Sunteți pe pagina 1din 9

Zona ecuatorialaeste situata ntre 5latitudine S si 10latitudine N,la care se mai adaugasi climatul musonic umed si cel litoral

cu alizee. Padurea ecuatoriala Padurea ecuatoriala este o padure care este totdeauna verde si segaseste n zonele calde si umede ale tropicelor la o altitudine mica. Pestetoate, umezeala este factorul principal care influentea 11311l117l zadistributia padurilor ecuatoriale, desi alti factori, cum ar fi solurile, potfi importante. Precipitatiile anuale sunt n medie ntre 1,500 - 4,000mm, si temperatura medie este ntre 25 - 35 C. Mai important este ca nuexista un sezon uscat n urma umezelei severe. n afara de baldachinulde sus, mai sunt doua sau mai multe straturi forestiere, compuse nmare parte din puieti, arbusti, si copaci. Vita de vie si muschii atasaticopacilor sunt de obicei din abundenta. Vazut din aer baldachinul de suseste nchis si o lumina subtire atinge solul padurii . Solurile Solurile ecuatoriale sunt diverse, de la soluri vulcanice la nisipuri,desi jumatate din totalul zonei ecuatoriale este compusa din soluri rosii.Clima calda si precipitatiile copioase n zonele ecuatoriale umede ducela o puternica actiune a climei asupra solulilor. Mineralele din sol suntdizolvate n continuu de apa de ploaie. Solurile rosii sunt foarte sarace n minerale, desi siliciul, aluminiul, si fierul devin concentrate pentru ca n mare parte nu sunt dizolvate de apa de ploaie. Solurile de lut, desisarace n minerale, contin destul de multa apa si padurea ecuatoriala aevoluat astfel nct sa se foloseasca de acest avantaj. Solurile podzolice,care pot fi foarte raspndite local, cum ar fi n bazinul RoNegrodin Amazon, contin predominant sulf. Ele sunt sarace n lut, au un orizontalbit sub stratul de humus, si un orizont B care acumuleaza materiaorganica descompusa incomplet. Cum acesti compusi organici sestrecoara n ruri au produs asa numitele ruri cu apa neagra (cum ar fiRo Negro). Solurile aluvionale dealungul rurilor sunt de obicei bogate n minerale n comparatie cu solurile rosii. Cel mai bun exemplu este bazinul hidrografic al Amazonului care are o ntindere de peste 3,500km.Cantitatea mica de minerale din solurile ecuatoriale a fost dobndita ntimpul evolutiei padurii ecuatoriale. Activitatea biologica accelerata dinlitiera, mpreuna cu precipitatiile abundente, vor duce la degradareachimica rapida a solurilor ecuatoriale. Avnd soluri sarace n mineraleplantele din padurea ecuatoriala pot captura mineralele retragndu-le n tulpina, acumulndu-le din apa de ploaie n muschi si pe trunchi siducndu-le la radacina nainte de a fi consumate. Acest lucru este realizat cu ajutorul unor ciuperci care absorb minerale. Aceste asocierisimbolice poarta numele de simbioze; ciupercile aprovizioneaza copaciicu minerale si acestia furnizaeza energie ciupercilor. Flora Flora n padurile ecuatoriale este dominata de angiosperme sau plantelecu flori. Majoritatea speciilor sunt lemnoase. ntr-un hectar de padureecuatoriala matura se gasesc de la 80 la 200 de specii lemnoase.Datorita naturii predominant lemnoase a padurii speciilor le ia multtimp sa nfloreasca.

Multe specii ating maturitatea n 30 sau mai multiani.Oamenii de stiinta mpart de obicei padurile ecuatoriale n straturi, desisunt foarte greu de delimitat. Verdeata puietilor, vita de vie, muschii, sicopacii mici de obicei ascund o vedere clara a straturilor paduriiecuatoriale dar de obicei este posibil sa le vedem. Cinci straturi pot fiidentificate. Cel mai nalt este format din copaci care si mpingcoroanele deasupra baldachinului. Acesti copaci pot avea o naltime depeste 50 m. Acestia sunt niste copaci magnifici, cum ar fi copacul de bumbac Kapok, ale carui crengi pot avea 30 40 m. Principalul baldachin umple spatiile dintre copacii din primul strat si formeaza un nvelis continuu cu acestia. Vita de vie, muschii si lichenii pot creste dinabundenta n baldachin daca razele solare ajung la ei. Sub baldachinulde sus se afla un strat vag de copaci mai mici care pot avea o naltime de10 30 m. Multi pot fi copaci giganti care nu au atins maturitatea; altiisi-au atins naltimea maxima. Un strat de arbusti sub acest strat decopaci mai mici poate avea copaci care nu si-au atins naltimea maxima,dar si o mare varietate de copaci maturi. n final, ultimul strat consta nnumerosi puieti si plante ierboase mprastiate . Fauna Padurile ecuatoriale sunt cele mai diverse ecosisteme de pe Pamntdatorita numarului de specii de animale. Majoritatea sunt insecte, darsunt si multe vertebrate. O regiune mare de padure, cum ar fi bazinul Amazonian, poate avea mai mult de zece milioane de specii, desi multedintre acestea nu au fost nregistrate stiintific.n contrast cu padurile temperate, majoritatea animalelor din padureaecuatoriala se afla n arbori. Chiar si unele vertebrate masive, cum ar fiurangutanul, a evoluat astfel nct sa-si petreaca majoritatea vietii ncopaci. Marea diversitate a mutor grupuri de animale, cum ar fipasarile, poate fi explicata n mare parte prin faptul ca multe combinatiiunice de specii tind sa ocupe straturi diferite ale padurii. Viata bazata n copacii tropicali a dus la evolutia multor adaptatiispecifice. n padurile ecuatoriale din Lumea Noua multe grupuri demamifere, cum ar fi maimutele si ctiva porci spinosi, au cozi; aceastatrasatura ajuta n mobilitate dar de asemenea le da posibilitatea sa se agate pentru a ajunge la hrana. Cteva paduri din Asia sunt cunoscute nspecial pentru animalele care au abilitatea de a sari dintr-un copac naltul, care este o metoda eficienta de a merge prin padure.Interactiile reciproce ntre plante si animale sunt o caracteristica apadurilor ecuatoriale. Multe grupuri de animale, dar n special insectelesi pasarile, polenizeaza copacii. Insectele primesc hrana din nectar sialte substante, si n schimb polenizeaza urmatoarele flori pe care le viziteaza.Dupa ce se formeaza fructul, animalele raspndesc semintele.Pasarile si mamiferele sunt a genti importanti de mprastiere asemintelor plantelor n aproape toate padurile. Unele grupuri deani male ofera protectie unei plante si primeste hrana n schimb.Furnicile sunt cele mai obisnuitesi abundente animale din padurileecuatoriale, si au evoluat sa ocupe toate straturile padurii. Multe plantetropicale au structuri scobite n care locuiesc multe tipuri de furnici.Furnicile furnizeaza substante hranitoare copacilor si n multe cazuri iprotejeaza de pradatori. Importanta

Acum este acceptat de oamenii de stiinta, ca padurile ecuatoriale sunt deo valoare mai mare ca resurse sustinute pe o mare perioada de timpcnd sunt lasate intacte dect cnd sunt convertite la pasuni sau la altehabitate simplificate. Padurile ecuatoriale au construit cea mai mare biomasa de pe Pamnt, si au facut asta aproape independent deconditiile solului prin evoluarea reciclarii substantelor hranitoare.Padurile ecuatoriale administrate pot astfel sa furnizeze cantitati uriasede lemn valoros si sa stabilizeze clima locala.Pentru ca padurile ecuatoriale contin cea mai mare diversitate deplante si animale de pe Pamnt, ele pot reprezenta o sursa demedicamente, mncare si alte produs e. Substantele medicinale dejadescoperite n padurile ecuatoriale, cum ar fi diosgenina - un agent activ n pilulele contraceptive, reserpina pentru problemele cardiace, sicurarafolosita la operatia de inima si de plamni, duc la descoperiri simai mari n viitor. Doar un procent foarte mic al plantelor din padureaecuatoriala au fost evaluate pna acum ca avnd valoare potentialachimica. Impactul uman Sunt un mare numar de factori naturali si introdusi de oamenicare afecteaza padurile ecuatoriale. Ciclonii,focurile forestiere, bolile,alunecarile de teren, si alti factori naturali au acum o influenta minima n comparatie cu defrisarile, cum ar fi cele cauzate de prelucrarealemnului, construirea de drumuri, minarit, obtinerea pasunulor si arecoltelor. Societatile traditionale au practicat cultivarile taie-si-ardeunde au fost defrisate mici zone pentru a cultiva plante. Cnd mineralele din sol s-au consumat dupa doi sau trei ani, terenul a fost abandonat sialtul a fost defrisat. Pentru ca terenurile erau mici erau repederecolonizate de padurea nconjuratoa re dupa ce erau abandonate.Zonele defrisate sunt att de mari nct ar trebui sute de ani derecuperar e naturala pentru a reface vegetatia originala. Din 1970 rata defrisarii tropicale a fost accelerata foarte mult. Regiunea estica, n locuri cum ar fi Australia, Sumatra, Malaezia, a nceput sa sufere pierderi imense datorita lemnului si operatiilor deagricultura. n Amazonia, care a devenit un focar al atentiei mondiale, au fost defrisari n mare partepentru mari ferme de vaci si programe guvernamentale ambitioase, cum ar fi colonizarea dealungulTransamazonului. Proportiile totale ale defrisarilor tropicale sunt greu de estimat, dar probabil100,000 km de padure ecuatoriala sunt distrusi sau serios degradati n fiecare an. Unele paduri aufost distruse aproape n totalitate. Spre exemplu, a ramas mai putin de 2% din padurea ecuatoriala dela coasta Atlanticului din Brazilia. Pierderea biodiversitatii, si ncalzirea globala (duc la crestereadioxidului de carbon din aer) devin subiecte de dezbatere globale carese nvrt n jurul distrugerii padurilor. Este clar, totusi, disparitiaspeciilor este de departe cea mai importanta grija. Se stie nca att deputin despre diversitatea si ecologia padurii ecuatoriale nctdistrugerile n masa pot avea loc datorita activitatilor umane nainte casa se poata faca ceva pentru a ntelege consecintele, si cel maiimportant, de a le preveni. Din fericire, un numar de organizatiinationale si internationale au fost nfiintate din 1970 pentru a se ocupa n special cu schimbarea si conservarea padurilor. S-au gasitnumeroase alternative

economice prin defrisarea n masa. Aceasta vafi principala provocare pentru pastrarea unei parti importante din pad Defrisarea padurii ecuatoriale Cele mai mari paduri ale lumii sunt in grav pericol. Jumatate din suprafata originala depadure a fost distrusa si lucrurile sunt pe cale sa seinrautateasca daca rata actuala de deforestare nueste incetinita. In fiecare minut 26 de hectare depadure sunt pierdute si nu e greu de vazut cadaca continuam vom avea o planeta lipsita depadure. Acest lucru ar fi catastrofic nu numai dinpricina faptului ca multe specii de animale isi auhabitatul in padure ci si deoarece padurile joacaun rol important in reglarea climei planetei.Odata Pamantul era acoperit in majoritate depadure dar odata cu cresterea populatiei umane acestea au trebuit sa fietaiate. Acest lucru este foarte adevarat in special in Marea Britanie undeagricultura a avut un rol foarte important si a redus padurile la catevapalcuri imprastiate. Insa padurea tropicala a avut de suferit mai alessecolul trecut, la inceputul sec. 20 era 1,5 miliarde de hectare fata decele 700 de milioane ramase.Rata de deforestare in Africa este foarte ingrijratoare: 4 milioanede hectare pe an, iar 45% din padurea originala a disparut. CAUZELE DEFRISARII Nevoia de lemn, defrisarea pentru a face loc terenurilor agricole,drumuri si cai ferate, incendii, mine, combustibili sunt toate cauzelegate de deforestareOamenii au trait in preajma padurilor ecuatoriale de mii de ani,luand ce era necesar de la natura fara sa intervina in echilibrul natural.Insa, in ultimele doua secole populatia s-a inmultit fiind din ce in ce maimulta nevoie pentru spatiu de construit si agricultura. Impreuna cucomertul de lemn care s-a intensificat in ultimii ani, au adus o degradarefara precent asupra padurii.Cele mai importante cauze ale deforestarii sunt mutarea culturilorsi comertul cu lemn. In trecut indigenii practicau agricultura in paduredobarand copaci pentru a face loc culturilor si pajistilor pentru animalesi mutandu-se cand solul devenea nefertil. Acest proces nu e un pericolpentru padure daca este facuta cu grija si padurii ii este dat suficienttimp pentru a-si regenera spatiile defrisate. Probleme apar cand soluluinu-i este oferit destul timp de regenerare si agricultura intensiva duce ladegradarea definitiva a acestuia. Aceasta este situatia prezenta, dincauza cresterii populatiei unele surse spun ca mutarea culturilor estecauza a peste 70% din defrisarile padurii.La fel ca si mutarea culturilor taierea copacilor pentru folosirealemnului in scopuri comerciale poate fi implementata cu deranjariminore asupra mediului. Atunci cand numarul copacilor cazuti este maimare decat al celor produsi, taierea lemnului devine o problemaserioasa. Inainte ca taierea intesiva sa ia locul celei vechi cu topoare sianimale comertul cu lemn aveao o influenta nesemnificativa asuprapadurii, insa aparitai drujbelor, tractoarelor, drumurilor si caii ferateau avut un impact mult mai mare. Zone inainte inaccesibile au devenitprincipalele tinte pentru companiile de taiere, iar management-ul prosta dus la pierderi fara precedent. EFECTELE DEFRISARII Zona padurilor ecuatoriale este o zonafascinanata, plina de mister si promisiunipentru multi oameni c are traiesc in zonatemperata. Asa ca ar fi un dezastru ca aceastasa dispara. O data data distrusa

padurea,solul, care se acumuleaza in peste 1000 de ani,ar disparea intr-o singura decada ducand lainundatii nemaintalnite din pricina faptului canu mai exista sol sa acumuleze apa. Defrisarea padurii ii lasa pe oamenii care traiesc inpadure fara adapost si fara hrana, si duce la disparitiaunui stil de viata care a existat neschimbat pentru mii deani. Insa efectul cel mai dezastruos pe care l-ar putea aveadefrisarea este impactul asupra climei planetei. Cu totii amauzit de pericolele incalzirii globale si a efectului de sera, cauzaprincipala a acestor fiind acumulrea de dioxid de carbon in atmosfera.Copacii si alte plante verzii absorb dioxidul de carbon si produc oxigenprin fotosinteza, in timp ce animalele consuma oxigenul si expira dioxidde carbon. Distrugerea padurii ecuatoriale ar produce un imensdezechilibru in cantitatea de dioxid de carbon produs si reciclat lucrucare ar duce la acumularea acestuia in atmosfera si schimbarii majorede clima. In plus multi copaci taiati pentru a face loc agriculturii au fostarsi sau lasati sa putrezeasca eliberand astfel mult mai mult dioxid decarbon in atmosfera. Toata natura este un sistem vast care acum existaintr-un stadiu mai mult sau mai putin balansat. Jucandu-ne cu factori deo importanta majora cum e padurea ecuatoriala ar putea duce ladisparitia lumii cum o stim noi.O alta consecinta a defrisarii are legatura cu posibilitatiilestiintifice care ar putea fi pierdute o data cu padurea. Este estimat cadoar o mica parte din plantele si animalele care traiesc in padureaecuatoriala au fost identificate iar majoritatea cercetatorilor sunt deacord ca acestea ar putea reprezenta cheia descoperiri unor leacuripentru unele dintre cele mai mortale bolii cunoscute omului. Deexemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3000 deplante cu proprietati anti-cancer, 70% dintre care se gasesc in paduriletropicale. Cine stie ce secrete ascunde padurea ecuatoriala. SOLUTII IMPOTRIVA DEFRISARII Solutia evidenta ar fi oprirea defrisarii padurilor si astfel oprireadeteriorarii. Dar este acesta singurul raspuns? Comertul mondial culemn a ajuns o afacere de 5 miliarde dolari asa ca oprirea acesteia ar fiintampinata cu multa ostilitate. Dar poate ca nu e nevoie oprireacompleta a taierii. Scheme pentru defrisarea padurilor cu un plan sedesfasoara in toata lumea cu accent pentru pastrare. Acestea permitdesfasurarea defrisarilor insa urmarind un plan astfel incat efectelenegative asupra mediului sa fie minimalizate.Printre organizatiile care se implica in minimalizarea efectelorexploatarii forestiere se numara si Forest Stewardship Council (FSC). Aceasata este o organizatie nonprofit care a fost infiintata in 1993pentru a oferii o certificare a lemnului provenit din paduri exploatate bine. Cu o marca cunoscuta intenational, lansata in 1996, FSC permitecumparatoriior cu constiinta sa identifice lemnul provenit din surse bune. La o scara globala peste 8 milioane de hectare au fost insemnateca acceptand standardele FSC.Regiuni din padurea ecuatoriala care au fost catalogate ca fiindprea sensibile chiar si pentru defrisari rationale au fost marcate ca zone protejate si impreuna cu legislatii bine puse la punct acestea pot fii oaparare eficienta impotriva problemelor care afecteaza padureatropicala.Probabil insa ca cel mai important pas este educarea si informareaacelor oameni a caror decizii influenteaza direct sau indirect soartapadurilor. Indigenii pot fi ajutati de organizatii de conservare pentru aface cel mai bine

uz de resursele lor naturale. La celalat capat al firului,consumatorii din tarile dezvoltate trebuie sa inteleaga impactul negativ pe care il are cumpararea produselor din padurile ecuatoriale. De aceeaorganizatiile de conservare incearca sa-i educe sa cumpere alternativeasupra acestor produse si ii incurajeaza sa faca decizii informate asuprastilului lor de viata. Numai in acest fel putem opri si eventual intoarcedegradarea padurilor ecuatoriale
Climatul ecuatorial cuprinde n cea mai mare parte a sa mediul geografic al pdurilor ecuatoriale. Acest mediu geografic este reprezentat pe mari suprafee n: Africa central (bazinul hidrografic al rului Congo, zona litoral guineez) Bazinul hidrografic al rului Amazon Arhipelagul Maalaez Peninsula Malacca
Cuprins
[ascunde]

1 Clima 2 Vegetatia 3 Fauna 4 Solul 5 Populaia 6 Impactul antropic 7 Bibliografie

Clima[modificare]
Acest mediu are o uniformitate aparte a regimului climatic, temperatura medie anual variind ntre 25 i 28 grade Celsius, iar precipitaiile anuale depind 2000 mm.

Vegetatia[modificare]

Palmier

Datorit acestor factori climatici, vegetaia predominant este cea semperviriscent (venic verde), luxuriant, cu arbori stratificai (n 3 straturi: 5-15 m, 15-40m, 40-60m), sub aceste straturi aflndu-se arbuti i ierburi la periferia pdurilor. n interiorul pdurilor i ntre straturi cresc liane i plante epifite (plante fixate pe arbori). Arborii care constituie aceste pduri ecuatoriale sunt: palmierii (peste 1500 specii, cuprinznd i palmierul de ulei i palmierul de cocos ), arborele de cauciuc, arborele de cacao, arborele de cafea, mahonul, accaju etc. Pe rmurile afectate de maree cresc mangrove.

Fauna[modificare]

Papagalul Ara, o pasre specific acestei zone

Condiiile climatice favorabile din aceast zon extrem de cald i umed permit existena unei mari diversiti de animale. Cele mai multe (erpi, insecte, maimue, fluturi, psri viu colorate ) triesc n coroana arborilor unde gsesc o hran abundent. Animalele arbolicole s -au adaptat, putnd face salturi i agndu-se de ramurile arborilor. n desiurile acestor pduri mai gsim jaguarul, antilopa de pdure.

Solul[modificare]
Solurile sunt lateritice (sol rezultat prin alterarea chimic a rocilor, de culoare roie, n galben sau cafeniu) i lipsite de fertilitate.

Populaia[modificare]

Graficul variaiilor de temperatur i precipitaii n oraul Lagos

Din cauza faptului c pdurile ecuatoriale sunt foarte dense, populaia care triete n acest mediu se concentreaz pe vile dens populate sau pe rmuri. Lagos, de exemplu, cel mai mare ora din Nigeria, cu peste 11 milioane locuitori, este o metropol aflat n acest climat. Aici sezonul ploios ine din aprilie pn n iulie, ploi mai blnde aprnd i prin octombrie i noiembrie, temperaturile varind foarte puin de la o lun la alta (27 C n ianuarie, 25 C n iulie). n Africa, n zona pdurilor ecuatoriale triesc n general pigmeii (populaie btina de statur mic).

Impactul antropic[modificare]
Impactul antropic const n defriri sau incendieri cu scopul fie de a exploata resursele miniere, fie lemnul, fie obinerea de terenuri agricole, drumuri sau spaii de locuit. Multe terenuri defriate cu scopul de a se obine teren agricol au fost abandonate din cauza splrii stratului de sol, aceste terenuri acoperindu-se n scurt timp cu un strat de vegetaie deas, care mai trziu se vor transforma n pduri.

Bibliografie[modificare]
Probleme fundamentale ale lumii contemporane, Manual de geografie pentru clasa XI, p. 28