Sunteți pe pagina 1din 47

PEDAGOGIA ADULILOR

Capitolul I ADULII SI EDUCAIA. SPECIFICUL EDUCAIEI ADULILOR

I.1. Adultul particularitati psiho-social . D !i"ir a co"c ptului d adult Adultul reprezinta individul cu registrul de varsta 18-20 ani / 40-45 ani, caracterizat printr-o mare armonizare, stabilizare si maturizare, prin adancirea socializarii, specializarii profesionale si angajare in viata sociala !aracteristic pentru varsta adultului este vigoarea fizica evidenta, dublata de inteligenta, memorie, abilitati, aptitudini pe deplin utilizabile cu randament optim "rganele si sistemele organismului functioneaza in conditii si la parametrii superiori #tapanirea propriilor posibilitati creeaza sentimentul de plinatate, forta si vigoare fizica si spirituala $ntreaga conduita este dominata de efortul si dorinta de autoafirmare %&'#"(A)$*A*&A adultului poate fi analizata prin cinci factori esentiali, ceea ce reprezinta modelul de descriptie si analiza +,ig-five-. E#tra$ rsia / capacitatea de orientare a personalitatii catre e0terior, modul de implicare in actiune, A%r a&ilitat a / denota diferentele individuale relevate de interactiunea sociala 2prietenie, Co"stii"cio'itat a / vizeaza modul concret, caracteristic al individului de a trata sarcinile, sociabilitatea persoanei1 placere3 si se refera indeosebi la calitatile emotionale ale persoanei si la comportamentele ei prosociale1 activitatile, problemele care apar in viata lui / cuprinde trasaturi cum ar fi ordinea, disciplina, responsabilitatea sociala; Sta&ilitat a (otio"ala / reprezinta diferentele individuale referitoare la caracteristicile emotionale ale unei persoane / calm, multumit, emotiv, etc / dar si la diferitele dificultati emotionale / anxietate, depresie, iritabilitate, etc 1 I"t l ctul / cuprinde aspectele functiilor intelectuale / creativitate, inventivitate, experienta, etc $n cazul personalitatii umane identificam cinci directii de dezvoltare 24 Albu 20023. Sta&ili'ar a id "titatii ului / sentimentul despre propria persoana este puternic, clar si ferm I"d p "d "ta r latiilor p rso"al / odata cu stabilizarea eului adultul manifesta interes sporit Angajarea intensa in rolurile sociale ajuta adultul sa-si defineasca si sa-si mentina un simt stabil al eului pentru alte persoane, devenind capabil sa dezvolte prietenii puternice1 1

Cr st r a i"t r s lor / angajarea constanta in anumite domenii determina satisfactii in realizarea U(a"i'ar a $alorilor / constientizarea aspectelor si consecintelor umane ale valorilor, precum si E#ti"d r a ocrotirii / se dezvolta interesul pentru binele celorlalti indivizi, nu numai pentru cei

intereselor 25obb6-urile31 al modului in care acestea se aplica in societate1 cunoscuti dar si pentru alti indivizi aflati in suferinta I.). CARAC*ERI+AREA PERSO,ALI*-II ADUL*ULUI PRI, *E,DI,*ELE CO.POR*A.E,*ULUI I,*ERPERSO,AL 7 tendinte spre dominare. stapanirea si subordonarea celorlalti impunerea propriilor puncte de vedere ignorarea celorlalte puncte de vedere manifestarea unor comportamente dure, autoritare interactiuni multiple cu ceilalti membrii accepta, asculta, suporta si se conformeaza influentei celorlalti se subapreciaza supraaprecierea celorlalti interiorizat in5ibat stabilirea rapida a contactelor umane afectuos, prietenos, comunicativ, adaptabil simpatizat si admirat de ceilalti creeaza atmosfera placuta si interactiuni pozitive se retrage din viata grupului, singuratic, razlet relatii putine, tacut, linistit, necomunicativ, in5ibat se interiorizeaza, accepta si aplica cu strictete normele grupului respecta obiceiurile si traditiile c5iar daca nu corespund convingerilor sale

7 tendinte spre supunere.

7 tendinte spre sociabilitate

7 tendinte spre izolare

7 tendinte spre conformism

7 tendinte spre nonconformism 2

nu este de acord cu normele grupului, nu le accepta si militeaza pentru sc5imbarea lor spre implica cu usurinta in actiunile societatii, participa direct la realizarea lor dinamic, energic, impulsioneaza ceilalti membrii lipsa de initiativa si interes este spectator nu actor renunta usor inert, apatic generos, prietenos cu altii dezinteres fata de sine dragoste dezinteresata fata de semenii sai actioneaza in favoarea altora centrat pe sine trateaza ceilalti membrii prin prisma propriilor interese si obiective se supraapreciaza promoveaza noutatea, originalitatea, aduce informatii, opinii noi in grup propune cai de rezolvare, impulsioneaza evolutia manifesta comportamente obisnuite, banale, uniform, nu se distinge nu are contributii importante principial, nepartinitor, impartial detasat de impresiile deformatoare este influentat de propriile convingeri, idei tentat spre deformarea realitatii are pareri absolutizante colaboreaza la realizarea sarcinilor 8

7 tendinte spre activism

7 tendinte spre pasivitate

7 tendinte spre altruism

7 tendinte spre egoism

7 tendinte spre creativitate

7tendinte spre noncreativitate

7 tendinte spre obiectivitate

7 tendinte spre subiectivism

7 tendinte spre cooperare

participarea sa potenteaza participarea celorlalti este element de unificare actioneaza singur, cu propriile sale forte interesele personale sunt primordiale centrat pe realizarea individuala a propriilor sale interese, fara ajutorul celorlalti

7 tendinte spre individualism

Capitolul II. ASPEC*E DEFI,I*ORII ALE EDUCAIEI ADULILOR II.1. Si"ta%(a / duca0ia adul0ilor1 #intagma +educa9ia adul9ilor- este de dat: relativ recent:, de;i, din punct de vedere istoric, <nc: din 1=1=, <n >area ,ritanie se <nfiin9a !omitetul pentru &duca9ia Adultilor ?n spa9iul cultural rom@nesc, A#*'A, ca Asocia9ie pentru cultura poporului rom@n, <nfiin9at: cu mult <nainte, poate fi considerat: o institu9ie de educa9ie a adul9ilor ?n limbajul ;tiin9elor educa9iei, sintagma a intrat mai ales dup: 1=A0, c@nd se amplifica mult rolul institu9iile de profil, precum ;i cercet:rile despre o astfel de problematic: #e vorbea tot mai des despre <nv:9:m@ntul pentru adul9i, despre perfec9ionare, reciclare ;i c5iar despre universit:9i pentru v@rsta a treia *reptat, educa9ia adul9ilor cunoa;te modificari majore, iar pe unele dintre ele le parcurge ;i <n prezent #ecole de-a r@ndul a st:ruit credin9a c: educa9ia omului este cea care se realizeaz: <n prima perioad: a vie9ii omului, adic: <n copil:rie Be altfel, se considera c: ar e0ista trei mari secven9e ale vie9ii omului. copil:ria, dominat: de educa9ie1 maturitatea, c@nd predomin: munca, b:tr@ne9ea - ce se credea a fi o preg:tire pentru p:r:sirea acestei lumi *reptat, munca industrial: a sc5imbat puternic <ntregul con9inut al vie9ii omului, educatia fiind nevoit: s: se prelungeasc: peste v@rsta copil:riei !5iar dezvoltarea puternic: a <nv:9:m@ntului universitar la sf@r;itul secolului trecut ;i <nceputului secolului al CC-lea, arat: c: e necesar: continuarea instruirii ;i a educa9iei <n perioada adult: Befinirea educatiei azi se face in mai multe moduri. +transformare a constiintei psi5ologice a individului- 2D %iaget31 +a finaliza si promova sc5imbari in organizarea comportamentala a omului- 2% A "sterriet531 +a sc5imba sensul e0perientei umane- 2A Euellet31 +modificarea valorii pozitive in comportarea rationala umana- 2$ !erg5it31 +proces de asimilare si practicare a informatiilor, valorilor si actiunilor specifice omului- 2( Fintanu3 etc $n fapt, educatia este constructia si reconstructia continua a unui model interior de cunoastere, apreciere si actiune in raport cu lumea in care traim &a este totodata un proces de umanizare prin care indivizii dobindesc noi calitati umane cu ajutorul carora pot stabili un ec5ilibru relativ stabil cu mediul social, cultural, profesional, natural etc

!auzele educatiei adultilor deriva din marile dezec5ilibre ce s-au produs in a doua jumatate a secolului al CC-lea, mai ales intre om si lume $ntroduc@nd sc5imbarea ca mijloc de adaptare, omul se vede nevoit sa se sc5imbe si el Astfel intre ceea ce g@ndeste, apreciaza si face practic se instituie grave dereglari, grave conflicte Bepasirea nu se poate face dec@t modific@ndu-se propria cunoastere, sistemul judecatilor de apreciere si capacitatile de actiune Bificultatea conceptului educatiei adultilor deriva atit din ruptura epistomologica produsa in zilele noastre, cit si din relativ slaba cunoastere a adultului si am spune c5iar a copilului si tinarului Adesea, intemeierea educatiei s-a facut doar pe bazele fiziologiei, anatomiei si psi5ologiei si nu pe cele ale antropologiei *eoria educatiei, se pare ca nu a incorporat in sine inca ideea ca in fiecare individ e0ista o istorie a speciei Bin punctul nostru de vedere, educatia este forma de adaptare esentiala a omului la lume si a lumii la om Adaptarea se face insa primtr-un model interior tridimensional de cunoastere, de apreciere, de actiune $ntreaga noastra activitate de la nastere p@na la 18-20 de ani consta in constructia unui astfel de model interior al lumii, cu ajutorul caruia g@ndim, actionam, apreciem !um acest model este al unui timp dat, sc5imbarea cunoasterii, a valorilor si a modurilor de actiune din jur ne obliga la revizuire lui apro0imativ din 15 in 15 ani &ducatia adultilor credem ca ar consta tocmai in acele sc5imbari majore din modelul interior al lumii noastre, sub presiunea evolutiei evenimentelor din afara si din launtrul nostru #pecific adultilor, ceea ce contine c5iar definitia lor, este angajarea variata intr-o multitudine de roluri in munca, familie, activitati politice sau obstesti !ontrar parerilor de p@na acum, s-a constatat ca aceasta angajare in multiple roluri sociale nu faciliteaza sc5imbarea, ci duce la o inertie in raport cu sc5imbarea Adultul deci, nu accepta usor sc5imbarea, deoarece aceasta implica modificarea structurala a intregului model e0plicativ, valoric si actional !a atare, sa nu ne inc5ipuim ca sc5imbarea, modificarea unei asimilari culturale anterioare, o putem realiza facil si rapid #c5imbarea este posibila numai plec@nd de la c@mpul de aplicatie al cunoasterii, aprecierii si actiunii, de la ceea ce e util si accesibil Beosebit de importanta este luarea in considerare a caracterului de participare in intelegerea educatiei adultilor Adica nu o educatie ce se face unor mase caracterizate prin absenta totala a acesteia, ci una care se naste prin participarea maselor de indivizi, aflate pe diferite trepte de dezvoltare sociala, profesionala etc operand cu anumite simboluri si semnificatii culturale Acceptia de mai sus reliefeaza un inteles mai profund al insusi actului de educatie, sensul major al acestuia const@nd in e0pansiunea mediului uman valoros, a activitatii umane valoroase in raport cu omul &0ista aici una din paradigmele fundamentale ale epocii noastre. nevoia de mediu uman, de activitate valoroasa se poate realiza numai prin crearea si receptarea noii civilizatii la nivelul maselor1 dar ceea ce ne cere practica, munca, viata cotidiana, nu este inteles deodata, spontan, in mod clar si distinct, insasi intelegerea fiind si av@nd sensuri multiple1 convergenta intelegerilor este data de progresul de invatare, de nivelul de rezolvare al contradictiei dintre ceea ce ne cere practica si nivelul aptitudinilor noastre de intelegere si participare la 5

creatie si receptarea civilizatiei noi Be aici, imperativul major al epocii noastre. sa invatam, sa g@ndim, sa simtim si sa lucram intr-un mod nou, creator Prin urmare, educaia adulilor urmrete: Compensarea unei educaii iniiale insuficiente; Completarea cunotinelor generale; Formarea continu. Bificultatile teoretice si practice sunt mari Be obicei este mult mai facil sa g@ndesti o realitate noua cu instrumentele vec5i Bar nu si productiv Gaptul reiese si din incercarea de a se g@ndi procesul de invatare la adulti prin instrumentele utilizate in cazul copilului &ste adevarat ca at@t copilul c@t si adultul au o caracteristica fundamentala comuna / invatarea Bar diferentierile si deosebirile sunt esentiale. la primul, procesul de invatare este similar cu acumularea si structurarea1 la cel de-al doilea, invatarea e ad@ncire, restructurare, creatie (oul principiu al educatiei scolare- invat azi, produc azi / care inlocuieste pe cel vec5i / invat azi, produc in viitor / tinde sa se apropie de cel al educatiei adultilor, dar diferentele ram@n de ordinul esential, al statutului si rolului celor care invata $n acest conte0t subliniem doar principiul diferit ce sta la baza organizarii si functionarii educatiei adultilor in raport cu cel al copiilor %entru adulti notiunea de educator nu are in mod 5otar@tor acceptia de o persoana anume ca in cazul copiilor, c@nd un educator 2invatator, profesor etc 3 face educatie )a un adult, educatorul semnifica in primul rind activitatea de munca pe care o desfasoara, deopotriva cu grupul uman, cu colectivul din care face parte 2profesional, de prieteni, familie etc 3 &ducatia adultilor, invatarea in acest caz este participare %asivitatea, metodele scolaresti nu pot da rezultate tocmai datorita conditiilor modificate in care se produce invatarea %entru intelegerea mai ampla a ceea ce poate face si ceea ce nu poate face educatia adultilor, consideram necesar sa ne oprim asupra c@torva caracteristici esentiale ale acestora &timologic cuvintul +adult- 2adultus3 vine de la participiul trecut al lui +adolesco- 2ceea ce s-a intarit, dezvoltat, a crescut3 Adult semnifica deci ceea ce a crescut, este format1 adica sinonim cu matur #ub raport socio-psi5ologic stadiul de adult cuprinde simultan maturizarea dezvoltarii fizice, intelectuale, morale, sociale, emotionale si afective >aturizarea insa, la r@ndul ei, presupune acceptare unui nivel satisfacator in dezvoltarea unei aptitudini #pre e0emplu, in societatea romaneasca rurala 2traditionala3, pentru o t@nara se considera satisfacator nivelul de dezvoltare de 1A ani, data la care se inc5eiau numeroase casatorii >aturizarea cere ea insasi o raportare la ceva / la nivelul cerintelor muncii si vietii >unca si viata sunt, deci, termenul de referinta in raport cu care masuram educatia, stadiul de adult sau maturizare >unca si viata noastra fiind sisteme desc5ise, din perspectiva sociala si c5iar individual, inseamna ca nu ram@ne decit o invatare, o educare si deci motivare intr-un proces de adecvare permanenta

$ntr-un conte0t mai larg, efortul educatiei, al invatarii la adult, corelat cu celelalte eforturi ale sale, vizeaza construirea de catre acesta a drumului propriu in viata, gasirea fericirii in activitatea pe care o desfasoara Bintr-o astfel de perspectiva, judecata de cunoastere si apreciere, sentimentele si vointa de actiune sociala joaca un rol important, deoarece asigura at@t insusirea noilor cunostinte despre munca si viata, modelul nou de functionare a relatiilor umane si totodata, interiorizarea a ceea ce este de pret in relatiile dintre om-natura si societate, in munca,in viata cotidiana Hn rol important in educatia adultilor il joaca, de asemenea, atasamentul la mijloacele institutionale de participare culturala relev@nd apartenenta la comunitatea data si perceperea conflictului dintre valorile grupului si opusul acestora &ducatia adultilor se identifica si cu efortul de socializare, de dezvoltare a unei lumi culturale, plec@nd de la e0perientele specifice in situatii date &a reprezinta si un mod de comunicare cu membrii grupului caruia <i apartin !a atare, regulile formale si neformale ce guverneaza aceste relatii ale grupului vor duce la dezvoltari diferite in functie de coeziunea, organizarea si orientarea grupului %rin regulile de organizare a acestuia, adultul dob@ndeste determinarea noilor optiuni Gamilia, in acest conte0t, este c5emata sa indeplineasca o functie de modelator, at@t in conturarea noilor atitudini, c@t si a criteriilor de optiune, de insusire practica a noului discurs profesional, social si cultural Bin acest punct de vedere, orice strategie a educatiei adultilor se cere sa includa in punctele ei de plecare si de actiune un astfel de deziderat Baca e0perienta adultului e0ercita o influenta puternica asupra limbajului intelegerii, a atitudinii, aceasta nu poate fi transferata aidoma atunci c@nd e vorba de relatiile sale sociale Adultul, prin e0perienta sa cu alti membri ai societatii, cu alte colectivitati sociale, dob@ndeste o viziune pluralista despre munca si viata, un sprijin in distantarea de atitudinile sale anterioare &0perienta altor moduri de relatii sociale-umane va contibui in felul acesta la insusirea valorilor noi din societate, configur@nd mai profund, mai puternic, rolul e0perientei culturale cu care el intra in legatura in viata de zi cu zi Astfel de constatare ridica problema identificarii acelor situatii educative care ofera necesitatea si certitudinea, invatarea adultilor insasi put@ndu-se desfasura ca un proces controlat si nu spontan, supus int@mplarii Bin aceasta perspectiva, determinarea relatiilor e0istente intre reprezentarile dob@ndite si noile modele de actiune sociala releva pregnant intrepatrunderea reciproca a lor, gasindu-si unitatea interna "bservatiile facute sunt menite sa sublinieze faptul ca dimensiunea stiintifica, informationala, singura nu este suficienta pentru o dezvoltare a reprezentarilor culturale si acceptarea sau refuzul unui anumit sistem de valori sociale Acestea depind si de factori de mediu social, de dezvoltare biopsi5ologica, de gradul de elevatie al relatiilor sociale din colectivitatile in care adultul intra in legatura sau in care este integrat

"ri din ce punct am analiza educatia adultilor, ea se raporteaza mereu la capacitatile de invatare ale acestora Be aici si unul din preceptele fundamentale ale educatiei permanente. a invata sa fii capabil sa inveti1 sa-ti dezvolti la ma0imum aceste posibilitati Aptitudinile globale joaca un rol esential in invatare !ercetarile reliefeaza insa o dependenta certa a lor la nivelul anterior de instruire, studiile universitare asigur@nd o cota mai inalta de activare in acest sens !ercetarile contemporane de psi5ologie infirma ideea ca intrarea in v@rsta adulta ar duce la stagnarea si invec5irea capacitatilor de instruire si educare Bimpotriva, investigatiile atesta c5iar prezenta unei legitati in dezvoltare, ce poate fi astfel formulata. invatarea continua duce la dezvoltarea continua pina la v@rsta inaintata Aceasta subliniaza ca rolul esential in educatia adultilor il au capacitatile de invatare realizate anterior, tipul si motivele invatarii si nu v@rsta ca atare Abia dupa I0-I5 de ani v@rsta incepe sa-si puna o pecete 5otaritoare Bar si aici sunt mari varietati de la un individ la altul Ginalitatea educatiei adultilor nu se reduce, asa cum se mai crede, la formarea profesionala continua Hn 'aport asupra &ducatiei adultilor si mutatiilor sociale 2,ograd, 4 , 1==13, precizeaza urmatoarele o&i cti$ p da%o%ic al ducati i adultilor. -identificarea indicatorilor de restructurare personala1 - a face din cel format centrul actiunii 2trecerea de la o educatie centrata pe continuturi la o educatie centrata pe cel ce <nvata31 - construirea motivatiei 2individul trebuie sa aiba o anumita constiinta a motivatiei, sa o e0prime ca o cerere de educatie, iar educatorii sa poata sa o decodifice, sa o <nteleaga1 notiunea de proiect pare a fi raspunsul instrumental ce permite transformarea unei cereri fluide, multiforme, <ntr-un obiectiv concret, operational31 - a pleca de la practica 2adultii se formeaza pentru a face fata problemelor practice1 educatia compre5ensiva a adultilor impune favorizarea <nvatarii mijloacelor intelectuale necesare1 a ancora actiunea educativa pe problemele vietii practice implica a tine seama, nu numai de preac5izitiile teoretice, ci si de preac5izitiile sociale31 - a privilegia <nvatarea mai mult dec@t <nvatam@ntul 2a <nvata adultii sa <nvete, sa-si elaboreze sc5eme de actiune pe baza <ntelegerii evolutiei <mprejurarilor31 - <ncurajarea unei pedagogii a descoperirii si responsabilitatii 2a reda <ncrederea <n sine, capacitatea de actiune, constiinta colectiva, dezvoltarea proiectelor sociale31 - a da timp de <nvatare 2ritmurile proprii sunt esentiale31 a stimula valorile grupului 2ele opereaza medierile <ntre continuturi abstracte si situatiile concrete1 ele joaca un rol structurant asupra perceptiilor individuale, ordon@ndu-le sub forma unei grile de lectura1 ele permit indivizilor sa se ajute reciproc3 ?n acest sens, educatia apare ca J%ractica a libertatiiJ 2Greire, % , 1=I13

Beoarece educatia adultilor 2cu e0ceptia unor programe de promovare profesionala3 nu poate deveni obligatorie, ea trebuie sa fie adaptata nevoilor acestora si sa acorde celor ce studiaza conditii liberale 2de autoeducatie si autoevaloare, de alegere a continuturilor si metodelor, a locului si timpului de <nvatare3 Hn sistem de educatie pentru adulti este bine organizat, functional atunci c@nd este <ntemeiat pe motivatii si centrat pe obiective care rezolva problemele indivizilor sau grupurilor de adulti (u putem stimula motivatiile lor de <nvatare si de participare la programe educationale fara strategii care sa se intemeieze pe cunoasterea nevoilor lor reale, specifice, de educatie Asemenea strategii presupun si un sistem de Jauto-purtareJ a <nvatarii - specific educatiei adultilor - care sa se realizeze at@t prin apelul la educatori 2formatori3 specializati 2profesori medici, juristi etc 3, c@t si prin apelul la formatori formati dintre adultii cuprinsi <n programele educationale si care actioneaza ca JreleeJ <ntr-o retea %rioritatea centrala a %rogramului de $nvatare pe tot %arcursul Fietii este sa intareasca contributia adusa de educatie si formarea profesionala in atingerea obiectivului )isabona de transformare a Hniunii &uropene Jin cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere din lume, capabila de o crestere economica durabila insotita de o crestere cantitativa si calitativa a numarului locurilor de munca si de o mai mare coeziune socialaJ, potrivit unui document al !omisiei &uropene %arteneriatul social <n <nva9:mantul profesional ;i te5nic reprezint: ansamblul rela9iilor de colaborare dintre furnizorii de preg:tire ;i actorii sociali #copul principal al parteneriatului social este corelarea ofertei de formare cu cerin9ele mediului economic ;i social ;i optimizarea procesului de formare <n raport cu nevoile societ:9ii ;i ale beneficiarilor instruirii #e are <n vedere dezvoltarea personal: ;i profesional: a beneficiarilor de preg:tire din perspectiva <nv:9:rii de-a lungul <ntregii vie9i A 2"$30a s3 2"$ 0i este c5eia succesului <ntr-o lume dinamic:, <n continu: sc5imbare, <n care individul este obligat s: <nve9e de-a lungul intregii vie9i %rogramele de formare adresate adul9ilor trebuie s: vizeze !or(ar a co(p t "0 lor ch i chili&rat3 a din acest domeniu prin insu;irea de c:tre educa9i a cuno;tin9elor necesare,

respectiv formarea d pri"d rilor ;i atitudi"ilor corespunzatoare ?n acest mod, competen9ele formate pe parcursul educa9iei de baz: r:spund condi9iei de a fi " c sar 4i & " !ic p "tru i"di$id ;i pentru societate <n acela;i timp %rogramele de formare trebuie s: asigure cre;terea ;anselor de ocupare a for9ei de munc: Aceasta se realizeaz: prin adecvarea con9inuturilor preg:tirii profesionale la cererea pie9ei for9ei de munc:, formulat: de angajatori pe baza standardelor de preg:tire profesional: %rogramele de formare trebuie s: fie atractive #tructurarea procesului de formare profesional: pe baza rezultatelor <nv:9:rii s: fie derivate din performan9ele asteptate de angajatori %rin cre;terea transparen9ei procesului de formare, a <ncrederii c: aceste programe ofer: ;anse reale de insertie socio / profesional: se va ajunge la recunoa;terea ;colilor ;i acreditarea lor ca furnizori de formare profesional: =

Bin %rogramul de 4uvernare, strategia form:rii si reform:rii resurselor umane constituie punctual de pornire al politicilor de modernizare economico / social: a 'om@niei ?n consens cu KCart a al&3 asupra duca0i i 4i !or(3rii- la&orat3 d U"iu" a Europ a"35 programul guvernamental situeaz: pe un loc important realizarea Ksoci tatii duca0io"al 1 pentru to9i ;i educa9ia pentru fiecare?n acest sens se vor ini9ia ;i dezvolta . -accesul larg la servicii de educa9ie ;i formare 1 -educa9ie pe toata durata vie9ii 1 -e0tinderea func9iei educative a societ:9ii la un ansamblu de institu9ii formative 2scoala, familia, comunit:9i locale, societ:9i comerciale etc 3 II.). Co"0i"utul pro%ra( lor d duca0i a adul0ilor care valorific: eficient resursele umane prin educa9ie permanent: Acest tip de societate presupune noi demersuri de politic: educa9ional: - Keduca9ia

%rogramele de educatie de-a lungul intregii vieti au devenit in toata lumea o prioritate a sistemelor de invatamant &ducatia adultilor este o problema constientizata si abordata sistematic de tarile europene, ca o resursa enorma pentru dezvoltari te5nice, economice, institutionale si umane, ca si pentru asigurarea ec5itatii in ceea ce priveste respectarea egalitatii sanselor $n tara noastra este necesara trecerea la forme sistematice, institutionalizate de educatie a adultilor, conform practicilor internationale care s-au dovedit eficiente &ducatia adultilor, ca dimensiune speciala a educatiei de-a lungul intregii vieti 2life long learning education3 insumeaza activitatile care au ca scop dezvoltarea cunostintelor, capacitatilor, competentelor si atitudinilor de care adultul are nevoie intr-o anumita situatie din viata sa, in scopul de a-l ajuta sa-si gaseasca locul si rolul cele mai potrivite in societatea in care traieste %rin adult se intelege persoana care a iesit, dintr-un motiv sau altul, din sistemul de educatie formala, uneori la nivelul invatamantului obligatoriu, alteori inainte de finalizarea acestuia, iar alteori a dobandit un nivel inalt de educatie in cadrul formarii sale initiale, dar doreste sa continue studiul in domeniul respectiv, sa-si completeze nivelul initial dobandit sau sa-si sc5imbe/largeasca domeniul de competenta &ducatia adultilor presupune, prin urmare, formarea acestora in cadrul unui proces sistematic de dezvoltare a cunostintelor, aptitudinilor, competentelor si atitudinilor cerute de e0ercitarea unor sarcini specifice $n cadrul acestui proces, formarea profesionala a adultilor reprezinta o zona de interes deosebit !onferinta internationala de educatie a adultilor !"(G$(*&A F-Lamburg, 1==I, la care 'om@nia a fost reprezentata, Beclaratia de la Lamburg, dar si dezbaterile regionale care au precedat si care au urmat acesteia, vizeaza promovarea unor strategii la nivel national, regional si international, care au ca scop revederea prioritatilor si remobilizarea resurselor de educatie a adultilor, pentru a investi cat mai mult in 10

fiecare adult care se pregateste, pentru a permite acestuia sa-si dezvolte capacitatea de a actiona si, prin urmare, de a-si imbunatati calitatea vietii #unt vizate. %regatirea profesionala a adultilor in sistemul formarii profesionale initiale si continue si a reconversiei profesionale1 %regatirea adultilor in sistemul educatiei permanente in domenii de interes, precum te5nologia informatiei, limbile straine, educatia economica si antreprenoriala, educatia pentru o cetatenie democratica, educatia pentru sanatate, management, educatia parintilor si altele %rogramele de educatie a adultilor pot fi realizate si in cooperare cu alte institutii abilitate. universitati populare si desc5ise, case de cultura, oficii ale fortei de munca, organizatii nonguvernamentale, alte structuri sau institutii private care ofera cursuri de educatia adultilor #colile, liceele si casele corpului didactic pot, de asemenea, potrivit legii, sa ofere asistenta, pe baza de contract, celor care organizeaza diferite programe in sistemul educatiei permanente. &duca9ia adul9ilor cuprinde <n mod prioritar, pe lang: ac5izi9ia de cuno;tin9e, priceperi sau deprinderi, mai ales dezvoltarea aptitudinilor, a capacit:9ii de creativitate, de integrare a noilor cuno;tin9e, priceperi ;i deprinderi <n ansambluri cognitive ;i comportamentale relativ stabile1 cu alte cuvinte a <nva9a mereu cum s: se pun: mai eficient <n valoare aptitudinile, cum omul s: inoveze noile condi9ii de munc: ;i via9: ;i s: se dezvolte <n propriile direc9ii Analiz@nd conceptul de educa9ie a adul9ilor, trebuie s: facem precizarea c: nu este vorba de a ad:uga, ci a d '$olta poten9ele e0istente, substan9a intelectual: ;i socio-moral: a individului astfel <nc@t s: se sc5imbe <ntreaga structur: a personalit:9ii &duca9ia nu <nseamn: ac5izi9ie, ci implic: o transformare a ierar5iilor interne, dob@ndirea unui alt mod de a 2inter3ac9iona, 9inte;te la dezvoltarea adaptabilit:9ii subiectului +de format-, a capacit:9ii de a ac9iona ;i a competen9ei de a comunica Bin acest motiv, <n ac9iunile de formare se prefer: metodele participative, <n grupuri mici, numai acestea provoc@nd sc5imb:ri la nivelul stilului de comportament &duca9ia se adreseaz: <ntregii personalit:9i, <;i propune s: l:rgeasc: disponibilit:9ile individului, s:-i confere competen9a de a alege Analiz@nd specificul educa9iei adul9ilor, 4HM AFA(N$($, profesor de ;tiin9ele educa9iei la Hniversitatea )6on $$, insist: asupra nevoii adultului de +perfec9iune-, de +cre;tere- ;i de +independen9:- $ndividul aflat <n proces de + adultizare- caut: autonomie, statut profesional, inserare <ntr-o re9ea rela9ionar: caracterizat: prin afec9iune, stabilitate social: Adultizarea implic: o unificare a personalit:9ii prin integrarea factorilor afectivi, intelectuali, sociali, ceea ce conduce la armonizarea vie9ii private ;i a vie9ii publice ?n 1=IA, la conferin9a general: H(&#!" educa9ia adul9ilor a fost definit: ca +un ansamblu de procese organizate de educaie cu un coninut i metode specifice, formale i informale prin care se prelungete educaia iniial, prin care persoanele considerate adulte i dezvolt aptitudini, i 11

mbogesc cunotinele, i amelioreaz calificarea profesional; i reorienteaz atitudinile i comportamentele ntr o dubl perspectiv; prin dezvoltare personal i prin participare la dezvoltarea social.! &duca9ia adul9ilor const: <n acele sc5imb:ri majore din modelul interior al lumii noastre 2cu ajutorul c:ruia g@ndim, ac9ion:m ;i apreciem3 o autostructurare <n cunoa;tere, apreciere ;i ac9iune, prin care se desc5id noi posibilit:9i de dezvoltare a adul9ilor <n toate domeniile vie9ii sociale ;i individuale Otiin9a +educa9iei adul9ilor- a fost cunoscut: prin intermediul unor no9iuni precum. pedagogia adul9ilor, instruirea adul9ilor LA(#&)>A(( se opune conceptului de +pedagogia adul9ilor-, deoarece pedagogia, potrivit sensului ei literar, <nseamn: +conducerea copilului prin instruire ;i educa9iei. Be asemenea el propune termenul de andragogie>ult timp au e0istat numeroase ambiguit:9i, educa9ia adul9ilor s-a confundat cu conceptul de +educa9ie permanent:-, de aceea ni se pare important s: subliniem distinc9ia dintre cele dou:. educa9ia adul9ilor reprezint: un subansamblu integrat <ntr-un proiect global al educa9iei permanente #peciali;tii <n ;tiin9ele educa9iei subliniaz: importan9a a patru curente <n educa9ia adul9ilor 1. Cur "tul co(porta( "talist sau & ha$iorist / pune accent pe comportamentul individului ). Cur "tul u(a"ist 4i p rso"alist / aduce <n prim plan rela9ia formator - format 6. Cur "tul critic / red: form:rii ideea sa de instrument al unei critici sociale ;i politice 7. Cur "tul co"structi$ist / insist@nd asupra procesului de <nv:9are (e-am propus s: facem o scurt: analiz: a curentelor personalist ;i critic !urentul personalist pune accentul pe dimensiunea ra9ional:, pe cunoa;terea personalit:9ii celui ce <nva9: Gormatorul trebuie s:-i redea adultului gustul pentru <nv:9are, reprimat adesea <n ;coal: prin metode punitive !arl 'ogers recomand: confruntarea adultului cu situa9ii de via9:, antrenarea lui <n dezbateri morale #c5imbarea presonalit:9ii, crede el, nu poate avea loc dac: procesul interac9ional formatorformat nu se desf:;oar: <ntr-un climat de <ncredere, <ntr-o ambian9: de e0perien9: de grup ?n ceea ce prive;te curentul critic, acesta poate fi ilustrat prin credin9ele pedagogului italian %aolo Greire, care considera c: formarea trebuie s: devin: un act de analiz: critic: a poblemelor sociale, s: aib: drept scop dezvoltarea con;tiin9ei critice, s: incite indivizii s: reflecteze at@t asupra lumii, c@t ;i asupra lor <n;i;i !onceptul de educa9ie a adul9ilor are cinci caracteristici normative. ". #lobalitate i continuitate 2 pentru c: se <ntinde de-a lungul <ntregii vie9i, se mai utilizeaz: ;i sintagmele +educa9ia continu:-, iar pentru c: vizeaz: progresul material ;i social, asumarea de responsabilit:9i, H(&#!" insist: asupra sintagmelor +dezvoltare comunitar:- ;i +educa9ie comunitar:12

$. %inimismul indispensabil / to9i oamenii au nevoie de o educa9ie de baz: pentru a <n9elege mecanismele vie9ii comunitare &. 'ibertatea structural / posibilitatea de a fi <n afara institu9iilor ;colare tradi9ionale (. )tilitatea / <l ajut: pe individ s:-;i rezolve problemele vie9ii *.+c,itatea / se adreseaz: <n mod egal tuturor Be aici se pot desprinde 8 !u"c0ii al duca0i i adul0ilor.

- ofer: a doua ;ans: de a ob9ine o calificare1 - favorizeaz: dezvoltarea personalit:9ii1 - cre;te competen9a profesional:1 - orienteaz: adul9ii spre rezolvarea problemelor importante ;i c:tre un nou mod de a proceda1 - promoveaz: ac9iunea comunitar: &duca9ia adul9ilor nu poate fi considerat: un sistem ;colar adi9ional1 diferen9ierea sa de educa9ia ;colar:, impune g@ndirea unei noi forme de educa9ie, o nou: concep9ie despre formarea lor Otefan ,@rs:nescu considera educa9ia adul9ilor, ca fiind ,,etajul al treilea al culturaliz:rii omului, al:turi de ;coal: ;i universitatePP ?n concluzie, ea vizeaz: dezvoltarea tuturor rolurilor pe care un individ le poate avea 2profesionale, familiale, civice, culturale3, <ntr-o formulare succint:, un efort de a se pune <n acord cu sine ;i cu lumea

Capitolul III. I,CURSIU,E 9, *I.P. EDUCAIA ADULILOR 9, RO.:,IA ;I 9, LU.E II.1. Educa0ia adul0ilor 2" lu( %entru a <n9elege mai bine semnifica9ia acestui concept aflat <ntr-o permanent: sc5imbare, ne-am g@ndit s: surprindem demersurile realizate <n aceast: direc9ie prin programele de educa9ie a adul9ilor din institu9iile care le promoveaz: Hna dintre primele lucr:ri cunoscute, destinate adul9ilor, este !M'"%A&B$A lui Cenofon ;i se ocup: de instruirea formal: a adul9ilor din vec5ea %ersie #e consider: c: <n $ndia ;i !5ina au e0istat din cele mai vec5i timpuri programe de educa9ie a adul9ilor

18

%rima tentativ: european: de a crea o institu9ie de <nv:9:m@nt superior pentru adul9i a avut loc <n Anglia, <n 15=I, odat: cu desc5iderea unei ;coli care s-a numit 4res5am !ollege ;i care era destinat: negustorilor ;i artizanilor din )ondra "dat: cu revolu9ia industrial:, ini9iativele se multiplic: sub form: de Ocoli serale, cercuri de studii, organizarea modern: a cursurilor prin coresponden9: Golosindu-se metoda conferin9elor urmate de discu9ii, <n Gran9a anului 18A= s-au <nregistrat 84 000 de cursuri pentru adul9i ?ntre sec CF$$$ ;i <nceputul sec CC, programele de educa9ie a adul9ilor cunosc un av@nt deosebit %rima ;coal: superioar: pentru adul9i este considerat: cea organizat: de 4'H(B*F$4, <n Banemarca &l a conceput ;coala superioar: popular: ca un instrument de educa9ie cet:9eneasc: ;i gospod:reasc: post-elementar:, menit: s: sporeasc: eficien9a gospod:riei 9:r:ne;ti %rima !onferin9: $nterna9ional: asupra educa9iei adul9ilor a avut la &lsinore, <n 1=4= Atunci au fost definitivate pentru prima oar: obiectivele Acestea vizau valorile umaniste, <ntr-o lume destructurat: de r:zboi Bup: 1=50, conceptul de educa9ie a adul9ilor devine sub impulsul ac9iunilor H(&#!" un concept universal Aceast: tendin9: este marcat: ;i de <nfiin9area institu9iilor interna9ionale ;i na9ionale de educa9ie a adul9ilor Gormarea adul9ilor nu se reduce la organizarea de cursuri sau ateliere $dentific:m un num:r tot mai mare, care <ncep sau <;i perfec9ioneaz: studiile <n cadrul <nv:9:m@ntului superior, ceea ce a determinat universit:9ile s:-;i sc5imbe strategia, s:-;i adapteze oferta educa9ional: la nevoile de formare ale studentului / adult Forbim aici de cooperare <ntre serviciile specializate de educa9ie a adul9ilor din universit:9i ;i <ntreprinderi !riteriul diversit:9ii a condus la crearea mai multor filiere de formare <n Hniversit:9i ?n Gran9a, statul <ncurajeaz: efortul adul9ilor de a urma asemenea filiere prin acordarea +concediilor individuale de studii universitareIII.). Educa0ia adul0ilor 2" Ro(a"ia ?nceputurile educa9iei pentru adul9i <n 'om@nia se pierd <n istorie $nforma9ii scrise care s: consemneze o preocupare pentru educarea adul9ilor e0ist: doar din secolul al C$F-lea %rimele manifest:ri sunt e0primate <n <n9elepciunea popular: )ipsa ;tiin9ei de carte a f:cut ca modalit:9ile principale de educare a adul9ilor s: fie orale sau pe calea imaginilor plastice, prezente <n pictura bisericeasc: ;i <n folclor !el mai adesea educa9ia se realiza prin intermediul predicii, con9inutul fiind <n mare parte religios $mplica9ii educative deosebite a avut literatura popular: prin transmiterea unor cuno;tin9e despre om, natur: ;i societate Batinile, obiceiurile ;i ;ez:torile au fost modalit:9i importante de transmitere a valorilor culturale ;i a unor deprinderi practice 14

?n secolele CF$$ ;i CF$$$ educa9ia adul9ilor se realiza prin lectura direct: a c:r9ilor populare ;i religioase !alendarele 2sigurele publica9ii ce formau 5rana spiritual: a societ:9ii vec5i rom@ne;ti3 au adus <n c@mpul preocup:rilor elemente ;tiin9ifice ;i literare #crierile cronicarilor / 4rigore Hrec5e, >iron !ostin, $on (eculce / au contribuit la educarea <n spiritul umanist a rom@nilor Bimitrie !antemir, <n scrierile sale, considera c: educa9ia nu este o preocupare limitat: doar la v@rsta copil:riei ;i a tinere9ii, ci dureaz: toat: via9a ?n prima jum:tate a secolului al CF$$$-lea o contribu9e deosebit: au avut-o reprezentan9ii Ocolii Ardelene, <mpreun: cu str:duin9ele lui 45eorg5e )az:r ;i ale lui 45eorg5e Asac5i $deile iluministe s-au manifestat puternic <n mi;carea cultural: a genera9iei de la 1848, fiind duse mai departe de ac9iunea A#*'&$, sub patronajul mitropolitului Andrei Oaguna #ociet:9ile ;i asocia9iile ;tiin9ifice <nfiin9ate <n a doua jum:tate a secolului al C$C-lea au contribuit imens la ac9iunea de educare a maselor A;a a fost #ocietatea pentru ?nv:9:tura %oporului 'om@n 218AA3, facilitat: de )egea ?nv:9:m@ntului, de la 18A4, a lui Al $ !uza *ot datorit: acestei societ:9i <n anul 18AI au ap:rut un num:r mare de coli pentru aduli ?n 18=A a fost <nfiin9at: Casa coalelor de c:tre #piru Laret, tip:rindu-se abecedare pentru ;coli de adul9i, coordon@ndu-se activitatea bibliotecilor pe plan na9ional )a <nceputul secolului CC curentele poporanist ;i s:m:n:torist ;i-a asumat drept scop culturalizarea poporului ;i ridicarea economic: a 9:r:nimii *ot acum intelectuali precum (icolae $orga, #piru Laret, Bimitrie 4usti, ;i-au propus ca obiective modernizarea societ:9ii rom@ne;ti, realizarea unit:9ii statale prin educa9ie, consolidarea independen9ei na9ionale prin cultur: ;i implicarea adul9ilor <n via9a social: ;i politic: prin instruirea practic: Bac: <n prima faz: educa9ia adul9ilor s-a realizat prin conferin9e ;i e0puneri, <n a doua faz: educa9ia se institu9ionalizeaz:, reclam@nd o metodologie adecvat: particularit:9ilor adul9ilor ?nceputul deceniului al treilea al secolului CC este marcat de activitatea lui Bimitrie 4usti, <ntemeietorul cercet:rii monografice ?n cadrul sistemului s:u sociologic a elaborat un proiect program pentru identificarea aspectelor caracteristice mediului rural, a elementelor deficitare ;i a nevoilor de educa9ie a 9:ranilor >otivul determinant al demersurilor lui Bimitrie 4usti a fost asigurarea unit:9ii culturale a poporului rom@n $deile promovate de Bimitrie 4usti au fost preluate de #imion >e5edin9i, $ ! %etrescu, iar mai t@rziu de #tanciu #toian Acesta dni urm: admite dou: feluri de ;coli cu grad secundar pentru sate Bemersurile pedagogice ale lui #tanciu #toian g:sesc ecou la profesorul ie;ean Otefan ,@rs:nescu care elaboreaz: Pedagogia agricol ce o prezint: la cursurile de var: ale organiza9iilor <nv:9:tore;ti Gie c: s-au numit ;coli populare, sau c5iar universit:9i populare ele au adus un suflu nou <n via9a satelor, fiind un factor de progres moral, civic, economic ;i cultural

15

%reocup:rile postbelice <n domeniul educa9iei adul9ilor au dus la diversificarea re9elei institu9ionale 2universit:9i populare ;i muncitore;ti3, c@t ;i la <mbun:t:9irea suportului ;tiin9ific prin valorificarea rezultatelor studiilor efectuate de cercet:torii de la $nstitutul de Otiin9e %edagogice ;i %si5ologice, printr-o larg: cooperare interna9ional: ap:rut: odat: cu <nfiin9area "(H ;i H(&#!" %erioada comunist: poart: amprenta ideologiei de partid, urm:rindu-se formarea muncitorului / intelectual sau a intelectualului / muncitor, promov@ndu-se o egalizare cultural: a tuturor ;i un umanism abstract ?n aceast: perioad: au ap:rut unele succese <n lic5idarea efectelor grave ale analfabetismului datorate unor intelectuali care puneau educa9ia ;i cultura mai presus de interesele politice conjuncturale Academicianul 4rigore >oisil a creat !onsiliul $nterguvernamental pentru &duca9ia Adul9ilor 21=A53, iar >ircea >ali9a a pus bazele conceptului educaiei permanente, integr@nd educa9ia adul9ilor <n ansamblul proceselor formative moderne ?n cadrul !entrelor de !ercet:ri #ocioculturale, 4 F:ideanu, " (eam9u, A >anolac5e, % Apostol au afirmat necesitatea pedagogizrii educaiei adulilor ?n decembrie 1=A8 s-a organizat la ,ucure;ti K#impozionul (a9ional de &duca9ie a Adul9ilor-, iar <n 1=81, tot la ,ucure;ti, !onferin9a H(&#!" K>etode ;i forme de participare a maselor la educa9ia cultural:Bup: 1=II institu9iile de educa9ie general: a adul9ilor au avut ca scop un program pentru diseminarea cunoa;terii generale ;i voca9ionale, dar, cu conota9ii ideologice evidente Bac: privim societatea rom@neasc: <nainte de 1=8=, vom constata c: educa9ia adul9ilor avea <n9elesul culturii de mas: 2care manipula oamenii, <n sensul ideologiei dominante3 (u putem vorbi nici o clip: de un segment de sine st:t:tor de educa9ie a adul9ilor, din moment ce societatea trebuia s: fie omogen:1 c5iar ;i Hniversit:9ile erau supuse ideologiei socialiste ?nceputul anilor 1==0 s-a caracterizat printr-o serie de sc5imb:ri majore cauzate de trecerea de la o economie centralizat: la una de pia9:, concuren9ial: %rofesorul 4 F:ideanu sublinia nevoia unei reforme a educa9iei adul9ilor, o revigorare a cerin9ei ;i eficien9ei sistemului, <n conte0tul unei educa9ii aflate <n tranzi9ie, care s-a a0aat doar pe obiective cognitive ;i a ignorat formarea cultural-spiritual: a tinerilor ;i adul9ilor ?n 1==2, societatea pentru <nv:9:tura poporului rom@n 2e0istent: <ntre 18AA-1=483 a fost re@nfiin9at: ca asocia9ie de educa9ie ;i cultur: apolitic:, care a avut drept direc9ii educarea comunit:9ilor, <n special <n mediul rural, pentru <nsu;irea valorilor na9ionale ;i europene, dezbaterea unor teme de larg interes din perspectiva educa9iei permanente, sus9inerea modernit:9ii <nv:9:m@ntului, egalizarea ;anselor de acces la cultur: Al doilea tip de ac9iuni a constat <n <nfiin9area de institu9ii noi, dup: modelul occidental 2organizarea unor ateliere de formare a managerilor <n educa9ia adul9ilor, sub denumirea de +formarea formatorilor-3 1A

Hn rol deosebit <n relansarea educa9iei adul9ilor l-a avut $nstitutul $nterna9ional al Asocia9iei Hniversale %opulare 4ermane, care ;i-a <nceput ac9iunile <n 1==8, cu scopul de a promova educa9ia adul9ilor <n 'om@nia, av@nd un rol decisiv <n sprijinirea institu9iilor prin programe de preg:tire a personalului didactic, de formare ;i monitorizare a unei re9ele na9ionale de institu9ii de educa9ia adul9ilor Bup: 1==5 se constat: o cre;ete a interesului pentru cursuri de formare profesional:, se construiesc institu9ii de formare, ca Agen9ia (a9ional: pentru "cuparea Gor9ei de >unc:, ce contribuie la relansarea unor modele din trecut

Aceast: perioad: poate fi <mp:r9it: <n trei etape succesive. O perioad de scdere a interesului pentru educaia adulilor. %rin lipsa de finan9are aproape jum:tate din institu9iile de educa9ie pentru adul9i apar9in@nd >inisterului &duca9iei au fost <nc5ise O perioad de reconstrucie treptat i de cutare a unei strategii de dezvoltare 21==8 / 1==I3 #tatul a creat cadrul general pentru descentralizare ;i liberalizarea pie9ei educa9ionale, oferta de educa9ie devenind divers: ;i diferen9iat: ?n aceast: perioad: a <nceput cooperarea interna9ional: cu atribu9ii de coordonare a educa9iei adul9ilor <n universit:9i populare, case de cultur: ;i c:mine culturale #us9inerea financiar: ;i metodologic: din parte german: ;i danez: a avut rezultat perfec9ionarea personalului din institu9iile amintite O perioad de dezvoltare, dup: !onferin9a H(&#!" de la Lamburg pentru educa9ia adul9ilor 21==I3 Au fost <nfiin9ate institu9ii foarte importante *otu;i nu s-a reu;it elaborarea unei legi / cadru a educa9iei adul9ilor, datorit: divergen9elor de interese ale diferitelor ministere ;i datorit: unei confuzii conceptuale )a finele acestei perioade <ncep negocierile pentru aderarea 'om@niei la Hniunea &uropean: !adrul legislativ devine mai cuprinz:tor ;i mai articulat, fondurile alocate sunt mai numeroase, iar dezvolt:rile de pra0is sunt cu mult <mbun:t:9ite III.6. I"stitu0ii 4i or%a"i'a0ii ro(<" 4ti d ducar a adul0ilor

#istemul educa9ional din 'om@nia, ca subsistem social, oglinde;te efectele procesului de tranzi9ie prin care trece 9ara noastr:, cu dezvolt:ri inconstante ;i asimetrice, potrivite nevoilor educa9ionale c:rora trebuie s: le r:spund: %utem afirma c: domeniul educa9iei adul9ilor nu are o structur: institu9ionalizat:, cu ra9ionalitate ;i dinamic: interne proprii, educa9ia adul9ilor fiind, <ntr-un fel sau altul, prezent: <n multe forme1 s-au creat 1I

structuri institu9ionale foarte specializate, care s-au bucurat ;i de fonduri specifice Be multe ori, institu9iile de educa9ie a adul9ilor au avut mai multe ;anse de a fi finan9ate, dac: nu au fost numite ca atare 2Kde educa9ie pentru adul9i-3, dar au demonstrat o rela9ie direct: cu pia9a muncii, cu sc5emele de dezvoltare regional: sau cu diferite mi;c:ri sociale *rebuie s: men9ion:m faptul c: educa9ia adul9ilor nu este sub inciden9a doar a unui minister, ci a mai multora 2al &duca9iei ;i al !ercet:rii, al >uncii ;i #olidarit:9ii #ociale, al !ulturii, al Agriculturii etc3, ceea ce are efecte pozitive asupra dezvolt:rii sale articulate, coerente ;i sistematice %aleta institu9ional: aferent: educa9iei adul9ilor are o structur: variat:, fiind diferit: nu numai ca m:rime, ci ;i <n func9ie de. Bomeniul de activitate. au e0clusiv activit:9i de educa9ie a adul9ilor sau desfa;oar: ;i alte tipuri de activit:9i 1 Adresabilitatea ofertei. este desc5is: tuturor categoriilor de adul9i sau se adreseaz: numai anumitor grupuri1 Apartenen9a lor. sunt parte a unor structuri organiza9ionale largi sau sunt organiza9ii independente1 $nteresele lor. comerciale, sociale, publice sau organiza9ionale1 #tatutul lor juridic. public sau privat1 Aria de cuprindere a ofertei. cuprinde intreaga arie de activit:9i ale educa9iei pentru adul9i sau o parte 'olul <ndeplinit. de reglementare, de organizare ;i/sau de coordonare la nivel na9ional sau local a unor activit:9i de educa9ie a adul9ilor, de prestare de servicii <n domeniul educa9iei adul9ilor1 Aria de acoperire. cu caracter na9ional, regional sau local Aceste tipuri de institu9ii aferente educa9iei adul9ilor pot fi grupate astfel. - formarea profesional: in9ial: ;i continu: - educa9ia general: a adul9ilor - educa9ia pentru grupurile marginalizate social - educa9ia pentru cet:9enie democratic: ;i alte in9iative civice - activitatea de cercetare Gormarea profesional: a adul9ilor se organizeaz: fie pentru in9iere, fie pentru calificare, specializare, perfec9ionare sau recalificare ;i !ercet:rii Gormele de realizare a form:rii profesionale a adul9ilor sunt cursurile organizate de furnizorii de formare profesional:, de angajatori <n cadrul institu9iilor proprii, stagiile de practic: ;i specializare <n unit:9i din 9ar: sau str:in:tate ;i ucenicia la locul de munc: 18 %entru aceast: formare profesional: a adul9ilor, responsabilitatea apar9ine >inisterului >uncii, #olidarit:9ii #ociale ;i Gamiliei ;i >inisterului &duca9iei

Gormarea profesional: ini9ial: a tinerilor adul9i este coordonat: la nivel na9ional de >inisterul &duca9iei ;i !eret:rii prin elaborarea de politici ;i strategii pentru <nv:9am@ntul profesional, liceal ;i postliceal, dar ;i prin coordonarea, monitorizarea ;i evaluarea implement:rii acestora $nstitu9iile care au atribu9ii <n domeniul form:rii profesionale ini9iale ;i al educa9iei continue a adul9ilor sunt. - C "trul ,a0io"al d D '$oltar a 9"$a03(<"tului Pro! sio"al 4i * h"ic / cu responsabilit:9i privind coordonarea <ntregii reforme de restructurare a <nva9:m@ntului profesional ;i te5nic - Co"siliul ,a0io"al p "tru For(ar 4i Educa0i Co"ti"u3 /are scopul de a elabora strategia <nv:9:rii de-a lungul vie9ii - I"sp ctorat l ;colar =ud 0 " / asigur: politicile ;i strategiile >&! - Col %iil t h"ic 4i $oca0io"al 4i 4colil postlic al / au atribu9ii mai ales <n formarea ini9ial:, dar ;i cea continu: a tinerilor ;i adul9ilor - Cas l Corpului Didactic / desf:;oar: activit:9i de educa9ie continu: pentru profesori dar ;i pentru p:rin9i ;i elevi - I"stitu0iil d 9"$a03(<"t Sup rior 2universit:9i, institute, academii3, au departamente special de educa9ie continu:, dar ;i prin programe masterale sau doctorate ormarea profesional continu revine <n mare parte <n sarcina >inisterului >uncii, #olidarit:9ii #ociale ;i Gamiliei, de9in@nd urm:toarele roluri. elaborarea politicilor ;i programelor, a actelor normative <n domeniul ocup:rii ;i form:rii profesionale verificarea modului <n care Agen9ia (a9ional: pentru "cuparea Gor9ei de >unc: implementeaz: politicile ;i programele aprobarea condi9iilor de organizare a absolvirii cursurilor de formare profesional:, respectiv eliberarea certificatelor recunoscute pe pia9a muncii Coordonarea i monitorizarea pentru formarea profesional continu a adulilor este atribuit: urm:toarelor institu9ii. A% "0ia ,a0io"al3 p "tru Ocupar a For0 i d .u"c3. r:spunde de elaborarea planului na9ional de formare profesional:1 2re3integrarea pe pia9a muncii a persoanelor cu risc de marginalizare, organizarea programelor de formare profesional: pentru ;omeri prin centrele proprii, private sau prin furnizorii de formare profesional: autoriza9i1 C "tr l d For(ar Pro! sio"al3 a Adul0ilor> Co"siliul ,a0io"al d For(ar Pro! sio"al3 a Adul0ilor 4i Co"siliul d Sta"dard Ocupa0io"al 4i At star . agen9ie de tip e0ecutiv, prin <nfiin9area ;i ocuparea metodologic: a comisiilor de autorizare1 <ntocme;te registrul na9ional al furnizorilor de formare profesional: a adul9ilor 1=

urnizorii de formare profesional a adulilor se pot clasifica <n dou: categorii. furnizorii din sectorul public furnizorii din sectorul privat / cursuri sub egida !amerei de !omer9 ;i $ndustrie, patronate, sindicate, funda9ii, "(4-uri, etc %rintre cei mai importan9i furnizori de formare profesional:, men9ion:m. ;coala Ro(<"3 d A!ac ri a Ca( r lor d Co( r0 4i I"dustri a Ro(<"i i , cu o re9ea de 82 de filiale. se ofer: cursuri de calificare ;i perfec9ionare, cu ta0:, <n domeniul economiei ;i comer9ului1 Fu"da0iil ro(<" -% r(a" 2*imi;oara, Arad, #ibiu3. ofer: preg:tire voca9ionl: <n construc9ii, confec9ii, prelucrarea lemnului etc 1 CODECS 2!entre for "pen Bistance for a !ivil #ociet63 centru specializat <n <nva9:m@ntul desc5is ;i la distan9:, organizeaz: programe <n domeniul managementului organiza9ional mai ales pentru top-manageri1 C "trul d Pr %3tir 2" I"!or(atic3 este autorizat na9ional ;i include acreditare interna9ional: pentru realizarea instruirii <n domeniul informaticii, av@nd de asemenea, filiale <n toat: 9ara1 C "tr l d li(&i str3i" . *5e ,rits5 !ouncil, Avalon >edia, $nternational Louse, G$A*&#, $nstitutul 4oet5e, $nstitutul !ervantes, &urolangue, etc1 Or%a"i'a0iil patro"al ;i sindicale au structuri proprii de formare profesional: <n domeniul specific de activitate, dar au ;i o ofert: diversificat: de programe de educa9ie pentru adul9i %ia9a educa9ional: de formare profesional: pentru adul9i este foarte competitiv:, reu;ind s: se impun: ;i s: se men9in: acei furnizori care au dovedit calitatea ofertei &duca9ia general: a adul9ilor se afl: sub coordonarea >inisterului !ulturii ;i !ultelor, <n subordinea c:ruia func9ioneaz: !entrul (a9ional pentru !onservarea ;i %romovarea !ulturii *radi9ionale Acesta are drept atribu9ii. propune autorizarea institu9iilor publice de cultur:1 promoveaz: obiceiurile ;i tradi9iile populare1 realizeaz: programe de educa9ie permanent:1 asigur: asisten9: ;tiin9ific: ;i de specialitate institu9iilor publice de cultur: acreditate1 editeaz: ;i difuzeaz: materiale de interes pentru institu9iile publice de cultur:1 colaboreaz: cu !entrul de Gormare <n scopul form:rii formatorilor din sistemul institu9iilor de cultur:

20

III.7. I"stitu0ii d cultur3?a4 '3(i"t cultural @ C3(i" l cultural 2institu9ii din mediul rural ce organizeaz: ;i desf:;oar: activit:9i cultural-artistice ;i de educa9ie permanent:3 Cas l d cultur3 2institu9ii din mediul urban1 organizeaz: activit:9i cultural-artistice, e0pozi9ii, cercuri ;tiin9ifice, etc 3 U"i$ rsit30il popular / insitu9ii publice ce urm:resc. dezvoltarea general: ;i armonioas: a personalit:9ii umane1 transmiterea ;i asimilarea valorilor ;tiin9ifice, culturale ;i artistice, na9ionale ;i universale1 educarea civic:, moral: ;i economic:1 formarea, perfec9ionarea ;i reconversia profesional:1 <nsu9irea de cuno;tin9e, deprinderi, abilit:9i cultural-artistice, etc Ce fel de cursuri i activiti propune o -universitate popular!. Q Q Q Q Q &duca9ie organizat: pentru adul9i, <n anumite cazuri ;i pentru copii ;i tineret1 %riorit:9i legate de calificare profesional:, inclusiv cursuri de recalificare ;i reconversie profesional: pentru ;omeri1 !ursuri complementare, la cerere. informatic:, cursuri de limbi str:ine <n special englez: ;i german:, contabilitate, cursuri voca9ionale, cursuri de repara9ii radio-*F, croitorie, design etc 1 !ursuri foarte solicitate. terapii alternative, cursuri legate de educa9ia pentru s:n:tate, cursuri de educa9ie ecologic: ;i cursuri din ce <n ce mult mai pu9in solicitate. literatur:, art:, istorie, etc %entru mediul rural. te5nici agrare, cre;terea animalelor, credite pentru intreprinderi mici ;i mijlocii din mediul rural, ;i educa9ie de baz: a adul9ilor. alfabetizare, aritmetic: etc ?mpreun: cu recent <nfiin9ata Asocia9ie (a9ional: a !entrelor Nonale de &duca9ie a Adul9ilor 2A(!N&A3, Asocia9iei Hniversit:9ilor %opulare din 'omania 2A(H%3 realizeaz: parteneriate ;i rela9ii de cooperare cu >inisterul !ulturii ;i !ultelor, >inisterul &duca9iei ;i !ercet:rii, organiza9ii nonguvernamentale din 9ar: ;i str:in:tate, desf:;ur@nd numeroase proiecte at@t la nivel na9ional 2ini9iativa legislativ: de promovare a legii de educa9ie permanent:3, c@t ;i sub programele %5are, #ocrates/4rundtvig, )eonardo da Finci pe teme diferite cum ar fi educa9ia civic:, educa9ia voca9ional: a grupurilor dezavantajate, promovarea femeii, a culturii minorit:9ilor, etc "fertele educa9ionale ale a;ez:mintelor culturale acoper: <ntregul domeniu al educa9iei adul9ilor #e pot structura pe domenii de activitate. societate-politic:-democra9ie1 cultur:-civiliza9ie-spiritualitate1 educa9ie pentru s:n:tate1 21

omul ;i mediul <nconjur:tor1 limbi str:ine1 informatic: ;i cursuri voca9ionale /lte aezminte culturale: ;coala popular3 d art 4i ( s rii 2institu9ie public: cu profil de <nv:9:m@nt artistic3 C "tr l cultural 2au atribu9ii <n educarea ;tiin9ific: ;i artistic: a publicului3 C "tr l =ud 0 " p "tru co"s r$ar a 4i pro(o$ar a culturii tradi0io"al 2sprijin: activitatea a;ez:mintelor culturale <n vederea form:rii formatorilor ;i a perfec9ion:rii personalului de specialitate3 Ai&liot ci =ud 0 " 5 or34 " 4ti 4i co(u"al 2pe l@ng: serviciile de carte, ofer: ;i programe culturale3 C "tr l 'o"al d duca0i a adul0ilor 2identific: nevoile de formare, sus9in ;tiin9ific ;i metodologic institu9iile similare din zon:3 * atr l 4i (u' l 5 %al riil d art3 %e l@ng: aceste institu9ii reprezentative la nivel na9ional, e0ist: ;i o serie de funda9ii, asocia9ii, centre private ce promoveaz: cultura ;i arta <n r@ndul adul9ilor *ot ca parte a educa9iei generale a adul9ilor sunt ;i ofertele ce privesc educa9ia pentru timpul liber, pentru cet:9enie democratic:, pentru s:n:tate sau ecologic:, pentru grupuri marginalizate social etc Acestea sunt deservite mai mult de institu9ii nonguvernamentale

III.8. C l (ai r pr ' "tati$ O,G-uri 4i alt or%a"i'a0ii i(plicat 2" duca0ia adul0ilor Fu"da0ia p "tru o Soci tat D schis3 2promoveaz: modele pentru dezvoltare unei societ:9i bazate pe libertate, responsabilitate, respect3 Fu"da0ia p "tru D '$oltar a Socit30ii Ci$il 2programe de educa9ie civic:, educa9ie pentru s:n:tate ;i pentru v@rsta a treia3 Asocia0ia p "tru Pro(o$ar a F ( ii di" Ro(<"ia 2promovarea unor politici afirmative ;i non-discriminatorii pentru cre;terea calit:9ii vie9ii femeii din 'om@nia3 I"situtul I"t rcultural di" *i(i4oara 2derularea unor proiecte pentru integrarea ;i sus9inerea minorit:9ilor, precum ;i a grupurilor marginalizate social3 Alt acti$it30i sp ci!ic ari i duca0i i p "tru adul0i se desf:;oar: la nivelul fiec:rui minister. .i"ist rul S3"3t30ii 2organizeaz: programe de educa9ie pentru s:n:tate, antidrog, anti L$F, etc3 .i"ist rul Busti0i i 2se ocup: de reeducarea de9inu9ilor3 .i"ist rul Ap3r3rii ,a0io"al 2cercuri militare ce desf:;oar: activit:9i culturale ;i educa9ionale, precum ;i cursuri desc5ise publicului3 22

A% "0ia ,a0io"al3 p "tru *i" r t 4i Sport .i"ist rul A%riculturii5 Ap lor 4i P3durilor 2programe de educa9ie a fermierilor3 .i"ist rul . diului 2campanii de educa9ie ecologic:3 !ontribu9ii semnificative la educa9ia adul9ilor au ;i mass-media, ,iserica ;i partidele politice Hn ultim grupaj institu9ional vizeaz: 0nstituiile de Cercetare. I"stitutul Ro(<" d Educa0i a Adul0ilor di" *i(i4oara 2realizeaz: cercet:ri pedagogice e0clusiv <n domeniul educa9iei adul9ilor3 I"stitutul d 4tii"0 al Educa0i i di" Aucur 4ti I"stitutul ,a0io"al d C rc tar 2" Do( "iul .u"cii 4i Prot c0i i Social 2realizeaz: studii privind formarea profesional: a adul9ilor3 I"titutul ,a0io"al d Statistic3 I"stitutul d Educa0i Co"ti"u3 Bimensiunea interna9ional: a educa9iei adul9ilor din 'om@nia devine tot mai vizibil: prin parteneriate <ntre organiza9ii din 'om@nia ;i din alte 9:ri europene, <n cadrul unor proiecte precum %LA'&, )eonardo da Finci, #ocrates, *empus s a #istemul institu9iilor ;i organiza9iilor de educa9ie a adul9ilor din 9ara noastr: este unul e0trem de eterogen ;i divers, autoregl@ndu-se prin calitatea ofertelor, fle0ibilitatea ;i puterea de adaptare a institu9iilor III.C. Fi"a"0ar a duca0i i adul0ilor 2" Ro(<"ia %ia9a educa9iei adul9ilor este determinat: de cerere ;i ofert: Be;i avem institu9ii care beneficiaz: de subven9ionare public:, pe pia9a ofertan9ilor de formare acestea se afl: <n concuren9: %oten9ialii cursan9i opteaz: pentru ofert: <n func9ie de criteriul financiar &duca9ia adul9ilor <n 'om@nia este sus9inut: prin mai multe surse de finan9are. onduri guvernamentale / destinate reconversiei ;i recalific:rii ;omerilor, gestionate de Agen9iile Dude9ene de "cupare a Gor9ei de >unc: !ugetele autoritilor locale sunt destinate sus9inerii activit:9ilor centrelor comunitare de educa9ie a adul9ilor Programele i parteneriatele internaionale cum ar fi L o"ardo da Di"ci5 Socrat s5 Phar 5 mai nou Li! Lo"% L ar"i"%. >ai trebuie men9ionat c: numeroase "(4-uri beneficiaz: de finan9are interna9ional: "conomia privat, prin parteneriatele realizate <ntre institu9iile educa9ionale ;i angajatorii preocupa9i de perfec9ionarea profesional: a propriilor angaja9i Organisme ce sponsorizeaz instituii de educaie a adulilor. #ndivizii $nii prin ta0ele de participare la cursuri 28

"amenii sunt educa9i prin comunitate, aceasta ofer: scopuri educative ;i pune la dispozi9ie mijloacele pentru a le atinge 'eglement:rile de natur: financiar: sunt prev:zute <n cadrul unor acte normative. %egea nr. &''()*** + privind formarea profesional: continu: ;i prevede finan9area de la bugetul de stat %egea ,-()**) + prevede finan9are din bugetul asigur:rilor pentru ;omaj Codul muncii + prevede ca, <n cazul de formare profesional: a salaria9ilor ini9iat: de angajator, acesta va suporta toate c5eltuielile !@nd ini9iativa apar9ine salariatului, angajatorul va decide dac: va suporta <n totalitate sau <n parte c5eltuielile %egea nr. ).)()**' prevede c: a;ez:mintele culturale sunt finan9ate din veniturile proprii ;i din aloca9ii de la bugetul local ;i cel de stat !a baz: pentru eficien9a financiar: trebuie s: se aib: <n vedere rela9ia dintre cost ;i performan9: Atunci c@nd se analizeaz: la nivel organiza9ional sau global eficien9a investi9iei <n educa9ia adul9ilor se impune o analiz: a costurilor economice, sociale ;i individuale pe care le-ar determina lipsa programelor de educa9ie a adul9ilor Bin punct de vedere strategic trebuie f:cute salturi de la finan9:rile recuperatorii ;i reparatorii 2cele gestionate din fondurile pentru ;omaj3 la finan9:rile de sprijinire direct: a adul9ilor pentru a <nv:9a

Capirolul ID. 9,D-AREA ADULILOR DERSUS 9,D-AREA COPIILOR !onceput si lansat in octombrie 2000 de !omisia &uropeana, K>&>"'A(BH>-H) A#H%'A $(FA*A'$$ %& *"* %A'!H'#H) F$&*$$- este un document ce se inscrie in cadrul politicilor si strategiilor europene de dezvoltare , marcand un moment de decizie in stabilirea directiei politice si de actiune in Hniunea &uropeana &ducatia permanenta devine astfel un instrument in politica de integrare europeana, plasand sistemele de educatie si formare din &uropa in mijlocul sc5imbarilor ce vor urma intro economie si societate bazate pe cunoastere 'ealitatea anilor R=0 a demonstrat ca educatia si formarea permanenta contribuie nu numai la mentinerea competivitatii economice si ocuparea fortei de munca, ci a devenit si o mobilitate de combatere a e0cluderii sociale, activitatile de predare / invatare trebuind sa plaseze in centrul atentiei individul si nevoile sale $ntensificarea sc5imbarilor sociale impune necesitaea adptarii si modificarii rolului scolii si respectiv educatiei, care trebuie sa pregateasca individul pentru a face fata unei vieti mult mai comple0e si cu responsabilitati mult mai mari $nvatarea continua si permanenta devine astfel esentiala pentru ca

24

oamenii sa se adapteze la cerintele si e0igentele impuse de dezvoltarea actuala si in acelasi timp sa aiba libertatea de a gandi, de a crea, de a simti, de a se dezvolta, de a ramane stapan pe propriul destin

ID.1. * oria A"dra%o%i i &duca9ia adul9ilor a fost studiat: <nc: din antic5itate >arii mae;tri, ca Aristotel, #ocrate, !icero, !onfucius, au <nv:9at adul9i 4ra9ie e0perien9ei lor, ace;tia considerau <nv:9area ca un proces de cercetare activ: A"dra%o%ia poate fi definit: astfel. S ;tiin9a care se ocup: cu metodele de educa9ie a adul9ilor1 S domeniu de cunoa;tere ;i practic: social: al c:rui obiect specific este ajutorul educativ <n folosul adul9ilor1 S form: de <nv:9are facultativ: pentru adul9i Andragogia studiaz: factorii economici, socio-politici, dar ;i culturali, psi5ici ;i psi5ologici care influen9eaz: ;i marc5eaz: educa9ia adul9ilor &ste ;tiin9a care <;i propune s: identifice ;i s: dezvolte abilit:9ile ;i atitudinile acestora, av@nd un rol major <n ameliorarea activit:9ii educative ;i implicit s: determine cre;terea profitabilit:9ii activit:9ii adul9ilor ?n <nv:9area formal:, andragogia opereaz: cu 8 caract ristici co"sid rat pri"cipii. ' principii pentru instructori T instructorii trebuie s: ;tie de ce un anumit lucru este important pentru a fi <nv:9at1 T instructorii trebuie s: <nve9e cum s: ;tie ei mai <nt@i1 T instructorii s: fie ei <n;i;i profesioni;ti ;i s: se bazeze pe e0perien9a proprie1 ) principii pentru cursani T adul9ii nu vor <nv:9a p@n: c@nd ei nu vor fi motiva9i, T adul9ii cer ajutor s:-;i dep:;easc: in5ibi9iile, comportamentul ;i credin9a lor despre <nv:9at1 P da%o%ia este arta ;i ;tiin9a de a educa copiii ;i este fundamentat: pe convingerea c: profesorul ar trebui s: orienteze instruirea spre e0pectan9ele societ:9ii, urm@nd un curriculum standardizat Hn aspect important, atunci c@nd compar:m andragogia cu pedagogia, este faptul c: <nv:9area adul9ilor difer: de cea a preadul9ilor >odelul pedagogic tradi9ional nu este potrivit <nv:9:rii la adul9i deoarece. U adul9ii au un grad <nalt de curiozitate epistemologic:1 U sunt mai motiva9i s: <nve9e, mai perseveren9i1 U ;tiu e0act ce doresc s: <nve9e1 25

U sunt mai receptivi la aplica9iile practice ale cuno;tin9elor teoretice1 Biferen9e semnificative sunt ;i <n stilurile de predare. V stabilirea disciplinei, a atmosferei propice <nv:9:rii1 V structura activit:9ii de instruire1 V suportul emo9ional1 !ercet:torii au studiat diferen9ele modului <n care oamenii <nva9: <ncep@nd cu anii 1=20 Be;i adul9ii ;i copiii <mpart anumite similitudini, ei difer: <n preferin9ele de a <nv:9a, necesit:9ile ;i r:spunsul la diverse elemente ale procesului de <nv:9are. - Adul9ii doresc s: ;tie beneficiul a ceea ce <nva9: &i cer adesea ;i doresc s: li se spun: care sunt valoarea ad:ugat: ;i rezultatele proprii <nainte de a li se prezenta concepte ;i idei &i doresc s: vad: cum se reg:se;te ceea ce <nva9: <n lumea real: %e de alt: parte, copiii pot accepta Ko s:-mi trebuiasc: odat:ca motiv <n a asculta - adul9ii se a;teapt: s: participe la <nv:9are Adesea, ei pot lega cuno;tin9ele anterioare ;i e0perien9a de con9inutul programului ;i cu referire la ceea ce deja ;tiu ?n timp ce copiii au e0perien9: de via9: limitat:, ei depind mai mult de cuno;tin9ele ;i <ndrumarea profesorilor - adul9ii sunt motiva9i de nevoi intrinseci sau dorin9e ?n general, cursan9ii adul9i particip: la programe de instruire deoarece ei vor sau au nevoie de con9inut informa9ional pentru a-;i e0ercita meseria sau a se dezvolta personal !opiii se formeat: deoarece ei sunt <ndruma9i de al9ii - instruirea adul9ilor este <n mod normal bazat: pe competen9: ?n general, programele de instruire ajut: adul9ii s:-;i e0ercite mai bine meseria ?nv:9area copiilor tinde s: fie de scurt: durat:, cu un c@;tig imediat, orientat: pe trecerea unui test - mediile de instruire a adul9ilor sunt variate Bepinz@nd de program, con9inut, activit:9i planificate ;i instructor, configura9ia s:lii adesea difer: >ediile de instruire ale copiilor tind s: fie r@nduri de birouri cu fa9a la profesor care lectureaz:, cu mici diferen9e A fi efectiv instructor pentru adul9i implic: <n9elegerea a cum <nva9: adul9ii mai bine " perspectiv: sistemic: asupra activit:9ii de formare necesit: o studiere a elementelor ce intr: <n dinamica sistemului #tuden9ii fac parte din aceast: dinamic: %entru a <nc5eia cu succes un program de preg:tire, formatorul trebuie s: ;tie cine sunt cursan9ii %e baza studiilor ;i cercet:rilor efectuate, putem face o serie de generaliz:ri cu privire la educatul adult %entru o preg:tire eficient: este nevoie ca formatorul s: <n9eleag: particularit:9ile procesului de <nv:9are la v@rsta adult:, dat fiind c: <n grupul s:u de studen9i se vor afla persoane diferite din punct de vedere al v@rstei, al abilit:9ilor ;i aptitudinilor, al e0perien9ei profesionale ;i desigur diferite sub aspectul nivelului cultural ;i al obiectivelor personale 2A

%rin urmare, identitatea, personalitatea multora dintre cursan9ii adul9i este e0trem de bine definit: ;i dezvoltat: ,ogata e0perien9: personal: devine o resurs: valoroas: <n procesul de <nv:9are &ste de asemenea posibil ca adul9ii s: manifeste reticen9: fa9: de ideea de a se re<ntoarce <ntr-un mediu at@t de asem:n:tor celui ;colar Beseori, cursan9ii r:m@n cu impresii nepl:cute at@t despre evolu9ia lor ;colar:, c@t ;i despre ;coal: ;i profesori <n general Aceste particularit:9i pun probleme interesante formatorului, probleme ce reprezint: tot at@tea ocazii sau provoc:ri <n efortul de a asigura o preg:tire eficient: !omparati cu copiii sau adolescen9ii, adul9ii au nevoi speciale ;i cereri ca ;i cursan9i ?n ciuda adev:rului aparent, <nv:9area adul9ilor este un domeniu relativ nou de studiu Bomeniul <nv:9:rii adul9ilor a fost abordat pentru prima dat: de >alcom WnoXles &l a identificat urm:toarele caracteristici. 7 Adul9ii sunt independeni ;i motivai &i nu au nevoie s: fie <ndruma9i %rofesorii lor trebuie s: implice <n mod activ participan9ii adul9i <n procesul de <nv:9are ;i s: fie facilitatori pentru ei ?n mod specific, ei trebuie s: <n9eleag: ce anume a;teapt: cursan9ii ;i s:-i lase s: lucreze la proiecte care reflect: interesul lor Ar trebui s: permit: participan9ilor s:-;i asume responsabilit:9i de prezentare ;i conducere a grupului *rebuie s: fie siguri c: ac9ioneaz: ca facilitatori, orient@nd participan9ii c:tre propriile cuno;tin9e dec@t s: le furnizeze argumente ?n final, ei trebuie s: arate participan9ilor modul <n care cursul <i ajut: s:-;i ating: obiectivele 2e0 Gi;a obiectivelor personale3 %entru a avea succes, strategiile aplicate trebuie s: le permit: cursan9ilor s: <;i asume responsabilitatea pentru procesul de <nv:9are ;i pentru conducerea grupului, dac: preg:tirea se face la nivel de grup Gormatorul va ac9iona ca moderator, iar <n aceast: calitate <i va <ndruma pe cursan9i s: <;i valorifice propriile cuno;tin9e ;i s: se implice activ <n discu9ii %rin urmare, formatorul va evita s: ofere fapte ;i informa9ii &ste recomandabil s: le permit: cursan9ilor s: se a0eze pe proiectele care <i intereseaz: Adul9ii au acumulat o baz de cunotine i experiene de via <n care sunt incluse activit:9i legate de munc:, responsabilit:9i familiale ;i ;colarizarea anterioar: &u au nevoie s: lege <nv:9area de aceast: baz: de cuno;tin9e/e0perien9e %entru a-i ajuta <n acest sens formatorii trebuie s: Y e0trag: Z din e0perien9a ;i cuno;tin9ele participan9ilor pe cele relevante pentru tema propus: &i trebuie s: rela9ioneze teoriile ;i conceptele cu participan9ii ;i s: recunoasc: valoarea e0perien9ei acestora pentru <nv:9are Ar fi util s: cunoa;tem punctele de vedere ale studen9ilor, s: punem <n valoare e0perien9a ;i cuno;tin9ele lor ce au relevan9: pentru programul de preg:tire, stabilind o leg:tur: <ntre ceea ce se <nva9: la curs ;i e0perien9a/stocul de cuno;tin9e a cursan9ilor Adul9ii sunt orientai ctre scop !@nd se <nscriu la un curs ei ;tiu ce obiective vor s: ating: %rin urmare ei apreciaz: un program de instruire care e bine organizat ;i are elemente clar definite Gormatorii trebuie s: le arate participan9ilor cum <i va ajuta acest curs pentru atingerea obiectivelor proprii !larificarea scopurilor ;i obiectivelor trebuie f:cut: <nc: de la <nceputul cursului Adesea, adul9ii sunt con;tien9i de deficien9ele lor <n materie de cuno;tin9e ;i deprinderi sau capacit:9i profesionale ;i ;tiu de 2I

obiecei ce scop doresc s: ating: Aceast: particularitate a studentului adult poate fi valorificat: prin stabilirea de la bun <nceput a scopurilor ;i obiectivelor preg:tirii %rogramul de preg:tire va fi unul bine organizat ;i structurat pe elemente clar definite Adul9ii doresc s:-;i petreac: timpul de curs cu folos Adul9ii caut: relevana. &i trebuie s: vad: motivul pentru care trebuie s: <nve9e ceva !eea ce <nva9: trebuie s: fie aplicabil la serviciu sau <n alte sarcini ;i responsabilit:9i ;i s: aib: valoare pentru ei %rin urmare, formatorii trebuie s: identifice obiectivele participan9ilor adul9i <nainte de <nceperea cursului Aceasta <nseamn: c: teoriile ;i conceptele trebuie legate de ceva familiar participan9ilor Aceast: necesitate poate fi <ndeplinit: l:s@nd participan9ii s: aleag: proiecte care reflect: propriile lor interese Bup: cum s-a men9ionat mai sus, adul9ii ;tiu de cele mai multe ori ce tip de preg:tire le este necesar: pentru a-;i corecta deficien9ele %rin urmare, este important s: li se demonstreze relevan9a cursului pentru nevoile lor specifice %rogramul de preg:tire trebuie s: aib: aplicabilitate <n activitatea profesional: a studen9ilor de v@rst: adult: "cazional este bine ca studen9ilor s: li se permit: s:-;i aleag: proiectele care le reprezint: cel mai bine preocup:rile ;i nevoile de preg:tire Adul9ii sunt axai pe elemente practice concentr@ndu-se pe acele aspecte ale unei lec9ii care le sunt cele mai folositoare la locul lor de munc: &i pot s: nu fie interesa9i de cuno;tin9e doar de dragul cuno;tin9elor Gormatorii trebuie s: le comunice <n mod e0plicit participan9ilor cum le va folosi aceast: lec9ie la locul lor de munc: pentru studen9i Adul9ii prefer: s: rezolve probleme <n cadrul preg:tirii pe care o urmeaz:1 de asemenea, doresc o preg:tire adaptat: personalit:9ii ;i stilului lor de <nv:9are, o preg:tire <n cadrul c:reia s:-;i pun: <n valoare sim9ul responsabilit:9ii ;i independen9a !a to9i care <nva9:, adul9ii au nevoie de respect Gormatorii trebuie s: aprecieze abunden9a de e0perien9e pe care o aduc participan9ii adul9i <n clas: Ace;tia trebuie trata9i ca egali <n e0perien9e ;i cuno;tin9e ;i trebuie s: li se permit: s:-;i e0prime opiniile <n mod liber <n clas: !u toate c: WnoXles a considerat c: respectul este o atitudine esen9ial: <n primul r@nd <n raporturile cu studen9ii adul9i, autorul sus9ine c: o atare abordare poate fi generalizat: cu privire la toate categoriile de v@rst: ?n conte0tul oric:rui program de preg:tire, formatorii trebuie s: recunoasc: ;i s: accepte bogatul bagaj de e0perien9: al participan9ilor la curs #tuden9ii trebuie trata9i de pe picior de egalitate, at@t <n privin9a e0perien9ei, c@t ;i <n privin9a cuno;tin9elor Besigur, acestea sunt observa9ii de ordin general ?n mediul unei companii, <n mediul de afaceri <n general, unele din principiile generale e0puse trebuie modificate pentru a reflecta nevoile de preg:tire specifice organiza9iei respective ID.) .oti$ar a adul0ilor p "tru a participa la proc sul d 2"$30ar 28 Aceast: particularitate este str@ns legat: de interesul pentru relevan9: ;i orientarea spre atingerea obiectivelor Gormatorii trebuie s: e0plice <n ce va consta utilitatea cursului

"rice program de preg:tire se desf:;oar: cu succes atunci c@nd studen9ii sunt motiva9i Adul9ii motiva9i s: <nve9e sunt con;tien9i de utilitatea cuno;tin9elor sau deprinderilor pe care le dob@ndesc <n cadrul cursurilor de preg:tire ?nv:9area, preg:tirea reprezint: mijlocul, nu scopul <n sine %entru a fi eficien9i, formatorii trebuie s: stabileasc: ce anume <i motiveaz: pe studen9i ;i ce anume <i <mpiedic: s: <nve9e %rintre factorii motiva9ionali se num:r:. raporturile sociale a;tept:rile e0terioare situa9ia material: evolu9ia pe plan personal stimularea preocup:rilor academice Hnii studen9i se simt motiva9i de posibilitatea de a-;i face noi prieteni ;i cuno;tin9e Beseori, studen9ii care sunt <n acela;i timp angaja9i ai unei companii sau ai unei organiza9ii profesionale, de specialitate, au obliga9ia de a participa la programele de preg:tire %articiparea la cursuri poate constitui o condi9ie pentru men9inerea postului Alteori, prin participarea la cursuri de preg:tire se urm:re;te asigurarea unei func9ii mai <nalte, ob9inerea unei promov:ri, siguran9a postului ;i ob9inerea unui avantaj <n fa9a concuren9ei )a un nivel mai altruist, adul9ii urmeaz: un curs de preg:tire pentru a-;i <ndeplini mai bine sarcinile de serviciu sau pentru a se pune <n serviciul comunit:9ii ?n fine, unii caut: doar s: scape de rutin: sau s: <nve9e ceva nou de dragul de a <nv:9a ID.6. O&stacol 2" cal a proc sului d 2"$30ar &ste de re9inut faptul c: adul9ii au numeroase responsabilit:9i, fiind necesar un ec5ilibru <ntre acestea ;i nevoile de preg:tire ;i <nv:9are >ultiplele responsabilit:9i pot constitui un obstacol <n procesul de <nv:9are ?n general, adul9ii manifest: mai pu9in interes fa9: de cursurile generale, ei prefer@nd o preg:tire bazat: pe un concept unic ce trebuie aplicat <n rezolvarea anumitor probleme !ursan9ii adul9i <nva9: mai u;or dac: au posibilitatea s: pun: <n practic:, s: aplice noile concepte predate. 'e9inerea materiei predate este important: <n cadrul oric:rei preg:tiri %entru a putea asimila ;i utiliza informa9iile dob@ndite la curs, adul9ii prefer: s: <ncorporeze ideile nou predate bazei lor e0istente de cuno;tin9e $nforma9iile care vin <n contradic9ie cu ceea ce studen9ii ;tiu ;i consider: c: este adev:rat sunt asimilate ;i re9inute mai greu Hn alt obstacol <n procesul de preg:tire <l reprezint: valorile cu care vin +<nzestra9i- participan9ii la cursuri Bup: cum am precizat, informa9iile ce vin <n contradic9ie cu convingerile ;i ideile cursan9ilor vor fi mai greu de re9inut ;i asimilat *otu;i, dat: fiind natura <ns:;i a disciplinei sau a materiei predate, 2=

este de multe ori necesar ca ideile sau convingerile studen9ilor s: fie puse sub semnul <ntreb:rii sau c5iar contrazise &ste nevoie de o metod: prin care valorile ;i convingerile cursan9ilor s: poate fi transformate "piniile ;i punctele de vedere e0primate de cursan9ii de diferite v@rste trebuie s: <;i g:seasc: locul <n cadrul oric:rui curs sau program de preg:tire ?nv:9area adul9ilor difer: de cea a preadul9ilor ;i necesit: practici de predare deosebite, te5nologii educa9ionale adecvate )a copil comportamentele de <nv:9are au un anumit specific, dat fiind faptul c: sunt numeroase forme ale inteligen9ei, ale afectivit:9ii ;i ale motiva9iei ce imprim: <ntregii activit:9i un caracter selectiv %rin evolu9ia ;i dezvoltarea strategiilor de <nv:9are se acumuleaz: intens informa9ii ;i se stimuleaz: procesele psi5ice >otiva9ia d: consisten9: <nv:9:rii ?nv:9area permanent: este caracteristic: adul9ilor deoarece aceasta atenueaz: inegalit:9ile e0istente <n preg:tire, prelunge;te durata particip:rii la via9a socio-profesional: prin <mbog:9irea de cuno;tin9e ;i adaptarea la sc5imb:ri, optimizeaz: condi9iile de participare la progresul ;tiin9ei, te5nicii ;i culturii %ersonalitatea adultului evolueaz: sub influen9a preocup:rilor sociale, culturale, e0traprofesionale ;i e0trafamiliale A,ALI+A SEO* a i"$atarii la adult 4i la copil PU,C*E *ARI ABH)* -adultul e independent1 -<nv:9area e centrat: pe nevoi1 -<nv:9area e colaborativ: -activitatea de baz: e e0perimentarea1 !"%$) -dpv al profesorului-<nv:9area e proiectat:, <ndrumat: ;i evaluat: de el1 -dpv al copilului-acumuleaz: cuno;tin9e <n mod organizat1 - activitatea de baz: este <nv:9area care <i d: posibilitate de afirmare1 PU,C*E SLAAE ABH)* -evaluarea poate fi subiectiv:1 !"%$) -dependent de adult1 -e0perien9a anterioar: e neimportant:1 80

-cuno;tin9le acumulate se aplic: mai t@rziu1 OPOR*U,I*-I ABH)* -cuno;tin9ele acumulate se pot aplica <n diverse domenii1 -adul9ii pot participa la reconversia profesional:1 !"%$) -se urm:re;te dezvoltarea fizic:, mental: ;i social:1 -copilul se poate reorienta <n privin9a disciplinelor care <i plac la un moment dat1 LI.I*E ABH)* -pot participa la cursuri din plictiseal: sau constr@n;i1 !"%$) -<nva9: discipline care nu <i satisfac dorin9ele1 -comportamentul profesorului poate influen9a negativ psi5icul copilului1 " analiz: comparativ: a educa9iei la adult ;i copil este prezentat: <n tabelul de mai jos.

Capitolul D. *E+E ESE,IALE ALE 9,D--RII AU*ODIRIBA*E LA ADULI D.1. 9"$30ar a autodiri=at3 81

Gorm: specific: de <nv:9are la v@rsta adult: &0prim: libertatea de op9iune ;i decizie a adultului privind activit:9ile de <nv:9are ;i formare profesional: Hn proces <n care adultul de9ine ini9iativa, 9ine cont de propriile nevoi de <nv:9are, <;i fi0eaz: scopul, resursele ;i materialele, <;i alege strategiile adecvate ;i se autoevalueaz: !onceperea <nv:9:rii autodirijate este diferit: de cea a pedagogiei normative / adul9ii ;i formatorii 2profesorii3 devin parteneri ?nv:9area autodirijat: pune accent pe <nsu;irea, nu pe transmitera cuno;tin9elor / autorealizarea 2individual:3, con;tientizarea lipsurilor ;i <nl:turarea lor prin <nv:9are ?nv:9area autodirijat: se bazeaz: pe autoresponsabilizare / adultul decide dac: ;i cum s: fac: fa9: provoc:rilor vie9ii ?n procesul <nv:9:rii, autoorganizarea presupune constructivism, formatorul 2profesorul3 creeaz: situa9ii de <nv:9are, iar adul9ii g:sesc solu9ii de rezolvare / <;i <nsu;esc astfel strategii metacognitive, <nva9: ?nv:9area autodirijat: necesit: conte0te sociale / nu este <n contradic9ie cu <nv:9area social: Autodirijarea se refer: at@t la metode, c@t ;i la con9inuturile <nv:9:rii Autodirijarea este un proces cognitiv ;i emo9ional /con;tientizarea ;i evaluarea emo9iilor duce la ob9inerea de rezultate bune ;i la performan9e2 Lorst #iebert3 D.). P da%o%ia co"structi$ist3 4i 2"$30ar a la $<rsta adult3. Co"c p0ii d spr 2"$30ar %edagogia constructivist: vizeaz:. Acumulare de cuno;tin9e /<mbog:9irea treptat: a cuno;tin9elor >emorare de informa9ii / ac5izi9ionarea informa9iilor, transferul lor de la surs: <n mintea celui care <nva9: Ac5izi9ionare de cuno;tin9e ;i abilit:9i folositoare / asimilarea informa9iilor ;i a procedurilor utile <n via9a de zi cu zi ?n9elegerea unor con9inuturi / con;tientizarea valorii ;i a utilit:9ii cuno;tin9elor dob@ndite $nterpretare personal: a cuno;tin9elor / transformarea, <mbog:9irea spiritual: azele paradigmei constructiviste a $nvrii. 1 B&!"(#*'H![$A / punerea <n discu9ie a unor cuno;tin9e, convingeri, mentalit:9i referitoare la realitate ;i la cunoa;terea acesteia 82

2 8

!"(#*'H![$A / construirea unor sensuri ;i semnifica9ii descoperite, atribuite realit:9ilor percepute '&!"(#*'H![$A / sc5imbarea structural: produs: <n cogni9iile subiectului, <n modelele de interpretare a realit:9ii, <n strategiile de rezolvare a problemelor, <n comportamentele ;i conduita acestuia

/ariabile care influeneaz $nvarea0 a3 conte0tul <nv:9:rii / cadru socio-cultural, mediul1 b3 caracteristicile fizice ;i psi5ologice ale personalit:9ii adulte1 c3 procesul de <nv:9are / ritmul de <nv:9are, teama de e;ec, motiva9ia 1oduri de desfurare a $nvrii0 a3 formal / institu9ii educa9ionale, ;coli, universit:9i1 b3 non-formal / biblioteci, muzee,programe de asisten9: social:, training-uri, etc1 c3 informal / acas:, la lucru, parte a vie9ii cotidiene 2imensiuni ale procesului de $nvare. a3 spa9iul <n care se desf:;oar: <nv:9area / comportamente ale mediului de <nv:9are1 b3 comunitatea, societatea / programe de formare ;i dezvoltare personal: ;i profesional: Caracteristici ale mediilor de nvare >ediul fizic. - atribute materiale care compun spa9iul de <nv:9are1 - percep9ia cursantului asupra acestora >ediul psi5ologic2climat emo9ional3. - amenajarea spa9iului / sentiment de ospitalitate ;i confort1 - stabilirea rela9iilor interpersonale1 - <ncurajarea particip:rii active ;i asigurarea feed-bac\-ului1 - furnizarea informa9iilor referitoare la procesul de <nv:9are >ediul virtual. - impactul asupra persoanei adulte1 - impactul asupra con9inutului oferit <n procesul de <nv:9are >ediul social-cultural. - percep9iile cursan9ilor asupra eforturilor personale <n stabilirea climatului de lucru1 - percep9iile lor privind rela9iile, interac9iunile cu colegii ;i cu instructorul1 - descrierea fiec:rei sesiuni de lucru 88

D.6. Aari r car i"!lu "0 a'3 i(plicar a adul0ilor 2" acti$it30il !H)*H'A)&

duca0io"al

- apartenen9a la o anumit: clas: social: ;i statutul socio-economic al persoanei1 - apartenen9a se0ual:1 - v@rsta1 - modul <n care este privit statutul de ;omer1 - priorit:9ile politice #*'H!*H'A)&. - costul ta0elor1 - timpul1 - distan9a1 - standardele educa9iei oferite1 - preg:tirea formatorilor1 - necunoa;terea oportunit:9ilor de <nv:9are disponibile,etc %&'#"(A)&. - familia1 - lipsa de interes1 - conceptul de sine1 - sentimentul propriei valori ;i propriile a;tept:ri1 - atitudini <nt@lnite la alte persoane adulte1 - probleme de s:n:tate1 - modul unic al persoanei de a se comporta <ntr-o situa9ie de <nv:9are !"(!)HN$$. $mplicarea unei persoane adulte <n programe de formare, de dezvoltare personal: sau profesional: are la baz: un comple0 de factori interni, e0terni <n care un rol important <l au aspectele culturale, atitudinale, dispozi9ionale sau psi5ologice

Capitolul DI. .E*ODE I,S*RUC*ID-EDUCA*IDE 9, CADRUL EDUCAIEI ADULILOR

84

Adultii i"$ata ca"d proc sul d i"$atar F Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q &ste directionat de ei insisi 'aspunde unor nevoi recent identificate &ste participativ &ste e0periential &ste reflectiv Gurnizeaza feed-bac\ - pentru ca invatarea sa fie eficienta, feed-bac\-ul trebuie sa fie suportiv %resupune respectarea celui care se instruieste - climatul reprezinta 50 ] din procesul de invatare %roceseaza informatia daca sunt utilizate mijloace vizuale, prefera K sa vada- ce invata, cre@ndusi mental o imagine despre cele invatate %roceseaza informatia daca sunt utilizate mijloace auditive, prefera Ksa audaGolosesc simtul tactil in perceperea informatiei, sunt receptivi la gesturi, vor Ksa puna mana!ei carora miscarea le este de folos cand receptioneaza o informatie, vor Ksa simta K Adultii i"$ata (ai &i" dacaF Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q Q %rocesul de invatare este individualizat #e afla intr-o atmosfera de ajutor si au suport din partea semenilor - mediul este rela0at !limatul psi5ologic este unul de incredere reciproca #unt invitati sa-si e0prime punctul de vedere Asociaza noile cunostinte cu e0perienta anterioara %ot face sc5imb de e0perienta (evoia de invatare este imediata Aprofundarea, retentia, succesul invatarii depind de relatia dintre cursant si trainer *onul adoptat trebuie sa fie desc5is, apropiat, cald !5eia reusitei este fle0ibilitatea !iclul de invatare se recomanda sa inceapa cu implicarea cursantului in e0periente concrete *rainerul trebuie sa acorde aceeasi atentie fiecarui cursant

I" ducatia adultilor si"t di! rit ( tod , dintre care vom enumera mai jos o parte din ele. 1etodele expozitive0 &0punerea1 !onferinta de popularizare1 !ursul magistral Bezbaterea1 85

1etodele interogative0

#impozionul1 !olocviul1 $nterviul1 >asa rotunda >etoda formarii industriale1 >etoda proiectelor1 >etoda lucrului in grup1 >etoda sc5imbului de e0perienta Bictionarele de pedagogie dau, de regula, urmatorul inteles ( tod i #po'iti$ . modalitate de

1etodele practic3demonstrative.

prezentare orala a unei teme intr-o organizare logica, caracterizata prin densitatea ideilor si prezentarea fluenta si pregnanta a acestora Bupa cum releva c5iar termenul, prin metoda e0pozitiva se urmareste furnizarea de idei necunoscute, de modele e0plicative, de legi sau fapte de cunoastere care nu pot fi descoperite si insusite, de regula, pe baza e0perientei intelectuale personale >etoda e0pozitiva se prezinta sub mai multe forme pe care le imbraca una si aceeasi situatie de educatie Analiza diferitelor moduri concrete prin care se asigura transmiterea orala a informatiei sau se insusesc diferitele cunostinte, priceperi si deprinderi in cadrul activitatilor cu adultii ne-a dus la constituirea unei structuri logico-psi5ologice a acestei metode &a se infatiseaza cel mai adesea sub forma e0punerii sau prelegerii cu ajutorul carora o persoana A 2specialist, bun cunoscator al unui domeniu, posesorul unei e0periente valoroase intr-un domeniu dat etc 3 transmite unui auditoriu A, interesat de continutul ideilor pe care emitatorul A le infatiseaza . toda i"t ro%ati$a nu se intilneste intr-o forma pura, la fel ca si metoda e0pozitiva (umele ei deriva din faptul ca structura esentiala a situatiei educative consta in intrebarea-raspuns #au altfel spus, intr-o activitate desfasurata cu ajutorul unei modalitati unde putem distinge o parte problematica si o parte de rezolvare a acestei probleme Fec5imea metodei este certa, int@lnindu-se in mai toate dezbaterile pe care g@nditorii greci 2#ocrate, %laton etc 3 le purtau in cercurile intelectuale ale vremii $n conte0tul modernizarii activitatilor de educatie cu adultii, ( tod l practic-d (o"strati$ capata o importanta deosebita, datorita utilizarii principiilor euristicii, ale descoperirii unor idei, semnificatii sau deprinderi de interes major %articiparea activa constiuie filonul principal al acestora, ceea ce e0plica at@t e0tensia puternica pe care au cunoscut-o in ultimii ani, cum remarca lucrarile de specialitate, c@t si dorinta organizatorilor de a cunoaste si utiliza cu preponderenta astfel de metode &ducatia adultilor este, in continutul sau, dezvoltarea prin activitate, prin actiune, prin e0perimentare, unde e0ercitiul ocupa un loc de seama Be aici si ideea / sa inveti prin a face / prezenta in lucrarile moderne privind dezvoltarea adultilor $n acest conte0t cunostintele, priceperile, deprinderile noi sunt, in buna masura, rezultatul productiei subiectului educatiei 2adultului3 si nu simple inregistrari ale 8A

unor evenimente e0terioare lui Aici este prezenta operatia de substitutie foarte importanta in raport cu metoda e0pozitiva, spre e0emplu Astfel, e0presia se substituie impresiei, productia receptiei, e0teriorizarea ideatiei si inventia intelegerii $mpresia, receptia, ideatia si intelegerea sunt si ele prezente, dar sunt depasite si deci asimilate productiei si inovatiei, e0presiei si e0teriorizarii Wolb a dezvoltat un model al invatarii adultilor prin e0perienta, gradul de constientizare si interes asupra acestei problematici cunosc@nd o ampla dezvoltare Bupa cum se poate observa <n figura de mai jos, (od lul i"$atarii #p ri "tial ar 7 tap . - e0perienta1 - analiza1 - generalizarea1 - aplicarea R pr ' "tar a %ra!ica a (od lului i"$atarii #p ri "tial ?dupa D. Gol&@F

%otrivit teoriei lui Wolb, adultii incep sa invete din #p ri "ta 2o actiune, un sentiment, o problema sau un eveniment3 Aceasta constituie factorul declansator, cel care creeaza nevoia unei mai bune intelegeri a situatiilor sau fenomenelor %entru a putea invata din aceasta e0perienta, trebuie facut, insa, mai mult >ajoritatea celor care invata r !l ct a'a asupra a ceea ce s-a intamplat 2cand, cine, ce, cum a facut3, de ce s-a intamplat si care sunt consecintele Apoi se poate trage o concluzie despre e0perienta / ce a fost bun sau rau si de ce Bupa desprinderea unei concluzii si identificarea a ceea ce s-a invatat, se pot face planuri despre modul viitor de reactie intr-o astfel de situatie si ce dorim sa obtinem prin procesul de invatare Acum apare perspectiva pragmatica. se trece mai departe la gasirea unui cadru t or ticHco"c ptual, prin cercetarea literaturii de specialitate, conceptualizarea unei probleme sau gasirea 8I

unei reguli/concluzii generale !a atare, adultii invata sa aplice structuri, sc5eme, proceduri sau comportamente noi Hrmeaza apoi #p ri( "tar a acti$a5 c pr supu" testarea implicatilor conceptelor descoperite in situatii particulare noi 1. E#p ri "ta - Aceasta constituie primul pas in invatarea e0perientiala 'olul formatorului in acest punct este acela de a % " ra o #p ri "ta si de a asista grupul in parcur% r a acesteia Gormatorul, pentru ca demersul sa fie un succes, trebuie sa aiba clar in vedere scopul si o&i cti$ l pentru care initiaza actiunea si sa-si adecveze e0perienta la acestea Be asemenea, formatorul va avea grija ca toti participantii sa inteleaga care este rolul lor in aceasta activitate 'olul de grup sau individual al participantilor este de a intreprinde actiunea ramanand atenti la gandurile, reactiile, sentimentele pe care le-au avut in timpul parcurgerii e0perientei E#ista o s ri d ( tod pri" car !or(atorul % " r a'a #p ri "t din care participantii isi pot e0trage informatii, forma atitudini si deprinderi aplicabile in afara cadrului de generare a e0perientei Bintre instrumentele ce vor fi utilizate enumeram. joc de rol, studiul de caz, demonstratia, brainstormingul, prezentarea ). A"ali'a - $n aceasta faza participantii trebuie sa i"t rpr t ' Aceasta etapa este foarte importanta in procesul invatarii e0perientiale, intrucat permite discutar a o&s r$atiilor participantilor din cadrul e0perientei $n cazul analizei sunt trecute in revista elementele referitoare la proc s 2modul in care au relationat membrii grupului, cum a decurs procesul de luare a deciziilor, cum s-au simtit membrii grupului, ce au aflat nou3 'olul formatorului este acela de a facilita discutii legate de faza de e0perienta &l trebuie sa aiba grija ca toti participantii sa spuna ce au gandit/simtit in faza initiala $ntrebarile trebuie sa fie desc5ise, pentru a stimula comunicarea 6. G " rali'ar a - #e refera la ceea ce s-a discutat in faza anterioara, pentru a trage concluzii care sa poata fi integrate in e0periente de viata si autentice Astfel, participantii trebuie sa descrie principiile care au rezultat in urma analizei, principii pe care le vor aplica in viitor 'olul formatorului este major in aceasta etapa, intrucat de el depinde ca aceste concluzii sa coincida cu scopul pentru care a generat e0perienta Be aceea, el trebuie sa-si aleaga cu grija intrebarile pentru procesarea finala *ot lui ii revine rolul de a rezuma cele intamplate 7. Aplicar a - Baca invatarea este definita ca o sc5imbare in comportament, atunci aplicarea este aceea care faciliteaza (odi!icar a co(porta( "t lor participantilor #tudiind concluziile si principiile la care au ajuns in procesul invatarii, participantii le integreaza in viata lor de zi cu zi, prin elaborarea unor planuri pentru un comportament mai eficient Aceasta etapa apartine integral participantului si nu se face in cadrul unde a fost generata e0perienta $n aceasta etapa formatorul nu are nici un rol, fiind cu totul responsabilitatea participantului de a aplica concluziile si principiile la care a ajuns in urma generalizarii %entru ca invatarea sa aiba loc, in etapa aplicarii trebuie sa e0iste o modificare de comportament fata de etapa e0perientei initiale 88

El ( "t procesul de

i(plicat invatare in

i"

proc sul conte0tul

d propriilor

i"$atar cerinte

#p ri "tialaF profesionale

a Co"t #tul 2imaginea de ansamblu3 - adultii au nevoie de o perspectiva integratoare pentru a-si plasa b D scop rir a - daca mediul de asimilare faciliteaza procesul de descoperire, participantii isi vor recunoaste propriile nevoi de invatare si de aceea e mult mai probabil sa isi asume responsabilitatea invatarii $n plus, descoperirea releva, adesea, cunostinte e0istente latent si astfel ajuta la consolidarea increderii in sine c. R l $a"ta - adultii simt o nevoie constanta de a asimila informatii relevante si atunci cand aceste informatii sunt vizibile procesul de invatare capata o mai mare credibilitate d . diul r la#a"t - este esential pentru a mentine interesul participantilor la cote optime e I(plicar totala - atunci cand participantii sunt pe deplin implicati in procesul de training, ei devin cu mult mai responsabili fata de invatarea proprie f Aplicar i( diata - pentru a putea conduce un proces de training adresat adultilor trebuie ca informatiile si instrumentele furnizate sa fie aplicabile atat intr-o maniera teoretica, cat si intr-una practica >ajoritatea timpului din programul de pregatire este alcatuit din e0ercitii concentrate pe nevoile organizationale, precum si de discutii prin care concluziile e0trase din simulare devin aplicabile la mediul de lucru de zi cu zi A " !iciil i"$atarii #p ri "tial F $nvatarea e0perientiala este. - 2irectionata spre sine, din perspectiva e0ploratorie 2%articipantii isi asuma responsabilitatea pentru propria situatie de invatare, deoarece isi cunosc nevoile31 - Orientata spre satisfacerea unei nevoi imediate 2>otivatia pentru a invata este mai mare atunci cand se asociaza cu o nevoie imediata a participantului31 - Participativa 2'olul participantului in procesul de invatare este activ si nu pasiv $mplicarea in e0perienta constituie primul pas in invatare31 - 4eflectiva 2%rocesul de invatare implica reflectia asupra e0perientei avute, formularea unor concluzii din cele invatate si stabilirea unor principii care sa fie aplicate in viitor31 - 5ursa de feedbac6 2$nvatarea eficienta necesita formarea deprinderii de a oferi si de a primi feedbac\ care este corectiv, dar in acelasi timp, suportiv31 - Centrata pe respectul pentru participant 2'espectul si increderea reciproce intre formator si participant ajuta procesul de invatare31 - 4ealizata intr3o atmosfera suportiva si de siguranta 2" persoana rela0ata invata mai usor decat o persoana tematoare, nervoasa, suparata sau care este ingrijorata datorita diverselor aspecte legate de siguranta elementelor din cadrul programului3

8=

Capitolul DII. PROGRA.ELE EUROPE,E DE I,DA*ARE PE *O* PARCURSUL DIE*II - APARIIE5 EFEC*E 9, PLA, EDUCAIO,AL DII.1. Pro%ra( urop " d i"$atar p tot parcursul $i tii

&duca9ia adul9ilor este o problem: con;tientizat: ;i abordat: sistematic de 9:rile europene, ca o resurs: enorm: pentru dezvolt:ri te5nice, economice, institu9ionale ;i umane, c@t ;i pentru asigurarea ec5it:9ii <n ceea ce prive;te respectarea egalit:9ii ;anselor Hnii vorbesc de educa9ie pe tot parcursul vie9ii Al9ii prefer: utilizarea termenului de <nv:9are pe tot parcursul vie9ii ,:t:lia terminologic: a fost c@;tigat: de e0presia +<nv:9are pe tot parcursul vie9i-, cu toate c: nu a clarificat ;i nu a definitivat conceptul !erintele noului secol au ridicat peste tot in lume intrebari precum. Kpana c@nd- si Kprin ce metode- invatam^ Be la angajatori, autoritati si pana la fiecare individ in parte, raspunsul pare sa fie unanim. invatarea permanenta nu mai e un lu0, ci o conditie necesara pentru adaptarea la cerintele profesionale, sociale, economice si informationale mereu in sc5imbare %rogramele europene de invatare pe tot parcursul vietii au patru subprograme . Co( "ius 2pentru invatamantul preuniversitar3, Eras(us 2pentru invatamantul superior3, L o"ardo da Di"ci 2pentru educatie si formare profesionala3 Gru"dt$i% 2pentru educatia adultilor3 - si ofera persoanelor de orice varsta oportunitati de a studia oriunde in &uropa Co( "ius !omenius este prima componenta a %rogramului de $nvatare pe *ot %arcursul Fietii #e adreseaza institutiilor de invatamant preuniversitar de stat si private 2de la gradinite la scoli postliceale3 si tuturor celor care isi desfasoara activitatea in acest sector. elevilor, tuturor categoriilor de personal didactic, precum si autoritatilor locale, asociatiilor de parinti sau "(4-urilor care activeaza in domeniul educational Eras(us %rogramul &rasmus este destinat invatamantului superior si are printre obiectivele c5eie cresterea calitatii si volumului mobilitatilor studentilor si a cadrelor didactice in &uropa, cooperarea multilaterala

40

intre institutiile de invatamant superior din &uropa, precum si marirea gradului de transparenta si compatibilitate intre invatamantul superior si calificarile profesionale obtinute in &uropa L o"ardo da Di"ci %rogramul )eonardo da Finci vizeaza cooperarea transnationala in domeniul formarii profesionale a fortei de munca #copul sau este acela de a creste calitatea sistemelor si practicilor de formare profesionala, de a asigura instrumente moderne si noi abordari in formarea profesionala pe parcursul vietii Gru"dt$i% %rogramul 4rundtvig isi propune sa ofere alternative educationale si sa imbunatateasca accesul celor care, indiferent de varsta, doresc sa dobandeasca noi competente prin forme de educatia adultilor 4rundtvig vine in intampinarea nevoilor de predare/invatare ale adultilor si se adreseaza institutiilor sau organizatiilor care asigura sau faciliteaza educatia acestora B a" .o"" t este un alt program, ceva mai nou, prin care e0ecutivul european incurajeaza predarea, reflectia si dezbaterile pe tema procesului de integrare europeana in cadrul institutiilor de invatamant superior din lume

DII.). Pro%ra( d I"$atar p tot Parcursul Di tii - Scurt istoric 1II8 - !ooperarea privind politicile europene in domeniul educatiei si formarii profesionale a inceput odata cu adoptarea !artii Albe privind educatia si formarea profesionala KA preda si a invata / spre societatea cunoasterii-, prin care Hniunea &uropeana se autodefineste ca indreptandu-se spre o societate care invata, bazata pe dobandirea de noi cunostinte si pe invatarea pe tot parcursul vietii Bocumentul a fost publicat c5iar inainte de lansarea in 1==A, a Anului &uropean al $nvatarii pe tot parcursul vietii 1IIJ - apare o comunicare a !omisiei - %entru o &uropa a cunoasterii / care leaga obiectivul invatarii pe tot parcursul vietii cu propunerile de programe privind educatia si formarea in perioada 2000 / 200A Ia"uari adultilor ,oi (&ri )KKC - Apare _%rogramul de invatare pe tot parcursul vietii 200I-2018_ (oul program reuneste fostele programe #ocrates si )eonardo da Finci %rogramele europene de educatie, formare profesionala si tineret sunt gestionate in 'omania de Agentia (ationala pentru %rograme !omunitare in Bomeniul &ducatiei si Gormarii %rofesionale 2A(%!B&G%3 din subordinea >inisterului &ducatiei si !ercetarii $nvatarea pe tot parcursul vietii ia diverse forme, ea desfasurandu-se atat in interiorul cat si in afara sistemelor traditionale de educatie si formare %unctul forte al programelor de invatare permanenta este faptul ca plaseaza responsabilitatea individului in centrul procesului de invatare )ucru valabil si 41 )KKK - %rogramul #ocrates $$ a demarat subprogramul 4rundtvig care vizeaza educatia

pentru educatia nonformala, care se regaseste ca metoda de formare in cadrul unor activitati ale programelor europene de invatare pe tot parcursul vietii DII. 6. E$aluar a " $oilor d !or(ar a adul0ilor DII. 6.1. E$aluar a d " $oi la "i$ l d co(u"itat ?n general, a evalua nevoi 2de formare, de <nv:9are, de dezvoltare etc 3 <nseamn: a surprinde acele arii la nivelul c:rora apar discrepan9e <ntre ceea ce este ;i ceea ce ar trebui s: fie, a defini natura ;i importan9a acestor discrepan9e ;i a propune planuri de ac9iune care s: conduc: spre reducerea diferen9elor surprinse %rincipalele obiective ale evalu:rii de nevoi constau <n identificarea problemelor e0istente la nivel de comunitate ;i impun parcurgerea urm:toarelor etape. a3 e0plorarea situa9iei curente b3 evaluarea propriu-zis: c3 utilizarea bazei de date ob9inute din etapele anterioare, pentru a stabili priorit:9ile, pentru a considera alternativele, pentru a dezvolta un plan de ac9iune ;i implementa solu9ii #copurile pe care o institu9ie ofertant: de servicii educa9ionale le urm:re;te atunci c@nd demareaz: un astfel de program sunt. a ob9ine informa9ii referitoare la importan9a ;i generalitatea nevoilor e0istente <n comunitate sau <n organiza9ie1 a-;i evalua sistematic propria ofert: ;i a proiecta noi programe !omple0itatea datelor ob9inute <n urma procesului de evaluare a nevoilor poate fi util: 2Eueene6, 1==43. a3 celor care ofer: servicii educa9ionale adul9ilor1 b3 celor care ofer: consiliere ;i consultan9: adul9ilor, dar ;i organiza9iilor1 c3 celor implica9i <n politica decizional: privind formarea adul9ilor, astfel <nc@t s: faciliteze accesul la programele de preg:tire, recunoa;terea competen9elor dob@ndite prin urmarea acestora d3 adul9ilor, care au ;ansa de a con;tientiza oportunit:9ile de formare pe pia9a muncii, de a-;i aprecia nivelul de preg:tire <n raport cu al9i adul9i sau de a-;i urm:ri realizarea planului de dezvoltare personal: ;i profesional:1 e3 celor de la nivel academic, preocupa9i de procesul <nv:9:rii la v@rsta adult: Etap sp ci!ic %a;ii de urmat <ntr-un proces de identificare ;i evaluare de nevoi se stabilesc <n func9ie de. cine solicit: acest demers pentru ce anume se solicit: o evaluare de nevoi cine ;i c@t pl:te;te pentru derulareaprocesului de evaluare 42

!affarella 220023 prezint: un model de proiectare a unui proces de evaluare a nevoilor structurat pe 10 pa;i, dup: cum urmeaz:. a3 decizia de a conduce o evaluare de nevoi1 b3 identificarea persoanelor care vor fi implicate <n diferitele etape ale procesului, urmat: de dezvoltarea unui plan managerial1 c3 determinarea conte0tului care a generat necesitatea declan;:rii procesului, a scopului vizat ;i a obiectivelor1 d3 stabilirea logisticii necesare, a personalului cu care se lucreaz:, a bugetului disponibil ;i a termenelorlimit:1 e3 alegerea responden9ilor <n cadrul procesului de evaluare a nevoilor, astfel <nc@t s: fie reprezentativi1 f3 selectarea metodelor ;i a te5nicilor care vor fi utilizate pentru colectarea de date1 g3 colectarea datelor1 53 analiza cantitativ: ;i calitativ: a datelor recoltate ;i interpretarea lor1 i3 sortarea ;i prioritizarea nevoilor identificate1 j3 comunicarea rezultatelor ?ntregul demers este util pentru ca oferta de programe s: fie <n concordan9: cu nevoile reale, f:r: a se irosi resurse ce practic nu e0ist: Strat %ii d id "ti!icar a " $oilor &0ist: o mare diversitate de metode ;i te5nici care pot fi utilizate <n vederea recolt:rii de informa9ii <n cadrul procesului de evaluare a nevoilor #pecific pentru nevoile de la nivelul comunit:9ii, ar fi. a3 studiul indicatorilor de la nivelul comunit:9ii - documente ;i rapoarte publice - statistici descriptive b3 analiza structurii de putere din comunitate, sau radiografierea sistemului managerial c3 forumurile comunitare ce constau <n <nt@lniri publice <n care reziden9ii au oportunitatea de a-;i e0prima p:rerile aferente nevoilor ;i serviciilor din cadrul comunit:9ii d3 studiile panel, ca studii longitudinale <n care se lucreaz: cu acela;i grup de responden9i <n diferite momente, pentru a surprinde sc5imb:rile1 e3 anc5eta la nivel de comunitate, util: <n surprinderea aspectelor legate de comportamente ;i interac9iuni sociale, a rela9iilor dintre diferite microgrupuri, a mobilit:9ii popula9iei1 f3 metoda Belp5i, ca e0erci9iu de comunicare <n grup, urm:rind ob9inerea de date de un num:r de e0per9i din diferite zone geografice, utiliz@nd o serie de c5estionare, fiecare deriv@nd din r:spunsurile c5estionarului precedent 48

(u se poate lua o decizie pe baza informa9iilor ob9inute dintr-o singur: surs: ;i, de aceea, este indicat: utilizarea de strategii comple0e, <mbin@nd selectiv ;i constructiv metode ;i te5nici anterior amintite DII.6.). E$aluar a " $oilor la "i$ l d or%a"i'a0i Bezvoltarea resurselor umane a devenit o preocupare din ce <n ce mai important: pentru organiza9ie ,rads5aX 21=8I3 vorbea despre 4 tipuri de nevoi. normative, comparative, resimite i e1primate. (evoile normative sunt cele care descriu diferen9ele dintre standardele stabilite ;i nivelul evaluat al cuno;tin9elor, deprinderilor sau abilit:9ii de a reu;i (evoile comparative rezult: <n urma compara9iilor dintre nivelurile cuno;tin9elor, deprinderilor, performan9elor etc anumitor individzi sau grupuri, <n care un termen al compara9iei este folosit ca standard pentru raportare (evoile resim9ite sunt cele pe care persoana le con;tientizeaz:, dar nu vorbe;te despre ele, iar atunci c@nd verbalizeaz:,ele devin nevoi e0primate %oten9ialele arii unde pot fi reg:site toate aceste nevoi sunt reprezentate de cuno;tin9e, deprinderi, atitudini ;i abilitatea de a reu;i Hn nivel de baz: al cuno;tin9elor este absolut necesar <ntr-o profesie pentru a reu;i Aici se pot evalua compre5ensiunea, reactualizarea, aplicarea Beprinderile constau <n aplicarea practic: a informa9iilor teoretice, eviden9iind ceea ce persoana ;tie s: fac: ;i pot fi surprinse cu ajutorul probelor practice &valuarea atitudinilor unei persoane, la fel ca ;i sc5imbarea acestora este un demers comple0 ;i dificil Abilitatea de a reu;i face referire la aplicarea unei serii de cuno;tin9e ;i deprinderi la situa9ii specifice, reclam@nd g@ndire critic: Strat %ii d id "ti!icar a " $oilor $nforma9iile privind nevoile de <nv:9are ale angaja9ilor pot fi ob9inute din surse multiple Alegerea lor se face dup:. - gradul de implicare al adultului - opera9ionalitatea structurilor manageriale - timpul reclamat prin comple0itatea procesului de identificare a necesit:9ilor de formare - gradul de familiarizare cu metodele respective, <n cazul persoanelor r:spunz:toare cu derularea procesului - costurile pe care le presupun metodele ;i te5nicile pentru care s-a optat <n procesul de evaluare a necesit:9ilor de instruire 44

- relevan9a ;i gradul de cuantificare a datelor ob9inute, pentru a putea convinge managementul companiei, prin date obiective, c: nevoile e0ist: cu adev:rat ;i c: se impun decizii <n favoarea satisfacerii lor prin programe de training

DII.6.6. ,i$ luri d

$aluar

Bincolo de aceste criterii, e0ist: speciali;ti care prezint: metodele ;i te5nicile de identificare a nevoilor de <nv:9are <n func9ie de nivelul la care se realizeaz: identificarea acestora, dup: cum urmeaz:. A3 Analiza la nivel organiza9ional. 1 analiza documentelor e0istente <ntr-o organiza9ie / planuri de activitate, personal, proiecte financiare etc 2 interviuri realizate la plecare personalului din organiza9ie 8 anc5ete atitudinale ,3 Analiza la nivel ocupa9ional sau al postului. 1 analiza postului 2 analiza critic: a activit:9ii 8 planificarea activit:9ii 4 anc5ete pe baz: de c5estionare, interviuri 5 focus-group !3 Analiza la nivel individual, personal 1 observarea angajatului pe post 2 simularea performan9elor 8 analiza produselor activit:9ii 4 evaluarea realizat: de c:tre supervizori 5 incidentele critice A probe psi5ometrice I c5estionare de autoevaluare 8 plan de dezvoltare personal: Acest proces comple0 al identific:rii ;i analizei nevoilor de <nv:9are ;i formare este bine s: fie realizat la toate cele trei niveluri statistici de

45

DII.6.7. E$aluar a pro%ra( lor d !or(ar a adul0ilor %edagogia adul9ilor reclam: o evaluare procesual:, efectiv:, a programelor de formare dedicate cursan9ilor, diferen9iindu-se net de evaluarea didactic: prin urm:toarele particularit:9i. - precedarea ;i succedarea obligatorie a evalu:rii din timpul derul:rii stagiului de formare de o evaluare ini9ial:, respectiv final:1 - o fle0ibilitate ;i o conte0tualizare mult sporite1 - primodial: pentru evaluatori r:m@ne natura conduitei terminale a cursantului adult1 - interes sporit pentru evaluarea grupului de apartenen9:1 - acordarea de relevan9: ma0im: autoevalu:rii !a aspecte de evaluat, includem aici evaluarea pentru asistarea <nv:9:rii, evaluarea programului ;i a produselor sale finale #eaman ;i Gellenz 21=8=3 considerau c:, <n cazul procesului formativ specific educa9iei adul9ilor, evaluarea ar trebui s: vizeze. evaluarea cursantului adult evaluarea formatorului evaluarea situa9iei de predare-<nv:9are evaluarea con9inutului de <nv:9at

Ai&lio%ra!i o&li%atori F Antonesei, ) , 21==A3, Paideia. undamentele culturale ale educatiei, &d %olirom, $asi Antonesei, ) , 220053, Polis si Paideia. #apte studii despre educatie, cultura si politici educative, &d %olirom, $asi ,oeru, $ , 2coord 3, 21==53, #ntroducere $n educatia adultilor, &d Giat )u0, ,ucuresti !orne6, ' , Den\ins, ' , 21==83, Counselling in general Practice, 'outledge, )ondon &llis A, Larper ' A 2200I3 78id pentru o viata rationala !luj-(apoca &ditura '*# $sac, $ , 220003, 9n cautarea modelului paideic, &d !asa !artii de #tiinta, !luj-(apoca Widd, D ' , 21=813, 2trad 3, Cum $nvata adultii, &B%, ,ucuresti "ffer, > , 220023, :tilizarea #nternetului $n educatia adultilor, $nstitutul (ational pentru &ducatie si !onsiliere privind !ariera, disponibil on-line. 5ttp.//XXX guidanceforum net/pages/res`general/$nternet`4uide`ro pdf %losca, > , >ois, A , 220013, Consiliere privind cariera, &d Bacia, !luj-(apoca #acalis, ( , 21==I3, Politica culturala si politica educationala + la noi si $n lume, A(H%, ,ucuresti 4A

#c5ifirnet, ! , 21==I3, "ducatia adultilor $n sc8imbare, &d Giat )u0, ,ucuresti Hrbans\6, Gr , 21=I53, 2trad 3, 2idactica pentru adulti, &B%, ,ucuresti Finteanu, ( 21==83 / "ducatia adultilor,&B% 'A, ,uc ailson A , ) , 220003, ;andboo6 of <dult and Continuing "ducation, =osse>3!ass #nc. Ai&lio%ra!ia optio"alaF !ross,W % 21=813 / <dult as %earnes, Dosse6,ass, #an Gracisco,

5ttp.//gXis circ gXu edu/btip/cross 5tml Bunn, ' , Bunn, W 21===3 / ?8e Complete 7uide to t8e %earning 5trategies, $ # , ,oston 4olu, % 21=853 / #nvatare si dezvoltare, &#&, ,uc WnoXles, > 21=843 / ?8e <dult %earnes, A (eglected #pecies 2 8rd &d 3, *C 4ull %ublis5ing, Luston, 5ttp.//gXis circ gXu edu/btip/\noXles 5tml )oXe,L 21=I83 #ntroducere $n psi8ologia $nvatarii la adulti, &B%, ,uc >argineanu, ( 21=I83 / Conditia umana, &#, ,uc >argineanu, ( 21===3 Psi8ologia persoanei,&#, ,uc (eacsu, $ 21==03 / 1etode si te8nici de $nvatare eficienta, &#&, ,uc (eacsu, $ 21==03 #nstruire si $nvatare, &#, ,uc 'ogers,! ' 21=A=3 reedom to %earn,"L >errill, !olumbus, 5ttp.//gXis circ gXu edu/Rtip/rogers 5tml #c5iopu, H , Ferza, & , 21=813 / Psi8ologia v@rstelor, &B%,,uc #tanciulescu, & , 2002 2espre tranzitie si universitate, &d %olirom, $asi 777 L 4 nr 522/08 05 2008 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor "rdonantei 4uvernului nr 12=/2000 privind formarea profesionala a adultilor 777 "'B"(A(*A 4uvernului 'om@niei nr 12=/81 08 2000 privind formarea profesionala a adultilor, aprobata prin )egea nr 8I5/11 0A 2002 777 >etodologia certificarii formarii profesionale a adultilor - aprobata prin nr " > 5258/1A 10 2008

4I