008

Doresc sa va prezint traducerea unui interviu luat in 2001 Domnului Doctor Heinrich Kremer de catre Hans-Joachim hlers! redactor-se" al revistei #ermane $raum&zeit% &m tinut sa mentionez anul in care a "ost luat acest interviu! pentru a se putea o'serva "aptul ca! asa cum veti vedea din randurile de mai (os! pro'lema cancerului si a &ID) ar "i putut "i de mult solutionat*! dac* acest lucru s-ar "i dorit cu adevarat% Ins* nu numai ca nu se doreste rezolvarea pro'lemei cancerului sau a &ID)! dar insasi medicamentatia prescrisa in cazurile de &ID)! spre e+emplu! provoaca e+act 'oala pe care ar tre'ui aparent sa o vindece% ,u a(utorul preparatelor cum ar "i -actrim! &./! etc% industria "armaceutica sustine nu chiar ca ar putea vindeca 'oala! dar ca! aparent! poate ast"el prelun#i viata pacientului% In realitate tocmai su'stantele continute de aceste medicamente conduc la sla'irea sistemului imunitar intr-o masura atat de mare! incat in cele din urma survine decesul pacientului% Iar socanta realitate ca aceste lucruri )01/ ,012),0/ atat industriei "armaceutice cat *i medicilor alopa*i 3si m* re"er aici in primul rand la ,onsiliile de 4ro"esori 0niversitari care apro'a terapiile standard5 nu cred ca poate sa #aseasc* nici un "el de (usti"icare% 4entru mine! din punct de vedere (uridic! acest lucru se nume*te crima cu premeditare! iar din punct de vedere moral! nu-mi pot ima#ina c* o "iit** uman* poate decadea mai mult! decat atunci cand trimite la moarte cu 'una stiinta alte "iinte umane! su' masca $vindecatorului *i su' (uramantul lui Hippocrat% Daca industria "armaceutica nu este interesata de altceva decat de sporirea 'ene"iciului "inanciar! corpul medical ar tre'ui totusi sa "ie in primul rand interesat de ceea ce este3sau mai e+act! ar tre'ui sa "ie5 misiunea sa principala! vindecarea omului 'olnav% )au ma insel* ,hiar daca in principal este vor'a de cate#orii sociale cum ar "i cele ale dependentilor de dro#uri sau homose+ualilor 3culmea este ca prostituatele nu sunt o cate#orie de risc! de a'ea daca se cunosc cateva cazuri in randul acestui #rup de persoane! desi se spune ca &ID) este o 'oala cu transmitere se+uala6 si aici va ro# sa nu veniti cu ar#umentul "prezervativului" caci nu este un ar#ument solid5 ! nu avem voie sa uitam nici o clipa ca! cel pu*in din punct de vedere moral si crestin! si acestia sunt "ratii si surorile noastre! ast"el ca aceste cate#orii au cu atat mai mult nevoie de a(utorul nostru%

Dr%Heinrich Kremer

9|Page

12-J2 E3ler)4 8.e viitor in acest te0t HCE9 Domnule Doctor Kremer! ati scris o carte a'solut remarca'il*! $Die stille 7evolution der &ID)und Kre'smedizin 37evolutia tacuta a medicinei &ID) si cancerului5% 4entru inceput o intre'are8 ce are in comun medicina cancerului cu cea a &ID)-ului*

Dr2 Kre+er4 8.e viitor in acest te0t Dr#Z9 -n urm$ cu ;7 de ani 8mai e0act in 34539 s*a relatat pentru prima oara despre aparitia unei +orme +oarte rare de cancer( sarcomul Zaposi( la pacien$i /omose0uali americani in vast$ de circa <2 de ani# Sarcomul Zaposi este o tumoare a celulelor spinoase derivate din linia celulelor endoteliale# Sarcomul Zaposi poate +i clasi+icat in 6 tipuri: epidemic asociat cu A-DS( imunocompromis( clasic sau sporadic si endemic# Sarcomul Zaposi asociat cu A-DS apare la pacientii cu in+ectie H-[ avansat$ si este cea mai comuna prezentare a sarcomului( sustine medicina alopat$# Sarcomul Zaposi imunocompromis apare dupa transplantul de or)an solid sau la pacientii care primesc terapie imunosupresiv$# -ncidenta sa este crescuta de pana la 377 de ori dupa un transplant# Alti pacienti /omose0uali( cu sau mai ales +ara sarcomul Zaposi( su+ereau de in+ectii +un)ice pulmonare sau a altor or)ane# Multi dintre acesti pacienti au decedat la vremea respectiva datorit$ +aptului ca c/emo*anti'ioticele +olosite nu au reusit sa aduca vindecarea dorita# Marea ma,oritate a pacientilor dezvolta o ca/e0ie( o pierdere a masei celulare a corpului 8sindromul Wastin)9( care nu putea +i com'atuta prin metode speci+ice de nutritie# Trasatura comuna a acestor pacienti cu cancer si in+ectii era pierderea capacitatii de aparare imunitara celulara( contra a)entilor pato)eni intra* celulari( in timp ce linia e0tra*celulara( de aparare contra micro'ilor si care este reprezentata de anticorpi( aparea complect intact$( 'a c/iar suprastimultata( cu un numar mult mai mare de anticorpi decat ar +i +ost normal# Aceast$ constelatie patolo)ica K pierederea de masa celulara( in+ectiile +un)ice si eventual sarcomul Zaposi K a +ost ulterior denumita Sde+icienta imunitara do'anditaP( adica in en)lez$ A-DS 8S-DA9# Esential insa era +aptul ca aceasta com'inatie de simptome era a'solut identica cu cea care aparea la pacientii care urmau sa primeasca un transplan de or)an( care de,a din anii L7 erau tratati cu Azat/ioprin( o su'stanta puternic imuno*su'presiva( in ideea de a preintampina o respin)ere a or)anului transplantat# Deci le)atura dintre cancer si de+icienta imuno*celular$ indusa 8A-DS9 era cunoscuta de,a medicilor de cel putin doua decenii( la momentul in care in 3453 au +ost relatate aceste prime cazuri in SA#

1JE4 Dar medicii din clinicile americane au relatat la vremea respectiva ca acesti pacienti "usesera! pana la momentul declansarii 'olii! persoane per"ect sanatoase si nu "usesera! anterior aparitiei 'olii! terapiati cu medicamentatie imunosu'presiva%

Dr2K4 Aceste dia)nostice erau aparent corecte( dar departe de realitate# Aceste dia)noze +alse au condus pana astazi la una dintre cele mai )rave si mai a'surde erori medicale ale medicinei moderne# -n 'aza identitatii a'solute de simptome ar +i +ost lo)ic sa ne intre'am daca nu cumva SA-DSP avea ca si cauza su'stan$e care aveau un pro+il asemanator cu Azat/ioprin( deci cu e+ect imunosu'presiv si to0ic celular( inainte de a decreta aparitia unei Snoi epidemii in+ectioase mortale transmisi'ile prin se0P# Ar +i +ost normal ca mai intai sa se caute si sa se cerceteze ast+el de su'stante( care nu +usesera insa SprescriseO( ca in cazul pacientilor cu transplant de or)ane( ci +usesera consumate voluntar de catre respectivele persoane#

1JE4 +ista ast"el de su'stante*

Dr2K4 Da# .rintre /omose0ualii din Europa si SA +aceau +urori prin anii F7 a$a*numitele in/alatii .oppers( adica in/alarea de )aze de azot ca dro) se0ual( cu rol de rela0are muscular$ 8anala9 si de prelun)ire a starii de erectie a penisului# -n e0perimentele e+ectuate pe animale oamenii de stiinta au constatat ca ast+el de )aze pe 'aza de azot( cum ar +i AmElnitrit dar si altele( aveau actiune imunosu'presiva deose'it de periculoasa# -n pu'licatiile medicale poate oricine citi ca in rapoartele asupra acestor primi pacienti /omose0uali( se raporta +aptul ca acestia practicau +recvent in/alarea de ast+el de su'stante periculoase 8nitriti9# Nitritii si )rupul Aza din Azat/ioprin au un pro+il azotic similar# Aceste su'stanae dau nastere la nitrozot/iole si ast+el in/i'a anumiti +ermeti in or)anelele respiratorii ale celulelor umane( adic$ in mitocondrii#

1JE4 )i ce urmari au toate acestea*

Dr2K4 Consecinta este 'locarea respiratiei celulare dependente de o0i)en# Celulele mor sau se Sre*cupleaz$P pe modalitatea de casti)are de ener)ie prin +ermentare( care este tipica celulelor canceroase( deci alimentare ener)etica anaero'a( independenta de o0i)en 8'azata pe +ermentatie9# Dar nu numai practica in/al$rii acestor su'stante duce la aceste trans+ormari( ci si lar)a raspandire a +olosirii de anti'iotice imunosu'presive# Nenum$rate cercetari din anii F7 au aratat ca /omose0ualii care practicau +recventa sc/im'are de parteneri 8promiscuitivi9 erau )rupul cel mai periclitat din randul /omose0ualilor( atat in SA cat si in Europa# Ca arma*minune contra multi*in+ectiozitatii( la acea

10 | P a g e

vreme era +olosit medicamentul =actrim( care continea pe lan)a un sul+onamid( si su'stanta Trimet/oprim# Homose0ualii promiscuitivi erau )rupul care +olosea cel mai +recvent =actrim( medicament considerat a +i Suna dintre su'stantele cele mai de succes care au +ost vreodata descoperiteP( asa cum se lauda producatorul acestui medicament( concernul +arma Ho++mann*!a Roc/e# -n realitate =actrim este una dintre su'stantele cele mai periculoase1 =actrim este anual prescris la circa 2@ din populatia planetei1 Datorita similitudinilor structurale azotoase dintre Azat/ioprin $i Timet/oprim( au +ost inca in anii F7 e+ectuate in An)lia e0perimente si cercetari de la'orator pe animale( pentru cercetarea actiunilor imunosu'presive ale Trimet/oprim*ului# -ar rezultatele au +ost mai mult decat concludente: Trimet/oprim( in doza, similar cu cel +olosit in =actrim pentru terapia umana( impiedica respin)erea de transplant de piele la +el de mult timp ca si Azat/ioprin# :n 34F3 a +ost de,a certi+icat +aptul ca terapierea cu =actrim( de,a in doza,ul terapeutic normal si pe perioada normal$ de administrare( +avoriza apari$ia in+ectiilor cu Candida( unul dintre indicatorii principali ai unui dia)nostic A-DS# -n 3453 s*a dovedit ca =actrim provoca masive daune ADN*ului celular uman( c/iar si dupa o scurta administrare# !a inceputul anilor 57 s*au e+ectuat e0perimente pe animale in cadrul carora au +ost administrate anti'iotice similare =actrim impreuna cu di+erite )aze pe 'aza de azot# Consecinta evidenta$ Cancer1

1JE4 &u "ost trase consecintele necesare din aceste e+perimente*

Dr2K4 A'solut niciuna# Desi cauza A-DS si a cancerului la pacientii /omose0uali era evidenta( s*a decretat A-DS si 'olile de cancer ale acestora ca +iind SmisterioaseP si ast+el s*a a,uns la postularea unui SN> [-R SP ca a)ent pato)en# Caci altminteri s*ar +i a,uns la o CATASTR>JA cu consecinte inprevizi'ile pentru industria +armaceutica( ca urmare a proceselor pentru despa)u'iri1 E0ista o paralela istorica in lumea medical$: in anii L7 au aparut in Caponia o serie destul de mare de cazuri misterioase( cu daune serioase si c/iar +oarte )rave ale sistemului muscular si nervos( si cu o mare rata de mortalitate# [irolo)ii au presupus ca au descoperit un nou virus( iar prezumtia si noua 'oala a +ost imediat preluata in mai toate manualele de medicina din intrea)a lume# 8Nota Rui'ono: !ucrul acesta il +ac de +iecare dat$ dansii( virolo)ii# Descopera mereu noi virusuri( dar pe nici unul dintre acestia nu reusesc sa*l analizeze( sa*l +oto)ra+ieze( sau sa*l com'ata terapeutic# Nu vi se pare ciudat$9 Ani mai tarziu catorva medici li s*a parut suspect +aptul ca toti acesti 'olnavi aparent in+ectati de un misteros virus( +usesera terapiati anterior cu un preparat contra diareei provocate de amoe'e( care provenea de la concernul +arma Ci'a*Dei)E si care purta denumirea de SEntero*[io+ormP# .reparatul a +ost retras de pe piata ca urmare a proceselor de despa)u'iri intentate respectivei +irme( iar 'oala a #### disparut ca prin minune# -mpreuna cu SvirusulP nou descoperit de virolo)ii nostrii /arnici# Ce este insa si mai interesat pentru noi aici este +aptul ca SEntero*[io+ormP are o actiune to0ica asupra mitocondriilor( similar$ Azat/ioprin( =actrim( nitratilor( etc#

1JE4 In cartea Dumneavoasra documenti detaliat "aptul ca teoriile enuntate pana in prezent asupra cauzei aparitiei &ID) si cancerului si asupra cauzei deceselor provocate de &ID) si cancer sunt complect "alse% ,are sunt motivele pentru care totusi pana astazi domina! in cercetarea cancerului si &ID)-ului! teoria virala* 8N'*a 5ui,'n'4 Si acest Spana astaziP il putem lua te0tual( pana astazi( in ;7379

Dr2K4 -n cazul pacientilor cu transplant de or)ane care dezvoltasera sarcomul Zaposi a +ost certi+icat un +enomen clinic /otarator: daca se intrerupea administrarea Azat/ioprin*ului( tumorile 8unele mari cat un ou de )aina9 dispareau complect# Acest +apt contrazice +undamental dominanta teorie a cancerului( care sustine ca si cauza a cancerului o muta$ie )enetic$ in ADN*ul celular( precum si conceptia terapeutica con+orm careia prin c/emoterapia( radiatii si operatii( cancerul putea +i com'atut# Conceptia alopata sustine +aptul ca trans+ormarea canceri)ena a celulelor este ireversi'ila# >ri disparitia tumorilor in cazul intreruperii administrarii Azat/iprin*ului punea in pericol intrea)a constructie teoretica( si mai ales +a'uloasele pro+ituri realizate de catre industria +armaceutica prin liniile terapeutice standard enumerate mai sus# -n 34F3 presedintele Ric/ard Ni0on a decretat Sraz'oi contra canceruluiP( si ast+el s*a e+ectuat cea mai mare investitie de capital in domeniul cercetarii medicale din istorie# Cei care au pro+itat in primul rand au +ost cercetatorii din domeniul cancerului precum si cei din domeniul retrovirusurilor 8se specula +aptul ca retrovirusurile declanseaz$ cancerul9# Aparitia sarcomului Zaposi la /omose0uali si la pacientii cu de+iciente imunitare conditionate to0icT+armacolo)ic i*a adus pe retrovirolo)i la ideea unei simple dar renta'ile a+aceri: au +ost dezvoltate te/nici de la'orator( ca in anii L7 in Caponia( care permiteau +alsi+icarea e0istentei unor asa*zise retrovirusuri( care +usesera relevati electromicroscopic in celulele canceri)ene ale pasarilor si soarecilor din la'oratoare( dar niciodata in celulele umane1 -n la'orator au +ost Sincu'ateP celule imunitare a+late Sin de+icitP si recoltate de la pacientii A-DS impreun$ cu celule canceri)ene leucemice# Suplimentar aceste culturi de celule au +ost stimulate cu puternice su'stante o0idative si cu +actorul de cre$tere -nterleuHin*;# .roteinele de stress e0portate din aceast$ mi0tura celulara precum si o enzima reparatorie au +ost declarate in mod e0pres ca marHer indirect al unei in+ectii celulare prin acest asa*zis Sretrovirus nouP# Dar sinteza unor ast+el de proteine provocate de stressul pro*o0idativ a putut +i ulterior relevata si in alte celule umane( normale# Ast+el a +ost ScreatP aparentul nou virus H-[ imunode+icitar# Cu alte cuvinte( la +el ca si in cazul din Caponia relatat mai inainte( acest virus nu a e0istat niciodat$# Daca aceste proteine*test umane se aduc in contact cu serum uman( apare o reactie lo)ica anti)en* anticorp( asa cum se cunoaste si din cazurile altor proteine Sstr$ineP( dar acest lucru apare si in serumul recoltat de la persoanele sanatoase# Asadar se stia ca aceste proteine stimulate prin di+erite reactii asupra celulelor A-DS sau de cancer vor reactiona cu tot +elul de anticorpi c/iar si in serumul pro'antilor sanatosi( care nu stateau su' SsuspiciuneaP de a se +i in+ectat cu presupusul virus H-[# -n acelasi timp se stia si +aptul ca pacientii A-DS prezentau mari cantitati de anticorpi polispeci+ici( ast+el incat normele de test 8titterul anticorpilor9 au +ost plasate la o anumit$ SinatimeP 8cantitate sau nivel mare de anticorpi9# Ast+el s*a construit arti+icial un Scerc vicios lo)icP( in care doar pro'antii din )rupurile de risc reactionau pozitiv la aceste teste Santicorpi anti*H-[P( cu sau +ara prezenta unei de+icit imunitar celular# Deci( con+orm acestei lo)ici Sstram'eP acestia erau in+ectati cu H-[# Cu aceste teste Santi*H-[P manipulate au +ost in ultimii ;6 de ani 8de,a peste <7 de ani acuma in ;7379 milioane de oameni selectati ca +iind victime ale presupusei Sepidemii se0uale si de in+ectie a san)eluiP( epidemia H-[# -n

11 | P a g e

consecinta nenumarati oameni au +ost terapiati medical prin metode a)resive cu a,utorul Sotravurilor celulareP su' presupunerea ca ast+el li se va prelun)i viata( dar in realitate aducandu*i cu mult mai repede catre +inalul care aparent se dorea a +i evitat#

1JE4 &u "ost su"iciente aceste $scamatorii de la'orator pentru a convin#e comunitatea stiinti"ica internationala*

Dr2K4 Nu# S*a construit suplimentar o teorie simpla( dar aparent plauzi'ila prin care presupusul virus provocator de A-DS era cuplat cu cauzalitatea cancerului# Cercetatorii din domeniul retrovirolo)iei au postulat in 345< ca retrovirusurile nu SocupaP direct celulele si le trans+orm$ in celule canceroase( ci ca Sretrovirusul H-[P distru)e celulele T6*imunitare( care sunt responsa'ile cu apararea imunitara intracelulara# Datorita cola'arii sistemului imunitar( celulele tumorale SclonateP( care e0ista in toate or)anismele ca urmare a mutatiilor intamplatoare( nu mai pot +i tinute Sin sa/P si ast+el se pot multiplica nestin)/erit# Ast+el a +ost ScreatP sarcomul Zaposi +ara su'stante imunosu'presive induse# !a primul Con)res -nternational A-DS din 345< s*a cerut a se e+ectua o serie de e0perimente umane pentru a veri+ica aceasta teorie# Deoarece intre timp( in cazurile pacientilor cu transplanturi( datorit$ +olosirii altei su'stan$e imunosu'presoare( CEclosporin A( a aparut nu numai sarcomul Zaposi( dar si cancer al celulelor lim+atice in creier precum si carcinomuri solide in di+erite alte or)ane#

1JE4 Documentati in cartea Dumneavoastra! cu ce "el de su'stante anume s-au des"asurat aceste $e+perimente umanecu pacientii &ID) sau HI9 pozitivi! respectiv se mai des"asoara inca% ,e rezultate au "ost o'tinute*

Dr2K4 Toti pacientii A-DS au +ost terapiati T>CMA- cu =actrim 8c/emo*anti'iotic imunoto0ic9 sau su'stante inrudite cu acesta( contra in+ectiilor pulmonare cu +un)ii 8.C.9( din 345F suplimentar contra H-[ cu Azidot/imEdin 8AIT9( terapie lar)ita in 3454 cu AIT la pacientii H-[ pozitivi +ara simptome( iar din anii 47 s*a prescris o intrea)a S'ateriePde su'stante inrudite cu AIT plus alte preparate to0ice pentru mitocondrii( denumite )eneric SCocHtailP# Aceste preparate provoaca mai devreme sau mai tarziu intradevar A-DS sau cancer in toata re)ula# Desi)ur c$ nici un pacient nu ar +i acceptat o ast+el de terapie dac$ ar +i stiut sau i s*ar +i e0plicat ca se avea ca scop prin acestea decuplarea medicamentoas$ a apararii celulare imunitare( cu scopul de a se veri+ica prin e0perimente umane teoria canceri)ene a sistemului imunitar de+icitar# Doar ca SinscenareaP cu 'oala A-DS incura'ila( din cauza careia cu si)uranta vei muri( a trans+ormat pacientii precum $i parintii copiilor H-[*pozitivi in persoane voluntare( +oarte cooperante la in)/itirea pe termen nelimitat de AIT( =actrim si altele asemanatoare#

1JE4 &ti "ost unul dintre primii cercetatori care! in 'aza rezultatelor studiilor internationale asupra mono+idului de azot! ati relevat adevaratele mecanisme de "unctionare ale unor preparate ca &./ si -actrim! si de asemenea unul dintre primii care au semnalat "aptul ca administrarea de lun#a durata a acestor medicamente are ca urmare multiple daune corporale si in cele din urma decesul%

Dr2K4 AIT are acelasi pro+il azotic ca si Azat/ioprin# Drupul Azido din AIT 'loc/eaz$ respiratia celulara din mitocondrii( identic cu )rupul Aza din Azat/ioprin si cu )rupul analo) din Trimet/oprim# rmarile( con+orm le)ilor 'iolo)ice( sunt cu certitudine A-DS( cancer precum si de)enerare musculara si nervoasa( asa cum sute de studii clinice ale medicinei A-DS*ului si cancerului evidentiaza +ara orice +el de indoiala# Materialul pro'ator pu'licat este impresionant si edi+icator#

1JE4 &u reusit cercetatorii din domeniul &ID) si cancerului prin e+perimentele lor perverse pe pacienti umani sa certi"ice teoria lor asupra #enezei cancerului prin controlul imunitar*

Dr2K4 Nu( deoarece ei sunt S+i0atiP pe ideea mutatiei )enetice in ADN*ul din nucleul celular si pe conceptul con+orm celulele canceri)ene sunt celule straine or)anismului( ast+el incat oricum ei cauta intr*un loc )resit# Ei nu au reusit nici desci+rarea aparentului Smister A-DSP# Ceea ce nu puteau prevede este +aptul c$ intre timp au aparut noi cunostinte +undamentale in a+ara medicinei A-DS*cancer ortodo0e( cunostinte care conduc catre a'surd teoriile cercetatorilor virolo)i#

12 | P a g e

1JE4 4uteti sa ne prezentati pe scurt aceste noi cunostinte*

Dr2K4 Toate celulele umane au rezutat ca urmare a mostenirii unei Suniuni celulareP care a avut loc cu 3(2*; miliarde de ani in urma# !a acea vreme unele monocelule( cu casti) ener)etic o0idativ( au ocupat 8populat9 alte monocelule( care erau dependente de o0i)en pentru o'tinerea ener)iei# .rimele( denumita mitocondrii( traiesc ca si colonii de celule in toate celulele de al)e( plante( ciuperci( animale $i oameni# Mostenirea )enetica a celor dou$ tipuri de celule a +ost cuprinsa 8uni+icata9 in nucleul celular actual# Mitocondriile au pastrat un SrestP de mostenire )enetica care slu,e$te la sinteza proprie de proteine( in cooperare cu proteinele codate in nucleul celular( care au +ost SimportateP mitocondriilor# -n medie cele circa 3#<77 de mitocondrii care se )asesc in +iecare celula umana poseda impreuna circa 27#777 de )ene active( adica mai multe )ene active decat sunt in nucleul celular# -ntre coloniile de mitocondrii( care in +aze alternative de pauza si activitate +urnizeaza circa 47@ din necesarul ener)etic al intre)ii celule( si celula S)azdaP care le contine( mai e0ista pe deasupra( prin intermediul cailor de le)atura mitocondriene( un comple0 sc/im' import*e0port de +lu0uri de protoni si electroni( un sc/im' permanent de ioni( pre)atirea si punerea la dispozitie de molecule AT.( care sunt moleculele de transport al ener)iei precum si comple0e produse meta'olice# Deoarece AT. nu poate +i depozitat si conservat( el este produs zilnic de catre mitocondrii 8din care posedam de peste o mie de ori mai multe decat celulele pe care le avem in or)anism9 in cantitati +oarte mari( apro0imativ in aceasi masa 8)reutate9 ca cea a insasi corpului nostru# Mitocondriile( si acesta este elementul nou( revolutionar( care nu de mult timp a +ost recunoscut si con+irmat( sunt coordonate cu a,utorul unei mi0turi )azoase +ormate din mono0id de azot si anioni supero0id# ltimii rezulta ca produs al lantului respirator o0idativ in mitocondrii# Dazul de mono0id de azot a +ost de a'ea pe la mi,locul anilor 57 descoperit ca +iind prezent in toate celulele umane ca si )az +unctional ar/aic# -ntre coloniile de mitocondrii $i celula "n "ntre)ul ei are loc un permanent sc/im' de punere la dispozi$ie a ener)iei care este coordonat si controlat su' +orma )azoasa -n timpul +azei tarzii a diviziunii celulare( in +aza timpurie de vindecare a ranilor sau in +aza em'rional$ p%n$ "n momentul nasterii producerea de ener)ie se des+asoara 8este conectata9 e0clusiv prin producerea de molecule AT. pe cale neo0idativa( +ermentativa# Acest lucru slu,este la prote,area partilor de material )enetic al celulelor*)azda ar/aice( care in sus*numitele +aze de diviziune celulara sunt mai sensi'ile 8in comparatie cu mitocondriile9 la o0izi si produsele respective derivate# Deci mostenirea noastra celulara este o sim'ioza celulara care poseda material )enetic Sdu'luP( provenit din doua tipuri de celule ar/aice# Din punct de vedere evolutionist*'iolo)ic putem spune ca suntem S/erma+roditiP# Toate procesele 'ioener)etice si 'ioc/imice( desi)ur indeose'i in mitocondrii( sunt dependente de un potential Redo0 varia'il puternic ne)ativ( ca si conditie de 'az$ 'io+izicala pentru comple0ele cur)eri de protoni si electroni# 8.otentialul Redo0 este o unitate de masura pentru capacitatea de o0idare( respectiv reducere o0idativa# Sistemele cu potential Redo0 ne)ativ pot reduce sistemele cu potantial Redo0 pozitiv( dar pot si +i o0idate de catre acestea9# Acest potential Redo0 ne)ativ este in principal asi)urat de catre e0ceptionala tripeptida Dlutation( care pune la dispozitie( prin protoni li'er converti'ili din )rupul sul+*/idro)en al moleculei sale centrale( aminoacidul CEstein#

1JE4 Care sunt consecintele acestor noi cunostinte pentru intele)erea )enezei cancerului( a A-DS si pentru terapia cancerului si A-DS$

Dr2K4 Consecintele sunt +undamentale1 -n cazurile de cancer( de SH-[*pozitivP 8deci de productie marita de anticorpi polispeci+ici9( in A-DS* ul mani+est 8deci in+ectii intracelulare cu +un)ii( in in+ectiile prin protozoare si mico'acterii precum si in unele cazuri de in+ectii virale reale( in Colitis ulerosa( in traumele severe( arsuri si alte 'oli sistemice si cronice9( avem in principal de a +ace cu un de+icit sistemic de CEstein si Dlutation# Aceasta situatie apare ca urmare a unui consum prea mare de CEstein $i Dlutation 8la +el ca in cazul nitrosu'stantelor( deci cele pe 'aza de azot9( a unei de+icitare preluari de CEstein siTsau a unei dere)lari a sintezei noi de CEstein din Met/ionin in +icat 8spre e0emplu datorita unor in/i'itori de acid +olic cum este =actrim( etc#9 siTsau a unei dere)larii a sintezei de Dlutation 8conditionat$ to0ic*+armacolo)ic prin +oarte multe su'stante9# >r)anismul su+era ca urmare a unui eclatant de+icit de protoni li'er converti'ili# -n conditiile moderne de civilizatie din zilele noastre( or)anismul tre'uie sa SelimineP peste L7#777 de di+erite to0ine si otravuri( si aceasta cu a,utorul sistemului Dlutatuion# Trans+ormarea celulelor normale in celule canceroase poate surveni atunci cand datorit$ de+icitului de Dlutation capacitatea si rezervele lantului respirator al mitocondriilor de a produce AT. scade su' o anumit$ valoare critica iar o0i)enul nu mai este utilizat pentru producerea de ener)ie celulara 8aparenta de+icienta de o0i)en( pseudo/ipo0ie9# -ntr*o ast+el de situatie( partea de )enom din nucleul celular care contine materialul in+ormational mostenit de la celulele ar/aice +unctioneaza ca un +el de Smemorie de de+icit al protonilorP( si se a,un)e( )enetic si supra)enetic( la o comple0a contra*re)ulare# Sc/im'ul cu mitocondriile este 'locat( celulele( dupa diviziunea celulara( nu mai pot re*cupla cu mitocondriile si raman SprizoniereP in ciclul divizarii celulare# Celulele 8canceroase9 ast+el trans+ormate nu mai pot insa nici declansa apoptoza pro)ramata( deoarece pentru aceasta ar +i nevoie de cuplarea mitocondriilor( ori acest circuit( datorita sintezei de mono0id de azot contra*re)ulator( ramane inc/is# Hotarator este in aceasta situatie si circuitul de sc/im' al calciului dintre mitocondrii si plasma celulara( care de asemenea este 'locat# Celulele canceri)ene au din +oarte multe puncte de vedere asemanari iz'itoare cu celulele em'rionale# Este deci vor'a de o cuplare de durata SinapoiP in )enumul si pro)ramul ener)etic ar/aic( o re)resie( care pana in prezent a +ost de+inita ca mutatie intamplatoare Smali)naP si ale carei cauze nu puteau +i e0plicate# Din punct de vedere evolutionist si al proceselor din sim'ioza celulara( trans+ormare Scanceri)enaP poate +i inteleas$ si e0plicata( atunci cand sunt intelese le)ile co*evolutiei#

1JE4 ste acesta 'olcare a proceselor de re-cuplare din cazul celulelor canceri#ene ireversi'ila*

13 | P a g e

Dr2K4 Aceasta este intre'area cardinala din punct de vedere terapeutic# Disparitia sarcomului Zaposi ca urmare a eliminarii adminstrarii de Azat/ioprin( care provoaca( ca de alt+el toate nitro*su'stantele( un mare consum de Dlutation( pledeaza e0emplar pentru o ast+el de posi'ilitate de de*'locare# Dar avem intre timp o )ramada de alte dovezi# E0perimentele de la'orator pe animale au aratat ca putem complect elimina celulele tumorale si c/iar metastazele atunci cand este stimulata producerea de mono0id de azot# Cele mai impresionante rezultate de vindecare a cancerului au +ost o'tinute prin ec/ili'rarea CEsteinului si Dlutationului in doza, inalt( prin re)ularea potentialului Redo0 cu a,utorul preparatelor cu o 'un$ disponi'ilitate 'iolo)ica#

1JE4 ste su"icienta terapia :lutationului sau mai sunt necesare si alte masuri terapeutice*

Dr2K4 Terapia sim'iozei celulare prin reec/ili'rarea Redo0 cu a,utorul CEstein $i Dlutatuion este o'li)atorie in terapia de 'aza# Dar cancerul este un SevenimentP +oarte individual si +oarte comple0# -n ultimii zece ani nenumarate studii au relevat di+erite posi'ilit$ti terapeutice non* a)resive si e+iciente de in/i'are a contra*re)ularii celulelor canceri)ene# Arta vindecarii( deci a com'aterii contra*re)ularii celulelor canceri)ene necesita o com'inatie inteli)enta de( sa zicem asa( Sacceleratie si +ranaP# Deoarece pana acuma nu erau cunoscute su+icient elementele de 'aza ale sim'iozei celulare( lipseau elementele pro'atorii de 'aza in +avoarea unui concept inte)ral al unei terapii de Sec/ili'rareP( sau daca vrem sa +ormulam in mod traditional( al unui concept de armonizare SQin*Qan)P#

1JE4 4oate terapia de reechili'rare 'iolo#ica sa ne scuteasca de chemoterapie*

Dr2K4 -n principiu da1 C/emoterapia tinteste in primul rand in aparatul diviziunii celulare# Dar in prima +aza sunt a+ectate structurile mitocondriale( care +iind provenite din eu'acterii( nu au proteine de protectie si nici mecanisme reparatorii pentru )enele lor( +iind mult mai sensi'ile la c/emoterapia proo0idativa decat )enele din nucleul celular( care sunt in mod deose'it prote,ate#De*a lun)ule evolutiei vietii mitocondriile au +unctionat +oarte 'ine# !a animalele sal'atice practic nu se pot sta'ili de+ecte in ADN*ul mitocondrial( in timp ce lista 'olilor mitocondriale innascute si mostenite la oameni este din ce in ce mai lun)$( de la Alz/eimer la .arHinson si )ravi miopatii cardiace# .ro'lema +iecarei c/emoterapii este ca in +iecare tumoare se )asesc celule cu contrare)ulare di+erita# Deci prin c/emoterapie vor +i o parte din celulele canceroase distruse( ceea ce se numeste remisie# Alte celule canceri)ene insa( tocmai si prin atacul simultan asupra mitocondriilor( vor +i constranse la o puternica contra*re)ulare# Acest lucru este vala'il si pentru celulele care inc$ nu sunt complect trans+ormate 8canceri)en9 si care se a+la inca in stadiul compensat de dis*sim'ioza celulara# Ca rezultat se a,un)e ast+el la o SselectareP a celulelor metastazice sau a tumorilor secundare# .acientii 'olnavi de cancer( care inainte si in timpul unei c/emoterapii au e+ectuat o terapie 'iolo)ica de ec/ili'rare relateaz$ mult mai putine e+ecte secundare si suporta c/emoterapia mult mai 'ine# .ro'lema ma,ora este insa la e+ectele ulterioare( tarzii( ale c/emoterapiei# ADN*ul mitocondrial o data deteriorat( nu poate +i reparat( iar de+ectele pot( o data cu anii( sa se ampli+ice( lucru care individual nu poate +i calculat# Durata medie de viat$ 8supravietuire9 a pacientilor cu cancer dupa o c/emoterapie este( con+orm unui studiu de lun)$ durata al Centrului Derman de Cercetare a Cancerului( de <(2 ani( in timp ce +ara c/emo*terapie este de 3; ani1 Rezultatul acestui studiu este de,a mai vec/i de 37 ani( dar de atunci nu s*a prea sc/im'at nimic in 'ine in ceea ce priveste durata de supravietuire in cazurile de carcinoame solide# De altminteri in 344L in SA a +ost declarat o+icial ca Sr$z'oiul contra canceruluiP 8declansat "n 34F39 ca +iind .-ERD T1

1JE4 ,e ii s"atuiti pe cei a"ectati de cancer*

Dr2K4 .e cei atinsi de un ast+el de dia)nostic cat si pe mem'rii +amiliilor lor in s+atuesc sa nu intre in panica datorit$ a+larii unui ast+el de dia)nostic( ci sa ai'a ra'darea si puterea de a se in+orma si intele)e ca celulele canceri)ene nu sunt Scorpuri straineP( ci reactii 'iolo)ice conditionate pro)ramate de*a lun)ul evolutiei 'iolo)ice( reactii care in principiu sunt reversi'ile( atata timp cat or)anismului i se da ceea ce are nevoie cu adevarat#

1JE4 ,are sunt consecintele pentru cauza! dia#nosticul si terapia in cazul HI9;&ID)*

14 | P a g e

Dr2K4 Hotaratoare este constientizarea +aptului ca celulele imunitare a,utatoare T6 din san)e nu sunt distruse datorit$ vreunui virus( +ie H-[ sau de vreun alt +el( si ca imunitatea celular$ este recupera'ila( poate +i re*ec/ili'rata( recasti)ata# De,a de la inceputul anilor 47 s*a descoperit +aptul ca la oameni( la +el ca la toate mami+erele( e0ista dou$ su')rupe de celule T6# >ri acest lucru nu se di+erentiaza in cadrul analizelor de la'orator in medicina H-[TA-DS# Numarul de celule T6 din san)e este insa dependent de relatia dintre aceste dou$ su')rupe( TH3 si TH;# -n cazul unui de+icit de CEstein si DHutation( celulele TH; devin dominante( sunt cu precadere produse( dar aceste celule Smi)razaP din +lu0ul san)vin catre or)anele lim+atice pentru a stimula productia de anticorpi# Simultan scade numarul celulelor T6 din su')rupa TH3( care se ocupa cu producerea de )azului citoto0ic mono0id de azot( si care este +olosit contra celulelor care contin eventual un a)ent pato)en intracelular# Acest SsGitc/P 8comutator9 al ec/ili'rului celulelor T6 este( la +el ca si in cazul trans+ormarii in celule canceroase( provocat si conditionat de CEtoHinele de Tip ;# Aceia dintre pacientii A-DS care sunt intradevar periclitati au relevat in urma analizelor o dominanta a CEtoHinelor de Tip ;# Asadar aceleasi le)i ale du'lei strate)ii imunitare de aparare intracelulara cat si e0tracelulara( care sunt pro)ramate prin evolutia 'iolo)ica a contra*re)ularii in caz de de+icit al protonilor li'er*converti'ili( sunt vala'ile in A-DS la +el ca si in cancer# Deoarece ma,oritatea terapeutilor se pare ca nu cunosc aceste le)i( sau nu vor sa le cunoasca( mai devreme sau mai tarziu ii omoara pe cei sti)matizati ca H-[*pozitivi 8c/iar si pe cei din stadiul primar( care nu sunt in pericol de a dezvolta intradevar un A-DS9( deoarece nici CEsteinul( nici Dlutationul( si nici alti parametrii importanti nu sunt masurati prin analize de la'orator# -n loc de aceasta( prescriu pe termen nelimitat c/emo*anti'iotice si c/emo* terapeutice( care sunt mari SconsumatoareP de Dlutation si to0ice pentru mitocondrii# Sau daca c/iar masoara aceste valori( totusi administreaza terapia standard( ca urmare a S+i0atiei H-[P( sau recur) la un compromis putred( administrand in paralel cu c/emoterapia si !* CEstein si Dlutation( care insa pe termen indelun)at nu pot compensa e+ectele to0ice contraproductive ale su'stantelor c/imice#

1JE4 Dar ce anume se petrece in or#anismul pacientilor $HI9-pozitivi! atunci cand dupa inceperea terapiei $coc<tail se simt su'iectiv mai 'ine*

Dr2K4 Acesta este asa numitul e+ect al Smasinii de tuns iar'aP 8taierea ve)etatiei la o anumit$ dimensiune( uni+orm( +ara a tine cont de ce anume plante cresc pe terenul respectiv9# Cei mai +recventi a)enti pato)eni oportunistici( +un)iile si protozoarele( poseda de asemenea mitocondrii( al caror lan$ respirator este in/i'at de asemenea de catre AIT( =actrim etc# Acest e+ect insa nu tre'uie con+undat cu +ictiva Sin/i'are H-[P# Si /otarator este +aptul ca unele +un)ii si protozoare( la +el ca si unele celule canceri)ene( pot supravietui atacului c/imic prin contra*re)ulare# Aceasta este asa numita Spro'lema a rezistenteiP# Raul principale este acela ca de+icitul primar de Dlutation si productia de+icitare de mono0id de azot dependenta de acesta( nu va +i reec/ili'rat 8re+acut9( si deci or)anismului i se re+uza mi,locul de supravietuire( sistemul reparator si de autovindecare# -n loc de aceasta( ca urmare a c/emoterapiei( statutul de+icitar se a)raveaza si pe deasupra sunt stimulate mecanismele de contra*re)ulare( de casti)are a rezistentei de catre +un)ii $i protozoare 8paraziti rezistenti9( respectiv de celule canceri)ene rezistente( iar capacitatea deto0i+iana a mitocondriilor in celulele imunitare si ne*imunitare este +ortata pana la punctul critic# Deci prelun)irea vietii in cazul aparentei Sin+ectii mortale inevita'ileP este in realitate ima)inea in o)linda a erorii terapeutice( care creaza conditiile declansarii unui Scerc dia'olicP# Mai multe studii clinice e+ectuate in SA au con+irmat intre timp ca tocmai acei pacien$i decedeaza( la care asa*zisa Sincarcatura viralaP( m$surat$ in aceste cazuri prin +oarte indoielnica metoda .CR( scazuse datorit$ terapiei com'inate( lucru aparent con+irmat si prin cresterea num$rului de celule T6 din serumul san)vin# Relativa cre$tere a num$rului celulelor T6 se datoreaza SreintoarceiiP in circuitul san)vin a celulelor TH;( care nu*si mai pot e+ectua +unctia de a,utoare in celulele producatoare de anticorpi( deoarece dezvoltarea acestor celule este 'locat$ prin c/emoterapie# Aparenta scadere a ARN*ului apartinand H-[ din serumul san)vin este un e+ect al consumului masiv de ARN in vederea proceselor reparatorii ale ADN*ului de+ectat prin c/emoterapie# Asadar avem de a +ace pe termen lun) cu aparente succese terapeutice( care in +apt masc/eaza e+ectele reale ale c/emoterapiilor si c/emoanti'ioticelor# Jara o terapie consecventa de ec/ili'rare( este doar o c/estiune de timp si de stare a pacientului( pana la momentul in care( ca urmare a into0icarii de durata( lantul respirator al celulelor imunitare va atin)e St/e point o+ no returnP 8punctul din care nu mai e0ista intoarcere9# Tre'uiesc +oarte serios luate in considerare e+ectele Sin timpP ale terapiei de lun)a durata cu AIT ( =actrim( etc# care sunt administrate pacientilor SH-[*pozitiviP( terapie care la un anumit moment ScriticP este oprita# .acientii par a +i trait cativa ani Saparent sanatosiP( dupa care apar caderi +atale ale anumitor or)ane( in+arct( sepsis( coma cere'rala sau /epatica# Aceste evolutii nu au nimic de a +ace cu SH-[P( desi medicina alopata su)ereaza aceasta# Este vor'a in +apt de e+ectele tarzii ale terapiilor c/emo 8pro+ila0ia de durata anti*A-DS9 care provoaca daune irepara'ile ADN*ului mitocondrial# Ast+el pot apare caderi +atale ale or)anelor si tesuturilor care sunt 'o)ate in mitocondrii sau( in cazul unei contra*re)ulari celulare( dezvoltarea unor tumori canceri)ene# HCE: Cercetarea ortodo0a H-[TA-DS sustine de c%tiva ani teoria con+orm careia in/i'area proteazei introdusa "n 344L( impreuna cu AIT( Nevirapine( etc# a produs o revolutie in terapia A-DS si vor'este despre Seliminarea H-[P in circa <*6 ani# Mass*media vor'este c/iar de un Se+ect !azarP 8nume preluat de la persona,ul din Noul Testament( decedat si inviat de catre -isus Hristos9# Dr# Z: Campania in +avoarea Cri0ivan( [iramune( etc# a +ost condusa( din 344L( de catre cunoscuta +irma pu'licitara =urson*Marsteller( partenera a me)acompaniilor +armaceutice Dla0o Smit/ Zline( .+itzer( Eli !ilE( =ristol MEer SNui''( etc#Toate promisiunile de vindecare au tre'uit SretraseP( in+irmate incepand din 3444( deoarece urmarile ne)ative ale medicamentatiei cu Nevirapine( AIT si in/i'atorii de proteaza cum este Cri0ivan erau prea evidente pentru a mai putea +i puse pe seama SH-[P# Cri0ivan 8si celelalte medicamente din aceasi +amilie9 a produs caderea +icatului( pancreasului( rinic/ilor( a provocat dia'et( masive dere)lari ale meta'olismului )rasimilor( /ipertensiune( atacuri cardiace( apople0ii( etc# Con+orm studiilor clinice este in esenta vor'a despre a+ectiuni mitocondriale provocate +armacoto0ic# Cazurile de cola'are a +icatului ca urmare a terapiei cu Cri0ivan etc# nu sunt considerate a +i decese provocate de A-DS( deoarece aceste situa$ii apar deseori inainte de a a apare vreuna dintre cele ;4 de 'oli cuprinse in catalo)ul Sindromului A-DS( aparand c/iar si la pacienti care nu prezentau nici un +el de simptome A-DS# De atunci au aparut articole care sustineau ca o complecta eliminare H-[ necesita intre 37 pana la L7 de ani111 Doar ca( din ne+ericire( perioada de timp in care or)anismul poate suporta o ast+el de terapie cu AIT( Nevirapine si in/i'atori de proteaza nu este mai lun)a de ma0imum ;*< ani1 >'sesia colectiva +i0ata viral permite medicinei H-[TA-DS( intr*un spatiu lipsit de le)alitate( sa actioneze total iresponsa'il si +ara a +i trasa la raspundere pentru prea multele consecinte +atale ale terapiilor pe care le aplica# A nu sti sau a nu dori s$ stii nu poate insa constitui un ali'i pentru de)radanta indi+erenta cu care autoritatile( or)anizatiile medicale( mass*media si mai toti ceilalti oameni o'isnuiti asist$ la ruinarea +ara precedent a eticii stiinti+ic*medicale#

15 | P a g e

1JE4 ,e ar tre'ui sa se intample in medicina cancerului si a &ID)*

Dr2 K4 E0plicatiile plauzi'ile ale medicinei evolutionist*'iolo)ice asupra cauzalitatii ( dia)nosticului( preventiei si terapiilor A-DS( cancerului( 'olilor de)enerative ale sistemului nervos si muscular nu mai pot +i i)norate in virtutea teoriile perimate din trecut# Este a'solut necesar$ o clari+icare si lamurire a celor a+ectati de ast+el de 'oli precum si o recali+icare a terapeutilor# Consider( ca medic cu o lun)a e0perienta( ca dup$ <F de ani de Sraz'oi contra canceruluiP 8N'*a 5ui,'n'4 =ntre timp sunt aproape >09 si ;F de ani de Svanatoare a unui virusP 8si aici intre timp sunt aproape ?0 de ani9 ca elementele le)ilor 'iolo)iei celulare nou descoperite( dia)nosticele de la'orator +ocusate concret asupra anumitor parametrii si terapia de ec/ili'rare 'iolo)ica aplicata di+erentiat de la un pacient la altul nu mai pot +i i)norate( 'a mai mult( au devenit indispensa'ile( +undamentale si +oarte e+iciente pentru orice directie terapeutica#

Dr2 Me62 1einric3 Kre+er a o'tinut doctoratul in medicina! psihiatrie si neurolo#ie% De asemenea el are studii in sociolo#ie! psiholo#ie si politica6 este director medical emerit! specialist in rea'ilitarea psiho-somatica% Intre 1@A8-1@B@ a condus un proiect "ederal initiat de #uvernul #erman care avea in vedere rea'ilitarea dependentilor de dro#uri! a in"ractorilor cu delicte se+uale si a persoanelor cu devieri de personalitate% Intre 1@81-1@88 a "ost directorul medical al unei clinici pentru dependenti de dro#uri! care acoperea orasele -erlin! -remen! Ham'ur#! precum si landurile )chlesCi#-Holstein si 1iedersachsen% In 1@88 isi prezinta demisia din aceasta "unctie! ca urmare a diver#entelor de opinie "ilozo"ice si medicale si a celor de etic* pro"esionala vis-a-vis de concernele "arma si politica &ID)% Din 1@88 se ocupa de cercetarea de 'aza in domeniul cancerului si &ID)% In prezent traieste in -arcelona! )pania%

Traducere: Qui bono

16 | P a g e