Sunteți pe pagina 1din 9

LUCRAREA 2

AMPLIFICATOARE DE PUTERE REALIZATE CU TRANZISTOARE IN COMUTATIE


l.SCOPUL LUCRARII consta in:
a) prezentarea avantajelor utilizarii regimului de comuta(ie a tranzistoarelor de putere; b) descrierea unor montaje specifice de comanda capabile sa asigure
a unor semnale (tensiuni) lent variabile;

"tplifi.ur.a

in putere

c) familiarizarea cu problemele specifice pe care le prezinta regimul de comutatie


compararea cu amplificatoarele care lucreaza in regim continuu ("liniar").

9i

2.SUPORTUL LUCRARII consta in doua montaje dedicate acestei lucrari:

sursa stabilizara de

(LZI) gi amplificator

de joasa frecvenla p.entru comanda

unui micromotor de c.c.(L22), sursa

tensiune alternativa protejata

SMP 2xl7Yl1A, o sursa stabilizata

de c.c. de t15V/lA,doua

osciloscoape, aparate de masura lvl 35.

3.

CONSIDERATII TEORETICE

Degi regimul continuu de funclionare al dispozitivelor electronice conduce la solulii


+El

t'i lr

Ucd

1. . 2 ue2 i------- uo-r i ITJ2 I

Rs

Uel

Figura 2.1.

constructive mai simple gi cu o buna rapiditate de raspuns, solicitarea termica ridicata justifica

folosirea in cvasiexclusivitate a ampiificatoarelor de putere


general mai mici, mai ugoare gi cu un randament mai bun.

in comutaJie,

rezultAnd montaje in

Principiul acestora este reprezentat in figura 2.1 in care:

(Mt

$i Mr) sunt modulatoare in

durata; (C) este un contact care comuta cu o anumita frecven(a f. intre starile 1 9i 2, stari care pot

fi:

sursa

+E gi masa in primul caz sau sursa pozitiva *Et gi cea negativa -E in cazul al doilea;

modulatoarele hotarasc nu numai frecvenla de comutare dar gi drtratele in care cohtactul sta in cele

doua pozitrii, timpii de tranzitrie

fiind neglijali; (FTJr) gi (FTJ) sunt filtre

trece

jos iar R, este

rezistenla de sarcina a amplificatorului (motor, lampa, alt consumator). Modulatia fiind "in timp" (in durata, in lalime),'pentru T. contactul (C) sta pe pozitria 1 va

1/f"

ct., durata

t,

in care

fi

data de relalia:

f=*=ku+ir"6;
monopolars (u.r
ue2

(adica tt-u.a sau V-u"a)

Q.r)
(u"1)

unde (p) este factorul de umplere. Contactul (C) va genera fie o unda dreptunghiulara

: *E,

sau uer

0, fig.2.l.a) fie o unda bipolara (u.z

: *8,

sau

-E2, frg.2.1.b). Valoarea medie a undei este in primul caz:


T AA

uur=] lu"r(t) dt=pn,


L cn ^!

$l

, respectlv,
TC

i"r=] t lr"r(t) a'o

4^ It

dt=1s.Er- (1--p) n,

t)

?r

in cazul al doilea. De multe ori lE,l: lE


asa inci.t:

l:E

u.t=VE
frrr=

(zp-t)

\z .5
E

Figura2.2

relatii la care corespund reprezentarile grafice din

frg.2.2.
Din cele prezentate rezulta ca in raport cu valoarea medi6 u. amplificatorul in comutalie
se

conporta ca un amplificator continuu. Intr-adevar, prin internlediul mcdulatoarclor:

fr.r= V'E' = k*'E'u.a = A'u"d i.r= (2'lt-L) 'E= Z'A'u.o B


DescompunAnd in serie Fourier semnalul u.(tr) rezulta:
( r\ =7i I u/ tt ue\ul '^L -ug\ r\ +\t
/Y .,,-^q,

(2 .4)

i -1

{]f+g;) '- T 'c

1+

Prezenla armonicelor reprezinta dezavantajul esenlial al amplificatoarelor cu modulatie "in timp" (sau

PWlvl: pulse width modulation, modulalie in lalime). Pentru a bloca armonicele (o,)

se prevede

filtrul rrece-jos (FTJ) de tip LfRf. CrRr (ambele de ordinul I) sau LrRrCi (de ordinul II), fig.2.3.
Acestea transmit la iesire componenta medie ("continua"), utila, atenua.nd componentele alternative

nedorite ("armonicele"). Tensiunea uo pe sarcina are o forma a:emanatoare cu o tensiune continua, propo4ionala cu tensiunea de comanda u.o. Se justifica astfel echivalarea schemelor cu funclionare

in comutatie cu modulare PWlvl cu amplificatoarele uzuale.

-) flJ
Figura 2.3.

bl
Pwlvl
u66

CJ

Esenla funclionarii modulatoarelor analogice

este prezentata

in figura 2.4 gi ate labaza

doua variante: compararea tensiunii de comanda frecvenla fixa, respectiv autooscilatria


comparatorului

cu o tensiune liniar-variabila (u11u) 9i de

in bucla inchisa. [n primul caz, marimea de iegire c a va fi o marime binara ce poate lua valoarea c = I daca u"o ) urlv respectiv valoarea
de basculare

c:0dacau.a(u11y, fig.2.4a,b. ContactulCdinfigura2.Ivaluapozilia(1)dacac:1$ipozilia


(2) dacac:0. perioada
variabile.

(T.) ram6.ne constanta, fiind dictata de frecvenla tensiunii liniar

In cazul al doilea se produce o unda dreptunghiulara c(t), fig.Z.4.c, de factor de umplere

frecvenp de autocomu'La{ie (autooscilalie) este variabila- Bucla directa conline gi un amplillcator neliniar (Ah, releu cu histerezis) iar pe ieacfie, o retea RC cu caracter de filtru trece jos: sistemui inchis rezulLant lucreaza intr-un ciclu limita stabil, iar frecvenp
(pr) proporlional cu tensiunea u.o:

de autcoscilalie poate

fi

"ajustata" din lagimea zonei de histerezis.


a

t;neori prima varianfa este denumita cu comanda (cornutagie) "in tensiune", iar varianta doua. in bucla incirisa. cu comanda (comutatrie) "in curent"'

Tc Tc
a)

Tc c)

Figura 2.4.
putere Realizarea contactului C presupune in lucrarea de fap tranzistoare bipolare de medie
( 10. . .

100W putere disipata), de comutalie'

4. DESFASURAREA LUCRARII
De remarcat ca intre amplificatoarele continue ("liniare") gi cele in comutatie destinate Amplificatoarele in aceleiagi sarcini, nu exista deosebiri esenliale dq structura ci funclionale.
cu comutalie trebuie comutate cu unele elemente auxiliare care sa asigure regimul de comutafie 9i

eiemente care sa accentueze filtrarea armonicilor de la iegire'

pentru exemplificarea comenzilor monopolare se analizeaza o sursa stabilizata de tensiune'

in comutalie dar care in varianta continuaa, simplificata, corespunde figurii 2'5' expresia: Tensiunea alternativa U. redresata gi filtrata pe condensatorul de intrare C1 are
(J"r*k^(Ju-k ri

;. ,

(2 ' 6)

retrelei Aceasta tensiune constituie principala marime perturbatoare intrucdt prin varia(ia tensiunii

t0

sau

prin varialia necontrolala a rezistentrei de sarcina pi implicit a curentuiui de sarcina i.

se produce

Figura 2.5.
variatia nedorita a tensiunii de iesire: uo:uc3:uRS. Sursa stabilizata este de fapt un sistem de reglare

in bucla inchisa cu up7:u6. drept marime (tensiune) de referintra, gi cu tranzistorul (Tr) ca


amplificator de eroare. Pentru
use

i:0

rezulta eroarea si'stemului':

PB
11

c =11 ez

D +D

p r\ ! +D 4

Intruc6.t
tt 4c1 -trqT uc3-=rr uo--rr

Q.B)

gi caderea de tensiune pe tranzistorul serie

T poate fi aproximata prin:


,

tr ot)r-kio *r'-o

(2.9)

tranzistorul T, (prin T, gi Tr) comanda curentul de baza (iu ) al tranzistorului principal, de putere

(T)

Si

prin aceasta modifica, dupa nevoie caderea de tensiune ut.

U^*-U^vP

l\a'L

D+D

(2.10)

Prin intermediul potenfiometrului (P) se poate ajusta tensiunea de iegire uo la valoarea


calculata dupa relagia2.7. Funclionarea in bucla inchisa.atenueaza gi componenta alternativa de la
iegire.

ll

l
Fj-g-ura 2 .5

ru

Plec6.nd de la un exemplu numeric:

Ug1:24 V,
serie

uo:0g:10 V, Rs:20 fl, Pe rezistentra de


de reglaj
PPg

sarcina se disipa Pns:5

W' iar pe tranzistorul

r!

10 -rr,, ) t^^ .^t -77-,,' \4+-Lwl Pr=(JrI"= (tlc1-uo) ,.s p zv

trebui montat pe un radiator mare $l greu' Tranzistorul (T), puternic solicitat termic, va pentru a func[iona 9i in comutalie 9i sebMevape Sursa (L1), figura2.6 este conceputn atat regimul "liniar" (continuu), pozitia (b), ci't structura din figura 2.5. comutatorul (Kr) permite (K3) modifica rezistenp de sarcina (Rt): 50 f2 sau gi regimul de comutalie, pozitria (a). comutatorul (Tr) formeaza un circuit basculant' 7l a. cu comulatorul (Kr) pe pozilia (a), tranzistoarele (T,) qi 2.4.c) astfel ca tranzistorul (T') se poate at'la neliniar, cu histerezis (principial prezentat in flgura (K,) simuleaza varialia regelei de alimentare fie in saturalie (i, > > ), fie brocat (ig = 0). comutatorul
(uu,

u.J.

c.c. drept sarcina se Incazulamplificatoruluidejoasafrecvenla(L22)cuunmotorde datorita faptului ca amplificatorul insugi folosegte comanda bipolara a tranzistoarelor in special
tgnsiuni pozitive' trebuie sa dea fatra de masa atat tensiuni negative cAt 9i medie putere (comandat cu arnplificatorStructura tipica a unui amplificator bipolar de

in figura 2'7, in care" operational) cu funclionare in contratimp este prezentata


t1 *o ucd"j
l? "r D
\4.LL)

Figura 2.7 .
1a IJ

rll'' ;lr-----.l-r,

-t

J F

F5-gura 2 . B

De exemplu, pentru

u.o)0: uoo(0 activlndu-se

tranzistoarele (Tt) $i (To) care fac sa apara

uo(0, de valoare data de relalia (2.11):

puterea disipatr de tranzistoarele finale ('Tr) gi (To) este

R,, Ro qi R, servesc la liniarrzarea ridicata. fiind necesara plasarea pe radiatoare. Rezisgentele R., (u") qi (u*). varianri in circuitului, adica ra oblinerea unei dependenie cdt mai liniare int:" neliniara' comutafie este reprezentata in figura 2.8, fiind accentuata functionarea (Pwlvl) prin cele doua strategii Tensiunea (u") este bipolara, modulata in latrime

corespunzatoaredinftg.2.4.Dacauon>0(fig.2.8),uo=l5VdatoritasaturatrieitranziStoarelorT' .i 'r- . nan+rrr . --15V considerind T, gi To active. il r j' Psilttu UOAvariabila urru, triunghiulara' Circuitul bazatpe Ar gi A, este un generator de tensiune liniar
pentru autocorelalie este necesara reac!1a necesara modulaliei cu perioada de comutalie T. constanta.

pozitiva(legatura2-3)lireac!iadeordinuiirrti'i(u,->1),negativa. doua montaje (Lzl) qi (L22) Etapele desfagurarii lucrarii, dupa identificarea celor
efectuarea alimentarilor respective, sunt urmatoarele:
1

9i

se vizualtzeaza pe osciloscop pentru primul montaj, regimul liniar (K, pe b) se masoara 9i contactelor comutatoarelor (K,) ii (Kr); de u61, ucr, uo in patru situatrii create de poziliile

aselneneaseevidenliazaevoluliau"(t):u.,(t)inmomenteleimediaturmatoarecomutatiilor; (funclionarea in comutatie urmarind formele de se rrece apoi comutatorul (Kr) pe pozitria a
rezistenle serie (T), curenlii pe unda, in special tensiunea din emitorul tranzistorului de umplere al undelor dreptunghiulare sunt de 2 e, etc; se va urmari evolutria factorului

pentru cele patru situalii menlionate anterior;

in cazul montajuiui (L22) se evidenliaza modul in

care este amplificata tensiunea

de

1; legaturile 2-3 perioda constanta (urr-v comanda (u.o) folosind modulare PWfvl la (u, 1;bornele 2-3 conectate)' desfacute) sau modularea PWM in autooscilatrie al grupului amplificator-motor' se va De remarcat ca daca se doregte un raspuns frecvenlial

->

poate fi vizualizata pe osciloscop folosi un generator sinusoidal de foarte joasa frecvenfa, iar turaria formate din Ro, rotorul prin tensiunea (us) - figura 2.g - obflnuta la iegirea "puntrii tahometrice"

pentru care are sens raspunsul motorului gi potenliometrul Pr. se va estima gama de pulsalii
frecvenlial.

5. INTERPRETAREA REZULTATELOR.
la "efectele secundare" Aspecteleesenlialementionateinanalizasereferala avantajele 5i ("ripplu")' regim tranzitoriu mai lent datorita filtrelor, specifice comutaliei: componente alternative
tendinta de oscilatie. l5