Timpul de munca

1. Definitia si reglementarea timpului de munca

Desfasurarea activtatii cu respectarea unui anuit program de lucru reprezinta una din trasaturile specifice ale raportului juridic izvorat din incheierea contractului individual de munca. Intrucat munca efectuata presupune cheltuirea fortei vitale a omului, este necesar in mod obiectiv ca ziua de munca sa se incadreze in anumite limite, sa fie numai o parte dintr-o zi naturala de viata. Legislatia noastra cuprinde prevederi referitoare nu numai la reglementarea timpului de lucru si a timpului de odihna, ci si la asigurarea folosiri timpului liber. Timpul de munc reprezint timpul pe care salariatul, n conformitate cu regulamentul intern al unitii, cu contractul individual i cu cel colectiv de munc, l folosete pentru ndeplinirea obligaiilor de munc. Pe linga toate acestea,timpul de munca se afla intr-o indisolubila legatura cu timpul de odihna sau cu perioada de repaus, reglementarea lui reprezentind o garantie a dreptului fundamental de odihna.

2. Organizarea timpului de munca

Conform Codul muncii, in limitele obligatorii ale zilei si saptamanii de lucru, modul de organizare a timpului de munca, precum si evidenta salariatilor in unitate se stabilesc prin regulament de ordine interioara. Prin acest regulament se prevad ora de incepere si cea de sfarsit a programului de lucru, cit si organizarea lucrului dupa caz, in schimburi (tura).

3. Clasificarea timpului de munca

In baza dispozitiilor codului muncii al R.Moldova, (art. 95,96,97),timpul de munca se imparte in 3 categorii : Timpul de munca avind o durata normala Timpul de munca redus Timpul de munca peste durata normala Durata normala a timpului de lucru Conform Codului muncii ,pentru salariatii cu norma intreaga,durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamina. Stabilirea zilei de munca de 8 ore ,constitue regula de aplicare generala ,durata acestei zile de munca asigura desfasurarea ,in conditii obisnuite,a procesului de productie, raspunzind cerintelor de ordin biologic , material ,spiritual si social al salariatilor.

Durata redusa a timpului de munca Sunt situatii ,in care durata timpului de munca se situeaza sub 8 ore pe zi si 40 ore pe saptamina. Aceasta se intimpla ,in cazurile in care unor anumite categorii de personal trebuie

sa li se asigure o protectie speciala, precum si atunci cand procesul de productie se desfasoara in conditii deosebite. Deci, pentru anumite categorii de salariai, n funcie de vrst, de starea sntii, de
condiiile de munc i de alte circumstane, n conformitate cu legislaia n vigoare i contractul individual de munc, se stabilete durata redus a timpului de munc. Durata sptmnal redus a timpului de munc constituie: 24 de ore pentru salariaii n vrst de la 15 la 16 ani 35 de ore pentru salariaii n vrst de la 16 la 18 ani; 35 de ore pentru salariaii care activeaz n condiii de munc vtmtoare, conform nomenclatorului aprobat de Guvern. Pentru anumite categorii de salariai a cror munc implic un efort intelectual i psiho-emoional sporit, durata timpului de munc se stabilete de Guvern i nu poate depi 35 de ore pe sptmn.

Pentru invalizii de gradul I i II (dac acetia nu beneficiaz de nlesniri mai mari) se stabilete o durat redus a timpului de munc de 30 de ore pe sptmn, fr diminuarea drepturilor salariale i a altor drepturi prevzute de legislaia n vigoare. Durata reducerii timpului normal de munca si categoriile de personal care beneficiaza de acest program se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivel de ramura cit si grupuri de unitati.

Timpul de munca peste durata normala munca suplimentara.

Literatura de specialitate, prevede ca munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptaminal, este considerata munca suplimentara. Prestarea muncii in orele suplimentare constituie o exceptie, deoarece, de regula, sarcinile de productie trebuie sa fie realizate, intr-o buna organizare a programului de lucru. Acesta este un motiv pentru care in contractul colectiv national s-a prevazut ca salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, iar ceea ce depaseste 120 ore pe an de persoana, necesita si acordul sindicatelor din unitate sau institutie.

Posibilitatea existentie unei durate zilnice a timpului de munca este mai mare de 8 ore,si anume atunci cind aceasta durata este de 12 ore , in care urmeaza o perioada de repaus de 24 de ore.,cu toate acestea durata maxima legala a timpului de munca nu poate depasi 48 ore pe saptamina, inclusiv orele suplimentare.

Munca de noapte
Se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22-06, cu posibilitatea abaterii, in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite. Durata muncii de noapte este mai mica cu o ora decat durata muncii in timpul zilei, fara diminuarea salariului. Aceasta prevedere nu se aplica si celor care au un program normal de munca mai mic de 8 ore. Este interzisa folosirea la munca in timpul noptii a tinerilor sub varsta de 18 ani, a femeilor gravide,invalizilor s.a Se mai considera munca in timpul noptii si m unca n schimburi, adic lucrul n 2, 3 sau 4 schimburi, care se aplic n cazurile cnd durata procesului de producie depete durata admis a zilei de munc, precum i n scopul utilizrii mai eficiente a utilajului, sporirii volumului de producie sau de servicii. n condiiile muncii n schimburi, fiecare grup de salariai presteaz munca n limitele programului stabilit. Programul muncii n schimburi se aprob de angajator de comun acord cu reprezentanii salariailor, inndu-se cont de specificul muncii.,cu toate acestea, munca n decursul a dou schimburi succesive este interzis. Programul muncii n schimburi se aduce la cunotina salariailor cu cel puin o lun nainte de punerea lui n aplicare. Durata ntreruperii n munc ntre schimburi nu poate fi mai mic dect durata dubl a timpului de munc din schimbul precedent (inclusiv pauza pentru mas).

4. Durata muncii n ajunul zilelor de srbtoare nelucrtoare

(1) Durata zilei de munc (schimbului) din ajunul zilei de srbtoare nelucrtoare se reduce cu cel puin o or pentru toi salariaii, cu excepia celor crora li s-a stabilit, conform art.96, durata redus a timpului de munc sau, conform art.97, ziua de munc parial. (2) n cazul n care ziua de munc din ajunul zilei de srbtoare nelucrtoare se transfer n alt zi, se va pstra aceeai durat redus a zilei de munc. (3) Durata concret redus a zilei de munc din ajunul zilei de srbtoare nelucrtoare prevzut la alin.(1) se stabilete n contractul colectiv de munc, n regulamentul intern al unitii sau n ordinul (dispoziia, decizia, hotrrea) angajatorului, emis cu consultarea prealabil a reprezentanilor salariailor.

5. Limitarea muncii suplimentare Conform codului muncii, nu se admite atragerea la munc suplimentar a salariailor n vrst de pn la 18 ani, a femeilor gravide, a femeilor aflate n concediul postnatal, precum i a persoanelor crora munca suplimentar le este contraindicat conform certificatului medical. Invalizii de gradul I i II, unul dintre prinii (tutorele, curatorul) care au copii n vrst de pn la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care mbin concediile pentru ngrijirea copilului prevzute de art.126 i 127 alin.(2) cu activitatea de munc i salariaii care ngrijesc de un membru al familiei bolnav, n baza certificatului medical, pot presta munc suplimentar numai cu acordul lor scris. Totodat, angajatorul este obligat s informeze n scris salariaii menionai despre dreptul lor de a refuza munca suplimentar. Efectuarea muncii suplimentare nu poate avea ca efect majorarea duratei zilnice a timpului de munc peste 12 ore.

6. Evidena timpului de munc

Angajatorul este obligat s in, n modul stabilit, evidena timpului de munc prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv a muncii suplimentare, a muncii prestate n zilele de repaus i n zilele de srbtoare nelucrtoare. 7. Evidena global a timpului de munc n uniti poate fi introdus evidena global a timpului de munc, cu condiia ca durata timpului de munc s nu depeasc numrul de ore lucrtoare stabilite de prezentul cod. n aceste cazuri, perioada de eviden nu trebuie s fie mai mare de un an, iar durata zilnic a timpului de munc (a schimbului) nu poate depi 12 ore. Modul de aplicare a evidenei globale a timpului de munc se stabilete prin regulamentul intern al unitii i prin contractul colectiv de munc, lundu-se n considerare restriciile prevzute pentru unele profesii de conveniile colective la nivel naional i ramural, de legislaia n vigoare i de actele internaionale la care Republica Moldova este parte.

Timpul de odihna
Timpul de odihna este durata de timp necesara pentru recuperarea energiei fizice si intelectuale cheltuite in procesul muncii si pentru satisfacerea nevoilor sociale si cultural educative, durata in care salariatul nu presteaza munca la care este obligat in temeiul contractului individual de munca.

1. Pauza de masa In cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 6 ore, salariatii au dreptul la pauza de masa si la alte pauze, in conditiile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern. Tinerii in virsta de pina la 18 ani, beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 minute,in cazurile in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumate.

2. Pauzele pentru alimentarea copilului Conform codului muncii, al R.Moldova,pauzele pentru alimentarea copiilor se acorda: Unuia dintre prinii (tutorelui, curatorului) care au copii n vrst de pn la 3 ani i se acord, pe lng pauza de mas, pauze suplimentare pentru alimentarea copilului. Pauzele suplimentare vor avea o frecven de cel puin o dat la fiecare 3 ore, fiecare pauz avnd o durat de minimum 30 de minute. Pentru unul dintre prinii (tutorele, curatorul) care au 2 sau mai muli copii n vrst de pn la 3 ani, durata pauzei nu poate fi mai mic de o or

Pauzele pentru alimentarea copilului se includ n timpul de munc i se pltesc reieindu-se din salariul mediu Unuia dintre prini (tutorelui, curatorului) care educ un copil invalid i se va acorda suplimentar, n baza unei cereri scrise, o zi liber pe lun, cu meninerea salariului mediu din contul angajatorului.

3. Timpul de odihna intre 2 zile de munca. Intre sfarsitul programului de lucru dintr-o zi si inceputul programului de lucru din ziua urmatoare trebuie sa existe, de regula un interval de cel putin 12 ore consecutive. In cazul copiilor ,intre 15 18 ani, incadrati in munca,perioada minima de repaus este de 14 ore consecutive. De la regula celor 12 ore,se prevede o exceptie si anume posibilitatea ca, atunci cind lucreaza in schimburi si numai la schimbarea turelor,intervalul mentionat sa fie mai mic,dar nu sub 8 ore.

4. Repausul saptaminal Ca o consecinta a trecerii la saptamana de lucru de 5 zile, s-a prevazut ca salariatii au dreptul, de regula, la 2 zile consecutive de repaus saptamanal; acestea se acorda, tot ca regula, sambata si duminica. In cazul in care activitatea nu poate fi intrerupta, prin contractul colectiv de munca la nivel de unitate sau institutie se stabilesc conditii in care zilele de repaus saptamanal sa fie acordate si in alte zile ale saptamanii sau cumulat pe o perioada mai mare. Durata repausului sptmnal nentrerupt n orice caz nu trebuie s fie mai mic de 42 de ore, cu excepia cazurilor cnd sptmna de munc este de 6 zile. Repausul saptaminal poate fi suspendat in cazul unor lucrari urgente,a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului,pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor,instalatiilor sau cladirilor unitatii.

5. Munca n zilele de repaus Munca n zilele de repaus este interzis. Nu se admite atragerea la munc n zilele de repaus a salariailor n vrst de pn la 18 ani, a femeilor gravide, a femeilor aflate n concediul postnatal. Invalizii de gradul I i II, unul dintre prinii (tutorele, curatorul) care au copii n vrst de pn la 6 ani sau copii invalizi, persoanele care mbin concediile pentru ngrijirea copilului prevzute la art.126 i 127 alin.(2) cu activitatea de munc i salariaii care ngrijesc de un membru al familiei bolnav, n baza certificatului medical, pot presta munca n zilele de repaus numai cu acordul lor scris. Totodat, angajatorul este obligat s informeze n scris salariaii menionai despre dreptul lor de a refuza munca n zilele de repaus.

6. Zilele de srbtoare nelucrtoare Potrvit art. 134 din Codul muncii zilele de sarbatore legala in care nu se lucreaza sunt: 1 ianuarie Anul Nou 7-8 ianuarie, Craciunul 8 martie,ziua internationala a femeii Prima si a doua zi de paste 1 mai ziua internationala a solidaritatii oamenilor muncii 9 mai ziua Victoriei,si comemorarii eroilor cazuti pentru independenta Patriei. 27 august ziua independentei 31 august,sarbatoarea Limba noastra Ziua Hramului bisericii din localitatea respectiva.

n zilele de srbtoare nelucrtoare se admit lucrrile n unitile a cror oprire nu este posibil n legtur cu condiiile tehnice i de producie (unitile cu flux continuu), lucrrile determinate de necesitatea deservirii populaiei, precum i lucrrile urgente de reparaie i de ncrcare-descrcare Salariatii care lucreaza in zilele de sarbatoare legala li se asigura compensarea cu timp corespunzator in urmatoarele 30 de zile, In cazul in care ,din motive nejustificate acest lucru nu este posibil,ei beneficiaza de un spor la salariul de baza ce nu poate fi mai mic de 100% din salariul de baza corespunzator muncii prestate in programul normal de lucru.

1. 2. 3. 4. 5.

Codul muncii,al R.Moldova. Sursa.md Scribd.ro Conspecte.md Dreptul muncii ,Teodor Negru.