Cecitatea

Pierderea brusca a vederii, intotdeauna, va reprezenta o situatie de urgenta, chiar daca acestea nu afecteaza total vederea. Pierderea vederii este nedureroasa, si tocmai absenta durerii ii determina pe unii oameni sa amane consultul medical de specialitate. Majoritatea afectiunilor care conduc la pierderea vederii pot fi vindecate doar daca sunt depistate si tratate in stadiul incipient al bolii.

cap1 Anatomia si fiziologia

Ochiul este un organ a crui principal funcie este cea de a detecta lumina. Se compune dintr-un sistem sensibil la schimbrile de lumin, capabil s le transforme n impulsuri nervoase. Ochii cei mai simpli nu fac altceva dec t s detecteze dac obiectele din jur sunt luminate sau obscure. !ei mai complec i folosesc la percepia vizual. Ochii compui se gsesc la artropode "insecte i animale similare# i sunt forma i din mai muli ochi simpli care permit formarea unei vederi panoramice n mozaic. $a majoritatea vertebratelor i c teva molute, ochiul funcioneaz prin proiectarea imaginilor pe o retin sensibil la lumin, de unde se transmite un semnal spre encefal prin intermediul nervului optic. Ochiul are o form sferic, este umplut de o substan transparent, gelationoas numit umoare vitroas, are o lentil de focalizare numit cristalin i, adeseori, un muchi numit iris, care regleaz cantitatea de lumin care intr.

Vederea la om $umina ptrunde prin partea din fa a ochiului printr-o membran transparent numit cornee, nconjurat de o zon numit albul ochiului sau sclerotic. %n spatele corneei se gsete irisul, un disc colorat"acesta are un caracter unic pentru fiecare individ#. %ntre cornee i iris e&ist un lichid numit umoare apoas. 'risul e perforat n centru de un orificiu de culoare neagr, denumit pupil. Pentru ca ochiul s nu fie deteriorat, atunci c nd lumina este foarte puternic, pupila se contract"i prin urmare, se micoreaz#( iar n caz contrar, atunci c nd este ntuneric, pupila se mrete. %n continuare, lumina traverseaz cristalinul, acesta av nd funcia de lentil biconve&, apoi umoarea sticloas, n final imaginea fiind proiectat pe o membran numit retin. Pleoapele i genele au rolul de protec ie al ochiilor. O membran subire transparent, denumit conjunctiv, cptu e te interiorul pleoapelor i o parte din sclerotic. Formarea imaginii %n cazul ochiului emetrop"vederea normal#, imaginea se formeaz pe retin. Pentru ca razele de lumin s se poat focaliza, acestea trebuie s se refracte. !antitatea de refracie depinde n mod direct de distana de la care este vzut obiectul. )n obiect situat la o distana mai mare necesit mai puin refrac ie dec t unul situat la o distana mai mic. !el mai mare procentaj din procesul de refrac ie are loc n cornee, restul refraciei necesare av nd loc n cristalin.

Cap.2 Cecitatea (orbirea)

Orbirea sau cecitatea consta in absenta vederii din cauza unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ai centrilor nervosi. !ecitatea poate fi partiala sau totala, dobandita sau congenitala. 'n caz de orbire partiala* acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre +,-. si +,/., pentru orbire aproape totala* acuitatea celui mai bun ochi este cuprinsa intre +,/. si pragul de percepere al luminii si cand este totala* lumina nu este perceputa.

a. Definitie

Absenta a vederii datorita unor leziuni ale mediilor transparente oculare, ale retinei, ale nervului optic sau ale centrilor corticali poarta denumirea de cecitate sau orbire.

b.Etiologie
!auzele orbirii sunt foarte multe si foarte diverse. 0laucomul, cataracta si miopia forte sunt o cauza majora a orbirii datorita diagnosticului tardiv. 1raumatismele si arsurile prin ele insele sau datorita suprainfectiilor si oftalmiei simpatice duc adeseori la pierderea vederii. 2ezlipirea de retina indiferent de natura ei "miopica, traumatica sau chiar arareori iatrogena# duce la pierderea definitiva a vederii. Sifilisul afecteaza sistemul nervos central ducand la atrofia nervului optic. 3olile infectioase "conjunctivita difterica, lepra, rujeola, varioala, tuberculoza, oftalmia neonatorum gonococica, iridociclitele, trahomul-constituie o reala problema in tarile subdezvoltate# prin afectarea corneei sau prin organizarea conjunctiva a e&udatelor inflamatorii pot provoca orbirea in conditiile unui tratament necorespunzator. Printre cauzele mai rare se numara anomalii congenitale "anoftalmia, aniridia, criptoftalmia, microftalmia# , boli cu caracter ereditar "Sindrom Marfan, retinopatia pigmentara, albinismul, atrofia optica $eber, idiotia amaurotica 1a4Sachs#, tumorile maligne "retinoblastom, melanom, etc# prin pierderea globului ocular. 'nto&icatiile cu diferite medicamente, metale grele, alcool metilic se numara printre cauzele care pot fi cel mai usor evitate.

c. Simptomatologie
Manifestarile clinice sunt variate si pot asocia pe la langa scaderea marcanta a acuitatii vizuale si,sau a campului vizual semne si simptome proprii bolilor primare "durere oculara, cefalee, halucinatii, lacrimare, etc. #. Pentru stabilirea diagnosticului* - 5namneza releva simptomatologia bolii de baza si evolutia acesteia in timp - Se efectueaza urmatoarele e&amene paraclinice* e&amen biomicroscopic, e&amen

oftalmoscopic, e&amenul fundului de ochi, refractometrie, determinarea acuitatii vizuale si a campului vizual, refle&ele oculare cu scopul verificarii starii de integritate anatomica si functionala a globului ocular. 6&plorari neurofiziologice sunt necesare daca se suspecteaza afectare corticala, investigatii imagistice daca se suspecteaza o tumoare. O categorie aparte si o problema de diagnostic o reprezinta simulantii- acele persoane care doresc sa obtina diferite foloase pretinzand ca sunt orbi. 5ceasta suspiciune apare atunci cand e&ista o neconcordanta intre declaratiile pacientului si datele obtinute in urma e&amenului obiectiv. 5ceste persoane pot simula pierderea vederii unilateral "amauroza unilaterala# sau bilateral "amauroza bilaterala#. 'n comportamentul persoanelor care simuleaza cecitatea bilaterala apar o serii de indicii care ii tradeaza, 7sunt mai orbi decat orbii7. Simulantul merge ezitant, cu tendinta de a intinde mainile inaintea lui, se loveste de obiectele din calea lui cu dorinta de a dovedi ca nu vede, daca ii spunem sa se apropie el merge in alta directie decat cea din care vine vocea si tot asa. 6&amenul obiectiv bine facut dovedeste faptul ca aparatul vizual este normal. )rmatoarele probe sunt utile in acest sens* - se cerceteaza refle&ul fotomotor - se provoaca refle&ul de clipire prin apropierea brusca si rapida de ochi a unui obiect taios sau ascutit - se pune pe un ochi un pansament ocluziv iar comportamentul, , bolnavului8 se schimba radical 'n cazul simularii amaurozei unilaterale se face un e&amen obiectiv complet si se utilizeaza niste probe de control* proba cu lentile conve&e, proba cu prisme, proba cu lectura controlata, proba cu lentile colorate. Orbirea ca simptom Pierderea vederii este un simptom pentru urmatoarele afectiuni* +. Orbire brusca "considerate intotdeauna urgente medicale#* - o leziune la nivelul ochiului( - obstructia unei artere oculare( - obstructia unei artere retiniana( - obstructia unei vene retiniana( - arterita temporala( - dezlipire de retina( - amaurosis fuga& sau amauroza fugace "tulburari tranzitorii de vedere#( - accident vascular cerebral( - migrene( - nevrita optica( - hemoragie in corpul vitros(

- glaucom acut( - into&icatie cu alcool metilic( - isterie( - leziuni la nivelul creierului. -. Orbire progresiva* - cataracta( - degenerescenta maculara( - retinopatia diabetica( - glaucom( - hipertensiune oculara( - coroidita( - retinita pigmentara( - trachoma "conjunctivita cronica provocata de chlam4dia trachomatis#.

d.Clasificare
Dupa gravitate orbirea se clasifica astfel: orbire absoluta 9fara perceptie luminoasa( asa-zisa orbire sociala atunci cand pacientul nu poate efectua o activitate practica avand o acuitate vizuala sub +,-. ( stramtorari concentrice ale campului vizual de /-+.:. 2upa momentul aparitiei orbirea poate fi congenitala sau dobandita in urma unor boli,accidente sau cvasifiziologic ca urmare a imbatranirii. ;eprezentarile celor doua categorii difera fundamental.!ecitatea dobandita poate fi la randul ei temporara "datorata unor tulburari ischemice tranzitorii, hipertensiune, edem cerebral, cecitatea pitiatica# sau definitiva "invazie tumorala, enuclere, distructia centrilor corticali, s. a. #.'n functie de sediul leziunilor cerebrale se disting urmatoarele entitati* Cecitatea corticala - afectiune rara care se produce prin leziuni bilaterale ale cailor optice retrogeniculate si ariei optice primare. 5ceste leziuni pot avea cauze diverse printre care tulburari vasculare, embolii, encefalite, traumatisme, in rare cazuri tumori. Se manifesta prin pierdere brusca si totala a vederii, absenta refle&elor de fi&atie, de fuziune, de clipire si optochinetic, aspect normal al fundului de ochi. Paraclinic apar modificari ale electroencefalogramei la deschiderea ochilor si

potentialelor evocate occipitale. Cecitatea psi ica este mai degraba o agnozie pacientul vede obiectele dar nu le recunoaste, 7se uita ca mata-n calendar7. $ocalizarea leziunilor este imprecis delimitata dar se pare ca ar afecta ariile pre si parastriate. Cecitatea pitiatica apare in urma unor traume psihice la unele persoane mai sensibile. 5desea dispare spontan dupa cateva zile. 6&amenul oftalmoscopic prezinta un aspect normal de aceea trebuie facut diagnostic diferential cu cecitatea simulata.

e.Tratament 1ratamentul difera in functie de cauzele orbirii. !ecitatea corticala nu are tratament curativ. !ataracta si lipsa congenitala a cristalinului se opereza efectuandu-se implant de cristalin artificial. 'n cecitatea pitiatica este indicata psihoterapia. Strategia terapeutica cuprinde insa in principal doua componente* profila&ia si recuperarea,reeducarea orbilor iar prima este de dorit dat fiind faptul ca e mult mai ieftina si mai comfortabila pentru pacient. Profila&ia se face prin preventia accidentelor de munca si auto, evitarea conflictelor armate, vaccinare, printr-un tratament adecvat medical si,sau chirurgical al boliilor infectioase, degenerative sau tumorale care pot duce la orbire. ;eeducarea persoanelor cu cecitate dobandita este un proces comple& prin care acestea invata cu ajutorul celorlalte simturi sa se autoingrijeasca si sa-si gaseasca un alt loc de munca. 5ceasta reeducare cuprinde mai multe faze* ;eeducarea psihoterapeutica ;eeducarea pedagogica presupune invatarea scrisului si cititului 3raille, <ebold, =agner, dactilografie la masina de scris pe sistemul 2ichte pentru asi putea continua studiile. ;eeducarea profesionala care presupune invatarea unor meserii ca masaj, impletituri de nuiele, de papura, tesaturi, tricotat, activitati artistice cantat la

un instrument muzical si vizeaza reintegrarea in munca atat pentru beneficiile materiale cat mai ales pentru cele psihice.

Cap.! "ol#l asistentei medicale $n $ngri%irea pacientilor c# cecitate datorata cataractei

3olnavii carora li se efectueaza operatii chirurgicale oftamologice , au nevoie de ingrijiri speciale. Majoritatea acestor bolnavi au o stare de an&ietate deosebita , temandu-se ca interventia nu va reusi si ca starea prezenta a vederii lor se va agrava . 'n general aprecierea gradului de ameliorare a vederii o stabilim undeva intre > si ? saptamini de la operatie. Standardele spun ca dupa interventia chirurgicala pacientul trebuie vazut prima data la o saptamina sau la doua saptamini, al doilea control fiind la > sau la ? saptamini. 2aca evolutia este favorabila, probabil se impune un alt control oftalmologic la un an. 6ste important ca dupa operatie sa se urmeze recomandarile medicului * @trebuie limitate eforturile fizice intense, trebuie puse picaturi in ochi conform recomandarilor, mai trebuie tinut pansamentul pe ochi un interval variabil de timp. Ingrijirile preoperatorii. 'nainte de operatie asistenta va ocluziona ochii pacientului si va face impreuna cu acesta e&ercitii de deplasare prin camera si in spatiile aferente, va e&ersa utilizarea fara a le vedea a obiectelor personale, a veselei, ii va arata cum se actioneaza butonul de chemare. 1oate acestea se fac in scopul de a adapta bolnavul la situatia de dupa operatie si pentru a-l face sa priveasca mai usor aceasta operatie. Ingrijirea postoperatorie. 5ceasta este foarte greu de efectuat, datorita nelinistii bolnavilor, a durerii pe care acestia o resimt, a intunericului complet in care se gasesc, a faptului ca

pansamentul trebuie sa stea nemiscat pe ochi, uneori greu de realizat din cauza miscarilor involuntare, in special in timpul somnului.Se va recurge la calmante si somnifere ori de cate ori operatul nu poate sta linistit.2upa operatie bolnavul trebuie trebuie sa stea cu capul complet nemiscat, nu trebuie sa tuseasca, sa stranute, sa vomite, nu are voie sa faca miscari bruste, sa vorbeasca tare, pentru ca toate acestea pot provoca tractiuni pe regiunea opearata care pot compromite operatia.3olnavul va sta culcat pe partea neoperata, ca sa impeidice orice presiuni asupra ochiului operat sau imbibarea pansamentului cu secretii nazale sau cu lichidul unei eventuale vome. a. ROLUL PROPRIU Monitorizarea * 1emperaturii corporale, 1ensiunea arteriala 'dentificarea factorilor de risc 5port hidro-alimentar corespunzator Plasarea alimentelor,apei pentru a putea fi accesibile 2aca e&ista deficit vizual compensarea lui"apropiere,ochelari#, Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul,apa fierbinte sau alte surse de traumatism, 6ducarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor ' se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare, b. ROLUL DELEGAT Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice
radioscopie pulmonara pentru a depista o eventuala boala pulmonara care poate complica interventia chirurgicala ( se va face o electrocardiograma, se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa pulsului si in caz de tulburari se va face tratament adecvat ( asistenta se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavilor, despre ritmul si aspectul acestora si orice tulburari vor fi semnalate medicului ( se va controla zilnic temperatura bolnavului (

&"E'E()A"E DE CA'
SP'15$)$ M5;A6S!)
S6!1'5 OC15$MO$O0'6 Salonul - , pat > 3olnavul * 2amian Basile 2iagnostic*glaucom Dvasi absolut secundar cataracta intumescenta

3olnavul 2amian Basile , nascut la +E. .E. +F/- in varsta de ?. de ani, pensionar cu domiciliul in 3rasov, se prezinta in data de -F. .+. -.+- la Policlinica, de unde este internat in sectia Oftamologie a Spitalului Marzescu 3rasov, in urma scaderii masive a vederii la OS. 3olnavul traieste si munceste in conditii bune iar fata de mediu se comporta normal. 3oala actuala a debutat insidios in urma cu cateva luni cand bolnavul a observat o scadere a vederii la OS. 3olnavul neglijeaza a se adresa medicului specialist pana in prezent. $a e&. !linic general se constata * tegumente si mucoase normal colorate cu e&ceptia mucoasei conjunctivale care este congestionata( tesut musculo-adipos slab reprezentat( sistem osto-articular integru( aparat respirator, torace normal conformat, sonoritate pulmonara normala, murmur vezicular prezet( aparat cardiovascular, soc ape&ian in spatiul B intercostal stang , zgomote cardiace ritmice, bine batute, matitate cardiaca normala 15G++/,?.mm<g, 5BG H.b,min( aparat digestiv, abdomen suplu si moale, nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal prezent( aparat uro-genital, loji renale libere, mictiuni spontane nedureroase, 0iordano "negativ#( sistem nervos echilibrat * ;O1 prezente, refle& pupilar prezent( $a e&amenul ocular se constata * O2- polul anterior si posterior normal. $a e&aminarea campului vizual se constata B.O2 G +, B.OS ndm "numara degetele de la o mana#, corneea usor indurata. 'ntumescenta, !5 mica, cristalin cataract, CO nu se vizualizeaza. 1onometric * 1'O2 G/,/,/ , 1'OS G -, E,/. Pe baza e&amenului obiectiv si subiectiv se pune diagnosticul de glaucom secundar, cataracta intumescenta si se recomanda peste I zile inter-ventia chirurgicala. 'n vederea interventiei chirurgicale se efectuiaza e&amene de laborator si paraclinice. 6&amene de laborator in urma carora se constata * hemoglobina G +-,> grJ, leucocite >I..,mmc, BS< GF mm,ora, glicemie G H/ mg J , B2;$ negativ, 1S G-min., 1! G Hmin., e&amen urina 2 G +.+H, p< G ? acid, 5.P.0. absent, epitelii plate rare. 5namneza asistentei * bolnavul prezinta o stare generala alterata, dureri intense, scaderea masiva a

vederii OS, cornee usor indurata intumescenta. 'n primele zile de la internare bolnavul este nelinistit avand o P'O crescuta. 3olnavul va sta intr-un salon cu putina lumina si va sta in repaos total la pat, i se va aplica un tratament de urgenta care vizeaza scaderea 1O si in acelasi timp pregatirea pentru interventia chirurgicala. 'n acest scop se administreaza * 6deren +cp,?ore, 0licerol, K! +-,I,zi instilatii locale cu 0laucostat, pentru calmarea durerii si sedare in urmatoarea zi i se administreaza + f Mialgin. 3olnavul se alimenteaza corespunzator nevoilor organismului, isi poate pastra tegumentele si mucoasele curate si temperatura in limite normale. Se face pregatirea pentru operatie. 'n ziua interventiei bolnavului i se impune abstinenta alimentara, iar seara i se va face o clisma evacuatoare simpla. 'nainte de culcare i se administreaza + cp. Meprobamat pentru sedarea SL si pentru a obtine un somn fiziologic . 'n dimineata zilei, se va face testul la Milina si toaleta ce consta din taierea genelor, spalarea pe fata cu sapun lichid, dezinfectie cu iod, dupa care se conduce bolnavul la sala, unde i se prezinta echipa de medici. Postoperator in primele -> de ore, bolnavul va sta culcat pe partea ne operata supraveghindui-se functiile vitale " 1,P,15, culoarea tegumentelor# si urmand ca pansamentul sa nu se miste de pe ochi. Se va recomanda bolnavului sa stea cu capul complet nemiscat, sa nu tuseasca, sa nu stranute, sa nu faca miscari bruste , sa vorbiasca in soapte. 'n primele -> de ore, alimentatia va fi lichida , iar in urmatoarele zile de consistenta moale. 2upa -> de ore se ridica treptat e&tremitatea pro&imala a patului si bolnavul ca sta in decubit dorsal. Pansamentul va fi schimbat o data pe zi i primele >-/ zile. 2aca are o evolutie mai buna in ziua a ?-a se lasa ochiul fara pansament ziua iar seara se acopera din nou.Se va asigura un climat favorabil, se va combate constipatia cu !iocola& sau supozitoare de 0licerina. 2urerea oculara este combatuta cu Milina +J si -J in prima zi dupa operatie, infectia se previne cu Penicilina " >......# la > ore, ' se mai administreaza 6deren N la ? ore. 2upa ce se permite ridicarea din pat, bolnavul va incepe mobilizarea activa cu sprijinul asistentei pentru a evita pericolul caderii ce consta din plimbarii scurte prin salon si imprejurimi. 2upa ce ochiul nu mai este acoperit bolnavul va face singur miscari, nu se va apleca I-> saptamani. 3olnavul va fi ajutat sa se imbrace si sa se dezbrace , sa manance, i se va face toaleta pe portiuni in primele zile pana isi va putea pastra singura tegumentele si mucoasele curate . 2e asemeni i se vor citi carti, ziare , corespondenta. 'n relatiile cu semenii bolnava este comunicativa iar cu perSonalul medical cooperanta, dorind ca insanatosirea sa decurga cat mai repede si mai bine. $a e&ternare bolnavului i serecomanda o viata linistita, lipsita de stress, de effort fizic si ocular, sa nu ridice greutati, sa nu consume e&citante, bauturi alcoolice, sa nu fumeze, sa urmeze tratamentul conform retetei prescrise, sa se prezinte periodic la control prin policlinica, iar la o luna sa se prezinte la spital pentru a i se scoate firele.

*+*,+-."AF+E

5L51OM'5 S' C'A'O$O0'5 OM)$)' OC15$MO$O0'6 P;5!1'!5 OC15MO$O0'6 !<';);0'6 P6L1;) !52;6 M62''

'.! BO'!)$6S!) S.3)')! C;5L!'S! CO2O; POP. 2. POP5 M.M'<5'$6S!)

16<L'!5 'L0;'O';'' 3O$L5B)$)'

!5;O$ MOA6S