Sunteți pe pagina 1din 15

CRESTEREA CRISTALELOR

MUSTAFA BILGHE LICEUL TEORETIC DECEBAL CONSTANTA

Argument
Dupa cum stim cu totii, exista diferite sensuri ale cuvantului cristal, care curpinde o arie larga de utilizare, precum cristalul de sare, cel de Boemia, din care se pot obtine obiecte din sticla foarte elegante, cristale de calcar din pesteri, pana la celebrele Swarovski.

Fascinanta lume a cristalelor este precum un labirint, in care fiecare particula are un loc previzibil in cristal.

Starea cristalina
CRISTALELE Starea normala a materiei solide este cea cristalina. Aceasta este o stare de ordonare aproximativ perfecta a unitatilor de structura, adica a pariculelor componente, atomi, ioni sau molecule ale substantelor. In stare solida substantele se prezinta fie sub forma de cristale propriu-zise, caracterizate prin forme geometrice vizibile macroscopic si microscopic, fie ca agregate policristaline (cum sunt gheata, marmura si majoritatea metalelor), ale caror cristale nu sunt direct perceptibile, dar a caror stare profound ordonata poate fi recunoscuta prin comportarea fata de razele X, de lumina sau prin altel metode fizice. Caracteristica pentru substantele cristalizate este trecerea brusca de la starea solida la cea lichida, si invers, la o anumita temperature constanta, numit punct de topire.

Starea cristalina
Cristalele se disting prin forme poliedrice, marginite prin fete plane, care se intretaie in muchii, ce se intalnesc in colturi, Formele cristalelor sunt mult variate. Forma cristalelor unei substante poate varia dupa conditiile in care a avut loc cristalizarea, unele fete putand fi mai dezvoltate decat altele. Dupa elementele de simetrie retelele cristaline pot fi :cubice(7),hexagonale(6),rombice(trigonale,3),patratice(tetragonale 4),rombice,(5)monocline(2),tricline.(1)

Izomorfism
Izomeria cristalelor. Adesea substantele cu formule chimice similare cristalizeaza in forme cristaline identice. Proprietatea aceasta se numeste izomorfism. Cercetarea ulterioara a aratat ca in studiul izomorfismului trebuie sa considere nu forma macroscopica a cristalelor, ci tipul retelei cristaline.

Determinari experimentale
Proprietatea unei substane de a se dizolva n alt substan se numete solubilitate i se exprim cantitativ prin coeficientul de solubilitate. Soluiile saturate sunt soluiile ce conin o cantitate maxim de substan dizolvat ntr-o cantitate de solvent, la o anumit temperatur. De regul cantitatea de substan dizolvat se raporteaz la 100 grame de solvent. Valoarea solubilitii sau coeficientului de solubilitate, crete la creterea temperaturii pentru majoritatea substanelor solide i lichide.

Cresterea cristalelor CuSO45H2O


CuSO45H2O cristalizeaza in sistemticlin. Pentru a obtine cristalele de CuSO45H2O au fost pregatite solutii saturate la 700C, prin dizolvarea a 21,1 g cristalohidrat in 30mL apa distilata. Experimentul a durat 3 zile si au fost obtinute cristale din ce in ce mai mari.

Evolutia cresterii CuSO45H2O


Ziua 1. Dupa 72 de ore.

Dupa 24 de ore.

Dupa 72 de ore.

Dupa 24 de ore.

Obtinerea cristalelor de NiSO4x7H2O


NiSO4x7H2O cristalizeaza in sistem monoclin. Pentru a obtine cristalele de NiSO4x7H2O am pregatit solutii saturate la 400C ,prin dizolvarea a 42,15 g cristalohidrat in 30mL apa distilata. Am repetat experimentul 3 zile si am obtinut cristale din ce in ce mai mari.

Evolutia cresterii NiSO4x7H2O


Ziua 1.

Dupa 24 de ore.

Dupa 72 de ore.

Dupa 48 de ore.

Ziua 1.

Obtinerea cristalelor de K2Cr2O7


K2Cr2O7 cristalizeaza in sistem monoclin sau triclin
Pentru a obtine cristalele K2Cr2O7 de am pregatit solutii saturate la 600C ,prin dizolvarea a 20 g in 30mL apa distilata.Am repetat experimentul 3 zile si am obtinut cristale din ce in ce mai mari.

Evolutia cresterii K2Cr2O7

Utilizarea cristalelor
Prelucrarea i utilizarea unor pietre preioase i semipreioase din grupa carbonului,grupa silicei i din grupa silicailor. Pietrele preioase sunt minerale naturale, care, pentru stralucirea, culoarea i duritatea lor,se utilizeaz ca piese de ornament n bijuterie. Ele sunt cu att mai preioase cu ct sunt mai pure, mai mari, mai greu de obinut i de prelucrat.

Concluzie
Pietrele preioase au reprezentat, n scurgerea timpului istoric, ideea de frumos, apoi ideea de bogie i miracol. Informaii despre nestemate au aprut cu milenii n urm, iar observaiile acumulate au condus la apariia unei noi discipline:gemologia.
Gemologia modern, disciplin care studiaz i metalele preioase, se bazeaz pe cunoaterea diferitelor ramuri ale tiinelor naturii, tehnice i sociale ca: geologia, mineralogia, cristalogia, chimia, fizica, tierea gemelor n giuvaergie, creterea cristalelor n geme artificial, arte.

Bibliografie
CHIMIE GENERALA, C.D. NENITESCU MARGARETA GIURGEA, LEONTINA NASTA- OPTICA, EDITURA ACADEMIEI ROMANE, BUCURETI, 1998 CORNELIA MOOC-FIZICA SOLIDULUI, EDITURA DIDACTIC I PEDAGOGIC, BUCURESTI, 1968 SILVIA JERGHIU, FLOAREA POPA FAMILIA CARBONULUI, EDITURA DOCUMENT, IASI, 2002 IONESCU C. PIETRE PREIOASE, SEMIPREIOASE I DECORATIVE,ED DIDACTIC I PEDAGOGIC, BUCURETI, 1995 GRIDAN T. PETROLOGIA-TIINA ROCILOR, EDITURA ALBATROS, BUCURETI, 1983 GRIDAN N PIETRE I METALE PREIOASE, EDITURA ENCICLOPEDIC, BUCURETI,1996