Regimuri administrative

Organizarea administratiei in Stat poate lua forme diferite, in functie de interese majore, politice sau sociale, de traditie, de gradul de democratizare al tarii. Din acest punct de vedere Statul poate proceda la organizarea centralizata a administratiei, la descentralizarea administratiei, la desconcentrare, la acordarea autoritatilor locale alese unei autonomii pronuntate. Aceste forme de organizarea a administratiei desemneaza ceea ce se numeste regimuri administrative, sau moduri reale de organizare a administratiei ce rezulta din acte normative, din declaratii politice.Principiile de baza care stau la baza organizarii sistemului administrativ sunt:centralizarea,descentralizarea,deconcentrarea,autonomia. Din punct de vedere al relatiilor administrative care exista intr un stat, administratia centrala si cea locala, distingem patru tipuri de regimuri, fiecare caracterizandu se printr un anumit raport intre ideea de autoritate si libertate. !a limite extreme, centralizarea reprezinta preferinta acordata ideii de autoritate, in timp de autonomia reprezinta preferinta pentru ideea de libertate.

CENTRALIZAREA
!entralizarea "n administra#ia public$ "nseamn$ "n plan organizatoric, subordonarea ierar%ic$ a autorit$#ilor locale fa#$ de cele centrale &i numirea func#ionarilor publici din conducerea autorit$#ilor locale de c$tre cele centrale, iar "n plan func#ional, emiterea actului de decizie de c$tre autorit$#ile centrale &i executarea lui de c$tre cele locale. Administratiile centralizate prezinta urmatoarele caracteristici: a'interesele si nevoile cetatenilor, pana in cele mai mici amanunte, sunt considerate de catre puterea centrala ca fiind identice, in acelasi timp si in orice punct al teritoriului statului( b' administratiile centralizate au pretentia ca satisfac toate interesele si nevoile prin dispozitii legale si regulamente uniforme pe intreg teritoriul( c'organele administrative locale sunt numite de puterea centrala( d' puterea de decizie apartine puterii centrale, organele locale nefiind decat simpli executanti ai deciziilor adoptate la nivel central( e' resursele necesare pentru aplicarea deciziilor cad in sarcina puterii centrale Avantaje si dezavantaje !entralizarea asigur$ o func#ionare coordonat$, prompt$ &i eficient$ a serviciilor publice. )unc#ionarea pe principiul subordon$rii ierar%ice a serviciilor publice are drept consecin#$ "nl$turarea suprapunerilor de acela&i nivel, precum &i a paralelismelor. !onducerea centralizat$, "n principiul subordon$rii ierar%ice asigur$ pe planul exercit$rii

dreptului de control, mai multe trepte de efectuare a controlului &i de luare a m$surilor legale corespunz$toare, fapt ce se constituie "n garan#ii suplimentare pentru ap$rarea intereselor celor administra#i. Pe l*ng$ avantajele prezentate mai sus, centralizarea "n administra#ia public$ are &i unele dezavantaje. +n regimul organiz$rii &i func#ion$rii centralizate a administra#iei publice interesele locale nu &i pot g$si o rezolvare optim$, deoarece autorit$#ile centrale nu pot cunoa&te "n specificitatea lor aceste interese care difer$ de la o localitate la alta.

DESCENTRALIZAREA
,ste un sistem de organizare administrativa care permite colectivitatilor umane sau serviciilor publice sa se administreze singure sub controlul statului care le confera personalitate juridica le permite constituirea unor autoritati proprii si le confera cu resursele necesare Principalele caracteristici ale regimului descentralizat sunt: corespunzator fiecarei categorii de interese trebuie sa existe un organism distinct in ierar%ia administrativa fiecare organism din ierar%ia administrativa trebuie sa aiba personalitate juridical capacitatea de a fi subiectiv activ si pasiv de drepturi si obligatii recunoscute prin legile de organizare( colectivitatile teritoriale trebuie sa aiba dreptul de a avea un patrimoniu( colectivitatilor locale trebuie sa li se acorde dreptul de a si alege, ele insele,administratorii, organele insarcinate cu gestiunea intereselor locale( colectivitatilor teritoriale trebuie sa li se asigure venituri suficiente care sa le confere independeta, libertatea necesara, posibilitatea de a si alege, ele insele, mijloace financiare. . Descentralizarea administrativa are, ca &i centralizarea administrativa atat avantaje cat &i dezavantaje. Cele mai importante avantaje pot i rezumate la urmatoarele: intr un regim de descentralizare administrativa se pot rezolva in conditii mai bune interesele locale, serviciile publice locale putand fi conduse de autoritatile locale alese, deoarece acestea nu au obligatia sa se conformeze ordinelor &i instructiunilor de la centru( masurile &i deciziile pot fi luate mai operativ de catre autoritatile locale, intrucat acestea nu mai sunt nevoite sa astepte aprobari, un acest sens de la centru( intr un regim de descentralizare , resursele materile &i financiare &i c%iar &i forta de munca pot fi folosite cu mai mare eficienta &i sa raspunda unor nevoi prioritare, pe care autoritatile locale le cunosc &i -le simt. mai bine decat autoritatile centrale( alegerea sau numirea functionarilor publici, pe un termen limitat, inlatura in masura mai

mare fenomenele birocratice &i rutiniere in activitatea locala, aducand de fiecare data un suflu nou in gestionarea treburilor locale( +ntr o descentralizare administrativ$ se pot rezolva "n condi#ii mai bune interesele locale, serviciile publice locale put*nd fi conduse mai bine de c$tre autorit$#ile locale "ntr un regim "n care acestea nu au obliga#ia s$ se conformeze ordinelor &i instruc#iunilor de la centru. /$surile &i deciziile pot fi luate mai operativ de c$tre autorit$#ile locale iar resursele materiale &i financiare &i c%iar for#a de munc$ pot fi folosite cu mai mare eficien#$ &i s$ r$spund$ unor nevoi prioritare pe care autorit$#ile locale le cunosc mai bine dec*t autorit$#ile centrale. )unc#ionarii publici ale&i sau numi#i, "n regimul descentraliz$rii administrative, pe un termen limitat, "nl$tur$ "n m$sur$ mai mare fenomenele birocratice "n activitatea local$. Participarea locuitorilor prin alegeri la desemnarea autorit$#ilor locale accentueaz$ spiritul de responsabilitate &i ini#iativ$ pentru via#a public$ a localit$#ii "n care ei locuiesc &i determin$ s$ caute &i s$ g$seasc$ ei "n&i&i solu#ii la problemele cu care se confrunt$. Dezavantaje 0ipsa de competen#$ &i de r$spundere, demagogia &i servilismul sunt unele din cele mai mari inconveniente ale acestui mod de recrutare a autorit$#ilor descentralizate.. +n localit$#ile mici este greu de g$sit buni speciali&ti "n administra#ia public$, care s$ poat$ gira serviciile publice, pe care descentralizarea le pune pe seama autorit$#ilor locale. Elemente de distinctie +n ceea ce prive&te un element specific descentraliz$rii administrative &i anume imposibilitatea autorit$#ii centrale de a anula actele autorit$#ilor locale descentralizate &i acesta este prev$zut "n actuala legisla#ie a Rom*niei. 1ici o autoritate a administra#iei publice centrale 2 3uvern, ministere 2 nu are competen#a s$ emit$, s$ modifice sau s$ suspende un act adoptat sau emis de consiliul local, consiliul jude#ean sau de primar.

Autonomia local!

Autonomia local$ reprezint$ dreptul recunoscut unit$#ilor administrativ teritoriale de a &i satisface interesele proprii, dup$ cum consider$ oportun, cu respectarea legalit$#ii, dar f$r$ interven#ia puterii centrale. Autonomia local$ este numai administrativ$ si financiar$, nu &i politic$. ,xercitarea autonomiei locale "n practic$ este f$cut$ de c$tre ale&ii locali 4consilii locale &i primari, consilii jude#ene &i pre&edin#ii acestora', iar criteriul implement$rii ei este votul universal, egal, direct, secret &i liber exprimat. Astfel, cei care exercit$ autonomia local$ sunt "ntotdeauna cet$#enii familiariza#i cu unitatea administrativ teritorial$ din care provin &i pecare o reprezint$, membri ai colectivit$#ii locale.

Dimensiunile pe care se axeaz$ autonomia local$ sunt cele trei eviden#iate de doctrin$: organizatoric$, func#ional$ &i gestionar$. 0a nivel organizatoric, autonomia local$ se manifest$ prin alegerea autorit$#ilor administra#iei publice locale de c$tre colectivitatea local$ cu drept de vot. 0a nivel func#ional, autorit$#ile administra#iei publice pot rezolva toate problemele de interes local, competen#ele lor fiind limitate doar de competen#ele altor autorit$#i publice. 0a nivel financiar, unit$#ile administrativ teritoriale au dreptul la resurse financiare proprii, potrivit principiului asigur$rii resurselor corespunz$toare competen#elor transferate.

Trasaturi a.Autonomia local$ se exercit$ de consiliile locale &i primari, precum &i de consiliile jude#ene, autorit$#i ale administra#iei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret &iliber exprimat. b.Autonomia local$ prive&te organizarea, func#ionarea, competen#ele &i atribu#iile precum &i gestionarea resurselor care, potrivit legii, apar#in comunei, ora&ului sau jude#ului, c.Autonomia local$ confer$ autorit$#ilor administra#iei publice locale dreptul ca, "n lmitele legii, s$ aib$ ini#iative "n toate domeniile, cu excep#ia celor care sunt date "n mod expres n competen#a altor autorit$#i publice. d.5n acord cu cele mai recente reglement$ri comunitare "n materie s au introdus noiarticole care reglementeaz$ cooperarea &i asocierea autorit$#ilor administra#iei publice locale.Astfel, autorit$#ile administra#iei publice locale au dreptul ca, "n limitele competen#elor lor, s$ coopereze &i s$ se asocieze cu alte autorit$#i ale administra#iei publice locale din #ar$ sau din str$in$tate, "n condi#iile legii.Autorit$#ilor administra#iei publice locale le este acordat dreptul de a adera la asocia#ii na#ionale &i interna#ionale, "n condi#iile legii, pentru protec#ia &i promovarea intereselor lor commune, precum &i posibilitatea de a "nc%eia "ntre ele acorduri &i de a participa la ini#ierea &i realizarea unor programe dedezvoltare regional$, "n condi#iile legii.!onsiliile locale &i consiliile jude#ene din unit$#ile administrative limitrofe zonelor de frontier$ au dreptul s$ "nc%eie acorduri de cooperare transfrontalier$ cu autorit$#ile similare din #arile vecine, "n condi#iile legii. e.Autonomia local$ se caracterizeaz$ &i prin dreptul consiliilor locale de a putea %ot$r" asupra particip$rii cu capital sau cu bunuri, "n numele &i "n interesul colectivit$#ilor locale pe care le reprezint$, la constituirea de societ$#i comerciale sau la "nfiin#area unor servicii de interes.

D,!O1!,16RAR,A
Prin deconcentrarea serviciilor publice se "n#elege transferul unor atribu#ii care revin nivelului central de administrare, unor entit$#i subordonate, ce func#ioneaz$ "n teritoriu, fiind vorba de o form$ diminuat$ a sistemului de centralizare. Trasaturi: Deconcentrarea "mbrac$ dou$ forme: orizontal$ &i vertical$

Prima vizeaz$ "ncredin#eaz$ unui reprezentant unic al statului 4prefectul' responsabilitatea serviciilor deconcentrate ale diferitelor ministere, "n timp de cea de a doua a&eaz$ aceste servicii dup$ o ierar%ie direct$ "n care &eful serviciului depinde doar de ministrul de resort. Deconcentrarea orizontal$ concentreaz$ autoritatea teritorial$ "n m*inile prefectului, reprezentant unic al guvernului, "nt$re&te puterea acestuia &i aplic$ asupra teritoriului un sistem ce se dore&te coerent, elaborat la nivel na#ional. +n cazul deconcentr$rii verticale se conserv$ o anumit$ continuitate administrativ$, dar se tinde spre sectorializarea ministerial$. +n Rom*nia, s a adoptat varianta deconcentr$rii orizontale 4prefectul conduce serviciile publice deconcentrate', f$r$ a exista o analiz$ individual$ a serviciilor publice, pentru a identifica, "n vederea unor performan#e maxime, pentru care dintre acestea este util$ deconcentrarea vertical$. Acest lucru a condus la numeroase disfunc#ionalit$#i pentru c$ practic exist$ o dubl$ subordonare a acestor servicii 2 fa#$ de prefect &i fa#$ de minister &i implicit decizii contradictorii. Elemente de distinctie deconcentrarea are ca menire crearea unui interlocutor etatic pentru autorit$#ile locale, destul de puternic pentru a lua decizii prin care s$ oblige diferite servicii s$ ac#ioneze sub responsabilitatea sa. la nivel teritorial nu exist$ agen#i, ca "n cazul centraliz$rii, ci organe 4institu#ii' administrative, numite, revocabile &i r$spunz$toare "n fa#a autorit$#ilor administra#iei centrale de stat, ce au o competen#$ proprie &i putere de decizie Avantaje: acorda individualitate financiara si personalitate juridical serviciilor