Biserica Ortodoxa Romana - Invatatura Ortodoxa

Cuprins 1 2 3 4 5 6 Crestinismul Biserica si Sfanta Scriptura Revelatia si Sfanta Scriptura Sfanta Scriptura Sfanta Traditie sau Sfanta Predanie Crezul sau simbolul credintei Cunoasterea lui !umnezeu prin "rtodo#ie $ !espre Revelatia !umnezeiasca % &pofatismul ca principiu al interpretarii Sfintei Scripturi 1' Cunoastearea Catafatica si &pofatica 11 (nvatatura "rtodo#a despre !umnezeu ) Sfanta Treime 12 Relatia dintre *ristos si !u+ul Sfant in Biserica 13 Sfanta Treime ) Temeiul si ,odelul Bisericii 14 !umnezeu Creatorul si Pronariotul 15 Pronia !ivina 16 Creatia ca !ar si Tainele Bisericii 1 -iul lui !umnezeu ) -iul "mului 1$ (isus *ristos ) !umnezeu &devarat si "m &devarat 1% (isus *ristos ) ,antuitorul lumii 2' Betleem 21 .ertfa ,anuitorului *ristos 22 (nvatatura Crestina !espre Sfanta Cruce si Cinstirea /i 23 !espre ,antuire 24 !espre invatatura crestina si cinstirea Sfintei Cruci 25 !u+ul Sfant a 3 ) a persoana a Sf0 Treimi 26 Cinstirea Sf0 !u+ in "rtodo#ie 2 Prezenta si 1ucrarea Sf0 !u+ in Biserica 2$ Ce este Biserica dupa (nvatatura "rtodo#a 2 2% 3eneral 4 !espre Biserica 3' (ndreptarea 5 31 Sfintele Taine 32 Sfanta 1itur6+ie ) Slu7ba Slu7belor 33 /s+atolo6ia

Crestinismul (ntroducere Crestinismul este reli6ia revelata8 intemeiata de (isus *ristos sau ,intuitorul *ristos 9,esia8 :nsul lui !umnezeu;0 &ceasta reli6ie s)a raspindit8 incetul cu incetul8 la toate

popoarele lumii8 prin misonar8 dar nu cuprinde pe toti oamenii din lume0 Totusi este reli6ia care numara cei mai multi credinciosi8 daca se face comparatie cu oricare alta reli6ie contemporana0 Cuvintul crestinism este derivat din numele ) C+ristus ) :nsul8 adica Cel uns sa fie ,intuitorul lumii0 (isus *ristos este !umnezeu -iul intrupat pentru mintuirea lumii0 <umele de crestin s)a dat mai intii credinciosilor din &ntio+ia 9azi &nta=ia;8 potrivit te#tului din -aptele &postloilor 118 268 desi cei dintii ucenici ai lui (sus *ristos au facut parte din poporul evreu din Palestina secolului (0 Cum era si firesc8 misiunea crestina a inceput din centrul vietii reli6ioase a evreilor de atunci8 (erusalimul8 si a a7uns curind in marile metropole ale lumii antice mediterneene si pontice0 (nvatatura crestina s)a raspindit mai intii in mediile urbane8 iar mai tarziu a patruns si in mediile rurale0 (n acestea din urma8 credintele reli6ioase idolatre au persistat indelun68 iar raspindirea noii rlei6ii s)a facut adeseori prin martiriu4 propa6atorii noii credinte erau ucisi8 uneori dupa c+inuri prelun6ite8 de catre adepti ai vec+ilor credinte idololatre0 Si in prezent8 in unele tinuturi ale pamantuli crestinismul se raspandeste de catre misionari care8 uneori8 risca sa plateasca c+iar cu viata cura7ul lor de a vesti bastinasilor /van6+elia0 (zvoare !espre crestinism se poate afla mai in amanunt din Scrierile sacre ale sale4 Sfanta Scriptura a >ec+iului si <oului Testament sau Biblia si cartile ce compun Sfanta Traditie si Traditia Bisericii 9traditie do6matica8 litur6ica si canonica;0 a0 Sfanta Scriptura cuprinde8 in >ec+iul Testament8 urmatoarele carti4 -acerea8 (esirea8 1eviticul8 <umerii8 !euteronomul 9care formeaza Pentateu+ul sau Cartile lui ,oise;8 (osua <avi8 .udecatorii8 Rut8 1 Re6i8 2 Re6i8 3 Re6i8 4 Re6i8 1 Paralipomena8 91 Cronici;8 2 Paralipomena 92 Cronici;8 1 /zdra8 <eemia 92 /zdra;8 /stera8 (ov8 Psalmii8 Pildele lui Solomon8 /cclesiastul8 Cintarea Cintarilor8 (saia8 (eremia8 Plin6erile lui (eremia8 (ezec+iel8 !aniel8 "sea8 &mos8 ,i+eia8 (oil8 &vdie8 (oana8 <aum8 &vacum8 Sofonie8 &6+eu8 ?a+aria8 ,alea+i0 :rmeaza o serie de carti socotite drept @@bune de cititAA4 Cartea lui Tobit8 Cartea (uditei8 Cartea lui Baru+8 /pistola lui (eremia8 Cintarea celor trei tineri8 Cartea a treia a lui /zdra 9a patra este socotita apocrifa;8 Cartea intelepciunii lui Solomon8 Cartea lui (isus8 fiul lui Sira+ 9/cclesiastul;8 (storia Suzanei8 (storia omoririi balaurului si a sfarimarii lui Bel8 Cartea intii a ,acabeilor8 Cartea a doua a ,acabeilor8 Cartea a treia a ,acabeilor8 Ru6aciunea re6elui ,anase0 (n <oul Testament se cuprind cartile4 Sfanta /van6+elie dupa ,atei8 Sfanta /van6+elie dupa ,arcu8 Sfanta /van6+elie dupa 1uca8 Sfanta /van6+elie dupa (oan8 -aptele Sfintilor &postoli8 /pistolele Pauline 9catre4 Romani8 Corinteni ( si ((8 Tit8 -ilimon si /vrei;B /pistolele sobornicesti 9a Sf0 &postoli (acob8 Petru ( si ((8 a Sf0 (oan (8 (( si (((B a Sf0 (uda; si &pocalipsa sau Revelatia 9!escoperirea facuta Sf0 (oan Teolo6ul si /van6+elistul;0 b0 Sfanta Traditie propriu)zisa este formata din continutul invataturii de credinta insusit de Sfintii &postoli direct de la ,intuitorul (isus *ristos in decursul predicii Sale si consumnat in scris in Sfintele /van6+elii si in celelalte scrieri ale <oului Testament8 scrieri care nu au putut cuprinde tot4 (oan 218 250 c0 Traditia Bisericii0 Cuprinde tot ceea ce s)a scris si s)a retinut8 sub inspiratie dumnezeiasca8 dupa moartea &postolilor8 si a ucenicilor lor 9in mare parte;8 astfel incat noua credinta8 credinta adevarata8 sa straluceasca puternic in bezna idolatriei si sa

intoarca pe oameni la credinta in adevaratul !umnezeu0 &mintim aici scrierile Parintilor apostolici8 ale Sfintilor Parinti si scriitori bisericesti8 ale ascetilor si8 mai ales8 ale martirilor8 ale teolo6ilor si marilor inspirati de !umnezeu 9imnolo6i8 litur6isti si canonisti;0 /vident8 esenta crestinismului nu poate fi cunoscuta decit din /van6+elii8 deoarece acolo sint citate ipsa verba !omini 9insesi cuvintele !omnului;0 (nvatatura !umnezeu este unul sin6ur in fiinta8 dar intreit in persoaneB Tatal8 -iul si Sfintul !u+0 !umnezeu)Tatal este principiul dumnezeirii8 naste din veci pe -iul si purcede din veci pe !u+ul Sfint0 -iul Se mai numeste si Cuvintul sau 1o6osul Tatalui0 Prin /l s)au creat toate0 /l S)a intrupat de la !u+ul Sfint si din -ecioara ,aria8 pentru noi oamenii8 a patimit8 a fost rasti6nit8 a murit si S)a in6ropat8 dar a inviat omorind moartea si eliberind din iad pe toti dreptii >ec+iului Testament8 de la &dam si /va 9primii oameni; si pina atunci0 S)a inaltat la cer si sta de)a drepta Tatalui0 >a veni iarasi 9la sfirsitul veacurilor; sa 7udece viii si mortii0 >a intemeia o imparatie vesnica8 dumnezeiasca8 intr) un pamant nou si un cer nou0 !umnezeu)-iul8 (isus *ristos8 a trimis pe !u+ul Sfint in lume pentru a)i continua lucrarea pina la a doua venire0 Prin !u+ul Sfint s)a intemeiat cea dintii mare comunitate crestina la (erusalim8 in 7urul &postolilor8 Biserica0 Biserica era condusa de &postoli8 prin !u+ul Sfint0 /a a propovaduit si propovaduieste lumii adevarul dumnezeisc8 noua reli6ie si disparitia inc+inarii la idoli0 1umea a fost creata din nimic8 prin Cuvintul lui !umnezeu0 ,ai intii au fost creati in6erii8 in zece cete0 :na dintre cete8 impreuna cu mai marele ei8 1ucifer8 s)a razvratit impotriva lui !umnezeu vrind sa fie ca !umnezeu0 Trudindu)se8 acestia au cazut din vrednicia pe care au avut)o si si)au inrait firea devenind diavoli0 1ucifer8 impreuna cu in6erii sai8 lucreaza raul in lume0 /i vor fi pedepsiti si trimisi in focul iadului dupa 7udecata universala0 !in toata lumea materiala numai omul nu a fost creat prin cuvint0 Trupul sau a fost modelat din tarina de catre !umnezeu si i s)a dat suflare de viata sau suflet0 (ntii a fost adus la e#istenta barbatul 9 &dam ; si dupa aceea femeia8 dintr)o coasta a lui8 pe cind &dam dormea0 Cea dintii perec+e de oameni a primit porunca sa ramina in rai 9 /den; 8 sa stapineasca peste toate vietuitoarele pamantului8 sa in6ri7easca raiul8 sa manince din oricare pom in afara de pomul cunostintei binelui si raului0 !iavolul8 prefacut in sarpe8 a indemnat mai intii pe /va sa manince din pomul oprit0 /va a dat apoi si lui &dam sa manince0 &stfel8 cei dintii oameni au calcat porunca lui !umnezeu0 /i au fost alun6ati din rai8 unde avusesera toate de)a 6ata8 si au fost lasati sa)si cisti6e e#istenta 9pe pamantul saracacios si blestemat; prin sudoarea fruntii0 Cei dintii oameni au primit insa fa6aduinta unui ,intuitor0 &ceasta fa6aduinta8 pastrata cu 6reu in sufletele oamenilor8 a fost mereu reamintita lumii prin patriar+ii si profetii >ec+iului Testament8 prin (oan Botezatorul ) ultimul profet al >ec+iului Testament0 -a6aduinta mintuirii s)a implinit cind la Roma domnea imparatul &u6ustus si cind Palestina se afla sub stapinire romana0 &tunci S)a nascut (isus *ristos 9,esia ;8 -iul lui !umnezeu si -iul "mului8 ,intuitorul lumii0 -iecare om care crede in (isus *ristos trebuie sa se boteze in numele Sfintei Treimi4 Tatal8 -iul si Sfintul !u+8 si sa nu mai pacatuiasca0 Prin Botez i se ster6e pacatul stramosesc si devine parte din Trupul lui *ristos ) Biserica0 (n afara Bisericii nu e#ista mintuire pentru ca oricine se afla in afara Bisericii nu este in (isus *ristos0 /l a recapitulat intre6 neamul omenesc in Sine0 Pentru cresterea lui *ristos8 dupa Botez8 Biserica pune la dispozitia credinciosilor inca sase Sfinte Taine4 ,irun6erea

9 Pecetluirea sau insemnarea cu pecetea +arului !u+ului Sfint;8 Pocainta 9 celor ce au 6resit dupa Botez si au nevoie de iertare pentru a reintra in comuniune cu *ristos;8 Sfanta (mpartasanie sau Cuminecatura 9 impartasirea cu *ristos sub forma piinii si a vinului devenite Trupul si Sin6ele lui *ristos prin puterea Sfintului !u+;8 <unta 9Cununia sau Casatoria;8 Preotia 9 in trei trepte4 ar+iereu8 preot si diacon8 pentru cei pre6atiti special in vederea slu7irii preotesti; si ,aslul 9 pentru vindecarea trupului si a sufletului8 prin ru6aciunea preotilor Bisericii si prin un6ere cu untdelemn sfintit;0 Pentru sfintirea naturii incon7uratoare se oficiaza diverse slu7be speciale sau lucrari sfintitoare8 desemnate cu termenul 6eneral de ierur6ii8 provenit din cuvantul 6recesc 0 (bidem8 pa60 324)325

"bservatii asupra crestinismului in 6eneral si in raport cu alte reli6ii Crestinismul actual cunoaste trei mari confesiuni4 "rtodo#a8 Romano)Catolica si Protestanta0 Confesiunea "rtodo#a sau Biserica "rtodo#a cuprinde acele Biserici care au pastrat nestirbit tezaurul de credinta primit direct de la ,intuitorul prin Sfintii &postoli0 !e aceea8 in Biserica "rtodo#a conducerea este sinodala 9sau cole6iala;0 Confesiunea sau Biserica Romano)Catolica in6lobeaza acea parte din crestinism care a evoluat in traditia apuseana de limba latina8 avind centrul la Roma0 Conducerea Bisericii este monar+ica8 piramidala8 avind in virf pe episcopul Romei8 intitulat Papa si socotit @@loctiitorul lui *ristos pe pamantAA 9 >icarius C+risti;0 Clerul este celib0 (n Confensiunea Protestanta cunoastem mai multe Biserici8 rupte din romano)catolicism prin reformele initiate de ,artin 1ut+er8 .ean Calvin8 :lric+ ?Cin6li8 *enric al >((()lea 9&n6lia;8 .o+n DesleE 9&n6lia;0 &n6licanismul si Bisericile luterane scandinave au o ierar+ie similara romano)catolicismului8 dar cu dreptul de a se casatori0 !in Protestantism au aparut o multime de denominatiuni8 care mai de care mai independente si lipsite de ierar+ia traditionala0 (n prezent e#ista o tendinta 6enerala crestina spre refacerea unitatii8 prin eforturi con7u6ale0 Consiliul /cumenic al Bisericilor8 Conferinta Bisericilor /uropene8 Conferinta Crestina pentru Pace8 -ederatia ,ondiala 1ut+erana si &lianta ,ondiala Reformata sint doar principalele or6anisme crestine vizind refacerea unitatii0 -ata de celelalte reli6ii8 crestinismul constituie o noutate e#traordinara in viata reli6ioasa a umanitatii0 Raportul dintre om si !umnezeu se sc+imba prin insasi le6atura creata intre !umnezeu si om prin intruparea -iului lui !umnezeu8 intrupare reala8 atestata istoric0 !e aici inainte !umnezeu Se reveleaza ca partas la viata omului8 in masura in care omul vrea ca !umnezeu sa Se faca partas la viata 1ui si intele6e rostul comuniunii cu !umnezeu0 -iul lui !umnezeu8 a doua persoana a Sfintei Treimi8 asumindu)Si firea omeneasca prin intrupare8 devine *ristosul 9:nsul8 ,esia cel asteptat; si reface8 restaureaza fiintial 9ontolo6ic; firea oamenilor0 &cest lucru nu este intrevazut in nici una dintre reli6iile lumii8 in afara de crestinism0 "mul devine co) partas la iubirea dumnezeiasca0 /l nu mai este robul idolilor care8 prin +idosenia lor8 inspirau 6roaza si acte cultice dintre cele mai sin6eroase0 !e asemenea8 intrea6a viata spirituala si cultica se transforma intr)un suvoi de iubire lucratoare8 de pace si buna intele6ere intre oameni8 spre deosebire de impulsurile razboinice prezente in toate mitolo6iile vec+i0 (arasi8 relatiile dintre oameni8 bazate in primul rind pe modul de a 6indi despre !umnezeu se sc+imba total in crestinism0 Semenul nostru poarta in sine c+ipul lui !umnezeu0 Crestinismul inseamna restaurarea omului8 asezarea omului in

starea lui dintii8 ba8 mai mult8 indumnezeirea lui prin +ar0 <atura umana ramine creaturala8 dar viata omului poate dainui in vesnicia fericita la care omul a fost c+emat de catre !umnezeu0 "ri6inea divina a reli6iei crestine0 :na dintre caracteristicile esentiale si fundamentale ale crestinismului o constituie ori6inea sa dumnezeiasca0 &ceasta caracteristica sau trasatura este evidentiata e#pres in cuvintele de inceput ale /van6+eliei dupa (oan8 unde se specifica si se marturiseste totodata co)eternitatea -iului8 a Cuvintului lui !umnezeu cu Tatal0 &celasi Cuvint sau 1o6os din veci si !umnezeu a venit in lume8 S)a intrupat si i)a invatat pe ai Sai8 strapun6ind si risipind intunericul necunostintei ca o 1umina0 &celasi Cuvint sau 1o6os intrupat pentru mintuirea noastra8 a oamenilor8 a venit din Cer pe pamant8 coborindu)Se ca piine a vietii8 ca Piinea >ie datatore de viata4 @@Pentru ca ,)am coborit din cer8 nu ca sa fac voia ,ea8 ci voia Celui Ce ,)a trimis pe ,ine000 /u sint piinea cea vie care s)a po6orit din cer0 Cine maninca din piinea aceasta viu va fi in veci0 (ar piinea pe care /u o voi da pentru viata lumii este trupul ,eu0 Cel ce maninca trupul ,eu si bea sin6ele ,eu are viata vesnica si /u il voi invia in ziua cea de apoiAA 9(oan 68 3$8 518 54;0 !umnezeirea ,intuitorului nostru (isus *ristos a fost clar descrisa in cele patru /van6+elii8 precum si in toate celelalte scrieri din care este alcatuit <oul Testament0 ,ai intii8 /van6+eliile arata ca intruparea si <asterea intre oameni a -iului lui !umnezeu a avut loc la plinirea vremii prezise de !u+ul Sfint prin 6ura proorocilor >ec+iului Testament0 -aptul a fost precedat de incunostiintare prin in6er8 pentru a se intele6e ca -iul nascut fara de mama8 din veci8 din Tatal8 ia trup si Se naste fara tata pamantesc din -ecioara ,aria0 !e aceea8 (ntruparea -iului8 venirea 1o6osului in lume constituie un moment crucial in istoria mintuirii0 Pe tot parcursul vietii Sale printre oameni ca !umnezeu adevarat si om desavirsit8 !omnul nostru (isus *ristos a vestit credinciosilor intemeierea imparatiei lui !umnezeu8 imparatie spirituala in care pot intra efectiv8 prin Botez8 toti cei care vor sa se mintuiasca0 (mparatia lui !umnezeu este imparatia cerurilor8 ea nu este din lumea aceasta8 dar este pentru oamenii din lumea aceasta0 /a este imparatia care va sa vina si @@care nu va avea sfirsitAA8 cum se afirma in Simbolul credintei0 (ntrea6a Sa invatatura a fost pecetluita prin fapte reale8 prin minuni la care au fost de fata Sf0 &postoli si oameni de tot felul si in diverse prile7uri0 !e aceea8 ,intuitorul a usurat povara suferintelor fizice si morale ale unora dintre credinciosii care veneau la /l4 a vindecat bolnavi8 orbi8 sc+iopi8 slabano6i8 indraciti0 !e asemenea8 /l a inviat morti 9tinarul din <ain8 fiica lui (air si pe 1azar; numai ca sa se preamareasca si sa se cunoasca puterea lui !umnezeu0 ,ai mult8 minunile savirsite de ,intuitorul si relatate in amanunt de cei patru evan6+elisti s)au petrecut in fata oamenilor8 nu intr)ascuns8 tocmai pentru ca ele sa fie de neta6aduit0 ,area si vintul s)au linistit la cuvintul) porunca al -iului lui !umnezeu (ntrupat8 trupul Sau si)a dezvaluit stralucirea in transfi6urare la Sc+imbarea la -ata8 dar a si inviat din morti dupa Patima cea de buna voie0 (ar toate acestea s)au facut tocmai pentru a dezvalui taina iubirii netarmurite fata de lume a lui !umnezeu cel unul in Treime4 Tatal8 -iul si Sfintul !u+0 Caci insusi Tatal va iubeste pe voi8 fiindca voi ,)ati iubit pe ,ine si ati crezut ca de la !umnezeu am iesit0 (esit)am de la Tatal si am venit in lume4 iarasi las lumea si ma duc la TatalAA 9(oan 168 2 )2$;0 &postolii au retinut sensul dumnezeiesc al minunilor savirsite de ,intuitorul *ristos in lume si s)au convins ei insisi de dumnezeirea 1ui si a reli6iei pe care o intemeia4 @@&cum stim ca Tu stii toate si nu ai nevoie sa intrebi pe cineva0 !e acea credem ca ai iesit de la !umnezeuAA 9(oan 168 3';0

Scopul misiunii -iului lui !umnezeu intrupat pe pamant8 in lumea de aici a fost si a ramas in continuare un scop dumnezeiesc0 &stfel8 intr)o lume in care cura7ul8 vite7ia omului8 se masura prin capacitatea lui de a rapune intr)un fel sau altul pe aproapele si semenul sau8 (isus *ristos aduce dorul dupa viata vesnica8 dupa cunoasterea lui !umnezeu si a iubirii Sale fata de toti oamenii8 fata de cei drepti si fata de cei cazuti in pacat0 @@Si aceasta este viata vesnica4 sa Te cunoasca pe Tine8 sin6urul !umnezeu adevarat8 si pe (isus *ristos pe Care 1)ai trimisAA 9(oan 1 8 3;0 &cest adevar a fost prezis prin profeti4 @@Ca sa se plineasca ce s)a spus prin proorocul care zice4 !esc+ide) voi in pilde 6ura ,ea8 spune)voi cele ascunse de la intemeierea lumiiAA 9,atei 138 35;0 !umnezeu S)a inomenit pentru ca omul sa se indumnezeiasca ) asa cum spune un sfint parinte al "rtodo#iei crestine0 !e aceea se poate afirma direct ca in crestinism inaltarea omului spre !umnezeu este posibila tocmai pentru ca !umnezeu8 prin intruparea -iului8 a venit in lume ca sa refaca le6atura cea dintii dintre Sine si om8 dar si pentru ca printr)o cale dumnezeiasca si omeneasca totodata sa faca din om o fiinta cu totul vrednica de @@+arul !omnului nostru (isus *ristos8 de dra6ostea lui !umnezeu)Tatal si de impartasirea Sfintului !u+AA pe calea continua a desavirsirii0 &sa cum lesne se observa8 crestinismul inseamna indumnezeirea omului prin !umnezeu intrupat8 prin -iul lui !umnezeu intrupat8 pir6a omenitatii indumnezeite8 veri6a unirii noastre prin +ar cu !umnezeu in *ristos cel ce a fost rasti6nit8 a murit si inviat0 Certitudinea dumnezeirii ,intuitorului *ristos inseamna in acelasi timp certitudinea posibilitatii indumnezeirii celor ce s)au imbracat prin moarte si inviere cu *ristos la Botez8 adica la intrarea lor in crestinism0 Prin urmare8 crestinismul nu este o simpla reli6ie4 el inseamna traire in *ristos8 in !umnezeu intrupat8 biruitorul mortii si datatorul vietii vesnice0 Pr0 Conf0 !r0 &l0 Stan si Prof0 !r0 Remus Rus8 F(storia reli6iilorF8 manual pentru invatamantul preuniversitar8 Bucuresti 1%%18 pa60 321)3258 332)3360 GediteazHI Biserica si Sfanta Scriptura Sfanta Scriptura este8 in teolo6ia ortodo#a8 primul izvor al descoperirii dumnezeiesti8 al aratarii lui !umnezeu Fcu toata puterea Sa de a7utor si de dra6osteF0 /a a ramas o marturie permanenta despre indemnul la continua apropiere intre semeni8 dat de ,antuitorul ucenicilor Sai0 >enirea 1ui in lume inseamna posibilitatea pro6resului moral8 prin renuntarea la patimile e6oiste8 fiindca prin /l am fost pusi in le6atura cu viata lui tainica de 7ertfa0 >iata 1ui este tainica atat sub aspectul bo6atiei ei8 ce provine din indumnezeirea naturii umane asumate de ea8 cat si sub cel al aducerii dra6ostei 7ertfelnice intre oameni0Sfintele /van6+elii proclama si accentueaza caracterul tainic al vietii de 7ertfa a ,antuitorului8 ca izvor al vietii noastre de 7ertfa0 Crestinii au toti tezaurul comun al cuvantului lui !umnezeu8 pastrat in Scriptura0 !in el ne tra6em invataturile mantuitoare si la /l apelam pentru orientarea pe o cale crestina in lume0 (ar prin Biserica8 patrundem in intelesurile mereu noi si esentiale ale rostirilor scripturistice8 tocmai pentru ca Biserica traieste viata intemeietorului Sau8 talmacita in Sfanta Scriptura0 Biserica este Finvatatoare si folositoareF pentru ca ne lea6a de viata lui *ristos cel infatisat prin cuvantul Scripturii0 ,antuitorul insusi a intemeiat Biserica

pentru ca membrii ei sa a7un6a urmatori ai Cuvantului8 madulare ale trupului Sau tainic0 &ici sta intelesul cuvintelor Fnu va trece neamul acesta pana ce nu veti vedea (mparatia lui !umnezeu venind intru slavaF0

(0 Sfanta Scriptura da marturie despre Biserica e#istenta inainte de ea (nceputul Bisericii este le6at de momentele iconomiei divine si de promisiunile care insoteau orice act al descoperirii dumnezeiesti0 !upa inaltarea !omnului8 apostolii asteptau increzatori implinirea fa6aduintei lui !umnezeu8 transmisa lumii prin (isus *ristos 9-apte (8 4;0 -a6aduinta a fost ca8 prin !u+ul8 ei il vor avea pe *ristos viu pana la sfarsitul veacurilor0 /a a avut efectul nu numai de a produce8 in martorii vietii pamintesti si ai invierii ,intuitorului8 o stare de asteptare a vietii vesnice8 pe care o vor introduce si in Biserica8 si o asteptare a intele6erii Ftainei celei din veacFB F!upa evenimentul invierii8 inaltarii8 po6oririi Sfintului !u+ si dupa efectul urias al predicii despre (isus si al lucrarii Sfintului !u+8 aratat in intemeierea comunitatilor8 &postolii au vazut momentele vietii 1ui intr)o alta lumina0F 1 9Cf0 (oan J((8 16; Po6orirea Sfintului !u+ in c+ipul limbilor de foc 9-apte ((8 3; a fost si inceputul Bisericii ca unitate a celor ce credeau si propovaduiau8 luminati de indrazneala cunoasterii adevarului0 Cuvintele Findrazniti8 /u am biruit lumeaF0 9(oan J>(8 33; arata efectele rascumparatoare ale operei lui *ristos8 dar si misiunea pentru care sunt c+emati &postolii sa)si depuna tot zelul lor0 &cest zel este incalzit de darul Sfantului !u+0 Biserica se intemeiaza si se e#tinde prin coborarea Sfantului !u+0 /a se naste ca marturisitoare a faptelor8 a vietii8 invierii si inaltarii ,antuitorului si ca participanta la ele0 ,arturisind sacramental si doctrinal pe Capul ei8 Biserica este inc+eierea Revelatiei neo)testamentare si devine posesoare a descoperirii dumnezeiesti0 &cesta este efectul esential al coborarii Sfantului !u+0 &cum apostolii intele6 pe deplin predica lui (isus si sensurile adanci ale iconomiei0 Prin Biserica8 *ristos ridica lumea decazuta prin vina lui &dam0 (ntemeierea Bisericii inseamna valorificarea revelatiei dumnezeiesti ca forta de inaltare a credinciosilor spre !umnezeu0 Biserica insasi urmareste ridicarea membrilor ei pe culmile indumnezeirii8 caci ea devine propovaduitoare a descoperirii divine0 Cei ce primesc pe *ristos devin prin Biserica Flumina lumii8 sarea pamantuluiF 9,atei >8 13)14;0 Patrunsi de Sfantul !u+8 &postolii fac sa creasca zilnic Biserica prin predicarea lui (isus cel inviat0 Constituirea Bisericii ca scop al revelatiei dumnezeiesti aduce o lumina deosebita si asupra revelatiei care pune in evidenta puterea ei de reliefare a dispozitiei credinciosului de ma#ima apropiere de !umnezeu0 Samanta aruncata de &postoli a dat nastere Bisericii pentru ca a 6asit pamant roditor0 &cest pamant a fost fertilizat de asteptarea intretinuta atat de fa6aduinta desavarsirii viitoare8 dar si de continutul cuprins in revelatie0 " ima6ine mai completa a fa6aduintei8 o dobandeste revelatia lui !umnezeu8 prin constituirea poporului israel in Biserica a vec+iului Testament0 &ceasta Biserica a fost pre6atitoare a Bisericii <oului Testament prin caracterul ei mesianic0 /a reprezinta o etapa a realizarii descoperirii dumnezeiesti8 caci nu se bucura de caracterul teandric al Bisericii0 Caci Fle6ea prin ,oise s)a dat8 dar +arul si adevarul au venit prin (isus *ristosF 9(oan (8 1 ;0 !e aceea8 din >ec+iul Testament8 lipseste ideea de biserica in intelesul crestin8 de or6an al +arului0 !ar ideea de neam ales anticipeaza Biserica in care se implineste revelatia lui !umnezeu0 ,omentele realizarii revelatiei divine din >ec+iul Testament au premers fi#arii lor in scris8 fiindca !umnezeu a facut prin ele repetate ale6eri dintre oameni pe care ii trimitea in numele lui pentru a pre6ati in acest c+ip masa din care sa se alea6a primitorii revelatiilor ulterioare 2 0/ste e#plicabil de ce Revelatia vec+itestamentara este astfel strans unita cu istoria unui popor a carui istorie prefi6ura implinirile viitoare din Biserica0 <oul Testament reia ideea de neam 9( Petru ((8 %;8 considerand Biserica

mi7locul mantuirii si evidentiind universalitatea ei0 Biserica crestina continua Biserica >ec+iului Testament fiindca asteptarea din >ec+iul Testament ramane si in Biserica crestina0 Ceea ce face deosebirea intre poporul israel si Biserica este caracterul sacramental)tainic al Bisericii8 dar mai ales functia marturisitoare a ei8 in fata tuturor0 S)ar parea ca predica profetilor lar6este comunitatea poporului ales0 Cateva consideratii asupra misiunilor profetice aduc lumina in aceasta privinta0 Profetia este o +arisma a !u+ului8 acordata unor persoane la momente cruciale din istoria poporului evreu8 fara a adau6a prin aceasta elemente esential)noi in Revelatia si ale6erea lui !umnezeu0 Profetii tin sa precizeze aceasta cand spun ca !umnezeu a vazut necazurile sau faradele6ile lor 9/#od (((8 B /stera >(((8 6B (saia 1>((8 1$B &vacum (8 13; si nu)i paraseste 8 trimitandu)i pe profeti8 pentru a)i redresa 0 Profetii predica8 in primul rand8 impotriva abaterilor fiilor lui (srael de la calea !omnului0 /i prevad si pedepsele pentru neascultare8 dar totodata8 arata ca !umnezeu este credincios fa6aduintelor Sale mesianice0 !ar ei nu e#tind propovaduirea la alte popoare0 Predica lor nu lar6este comunitatea lui (srael si n)o ridica din starea de asteptare8 ci doar o readuce la conformarea cu prescriptiile anterioare ale 1e6ii0 Tendintele de raspandire a reli6iei mozaice nu se vor ivi decat in epoca sincretismului reli6ios0 Reli6ia >ec+iului Testament este marcata mai mult de elementul etnico)teocratic0 /a nu predica le6ea si proorocii la Fpopoarele ce erau intru intunericF 9(saia (J8 2;0 !e abia la plinirea vremiiF 93alateni (>8 4; s)a vazut ca !umnezeu Fputea sa ridice fii ai lui &vraam si din pietreF 9,atei (((8 %;8 adica din neamurile care nu vedeau si nu marturiseau fa6aduinta0 !e aici se e#plica neintele6erea iudeilor pentru e#tinderea universala a revelatiei neotestamentare in Biserica asa cum cere (isus *ristos 3 8 pentru lar6irea perspectivei (mparatiei cerurilor8 in vadit contrast cu intele6erea ri6ida a (mparatiei0 (ntemeierea bisericii inseamna intruc+iparea ideii de (mparatie a lui !umnezeu0 (ncepe aratarea slavei divine8 prin lucrarea deosebita a !u+ului si prin unirea cu /l8 a celor ce dobandesc indrazneala din priceperea rostului si naturii operei ,antuitorului0 >azand pe (nvatatorul prins8 panica si frica ii cuprind pe &postoli8 fiindca nu s)au le6at de /l prin intele6erea deplina a iconomiei divine0 Poate cuvantul &postolului Petru8 Fnu) 1 cunosc pe omul acestaF 9,atei JJ>(8 12; reprezinta mai mult decat o timorare in fata precipitarii evenimentelor care duc la rasti6nirea !omnului0 (nvierea si (naltarea8 insa8 au avut darul de a edifica pe apostoli4 prin viata 1ui8 s)a pus inceputul mantuirii0 !e aceea primul efect al po6orarii Sfantului !u+ a fost ca Fparti si mezi si cei ce locuiau in ,esopotamia000si romani in treacat8 iudei si prozeliti8 cretani si arabiF 9-apte ((8 %)11; au inteles si au primit cuvantul propovaduirii apostolice0 Prin !u+ul Sfant &postolii lucreaza spre inmultirea credintei in invierea neamului omenesc0 Prima etapa a insusirii credintei este auzirea 9Rom0 J8 1 ;8 caci prin auzire sufletul devine receptiv la cuprinsul /van6+eliei0 Biserica inseamna insusirea comuna a credintei8 patrunderea tainica a revelatiei in suflete0 /a este martora permanenta 9si prin aceasta mereu apostolica; a operei ,antuitorului0 /a este incredintata de valorificarea Revelatiei cuprinsa in Sfanta Scriptura0 F(nmultindu)se cu a7utorul !u+ului SfantF 9-apte (J8 31;8 Biserica se afirma ca unitate in du+8 viata si credinta8 fiindca pretutindeni ea trebuie sa pastreze in sine pe acelasi *ristos si sa traiasca din aceeasi revarsare de +ar din /l0 !upa inaltarea !omnului8 se punea problema predicarii cuvantului la cei ce nu l)au auzit8 precum si a mentinerii viitoarelor comunitati in unitatea de doctrina si de viata0 Predicarea cuvantului de misionari sin6uratici impunea un plus de autoritate a predicatorului8 printr)o precizare scrisa si rezumativa a Revelatiei0 &sa s)au nascut Sfintele /van6+elii0 Cat priveste epistolele8 este evidenta destinatia lor bisericeasca0 Problemele rezolvate in ele sunt ridicate de o intensa viata bisericeasca0

/lementele urmatoare ne indreptatesc sa acceptam ca epistolele apostolilor accentueaza ideea de Biserica ca realitate spre care se orienteaza toata activitatea &postolilor0 &postolii au cautat ca noua comunitate sa nu se resimta de starile vremii 40 (ncepand cu -aptele &postolilor8 <oul Testament ne vorbeste despre biserici constituite8 evidentiind si du+ul de ru6aciune fratesc ce le strabatea0 Scriptura <oului Testament s) a dat dupa constituirea comunitatilor si pentru comunitati0 Cand s)a constituit prima comunitate bisericeasca 9la Cincizecime;8 nu aparuse inca vreo carte nou)testamentara0 (n scrierile lor8 &postolii tin la unitatea Bisericii 9Rom0 J8 12B ( Cor0 (8 1')1 B -ilip0 (((8 2) 3B Colos0 ((8 1)$B (( Tes0 ((8 1)12B ( Tim0 (8 3) B (>8 1)3B (( Tim0 (8 13)15B ((8 16)1$B Tit0 (((8 %)11B (( Petru ii8 1)3B ( (oan ((8 1$)24B (( (oan (8 %)1';8 amenintata de sc+isme si erezii0 Constituindu)se prin predica orala 5 8 comunitatile isi insusesc pe aceasta cale credinta in *ristos si impartasirea de /l0 Se vadeste astfel caracterul ocazional si partial al scrierilor nou)testamentare 6 0 Partile doctrinale ale epistolelor reiau unele probleme implicate in credinta Bisericii8 dar insuficient de lamurite0 (n sfarsit8 c+iar ideea de Biserica comporta in epistole precizari0 Biserica era un fapt8 o comunitate de credinciosi 8 staruind in ru6aciuni8 in fran6erea painii8 in impartasirea cu Trupul si San6ele !omnului8 in fapte de caritate0 -ara indoiala8 credinciosii aveau ima6inea bisericii detinatoare a +arului impartasit lor prin /u+aristie si credeau ca formeaza toti un trup in *ristos0 Cuvintele Sfantului &postol Pavel8 Fau nu stiti ca trupurile voastre sunt madularele lui *ristos2F 9( Cor0 >(8 15B /fes0 >8 23; confirma aceasta convin6ere a Bisericii primare0 Sfanta Scriptura lamureste taina Bisericii in epistola Sf0 Pavel catre /feseni8 cap0 (>0 <umind)o trupul lui *ristos $ 8 &postolul o arata drept sursa teandrica a binefacerilor lui *ristos 9(>8 1')11;0 /a este trupul8 iar noi madularele lui *ristos8 care traim viata 1ui intr)un mod specific 9(>8 16;0 Scrierea <oului Testament trebuie conceputa ca un proces determinat de necesitatea marturisirii de credinta a Bisericii % si de mentinerea unitatii diferitelor comunitati crestine8 cu Biserica de la Cincizecime0 &pelurile &postolilor la unitate8 retinute in scrisul lor8 reflecta constiinta adunarii tuturor in aceeasi viata a Bisericii8 in aceeasi credinta si propovaduire8 toate comunitatile avand aceeasi credinta 1' 0 (nca inainte de aparitia primelor scrieri ale &postolilor8 Biserica e#ista8 intemeiata de &postoli8 iar desele referiri ale Scripturii la un cult al Bisericii8 la or6anizare8 la invatatura si mai ales la credinta ca Biserica este trupul lui *ristos8 ne intaresc convin6erea ca Scriptura <oului Testament a aparut pentru Biserica0

((0 <evoia Bisericii de Scriptura (nc+eindu)se procesul de fi#are in scris a Scripturii8 aceasta devine un bun al Bisericii8 menit sa intretina constiinta Revelatiei in Biserica0 Prin nimic n)ar putea sa)si e#ercite Biserica functiunile sale invatatoare8 sfintitoare si conducatoare8 decat prin mentinerea permanentei le6aturi cu *ristos care sin6ur sfinteste8 invata si conduce prin tainele Bisericii0 Revelatia va ramane in Biserica8 cu atat mai mult cu cat Biserica este inc+eierea Revelatiei0 Crestinul traieste in Biserica 6ama raporturilor posibile intre el si !umnezeu8 a simtamintelor reli6ioase produse de situatiile principale ale vietii 11 0

&0 Scriptura in cultul si viata Bisericii0 ) Credinciosul ramane in cadrul Bisericii8 numai cand ea ii pune la indemana un FmediuF de realizare8 Faccesibil naturii omenesti si8 in acelasi timp8 compatibil cu spiritualitatea divinaF 12 0 Cultul bisericii este mediul cel mai potrivit8 fiindca8 prin el8 Biserica lucreaza mantuirea credinciosilor8 identificand lucrarea sa cu e#presia revelatiei divine din Sfanta Scriptura8 continuand prin taine8 faptele mantuitoare din perioada vietii lui *ristos 13 0 Biserica traieste in cultul sau Revelatia divina in doua moduri4 prin introducerea Scripturii in cult si prin simbolismul litur6ic0 Primul mod accentueaza diferitele momente ale descoperirii dumnezeiesti8 al doilea e#prima orientarea intre6ii Revelatii in timp0 &stfel8 tot ceea ce este omenesc participa la divin8 dar intr)o varietate de manifestare si de noi determinari ale momentelor scripturistice8 intelese in lumina !u+ului din Biserica0 >aloarea scripturistica a cultului se descopera pe masura inaintarii omului credincios in Revelatia care prezinta pe !umnezeu transcendent)imanent8 c+iar in persoana !omnului (isus *ristos0 Sfanta Scriptura este cultica prin ori6inea8 destinatia si cuprinsul ei0 Caracterul ei cultic se reflecta in definirea cultului ca un dialo6 intre credinciosi si !umnezeu8 in care partea omeneasca si divina se sustin in comuniune0 Ru6aciunea credinciosului este le6ata de +ar8 deoarece +arul insusi este raspunsul divin la solicitarile credinciosilor0 Ru6aciunea apare ca principalul element constitutiv al cultului0 (nsa8 intemeiata scripturistic8 ea dobandeste o mai mare eficienta0 Ru6aciunea scripturistica este staruitoare si verificata cu adevarul Revelatiei0 !estinatia Sfintei Scripturi spre folosul credinciosilor indreptateste folosirea ei in cult8 in scop didactic)sacramental0 Cultul Bisericii ne pune in le6atura cu invatatura si viata ,antuitorului si formeaza un adevarat izvor al darurilor ce cur6 din memorabilele pilde scripturistice0 -unctia educativa si invatatoare8 Biserica o indeplineste intr)un mod superior prin cultul sau0 Cultul isi are o ori6ine in buna parte biblica8 deoarece el urmareste reluarea momentelor Revelatiei si actualizarea lor intr)o forma umana edificatoare0 ,omentele cultului corespund unor necesitati mai adanci ale sufletului crestin0 &ducerea la intele6erea credinciosilor a adevarurilor revelate nu ramane prin aceasta o actiune de natura pur intelectuala8 ci cauta sa dezvaluie semnificatiile lor afectiv)voluntare8 dupa caracterul imboldului divin8 cuprins in Revelatie0 &stfel intruparea si toate evenimentele vietii lui *ristos ar aparea fara inteles8 sau c+iar in intrupare8 7ertfa 1ui s)ar e#clude de la inceput0 !umnezeu a dat pe -iul Sau sa moara pentru pacatele oamenilor0 Coplesiti de iubirea lui *ristos8 noi (l urmam8 retraind starea lui de suferinta8 moarte si inviere0 &ceasta inseamna sa conformam in cult viata noastra dupa viata lui (isus0 &sa a7un6em sa e#primam constiinta crestina a comunitatii si a Bisericii 14 8 sa auzim cuvantul !omnului8 sa retraim istoria 1ui 15 8 sa ne aflam aproape total in tainele Revelatiei 16 0 !e fapt8 in Biserica "rtodo#a primul contact cu Biblia8 credinciosul nu)l ia prin lectura ei8 ci prin do#olo6ia cultului8 dupa cum observa un autor protestant4 Fprimul contact al unui credincios al Bisericii "rtodo#e cu Biblia se face prin mi7locirea 1itur6+ieiF 1 0 Credinciosul ortodo# traieste tainele iconomiei divine prin participarea activa la cultul divin in care se citesc pericope din >ec+iul si <oul Testament0 Prin folosirea Sfintei Scripturi in cult8 i se da acesteia cinstea cuvenita8 de prim izvor al credintei si al cultului 1$ 0 !espartindu)se de sina6o6a8 Biserica si)a format cultul propriu fara sa renunte la principiul scripturistic al cultului0 (nstituirea cultului pe baze scripturistice a impus valorificarea frumoaselor modele de ru6aciune din Sfanta Scriptura0 Psalmii lui !avid8 care formeaza partea principala a ru6aciunii scripturistice 1% 8 introduc spiritul Revelatiei dumnezeiesti in cultul public si privat8 corespunzator cu diferitele momente ale cultului divin 2' 0 Prin ei8 se e#prima toate momentele esentiale ale simtamantului reli6ios 21 si cautarile omului pentru satisfacerea celor mai adanci nazuinte ale spiritului sau 22 0 Caci speranta cu care se lea6a crestinul de toate actele lui !umnezeu in raport cu semenii sai 23 se intre6este in psalmi prin viziunea despre !umnezeu ca

10

Tata si Stapan0 (n psalmi8 6asim atmosfera de ru6aciune crestina8 in care F6ri7a cea lumeascaF este depasita de semnificatiile teandrice ale ru6aciunii care uneste pe om cu *ristos0 Preluarea >ec+iului Testament in cultul crestin 24 raspundea nevoii cultice a Bisericii8 la inceputul ei de or6anizare0 1ecturile si cantarile scripturistice reamintesc8 reactualizeaza si lamuresc momentele iconomiei dumnezeiesti0 :nele din cartile Sfintei Scripturi se citesc in cult permanent inca din perioada de inceput a Bisericii8 adaptate lucrarii litur6ice pastorale0 Sfanta Scriptura n)a fost niciodata un te#t oarecare8 ci un cuvant citit 9Colos0(>8 16; si predicat in Biserica8 deci interpretat 25 0 (nte6rata in constitutia Bisericii 26 8 ea e#plica Biserica si fi#eaza calea si scopul spre care va mer6e0 Simbolismul litur6ic prezinta o semnificatie deosebita pentru Biserica8 intrucat Biserica se considera pe sine trup tainic al lui *ristos0 Prin cultul sau8 Biserica traieste Ftaina mantuirii noastreF 2 de la creatie pana la intemeierea ei8 ca or6an teandric al mantuirii0 Cultul repeta8 prin realismul sau simbolic8 Revelatia lui !umnezeu in (isus *ristos0 1itur6+ia Bisericii nu numai ca ne uneste cu *ristos8 si in /l8 ci aminteste neincetat si actualizeaza venirea si 7ertfa fiului lui !umnezeu 2$ 0 !ar8 pe cand Revelatia in *ristos este unica8 actualizarea ei in cult are un caracter ciclic0 &ceasta din necesitatea ca timpul litur6ic al Bisericii sa se umple de multimea +arurilor Revelatiei0 *ristos domina intrea6a istorie spirituala a lumii 2% tocmai datorita semnificatiilor pe care revelatia le aduce si le descopera0 FSa se bucure faptura8 cerurile sa se veseleascaF8 Fmarea a vazut si a fu6it8 (ordanul s)a intors inapoiF8 Fpamantul pestera celui neapropiat aduceF8 Fziua invierii sa ne luminam popoareF8 se aude cand amintirea faptelor mantuitoare se uneste cu bucuria fireasca a celor a7unsi la intele6erea tainelor credintei0 &ctualizand si sensibilizand actul suprem din sacerdotiul ,antuitorului 3' 8 litur6+ia prelun6este in invizibil intelesurile simbolice 31 ale lumii pe care !umnezeu o umple de puteri innoitoare0 Repetarea litur6ica a Revelatiei are scopul de a ne uni total cu *ristos si cu intre6ul lant al momentelor operei -iului lui !umnezeu si nu este deci o simpla repetare ciclica e#terioara0 <oi suntem uniti permanent cu *ristos8 in toate starile vietii 1ui pamantesti si traim continuu in ambianta es+atolo6ica a lui *ristos cel inviat0 &ceasta ne da constiinta unei stari de inviere si inaltare pana la Fstatura plinatatii lui *ristosF 9/fes0(>8 13;0 Cu fiecare retraire a planului revelatiei8 casti6am in intele6erea scripturii si ne fi#am pe linia indu+ovnicirii0 (n Biserica intele6em Scriptura ca o dovada a interesului divin pentru om 32 si a coborarii lui !umnezeu la noi8 prin intrupare0 -olosita in cult8 ea devine un factor de viata in Biserica 33 si aseaza cultul pe baza teandrica a Bisericii0 !e asemenea sustine misiunea propovaduitoare a Bisericii necesara permanentei sale identitati0 B0 Scriptura8 temei al invataturii ortodo#e0 ) (n definirea Bisericii ca trup tainic al !omnului8 notiunea de adevar dobandeste semnificatiile revelationale ale <oului Testament0 (ntr)adevar8 propovaduirea lui *ristos se contureaza ca o invatatura spre viata lumii8 de vreme ce !omnul se numeste pe Sine Fcalea8 adevarul si viataF 9(oan J(>8 6;0 Prin adevarul vietii 1ui8 noi a7un6em la intele6erea lui !umnezeu ca suprema persoana0 Toate se umplu de lumina8 privind la aratarea Ftainei celei din veacF8 fiindca !umnezeu ne invredniceste de viata vesnica8 prin reala Sa pasire intre oameni0 >ointa lui !umnezeu de a mantui lumea si toate actele prin care se implineste ea corespund unui plan divin de apropiere a creaturii8 de redescoperire a c+ipului si de realizare a asemanarii ei cu !umnezeu0 Cunoasterea lui !umnezeu e unul din scopurile Scripturii8 daca ne 6andim ca mantuirea adusa de !umnezeu este participarea la /l0 Persoana Cuvantului ne aduce dra6ostea lui !umnezeu care)1 marturiseste credinciosilor8 care)1 proslavesc0

11

Predicarea revelatiei inseamna8 in primul rand8 invatarea credinciosilor despre viata pe care ne)o da !umnezeu iar fundamentarea ei ontolo6ic)divina se intre6este cu o viziune despre !umnezeu si lume0 Prin oferirea unor cunostinte despre !umnezeu8 Revelatia dumnezeiasca se completeaza cu ratiunile vesnice ale lui !umnezeu de a crea lumea si de a o tine in planul sau8 manifestandu)si structura sa de relatie suprema0 Prin iubirea Sa cea mare8 !umnezeu intra in dialo6 inaltator cu iubirea credinciosului0 !ar aceasta in acord cu Fcaracterul sau personal)treimicF si prin persoana Cuvantului purtatoare a ratiunilor divine din lumea creata0 Cuvantul a descoperit dispozitia lui !umnezeu spre comuniunea cu omul credincios8 Fs)a facut trup si s)a salasluit intre noiF 9(oan (8 4;0 Cuvantul apropie catre omul credincios8 in modul cel mai potrivit8 structura de comuniune personala a lui !umnezeu prin calitatea de -iu al lui !umnezeu0 Sfanta Scriptura il marturiseste ca -iu al lui !umnezeu8 le6and sperantele mantuitoare de indoita sa filiatie4 divina si umana0 Proorocul (saia in capitolul (J prevesteste bucuria adusa de Parintele veacurilor si de !omnul pacii prin intruparea Sa pentru oameni8 ca un cuvant al !omnului catre (srael 9(J8 ;0 Pacea 1ui fara +otar 9(J8 6; covarseste toate8 fiindca este deplina stabilire intre credinciosi ai comuniunii lui !umnezeu8 prin care acestia se ridica la cunoasterea de !umnezeu0 !o6matizarea face din invataturile Scripturii un factor de viata deplin inteles si determina o sinteza iconomica a multimii datelor Revelatiei0 (ntre6este8 totodata8 viziunile scripturistice prin marturia !u+ului de viata si Biserica0 (ntre6irea diferitelor date ale Revelatiei in procesul do6matizarii e#prima iconomia divina in baza structurii si a atributelor eterne ale lui !umnezeu0 Proclamand do6me8 Biserica se va baza pe Scriptura care contine esentialul descoperirii dumnezeiesti0 :nele din invataturile de credinta sunt e#puse cu toata claritatea in insasi Sfanta Scriptura 9e#0 invatatura despre creatie;0 !ar dezvoltarea Scripturii in formule clare do6matice pentru conservarea adevarului 34 o aseaza in dreptul de izvor si6ur8 permanent si inspirat al Revelatiei0 &dancimea marturiei sale ii confera plinatatea adevarului 35 8 conform naturii si vointei divine0 (nvatatura Bisericii se intemeiaza pe /van6+elie 36 8 ca e#primare a marturisirii de credinta a Bisericii apostolice 3 din nevoia ca adevarul ei sa aiba autoritatea ori6inii divine0 !o6matizarea si fi#area invataturii pe baze scripturistice introduc Scriptura si mai mult in viata Bisericii si asi6ura baza bisericeasca a e#e6ezei biblice0 Scriptura detine un primat asupra Traditiei8 prin caracterul sau normativ initial4 FSfanta Scriptura a avut totdeauna un loc special in Biserica "rtodo#a si a constituit totdeauna temelia prima si principala a credinteiF 3$ 0

(((0 Scriptura are nevoie de Biserica0 &0 (n Biserica s)a alcatuit Scriptura0 (ndicatiile epistolelor apostolice despre Biserici constituite8 carora li se adresau8 pun problema raportului de ori6ine intre Biserica si Scriptura0 Comunitatile crestine8 constituite la aparitia epistolelor se imbo6atesc din lumina precizarii scrise a continutului revelat8 de catre martorii si urmatorii Cuvantului0 Scriptura s)a alcatuit in sanul Bisericii si e marturie a Bisericii8 dovada a e#perientei si credintei ei 3% 0 Scriptura s)a alcatuit dintr)o necesitate bisericeasca8 din 6ri7a Bisericii ca descoperirea dumnezeiasca sa rodeasca in nasterea de noi comunitati in acelasi du+ de viata si cu acelasi fond al Revelatiei0 &sadar scrierile nou)testamentare pot fi considerate daruri ale unei comunitati bisericesti pentru alta comunitate8 miscandu)se in aria de crestere a Bisericii0 Constiinta ori6inii apostolice a comunitatilor evidenta in scrierile nou)testamentare8 permite fi#area scrierii <oului Testament in aria propovaduirii apostolice ce a dat nastere Bisericii0 Calitatea apostolica este considerata in multe cazuri norma autoritatii Bisericii0 &postolul Pavel tine mult la unitatea tuturor in *ristos0 &postolicitatea are menirea de a sustine fiinta unitara a Bisericii pe temelia

12

unitatii apostolice0 &postolii scriu ca intemeitori de comunitati8 dar modul lor de atestare lasa sa se intrevada spiritul sobornicesc8 intarit de vestirea credintei in toata lumea 9Rom0 (8 $;0 Procesul de formare a Scripturii tine de natura divina si de caracterul apostolic al Bisericii 4' si urmareste intarirea acestui caracter prin mesa7ul apostolilor in Biserica spre preintampinarea dezordinelor si pacatelor ivite in lipsa lor 41 0 -elul de adresare duce la intele6erea +otararii &postolilor de a lasa inscrise dovezile apostolice ale Bisericii0 &postolul lui *ristos scrie Bisericii pentru a lamuri problemele ridicate de unele framantari ale ei0 Cel Fc+emat de !omnul8 randuit pentru vestirea /van6+eliei lui !umnezeuF 9Rom0 (8 1)2B /fes0 (8 2B Colos0 (8 1;8 Fprin voia lui !umnezeuF9( Cor0 (8 1B (( Cor0 (8 1; Fprin (isus *ristos si prin !umnezeu)TatalF93alat0 (8 2;8 cel care Fmustra8 cearta8 indeamnaF9(( Tim0 ((8 23; nu este mai mult decat un &postol 9folosirea nearticulata a cuvantului &postol are aceeasi insemnatate; care vesteste Fce era dintru inceput8 ce am auzit8 ce am vazut cu oc+ii nostri8 ce am privit si mainile noastre au pipaitF 9( (oan (8 1; in concordanta deplina cu marturia comuna8 prelun6ita in impartasirea tuturor de viata de veci cu Tatal si cu -iul Sau8 (isus *ristos 9( (oan (8 2)3;0 Punerea in scris a celor referitoare la (isus si marturiile &postolilor se face in viata de comuniune a Bisericii0 &lcatuirea canonului nou)testamentar se prezinta drept o dovada despre natura comunitar)+arica initiala a Bisericii0 / o 6ri7a a Bisericii Fca sa fie asi6urate 6eneratiilor viitoare8 nu numai formele scurte ale marturisirii de credinta 9memorabile datorita e#punerii lor scurte si rezumative si datorita ravnei credinciosilor) n0n0;8 cat si cele dezvoltate8 care nu puteau fi tinute minte si predate cu fidelitate oral8 de la om la om si de la 6eneratie la 6eneratie 42 0 &paruta la oarecare timp dupa intemeierea Bisericii 43 8 Sfanta Scriptura se determina prin invatatura8 predica si viata traite deplin in Biserica0 Cuprinsul Scripturii creste din trasaturile doctrinale si de viata definitivate ale Bisericii0 Baza bisericeasca a scrierilor neo)testamentare se vadeste in caracterul lor ocazional 44 si in comunicarile lor reciproce intre comunitati 45 0 -i#area in scris a <oului Testament vizeaza efectele lucrarii &postolilor8 credinta in *ristos si in iconomia divina ca o orientare ziditoare pe calea imbo6atirii spirituale a aptitudinilor receptive si deci de valorificare a Revelatiei0 &lcatuirea Sfintei Scripturi tine de natura teandrica a Bisericii 46 8 iar inspiratia autorului trebuie le6ata de procesul de desfasurare a Bisericii0 Sfantul &postol Pavel staruie ca prin toate Fsa se zideasca si sa se intareasca BisericaF 9( Cor0 J(>8 5; pe aceeasi temelie pusa de *ristos prin rasti6nire 9( Cor0 (8 23;8 (nviere si (naltare0 -a6aduita sub numele de (mparatia lui !umnezeu8 Biserica cuprinde in sine pe cei in care amintirea si trairea faptelor mantuitoare au creat fapturi noi 93alat0 >(8 15;0 &r6umentarea &postolilor prin e#emplificari dovedeste inca o data zelul lor pentru edificarea Bisericii si incadreaza Scriptura in opera misionara a celor ce au inteles la Cincizecime taina vietii divinului (ntemeietor al Bisericii0 B0 Biserica a dat marturie despre Scriptura0 ) &lcatuirea Sfintei Scripturi in Biserica8 duce in mod firesc la intrebarea rolului si recunoasterii ei in Biserica0 &postolii au scris spre zidirea Bisericii dand o orientare misionara scrierilor lor 9/van6+eliile; dar tinand seama si de cresterea fiintei Bisericii0 Tainele8 disciplina de cult 8 or6anizarea Bisericii formeaza ima6inea unitatii teandrice a ei0 (n Scriptura Biserica recunoaste principiile identitatii sale si anume4 unitatea8 sfintenia8 sobornicitatea si apostolicitatea8 asa cum va stabili mai tarziu sinodul al (()lea ecumenic0 &ceasta inseamna recunoasterea unui cadru teandric si identificarea principiilor Bisericii in orice act al sau0 Solutiile scripturistice la problemele Bisericii sunt doar aspecte si norme ale dezvoltarii Bisericii8 dar in intre6ul lor reunesc principiile teandrice ale Bisericii0 Recunoasterea si marturia Bisericii referitoare la Scriptura intra in constitutia ei0 Prin Scriptura a7un6em la Biserica si prin Biserica la Scriptura deoarece numai Biserica a identificat Scriptura 4 care s)a nascut din unitatea credintei ei 4$ 0 ,arturia Bisericii despre Scriptura este

13

diferita dupa aspectele conformarii sale cu Scriptura0 ,arturia prima si +otaratoare in viata Bisericii este recunoasterea inspiratiei biblice si fi#area canonului neo) testamentar0 !e aici rezulta pozitia de autoritate a Scripturii in Biserica0 Biserica a recunoscut cartile neo)testamentare si a fi#at canonul scripturistic dupa criteriul inspiratiei0 /senta criteriului l)a constituit adecvatia cuprinsului scrierii cu continutul unitar)comunitar al vietii si doctrinei comunitatilor crestine deplin coerente si confirmate de !u+ul lui *ristos pastrat de la &postoli0 Criteriul inspiratiei conduce la apostolicitatea comuna Scripturii si Bisericii0 (ntroducand mereu pe credinciosi in opera de mantuire 4% Sfanta Scriptura indeplineste rolul de calauza a credintei in care este asezata prin 7udecata si interpretarea continutului ei de catre Biserica 5' 0 !e fapt8 interpretarea si 7udecarea continutului Scripturii de catre Biserica incepe c+iar cu recunoasterea inspiratiei prin care Biserica dobandeste prero6ativa infailibilitatii si mentine autoritatea Scripturii0 Recunoasterea inspiratiei ca o convin6ere intima a Bisericii despre adecvatia dintre cuprinsul Scripturii cu continutul vietii si doctrinei ei8 ne apropie de formula lui >icentiu de 1erin FKuod semper Kuod ubiKue8 Kuod ab omnibus creditum estF8 completata cu motivarea normativa a canonicitatii <oului Testament0 (n fond8 in ideea de continuitate din formula lui >icentiu8 6asim atitudinea Bisericii de a se referi in toate manifestarile ei la norma ce si)a recunoscut)o 51 0 >iata8 cultul si invatatura Bisericii sunt roadele cuvantului scripturistic altoit pe asteptarile omenirii dupa mesa7ul salvator8 iar Traditia este miscarea Scripturii in varietatea de posibilitati formale ale implinirii necesitatilor omenesti0 Prin introducerea Scripturii in cult8 prin predica ei8 prin fi#area caracterului normativ pentru credinta al continutului Scripturii8 Biserica marturiseste ponderea deosebita a cuvantului scris8 destinat pastrarii permanente0 /a manifesta prin aceasta o 6ri7a deosebita pentru precizie si consecventa0 Prin aceasta cuvantul scris si)a pastrat importanta revelationala si de inspiratie in toate confesiunile0 &ceasta fiindca8 pe lan6a o preocupare intensa a autorului uman8 de a reda fidel descoperirea pastrata in Biserica8 asupra lui se e#ercita si indemnul si suprave6+erea Sfantului !u+0 (ndicatiile eclesiolo6ice ale Scripturii desc+id perspectivele unei continui dezvoltari doctrinale si cultice in Biserica sub forma Traditiei0 Traditia bisericeasca reprezinta8 sub forma unui raspuns uman dezvoltat marturia vesnicei posibilitati a spiritului scripturistic de a mentine pe credincios desc+is spre desc+iderea divina0 (n cult8 in doctrina8 in viata Bisericii8 invatatura Scripturii introduce in realismul eficient al evenimentelor revelatiei0 C0 Biserica invioreaza Scriptura0) Ramas in Biserica drept norma de credinta si de viata8 cuvantul Scripturii casti6a din viata Bisericii0 Biserica aduce Scriptura la cunostinta credinciosilor8 nedespartita de formele vii de transmitere a vietii divine 52 si apropiata de nevoile credinciosilor 53 0 &ducerea Scripturii la intele6erea credinciosilor ec+ivaleaza cu o reliefare a momentelor evan6+elice ca fapte ale adresarii divine catre om0 Prin amintire8 Ftoate cate ne)a facut noua !umnezeuF apropie pe om de evenimentele biblice8 cu speranta (nvierii8 il arata situat in bunavointa divina8 si il indeamna la trairea faptelor lui (isus dupa modelul &postolilor 54 0 &mintirea actiunii lui !umnezeu pentru oameni se face in Biserica8 tinandu)se seama de inc+eierea Revelatiei si de faptul ca in Biserica revelatia capata o lumina aparte prin care se valorifica posibilitatea de ma#ima apropiere de !umnezeu0 Cuvantul Scripturii aduce rod si creste in Biserica 55 8 iar constiinta Bisericii se dezvolta ca refle# al e#perientei teandrice a comunitatii care adanceste tezaurul revelatiei 56 8 dupa natura ei sacramentala 5 0 Sacramentalitatea conformeaza lucrarea Bisericii la cuprinsul Revelatiei0 &mintirea faptelor si vietii ,antuitorului se intre6este in cult prin identificarea in alt plan a efectelor vietii pamantesti a (ntemeietorului Bisericii0 Trairea intr)o constiinta colectiva a amintirii Patimilor 5$ 8 dar nepatrunsa de +arul Sfantului !u+8 nu adau6a nimic la sensul rasti6nirii lui *ristos0 &bia prin evenimentul invierii si al inaltarii8 &postolii au a7uns sa cunoasca efectul patimilor ca +ar8 ca un +ar pentru inviere8 prezent in Biserica prin Sfantul !u+0 &cest +ar face posibila asemanarea

14

noastra cu *ristos8 dupa masura c+enozei 1ui si a inaltarii Trupului tainic prin identificarea noastra ca madulare tainice ale Trupului lui *ristos0 Ridicarea la indumnezeire8 posibila prin folosirea mi7loacelor oferite de intruparea Cuvantului8 se realizeaza prin impartasirea de +arurile momentelor mantuitoare care ne transpun in aceleasi stari prin care a trecut firea umana a lui *ristos8 care s)a dovedit apta de patima si indumnezeire0 Patima mantuitoare ridica pe credincios la starea de daruire 7ertfelnica prin desfiintarea inc+iderii in sine0 FToata 6ri7a cea lumeasca acum sa o lepadamF sunt cuvinte creatoare de o dispozitie capabila sa)si insuseasca starea de 7ertfa a lui *ristos prin impartasirea de 7ertfa eu+aristica0 Cultul Bisericii nu reproduce Revelatia in mod simplu imitativ8 ci o actualizeaza prin identificarea omului cu evenimentele Revelatiei0 Scriptura folosita in cult devine un factor de viata cu *ristos in Biserica8 face permanent posibile si vii momentele Revelatiei0 Cuvantul ei dobandeste autoritatea marturisirii de credinta comuna prin insusirea posibilitatilor lui de indumnezeire a comunitatii bisericesti0 Biserica face vie Scriptura si prin staruirea in infaptuirea prescriptiilor morale ale <oului Testament prin care e imitat *ristos0 >irtutile crestine si teolo6ice ale credinciosului ridicat pana la acceptarea lui !umnezeu cel &totputernic in sine8 au entuziasmat pe &postoli8 au intarit pe marturisitori si mentin pe crestini in comunitate de dra6oste si ru6aciune0 Biserica e ea insasi comunitate de dra6oste si simtire a celor care se unesc cu *ristos prin credinta si eforturile de depasire a e6oismului0 Tainele Bisericii conduc viata credinciosului spre modelul lui *ristos0 /le a7uta efortul spre indu+ovnicire intarind +otararea de imbunatatire morala in Biserica0 (nscrierea credinciosului in descoperirea dumnezeiasca se face printr)o anumita redescoperire si realizare autentica a sa8 mai precis a capacitatii sale de inaintare continua spre modelul sau divin0 (naintarea se face in Biserica unde sufletul se innoieste prin puterea daruita de !u+ul Sfant0 Trecand in Biserica prin toate etapele mantuirii8 credinciosul se invredniceste de darul tuturor momentelor operei lui *ristos0 (nteresul lui !umnezeu fata de credincios il atra6e pe acesta 5% 8 prin lucrarea puterii 1ui revendicative0 *ristos insusi este revelatia ca permanenta relatie dinamica intre !umnezeu si om ca izvor infinit de +ar0 Prin Biserica *ristos se salasluieste in intrea6a umanitate primitoare a realitatii Sale intrupate si inviate8 iar dispozitiile omenesti de comuniune se convertesc dupa modelul dra6ostei lui *ristos0 1ucrarea lui *ristos8 actualizata in Biserica8 apare ca un dar ce intareste dorinta de a lucra pentru intalnirea cu !umnezeu8 ce transpune pe cel credincios in toate starile lui *ristos0 Pe *ristos (l putem numi Fdarul invierii noastreF0 Biserica avand forta ce duce spre (nviere8 produce in fiecare membru al sau starea de inviere dand o orientare ascendenta faptelor vietii proprii0 !oua sunt metodele imbunatatirii moral)spirituale in Biserica0 (n primul rand8 ridicarea firii omenesti a ,antuitorului pana la (nviere8 ofera modelul cel mai potrivit pentru viata crestinului8 confruntata cu multe prile7uri de verificare a calitatii de crestin0 Situarea pe o pozitie e6oista8 atitudinea de conformare a faptelor cu propriul interes sau incadrarea in circumstantele conte#tuale sunt eliminate de la inceput0 (n al doilea rand8 motivarea suprema si unica a faptelor crestine8 ) iubirea ) duce la efortul de intoarcere a tot lucrul spre bine8 de convertire a raului in fapte de apropiere si intele6ere 9Fnu te lasa biruit de rau8 ci biruieste raul cu bineleF Romani J((8 21; Biserica face aceasta prin mentinerea Scripturii in amintire8 prin oferirea spre meditatie a pildelor scripturistice0 Pildele Scripturii strabatute de caldura puterii divine sunt tot atatea invitatii de a intra in dra6ostea Tatalui prin fapte vrednice de aceasta dra6oste0 (>0 Biserica8 Scriptura si Revelatia0 &0 Biserica si Scriptura ca produse si pastratoare ale Revelatiei0) Scopul principal al revelatiei este mantuirea tuturor celor ce cred in *ristos0 /l se implineste prin primirea de catre credinciosi a cuvantului evan6+elic in comunitatea celor ce au recunoscut pe ,antuitorul in persoana lui (isus *ristos 6' 0 Predica /van6+eliei mantuitoare are ca

15

prim efect constituirea comunitatii crestine 61 8 iar Biserica e#ista mai departe in cadrul de invatatura revelata si de +ar0 Propriu)zis8 +arul sacramental al lui *ristos este prezent numai in comunitatea de credinta realizata in conditiile Bisericii8 care primeste Scriptura pentru mentinerea naturii sale revelationale0 Se petrece astfel in Biserica nu numai o aplicare 62 a Revelatiei8 ci si o precizare a naturii Bisericii ca permanenta mi7locitoare a +arurilor revelatiei0 Constiinta de sine a Bisericii8 ca intruc+ipare omeneasca a revelatiei8 casti6a in intensitate odata cu desc+iderea caii spre mantuire0 Biserica are constiinta de sine a ei ca depozitara a tezaurului revelat si ca mi7locitoare a +arului innoitor0 (ntemeierea Bisericii dovedeste e#ceptionalitatea evenimentelor de pana la Cincizecime cu care incepe in istorie epoca de intoarcere la armonia initiala prin Biserica0 (n Biserica credinciosii mer6 pe calea efortului inaltator spre Cuvantul (ntrupat0 &ceasta permite formarea unei teolo6ii ca rezultat al capacitatii de interpretare a Bisericii0 Biserica s)a considerat pe sine o unitate de actiune dar numai in cadrul revelat0 Revelatia s)a dat spre folosinta tuturor credinciosilor si de aceea apare imperioasa pastrarea nealterata a intre6ului sau cuprins precum si valorificarea lui in timp prin transmitere0 Pentru impacarea acestor cerinte intervine actiunea Bisericii8 de precizare a esentei descoperirii dumnezeiesti0 Revelatia se actualizeaza +aric in Biserica prin invatatura8 viata si cult0 !etinerea de catre Biserica a +arurilor principalelor momente ale Revelatiei o aseaza ca loc de condensare a Revelatiei >etero) si neo)testamentara si ca loc permanent de lucrare a Sfantului !u+0 Biserica ramane credincioasa mesa7ului divin revelational pe care il considera principalul element constitutiv al sau0 !esi6ur8 nu este vorba de un paralelism care ar permite noi determinari in sfera notiunii de Biserica8 ci de stabilirea unui raport necesar intre cuprinsul descoperirii dumnezeiesti si structura teandrica a Bisericii0 ,ai ales raportul din perioada de formare permite identificarea Bisericii veacurilor cu Biserica &postolilor fiindca mentinerea Bisericii prin acelasi du+ si continut constitutiv ofera putinta pastrarii identitatii ei0 &ceasta intele6erea a Bisericii prin principalul sau act constitutiv o da Revelatia dumnezeiasca8 fiindca &postolii au intemeiat Biserica prin predica lor despre interventia lui !umnezeu in lume 63 8 prin predicarea descoperirii depline a lui !umnezeu prin intrupare0 Posibilitatea ma#ima a initiativelor relationale8 aratata odata cu intruparea8 devine prezenta in Biserica intemeiata prin primirea descoperirii dumnezeiesti0 ,ai mult8 structura sacramentala a Bisericii repeta Revelatia si o o6lindeste in actiune8 in lucrarea de intemeiere a Bisericii si de mentinere si dezvoltare a raporturilor intime dintre subiectul divin si uman 64 0 (deea de le6amant8 prezent la toata Scriptura 65 8 se e#prima in Biserica in lucrarea ei sacramentala8 in definirea ei ca or6an al mantuirii prin impartasirea de +arurile lui *ristos0 Biserica este martorul permanent al adevarului si al semnificatiei depline a mesa7ului revelat8 intrucat ea insasi apartine Revelatiei ca Trup al Cuvantului0 /a ne descopera permanent si reda credinciosilor prin actualizarea Revelatiei in viata sa8 Cuvantul lui !umnezeu pastrat in Scriptura0 ,antuirea anuntata in Scriptura este actualizata in Biserica prin prezenta continua a lui *ristos ca Rascumparator si Cap al ei 66 0 Partea inte6ranta a Revelatiei8 Biserica foloseste Scriptura8 are Scriptura care cuprinde esenta descoperirii dumnezeiesti8 deci si temeiurile revelate ale e#istentei Bisericii0 /venimentele istorico)reli6ioase retinute de Scriptura sunt izvorul credintei si nade7dii crestine8 iar predarea lor de catre Biserica nu este o simpla amintire8 ci intra in lucrarea de zidire a Bisericii8 cu atat mai mult cu cat ea e#ista print)o initiativa divina0 !estinata pentru luminarea credinciosilor8 Scriptura cuprinde descoperirea dumnezeiasca ce)si are izvorul in iubirea treimica0 (ar contributia omeneasca din Sfanta Scriptura se arata nu numai in dubla ei ori6ine ci si in prezenta continua a ideii lar6i de le6amant 6 0 1e6amantul ultim este facut cu Biserica fara de care n)am avea astazi o revelatie autentica si6ura si demna de incredere 6$ 0 B0 Rolul Traditiei in Biserica si Scriptura0 ) Rolul Traditiei incepe dupa moartea &postolilor8 cand Revelatia divina era inc+eiata si nu se mai putea repeta0 Se impunea o

16

precizare a continutului Revelatiei 6% si realizarea acesteia infaptuita prin Traditia Bisericii credincioase cuprinsului revelat0 (n ce masura se identifica Traditia cu viata Bisericii8 ne)o arata cercetarea notiunii de Traditie0 Termenul traditie in acceptia cea mai proprie inseamna incredintare ' 8 adica transmiterea unui fond cu pastrarea identitatii nealterate0 Constiinta deplinei identitati vine din insusirea totala a cuprinsului Revelatiei pentru a)l reda fidel prin marturisirea lui permanenta in fata lumii0 <otiunea Traditiei bisericesti trebuie le6ata de ori6inea Bisericii8 deoarece &postolii au predicat ceea ce si ei au vazut si au auzit 9( (oan (8 1;0 /i au transmis iar Bisericile au primit prin +arul Sfantului !u+ 1 8 predica lor despre viata si invatatura si opera ,antuitorului0 &ceasta transmitere nu este totusi numai mentinerea esentei descoperirii dumnezeiesti8 care se pastreaza in Scriptura ca Revelatia restransa 9cristalizata;8 fiindca Biserica s)a format in cadre concrete8 iar nazuintele ei de intindere peste tot pamantul au impus primirea in sine a nenumarate multimi de forme si materii din lumea incon7uratoare 2 0 Strabatand un drum maret 3 Biserica primara incepe un proces de invatare a credintei si a mostenirii du+ovnicesti a &postolilor 4 0 "data cu continutul Revelatiei se transmitea prin taine plinatatea vietii +arice 5 0 1a baza Traditiei sta Revelatia 6 dar Traditia nu consta in simplul act de transmitere a cuvintelor si faptelor !omnului8 consemnate la un moment dat in scrierile scripturistice 8 ci e#ercita o influenta considerabila asupra modului de a intele6e Cuvantul divin $ 0 Traditia asi6ura Bisericii posibilitatea adaptarii la concret a continutului descoperirii dumnezeiesti8 mentinandu)i totusi inte6ritatea prin realizarea in timp a lecturii Sfintei Scripturi % 0 Traditia arata Scriptura ca o parte restransa a ei si nascandu)se din necesitatea transmiterii autentice a Revelatiei 6eneratiilor urmatoare de crestini0 Caracterul permanent si viu al Traditiei asi6ura identitatea Bisericii si Scripturii si stabileste raportul dintre acestea0 !in Traditie stim ca Scriptura s)a nascut in Biserica si pentru Biserica si deci insertiunea e#e6ezei biblice in Traditie este necesara $' 8 prin Traditie Biblia intrand in viata concreta a Bisericii $10 Sfanta Scriptura ca forma principala de pastrare si transmitere a Revelatiei dumnezeiesti nu trebuie despartita de intrea6a lucrare mantuitoare a Bisericii0 Prin insusirea descoperirii dumnezeiesti dintr)insa8 se a7un6e la cunoasterea tainei Bisericii0 Predica permanenta a Bisericii este predica Scripturii8 ea este o continua oferire spre meditare a invataturii dumnezeiesti0 !in Sfanta Scriptura activata in Biserica ne imbo6atim de darurile Revelatiei fiindca lucrarea Bisericii este necontenita actualizare a descoperirii si forma concreta de raspuns la indemnurile scripturistice0 Cunoscand impre7urarile aparitiei Scripturii si nasterii Bisericii8 ne convin6em ca Biserica si Scriptura sunt necesare una celeilalte in mod complementar0 ,i7locul prin care Biserica e#prima adresarea divina8 cu posibilitatile de zidire a credinciosului8 este sfanta traditie ca forma vie a vietii Bisericii sustinute de Sfantul !u+0 Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie sunt tezaurul inte6ral al descoperirii dumnezeiesti pe care se intemeiaza Biserica0 Stabilirea canonului scripturistic este un act al Bisericii pe cand Traditia este insasi viata Bisericii fara nevoia unei sanctionari de autoritate0 Traditia arata Biserica in nazuintele imbo6atirii si avand Scriptura ca baza8 7ustificare si continut permanent0 !rd0 >arlan (oan8 F3lasul BisericiiF8 nr0 11)128 pa60 1'$2)1'%40 1ucrare de seminar sustinuta in cadrul pre6atirii doctoratului in teolo6ie si intocmita sub indrumarea P0 C0 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 care a dat si avizul pentru publicare0

10 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Sfanta Traditie0 !efinirea notiunii si intinderii ei8 in F"rtodo#iaF8 J>( 91%64;8 nr0 18 p0 20 /0 .acKuier8 1e <ouveau Testament dans lL/6lise

17

c+retienne8 tome (8 Paris8 1%118 p0 150 30 &lfred 1oisE8 1L/van6ile et lL/6lise8 Bellevue8 1%'38 p0 1350 40 &0 Boni8 1e probleme de lL/6lise8 1ausanne8 1%348 p0%5 50 &ntoniades8 ,0 /08 !ie "rt+odo#en *ermeneutisc+en 3rundprinzipien und ,et+oden der &usle6un6 des <euen Testaments und i+re teolo6isc+en >oraussetzun6en in FProces >erbau# du premier con6res de t+eolo6ie ort+odo#e a &t+enes8 2% <ovembre )6 !ecembre 1%36F0 &t+enes8 1%3%8 p0 1460 60 (bidem8 p0 14 0 >ezi -apte ((8 46)4 B >(((8 3B J(>8 23B Rom0 J>(8 18 58 23B ( Cor0 (8 2B >(8 4B J8 32B J(8 1$)22B J(>8 4)5B J((8 23)4'B J>8 %8 J>(8 1%B 3al0 (8 13B /fes0 (((8 1'8 21B -ilip0 (((8 6B (>8 15B Col0 (>8 15)16B -ilimon (8 2B &poc0 (8 4B J(8 2'B ((8 1B JJ((8 1 0 $0 !enumirile izolate fara comentarii prin alte locuri scripturistice cum ar fi4 ( Cor0 (((8 16B J((8 2 B >(8 15B J((8 12B /fes0 18 23B >8 23B Col0 (8 1$8 24B &poc0 J(J8 B JJ(8 %B JJ((8 1 )dovedesc ca e#ista de7a constiinta Bisericii de trup al lui *ristos0 %0 !iac0 &sist0 (on Bria8 Scriptura si Traditie8 in FStudii Teolo6iceF8 JJ(( 91% ';8 nr0 5)68 p0 3$50 1'0 Prot0 P0 3nedici8 !espre sensul ortodo# al Traditiei8 in F.urnal ,oscovscoi Patriar+iiF8 1%638 nr0 38 p0 46 110 !r0 >asile ,itrofanovici8 Prele6eri despre 1itur6ica Bisericii dreptcredincioase rasaritene8 prelucrate8 completate si editate de Prof0 !r0 Teodor Tarnavsc+i8 1%'%8 p0 2%%0 120 Petre >intilescu8 ,isterul litur6ic8 Bucuresti8 1%2%8 p0 30 130 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 p0 520 140 !r0 >asile ,itrofanovici8 op0 cit08 p0 3$30 150 (bidem8 p0 3$2 160 ,a# T+urian8 1Lunite visible des c+retiens et la Tradition8 Paris8 1%618 p0640 1 0 S0 de !ietric+8 1e Renouveau bibliKue8 ed0 (()eme8 1%4%8 p0 1118 apud Pr0 Prof0 >ladimir Prelipcean si Pr0 Prof0 3r0 T0 ,arcu8 Cuvantul lui !umnezeu in >iata Bisericii8 in FStudii Teolo6iceF8 JJ(( 91% 1;8 nr0 1)28 p0 3%0 1$0 !r0 >asile ,itrofanovici8 op0 cit08 p03$3 1%0 (bidem8 p0 2%%0 2'0 (bidem8 p0 2%20 210 (bidem8 p0 2%%0 220 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Revelatia ca dar si fa6aduinta8 in F"rtodo#iaF8 JJ( 91%6%;8 nr0 28 p0 1$ 0 230 (dem8 Revelatia prin acte8 cuvinte si ima6ini8 in F"rtodo#iaF8 JJ 91%6$;8 nr0 38 p0 34%0 240 !iac0 &sist0 (on Bria8 op0 cit08 p0 3$60 250 T+urian ,a#8 op0 cit08 p0 640 260 Bria (08 op0 cit08 p0 3$50 2 0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 60 2$0 Petre >intilescu8 op0 cit08 p0 $0 2%0 (bidem8 p0 1'0 3'0 (bidem8 p0 1 0 310 (bidem8 p0 250 320 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Pozitia d)lui 1ucian Bla6a fata de crestinism si "rtodo#ie8 Sibiu8 1%428 p0 62 330 (dem8 Sfanta TraditieM8 p0 %20 340 (bidem8 p0 540 350 (bidem8 p0 40 360 !iac0 &sist0 (on Bria8 op cit08 p0 3$0 3 0 (bidem8 p0 3%30 3$0 3+erasim Papadopulos8 T+e RevelatorE c+aracter of t+e <eC Testament and *olE Tradition in t+e "rt+odo# C+urc+8 in FT+e 3ree= "rt+odo# T+eolo6ical RevieCF8 Broo=line8 ,ass08 >ol0 ((8 ian0 1%568 p0418 apud Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Sfanta Traditie8 p0 5 0 3%0 &rc+ipretre 30 -lorovs=E8 1a Bible et lL/6lise8 in FContactsF8 1%5$8 nr0 24 nov0)dec0 p0 1'30 4'0 !iac0 &sist0 (0 Bria8 op0 cit08 p0 3$50 410 C0 Constantinov8 Sfanta Scriptura a <oului Testament despre Traditia apostolica8 in F.urnal ,oscovscoi Patriar+iiF8 1%5 8 nr0 %8 p0 4 0 420 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 40 430 P0 3nedici8 op0 cit08 p0 450 440 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 4 0 450 /0 .acKuier8 op0 cit08 p0 1$0 460 !iac0 &sist0 (0 Bria8 op0 cit08 p0 3$50 4 0 ,0 /0 &ntoniades8 op0 cit08 p0 14%0 4$0 ,0 T+urian8 op0 cit08 lp0 4%0 4%0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 5'0 ,0 /0 &ntoniades8 op0 cit08 p0 14%0 510 &0 1oisE8 op0 cit08 p0 16'0 520 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 4%0 530 &0 1oisE8 op0 cit08 p0 15%0 540 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 $40 550 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 460 560 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Revelatia ca darM8 p0 1%30 5 0 (dem8 Sfanta TraditieM8 p0 6 0 5$0 ,0 T+urian8 op0 cit08 p0 510 5%0 30 -lorovs=E8 op0 cit08 p0 1'' 6'0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 2 610 !iac0 &sist0 (0 Bria0 "p0 cit08 p0 3$%0 620 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 $20 630 30 -lorovs=E8 op0 cit08 p0 1''8 vezi si !iac0 &sist0 (0 Bria8 op0 cit08 p0 3$%0 640 (bidem0 650 (bidem8 p0 1'1 660 (bidem8 p0 1'40 6 0 (bidem8 Passim0 6$0 ,0 /0 &ntoniades0 "p0 cit08 p0 15'0 6%0 P0 3nedici8 op0 cit08 p0 4 0 '0 (bidem8 cf0 Sf0 (rineu0 10 (bidem0 20 Nartasc+off8 !ie -rei+eit der teolo6isc+Cissensc+aftlic+er -ors+un6 und die Nirc+lic+e &utoritat8 in FProces)verbau#FM8 p0 1 8 vezi si 30 -lorovs=E8 op0 cit08 p0 1'' 30 Nartasc+off8 op0 cit08 p0 1''0 40 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 450 50 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfanta TraditieM8 p0 50 60 C0 Constantinov8 op0 cit08 p0 440 0 /0 .acKuier8 op0 cit08 p0 1 )1$0 $0 &0 1oisE8 op0 cit08 p0 16'0 %0 ,0 T+urian8 op0 cit08 p0 110 $'0 (bidem8 p0 120 $10 P0 3nedici8 op0 cit08 p0 4 0

18

GediteazHI Revelatia si Sfanta Scriptura ,antuitorul ne)a invatat ca !umnezeu este iubire 9( (oan (>8 $;8 oceanul de iubire8 si din pricina acestei iubiri /l se descopera celor pe care)i iubesteB caci /l este lumina cea mai presus de fire8 cu care)i invaluie 9(oan >((8 12; si adevarul 9(oan J(>8 6;8 care)i duce la viata vesnica0 !upa c+ipul si asemanarea Creatorului sau fiind8 omul poate primi aceasta descoperire de la !umnezeu8 pe care)1 doresteB ba inca sufera din lipsa 1ui8 in diferite impre7urari ale sc+imbatoarei vieti pamantesti si suspina in ru6aciunea sa ca -ericitul &u6ustin murmurand4 OPentru Tine ne)ai facut si nelinistit este sufletul nostru pana ce se va odi+ni intru Tine5F10 Psalmistul marturiseste cu lacrimi acest dor mistuitor al sau8 dupa !umnezeul cel viu4 O(n ce c+ip doreste cerbul izvoarele apelor8 asa Te doreste sufletul meu pe Tine8 !umnezeule0 (nsetat)a sufletul meu de !umnezeu cel viuB cand voi veni si ma voi arata fetei lui !umnezeu2F 9J1(8 1)2;0 O"8 daca ai sfasia Tu cerurile si ai cobori 7os5F stri6a evan6+elistul >ec+iului Testament 9(saia 1J(>8 1;0 1a acest stri6at disperat Tatal a raspuns4 Cerurile s)au desc+isB !u+ul Sfant care se purta peste ape la creatie Oa 6rait prin proorociF si8 in cele din urma8 (mparatul cerurilor a coborat printre noi8 facandu)se trup0 &ceste evenimente ne sunt rezumate de /pistola catre /vrei8 care ne aminteste ca O!upa ce !umnezeu8 odinioara8 in multe randuri si in multe c+ipuri a vorbit Parintilor nostri prin Prooroci8 in zilele acestea mai de pe urma ne)a 6rait noua prin -iulF 9(8 1)2;0 ,inunata este aceasta dezvaluire a Creatorului fata de creatura Sa5 (ntr)adevar8 Revelatia dumnezeiasca este multiforma si mai ampla decat cosmosul insusi4 /a s)a facut prin lucrari8 prin cuvant8 semne si minuni P toate acestea umpland Sfanta Scriptura8 unde sunt e#puse prin cuvinte8 adica intr)o forma t+eandrica0 (ar cand Revelatorul insusi se face din iubire inefabila8 Revelatia8 ea capata desavirsirea suprema0 !in mila lui !umnezeu Revelatia devine astfel dialo6ul iubirii la care omul indumnezeit prin +ar poate participa8 in inspiratie8 prin vedere si cuvant P daruri care coplesesc putinta de intele6ere omeneasca si cuvant 9&cest fapt a impus pentru teolo6i si problema raportului spiritual dintre auz si vedere in Revelatie;0 <u numai in trecutul indepartat8 si anume ca o fa6aduinta a ceea ce avea sa fie 9!euter0 >8 48 de pilda;8 ci mai ales la plinirea vremii 93al0 (>8 48 de pilda;8 Revelatia s)a facut sub toate formele8 dar la urma am primit)o in plinatatea ei de +ar si de adevar4 OPentru ca 1e6ea prin ,oise s)a dat8 iar +arul si adevarul au venit prin (isus *ristos0 Pe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataB -iul cel :nul)<ascut8 care este in sinul Tatalui8 &cela 1)a facut cunoscutF 9(oan8 (8 1 )1$;0 10 Revelatia s)a facut prin cuvant 8 care are multe sensuri0 !e el s)a folosit !umnezeu in >ec+iul 1e6amint8 pentru a consola pe omul cazut8 prin fa6aduintele Sale 9Rom0 (J8 4;B iar in cel <ou pentru realizarea lor in Cuvantul lui !umnezeu facut trup P8 sin6urul lucru nou sub soare8 cum l)a proclamat Sfantul (oan !amasc+inul0 Repetam ca in afara de cuvintele descoperitoare din >ec+iul Testament si de Cuvantul descoperit in cel <ou8 divinul coborindu)se tot mai mult la nivelul creaturii8 Revelatia s)a facut si prin lucrari minunate8 minuni 9semne si aratariB toate acestea au fost adaptate la puterea omeneasca de receptivitate 9/#od8 JJJ(((8 21 B ,at0 >8 $ etc0;8 ) asa cum o

19

demonstreaza8 de altfel8 istoria spiritualitatii crestine in 6eneral si Palamismul in special;0 >ec+iul Testament este pre6atitor al celui <ou si Ocalauza catre *ristosF 93al0 (((8 24;8 iar descoperirile date prin cuvinte in aceasta parte a Revelatiei se refera la Cuvantul lui !umnezeu cel vesnic8 care va cobori la noi ca sa ne mantuiasca si sa prefaca cerul si pamantul in cer nou si pamant nou0 (n acest scop Profetii sunt trimisi 9(s0 >(8 68 % B (eremia JJ>8 4; B !omnul pune cuvintele 1ui in 6ura lor 9(er0 (8 %; si ele sunt foc mistutor 9(er0 JJ8 $)%B cf0 ( Cor0 (J8 16;4 Sunt o forta 9(saia8 >(8 %)13 B (er0 (8 1';8 7udecata 9(ntelepciune J>(((8 14)1$ B Ps0 CJ(J;8 1e6e 9!eut0 JJJ8 15)2' B (eremia >(8 1% etc0;8 viata 9!eut0 >((( B Ps0 CJ(J etc0;0 Prin cuvantul !omnului s)a savirsit creatia si conservarea lumii 93en0 ( B Ps0 JJJ(((8 6)%; etc0 Pretutindeni aflam astfel t+eandrismul acesta biblic8 amintit de mai multe ori de Sfantul PavelB de pilda8 in ( Tes0 ((8 134 O,ultumim neincetat lui !umnezeu ca luand voi cuvantul ascultarii de !umnezeu de la noi8 nu ati luat cuvant omenesc8 ci8 precum este adevarat8 cuvantul lui !umnezeu8 care si lucreaza intru voi cei ce credetiF0 9!in <oul Testament nu e nevoie sa mai amintim decat inceputul /van6+eliei Sfantului (oan8 Oinima <oului TestamentF;0 20 Cuvantul revelat devine Scriptura8 potrivit invataturii >ec+iului si <oului Testament0 (n >ec+iul Testament aflam ca !umnezeu a scris !ecalo6ul 9!eut0 (>8 13 B J8 1)4;0 (ncepind cu ,oise8 Profetii scriu cele descoperite de !umnezeu poporului sau 9/#od JJ(>8 4;8 continuind cu (saia 9JJJ8 $ etc0;8 cu (eremia 9JJJ>(8 1'8 11 etc0;8 /zec+iel 9care in6+ite ruloul scris de !omnul8 dupa 9((8 %)1'; etc0 <eemia si (uda ,acabeul aduna scrierile sfinte8 asa cum citim in (( ,acabei 9((8 13)15;8 fiindca 1e6ea !omnului incinta inima si lumineaza oc+ii 9Ps0 J(J8 $)%;0 Scripturile Sfinte sunt templul Sau8 casa pe care si)a zidit)o (ntelepciunea 9Prov0 (J8 1; si Profetii le numesc cand OCartea lui (a+veF 9(saia8 JJJ(>8 15;8 cand OCartea &lianteiF 9/#od0 JJ(>8 etc0;8 cand Ocartea 1e6ii lui (a+veF 9(os0 JJ(>8 26 etc0;8 Ota Biblia ta +a6iaF 9( ,ac0 J((8 %; si in sfarsit8 O+iera BiblosF 9(( ,ac0 >(((8 23;0 <oul Testament identifica8 de asemenea8 Revelatia cu Scriptura 9,atei JJ(8 428 etc0 B ,arcu J((8 24 etc0 B 1uca JJ(>8 2 etc0 B (oan >8 3% B -apte J>((8 2 etc0 B ( Cor0 J>8 3 etc0 B (( Petru (((8 16 si (8 2';0 &utoritatea dumnezeiasca a Sfintelor Scripturi ale >ec+iului Testament este invocata in toate problemele 6rele ale Crestinismului apostolic8 asa cum se poate vedea mai ales din -apte0 Scrierile <oului Testament le citeaza pentru a dovedi realizarea in noul eon a ceea ce s)a profetit poporului ales 9Oca sa se implineasca Scripturile000 ceea ce a spus prin Prooroci000F;8 sau pentru a dovedi ca ,antuitorul este ,esia cel asteptat0 Scripturile >ec+iului Testament sunt astfel folosite mai ales in Sfanta /van6+elie dupa ,atei8 care se adresa /vreilor8 in /pistola catre /vrei8 in cea catre Romani 9cf0 J(8 4; etc08 intrucit sunt inspirate 9(( Tim0 (((8 16; ca OScripturi SfinteF 9Romani (8 2;0 !e aceeasi autoritate deplina se bucura de la inceput scrierile <oului Testament4 !e pilda cele ale Sfantului Pavel8 care sunt puse alaturi de cele ale >ec+iului Testament 9in (( Petru (((8 16;8 sau /van6+elia Sf0 1uca 9J8 ;8 pusa alaturi de !euteronom 9JJ>8 4;8 in ( Tim0 >8 1$ etc020 &ici se poate aminti in treacat si faptul ca Biserica crestina nuanteaza importanta epocilor si a Revelatiei 8 ca reprezentind felurite trepte in urcusul omenirii pana la

20

desavirsirea cunoasterii Otainei crestinatatiiF8 adica a mi7loacelor dumnezeiesti de mantuire0 ,antuitorul insusi pune8 de altfel8 fata in fata cele doua 1e6aminte 9,atei >8 1 )1$ etc0; B Sfintii &postoli procedeaza la fel 9/vr0 (8 2 B /fes (8 %)1' etc0;0 Cercetand trecutul si viitorul omenirii credincioase8 Sf0 3ri6orie Teolo6ul caracterizeaza sc+imbarile intamplate ca niste cutremure de pamant8 descriindu)le astfel4 OCele doua Testamente sunt doua cutremure8 dintre care unul face trecerea de la idolatrie la 1e6ea lui ,oise8 iar celalalt de la 1e6ea lui ,oise la /van6+elie0 !ar mai e#ista si al treilea8 care este mutarea din aceasta viata in cealaltaF30 (n sfarsit8 aceasta identificare intre cele doua 1e6aminte este curenta in epoca apostolica nu numai prin citarea Scripturilor8 ca fiind autoritatea dumnezeiasca suprema8 ci si prin afirmarea cu putere a credintei prin care Cuvantul intrupat se manifesta si in Cuvantul lui !umnezeu din Scripturi 93al0 (((8 $;8 de dupa (nviere 9(oan J>8 58 ;0 &ceasta identificare a Cuvantului intrupat cu Cuvantul lui !umnezeu din Scripturi8 ca si autoritatii dumnezeiesti a celor doua Testamente au un fundament comun4 acela dupa care intrea6a Scriptura vorbeste despre *ristos8 adica despre mantuirea noastra prin /l0 (n acest sens ne indeamna -ericitul &u6ustin sa cautam pe *ristos cu ardoare in Sfintele Scripturi4 O<e putea inc+ipui Sfanta Scriptura8 scrie el48 ca o campie pe care voim sa cladim ceva0 Sa nu fim lenesi8 nici multumiti de ceea ce e la suprafata0 Sa sapam in adincime8 ca sa a7u6em la piatra0 Caci piatra e *ristosF0 (n alta parte scrie4 OCiteste toate cartile profeticeB daca nu 6asesti acolo pe *ristos8 e#ista ceva mai prostesc si mai fara sens2 >ezi)1 acolo pe *ristos5 <umai asa vei 6usta ceea ce citesti8 dar vei fi uluit de aceastaB detaseaza)ti mintea de cele materiale8 ca sa)ti uiti trecutul si aspira la cele viitoare5F5 (ata de ce se spunea ca pentru a intele6e Scriptura trebuie sa traiesti cu si in *ristos8 adica8 dupa "ri6en8 sa te apleci pe pieptul lui ca Sfantul (oan /van6+elistul60 /van6+elia afirma ca ucenicii n)au putut intele6e Scripturile decat dupa ce au inteles ca ele se refereau la *ristos4 O&tunci (isus le)a desc+is mintea ca sa priceapa ScripturileF 91uca JJ(>8 45;0 30 (n epoca post)apostolica aceasta identificare a Cuvantului lui !umnezeu cu Sfintele Scripturi se prelun6este in Cuvantul facut trup si apoi in !omnul eu+aristic0 Sfintii Parinti au proclamat cu evlavie aceasta perpetua omniprezenta in evenimentele cele mai de seama ale vietii crestine0 Se aminteste8 in acest sens8 fraza e#presiva din /pistola lui Clement 91(((8 1;4 O>oi cunoasteti cu adevarat Scripturile Sfinte 9 tas *ieras 3rap+as ; 8 le cunoasteti bine8 prea iubitilor8 si ati aprofundat cuvintele lui !umnezeu 9 ta 1o6ia tou T+eou ;F0 /#presii similare aflam la Parintii latini care adau6a la aceasta denumire8 altele ca4 O c+iro6rap+um !eiF si Odivina bibliot+ecaF0 !ar "ri6en va aprofunda mai mult aceasta identificare prin paralelismul dintre Cuvantul facut om si Cuvantul8 care se face Scriptura8 prin aceea OensomatosisF0 (ntr) adevar8 dupa cum *ristos cel ascuns a venit in trup8 tot asa toata Scriptura dumnezeiasca este intrupataF 9OSicut C+ristus celatus venit in corpore8 sic est et omnis Scriptura divina incorporataF; 0 ,arele ale#andrin vede in Trupul !omnului ca si in Sfanta Scriptura8 locasul sau8 templul Sau8 care ni)l face prezent4 OCuvantul lui !umnezeu8 scrie el8 nu are nici carne8 nici trup4 !upa firea Sa dumnezeiasca /l nu poate fi nici pronuntat8 nici vazutB dar de indata ce se intrupeaza8 poate fi vazut si scris0 &ceasta din pricina ca Cuvantul s)a facut trup si ca e#ista o carte a 6enealo6iei lui (isus *ristos 9,atei (8 1;$0

21

&celasi paralelism cu Cuvantul il stabileste "ri6en si intre /u+aristie si Scriptura 0 /l ne implora sa avem acelasi zel in impartasirea din Cuvantul revelat8 ca si fata de Sfanta (mpartasanie4 O>oi va socotiti vinovati si pe drept cuvant credeti asa8 daca din 6reseala voastra cade vreo particica0 &tunci cum credeti voi ca ar fi o 6reseala mai mica daca sunteti ne6li7enti fata de Cuvantul lui !umnezeu8 decat cand esti asa fata de Trupul 1ui2F%0 &ccentuind aceasta identificare el poate spune in mod ale6oric8 in alta parte8 ca Onoi bem sin6ele lui *ristos nu numai in ritul sacramental8 ci si cand primim cuvintele Sale8 care au in ele viataF1'0 Traditia vec+e a Bisericii crestine a reliefat cu multa pietate faptul ca Cuvantul lui !umnezeu si Tainele sunt cele doua cai prin care primim pe *ristos 8 in cadrul acelorasi slu7be sfinte0 (n consensul acestei identificari a Cuvantului lui !umnezeu cu Scriptura8 in cadrul slu7bei Sf0 1itur6+ii a Bisericii "rtodo#e8 la Oiesirea cu Sfanta /van6+elieF 9O>o+odF;8 ea este dusa in mod solemn la altar8 unde ramane pana ce este citita de diacon8 care o duce in acest scop8 de asemenea8 cu mare evlavie0 Citirea ei devine manifestarea litur6ica a !omnului insusi8 caruia i se canta si la inceputul si la sfarsitul ei4 OSlava tie8 !oamne8 slava Tie5F (n cadrul aceleiasi evlavii8 Sinoadele /cumenice erau socotite ca fiind prezidate de Capul cel nevazut 9al Trupului Tainic al Sau; P8 neavand un cap vazut0 !e aceea8 Sfantul C+iril al &le#andriei scrie8 de asemenea8 identificand Sfanta Scriptura cu ,antuitorul4 OSfantul Sinod8 adunat in Biserica sfanta inc+inata ,ariei8 a conferit8 ca sa zicem asa8 lui *ristos calitatea de membru al &dunarii si de capetenie a ei0 Ca urmare8 /van6+elia a fost asezata pe un tron sfintitF110 S)a mers inca mai departe cu acest paralelism8 aplicandu)l celor doua firi ale Cuvantului intrupat si Cuvantul dumnezeiesc si celui omenesc din Scriptura8 ) Cuvantul dumnezeiesc manifestindu)se prin cuvantul omenesc8 iar cel omenesc fiind astfel in acelasi timp Cuvantul lui !umnezeu120 40 (n privinta relatiei Cuvantului lui !umnezeu cu Scriptura luam ca punct de plecare atitudinea ambi6ua a teolo6ilor romano)catolici dupa Conciliul (( >atican8 care au acceptat doua formule4 !upa una8 care este de acord cu faza actuala a rezultatelor criticii protestante8 Scripturam continere >erbum !ei B dar8 dupa cealalta8 Scripturam esse >erbum !ei 0 (n spri7inul primei formule se amintesc unele pareri personale ale &postolului Pavel8 privitoare la casatorie8 vaduvie etc0 9in cap0 >(( din ( Corint0;8 sau privitoare la -ilimon etc0 B se mai poate cita invocarea Cuvantului !omnului de catre Prooroci8 precum si autoritatea 1ui in Cuvantul scris8 pe care)l transcende8 datorita neputintei mi7loacelor omenesti de a e#pune dumnezeiescul in mod desavirsit etc0 ,entionam8 de asemenea8 ca cea de a doua formula se sustine prin faptul ca Scriptura este insuflata de Sfantul !u+ si ca in cele cuprinse in ea nu se poate deosebi cu precizie ce e dumnezeiesc de ceea ce este omenesc in ce priveste continutul0 S)ar putea spune ca toata problematica criticii moderne si actuale este cuprinsa in relatia dintre Scriptura si Cuvantul lui !umnezeu0 !upa Conciliul (( >atican mai ales teolo6ia romano)catolica si)a insusit in linii mari rezultatele criticii biblice si speculeaza moderat8 in acest cadru nou 9care i)a fost refuzat celui mai mare e#e6et francez catolic al veacului nostru8 .0),0 1a6ran6e8 caruia i)a fost

22

pus la inde# comentariul asupra .udecatorilor8 fiindca indica sursele /#ateu+ului13;0 :nii dintre teolo6ii biblicisti ortodocsi s)au apropiat cu prudenta de aceasta arie14B ma7oritatea urmeaza sa ia o pozitie conforma cu Traditia dumnezeiasca si bisericeasca8 dar numai dupa ce se va stabili un deplin consens teolo6ic ortodo#0 50 Ca urmare a problematicii raportului Cuvantului lui !umnezeu cu Scriptura s)au pus din nou si acelea ale inerentei Scripturii si adevarului evan6+elic in vremea noastra0 (nerenta Scripturii a fost amplu discutata de teolo6ia protestanta8 care a reliefat limitarea posiblitatilor omenesti de e#primarea adevarului absolut8 de pre6atirea intelectuala8 sau de ambianta vremii in 6eneral etc0 P8 fapte accentuate partial si de Sfintii Parinti in comentariile biblice 9(n vremea noastra s)a amintit pozitia moderna a Conciliului (( >atican8 care admite ca Sfanta Scriptura invata fara eroare8 dar ca in aprecierea invataturii scripturistice trebuie sa tinem seama de tema principala a pericopelor8 ca si de 6enul literar in care e incadrata Revelatia acolo etc0;0 !upa Sfantul Pavel8 noi cunoastem totul ca printr)o o6linda in viata aceasta pamanteascaB pe cand dincolo vom cunoaste toate fata catre fata P fapt care nu include ani+ilarea temei principale a Palamismului0

Referat prezentat la Truro ) CornCall in &n6lia8 in cadrul dialo6ului ortodo#) an6lican8 la )110>((01% 5

10 -ericitul &u6ustin8 ,arturisiri8 (8 1 B ,i6ne8 P0 10 JJJ((8 col0 6'1 20 Pentru temeiurile biblice privind cuvintul revelat se poate folosi e#pozeul mai pe lar6 din vol0 (( din F,Esterium salutisF !o6matiKue de lL+istoire du salut8 de P0 1en6sfeld8 *0 *aa68 30 *asen+uttl 91es edition du Cerf;8 Paris8 1%6%8 p0 3)%20 30 Sfintul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvintul > teolo6ic8 258 ,i6ne8 P0 30 JJJ>(8 col0 16' !8 161 &0 40 1a /van6+elia Sf0 (oan8 JJ(((8 10 50 (bidem8 (8 %0 60 (bidem8 (8 60 Pentru aceasta parte8 vezi !om &nselme Stolz8 1L&scese c+retienne8 C+eveto6ne8 1%4'8 p0 22 sK 0 "ri6en8 Comentar la /v0 Sf0 ,atei8 2 9458 1%;8 ,i6ne8 P0 30 J(((8 1633 B8 cit0 dupa F,Esterium salutisF8 vol0 ((8 p0 $'0 $0 "ri6en8 Comentar la /v0 Sf0 ,atei8 P0 30 J(((8 418 citat ibidem0 %0 "ri6en8 "milii la /#od8 J(((8 38 citat8 ibidem8 p0 %'0 1'0 "ri6en8 "milii asupra cartii <umeri8 J>(8 %8 ibidem8 p0 %'0 110 Sf0 C+iril al &le#andriei8 &polo6ie catre imparatul T+eodosiu8 ,i6ne8 P0 30 1JJ>((8 4 2 &)B8 cit0 ibidem8 p0 %10 120 Cf0 F,Esterium salutisF8 28 cit0 supra8 p0%1)%20 130 Cf0 ,ic+ael Sc+mauss8 !o6ma14 3od im Revelation 9S+eed and Dorld8 (nc0 <eC Qor=8 1%6$;8 p0 1%')2'30 140 &mintim din aceasta cate6orie pe profesorul iu6oslav >eselin Nesic+ de la &cademia Teolo6ica Sf0 >ladimir8 cu interesantul volum4 T+e 3ospel ima6e of C+rist ) T+e C+urc+ ,odern criticism 9St0 >ladimirLs SeminarE Press8 CrestCood8 <eC Qor=8 1% 2;0 Profesorul 3eor6e 3alitis8 de la -acultatea de teolo6ie din Salonic8 a declarat in cursul dezbaterilor acestei probleme8 in cadrul dialo6ului an6licano)ortodo#8 care s)a tinut la &cademia patriar+ala din Creta in iulie 1% 48 ca Biserica n)a luat masuri oficiale privitoare la aceasta problemaB ca ortodocsii care cred in e#istenta surselor Pentateu+ului8 a celor 3 (saii sint acceptati ca prof0 in universitatile ortodo#e si a conc+is ca Fe limpede ca in "rtodo#ie e loc pentru diferite puncte de vedere in asemenea problemeF 9v0 F,inutesF8 p0 4;0 GediteazHI Sfanta Scriptura

23

!umnezeu l)a creat de la inceput pe om8 cununa creatiei Sale vazute8 cu trupul si sufletul nemuritor0 Cu sufletul8 omul a fost creat dupa c+ipul lui !umnezeu8 fiind inzestrat cu ratiune8 cu dreapta socotinta8 cu lo6ica intele6erii faptelor sale si a raspunderii de faptele sale in constiinta sa8 care este o6linda sufletului sau nemuritor0 Prin ratiunea sau lo6osul sau8 omul a avut putinta8 ca si in6erii de a cunoaste pe !umnezeu8 Creatorul sau8 Ratiunea intre6ii e#istente8 1o6osul divin8 de a fi in dialo6 cu !umnezeu si de a se bucura in fericirea +arului divin cu care era inzestrat sufletul sau ca fiinta rationala si cunoscatoare in libertate de binele pe care il traia in rai8 unde fusese asezat de !umnezeu8 caci !umnezeu a creat pe in6eri si pe om8 fiinte rationale si cunoscatoare8 sa se bucure in comuniune intru asemanare de fericirea dumnezeirii comuniunii Sfintei Treimi0 Pentru fericirea sa omul avea indatorirea constiintei sale de fiinta cu6etatoare si libera sa fie mereu recunoscator in du+ul smereniei sale Creatorului sau8 sa)1 asculte si sa)( urmeze vointa8 ca sa nu piarda starea lui de fericire dobandita0 Cum stim8 primii oameni8 &dam si /va8 au fost ademeniti din invidie pentru fericirea lor de satana8 in6erul pierzarii8 cu pacatul caderii lui8 pacatul mandriei8 de a se fi socotit mai presus decat !umnezeu0 Satana i)a indemnat pe primii oameni ca daca vor iesi din smerenia ascultarii lor de !umnezeu si vor manca din pomul care le)a fost oprit in rai8 al cunostintei binelui si al raului8 vor a7un6e si ei dumnezei8 la fel ca !umnezeu0 Calcand porunca ascultarii8 primii oameni au pierdut +arul lui !umnezeu si marirea 1ui care)( acoperea si au cazut in puterea raului de care fusesera preveniti sa se fereasca8 fiindca daca aveau sa calce porunca ascultarii8 Ocu moarte veti muriR 9 -ac0281 ;0 Si urmare neascultarii cuvantului lui !umnezeu8 OPlata pacatuluiR 9Rom0 68 23 B ( cor0 158 22;8 a fost moartea8 cu cele trei trepte ale ei8 trupeasca8 sufleteasca si vesnica0 :rmarile pacatului stramosesc au trecut la toti oamenii0 OPrintr)un om 9S &dam; a intrat pacatul in lumeR 9Rom0 58 12;0 Si prin puterea pacatului in om8 c+ipul satanei a pus stapanire pe c+ipul lui !umnezeu in om8 incat mintea lui ( s)a intunecat si n)a mai putut sa)l cunoasca8 sa)1 auda8 si sa)1 cinsteasca cu adevarat pe !umnezeu8 inima ( s)a pervertit in patimi si placeri si vointa ()a slabit8 incat binele pe care voia sa)l faca nu)l mai putea face8 ci raul pe care nu)l voia il facea OCaci nu fac binele pe care il voiesc8 ci raul pe care nu)l voiesc8 pe acela il savarsesc0 (ar daca fac ceea ce nu voiesc eu8 nu eu fac aceasta8 ci pacatul care locuieste in mineR 9Rom0 8 1%) 2';0 "mul a a7uns astfel Orob le6ii pacatuluiR 9Rom0 8 23;8 incat nu se mai putea elibera sau mantui pe sine din aceasta robie a mortii pacatului0 (n milostivirea proniei sale8 !umnezeu a fa6aduit celor dintai oameni8 cand ()a iz6onit din rai8 ca le va trimite un mantuitor8 care)( va izbavi din robia mortii pacatului lor8 atunci cand a blestemat pe sarpe8 c+ipul satanei8 ca cineva se va naste din femeie8 care)( va zdrobi capul4 O!usmanie voi pune intre tine si femeie8 intre semintia ta si semintia eiB acela iti va zdrobi capul8 iar tu ii vei pazi 9intepa; calcaiulR 9-ac0 38 15;0 Prin 7ertfa de bunavoie a -iului sau8 !omnul (sus *ristos8 care ne)a impacat cu !umnezeu Tatal si ne)a renascut dupa +ar fii ai lui !umnezeu8 ne)a facut parte din nou de mostenirea fericirii pierdute din cauza pacatului stramosesc4 O(ar de suntem fii8 suntem dar si mostenitori8 adica ai lui !umnezeu si impreuna mostenitori ai lui *ristosR 9Rom0 $8 1 ;0 Ca sa ramanem fii ai lui !umnezeu si mostenitori ai imparatiei Sale8 pe care am dobandit)o prin 7ertfa -iului Sau8 nascut om fara de pacat8 om adevarat8 -iul "mului8 si cu !umnezeu adevarat8 nascut din veci din Tatal si de o fiinta cu Tatal si cu !u+ul Sfant8 Treimea cea de o -iinta8 datori suntem cu smerenia recunostintei sufletelor noastre de a asculta si a implini Cuvantul lui !umnezeu care ni l)a 6rait prin prooroci in 1e6ea >ec+e8 iar in 1e6ea <oua8 deplin si desavarsit8 prin insusi fiul Sau intrupat8 !omnul (isus *ristos0 Cuvantul lui !umnezeu8 invatatura si poruncile sale8 descoperite noua oamenilor ca sa le cunoastem si sa le urmam8 ne sunt cuprinse in Cartea Sfanta8 numita cu termenul 6recesc Biblie 9biblionS carte; sau cu termenul latinesc Scriptura8 care este un corp sau

24

o colectie de carti numite ale >ec+iului Testament si ale <oului Testament8 scrise sub inspiratia !u+ului Sfant intr)un rastimp de aproape 15'' de ani8 din timpului proorocului ,oise8 cu circa 14'' de ani inainte de *ristos si pana la autorul &pocalipsului8 Sfantul &postol si /van6+elist (oan8 circa 1'' de ani dupa *ristos0 >ec+iul Testament a fost tradus in limba 6reaca in timpul lui Ptolomeu -iladelful92$4) 24 i0 *r0;8 re6ele /6iptului8 de catre 2 de barbati trimisi de ar+iereul din (erusalim8 din fiecare semintie evreiasca cate 6 invatati8 care au tradus in 2 de zile8 independent unul de altul8 in limba 6reaca8 te#tul ebraic al cartilor canonice ale >ec+iului Testament8 limba ebraica fiind vorbita de urmasii lui &vraam pana la robia babilonica0 &ceasta traducere s)a numit Septua6inta8 dupa numarul celor 2 de barbati evrei care au tradus)o0 Sfanta Scriptura sau Biblia cuprinde Cuvantul lui !umnezeu 91uca 38 2B fapte 48 31B /fes 68 1 ; care este Cuvantul vietii vesnice 9 (oan 68 63B -ilip 28 16;8 Cuvantul manturii 9-apte 138 26;8 si ne)a fost facuta cunoscuta prin descoperirea dumnezeiasca mai presus de fire8 prin Revelatia Supranaturala0 OToata Scriptura este insuflata de !umnezeu si de folos spre invatatura8 spre mustrare8 spre indreptare8 spre inteleptirea cea intru dreptate8 astfel ca omul lui !umnezeu sa fie desavarsit8 bine pre6atit pentru orice lucru bunR 9(( Tim0 38 16)1 ;0 Prin cuvintele4 OToata Scriptura este insuflata de !umnezeuR intele6em lucrarea !u+ului Sfant asupra constiintei scriitorului biblic8 de a o curati si lumina sa intelea6a Cuvantul lui !umnezeu care i se adreseaza intim de a scrie cele ce in taina ( se comunica8 ferindu)l de 6reseli si rataciri de la adevarurile de credinta0 Sfantul &postol Petru ne spune ca Onu prin voia oamenilor s)a facut candva proorocie8 ci purtandu)se de !u+ul Sfant au 6rait oamenii cei sfinti ai lui !umnezeuR0 9(( Petru 18 21;0 !espre insuflarea Sfintei Scripturi8 referindu)se la 1e6ea >ec+iului Testament8 ,antuitorul ne spune4 O&min zic voua4 pana ce va trece cerul si pamantul8 o iota sau o cirta nu va trece din 1e6e8 pana ce vor fi toateR 9,atei 58 15;B iar despre 1e6ea <oului Testament adau6a4 O,an6aietorul8 !u+ul cel Sfant8 pe care il va trimite tatal intru numele ,eu8 acela va va invata pe voi si va va aduce aminte toate cele ce v)am 6raitR 9(oan 148 26;0 &vand autoritatea dumnezeiasca8 Sfanta Scriptura nimeni Onu o poate desfiintaR 9(oan 1'8 35;8 si pentru aceasta ea este mai intai Scriptura Bisericii8 pe care ea o preda si o e#plica credinciosilor in cadrul cultului divin fara 6reseala0 <u oricine poate interpreta sau talmaci Sfanta Scriptura fara o pre6atire mai intai speciala teolo6ica si apoi fara o investire +arica8 in afara de invatatura normativa a Bisericii8 fiindca risca sa 6reseasca8 facandu)se vinovat de cuvintele de avertizare rostite de ,antuitorul4 O>a rataciti nestiind Scripturile8 nici puterea lui !umnezeuR 9,atei 228 2%;0 Sfantul &postol Petru8 referindu)se la epistolele Sfantului &postol Pavel8 spune4 O(n epistolele sale sunt unele lucruri cu anevoie de inteles8 pe care cei nestiutori si neintariti le rastalmacesc8 ca si pe celelalte Scripturi8 spre a lor pierzareR 9(( Petru 38 16;0 Cum am aratat8 Sfanta Scriptura cuprinde doua parti4 >ec+iul Testament 91e6ea >ec+e; si <oul Testament 91e6ea <oua;0 >ec+iul Testament cuprinde invataturile care au fost descoperite de !umnezeu oamenilor prin ,oise si prin prooroci8 barbati alesi si calauziti de !u+ul Sfant care au trait inainte de venirea in lume a !omnului (isus *ristos8 a Carui venire ei au vazut)o in du+ si au vestit)o0 O!umnezeu odinioara8 in multe randuri si in multe c+ipuri8 a vorbit parintilor nostri prin proorociR 9/v0 181;0 >ec+iul Testament cuprinde lucrarea lui !umnezeu in creerea si purtarea de 6ri7a a lumii in 6eneral si in mod special cuprinde istoria poporului (srael ca popor ales intre celelalte popoare8 c+emat sa pastraze invatatura despre &devaratul :nul !umnezeu0 Cartile cuprinse in >ec+iul Testament sint in numar de 3% si au caracter unele istoric8 altele didactic si altele profetic0 Cele care au caracter sau cuprins istoric sunt4 -acerea8 (esirea8 1eviticul8 <umerii8 !euteronomul8 (osua8 .udecatorii8 Cartea Rut8 ( Re6i8 (( Re6i8 ((( Re6i8 (> Re6i8 ( Cronici8 (( Cronici8 /zdra8 <eemia 9/zdra ((;8 /stera0 Cele care au

25

caracter sau continut didactic 9invatatoresc; sint4 Psalmii8 Cartea lui (ov8 Proverbele lui Solomon8 /cleziastul8 Cantarea Cantarilor8 iar cele care au continut profetic sint4 (saia8 (eremia8 (ezec+iel8 !aniel 9Profetii mari;8 Plan6erile lui (eremia8 9Profetii mici 12;4 "sea8 &mos8 ,i+eia8 (oil8 &vdie8 (ona8 <aum8 &vacum8 Sofonie8 &6+eu8 ?a+aria si ,alea+i0 Pe lan6a cele 3% de carti enumerate8 primite de Biserica a fi insuflate de !umnezeu8 pentru care se numesc canonice 9cuvant primit din limba ebraica prin mi7locirea limbii 6recesti care insemneaza OdreptarR sau Ore6ulaR;8 >ec+iul Testament mai cuprinde un numar de carti8 pe care Biserica le)a socotit folositoare si ziditoare de suflet si le recomanda sa fie citite8 carti care se numesc deuterocanonice si acestea sint4 10 Cartea lui TobitB 20 Cartea (uditeiB 30 Cartea (ntelepciunii lui SolomonB 40 Cartea (ntelepciunii lui (isus8 fiul lui Sira+8 numita si /cleziasticulB 50 Cartea a treia a lui /zdra 9cartea a doua a lui <eemia cuprinsa in cartile canonice;B 60 Cartea intai a ,acabeilorB 0 Cartea a doua a ,acabeilorB $0 Cartea a treia a ,acabeilor 9este si o a patra carte a ,acabeilor;B %0 Cartea Baru+ si 1'0 Scrisoarea Proorocului (eremia0 Ca necanonice sint considerate si urmatoarele fra6mente din cartile canonice enumerate4 10 Ru6aciunea Re6elui ,anase 9aflata la sfarsitul cartii a doua Paralipomene sau Cronici;B 20 " parte din Cartea /stera 9cea care nu este impartita in versete;B 30 :ltimul Psalm 9care urmeaza dupa Psalmul 15';B 40 Cantarea celor trei tineri 9din cartea lui !aniil;B 50 (storia SuzaneiB 60 Bel si balaurul 9,entionam ca unele te#te cum sint4 (eremia 1'8 11B !aniil 28 4) 8 2$B /zdra 48 8 11)2$ au fost scrise in limba aramaica8 limba semita8 cea mai apropiata de limba ebraica;0 Cuvintul lui !umnezeu cuprins in >ec+iul Testament sau in 1e6ea >ec+e a c+emat si a pre6atit oameni pentru venirea !omnului (isus *ristos si intele6erea 1e6ii <oi cuprinsa in <oul Testament0 Pentru aceasta >ec+iul Testament este considerat a fi un @@peda6o6AA sau un @@invatatorAA catre *ristos 93al0 38 24;8 in special prin proorocirile care vestesc venirea Sa8 in Care s)au implinit @@toate proorocirile si ScripturileAA0 &stfel8 <oul Testament in cel >ec+i se ascunde8 iar cel >ec+i in cel <ou se descopera0 <oul Testament cuprinde la rindul sau un numar de 2 de carti canonice4 Cele patru Sfinte /van6+elii4 ,atei8 ,arcu8 1uca si (oanB -aptele &postolilorB /pistolele Sfantului &postol Pavel8 in numar de 144 Romani8 ( Carinteni8 (( Corinteni8 3alateni8 /feseni8 3ilipeni8 Coloseni8 ( Tesaloniceni8 (( Tesaloniceni8 ( Timotei8 (( Timotei8 Tit8 -ilimon8 /vreiB /pistolele sobornicesti4 (acov8 ( Petru8 (( Petru8 (8 ((8 ((( (oan8 (uda si &pocalipsa Sf0 (oan /van6+elistul si teolo6ul0 Cele 2 de carti canonice ale <oului Testament cuprind invataturile descoperite de !omnul (isus *ristos si au fost transcrise de Sfintii &postoli si urmasii lor8 cele mai multe inainte de anul '8 in afara de cartile Sfintului (oan /van6+elistul si Teolo6ul8 care au fost scrise dupa anul '8 pina la sfirsitul secolului (0 Cuvintul lui !umnezeu descoperit oamenilor la inceput prin ,oise si proorocii >ec+iului Testament a fost descoperit desavarsit prin (nsusi -iul Sau8 !omnul (isus *ristos8 dupa cum ni se arata4 @@in zilele acestea mai de pe urma P !umnezeu P ne)a 6rait noua prin -iul8 pe Care 1)a pus mostenitor a toate si prin Care a facut si veacurileAA 9/vrei 18 2;0 &tit >ec+iul cit si <oul Testament formeaza o unitate8 un intre68 care se completeaza si se armonizeaza intr)o sin6ura Sfinta Carte8 Sfinta Scriptura8 care @@este insuflata de !umnezeuAA 9(( Tim0 38 16;8 si ne sta desc+isa ca sa cunoastem8 sa ascultam si sa implinim Cuvintul lui !umnezeu pentru mintuirea noastra0 Prin cuvintul Testament intele6em in mod obisnuit +otaririle luate de cineva cu scopul de a fi respectate dupa moartea sa0 >ointa ,intuitorului pecetluita cu Sfanta Sa 7ertfa a fost de a mintui neamul omenesc8 de a ne face mostenitori ai imparatiei lui !umnezeu vesnice8 pe cei ce vor a crede in /l si)( vor implini Cuvantul4 @@Si pentru aceasta /l este ,i7locitorul unui nou testament8 cei c+emati sa ia fa6aduinta mostenirii vesniceAA 9/vrei %8 15;0

26

!in cele aratate retinem ca idei principale calauzitoare4 "mul8 cununa creatiei vazute a lui !umnezeu8 a fost inzestrat cu sufletul si 6rai rational si cu6etator8 dupa c+ipul lui !umnezeu8 fiind in dialo6 cu Creatorul sau si cu natura incon7uratoare care ii era supusa si putea sa dispuna liber de actiunile sale0 &vind +arul lui !umnezeu si marirea 1ui care)i acoperea8 omul8 in fericirea e#istentei sale asezat in Rai8 putea sa a7un6a nemuritor8 tinzind la asemanarea cu !umnezeu8 daca ramanea in iubirea fata de !umnezeu si in smerenia ascultarii sale de cuvintul lui !umnezeu0 Prin ispita satanei8 omul a fost muscat de veninul mortii pacatului mindirei de a deveni prin neascultare de !umnezeu8 cum voise si satana8 si s)a vazut dez6olit de marirea lui si de +arul ce i)l daduse !umnezeu creatiei si a devenit @@rob le6ii pacatuluiAA 9Rom0 8 23;8 iar @@plata pacatuluiAA 9Rom0 68 23; a fost moartea trupeasca8 sufleteasca si vesnica0 :rmarile pacatului stramosesc au trecut la toti oamenii8 caci @@Printr)un om 9S &dam; a intrat pacatul in lumeAA 9Rom 58 12;0 (n pronia milostivirii Sale8 !umnezeu a fa6aduit primilor oameni dupa cadere un ,intuitor8 care)i va elibera din robia mortii si va zdrobi puterea satanei8 @@capul sarpeluiAA0 &ceasta fa6aduinta8 aceasta protoevan6+elie8 data primilor oameni a fost un le6amint intre !umnezeu si om8 un @@TestamentAA8 pe care i l)a incredintat !umnezeu verbal si care a fost apoi reinnoit fata de Patriar+ul &vraam 9-ac0 128 1)4;8 stramosul poporului evreu8 iar mai tirziu a fost inc+eiat in scris pe ,untele Sinai8 cand !umnezeu i)a dat lui ,oise cele doua Table ale 1e6ii8 !ecalo6ul 9(es0 2'8 1) 1 ;8 ce cuprindea datoriile credinciosilor fata de !umnezeu si fata de semenii lor0 Cuvintul lui !umnezeu s)a adresat mereu poporului evreu prin prooroci8 prin oamenii trimisi8 drepti si sfinti8 ca sa)i invete sa nu se abata de la dreapta credinta in :nul si &devaratul !umnezeu8 sa nu uite Testamentul primit si sa fie pre6atiti prin credinta sa primeasca pe -iul Sau8 !omnul (isus *ristos8 care avea sa vina sa mintuiasca intre6ul neam omenesc0 Toata aceasta zestre spiritual Pprofetica descoperita de !umnezeu oamenilor inainte de venirea ,intuitorului care alcatuieste 1e6ea >ec+e sau Testamentul >ec+i8 cuprinde 3% de carti canonice8 recunoscute si admise de Biserica8 fiind inspirate mai presus de fire de !umnezeu0 /le au pre6atit 1e6ea <oua8 Testamentul <ou8 adus de (nsusi -iul lui !umnezeu si pecetluit cu Sfanta Sa 7ertfa8 si toti care vor crede in /l si vor urma cuvintul Sau vor fi eliberati din robia mortii si din stapinirea satanei si vor fi mostenitori ai imparatiei vesnice a lui !umnezeu8 caci 1e6ea <oului Testament8 cum o numeste Sfantul &postol (acob8 este @@1e6ea libertatiiAA 9(acob 18 25;0 >ec+iul Testament si <oul Testament alcatuiesc laolalta Cartea noastra Sfinta8 Sfinta Scriptura8 care cuprinde Cuvintul lui !umnezeu8 cel ce este vesnic8 in dialo6 cu noi oamenii8 in limba fiecarui popor8 ca sa)l ascultam8 sa)l cunoastem si sa)l implinim8 ca fii rascumparati ai lui !umnezeu prin 7ertfa -iului Sau8 !omnul (isus *ristos8 care ne)a facut cunoscut pe !umnezeu Tatal si pe !umnezeu Sfantul !u+8 Treimea cea de o fiinta si nedespartita4 Tatal8 -iul si Sfantul !u+0 @@Si aceasta este viata vesnica4 Sa Te cunoasca pe Tine8 sin6urul !umnezeu adevarat8 si pe (isus *ristos pe care 1)ai trimisAA 9(oan 1 8 3;0 Prin Sfanta Scriptura8 Cartea cartilor8 luam cunostinta de lucrarea si de prezenta lucrarii Sfintei Treimi in lume pentru dobinidea vietii noastre vesnice0 /a este Cartea noastra de capatii si Cartea noastra de calauza in viata si nu poate lipsi din casa si din viata niciunui crestin0 -iind Cartea Cuvintului vietii vesnice8 Sfinta Scriptura este cartea Bisericii8 pe care ea a facut)o cunoscuta credinciosilor si ea o interpreteaza fara 6reseala0 Trebuie sa avem insa in vedere ca Sfinta Scriptura cuprinde numai o parte a Cuvintului descoperit oamenilor de !umnezeu prin ,oise si procorocii >ec+iului Testament si8 @@la plinirea vremiiAA8 prin (nsusi -iul lui !umnezeu facut "m fara de pacat8 de o fiinta cu noi oamenii prin umanitatea Sa8 -iul "mului8 ca pe noi sa ne mintuiasca si sa ne

27

aduca la asemanarea prin +ar cu !umnezeu8 in slava indumnezeirii vesnice0 Sfintul &postol si /van6+elist (oan ne spune4 @@Sint inca si alte multe cite a facut (isus8 care8 de s)ar fi scris cite una8 cred ca nici in lumea aceasta n)ar incapea cartile ce s)ar fi scrisAA 9(oan 218 25;0 Cuvintul lui !umnezeu adresat si incredintat oamenilor8 care nu s)a fi#at in scris si care s)a pastrat prin viu 6rai si prin practici culte)rituale in Biserica alcatuieste Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie0 (n Sfinta Biserica8 dupa porunca incredintata de ,intuitorul Sfintilor &postoli4 @@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)le sa pazeasca toate cite v)am poruncit voua8 si iata /u sint cu voi in toate zilele8 pina la sfarsiul veaculuiAA 9,atei 2$8 1%)2';8 se rostesc citiri din Sfinta Scriptura la slu7bele bisericesti si8 in special la Sfinta 1itur6+ie8 cind se citeste &postolul8 adica parti sau pericope din epistolele sau scrisorile Sfintilor &postoli8 si Sfinta /van6+elie8 pe care credinciosii o asculta cu evlavie in 6enunc+i8 ca fiind cuvintul ,intuitorului care ni se adreseaza8 si care cuprinde parti sau pericope din cele patru Sfinte /van6+elii ale Sfintilor /van6+elisti4 ,atei8 ,arcu8 1uca si (oan8 pe care slu7itorii bisericesti indatorati sa invete Cuvintul lui !umnezeu le tilcuiesc credinciosilor prezenti8 de la care nu trebuie sa lipseasca8 fiindca se lipsesc de lumina Cuvintului lui !umnezeu8 care se rosteste in Sfinta 1ui Biserica spre mintuirea vietii noastre0 Sfinta Scriptura este darul iubirii nepieritor al lui !umnezeu incredintat oamenilor ca un @@TestamentAA8 de a)l urma intocmai8 un @@1e6amint SfintAA asezat intre !umnezeu si oameni8 ca sa cunoatem8 sa ascultam si sa urmam Cuvintul Sau8 ca sa devenim fii dupa +ar si mostenitori ai imparatiei Sale vesnice0 /l este viata si @@lumina oamenilorAA0 @@1a inceput era Cuvintul si Cuvintul era la !umnezeu si !umnezeu era Cuvintul0 &cesta era intru inceput la !umnezeu0 Toate prin /l s)a facutB si fara el nimic nu s)a facut din ce s)a facut0 (ntru /l era viata si viata era lumina oamenilorAA 9(oan 18 1)4;0 Cuvintul lui !umnezeu este prezent in mi7locul nostru intrupat in 6raiul fiecarui neam8 fiecarui popor8 in Cartea vietii8 in Cartile Sfintei Scripturi8 care cuprind Cuvantul mintuirii 9-apte 138 26;8 de la care nu ne putem lipsi sa nu)l ascultam in Sfinta 1ui Biserica e#plicat in lumina dreptei invataturi8 sa nu)l citim si noi la rindul nostru sau sa nu)l punem la inima ca sa)l urmam intocmai si sa)l pastram curat cum l)am primit si noi prin Sfinta Biserica "rtodo#a de la inaintasii nostri8 nealterat de invataturi si interpretari straine8 caci @@fericiti sunt cei ce asculta Cuvintul lui !umnezeu si)l pazescAA 91uca 118 2$;0 Pr0 Prof0 (on (onescu8 Studii teolo6ice8 seria a (()a8 anul J1(((8 nr0 48 iulie)au6ust 1%%18 pa60 51)560 GediteazHI Sfanta Traditie sau Sfanta Predanie Cand am vorbit despre Sfinta Scriptura am aratat ca ea nu cuprinde intrea6a !escoperire sau Revelatia supranaturala8 ci numai o parte8 fiindca !escoperirea sau Revelatia supranaturala este mult mai bo6ata decit cea cuprinsa in Sfinta Scriptura8 dupa cum marturiseste Sfintul &postol si /van6+elist (oan4 @@!ar sint si alte multe lucruri pe care le)a facut (isus si care8 daca s)ar fi scris cu de)amanuntul8 cred ca in lumea aceasta nu ar incapea cartile ce s)ar fi scrisAA 9(oan 218 25;8 sau4 @@,ulte avind a va scrie8 n)am voit sa le scriu pe +irtie si cu cerneala8 ci nade7duiesc sa vin si sa vorbesc 6ura catre 6ura8 ca bucuria noastra sa fie deplinaAA 9(( (oan8 18 12;0

28

&ceste marturii ne incredinteaza ca multe din invataturile8 din faptele si din minunile ,intuitorului nu ni s)au pastrat in scris8 ele fiind retinute si duse mai departe cu sfintenie prin viu 6rai de Sfintii &postoli si apoi si de urmasii lor8 episcopii si preotii8 prin Biserica pina la noi8 si care vor fi duse mai departe pina la sfirsitul timpurilor0 ,intuitorul8 desi nu ne)a lasat nimic scris8 a poruncit Sfintilor &postoli sa propovaduiasca prin viu 6rai invatatura Sa8 faptele si minunile Sale8 fiind martorii Sai inaintea popoarelor pina la mar6inile lunii4 @@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurileMAA 9,atei 2$8 1%;0 &u trebuit sa treaca mai bine de 1' ani de la (naltarea !omnului pina cind Sfintul &postol si /van6+elist ,atei8 in anul 44)458 a scris prima /van6+elie pentru crestinii dintre iudei 9in limba aramaica8 tradusa apoi curind in limba 6reaca;0 (ntre6ul <oul Testament nu este decit formularea scrisa a Traditiei apostolice0 Raspindirea crestinismului s)a facut mai intii prin viu 6rai8 caci nu statea atunci la indemina tuturor cunostinta scrisului8 iar raspindirea cartilor scrise era un lucru 6reu8 scump si anevoios0 &ceasta realitate o afirma si Sfintul &postol Pavel4 @@Credinta este din auzire8 iar auzirea8 prin cuvintul lui !umnezeuAA 9Rom0 1'8 1 ;8 @@credinta care a fost data sfintilor8 o data pentru totdeaunaAA 9(uda8 3;0 !in marturiile Sfintilor &postoli intele6em ca invatatura data de !umnezeu prin viu 6rai Bisericii8 din care o parte s)a fi#at in scris mai tirziu8 o pastram in Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie8 care este al doilea tezaur sau izvor al Revelatiei supranaturale8 e6al cu Sfinta Scriptura8 intre ele fiind o le6atura strinsa8 incit nu se poate face o deosebire intre adevarul cuprins in unul si in celalalt tezaur de credinta0 &dresaindu)se crestinilor din Tesalonic8 Sfintul &postol Pavel ii indeamna4 @@&sadar8 fratilor8 stati si tineti predaniile pe care le)ati invatat8 fie prin cuvintul8 fie prin epistola noastraAA 9(( Tes0 28 15;0 Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este insasi tinerea de minte vie a Bisericii8 viata Bisericii in totalitatea ei8 permanentizarea dialo6ului Bisericii cu *ristos8 caci continutul Scripturii primit prin credinta ce se transmite de la &postoli in comunitatea Bisericii8 nefiind un produs omenesc8 ci fiind insuflat de !u+ul Sfint8 trebuie pe de o parte pazit8 pe de alta adincit in intelesurile lui nealterate primite de la Sfintii &postoli0 Prin aceasta8 Sfinta Scriptura se cere inteleasa dupa o Traditie nesc+imbata de la Sfintii &postoli0 Continutul Sfintei Scripturi se cere cunoscut si trait intr)o intensitate si adincime tot mai mare8 fiindca insusi continutul Revelatiei supranaturale care este !omnul (isus *ristos cel necuprins8 se voieste cunoscut si insusit tot mai mult si iubit tot mai intens0 Sfinta Traditie actualizeaza acest dinamism al Sfintei Scripturi fara sa)l altereze8 fiindca ea insasi este o aplicare si o aprofundare continua a continutului Sfintei Scripturi0 Biserica pastreaza si tine Sfinta Scriptura aplicata in viata ei prin Sfinta Traditie8 mereu noua8 dar mereu aceeasi0 " tine mereu noua si mereu aceeasi Traditie ori6inara prin care Sfintii &postoli au precizat dreapta invatatura de credinta prin care se comunica real *ristos in cursul 6eneratiilor8 cu bo6atia intepuizabila a bunatatilor 1ui0 Traditia8 ca e#plicare mereu imbo6atita a aceluiasi *ristos8 nu se poate desparti de primirea 1ui ca continut nesc+imbat al Traditie8 de cur6erea aceluiasi +ar al 1ui8 sau de primirea aceleiasi Persoane a 1ui in Biserica prin Sfintele Taine si prin cuvintul e#plicativ despre /l0 Sfinta Traditie este permanentizarea transmiterii in Biserica a aceluiasi *ristos revelat intre68 adica intrupat8 rasti6nit si inviat0 /ste prelun6irea actiunii mintuitoare a lui !umnezeu din *ristos in lume descrisa esential in Sfinta Scriptura0 <umai prin Sfinta Traditie continulul Sfintei Scripturi devine mereu viu8 actual si dinamic in toata inte6ritatea lui8 la cursul 6eneratiilor din istorie c+emate la mintuire0 (n acest sens do6matic8 Sfinta Traditie completeaza Sfinta Scriptura0 -ara ea nu se poate patrunde si trai tot continutul Sfintei Scripturi8 fiindca Sfinta Traditie are rolul de a pune si de a tine 6eneratiile succesive de crestini in le6atura cu *ristos prin faptul ca ea este in

29

esenta atit invocare a lui *ristos8 cit si primirea !u+ului Sfint8 ceea ce reprezinta Sfintele Taine si ierur6iile8 in care se cer si se primesc prin ru6aciune +arurile si darurile Sfintului !u+8 care sfintesc sufletul si trupul omului8 cit si natura lui incon7uratoare0 Sfinta Traditie nu poate deci e#ista fara Biserica8 trupul tainic al !omnului (isus *ristos8 nu poate e#ista fara oamenii care cred in Sfinta Revelatie8 care cred adica in *ristos si in lucrarea 1ui mintuitoare8 si care sint madulare ale Trupului lui *ristos0 !e aceea Biserica incepe cu Sfinta Traditie si Sfinta Traditie incepe cu Biserica0 Biserica8 Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie sint indisolubil unite0 Sfinta Scriptura este absorbita in viata Bisericii prin Sfinta Traditie0 Sfinta Scriptura se finalizeaza si ia forma trairii concrete in Biserica prin Sfinta Traditie0 Biserica este cea care e#plica si aplica Sfinta Scriptura in continutul ei autentic prin Sfinta Traditie apostolica pazita de ea0 Sfinta Traditie apostolica apare o data cu Biserica si Biserica odata cu ea8 ca aplicare practica a Sfintei Revelatii8 pe cind Sfinta Scriptura nu se naste odata cu Biserica8 ci ulterior in Biserica0 Biserica da 6arantie de la inceput despre Sfinta Scriptura ca parte autentica a Sfintei Traditii 9Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 (8 Bucuresti8 1% $8 p0 5$) ;0 (n acest inteles8 Sfinta Tratitie si Sfinta Scriptura formeaza o unitate indivizibila8 completindu)se si armonizindu)se reciproc8 si ele impreuna ne transmit adevarul Revelatiei supranaturale ce a fost incredintat Bisericii spre a fi pastrat si propovaduit pentru mintuirea noastra0 Primii crestini8 ni se spune in -aptele &postolilor8 @@staruiau in invatatura &postolilor si in impartasirea8 in frin6erea painii si in ru6aciuniAA 9-apte 28 42;0 !in acestea s)au dezvoltat apoi Sfinta 1itur6+ie si ru6aciunile prin care se c+eama !u+ul Sfint pentru savirsirea Sfintelor Taine si a diferitelor sfintiri sau ierur6ii0 Pe toate acestea Biserica "rtodo#a le)a pastrat8 avind marturii despre ele de la Sfintii Parinti ai Bisericii8 prin primele secole crestine8 fara a fi sc+imbat ceva0 Centrul cultului nostru crestin este Sfinta 1itur6+ie cind se savirseste taina mai presus de fire a transformarii piinii si a vinului eu+aristic in insusi Trupul si Sin6ele !omnului (isus *ristos Taina Sfintei Cuminecari sau Sfintei (mpartasanii0 1itur6+ia Sfintului (oan 3ura de &ur este o prescurtare a 1itur6+iei Sfintului >asile cel ,are8 iar aceasta este o prescurtare a 1itur6+iei Sfintului &postol (acob8 de prin secolele (( sau (((8 de la primii ucenici ai &postolilor care8 la rindul ei8 este perpetuarea Sfintei Cine de Taina8 savirsita de ,intuitorul in seara de miercuri spre 7oi8 13 spre 14 nisan 9martie; inainte de mintuitoarele Sale Sfintei Patimi4 @@Si luind piinea8 multumind a frint si le)a dat lor8 zicind4 &cesta este Trupul ,eru care se da pentru voiB aceasta sa faceti spre pomenirea ,eaAA 91uca 2$8 1%;0 Porunca ,intuitorului este o dovada clara ca din Traditia apostolica s)a dezvoltat mai tirziu Traditia bisericeasca0 Sfintii &postoli au primit Sfinta Traditie de la ,intuitorul8 iar Biserica a primit)o de la Sfintii &postoli8 care au transmis)o urmasilor lor8 episcopilor si preotilor pina in zilele noastre0 Biserica8 si in special Biserica ortodo#a8 a pastrat nesc+imbata toata invatatura si practica de inc+inare si de unire cu *ristos prin Sfintele Taine8 din vremea Sfintilor &postoli8 asa cum ne sint lasate de Sfintii Parinti ai Bisericii in scrierile lor0 Referindu)se la Sfinta Traditie8 Sfintul >asile cel ,are spunea urmatoarele8 din care citam4 @@:nele dintre do6mele si propovaduirile pastrate de Biserica le avem din invatatura scrisa8 pe altele insa le)am primit din Traditia apostolica transmise in taina0 &mindoua aceste cate6orii au aceeasi autoritate pentru evlavie0 <imeni nu va spune cuvint impotriva acestora8 pentru ca nimeni nu cunoaste cit de cit asezamintele bisericesti0 !aca am incerca sa inlaturam obiceiurile nescrise8 ca neavind mare importanta8 nu ne)am da seama ca am pa6ubi /van6+elia in partile ei principaleB mai mult8 am restrin6e propovaduirea la numele ei 6ol0 !e pilda 9ca sa pomenesc lucrul cel dinti si foarte obstesc8 cine a invatat prin scris cuvintele de c+emare a Sfintului !u+ pentru prefacerea piinii /u+aristiei si a Pa+arului binecuvintarii2 <u ne multumim cu

30

cele pe care le mentioneaza &postolul sau /van6+elia8 ci spunem unele lucruri inainte8 altele pe urma8 ca avind mare putere pentru taina si pe care le luam din invatatura nescrisa0 <oi binecuvintam apa Botezului si untdelemnul :n6erii8 inca si pe cel ce se boteaza0 !in ce scrieri2 <u din Traditia tacuta si tainica2 Ce cuvint scris ne)a invatat un6erea insasi cu untdelemn2 (ar cufundarea omului de trei ori8 de unde este2 Celelalte cite sint in le6atura cu Botezul8 lepadarea de satana si de in6erii lui8 din ce scriere sint2 <u sint oare din aceasta invatatura nepublicata si secreta pe care Parintii nostri au pastrat)o sub tacere8 fara iscodire8 ca unii care invatasera bine acel lucru4 pastrarea in tacere a maretiei sfinte a TainelorAA2 9Sf0 >asile cel ,are8 !esrpe Sfintul !u+8 ,i6ne P0 30 JJJ((8 col0 1$$)1$%8 cit0 (nvatatura de credinta ortodo#a8 Bucuresti8 1%528 p0 34;0 " alta marturie despre Sfinta Scriptura nu se pomenesc cele intimplate la moartea Sfintei <ascatoare de !umnezeu ,aria0 !ar acestea se istorisesc in cea mai vec+e si adevarata Traditie8 care ne spune ca8 in momentul slavitei ei adormiri8 toti Sfintii &postoli care colindau lumea in vederea mintuirii s)au adunat la (erusalim venind prin vazdu+0 &ici ei au avut o viziune cu in6eri si au ascultat melodia dumnezeiasca a puterilor cerestiM AA 9Sfintul (oan !amasc+in8 "milii la &dormirea -ecioarei ,aria8 ,i6ne P0 30 JC>(8 col0 4$8 cit0 in (nvatatura de credinta ortodo#a8 Bucuresti8 1%528 p0 34)35;0 (n decursul istoriei8 Sfinta Traditie orala s)a e#primat si s)a formulat in diverse moduri0 /a cuprinde acele invataturi8 ca si practici litur6ice si tipiconale8 pe care Biserica universala8 prin autoritatea ei teolo6ica le)a recunoscut ca do6me0 /a vine de la Sfintii &postoli si totdeauna si pretutindeni a fost in Biserica fara sc+imbare0 Biserica a statornicit aceste adevaruri prin +otaririle Sinoadelor ecumenice si prin Cartile simbolice sau ,arturisirile de credinta0 Pentru Biserica "rtodo#a sint obli6atorii definitiile celor sapte Sinoade ecumenice sau a toata lumea8 despre care facem amintire in continuare4 Sinodul ( de la <iceea 9325;8 care s)a pronuntat impotriva ereziei sustinuta de preotul &rie din &le#andria 9/6ipt;8 care invata ca -iul lui !umnezeu8 !omnul (isus *ristos8 ar fi mai mic decit !umnezeu Tatal8 subordonat Tatalui8 fiind cea dintii dintre fapturile umane create0 Sinodul ( ecumenic a stabilit invatatura ca -iul este de o fiinta 9sau consubstantial; cu Tatal8 cele trei persoane ale Sfintei Treimi fiind de o fiinta sau substanta4 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat0 Sinodul al (()lea ecumenic 9Constantinopol8 3$1; a condamnat doua erezii ale timpului4 erezia lui ,acedonie8 care ne6a deplina dumnezeire a !u+ului Sfint8 si erezia lui &polinarie8 care ne6a prezenta sufletului rational in !omnul (isus *ristos8 acesta fiind inlocuit cu Cuvintul0 Sinodul al (()lea ecumenic a +otarit ca4 !u+ul Sfint8 !omnul de viata)facatorul8 Care din Tatal purcede 9porneste;8 cela ce impreuna cu Tatal si cu -iul este inc+inat si marit8 care a 6rait prin prooroci0 Sinodul al (()lea ecumenic a completat crezul de la <iceea in articole cu inca 5 articole despre !u+ul Sfint 9art0 $;8 despre Biserica 9art0 %;8 despre Botez P Sfintele Taine 9art0 1'; si despre viata viitoare 9art0 11 si 12;0 Simbolul de credinta @@niceo)constantinopolitanAA a devenit normativ si obli6atoriu pentru intrea6a Biserica si el este marturisit la primirea botezului8 ca si in timpul Sfintei 1itur6+ii de catre credinciosi impreuna cu clericii slu7itori0 Sinodul al ((()lea ecumenic 94318 /fes; s)a tinut contra lui <estorie8 e#piscop de Constantinopol8 care invata ca in *ristos e#ista doua persoane corespunzatoare ce cele doua firi ale Sale8 umana si divina0 Sinodul a stabilit invatatura ca e#ista numai o sin6ura persoana a -iului8 pree#istenta intruparii8 in care s)au unit cele doua firi8 divina si umana fara de pacat8 si ,aica !omnului nu este ,aica trupului sau <ascatoare de *ristos8 cum sustinea <estorie8 ci <ascatoare de !umnezeu8 fiindca a nascut un sin6ur ipostas sau o sin6ura presoana in doua firi8 umana si divina8 si a ramas Pururea -ecioara ,aria0

31

Sinodul al (>)lea ecumenic 94518 Calcedon; a condamnat monofizitismul8 erezie care sustinea ca !omnul *ristos nu are decit o sin6ura fire sau o sin6ura natura8 cea dumnezeiasca8 pe cind trupul Sau uman a fost luat in aparenta0 Sinodul a stabilit ca !omnul (isus *ristos e#ista doua firi sau doua naturi depline8 cea dumnezeiasca si cea omeneasca8 unite intr)o sin6ura persoana sau intr)un sin6ur ipostas0 Persoana sau ipostasul in care sint unite cele doua firi este Cuvintul vesnic8 !omnul (isus *ristos0 Cele doua firi sint unite intr)o sin6ura persoana4 neimpartite si nedespartite8 nesc+imbate si neamestecate0 Sinodul al >)lea ecumenic 95538 Constantinopol; a condamnat in cele @@Trei CapitoleAA afirmatiile unor teolo6i influentati de monofizitism si de nestorianism8 afirmind ca !omnul (isus *ristos pastreaza cele doua firi si dupa ce a avut loc unirea acestora intr) un sin6ur ipostas0 Sinodul al >()lea ecumenic 9noiembrie 6$' P septembrie 6$18 Constantinopol; a condamnat erezia monotelitismului8 care afirma e#istenta unei sin6ure vointe a ,intuitorului si a stabilit e#istenta a doua vointe naturale si doua lucrari8 corespunzatoare celor doua firi8 insa vointa Sa umana conlucreaza in mod perfect cu cea dumnezeiasca8 fiind pe deplin indumnezeita0 Sinodul al >(()lea ecumenic 9 $ 8 <iceea; a condamnat erezia iconoclasmului8 care respin6ea cinstirea icoanelor8 pe motivul ca ar fi idolatrie8 Sinodul a aratat ca icoana nu este o ima6ine a lui !umnezeu cel nevazut8 ci a lui !umnezeu si recunoaste cinstirea umanitatii indumnezeite a -iului lui !umnezeu0 (n cinstirea icoanelor nu materialul lor din care sint confectionate este cinstit8 ci persoana pe care ele o reprezinta0 !upa anul $ nu s)au mai tinut sinoade ecumenice ale Bisericii intre6i universale8 din cauza evenimentelor istorice vitre6i care au urmat in Rasaritul ortodo#0 (n secolul al J>(()lea intesnificindu)se controversele confesionale au aparut ,arturisirile de credinta pentru a feri pe crestinii ortodocsi de ratacirile eretice8 alcatuite de 4 ,itrofan Nritopulos 91625;B de Petru ,ovila8 numita ,arturisirea "rtodo#a8 formulata de Sinodul de la (asi in 1642B de patriar+ul !ositei al (erusalimului8 numita Pavaza "rtodo#iei8 cunoscuta si cu numele de ,arturisirea Patriar+ilor "rtodocsi8 fiind lucrarea aprobata a Sinodului de la (erusalim din 16 20 " marturisire de credinta este si /nciclica Patriar+ilor "rtodocsi8 fiind lucrarea aprobata a Sinodului de la (erusalim din 16 20 " marturisire de credinta este si /nciclica Patriar+ilor "rtodocsi de la 1$4$ 9in romaneste8 te#tul si traducerea de prof0 Teodor ,0 Popescu8 Bucuresti8 1%35;0 &ceste ,arturisiri de Credinta ortodo#a se bazeaza pe Traditia apostolica preluata si transmisa de Barbatii apostolici8 de Sfintii Parinti si de Scriitorii bisericesti si ea este invatatura Bisericii "rtodo#e8 sub indrumarea si acoperamintul !u+ului Sfint0 Sfinta Traditie se afla cuprinsa si in cartile de slu7ba si de ritual ale Bisericii0 Biserica lui *ristos este cea care a statornicit adevarurile de credinta prin invataturile si canoanele Sfintelor Sinoade ecumenice8 ale Sinoadelor locale8 prin ,arturisirile de credinta si in cartile ei simbolice si de cult bisericesc0 !in cele aratate retinem ca idei calauzitoare4 a0 !umnezeu a descoperit invatatura Sa mintuitoare oamenilor prin viu 6rai8 pentru a fi inteleasa si urmata in viata0 <umai o parte din !escoperirea sau din Revelatia divina a fost cuprinsa in Sfinta Scriptura a >ec+iului si <oului Testament0 (nainte de Sfinta Scriptura8 invatatura descoperita de !umnezeu oamenilor s)a pastrat @@din auzireAA8

32

prin viu 6rai in Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie8 cum ne spune Sfintul &postol Pavel4 @@Credinta este din auzire8 iar auzirea8 prin cuvintul lui *ristosAA 9Rom0 1'8 1 ;B b0 !esavirsirea !escoperirii sau Revelatiei lui !umnezeu s)a facut @@la plinirea vremiiAA prin -iul lui !umnezeu8 nascut om fara de pacat8 pentru a noastra mintuire8 !omnul (isus *ristos8 care a invatat pe oameni in timpul petrecerii Sale pe pamint numai prin viu 6rai si a poruncit Sfintilor &postoli sa invete la rindul lor prin viu 6rai cele auzite8 cele vazute si cele traite de ei impreuna cu !omnul (isus *ristos4 @@,er6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)i sa pazeasca toate cite v)am poruncit voua8 si iata /u sint cu voi in toate zilele8 pina la sfirsitul veaculuiAA 9,atei 2$8 1%;B c0 Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este deci al doilea izvor sau tezaur al !escoprerii sau Revelatiei divine trebuitoare mintuirii noastre8 e6ala si cu nimic mai pre7os decit Sfinta Scriptura0 Sfinta Traditie a fost de la inceput si este pretuita de intrea6a Biserica "rtodo#a in aceeasi masura ca si Sfinta Scriptura si formeaza o unitate deplinaB d0 Sfinta Traditie primita de la ,intuitorul de Sfintii &postoli8 numita Traditia apostolica8 si transmisa prin urmasii lor8 episcopii si preotii8 +irotoniti sa conduca bisericile comunitatilor crestine in toata lumea8 a fost fi#ata in parte si in scris de timpuriu si s)a pastrat fara sc+imbare pina astazi8 in +otaririle si canoanele sinoadelor ecumenice si locale8 in simbolurile de credinta8 in scrierile Sfintilor Parinti8 in cartile de slu7ba ale Sfintei Biserici8 in Sfinta 1itur6+ie8 in ,arturisirile de Credinta8 si se numeste Traditie bisericeasca0 Trebuie avut insa in vedere ca nu orice traditii sau traditie in Biserica este si Sfinta Traditie0 Pentru a deosebi Sfinta Traditie in Biserica de ce sint traditii sau traditie etnica8 cultural)bisericeasca sau de alta natura8 Sfinta Traditie trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii4 a; Traditia sa fi fost tinuta in Bisericile apostolice8 adica sa vina din timpul Sfintilor &postoli prin succesiune ierar+ica8 sa aiba continuitate neintrerupta pina astaziB b; Sa fi fost recunoscuta si urmata intotdeauna de intrea6a Biserica ecumenicaB c; Sa nu cuprinda in sine invatatura care ar veni in contrazicere cu Sfinta Scriptura8 cu Traditia apostolica sau cu scrierile Sfintilor Parinti ai BisericiiB d; &devarul de credinta trebuie sa fie cuprins in Sfinta Scriptura si in Sfinta Traditie si sa aiba consintamintul tuturor Bisericilor "rtodo#e0 Confesiunile protestante si denominatiunile lor sustin suficienta Sfintei Scripturi pentru autoritatea cuvintului lui !umnezeu si considera ca nu e#ista un alt criteriu al Revelatiei divine decit Biblia8 ea fiind suficienta pentru mintuire0 <umai ce este consemnat si scris in Biblie este valabil pentru credinta0 Biblia este mediul prin care *ristos vorbeste credinciosilor si mi7locul de transmitere a +arului lui !umnezeu pentru mintuire0 Traditia este considerata numai un mi7loc secundar pentru credinta0 <u se poate insa ne6a realitatea ca Biserica este aceea care a ales cartile biblice si a fi#at canonul lor0 Biserica le)a pastrat autoritatea lor divina si le interpreteaza intelesul fara 6reseala8 iar aceasta lucrare in cadrul Bisericii vorbeste despre prezenta Sfintei Traditii0 & ne6a rolul Sfintei Traditii in sinul Bisericii insemneaza a ne6a rolul Sfintului !u+ @@de viata datatorAA in Biserica0 &ceasta ec+ivaleaza cu a ne6a viata insasi a Bisericii si a te e#pune sa iesi din matca ei ca si pestele din matca unei ape pe mal8 e#pus sa moara0 Se invoca unele te#te scripturistice ca 7ustificare a suficientei Bibliei pentru autoritatea cuvintului lui !umnezeu8 cautind sa se infirme rolul Sfintei Traditii8 ca detinatoare impreuna cu Sfinta Scriptura a Revelatiei supranaturale8 cum sint4 @@Cercetati Scripturile8 ca socotiti ca in ele aveti viata vesnica0 Si acelea sint care marturisesc

33

despre ,ineAA 9(oan 58 3%;0 Se afirma ca ,intuitorul a cerut sa cercetam Scripturile si nu Sfinta Traditie0 Te#tul este 6resit interpretat8 fiindca atunci cind vorbea ,intuitorul <oul Testament inca nu era scris si nu facea parte din Sfinta Scriptura0 &ici este vorba despre marturiile mesianice din >ec+iul Testament care se refereau la venirea ,intuitorului in lume0 Sfinta Scriptura o formeaza si >ec+iul si <oul Testament laolalta0 (n acelasi sens 6resit se interpreteaza cuvintele ,intuitorului si din parabola @@Bo6atul nemilostiv si saracul 1azarAA 4 @@Si i)a zis &vraam4 !aca nu asculta de ,oise si de prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre mortiAA 91uca 168 31;0 Pe baza acestui te#t scripturistic se poate respin6e Sfinta Traditie8 cind se vorbeste in mod clar numai de >ec+iul Testament2 :n alt te#t scripturistic adus in discutie4 @@(ar acestea s)au scris8 ca sa credeti ca (isus este *ristosul8 -iul lui !umnezeu8 si8 crezind8 ca aveti viata in numele 1uiAA 9(oan 2'8 31;0 Te#tul acesta este invocat in spri7inul inlaturarii Sfintei Traditii0 "rice interpretare scripturistica trebuie sa tina seama de te#tele paralele si de conte#tul te#tului discutat0 &celasi Sfint &postol si /van6+elist (oan nu se contrazice cind afirma ca 4 @@,ulte avind a va scrie8 n)am voit sa le scriu pe +irtie si cu cerneala8 ci nada7duiesc sa vin la voi si sa vorbesc 6ura catre 6ura8 ca bucuria noastra sa fie deplinaAA 9(( (oan8 12;0 !in te#tul respectiv rezulta in mod clar folosirea celor doua cai8 si scrisul si predania prin viu 6rai0 !ar un te#t si mai convin6ator scripturistic pentru adeverirea Sfintei Traditii il avem tot de la Sfintul &postol si /van6+elist (oan de7a citat4 @@!ar sint si alte multe lucruri pe care le)a facut (isus si care daca s)ar fi scris cu de)amanuntul8 cred ca lumea aceasta n)ar cuprinde cartile ce s)ar fi scris0 &minAA 9(oan 218 25;0 Sfintul &postol Pavel le scria Tesalonicienilor4 @@!eci8 dar8 fratilor8 stati neclintiti si tineti predaniile pe care le)ati invatat8 fie prin cuvint8 fie prin epistola noastraAA 9(( Tes0 28 15;0 Te#tul respectiv ne vorbeste despre folosirea Traditiei apostolice prin viu 6rai8 de la inceputul Bisericii8 ca si folosirea scrisului8 a Scripturii sfinte8 care completindu)se8 cuprind cuvintul lui !umnezeu adresat oamenilor pentru mintuire8 si intre ele nu se poate face o separare sau o diminuare0 " atitudine contrara pozitiei protestante o prezinta teolo6ia catolica mai vec+e8 care considera Traditia ca un izvor independent al Revelatiei divine8 ce curpinde adevaruri de credinta care nu se 6asesc si in Sfinta Scriptura0 !e aici a decurs atitudinea papala ca pentru formularea de do6me noi nu este necesara confirmarea e#plicita a Sfintei Scripturi0 Biserica "rtodo#a invata ca o invatatura de credinta nu se afla e#clusiv in Sfinta Scriptura sau e#clusiv in Sfinta Traditie0 "rice invatatura do6matica trebuie sa aiba temei atit in Sfinta Traditie cit si in Sfinta Scriptura0 !in cele prezentate retinem ca invatatura de credinta4 Sfinta Traditie sau Sfinta Predanie este !escoperirea sau Revelatia scupranaturala facuta din iubire de !umnezeu prin viu 6rai oamenilor pentru mintuirea lor8 care8 mai tirziu8 o parte s)a fi#at si in scris0 /a este e6ala cu Sfinta Scriptura8 aceasta fiind o parte a Sfintei Traditii8 si impreuna alcatuiesc o unitate nedespartita8 intre6indu)se reciproc0 Biserica "rtodo#a pastreaza nealterat izvorul !escoperirii dumnezeiesti al credintei noastre crestine cuprins in Sfinta Traditie si in Sfinta Scriptura0 (ndemul Sfinului &postol Pavel catre Tesaloniceni sa ne fie si noua de urmat4 @@Stati neclintiti si tineti predaniile pe care le)ati invatat AA 9(( Tes0 28 15;8 si vom avea nade7dea mintuirii noastre impreuna cu parintii si inaintasii nostri8 care ne)au predat dreapta credinta ortodo#a0 Pr0 Prof0 (on (onescu8 Studii teolo6ice8 seria a (()a8 anul J1(((8 nr0 48 iulie)au6ust 1%%18 pa60 5 )640

34

GediteazHI Crezul sau simbolul credintei Cred intru :nul !umnezeu8 Tatal &tottiitorul8 -acatorul cerului si al pamantului8 vazutelor tuturor si nevazutelor0 Si intru :nul !omn (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu8 :nul)<ascut8 Care din Tatal S)a nascut mai inainte de toti vecii0 1umina din 1umina8 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat8 nascut8 nu facutB Cel de o fiinta cu Tatal8 prin Care toate s)au facut0 Care pentru noi8 oamenii8 si pentru a noastra mantuire S)a po6orat din ceruri si s)a intrupat de la !u+ul Sfant si din ,aria -ecioara8 si S)a facut om0 Si S)a rasti6nit pentru noi in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si S)a in6ropat0 Si a inviat a treia zi8 dupa Scripturi0 Si S)a inaltat la ceruri si sade de)a dreapta Tatalui0 Si iarasi va sa vina cu slava8 sa 7udece viii si mortii8 a Carui imparatie nu va avea sfarsit0 Si intru !u+ul Sfant8 !omnul de viata -acatorul8 Care din Tatal purcede8 Cel ce impreuna cu Tatal si cu -iul este inc+inat si slavit8 Care a 6rait prin prooroci4 (ntru una8 sfanta8 soborniceasca si apostoleasca BisericaB ,arturisesc un botez8 intru iertarea pacatelor0 &stept invierea mortilor0 Si viata veacului ce va sa fie0 &min5 GediteazHI Cunoasterea lui Dumnezeu prin Ortodoxie !orul sufletului crestinesc de a)1 cunoaste pe !umnezeu s)a aratat din vremurile cele mai indepartate0 (storia reli6iilor8 cu documentarile sale ar+eolo6ice8 ne stau ele insesi marturie0 Scanteia divina din sufletul omului8 creat dupa c+ipul si asemanarea lui !umnezeu8 isi indrepta continuu privirile in necunoscut8 spre a)1 afla8 a)1 cunoaste si a)1 adora pe !umnezeu0 Constiinta reli6ioasa din sufletul omului8 pe care o avea de la creatia divina8 il indemna pe acesta sa caute pe !umnezeu8 precum avea sa e#plice mai tarziu Sfantul &postol Pavel4 FPa6anii8 cari nu au le6e8 din fire fac ale le6ii8 acestia neavand le6e8 isi sunt lor le6e8 cum arata fapta le6ii scrisa in inimile lor8 prin marturia constiintei lor000F 10 <atura universului ce)l incon7ura pe om ii umplea sufletul de admiratie8 dar fara sa)l poata descoperi si cunoaste pe marele Creator al acestei lumi0 &stfel s)a putut petrece marele fenomen8 descris cu multa intelepciune de Sfantul >asile cel ,are8 care scria in prima "milie a *e#aimeronului8 despre crearea lumii si a omului in cele sase zile8 afirmand4 F:niversul este invatatura sufletelor rationale si scoala stiintei dumnezeiesti8 privelistea fiintelor ce se vad si se misca8 calauzeste ca si cu o mana sufletul omului catre contemplarea Celui ce nu se vedeF 20 :niversul este insa prea mare si deosebit in elementele sale8 spre a)1 putea descoperi pe Creatorul lor0 "mul ramane constrans in contemplarea lui !umnezeu8 impins de ceea ce vede in afara8 in univers8 si de aceea ce simtea ca traieste in sufletul sau si)l rascoleste8 precum avea sa conc+ida mai tarziu marele filozof Nant4 FCerul plin de stele si constiinta morala din om umplu sufletul omului de admiratieF 30 Recunoasterea esentei spirituale a dumnezeirii8 nu putea sa o priceapa omul8 nici cu vazul8 nici cu ratiunea sa8 precum avea sa ne e#plice Sfantul 3ri6orie Teolo6ul in

35

cuvantarea a doua despre !umnezeu8 in care arata cum unii oameni au adorat soarele8 altii luna8 altii multimea stelelor8 altii cerul in intre6imea lui8 atribuindu)le acestora conducerea universului0 &ltii o atribuiau sti+iilor lumii acesteia8 care a7uta la sustinerea vietii8 precum sunt4 pamantul8 apa8 cerul8 focul si altele0 (ar altii au adorat cele mai frumoase lucruri pe care le vedeau8 ) in puterea si frumusetea trupului omenesc8 a7un6and la plasmuiri ale mainilor omenesti8 ca statui si alte inc+ipuiri8 pentru a crea mituri8 pe care se spri7ineau propriile lor rataciri 40 &devarul acesta il evidentiase si Sfantul &postol Pavel8 cand scria catre Romani4 FSi au sc+imbat oamenii slava lui !umnezeu Celui nestricacios intru asemanarea c+ipului omului celui stricacios si al pasarilor si a celor cu patru picioare si al taratoarelor si s)au inc+inat si au slu7it fapturii8 in locul -acatorului8 care este binecuvantat000F 50 !umnezeu8 care este du+ nevazut8 dar iubirea suprema8 din iubire pentru omul pe care l)a creat in decursul istoriei omenirii8 s)a descoperit spre Sine8 in mod treptat8 precum ne istoriseste Sfanta Scriptura a >ec+iului si a <oului Testament 68 precum si Sfanta Traditie 0 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul ne istoriseste cum !umnezeu ca un bun Parinte8 cel mai mare peda6o6 al omenirii si cel mai iscusit medic al omului8 l)a scos pe om treptat din intunericul ratacirilor8 spre a)l aduce la cunoasterea luminii celei adevarate8 la insasi cunoasterea lui !umnezeu0 Cele doua Testamente8 infatisate de Sfanta Scriptura8 sunt cele doua mari cutremurari ale lumii si ale universului8 prima8 trecerea de la idololatria pa6ana la le6ea >ec+iului Testament si a doua8 trecerea de la le6ea >ec+iului Testament la /van6+elie8 ) la <oul Testament0 Cutremurarea lumii si a omului in descoperirea divina s)a facut dupa principiile fundamentale ale peda6o6iei divine8 ale respectarii liberei vointe a omului8 prin convin6erea sa si prin bunatatea si blandetea lui !umnezeu0 Caci omul nu este o planta ce poate creste fortat8 iar ceea ce porneste din libera vointa este mai temeinic si mai trainic $0 Cat de mare deosebire a fost intre reli6iile idololatre8 in care 7ertfele cu dorintele pacatelor trupesti a7unsesera la un cult reli6ios si monoteismul >ec+iului Testament8 in care pocainta fata de pacat si dorinta de indreptarea vietii8 a7unsese la cunoscutii psalmi ai Proorocului re6e !avid8 in care scria cu deplina cainta si dor de indreptare4 F(ntoarce fata Ta de la pacatele mele8 si toate faradele6ile mele ster6e)le0 (nima curata zideste intru mine8 !umnezeule8 si du+ drept innoieste intru cele dinauntrul meuF %0 Proorocii >ec+iului Testament8 pe calea inspiratiei divine8 aratau nu numai crearea lumii si pe Creator8 ca Proorocul ,oise8 dar prin Proorocii mari si mici venirea unui ,antuitor8 -iul lui !umnezeu8 pe pamant intre oameni8 precum cu amanunte avea sa vesteasca prin profetiile sale marele Prooroc (saia8 supranumit /van6+elistul >ec+iului Testament0 (nsusi !ecalo6ul a fost un mare indrumator reli6ios)moral al omului0 &stfel a fost indreptatit Sfantul &postol Pavel sa scrie ca 1e6ea >ec+iului Testament a fost FCalauza spre *ristos8 pentru ca sa ne indreptam prin credintaF 1'0 >ec+iul Testament8 completat mai apoi de <oul Testament si de Sfanta Traditie8 aveau sa 7ustifice temeiurile biblice ale primului articol din Simbolul nostru de Credinta8 prin care marturisim4 FCred intru unul !umnezeu8 Tatal atottiitorul8 facatorul cerului si al pamantului8 vazutelor tuturor si nevazutelor0F /#plicarea amanuntita o putem urmari in cartea cu F(nvatatura de Credinta Crestina "rtodo#aF 110 1a plinirea vremii8 precum ne scrie /van6+elistul8 omenirea in decursul istoriei8 acum aproape doua mii de ani8 s)a putut bucura de FRasaritul cel de susF8 prin care aveam sa dobandim F1umina cunostinteiF0 Bunavestire8 a coborarii !omnului (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu pe pamant8 avea sa fie bucuria omenirii8 ca tunetul norilor pentru revarsarea ploii binefacatoare dupa o seceta indelun6ata8 precum 6raia odinioara marele >arlaam ,itropolitul ,oldovei8 in Cartea romaneasca de invatatura8 la sarbatoarea Bla6ovesteniilor0 Cutremurarea de pamant8 dupa Sfantul 3ri6orie Teolo6ul

36

si tunet ceresc binevestitor8 dupa >arlaam al ,oldovei8 6raiau despre acelasi adevar dumnezeiesc0 Caci acum aproape doua mii de ani Sfantul &r+an6+el 3avril8 cu o ramura de crin in mana8 in luna infloririi pomilor8 cobora in <azaratul 3alileei8 cetatea mu6urelui si a florii8 la o -ecioara prea curata8 din neamul Proorocului re6e !avid8 sa)i rosteasca mesa7ul dumnezeiesc al cerului4 FBucura)te ceea ce esti plina de dar0 !omnul este cu tine0 Binecuvantata esti tu intre femei0 Si iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei c+ema numele lui (isus0 &cesta va fi mare si -iul Cerului Preainalt se va c+ema si !omnul !umnezeu (i va da lui tronul lui !avid0 !u+ul Sfant se va po6ora peste tine8 -iul lui !umnezeu se va c+ema0 Ca la !umnezeu nimic nu este cu neputinta000F 120 &sa se e#plica frumoasa cantare bisericeasca8 ce se canta de credinciosii Bisericii noastre in dimineata sarbatorii Buneivestiri4 F&stazi este inceputul mantuirii noastre si aratarea tainei celei din veacuri0 -iul lui !umnezeu8 -iul -ecioarei se face si 3avriil +arul bine il vesteste000F 130 (nsasi cantarea F1umina 1ina a Sfintei maririF de la >ecernie8 una din cele mai vec+i cantari crestine ale Bisericii8 binevestea in spiritul proorocilo >ec+iului Testament8 ca dupa F1umina cea de searaF8 avea sa vina lumina -iului lui !umnezeu8 a Sfantului si a -ericitului (isus *ristos8 Cel ce da viata si lumea il slaveste0 Cu evlavioasa si profunda convin6ere de toate cele rostite de Sfantul &r+an6+el 3avriil8 Sfanta -ecioara ,aria avea sa)si marturiseasca credinta sa inaintea /lisabetei8 mama Sfantului (oan Botezatorul8 in casa preotului ?a+aria8 care umplandu)se si ea de !u+ul Sfant8 i)a rostit4 FBinecuvantata esti tu intre femei si binecuvantat este rodul pantecelui tau0 Si de unde mie aceasta8 ca sa vina la mine ,aica !omnului meu2F 140 Cu acest prile7 a rostit Sfanta -ecioara ,aria celebra ru6aciune4 F,areste suflete al meu pe !omnul si s)a bucurat du+ul meu de !umnezeu ,antuitorul meu0 Ca a cautat spre smerenia roabei Sale0 Ca iata8 de acum ma vor ferici toate neamurile0Ca mi)a facut mie marire Cel Puternic si sfant este numele 1ui000F 150 Toate aceste marturisiri de credinta ale Sfintei -ecioare ,aria se rostesc in Biserica noastra8 ca sti+uri la cantarea a opta a canonului de la :trenia diminetii8 insotite de crestineasca cantare4 FCeea ce esti mai cinstita decat *eruvimii si esti mai marita fara de asemanare decat Serafimii8 carea fara stricaciune spre !umnezeu Cuvantul ai nascut8 pre tine cea cu adevarat <ascatoare de !umnezeu8 te marim000F 160 &ceasta cantare se repeta la fiecare te#t din ru6aciunea ,acii !omnului8 dupa ce Preotul slu7itor al Sfantului &ltar rosteste8 cadind toata Biserica8 vestitoarele cuvinte4 FPrea <ascatoarea de !umenzeu si ,aica luminii8 intru cantari cinstindu)o8 sa o marimF 1 0 !upa cum se stie8 usile imparatesti ale Sfantului &ltar8 in toate Bisericile8 sunt purtatoare inaintea credinciosilor ale icoanei Buneivestiri8 cu &r+an6+elul 3avriil binevestitor in fata ,aicii !omnului0 !eci prin ,aica @@1uminiiAA avea sa se coboare @@1uminaAA pe pamant0 Si iata ca la timpul potrivit8 precum marturisesc Sfintii /van6+elisti8 bunavestirea Sfantului &r+an6+el 3avriil s)a implinit0 Sfanta -ecioara ,aria avea sa nasca pe Pruncul (isus8 in cetatea lui !avid8 Betleemul (udeei8 in vremea Cezarului &u6ust al imperiului roman8 pe cand Tuirinus ocarmuia Siria 1$0 Pastorii de pe campia Betleemului aveau sa vada stralucirea dumnezeiasca in 7urul lor si sa auda 6raiul in6erului binevestitor8 ce li se arata4 @@<u va temeti0 Caci iata8 va binevestesc voua bucurie mare8 care va fi pentru tot poporulB Ca vi s)a nascut azi ,antuitor8 care este *ristos !omnul8 in cetatea lui !avid000 Si deodata s)a vazut8 impreuna cu in6erul8

37

multime de oaste cereasca8 laudind pe !umnezeu si zicind4 @@Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoire 5AA 1%0 ,esa7ul divin al in6erilor8 cu 6raiul cerului catre pamant avea sa rasune de aproape doua mii de ani in Biserica crestina8 catre Sfarsitul :treniei8 inaintea Sfintei 1itur6+ii8 cand Preotul desc+izind usile imparatesti ale Sfantului &ltar8 rosteste cu 6las solemn8 cu fata catre credinciosi4 @@Slava Tie8 Celui ce ne)ai aratat noua 1uminaAA 2'0 (ar la strana se repeta cantarea in6erilor deasupra Betleemului4 @@Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoireAA8 cu toate cele ale !o#olo6iei 210 -iul lui !umnezeu se intrupa in atmosfera luminoasa8 luminata de steaua luminoasa deasupra Betleemului si in cantari despre lumina8 pentru ca insusi /l era 1umina8 precum avea sa rosteasca mai tarziu4 @@/u sunt 1umina lumiiAA 220 1umina8 1umina si 1umina8 dar o sin6ura 1umina8 un sin6ur !umnezeu8 precum scria Sfantul 3ri6orie Teolo6ul8 cand e#plica unitatea lui !umnezeu in cele trei perioade ale Sfintei Treimi 230 !upa cum unitatea lucrarii dumnezeirii8 ca 1umina8 se poate compara cu unitatea dintre soare8 raza lui si lumina pe care o revarsa 240 &sa ne e#plicam cum la formularea Simbolului de Credinta prin Sinodul intai ecumenic al Sfintilor Parinti8 privitoare la dumnezeirea !omnului (isus *ristos8 s)a +otarat marturisirea cunoscuta4 @@1umina din 1umina8 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat8 nascut8 nu facut8 Cel ce este de o fiinta cu Tatal8 prin carele toate s)au facutAA0 &dica precum8 prin inspiratia divina8 Sfantul &postol si /van6+elist (oan8 ne)a lasat scris la inceputul /van6+eliei sale4 @@1a inceput era Cuvantul si Cuvantul era la !umnezeu si !umnezeu era Cuvantul0 &ceasta era intru inceput la !umnezeu0 Toate prin /l s)au facutB si fara /l nimic nu s)a facut din cele ce s)au facut0 (ntru /l era viata si viata era lumina oamenilor0 Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul nu a cuprins)oAA 25 0 &devar dumnezeiesc pe care)l ascultam cu cutremurare sufleteasca8 din Sfanta /van6+elie dupa (oan8 in noaptea Sfintei invieri8 cand toata Biserica este luminata8 toti credinciosii poarta lumanarea aprinsa in maini8 iar clopotul si toaca8 cu 6las sarbatoresc deosebit8 vestesc 1umina dumnezeiasca si in afara8 in vazdu+ul cerului incon7urator0 !upa cum la aprinderea luminilor8 inaintea slu7bei Sfintei invieri8 Preotul slu7itor8 din usile imparatesti8 se adreseaza credinciosilor cu traditionalele cuvinte4 @@>eniti de primiti luminaAA si Biserica se umple de lumina0 ,ai departe8 tot Sfantul &postol si /van6+elist (oan8 ne infatiseaza la inaltimea inspiratiei sale divine8 adevarul dumnezeiesc8 cum -iul lui !umnezeu :nul)<ascut8 Carele din Tatal s)a nascut mai inainte de toti vecii8 s)a intrupat in c+ip minunat4 @@Si Cuvantul s)a facut trup si s)a salasluit intre noi si am vazut slava 1ui8 slava ca a :nuia)<ascut din Tatal8 plin de +ar si de adevarAA 26 0 &dica cele ce aveau sa marturiseasca Sfintii Parinti in al treilea articol al Simbolului de Credinta4 @@Carele pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire s)a po6orat din ceruri si s)a intrupat de la !u+ul Sfant si din -ecioara ,aria si s)a facut omAA 2 0 ,enirea !omnului (isus *ristos era de a revarsa lumina dumnezeiasca in sufletul intunecat al omului4 @@Cuvantul era lumina cea adevarata care lumineaza pe tot omul ce vine in lume000 Si celor cati 1)au primit8 care cred in numele 1ui8 le)a dat putere sa se faca fiii lui !umnezeuAA 2$0 !omnul (isus *ristos8 Cel intrupat a facut cunoscuta omului dumnezeirea8 ca &cela ce facea parte din dumnezeire4 @@Pe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataB -iul cel :nul)<ascut8 Care este in sanul Tatalui0 &cela 1)a facut cunoscutAA 2% 0 (nsasi Teofania8 sau aratarea dumnezeirii8 in cele trei persoane ale Sfintei Treimi8 la Botezul !omnului8 in apa (ordanului8 a fost primul prile78 la inceputul misiunii Sale8 de a face cunoscuta dumnezeirea0 &devarul acesta il canta si Biserica noastra8 precum se poate vedea in ,ineiul lunii (anuarie8 la sarbatoarea Botezului !omnului0 !upa cum /van6+elistul scrie4 F(ar botezindu)se (isus8 indata ce a iesit din

38

apa8 iata cerurile ( s)au desc+is si el a vazut !u+ul lui !umnezeu8 po6orindu)se ca un porumbel si venind peste /l0 Si iata 6las din ceruri care a zis4 &cesta este -iul ,eu cel iubit8 intru care am binevoitF 3'0 !eci Tatal8 prin 6lasul din ceruri8 -iul primind Sfintul Botez8 iar Sfintul !u+ in c+ip de porumbel0 (ntrea6a misiune luminatoare8 binefacatoare8 tamaduitoare8 sfintitoare si mintuitoare a !omnului *ristos8 de la <asterea pina la .ertfa pe Cruce de pe 3ol6ota8 culminind cu dumnezeiasca Sa (nviere si (naltare la ceruri8 este infatisata in "rtodo#ie precum stim nu numai prin citirea cuprinsului Sfintelor /van6+elii si al /pistolelor apostolice in Biserica8 ci si prin cintarile respective ale tuturor imnolo6iilor bisericesti din ,inei8 "ctoi+8 Triod si Penticostar si infatisata si prin icoanele picturilor din interior8 precum si prin cuprinsul simbolic si mistic)reli6ios al Sfintei 1itur6+ii0 !e aceea Sfinta 1itur6+ie ocupa locul de cinste al invataturii pentru e#plicarea credintei crestine ortodo#e 310 Caci prin Sfinta 1itur6+ie se desfasoara inaintea sufletelor noastre intre6ul fir dumnezeiesc al /van6+eliei8 culminind in 7ertfa mintuitoare0 &semenea si la infatisarea celorlalte Sfinte Taine 320 !upa cum8 toate articolele Simbolului de Credinta se desfasoara8 cu evlavia cuvenita in Biserica8 inaintea tuturor credinciosilor8 in lumina istorisirii /van6+eliei0 !in intre6ul cuprins al /van6+eliei8 al epistolelor Sfintilor &postoli si al scrierilor Sfintilor Parinti8 se desprinde marele adevar8 cum !omnul (isus *ristos a fost pentru om8 nu numai ,intuitorul sufletelor noastre8 dar si supremul (nvatator si deplinul 1uminator al cu6etarii si vietii noastre crestine0 1umina cea adevarata8 precum /l sin6ur a marturisit4 F/u sint 1umina lumiiB cel ce (mi urmeaza ,ie nu va umbla in intuneric8 ci va avea lumina vietiiF 330 F/u8 1umina am venit in lume8 ca tot cel ce crede in ,ine8 sa nu ramina in intunericF 340 Sfintul &postol Toma8 care 1)a intrebat calea unde mer6e8 i)a raspuns solemn4 F/u sint Calea8 &devarul si >iata0 <imeni nu vine la Tatal ,eu8 decit prin ,ineF 350 (ar Sfintului &postol -ilip8 care dorea sa le arate &postolilor pe Tatal8 i)a raspuns4 FCel ce ,)a vazut pe ,ine a vazut pe Tatal000 Credeti ,ie ca /u sint intru Tatal si Tatal intru ,ine000 Cuvintele pe care vi le spun /u8 nu le vorbesc de la ,ine8 ci Tatal care ramine intru ,ine ) face lucrurile 1uiF 35bis0 !upa cum tuturor Sfintilor &postoli le)a rostit4 FCel ce are poruncile ,ele si le pazeste8 acela este care ,a iubesteB iar cel ce ,a iubeste pe ,ine va fi iubit de Tatal ,eu si)l voi iubi si /u si ,a voi arata luiF 360 &ctivitatea !omnului (isus *ristos8 inca de la inceputul propovaduirii Sale8 avea sa intareasca toate cele istorisite inca de la inceputul /van6+eliei8 precum au fost profetite si de marele Prooroc (saia4 FPoporul care statea intru intuneric a vazut lumina si celor ce sedeau in latura si in umbra mortii lumina le) a rasaritF 9,atei (>8 16;0 Predica de pe munte a !omnului (isus *ristos a fost z6uduitoare de suflete0 Caci cunoasterea lui !umnezeu nu sta numai in a)( recunoaste dumnezeirea8 ci mai ales in implinirea voii si poruncilor Sale8 privitoare la viata morala a credinciosului0 &devaratul si bunul crestin sa nu ramina numai la post si ru6aciune8 ci alun6ind orice pacat din cu6etul sau8 sa paseasca mai departe la fapte bune8 in a7utorarea aproapelui sau0 &devaratul si bunul crestin este acela care8 nu numai ca nu ucide pe semenul sau8 dar nici nu)i poarta ura sau minie si este in plina pace cu semenul sau 3 0 &dulterul este un pacat asa de mare8 incit nici cu 6indul nu trebuie cu6etat 3$0 -emeia trebuie respectata si tratata umanitar8 c+iar in caz de despartire 3%0 Razbunarea fata de cel ce ne face rau trebuie inlaturata8 iar fata de vra7masi trebuie sa avem iubire8 raspunzind cu dra6oste la ura 4'0 -acerea de bine8 milostenia8 sa se faca nu din fatarnicie8 ci din iubire pentru semenul nostru 410 Ru6aciunea sa se faca cu deplina sinceritate si cu credinta curata8 precum si postul 420 1acomia pentru bo6atii8 imbracaminte si mincare multa este un pacat si impotriva firii ce ne incon7oara 430 <edreptatea si birfirea semenului trebuiesc inlaturate 440 "mul cel bun se cunoaste dupa faptele sale 450

39

Ceea ce nu)ti place8 altuia nu)i face 460"mul bun trebuie sa tinda catre desavirsire8 dupa e#emplul Tatalui ceresc8 care este desavirsit 4 0 (nsusirile sufletesti8 virtutile crestinului sint infatisate in cele noua fericiri de la inceputul Predicii de pe munte 4$0 Toate aceste invataturi din Predica de pe munte pot fi auzite in Biserica noastra din /van6+eliile ce se citesc8 pentru preocuparile du+ovnicesti ale crestinului ortodo#8 in postul cel mare inainte de Sfintele Pasti 4%0 (n cintarea F-ericirilorF la sfinta litur6+ie iese preotul cu Sfinta /van6+elie in mi7locul credinciosilor8 avind o lumina aprinsa in fata8 spre a se lua aminte la inceputul activitatii invatatoare a !omnului *ristos0 Cunoasterea crestina adevarata nu se poate opri numai la informarea invataturilor !omnului8 ci trebuie sa treaca la trairea lor deplina8 la trairea virtutilor crestine0 Caci !omnul *ristos n)a fost numai (nvatator8 numai &devar8 ci si Cale in viata si ,intuitor cu adevarat8 iar cel ce este crestin si s)a imbracat prin Sfintul Botez in *ristos 5'8 trebuie sa urmeze cu adevarat lui *ristos8 ascultind si indeplinind invataturile Sale0 !omnul *ristos a fost e#emplul desavirsit al unei vieti traite pe pamint8 !umnezeu) "mul0 -ara precedenta8 trairea vietii Sale a fost intru totul conform invataturilor Sale0 !e aceea cu deplina Sa autoritate divina8 !omnul a rostit la sfirsitul predicii Sale de pe munte4 F<u oricine),i zice8 !oamne8 !oamne8 va intra in imparatia cerurilor8 ci cel ce va face voia Tatalui ,eu8 Celui din ceruri000 !e aceea oricine aude aceste cuvinte ale ,ele si le indeplineste asemana)se)va barbatului intelept care a cladit casa lui de piatra000 (ar oricine aude aceste cuvinte ale ,ele si nu le indeplineste8 asemana)se)va barbatului nec+ibzuit8 care si)a cladit casa pe nisipF 510 !omnul (isus *ristos a raspindit invataturile Sale in tot cuprinsul /van6+eliei8 in timpul activitatii Sale pe pamint8 insotindu)le de minuni8 pina la invierea Sa din morti8 prin dra6ostea8 mila si bunatatea Sa pentru oameni0 &laturi de virtutile reli6ioase8 ale credintei8 nade7dii si dra6ostei8 a propovaduit cu staruinta si virtutile morale8 ale intelepciunii8 bunatatii8 cumpatarii8 dreptatii8 blindetei8 infrinarii si tuturor celorlalte 520 !upa cum le)a si e#emplificat prin minuni binefacatoare0 Pildele morale sociale8 ca a bo6atului nemilostiv8 bo6atului si saracului 1azar8 a Samariteanului milostiv8 ilustrau virtuti morale8 ce se putea intele6e de toti cei ce le puteau asculta0 !escoperirea dumnezeiestilor invataturi8 prin cuvinte si e#emple8 era preocuparea Sa permanenta de a infatisa spre cunoastere vointa lui !umnezeu4 FToate ,i)au fost date de catre Tatal ,eu si nimeni nu cunoaste pe -iul decit numai Tatal8 nici pe Tatal nu)1 cunoaste nimeni8 decit numai -iul si cel care va voi -iul sa)i descopere0 >eniti la ,ine toti cei osteniti si impovarati si /u va voi odi+ni pe voi000invatati)va de la ,ine8 ca sint blind si smerit cu inima si veti 6asi odi+na sufletelor voastreF 530 Cu bunatatea Sa cea mare tuturor le)a luminat sufletele8 in afara de cei ce nu 1)au primit 540 (n ru6aciunea lui (isus din 3+etsimani8 in care s)a ru6at pentru Sine8 pentru &postoli si pentru toti credinciosii8 !omnul *ristos vedea cu putere insemnatatea adevaratei Fcunoasteri a lui !umnezeuF4 FSi aceasta este viata vesnica4 sa te cunoasca pe Tine sin6urul !umnezeu adevarat8 si pe (isus *ristos pe Care 1)ai trimis000 &ratat)am numele Tau oamenilor pe care ,i i)ai dat ,ie din lume0 &i Tai erau si ,ie ,i i)ai dat si cuvintul Tau l)au pazit0 &cum au cunoscut ca toate cite ,i)ai dat sint de la Tine000F 550 !ar daca semanatorul la vremea sa devine secerator8 asemenea supremul (nvatator va fi odata si supremul .udecator0 Caci daca /van6+elia incepe cu Predica de pe ,unte si termina cu .udecata viitoare 568 asemenea Simbolul nostru de Credinta isi termina marturisirile cu venirea !omnului sa 7udece vii si mortii 5 8 invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie 5$0 Cutremurarea a treia a omului si a omenirii va fi trecerea din viata de aici in viata cealalta 5%0 (n viata de dincolo8 la suprema .udecata8 isi da omul seama de felul cum a inteles sa)1 cunoasca pe !omnul *ristos si viata 1ui8 nu numai prin intele6erea8 ci mai ales trairea virtutilor morale8 aici pe pamint0

40

Tabloul profetic dumnezeiesc al infricosatei 7udecati infatisat de !omnul *ristos si eternizat prin /van6+elie8 merita sa fie adesea revazut si meditat de toti credinciosii8 fiind pro6ramul e#amenului 7udecatii noastre morale8 pe care "rtodo#ia ni)l infatiseaza in fiecare an8 la !uminica lasatului sec de Pasti8 precedat de Simbata mortilor si urmat in !uminica viitoare de invataturi din Predica de pe ,unte0 /ste pro6ramul de evlavie si fapte bune al crestinului in postul mare8 ca si in alte impre7urari0 (ata cum infatisa profetic !omnul *ristos 7udecata ce va sa fie0 FCind va veni -iul "mului intru slava Sa8 si toti sfintii in6eri cu /l8 atunci va sedea pe tronul slavei Sale0 Si se vor aduna inaintea 1ui toate neamurile si)i va desparti pe uniide altii8 precum desparte pastorul oile de capre0 Si va pune oile de)a dreapta Sa8 iar caprele de)a stin6aF0 F&tunci va zice imparatul celor de)a dreapta 1ui4 >eniti binecuvintatii Tatalui ,eu8 mosteniti imparatia cea pre6atita voua de la intemeierea lumii0 Caci flamind am fost si ,i)ati dat sa manincB insetat am fost si ,i)ati dat sa beau8 strain am fost si ,)ati primit8 3ol am fost si ,)ati imbracatB bolnav am fost si ,)ati cercetatB in temnita am fost si ati venit la ,ineF0 F&tunci dreptii ii vor raspunde8 zicind4 !oamne8 cind Te)am vazut flamind si Te)am +ranit2 Sau insetat si Ti)am dat sa bei2 Sau cind Te)am vazut strain si Te)am primit8 sau 6ol si Te)am imbracat2 Sau cind Te)am vazut bolnav8 sau in temnita si am venit la Tine2 (ar imparatul8 raspunzind va zice catre ei4 &devarat zic voua8 intrucit ati facut unuia dintr)acesti frati ai ,ei8 prea mici8 ,ie ,i)ati facutF0 F&tunci va zice si celor de)a stin6a4 !uceti)va de la ,ine8 blestematilor8 in focul cel vesnic8 care este 6atit diavolului si in6erilor lui0 Caci flamind am fost si nu ,i)ati dat sa manincB insetat am fost si nu ,i)ati dat sa beauB strain am fost si nu ,)ati primitB 6ol si nu ,)ati imbracatB bolnav si intemnitat8 si nu ,)ati cercetatF0 F&tunci vor raspunde si ei8 zicind4 !oamne8 cind Te)am vazut flamind8 sau insetat8 sau strain8 sau 6ol8 sau bolnav8 sau intemnitat si nu Te)am slu7it2 /l insa le va raspunde zicind4 &devarat zic voua4 (ntrucit nu ati facut unuia dintre acesti prea mici8 ,ie nu ,i) ati facutB si vor mer6e acestia la osinda vesnica8 iar dreptii la viata vesnicaF 6'0 !eci la credinta si nade7dea sa in viata8 crestinul trebuie sa sporeasca si in dra6oste8 precum dadea indemnuri si Sfintul &postol Pavel 9( Corinteni J(((8 13; si staruia cu multa intelepciune Sfintul (oan 3ura de &ur8 caci astfel se completeaza cunoasterea crestina0 (isus *ristos ieri si azi si in veci ) este acelasi 610 &cesta este sensul luminii cunoasterii crestine in "rtodo#ie8 descoperita omului prin !omnul (isus *ristos8 precum au talmacit)o Sfintii &postoli si Sfintii Parinti ai "rtodo#iei noastre8 deci intrea6a Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie0 &stfel8 Sfintul (oan !amasc+in8 supranumit si Friul de aurF8 pentru ideile stralucitoare8 in ale carui opere se o6lindesc8 in sinteza8 ideile marilor Sfinti Parinti anteriori8 ) asaza la locul de cinste problema cunoasterii8 ca introducere in operele sale do6matice8 sub denumirea de (zvorul cunoasterii0 &cest izvor al cunoasterii il vedem pe !omnul *ristos8 ca supremul !ascal si Peda6o68 supremul (nvatator8 cel care nu poate sa 6reseasca8 (nvatatorul &devarului4 F*ristos este intelepciunea cuprinzatoare a adevaruluiB in /l sint cuprinse comorile credintei noastre0 /l este intelepciunea si puterea lui !umnezeu si a TataluiB sa ascultam 6lasul 1ui prin mi7locirea Sfintelor Scripturi si sa invatam cunoasterea a toateF 620 !upa cum isi propunea sa adune in scrierile sale8 ca si o albina8 tot ceea ce este potrivit cu adevarul 638 cule6ind potrivit

41

Sfintei Traditii8 pe cit ii va fi cu putinta8 ceea ce s)a spus de catre !ascalii incercati si invatati8 spre a infatisa o e#punere 6enerala in ascultarea rinduielii celei adevarate 648 in cadrul izvorului fundamental al cunoasterii lui !umnezeu8 care ramine *ristos8 !ascalul neintrecut al &devarului !ivin0 !e fapt unul din motivele fundamentale ale intruparii !omnului (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu8 a fost acesta8 de a restaura cunoasterea adevaratului !umnezeu8 afirma Sfintul Parinte bisericesc8 &tanasie cel ,are8 in cuvintarea sa F!espre (ntruparea CuvintuluiF 650 "amenii indepartati de la adorarea lui !umnezeu si cu privirile indreptate in 7os8 ca si cum s)ar afla in adincimea unei pesteri8 cautau pe !umnezeu8 in creatura8 in lucruri vazute8 facindu)si zei din oameni muritori si din demoni0 &tunci bunul si obstescul nostru ,intuitor8 Cuvintul lui !umnezeu8 isi ia pentru Sine un corp si traieste ca om printre oameni8 atra6ind toate privirile celor ce 6indesc ca !umnezeu este in lucruri trupesti8 catre /l8 ca invataturile si faptele Sale8 spre a recunoaste &devarul !ivin si prin /l sa se ridice cu cu6etarea catre Tatal Sau0 "ameni cu cu6etari omenesti8 in care)si indreptau privirile8 se puteau vedea acum atrasi peste tot si primeau invatatura &devarului !ivin0 (n ceea ce priveste creatiunea8 puteau sa recunoasca pe *ristos8 iar in ceea ce priveste zeii dintre oameni8 prin comparatie cu faptele ,intuitorului8 le apara ,intuitorul8 fiindca aceia nu puteau savirsi opere asemenea lui !umnezeu)Cuvintul0 !eci pe data ce cu6etarea oamenilor decazuse in lucrurile simturilor8 Cuvintul s)a coborit catre noi8 pina a se arata trupeste8 spre a ne duce catre /l8 ca "m8 oamenii8 sa) si incline simturile catre persoana Sa si de acum inainte ei sa se convin6a ca)1 vedeau "m8 datorita faptelor Sale8 ca /l nu era numai "m8 ci inca !umnezeu si Cuvint si (ntelepciunea adevaratului !umnezeu0 Subliniind cuvintele Sfintului &postol asupra cunoasterii crestine prin !omnul *ristos 9/feseni (((8 1 )1%;8 Sfintul &tanasie cel ,are precizeaza4 FCuvintul s)a desfasurat pretutindenea4 in sus8 in 7os8 in adincime si lar6imeB in sus prin creatiune8 in 7os prin intrupare8 in adincime pina la iad8 in lar6ime pentru toata lumeaB totul este plin de cunoasterea lui !umnezeu000 (ndoita a fost aratarea bunatatii ,intuitorului prin (ntruparea SaB /l indeparta de la noi moartea si ne reinnoia si nevazut8 /l se arata prin faptele Sale si facea sa se cunoasca8 ca /l era Cuvintul8 conducatorul si re6ele universuluiF 660 Prin urmare8 prin !omnul (isus *ristos cunoasterea crestina isi primea desavirsirea8 prin invatatura dumnezeiasca insotita de e#emple desavirsite0 S)a petrecut astfel8 prin providenta peda6o6iei divine8 o adevarata restaurare si o deplina cunoastere a lui !umnezeu si a vointei Sale pentru om0 Problema deplinei cunoasteri crestine in adincimea ei8 in inaltimea ei8 in intinderea ei8 in insemnatatea ei8 si mai ales in metodolo6ia formarii ei8 precum o punea Sfintul &postol Pavel 9/feseni (((8 1 )1%;8 a studiat)o8 a e#perimentat)o si a publicat)o in opere succesive8 marele invatat crestin Titus -lavius Clemens8 de ori6ine din &tena8 in a doua 7umatate a secolului al doilea crestin8 supranumit si Clement &le#andrinul8 pentru meritele sale mari in conducerea scoalei crestine din &le#andria0 !in operele sale8 Protrepticul8 sau Covertitorul8 la Cuvintul ca promotor al vietii crestine8 Peda6o6ul8 in care infatiseaza Cuvintul ca educator al sufletelor si Stromatele8 prin care !idascalul ii infatiseaza doctrina cu invataturile crestine8 se poate vedea o lar6a privire a profundei si temeinicei cunoasteri crestine0 Caci 6nosticul8 sau deplinul cunoscator crestin8 trebuia sa treaca prin toate aceste etape al formarii sale crestine0 Privind retrospectiv principiile sale metodolo6ice8 desprinse din toate operele sale scrise8 precum si din bo6ata si stralucita sa e#perienta la Scoala crestina din &le#andria8 in marea problema a cunoasterii crestine8 Clement &le#andrinul a a7uns la urmatoarea concluzie4 FBiserica este (nvatatoarea Cuvintului si sin6urul (nvatator este ,irele ei8 in care s)a implinit vointa sfinta a unui Parinte sfint8 adevarata intelepciune8 sfintenia cunoasteriiF 6 0 1a

42

aceasta concluzie a7un6e folosind imediat sfatul indrumator al Sfintului &postol si /van6+elist (oan8 pe care)l citeaza imediat8 precum il reproducem4 FSi intru aceasta stim ca 1)am cunoscut8 daca pazim poruncile 1ui0 Cel ce zice 1)am cunoscut8 dar poruncile nu le pazeste8 mincinos este si intru el adevarul nu se afla0 (ar cine pazeste cuvintul 1ui8 intru acela 8 cu adevarat dra6ostea lui !umnezeu este desavirsita0 !upa aceasta cunoastem ca sintem ai 1uiF 6$0 (ata de ce8 cartea de F(nvatatura de Credinta Crestina "rtodo#aF8 pe care o avem la indemina prin purtarea de 6ri7a a conducerii Bisericii "rtodo#e Romane8 trebuie reluata din biblioteca Bisericii8 recitita si mai mult meditata8 spre a fi revarsata prin invataturile ei8 din amvonul Bisericii8 in sufletele credinciosilor nostri8 cu inalta8 adinca si calda intele6ere crestina0 Caci F(nvatatura Crestina "rtodo#aF nu se opreste numai la informarea si marturisirea FCredinteiF 6%8 ci se inalta prin trairea reli6ioasa sufleteasca a F<ade7diiF ' si se adinceste8 ca datatoare de viata crestina morala vazuta8 prin virtutea cea mare a F!ra6osteiF 18 cu implinirea tuturor virtutilor morale crestine0 Credinta8 nade7dea si dra6ostea8 virtutile reli6ioase supreme8 au fost intotdeauna si au ramas intru vesnicie coloanele de sustinere a invataturii Bisericii crestine ortodo#e0 &stfel cunoasterea crestina ortodo#a isi pastreaza si)si intareste unitatea sa8 tocmai prin aceasta vietuire si inviorare a ramurilor sale8 infloritoare si roditoare0 !eci prin Biserica se poate infatisa8 inviora si implini cunoasterea crestina ortodo#a8 in adevarata lumina a !omnului *ristos8 prin toate ramurile sale vii si nemuritoare0 &ceste virtuti reli6ioase8 impreuna cu virtutile morale8 se impletesc si se imbina armonic in lumina cunoasterii !omnului (isus *ristos si deci a cunoasterii crestine prin "rtodo#ie0 Pr0 Prof0 ,i+ail Bulacu8 F3lasul BisericiiF8 nr0%)1'U1% 38 pa60 1'54)1'630

10 Romani ((8 14)150 20 Sfantul >asile cel ,are8 *e#aimeronul8 "milia (0 Cap0 68 ,i6ne8 P0 308 tom0 JJ(J8 col0 16 30 (mmanuel Nant8 Critica ratiunii practice8 trad0 Prof0 Traian Braileanu0 40 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvantarea a doua despre !umnezeu8 cap0 J(>8 trad0 de Pr0 !r0 3+0 Tilea si !r0 <icolae Barbu8 asist0 univ0 Cele cinci cuvantari de !umnezeu8 1%4 8 p0 1%)2'0 50 Romani (8 238 250 60 (nvatatura de Credinta Crestina "rtodo#a0 Cu aprobarea Sfantului Sinod al Bisericii "rtodo#e Romane si cu binecuvantarea Prea -ericitului .ustinian8 Patriar+ul Romaniei000 !espre descoperirea dumnezeiasca8 Bucuresti8 1%528 p04)158 !espre Sfanta Scriptura p0 15)2 0 (dem8 op0 cit08 p0 2$)3% $0 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvantarea a cincea despre !umnezeu8 cap0 JJ>8 op0 cit08 p0 $2)$30 %0 Psalmul 18 1')110 1'0 3alateni (((8 240 110 (nvatatura de Credinta0008 op0 cit08 p0 45)6$0 120 1uca8 (8 2$)3 0 130 ,ineiul lunii martie la 25 de zile0 Troparul sarbatorii Buneivestiri0 140 1uca (8 42)430 150 1uca (8 46)550 160 :trenierul0 :trenia0 1 0 1itur6+ierul8 :trenia la cantarea a opta0 1$0 1uca ((8 1)20 1%0 1uca ((8 %)11B 13)140 2'0 1itur6+ierul8 op0 cit0 210 :trenierul8 op0 cit0 220 (oan >(((8 120 230 Sfantul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvantarea cincea despre !umnezeu8 Cap0 (((8 op0 cit08 p0 6%0 240 (bidem8 cap0 JJJ((8 p0 $ 0 250 (oan (8 1)50 260 (oan (8 140 2 0 (nvatatura de Credinta0008 op0 cit08 p0 6$)1'20 2$0 (oan (8 %8 120 2%0 (oan (8 1$0 3'0 ,atei (((8 16)1 0 310 (nvatatura de credinta0008 op0 cit08 p0 254)2$50 320 (dem8 op0 cit08 p0 2$5)3'$0 330 (oan >(((8 120 340 (oan J((8 460 350 (oan J(>8 60 35bis0 (oan J(>8 %)1'0 360 (oan J(>8 210 3 0 ,atei >8 21) 260 3$0 ,atei >8 2 )3'0 3%0 ,atei >8 31)320 4'0 ,atei >8 3$)4 0 410 ,atei >(8 1)40 420 ,atei >(8 5)1$0 430 ,atei >(8 1%)340 440 ,atei >((8 1)50 450 ,atei >((8 1 )2'0 460 ,atei >((8 120 4 0 ,atei >(8 4$0 4$0 ,atei >8 3)120 4%0 !uminica la lasatul postului pentru Sfintele Pasti0 5'0 3alateni (((8 2 0 510 ,atei >((8 21)260 520 (nvatatura de credinta0008 p0

43

36$)3 40 530 ,atei J(8 2 )2%0 540 (oan J>8 220 550 (oan J>((8 3)$0 560 ,atei JJ>8 31) 450 5 0 (nvatatura de credinta0008 op0 cit08 p0 114)1160 5$0 (dem8 op0 cit08 p0 163)1$%0 5%0 Sfintul 3ri6orie Teolo6ul8 Cuvintarea cincea despre !umnezeu8 cap0 JJ>8 op0 cit08 p0 $20 6'0 ,atei JJ>8 31)460 610 /vrei J((( $0 620 Sfintul (oan !amasc+in8 Capitolele filozofice8 !ialectica8 ,i6ne P0 308 tom0 JC(>8 cit0 52%0 630 (bidem8 col0 524 640 (bidem8 col0 525 650 Sfintul &tanasie cel ,are8 Cuvintarea despre (ntruparea Cuvintului8 ,i6ne8 tom0 JJ> col0 3)%60 660 (dem8 op0 cit08 cap0 J>(0 6 0 Clement &le#andrinul8 Peda6o6ul8 ,i6ne8 P0 30 tom0 >(((8 1ib0 (((8 cap0 120 6$0 ( (oan ((8 3)50 6%0 (nvatatura de Credinta0008 op0 cit08 p0 43)1$%0 '0 (bidem8 p0 1%3)3410 10 (bidem8 p0 345)4530 GediteazHI Despre Revelatia Dumnezeiasca Pentru a intra in comuniune cu cineva8 sau in le6atura cu ceva8 se impune cunoasterea lui0 !e aceea si comuniunea vesnica cu !umnezeu se bazeaza pe cunoasterea 1ui0 F&ceasta este viata vesnica4 sa Te cunoasca pe Tine8 sin6urul !umnezeu adevarat000 F spune ,intuitorul in Ru6aciunea &r+iereasca 9(oan J>((8 3;0 Pentru a intra in comuniune cu !umnezeu si a ne desavirsi viata du+ovniceasca8 trebuie sa)l cunoastem pe !umnezeu8 sa stim adica daca este un parinte8 sau un stapin despoticB daca ne putem apropia de /l si in ce formaB daca este milostiv8 indurator8 iertatorB sau numai drept si necrutatorB daca ne putem apropia de /l cu iubire8 sau cu teama distru6atoare de suflet25 000 &poi8 cum ii putem noi cunoaste voia 1ui8 ce atitudine are /l fata de lume8 de e#istentaB sau si mai mult4 cine este /l25 000 Toate aceste premise care stau la baza comuniunii cu !umnezeu8 noi le putem cunoaste prin !escoperirea pe care (nsusi !umnezeu a binevoit sa ne)o faca8 dorind si /l sa intre in le6atura cu noi si sa ne mintuiasca in comuniune vesnica cu /l0 &ceasta !escoperire a lui !umnezeu se numeste Revelatie dumnezeiasca0 (n primul rind !umnezeu poate fi descoperit de noi in creatia Sa0 FCerurile spun slava lui !umnezeu si facerea miinilor 1ui o vesteste tariaF 9Psalmul J>(((8 1;B FCele nevazute ale 1ui se vad de la facerea lumii8 intele6indu)se din fapturi8 adica vesnica 1ui putere si dumnezeireF 9Romani (8 2';0 <oi descoperim pe !umnezeu din creatia Sa cu a7utorul ratiunii luminata de credinta0 Pentru un credincios intrea6a natura este o carte desc+isa in care se poate citi despre atotputernicia8 bunatatea8 dreptatea8 iubirea8 frumusetea8 atotstiinta Creatorului0 FC+ipul lui !umnezeu il vad intr)o floareF8 spunea cineva0 <u ca floarea l)ar contine pe !umnezeu8 ci modul in care este or6anizata viata si frumusetea ei8 ne duce cu 6indul la cel ce are viata in Sine si isi descopera frumusetea vietii Sale8 concretizind)o in creatia Sa0 &cest mod de descoperire fireasca8 naturala8 cu mintea si simtirea proprie a Creatorului din creatia Sa8 o numim revelatie naturala0 !ar8 pe cale naturala8 nu toata mintea il vede la fel pe !umnezeu0 >eacuri de)a rindul8 datorita pacatului8 spune &postolul8 oamenilor li s)a intunecat mintea si au sc+imbat adevarul lui !umnezeu in minciuna si s)au inc+inat si au slu7it fapturii in locul -acatorului000 9Romani (8 25;0 Pentru a fi evitata aceasta prapastioasa confuzie 9a Creatorului cu faptura;8 !umnezeu S)a descoperit in mod direct omului8 spre a fi cunoscut 9asa cum este /l;B spre a)( cunoaste voiaB spre a intra dupa cuviinta in comuniune cu /l0 !atorita faptului ca !umnezeu ca !u+ absolut se afla in Flumina neapropiataF 91 Timotei >(8 16;8 fiind cu totul altceva decit noi oamenii8 nu oricui i se descopera !umnezeu si nu oricum0

44

!umnezeu se descopera pe cale supranaturala8 comunicand direct voia Sa unor oameni alesi0 !aca prima descoperire am numit)o naturala8 pe aceasta o numim supranaturala8 fiindca este facuta de !umnezeu in mod direct si fiindca omul neputind a7un6e sin6ur la cunoasterea ei8 o primeste prin mi7loacele lui !umnezeu mai presus de fire0 Sfintul &postol Pavel spune ca !umnezeu odinioara8 Fin multe rinduri si in multe c+ipuri8 a vorbit parintilor nostri prin prooroci8 in zilele acestea mai de pe urma ne)a 6rait noua prin -iul000F 9/vrei (8 1)2;0 Revelatia este un proces tainic8 o comunicare directa din partea lui !umnezeu adresata omului spre mintuirea sufletului0 /a reprezinta cuvintul lui !umnezeu inspirat de !u+ul Sfint0 !upa cum am aratat mai sus8 datorita importantei cu totul e#ceptionale pe care o prezinta !escoperirea lui !umnezeu8 ea nu este comunicata oricui8 ci anumitor persoane alese in mod special 9de catre !umnezeu; in acest scop0 (n >ec+iul Testament8 cartile profetice pastreaza peste tot constiinta profetului ca este c+emat de !umnezeu spre a indeplini o misiune sfinta8 ca ceea ce el comunica nu sint cuvintele sale ci !escoperirea lui !umnezeu8 Cuvintul lui !umnezeu0 Profetul simte ca este ridicat cu du+ul la o stare superioara8 care nu este comuna oamenilor si la care nu poate a7un6e orice om8 ci numai cei c+emati in mod special de !umnezeu0 Cu alte cuvinte8 acei cu care !umnezeu comunica au fost pre6atiti ca sa poata primi comunicarea si mai departe au fost facuti capabili ca sa poata transmite !escoperirea lui !umnezeu0 !aca comunicarea lui !umnezeu o numim Revelatie8 pre6atirea omului pentru a putea primi si transmite aceasta comunicare8 o numim (nspiratie divina0 Revelatia nu se poate face deci fara (nspiratie0 &celasi !u+ al lui !umnezeu care 6raieste prin prooroci8 insufla pre6atirea de a primi si posibilitatea de a comunica0 -ara pre6atire din partea lui !umnezeu8 !escoperirea nu ar fi posibila0 &ltfel spus8 Revelatia nu este posibila fara (nspiratie0 Cum se savirseste procesul de comunicare a adevarului dumnezeiesc prin (nspiratia !u+ului Sfint2 Raspunsurile sint diferite0 :nii spun ca !u+ul Sfint il fereste doar de 6reseala pe sfintul autor care pune in scris comunicarea lui !umnezeu0 &ltii spun ca !escoperirea adevarului ar avea un caracter verbal8 in sensul ca !u+ul Sfint ar dicta8 iar scriitorul sfint ar pune in scris tot ceea ce a auzit0 &ceste pareri e#prima doua e#treme8 care raspund unilateral problemei enuntate0 <oi spunem ca !u+ul Sfint intr) adevar fereste de 6reseala pe sfintul scriitor8 dar in acelasi timp ii si inalta du+ovniceste sufletul deasupra starii comune8 spre a putea intele6e si simti ceea ce comunica0 <u este deci anulata personalitatea scriitorului de aceea unele scrieri au un stil8 altele un alt stilB unele au o adincime du+ovniceasca mai mare8 altele mai mica8 desi acelasi !u+ Sfint a comunicat adevarul de credinta0 !aca ar fi dictat8 cum am vazut ca s)a spus8 atunci nu ne putem e#plica deosebirile si varietatea formei de redare a diferitilor autori inspirati de acelasi Sfint !u+0 &sadar8 (nspiratia are un caracter tainic de pre6atire si de comunicare a adevarului de credinta8 dar in acelasi timp si un caracter siner6ic8 adica de conlucrare intre !u+ul Sfint8 care comunica adevarul si personalitatea sfintului scriitor care primeste si transmite in scris acest adevar mintuitor0 Revelatia dumnezeiasca s)a desfasurat in timp si cuprinde trei perioade mari0 Prima perioada este inainte de caderea omului in pacat8 cand !umnezeu se descopera omului8 comunica cu el in mod direct8 Ffata catre fataF0 & doua perioada este dupa caderea omului in pacat pina la venirea ,intuitorului0 !umnezeu se descopera prin 1e6e si prooroci0 1e6ea comunica voia lui !umnezeu8 il tine pe om in apropierea Sa si il pre6ateste pentru primirea unui (zbavitor0 Proorocii comunica voia lui !umnezeu atunci cand cei care au primit 1e6ea lui !umnezeu8 se departeaza de /l0 Profetii mai comunica oamenilor si planul lui !umnezeu de a)i izbavi din robia apasatoare a

45

pacatului0 Prin profeti !umnezeu descopera c+iar si timpul cand va veni ,intuitorul0 Partea a treia este descoperirea -iului lui !umnezeu intrupat0 /a este o descoperire dumnezeiasca deplina si directa8 fiindca -iul este !umnezeu adevarat si "m adevarat0 Ca !umnezeu ne descopera adevarul deplin despre Sfinta Treime si a modului de a intra in comuniune cu /a8 iar ca "m8 ne comunica acest adevar sub o forma in care toti il pot primi si intele6e0 !e aceea spunem ca Revelatia -iului lui !umnezeu este desavirsita0 Ce a determinat pe !umnezeu sa se descopere omului2 !umnezeu se descopera omului datorita faptului ca F!umnezeu este iubireF8 iar iubirea nu poate ramine izolata0 !umnezeu l)a creat pe om pentru a comunica cu /l si astfel sa intre in comuniune cu /l0 Si ca dovada ca nu l)a parasit pe om este ca si atunci cand omul cazind in pacat8 a devenit Ffiu al miniei lui !umnezeuF8 totusi !umnezeu nu inceteaza sa)l iubeasca8 nu renunta la planul iubirii Sale care 1)a determinat sa)l aduca la e#istenta8 sa insufle in fiinta lui FsuflareaF Sa divina0 Si tocmai din aceasta iubire8 !umnezeu se descopera in cele din urma prin -iul0 Se face cunoscut in mod direct8 comunica Ffata catre fataF8 atra6ind pe oameni8 pe fiii iubirii Sale in comuniune cu /l0 !e aceea8 daca !umnezeu ni se descopera in >ec+iul Testament ca un Stapin direct8 in <oul Testament8 prin -iul intrupat noi il cunoastem ca pe un Parinte bun si iubitor0 &ceasta deosebire este determinata de faptul ca cei din >ec+iul Testament se aflau sub robia pacatului care departeaza pe !umnezeu8 pe cand prin !escoperirea <oului 1e6amint oamenii se afla sub razele binefacatoare ale milostivirii lui !umnezeu8 ale sfinteniei si iertarii acordate de -iul lui !umnezeu intrupat si inviat0 &m vazut ca Revelatia divina o 6asim in Sfinta Scriptura care reprezinta Cuvintul lui !umnezeu scris sub inspiratia !u+ului Sfint0 !ar o 6asim si in Sfinta Traditie8 ca o !escoperire orala facuta in mod desavirsit de catre -iul lui !umnezeu intrupat0 !e fapt8 !omnul nici nu a scris0 /l a descoperit pe !umnezeu Tatal si voia 1ui prin viu 6rai si a poruncit Sfintilor &postoli8 nu sa scrie8 ci sa propovaduiasca si sa boteze8 adica sa transmita +arul mintuitor al Sfintelor Taine 9,atei JJ>(((8 1%;0 !e aceea &postolul precizeaza ca Fcredinta este din auzire8 iar auzirea prin Cuvintul lui *ristosF 9Romani J8 1 ;0 !e altfel8 cuvintul scris al Sfintelor /van6+elii nici nu retine tot ceea ce a propovaduit si a invatat ,intuitorul prin viu 6rai0 Sfintul /van6+elist (oan la sfirsitul /van6+eliei sale arata ca Fsint si alte multe lucruri pe care le)a facut (isus si care8 daca s)ar fi scris cu de)amanuntul8 cred ca lumea aceasta n)ar cuprinde cartile ce s)ar fi scrisF 9JJ(8 25;0 <ici Sfintii &postoli nu au cuprins in scris toata invatatura !omnului0 /i au transmis adevarul mintuitor prin viu 6rai si l)au lasat Bisericii ca pe o Sfinta traditie mostenita de la ,intuitorul0 !atorita acestui fapt8 Sfintul &postol Pavel indeamna pe crestinii din Tesalonic4 Ftineti predaniile pe care le)ati invatat8 fie prin cuvint8 fie prin epistola noastraF 9(( Tesaloniceni ((8 15;0 /ste si firesc ca valoarea Sfintilor Parinti sa fie e6ala cu cea a Sfintei Traditii8 intrucit unul este adevarul de credinta propovaduit si scrisB :nul este !u+ul Sfint care inspira atit pe cel ce propovaduieste8 cit si pe cel ce scrie acelasi cuvint al lui !umnezeu0 !e aceea putem spune ca izvoarele revelatiei divine sint Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie0 !e cite feluri este Revelatia divina2 !e doua feluri4 naturala8 prin care !umnezeu ni se descopera prin creatia Sa si supranaturala8 cand !umnezeu ne comunica direct voia Sa0 Cu care act se interpatrunde Revelatia supranaturala2 Cu (nspiratia divina2 Revelatia dumnezeiasca fiind o comunicare intre !umnezeu si om8 ce caracter are ea2 &re caracter teandric0 !ar (nspiratia2 &re caracter tainic si siner6ic0 Cum se manifesta caracterul siner6ic al inspiratiei2 !u+ul Sfint fereste pe scriitorul sfint de a nu 6resi atunci cand comunica un adevar de credinta spre mintuirea oamenilor0 Pe de alta parte8 !u+ul Sfint ii ridica sufletul la un nivel du+ovnicesc superior celorlalti oameni8 pentru a putea primi si comunica adevarul descoperit8 la care el nu ar fi putut a7un6e

46

sin6ur0 Sfintul autor va transmite apoi adevarul descoperit potrivit capacitatii sale intelectuale8 culturale8 potrivit ori6inalitatii si a modului personal de e#primare0 Cum si prin cine se descopera !umnezeu2 1a inceput !umnezeu s)a descoperit omului in mod direct0 &poi8 dupa caderea in pacat8 se descopera prin patriar+iB prin ,oise comunica 1e6ea Sa8 iar prin profeti descopera venirea ,intuitorului0 (n cele din urma8 !umnezeu se descopera in mod desavirsit prin -iul0 :nde 6asim noi fi#ata in scris Revelatia dumnezeiasca2 (n Sfinta Scriptura a >ec+iului si <oului Testament0 Cum se mai numeste astfel Revelatia divina2 Se mai numeste si Cuvintul lui !umnezeu0 <u toata Revelatia divina a fost fi#ata in scris0 " parte din ea s)a pastrat pe cale orala0 Cum se numeste aceasta2 Se numeste Sfinta Traditie0 !e aceea8 Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie8 ca pastratoare a Revelatiei supranaturale8 sint numite4 (zvoarele Revelatiei dumnezeiesti0 Cum putem intele6e si patrunde adincul tainic al adevarurilor mintuitoare ale Revelatiei divine2 Prin ratiunea luminata de credinta si mai ales prin trairea lor8 a7utati fiind de +arul divin0 S)a sustinut de unii rataciti de la dreapta credinta ca Revelatia dumnezeiasca nu ar fi fost posibila8 privind mai intii pe !umnezeu in c+ip absolut8 nematerial8 nesc+imbator si vesnic8 care nu s)ar fi putut face cunoscut omului8 fiinta materiala8 trecatoare8 sc+imbatoare0 (n al doilea rind8 privindu)l pe om ca fiinta muritoare8 care n)ar fi putut intele6e !escoperirea lui !umnezeu0 1a aceste obiectiuni raspundem ca intr)adevar !umnezeu este !u+ nematerial8 nesc+imbator si vesnic8 dar este in acelasi timp -iinta Personala si ca Persoana stabileste relatii de comuniune si comunicare cu alte persoane0 "mul este si el o persoana8 creat dupa c+ipul lui !umnezeu spre a comunica cu !umnezeu0 Sufletul lui este spiritual si tinde necontenit spre !umnezeu0 F(n ce c+ip doreste cerbul izvoarele apelor asa Te doreste sufletul meu pe Tine8 !umnezeuleF 9Psalmul J1(8 1;0 &m vazut ca prin Revelatie si (nspiratie !u+ul Sfint comunica scriitorului sfint adevarul de credinta mintuitor0 Transmitindu)l el este primit8 pastrat si formulat de Biserica pentru mintuirea credinciosilor0 &ceasta fi#are8 sau formulare se face prin &sistenta !u+ului Sfint0 !eci8 intre Revelatie8 (nspiratie si &sistenta !u+ului Sfint e#ista o unitate si le6atura8 data fiind lucrarea &celui !u+ Sfint0 !ar sint si unele descoperiri0 &stfel8 spre deosebire de (nspiratie8 &sistenta !u+ului Sfint are o intensitate mai mica0 (n (nspiratie8 sufletul omului este ridicat deasupra nivelului obisnuit8 pe cand in &sistenta !u+ului Sfint nu se cunoaste aceasta ridicare0 !u+ul Sfint asista Biserica sa nu 6reseasca atunci cand fi#eaza sau formuleaza un adevar de credinta0 &poi8 (nspiratia se comunica unei sin6ure persoane8 &sistenta se e#ercita asupra Bisericii intre6i0 Prin (nspiratie se comunica adevaruri noi8 &sistenta precizeaza doar pe cele de7a descoperite0 !in cele pina aici tratate vedem ca Revelatia !umnezeiasca reprezinta !escoperirea din partea lui !umnezeu a voii si lucrarii Sale facuta omului spre mintuirea sufletului0 !escoperirea dumnezeiasca prin prooroci referitoare la venirea ,intuitorului s)a implinit odata cu intruparea8 moartea si invierea Sa0 !ecalo6ul la fel ca si toate poruncile ,intuitorului ramin o datorie de implinit de catre credinciosii tuturor timpurilor0 F<u am venit sa stric 1e6ea8 ci sa o implinescF8 spune ,intuitorul cu privire la obli6atia ce ne revine si noua de a o implini0 Pe de alta parte8 implinirea poruncilor !omnului ramine un mod si un mi7loc de a ne arata iubirea pe care ()o purtam8 spre mintuirea sufletului4 FCel ce are poruncile ,ele si le pazeste8 acela este care ,a iubeste000 9(oan J>(8 21;0 !e ,a iubiti8 paziti poruncile ,eleF 9(oan J(>8 15;8 ne spune ,intuitorul0

47

&m vazut ca Revelatia divina este cuprinsa in mod e6al in Sfinta Scriptura si Sfinta Traditie0 &sa ca8 precum credinciosilor el revine datoria implinirii Cuvintului scris al Sfintei Scripturi8 aceeasi datorie le revine de a implini si Sfinta Traditie8 pastrata cu fidelitate si scumpatate de catre Biserica0 ,intuitorul ne)a atras insa atentia sa fim cu luare aminte asupra faptului ca se vor ivi Fmulti profeti mincinosiF8 care vor veni in numele 1ui cu fel de fel de descoperiri pretinse sfinte0 Pretinsa lor descoperire dumnezeiasca fiind falsa8 iar noi lasindu)ne prada ei8 incercam riscul de a cadea de la adevaratul drum care duce la mintuire0 !e aceea8 inca din epoca Bisericii crestine primare8 scriitorul bisericesc 1actantiu8 spre a ne feri sa cadem prada falselor descoperiri8 ne indica criteriile dupa care putem cunoaste proorocia adeavarata0 &devaratii profeti predica toti un sin6ur !umnezeuB <u sufera de o boala psi+icaB <u sint inselatoriB <u umbla dupa averi si cisti6B <u se in6ri7esc de cele necesare vietii8 ci se multumesc cu intretinerea pe care le)o trimite !umnezeuB Proorociile lor s)au inmultit8 sau se inmultesc intocmai0 Cunoscand aceste criterii8 putem combate falsele proorocii0 Biserica cea :na8 Sfinta8 Soborniceasca si &postoleasca8 a pastrat si pastreaza cu sfintenie Revelatia dumnezeiasca asa cum !umnezeu a dat)o8 punind)o la indemina credinciosilor8 odata cu mi7loacele necesare mintuirii0 Pr0 Prof0 Sorin Cosma8 F,itropolia "ltenieiF8 nr0 6U1%$68 pa60 5)$'0 GediteazHI Apofatismul ca principiu al interpretarii Sfintei Scripturi &pofatie8 de la 6recesul Fapofati=osF8 inseamna ne6ativ0 &pofatismul este o cale de cunoastere a lui !umnezeu prin ne6area oricaror imperfectiuni0 &pofatism inseamna o depasire a mi7loacelor de cunoastere a lui !umnezeu8 prin ne6atie0 !umnezeu S)a descoperit omului0 !escoperirea lui !umnezeu isi are inceputul in crearea lumii8 prin Cuvantul 1ui si prim implinirea Cuvantului8 a 1o6osului4 F1a inceput era Cuvantul8 toate prin /l s)au facut si Cuvantul s)a facut trup000 F 9(oan 18 1) 14;0 Prin intruparea Cuvantului8 a 1o6osului8 S)a descoperit !umnezeu0 &stfel Cuvantul8 1o6osul8 ca persoana a lui !umnezeu8 celui intreit8 este adevaratul mi7locitor al descoperirii Sale dumnezeiesti0 &ceasta descoperire se pastreaza in Biserica8 in cea a intruparii Cuvantului8 pe de o parte ca trup si san6e al lui *ristos in Sfanta Taina a /u+aristiei8 pe de alta parte ca predica a Bunei >estiri8 ce se impartaseste credionciosilor0 &stfel se invredniceste credinciosul de descoperirea lui !umnezeu in Biserica0 !espre sensul initial al notiunii 1o6os s)a scris mult0 1a acestea n)as mai adau6a nimic0 <ici nu am intentia sa ma ocup de realitatile eu+aristice8 prin care Cuvantul lui !umnezeu S)a facut trup si se impartaseste omului0 /u ma refer la Cuvantul prin care descoperirea lui !umnezeu a7un6e la e#presie8 la Cuvantul pe care oamenii8 sau Sfanta Scriptura8 scrisa de oameni8 il intrebuinteaza pentru a e#prima descoperirea lui !umnezeu0 !espre analiza acestui Cuvant s)a vorbit mult in decursul timpului0 !iscutia s)a purtat insa8 in vremea din urma cu deosebire prin provocarea demitolo6izarii8 sau a teolo6iei despre asa)zisul F!umnezeu este mortF 93ott ist tot;0 (n aceasta privinta s)a auzit putin 6lasul Parintilor 6reci ai Bisericii8 pentru considerentul ca Parintii sunt vec+i8 problemele insa noi si actuale0 <umai ca problemele nu sunt

48

c+iar asa de noi cum par ele si privite mai de aproape prin Parintii Bisericii8 sunt destul de actuale0 /le nu se vor citi insa ca un document filolo6ic al unei culturi vec+i si trecute8 caci du+ul Parintilor nu)( unul static8 impietrit8 netrasmisibil8 ci este e#presia dinamica a vietii Bisericii din toate timpurile0 Biserica este trupul lui *ristos8 care ieri si azi si totdeauna ramane aceeasi0 !aca voim sa introducem pe Sfintii Parinti in discutia aceasta8 ne izbim de teolo6ia lor8 care)( de mare insemnatate si care a fi#at 6andirea lor4 apofatismul0 &pofatismul este la Parintii rasariteni ai Bisericii temelia oricaror notiuni despre !umnezeu si descoperirea lui0 /u voi e#plica in cateva cuvinte8 ce se intele6e prin aceasta0 Scolastica a dezvoltat trei cai FcausalitatisF8 Fvia ne6ationisF si asa)numita Fvia eminetiaeF0 &ceste cai le)a facut cunoscute inca din veacul al >)lea autorul care a transmis lucrari sub numele de !ionisie &reopa6itul si a scris ca necunoscutul !umnezeu poate fi cunoscut dupa lume8 care este c+ipul desavarsirii lui !umnezeu si se poate urca la /l lepadandu)se de tot ce este efemerB ridicandu)se deasupra celor pamantesti vede in ele cauza tuturor lucrurilor0 Pornindu)se de la aceste trei cai8 teolo6ia rasariteana si !ionisie &reopa6itul n)au fost ultimii8 ei deduc termenul apofatism de la FaferesisF Cuvantul FapofatismosF este un compozitum din prepozitia FapoF si ad7ectivul faton8 de la verbul fimi S a zice0 Cuvantul s)ar putea traduce cu4 de nespus8 ine#primabil8 sau cu ceva asemanator0 &stfel e limpede ca apofatismul este toata teolo6ia ortodo#a despre !umnezeu0 &stfel se trece de la apofatism la =atafatism si la do#olo6ie8 la preamarirea maretiei lui !umnezeu0 &stfel citim intr)un imn al Bisericii "rtodo#e4 F!umnezeul tainelor celor ne6raite si nevazute 00 nu 6asim cuvinte prin care sa ne e#primam Treimea cea nepatrunsa a lui !umnezeuF sau un imn al nasterii !omnului4 F" mare si necuprinsa taina vad eu8 in loc de cer iadul8 in loc de +eruvimi pe -ecioara8 ieslea ca loc unde a fost asezat Cel necuprins8 !umnezeu8 *ristos8 pe care)l cinstim in cantariF0 &ici trebuie de observat ca sfarsitul do#olo6iei si inceputul do#olo6iei sunt o caracteristica esentiala a imnelor ortodo#e si astfel "rtodo#ia dupa intelesul dublu al cuvantului Fdo#aF8 este nu numai adevaratul imn de lauda al lui !umnezeu ci si o adevarata invatatura0 F!o#aF ca invatatura este nedespartita de Fdo#aF ca lauda0 &l doilea caracter distinctiv al apofatismului rasaritean8 este ca el se temeiniceste pe deosebirea dintre fiintele si puterile lui !umnezeu0 Prin lucrarile Sale /l se descopera si isi face cunoscuta fiinta8 insa FusiaF ramane necunoscuta si inaccesibila0 &ceasta inaccesibilitate si necunoastere a lui !umnezeu este punctul de plecare8 obiectul si scopul apofatismului0 >ec+ii scolastici8 si cu deosebire Toma &Kuinul8 identifica FusiaF8 fiinta lui !umnezeu8 cu ener6ia curata incat spuneau ca !umnezeu ar fi un Factus purusF si prin urmare omul l)ar cunoaste pe !umnezeul numai in parte0 Ca urmare teolo6ia apuseana nu face deosebire intre FusiaF lui !umnezeu si puterile Sale0 !ar in felul acesta se ivesc probleme complicate0 Cum se va comenta de pilda locul (( Petru 1844 FSa va faceti partasi dumnezeiestii firi5F Precum este cunoscut acesta este un loc biblic esential8 care vesteste indumnezeirea omului8 pe care Bisericile o subliniaza in mod special astfel incat invatatura despre indumnezeirea omului constituie un punct central al Teolo6iei rasaritene0 Pe baza acestui loc se pune intrebarea4 daca !umnezeu este Factus purusF8 ener6ie curata si fiinta 1ui este identica cu puterile Sale8 cum se poate8 dupa locul pomenit mai sus8 impartasi omul de firea dumnezeiasca2

49

!aca nu facem deosebire intre fiintele necreate si puterile necreate si intele6em pe !umnezeu ca Factus purusF8 atunci raman doua posibilitati4 cea dintai posibilitate ar fi ca indumnezeirea se savarseste prin participarea la Factus purusF8 adica la c+iar fiinta lui !umnezeu0 &ceasta insa8 n)o afirma nici scolastica nici oarecare alt teolo68 caci !umnezeu este a se intele6e de la inceput ca o fiinta de nepatruns si inviolabilaB daca intr)un oarecare mod ar putea fi accesibil n)ar mai fi !umnezeu0 &fara de aceasta prin participarea omului la Factus purusF8 adica la usia lui !umnezeu8 ar fi un !umnezeu dupa fire0 (n acest caz !umnezeu ar avea trei milioane si bilioane de ipostaze8 cate persoane ar fi cele care pot lua parte la fiinta Sa8 caci aceia care ar avea parte de fiinta lui !umnezeu8 natural n)ar renunta la ce este al persoanei Sale0 Scolastica nu poate da un raspuns multumitor la aceasta atat de importanta problema teolo6ica0 Pentru Parintii din Rasarit8 dimpotriva8 raspunsul este foarte simplu4 pentru ca pe de o parte dupa fiinta Sa !umnezeu este inaccesibil pentru oameni si pentru ca8 pe de alta parte pentru omul care tinde spre indumnezeire 9t+eosis; trebuie sa se impartaseasca de firea dumnezeiasca8 suntem nevoiti sa deosebim intre usia divina8 cea neinteleasa8 neaccesibila si cea accesibila8 si cea nedespartita de usia dumnezeiasca8 prin care va fi cunoscut !umnezeu0 (nvatatura despre deosebirile intre fiinta si puterile lui !umnezeu a dezvoltat)o cu osebire 3ri6orie Palama8 ar+iepiscopul Salonicului in veacul al J(>)lea0 /ste clasic cuvantul Sfantului >asile cel ,are4 FPuterile sunt8 ce e drept8 multiple8 fiinta 9usia; este insa simpla0 <oi zicem8 ce)( drept8 ca il cunoastem pe !umnezeu dupa puterile 1ui8 dar noi nu afirmam ca ne apropiem de fiinta 9usia;8 caci puterile 1ui coboara la noi 7os8 dar fiinta Sa ramane inaccesibilaF0 &semenea si fratele sau 3ri6orie al <isei scrie4 FCel nevazut dupa fire8 se face vazut prin puteriF0 Prin aceasta am a7uns la fiinta apofatismului0 C+iar aceasta accentuare a inaccesibilitatii lui !umnezeu o aflam in teolo6ia apofatica8 care este dupa cum am spus8 caracteristica pentru Parintii Bisericii rasaritene0 Cel dintai scriitor care s)a ocupat sistematic de inaccesibilitatea fiintei dumnezeiesti pentru ratiunea omeneasca a fost Clement din &le#andria0 (nainte de el inca &tena6ora a caracterizat pe !umnezeu ca4 Fnepatruns si necuprinsF0 Si Teofil al &ntio+iei s)a e#primat ca c+ipul lui !umnezeu ar fi Fde nespus8 de nedescris si de nevazut cu oc+ii trupestiF0 (nca mai devreme Clement din Roma si inainte de el -ilo din &le#andria8 au considerat ca a patrunde cu intele6erea pe !umnezeu este imposibil0 -ilo a considerat pe !umnezeu inaccesibil0 !upa Clement din &le#andria noi nu putem intele6e pe !umnezeu in ceea ce este8 ci in ceea ce nu este0 !umnezeu este dupa el de necuprins0 Toate spusele noastre despre !umnezeu sunt conventionale Fcaci cum te poate spune8 zice el8 ceea ce nu e nici se#8 nici deosebire8 nici c+ip8 nici individ8 nici numar0 <u ai dreptate daca il infatisezi ca pe un intre68 sa arati parti din /l8 caci ceea ce este una este nedespartita8 de aceea este /l fara de sfarsit8 fara dimensiuni si fara intre6imi8 adica fara forma si fara nume si daca uneori ii zicem pe nume4 :nul8 Binele8 Ratiunea8 /#istenta8 ori Tata8 ori Creator8 ori !omn8 o facem aceasta nu pentru ca ar avea un nume propriu al Sau8 noi intrebuintam doar din perple#itate numiri frumose pentru ca ratiunea sa nu se piarda in alte numiri si pentru a avea pe acestea ca sa ne spri7inim pe ele0 Pentru ca nici una din acestea nu infatiseaza pe !umnezeu000F8 caci dupa 3ri6orie din <azians8 la !umnezeu nu pot urca

50

6andurile omenesti0 <ici nu numai 6andurile omenesti8 afirma !idim "rbul din &le#andria8 dar nici c+iar cele serafimice nu pot urca pana la !umnezeu0 (n intaiul capitol din cea de a (()a carte despre Sfanta Treime8 el se ocupa c+iar de neintele6erea Sfintei Treimi si asa dupa el8 ea este nevazuta8 necuprinsa 9aperilitos; pentru oc+ii serafimici0 Sentimentul neputintei de a)1 intele6e8 de a patrunde in imensitatea lui !umnezeu si 6rairea despre /l8 este tot un mod de a veni la /l si a vorbi despre /l0 ,ai mult8 ea este o e#perienta la care se a7un6e8 dupa alte cai incercate0 Pentru a da e#presie acestei e#periente aseamana Sfintii Parinti nourul intunecat sub care a urcat ,oise pe muntele Sinai8 cu intunericul necunoasterii naturii lui !umnezeu0 !upa autorul cu numele !ionisie &reopa6itul8 nu ,oise ofera lumina8 caci !umnezeu este inafara de e#perienta omului0 " interpretare insa o da apofatismul0 /#presiile Fdincolo de orice8 dincolo de toateF8 sunt simpatizate de catre Sfintii Parinti0 &sa zice &tanasie cel ,are despre !umnezeu4 F/l este dincolo de orice FusiaF si de orice cu6etare omeneascaF0 Si ,a#im ,arturisitorul scrie8 in comentariul sau la opera areopa6ita8 despre numele lui !umnezeu4 F!umnezeu nu este FusiaF ci dincolo de orice FusiaF8 nu e simplu8 ci dincolo de simplitate8 nu este ratinue 9nous; ci dincolo de ratiune8 nu unitate ci dincolo de unitateF0 &celasi autor spune4 !umnezeu se numeste atat cel ce este8 cat si cel ce nu este0 !espre usia lui !umnezeu scriu mai ales capadocienii0 Sfantul >asile cel ,are scria4 FTotdeauna este ceva ce nu putem e#prima8 cand e vorba despre !umnezeuF8 iar ,a#im ,arturisitorul4 F<umai vesnicia este percetibila si ceea ce este dincolo de cunoastereF0 1a o suta de ani dupa aceea a e#primat (oan !amasc+in aceeasi idee4 F-ara de sfarsit si neperceptivila este notiunea lui !umnezeu0 Ceea ce spunem noi despre !umnezeu8 nu dezvaluie natura lui !umnezeuF0 & defini pe !umnezeu este imposibil scrie 3ri6orie din <azians4 F4 F"5 Tu cel de dincolo de orice8 cum ar putea sa te descrie pe Tine cuvantul omuluiF0 (n privinta cunoasterii lui !umnezeu8 Sfantul (oan 3ura de &ur e de acord cu Sfintii Parinti0 & scris si el impotriva lui /unomie0 /l a scris c+iar despre necunoasterea lui !umnezeu0 Pentru a dovedi afirmarile sale el se refera la (saia 68 1 unde citim4 F&m vazut pe !umnezeu8 sezand pe un scaun si serafimi stateau inaintea lui si)si acopereau fetele000 F0 !ar !umnezeu nu S)a aratat cum este8 ci cum si)1 percepe omul8 dupa insusirile sale spirituale0 Sfantul (oan *risostom se refera la /van6+elistul (oan care scrie4 FPe !umnezeu nu l)a vazut nimeniF0 &sadar apofatismul este una din caile de cunoastere a lui !umnezeu8 prin ne6atie0 &pofatismul depaseste mi7loacele de cunoastere afirmand prin ne6atie relitatea perfectiunilor Sale0 &pofatismul are suport in traditia crestina8 sustinuta de oamenii reprezentativi ai Bisericii8 Parinti si scriitori bisericesti0 &r6umentele apofatismului sunt atat de puternice incat ele 6enereaza credinta in !umnezeu si pot s)o dinamizeze8 acolo unde ea este minimalizata8 dar mai ales faciliteaza interpretarea unor te#te biblice8 constituind un au#iliar al comentariului la cartea vietii noastre spirituale0 Prof0 3eor6e 3alitis8

51

F&ltarul BanatuluiF8 nr0 1)3U1%%68 pa60 12)168 traducere de Pr0 Prof0 !r0 <icolae <ea6a0 Traducerea studiului F&pop+atismus als Prinzip der Sc+riftausle6un6 bei der 6riec+isc+en Nirc+envaternF aparut in rev0 F/van6elisc+e T+eolo6ieF8 ,unc+en8 nr0 18 1%$'8 pa60 2$)4'0 &utorul este profesor la -acultatea de Teolo6ie din &tena0

GediteazHI Cunoastearea Catafatica si Apofatica !upa forma de e#primare in 6eneral8 afirmativa sau ne6ativa8 a cunoasterii noastre despre !umnezeu8 aceasta cunoastere poate fi impartita in catafatica 9de la 6r0 S afirmativa; si apofatica 9 S ne6ativ;0 Teolo6ia utilizeaza aceste doua numiri8 catafatic ai apofatic8 in intelesul de cai de cunoastere reli6ioasa si forme de e#primare a acestei cunoasteri8 cale afirmativa si cale ne6ativa8 ca si teolo6ie catafatica si teolo6ie apofatica0 &stfel8 despre !umnezeu afirmam ca este Cel viu si personal8 ca este spirit absolut8 ca are toate perfectiunile in sens absolut8 ca este atotbun8 iubire8 atotstiutor8 atotintelept8 atotdrept8 atotputernic8 etc0 &cest c+ip de afirmare a adevarurilor despre !umnezeu se numeste catafatism0 Cunoasterea apofatica se caracterizeaza prin ne6area oricarei imperfectiuni in !umnezeu8 ceea ce8 in fond8 inseamna afirmarea tuturor perfectiunilor in /l0 (n transcedenta fiintei sale personale8 !umnezeu ramane necunoscut si necuprins0 !umnezeu nu poate fi cunoscut in acelasi c+ip in care sunt cunoscute realitatile din lumea concreta8 folosind ideile sau notiunile de timp si spatiu si raporturile dintre fenomenele naturale8 fiindca !umnezeu le transcede pe toate0 &stfel8 spunand)se ca !umnezeu umple timpul si spatiul8 nu s)a afirmat destul despre !umnezeu8 intrucat /l depaseste toate in c+ip absolut8 le transcede fiind vesnic si necuprins8 nemar6init0 !e aceea8 afirmandu)se ceea ce nu este !umnezeu8 se spune mai mult despre /l8 despre misterul divin inefabil8 ine#primabil in 6rai omenesc8 decat se spune in concepte sau notiuni afirmative0 Teolo6ia apofatica8 apofatismul sustine ca ne6atiile8 anume propozitiile ne6ative despre perfectiunile lui !umnezeu8 sunt mai potrivite8 adica mai corespunzatoare obiectului la care se refera8 adica la profunzimea misterului dumnezeiesc8 pe care cauta sa)l e#prime depasind e#istentele create0 !ar8 cu toate acestea8 misterul fiintei dumnezeiesti depaseste sau transcede atat catafatismul8 cat si apofatismul8 ramanand in sine inco6noscibil8 de necunoscut8 incompre+ensibil8 de necuprins cu mintea si inaccesibil8 de nea7uns la el8 prin puteri proprii0 Cu toate acestea8 apofatismul nu inseamna a6nosticism8 adica lipsa de cunoastere obiectiva8 nici i6noranta sau incultura8 ci depasire a mi7loacelor obisnuite de cunoastere0 (n fond8 teolo6ia apofatica se intemeiaza pe premisa ca e#istenta lui !umnezeu Cel >iu8 inco6noscibil si incompre+ensibil8 este in toata deplinatatea Sa mai evidenta spiritului omenesc decat toate celelalte e#istente0 /ste vorba8 asadar8 nu despre o e#istenta demonstrata lo6ic8 ci supralo6ic8 prin evidenta traita a e#istentei lui !umnezeu si prin orientarea fireasca a omului8 ca dorinta8 ca nostal6ie8 spre Parintele lui ceresc0 (ar evidenta traita a e#istentei lui !umnezeu presupune o pre6atire pentru ea8 printr)o stradanie spirituala8 prin pasirea +otarita pe urcus du+ovnicesc8 cu a7utorul +aric de la !umnezeu si cu rivna8 cu ferirea de patimi8 cu asceza si cu ru6aciune din partea omului credincios0 &cestui urcus spiritual nu i se pune opreliste8

52

ci8 dimpotriva8 neincetat indemn de inaintare 9( Cor0 128 31;8 de crestere spirituala spre virsta deplinitatii lui *ristos 9/fes0 4813;0 &stfel8 c+iar si apofatismul8 cale de cunoastere prin ne6atie8 apare ca depasit8 intrucit evidenta traita8 e#perienta spirituala8 este patrundere mistica8 printr)un c+ip deosebit de patrundere a luminii dumnezeiesti de inalta intensitate in sufletele celor vrednici8 !umnezeu facindu)se cunoscut8 se intele6e ca nu in fiinta 1ui nepatrunsa8 ci in ener6iile si lucrarile 1ui necreate si nedespartite de fiinta8 dar prin care /l se comunica si se impartaseste0 Simbolul cunoasterii mistice a lui !umnezeu este lumina taborica0 Cea mai inalta si mai cuprinzatoare cunoastere a lui !umnezeu este cea prin adevarata credinta incalzita de iubire8 coroana virtutilor 9( Cor0 138 13;0 Caci F !umnezeu este iubire 9( (oan8 48 16; si8 aceasta fiind8 /l coboara in lume8 pe care o iubeste 9(oan8 38 16;8 iar F noi iubim pe !umnezeu8 pentru ca /l ne)a iubit cel dintii F 9( (oan8 38 16;8 iar F noi iubim pe !umnezeu8 pentru ca /l ne)a iubit cel dintii F 9( (oan8 48 1%; si8 iubindu)18 ne ridicam la /l8 fiindca F iubirea este de la !umnezeu si oricine iubeste pe !umnezeu si cunoaste pe !umnezeu0 Cel ce nu iubeste nu cunoaste pe !umnezeuF 9 ( (oan8 48 )$;8 insa F cel ce ramine in iubire ramine in !umnezeu si !umnezeu ramine intru el F 9( (oan 48 16;0 !in toate acestea nu rezulta8 cum s)ar parea tinind seama de neputinta patrunderii cunoasterii noastre in esenta lucrurilor dumnezeiesti8 ca8 in 6eneral8 am cunoaste prea putin din cele ale lui !umnezeu8 anume din fiinta si atributele 1ui8 ci8 dimpotriva8 cunoastem mult daca ne straduim dupa cuviinta sa inaintam pe calea cunoasterii oferita noua prin Revelatia naturala si supranaturala si daca ne silim s)o transpunem in viata0 Caci cunoastem tot ce ne este necesar pentru mintuireB si nici un credincios adevarat nu poate nici 6indi si nici spune ca Biserica dreptmaritoare nu)l invata tot ce este trebuincios pentru mintuire0 Pr0 Prof0 !r0 (sidor Todoran8 &r+id0 Prof0 !r0 (oan ?a6rean8 FTeolo6ia do6maticaF 8 manual pentru seminariile teolo6ice8 Bucuresti8 1%%18 pa60 %4) %60 GediteazHI Invatatura Ortodoxa despre Dumnezeu - Sfanta Treime S-(<T& TR/(,/ ) F&sadar8 in primul loc8 sa fie pusa ca temelie in sufletul vostru8 do6ma despre !umnezeuF8 indeamna Sfintul C+iril al (erusalimului8 pe cei care se pre6ateau sa devina crestini prin Taina Botezului 10 (ntr)adevar8 credinta in !umnezeu)Sfinta Treime constituie invatatura fumdamentala si specifica a Bisericii Crestine0 Crezul ortodo# niceo)constantinopolitan8 in care se rezuma traditia Bisericii apostolice si patristice8 are in centrul lui marturisirea ca !umnezeu este :nul in fiinta Sa dumnezeiasca si intreit in persoanele Sale4 FCred intr) unul !umnezeu8 Tatal &tottiitorul000 Cred in unul !omn (sus *ristos000 Cred (n !u+ul SfintF0 "rice ru6aciune crestina8 lauda8 taina sau slu7ba bisericeasca incepe si sfirseste cu invocarea Sfintei Treimi4 F(n numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+F000 FCa Tie se cuvine toata marirea8 cinstea si inc+inarea8 Tatalui si -iului si Sfintului !u+F0 Credinta intr)un sin6ur !umnezeu personal ) monoteismul ) este invatatura principala care s)a descoperit in >ec+iul Testament 9(esire JJ8 2)3B !eut0>(8 4B (saia J1(((8 1')11;

53

si care s)a pastrat si in <oul Testament 9,arcu J((8 2%B (oan J>((8 3;0 /#istenta lui !umnezeu8 ca fiinta creatoare a intre6ului univers si prezenta in creatia Sa8 este afirmata c+iar in primul verset al Sfintei Scripturi4 F1a inceput8 !umnezeu a facut cerul si pamintulF 9-ac0(8 1;0 !umnezeu e#ista prin Sine8 fiind insasi e#istenta cea adevarata si proprie4 F/u sint Cel ce sintF 9(esire (((8 14;0 -irea si suflarea intrea6a e#ista si se mentine in e#istenta8 prin puterea si atotprezenta lui !umnezeu4 F<u umplu eu8 oare8 cerul si pamintul2F 9(eremia JJ(((8 24;0 !e aceea8 cel ce priveste creatia cu oc+ii credintei8 vede in ea urmele prezentei lui !umnezeu4 FCerurile spun slava lui !umnezeu si facerea miinilor 1ui o vesteste tariaF 9Ps0J>(((8 1)2;0 !escoperirea personala a lui !umnezeu s)a e#primat in istoria >ec+iului Testament8 mai ales8 prin Fle6aminteleF pe care !umnezeu le)a inc+eiat cu poporul (srael 9cf0-acere J>((8 2;0 &stfel !umnezeul tuturor devine parintele unui popor4 F&m sa va primesc sa),i fiti popor8 iar /u sa fiu !umnezeul vostruF 9(esire >(8 ;0 (n perioada >ec+iului Testament8 !umnezeu s)a descoperit si ca treime de persoane8 dar intr)un mod indirect si neclar8 deoarece aceasta era perioada de pre6atire a mintuirii0 Totusi8 e#ista unele marturii care se refera la persoanele Sfintei Treimi8 cum ar fi de pilda4 e#presia FSa facem om dupa c+ipul si asemanarea <oastraF 9-acere (8 26;B cintarea intreita FSfint8 Sfint8 Sfint este !omnul SavaotF 9(saia >(8 3B &poc0(>8 $;B aparitia celor trei tineri8 la ste7arul ,amvri8 carora &vraam le)a adus daruri si inc+inare 9-a s)a descoperit si ca treime de persoane8 dar intr)un mod indirect si neclar8 deoarece aceasta era perioada de pre6atire a mintuirii0 Totusi8 e#ista unele marturii care se refera la persoanele Sfintei Treimi8 cum ar fi de pilda4 e#presia FSa facem om dupa c+ipul si asemanarea <oastraF 9-acere (8 26;B cintarea intreita FSfint8 Sfint8 Sfint este !omnul SavaotF 9(saia >(8 3B &poc0(>8 $;B aparitia celor trei tineri8 la ste7arul ,amvri8 carora &vraam le)a adus daruri si inc+inare 9-acere J>(((8 1)2;0 !e asemenea8 e#ista unele referiri la Cuvintul lui !umnezeu 9Ps0C>(8 2'B CJ>(((8 $%; si la !u+ul lui !umnezeu 9Ps0JJJ((8 6B C(((8 3')31B (ov JJJ(((8 4;0 (n <oul Testament8 credinta intr)un sin6ur !umnezeu in trei persoane este pe deplin descoperita de insusi -iul lui !umnezeu8 in viata si slu7irea caruia noi am cunoscut taina Sfintei Treimi0 !e pilda8 la Botezul ,intuitorului in (ordan sint prezente in mod real toate cele trei persoane4 Tatal8 care intareste prin 6lasul Sau din ceruri ca4 F &cesta este -iul ,eu cel iubit intru care am binevoitFB !u+ul Sfint8 Care8 in c+ip de porumbel8 s)a po6orit peste (isusB -iul8 Care8 desi fara de pacat8 primeste sa fie botezat de la (oan Fca sa se implineasca toata dreptateaF 9,atei (((8 16)1 ;0 /van6+eliile au pastrat numeroase te#te in care se vorbeste despre cele trei persoane ale lui !umnezeu8 fie in mod deosebit8 fie la un loc0 Tatal si -iul sint amintiti deosesbit in versetul4 FPe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodata0 -iul Cel :nul)<ascut8 care este in sinul Tatalui8 &cela l)a facut cunoscutF 9(oan (8 1$;0 !espre !u+ul Sfint8 (isus spune4 F(ar cind va veni ,in6iietorul8 pe care /u il voi trimite voua de la Tatal8 !u+ul adevarului8 care de la Tatal purcede8 &cela va marturisi despre ,ineF 9(oan J>8 26;0 (nainte de inaltarea Sa la cer8 (isus *ristos porunceste ucenicilor Sai sa mear6a la propovaduire si sa boteze8 in numele Sfintei Treimi8 pe cei ce vor crede4 F,er6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+F 9,atei JJ>(((8 1%;0 (n propovaduirea &postolilor8 credinta in !umnezeu)Sfinta Treime8 este8 de asemenea8 marturisita in mod clar0 (n predica sa8 din ziua Cincizecimii8 Sfintul &postol Petru spune4 F!umnezeu a inviat pe acest (isus8 Caruia noi toti sintem martori0 !eci8

54

inaltindu)se prin dreapta lui !umnezeu si primind de la Tatal fa6aduinta !u+ului Sfint8 l)a revarsat pe acesta8 cum vedeti si auziti voi acumF 9-apte ((8 32)33;0 Sfintul &postol Pavel adreseaza corintenilor o salutare in numele Sfintei Treimi4 F*arul !omnului nostru (isus *ristos si dra6ostea lui !umnezeu si impartasirea Sfintului !u+ sa fie cu voi totiF 9(( Cor0J(((8 13;0 &celasi !umnezeu8 care a vorbit in >ec+iul Testament8 s)a descoperit ca Treime in <oul Testament0 Caci Fe#ista un sin6ur !umnezeu F 9-apte (((8 3'; si !umnezeu pe care il adora crestinii8 FTatal !umnezeului nostru (isus *ristosF 9/fes0 (((8 14B (( Cor0 (8 3;8 este !umnezeul lui &vraam si a lui (saac si al lui (acob8 !umnezeul parintilor poporului lui (sraelF 9-apte (((8 3'B >((8 32B cf0 si (esire (((8 6;0 (nvatatura despre !umnezeu cel unic in fiinta si intreit in persoane s)a inc+e6at destul de timpuriu si apare in simbolurile de credinta din secolul al (()lea 9Teofil al &ntio+iei;0 !ar intrucit s)au ivit unele neclaritati si neintele6eri in ce priveste taina unitatii persoanelor Sfintei Treimi8 Biserica "rtodo#a8 fie pe calea Sinoadelor /cumenice8 fie pe cea a sinoadelor locale8 s)a pronuntat cu autoritate in ce priveste invatatura despre deofiintimea si e6alitatea celor trei persoane in !umnezeu cel :nic0 :n rol de mare importanta in precizarea do6mei Sfintei Treimi au avut Sfintii Parinti &tanasie cel ,are8 C+iril al &le#andriei8 3ri6orie de <azianz8 >asile cel ,are8 ,a#im ,arturisitorul8 (oan !amasc+in8 3ri6orie Palama si altii0 Potrivit invataturii ortodo#e8 !umnezeu este unul in fiinta Sa si subzista intreit in ipostasele Sale0 !umnezeirea nu este o fire compusa din trei ipostase8 ci o sin6ura fiinta in trei ipostase desavirsite 20 !e aceea8 FCind zic !umnezeu8 intele6 Tatal8 -iul si !u+ul SfintF spune Sfintul 3ri6orie de <azianz 30 (n !umnezeu e#ista o sin6ura fiinta8 o sin6ura vointa si o sin6ura lucrare0 -iinta dumnezeiasca formeaza o unitate desavirsita8 dar ea nu se limiteaza si nu se inc+ide intr)o sin6ura persoana0 !esi fiinteaza in mod unitar8 !umnezeirea are un mod de subzistenta treimic0 Tatal8 -iul si !u+ul Sfint au persoana lor proprie si in fiecare persoana subzista una si aceeasi fire dumnezeiasca in mod deplin0 !umnezeu este deofiinta8 are un principiu unic al firii si e#istentei si este contemplat in Treime0 Cele trei persoane e#ista una in alta8 si tot ce se atribuie uneia8 se atribuie si celeilalte0 Prin urmare8 in !umnezeu e#ista o sin6ura fiinta si aceeasi fiinta neimpartita si trei persoane deosebite8 deofiinta si e6ale0 !umnezeirea fiinteaza unitar si subzista treimic0 !e aceea8 cind spunem Sfinta Treime8 ne 6indim la unirea celor trei persoane in care fiinteaza !umnezeu cel unic dupa fiinta8 vointa si lucrarea Sa0 !umnezeu este unul in trei8 adica intr)o sin6ura !umnezeire in trei ipostase0 !o6ma Sfintei Treimi cuprinde nu numai marturisirea despre unitatea fiintei8 despre deofiintimea si e6alitatea celor trei ipostase8 ci si invatatura despre insusirile fiecarei persoane8 adica ce este propriu unei persoane si o face distincta de celelalte0 Sfintii Parinti incata ca taina Sfintei Treimi consta in modul de a e#ista al unei persoane in alta si din alta8 sau in relatiile de ori6ine si le6aturile dintre persoane0 !in acest punct de vedere8 se pot distin6e4 nenasterea8 sau e#istenta de sine8 ca mod de a fi personal al Tatalui 9/fes0 (((8 14)15;B nasterea -iului din Tatal din vesnicie 9(oan (8 148 1$; si purcederea !u+ului Sfint din Tatal din vesnicie 9(oan J>8 26;8 precum si intruparea -iului la Fplinirea vremiiF de la !u+ul Sfint si din -ecioara ,aria 91uca (8 35; si trimiterea Sfintului !u+ de catre -iul in timp 9(oan J>8 26;0 /#ista un !umnezeu pentru ca e#ista un Tata care este cauza8 izvorul !umnezeirii si unitatii celor trei persoane0 Tatal este nenascut si nepurces8 dar naste din veci pe !u+ul Sfint0 -iul este nascut din veci de Tatal8 fiind Fstralucirea slavei si c+ipul fiintei lui !umnezeuF 9/vrei (8 3;0 1a Fplinirea vremiiF 93al0(>8 4;8 FCuvintul trup s)a facutF 9(oan (8 14;8 prin conlucrarea Sfintului !u+0 !u+ul Sfint purcede8 din veci8 din Tatal si

55

este trimis8 in timp8 de catre -iul 9(oan J>8 26;8 ca sa impartaseasca +arul divin 9-apte J(8 3$;0 !u+ul Sfint are propria Sa persoana si lucreaza prin propria Sa putere dumnezeiasca0 /l participa la intruparea -iului si se po6oara asupra &cestuia8 la Botez8 daruit de catre Tatal0 1a Cincizecime8 !u+ul intemeiaza Biserica pe care o calauzeste spre tot adevarul si o fereste de 6reseli 9(oan J(>8 26;0 <asterea dupa trup a -iului prin participarea !u+ului Sfint si trimiterea in timp a Sfintului !u+ de catre -iul nu strica unitatea vesnica a celor trei persoane dumnezeiesti0 Prin urmare8 Tatal8 -iul si Sfintul !u+ sint deofiinta si e6ali intre ei 9(oan J>(((8 21;8 deosebindu)se dupa modul lor de e#istenta4 Tatal este nenascut si nepurces8 -iul este nascut din veci din Tatal si se intrupeaza prin conlucrarea Sfintului !u+8 iar Sfintul !u+ este purces din veci din Tatal si trimis in timp de catre -iul 40 !umnezeu este fiinta personala8 atotprezenta8 care are e#istenta de Sine si care se manifesta in afara fiintei Sale8 impartasind viata si puterea Sa indumnezeietoare0 Sfintul 3ri6orie Palama 9135%; a facut distinctie intre fiinta sau esenta lui !umnezeu8 adica firea dumnezeiasca necreata8 nesc+imbatoare8 necuprinsa si ne6raita8 care depaseste tot ceea ce este creat8 si ener6iile divine necreate8 adica lucrarile prin care !umnezeu se lasa impartasit si indumnezeieste0 (nvatatura despre ener6iile divine necreate constituie o caracteristica a "rtodo#iei si ea sta la temelia credintei in caracterul personal a lui !umnezeu8 in indumnezeirea omului si in transfi6urarea creatiei0 (n 6indirea ortodo#a8 +arul este inteles anume ca ener6ie dumnezeiasca8 personala8 necreata8 prin care credinciosul devine Fpartas al firii dumnezeiestiF 9(( Petru (8 4;0 !upa fiinta Sa vesnica8 !umnezeu este necuprins8 nevazut si de ne6rait0 (n fiinta Sa ne6raita8 !umnezeu este inaccesibil4 F,oise n)a vazut fata lui !umnezeuF 9(esire JJJ(((8 23;8 iar Sfintul (oan /van6+elistul spune4 FPe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataF 9(oan (8 1$;0 >orbirea despre !umnezeu are anumite limite8 deoarece fiinta Sa de nepatruns nu poate sa fie e#primata in cuvintele noastre omenesti 5 8 sau in comparatie cu celelalte e#istente 6 0 !ar el nu este un !umnezeu FnecunoscutF8 pentru ca /l are un nume 9(saia J1>8 15;8 care e#prima caracterul Sau personal8 iar8 prin ener6iile Sale necreate8 /l se po6oara si intra in comuniune cu credinciosul8 prin creatie8 prin pronie8 prin lucrarea de mintuire0 Sfinta Scriptura foloseste adesea8 pentru a descrie lucrarile lui !umnezeu in afara de fiinta Sa8 insusiri imprumutate de la oameni0 !ar nu trebuie sa atribuim lui !umnezeu ceea ce ne apartine noua si sa ne formam astfel o ima6ine falsa despre /l0 "rice reprezentare sau ima6ine despre !umnezeu care l)ar identifica cu firea creata este o idolatrie0 /ner6iile sau lucrarile dumnezeiesti necreate e#prima insusiri sau atribute proprii lui !umnezeu0 Pentru a e#prima aceste insusiri8 unele cuvinte sau nume sint alese c+iar de !umnezeu8 ca de pilda4 du+8 bun8 iubire8 sfint8 vesnic8 mintuire8 iar altele sint alese de Biserica4 treime8 persoana8 deofiinta0 &stfel8 !umnezeu este !u+ 9(oan (>8 24;8 adica fiinta vie8 personala8 netrupeasca si nemateriala8 care este insasi viata noatra si care impartaseste sufletul vietii noastre4 FCaci in /l traim si ne miscam si sintemF 9-apte J>((8 2$;0 (isus *ristos insusi marturiseste ca4 F!umnezeu este !u+ si cei care ( se inc+ina trebuie sa ( se inc+ine in du+ si adevarF 9(oan (>8 24;0 /l este F!umnezeu cel viuF 9(eremia J8 1';8 principiul vesnic si forta vietii8 cel care tine in e#istenta toata suflarea4 F1ua)vei du+ul lor si se vor sfirsi si in tarina se vor intoarce0 Trimite)vei du+ul tau si se vor zidi si vei innoi fata pamintuluiF 9Ps0 C(((8 3')31;0

56

!umnezeu nu primeste e#istenta din afara8 nu o are prin participare8 de aceea fiinta Sa8 nefiind adusa la e#istenta din nee#istenta8 nu are nimic contrar0 FPe cit de departe sint cerurile de la pamint8 asa de departe sint caile mele de caile voastre si cu6etele mele de cu6etele voastreF 9(saia 1>8 %;0 !esi este creatorul lui8 !umnezeu este absolut diferit dupa fiinta Sa spirituala de om8 care este compus din trup si suflet creat0 F/u sint !umnezeu atotputernic si nu sint omF 9"seea J(8 %;0 F!umnezeu nu)i ca omulF 9<umeri JJ(((8 1%;0 (n raport cu fiintele si fapturile8 /l este FCelalaltF8 care nu are nici o asemanare4 FCu cine veti asemana voi pe cel preaputernic si unde veti 6asi altul asemenea lui000 Cu cine ma asemanati voi ca sa fiu asemeneaF8 zice Sfintul 9(saia J18 1$ si 25;0 !umnezeu este vesnic8 atotprezent si atotputernic0 >esnicia lui !umnezeu arata ca /l nu are nici inceput sau ori6ine si nici un sfirsit al e#istentei Sale in timp0 /l este FinceputulF vesnic 9-acere (8 1B (oan (81;0 FCel dintii si cel de pe urmaF 9(saia J1(8 4B J1(>8 6;0 !umnezeu este mai presus c+iar decit vesnicia0 (n raport cu fiintele si lucrurile create8 !umnezeu nu este circumscris in timp si spatiu0 /l este in toate si in afara de toate 8 nefiind supus le6ilor firii si deveniriiB F!umnezeu8 care a facut lumea si toate cele ce sint in ea0 &cesta fiind !omnul cerului si al pamintului nu locuieste in temple facute de miiniF 9-apte J>((8 24;0 Prin voia Sa8 !umnezeu &tottiitorul creeaza8 in afara de /l8 lumea si8 odata cu aceasta8 miscarea si timpul0 /#istenta noastra istorica este inserata in e#istenta vesnica a lui !umnezeu0 F!imnul este numele 1uiF 9&mos (J8 6;8 de aceea nimeni nu se poate ascunde de fata 1ui4 F:nde ma voi duce de la !u+ul Tau si de la fata Ta8 unde voi fu6i2 !e ma voi sui in cer8 Tu acolo esti0 !e ma voi po6ori in iad8 de fata esti0 !e voi lua aripile mele de dimineata si de ma voi aseza la mar6inile marii8 si acolo mina Ta ma va povatui si ma va tine dreapta TaF 9Ps0CJJJ>(((8 )1'B cf0 (eremia JJ(((8 24;0 !aca adincul fiintei Sale nu poate fi patruns8 totusi noi putem cunoaste Fcele din 7urul 1uiF0 Sfintul &postol Pavel spune ca noi putem intrezari cu mintea pe !umnezeu din lucrarile Sale 9Romani (8 2';0 &sadar8 creatia8 providenta sint caile prin care cunoastem8 ca prin niste o6linzi si in parte8 e#istenta si insusirile lui !umnezeu0 !umnezeu este iubire 9( (oan (>8 $8 16;0 !umnezeu este in fiinta Sa dumnezeiasca si vesnica iubirea insasi $ 0 (n cuvintele4 F!umnezeu este iubireF 9( (oan (>8 $8 16;8 Sfintul &postol (oan rezuma toata revelatia <oului Testament0 (ubirea este insusi numele lui !umnezeu4 F(a+ve8 (a+ve8 !umnezeu8 iubitor de oameni8 milostiv8 indelun6)rabdator8 plin de indurare si de dreptateF 9(esire JJJ(>8 6;0 (ubirea arata 6radul in care !umnezeu si)a descoperit propria Sa intimitate8 arata adincul comuniunii Sale cu noi0 !e aceea8 din partea crestinilor8 iubirea este starea de a fi unit cu !umnezeu in cea mai desavirsita apropiere personala0 <umai un !umnezeu care este in sine iubire suprema si vesnica subzista ca Treime0 (ubirea este cea care pastreaza in !umnezeu unitatea de fiinta si treimea persoanelor0 Tatal spune4 F&cesta este -iul ,eu cel iubitF 9,arcu (J8 ;8 iar -iul spune4 F!ar ca sa cunoasca lumea ca /u iubesc pe Tatal si precum Tatal mi)a poruncit8 asa facF 9(oan J(>8 31;0 !umnezeu este fiinta personala8 vie8 atotprezenta8 care iradiaza iubire8 de aceea ener6iile dumnezeiesti sint ener6ii ale iubirii0 Toate insusirile si lucrarile lui !umnezeu Fin afaraF sint insusiri si lucrari ale iubirii4 intruparea si rasumpararea au ca mobil iubirea lui !umnezeu fata de om4 F!umnezeu asa a iubit lumea8 incit pe -iul Sau :nul) <ascut 1)a dat8 ca oricine crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnicaF 9(oan (((8 16;0 .ertfa ispasitoare a lui *ristos are ca principiu iubirea8 si puterea ei vine din iubire4 F!umnezeu invedereaza dra6ostea lui fata de noi prin aceea ca8 pentru noi8 *ristos a

57

murit8 cind noi eram inca pacatosiF 9Rom0 >8 $;0 (n (isus *ristos este prezenta insasi iubirea lui !umnezeu pentru oameni 9Tit (((8 4;0 >ointa lui !umnezeu este concentrata in le6ea iubirii 9,arcu J>((8 2%)31;0 (ubirea lui !umnezeu8 manifestat in (isus *ristos8 constituie forta de coeziune a Bisericii4 FCa sint incredintat ca nici moartea8 nici viata8 nici in6erii8 nici stapinirile8 nici cele de acum8 nici cele ce vor fi8 nici puterile8 nici inaltimea8 nici adincul8 si nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi de dra6ostea lui !umnezeu aratata intru *ristos (isus8 !omnul nostruF 9Romani >(((8 3$) 3%;0 (ubirea lui !umnezeu se arata in Sfintenia8 bunatatea si dreptatea Sa 9Ps0 JC(J8 3;0 Sfintenia lui !umnezeu 9&mos (>8 2; inseamna ca !umnezeu este telul absolut si desavirsit al vietii noastre4 F-iti sfinti8 ca /u8 !omnul !umnezeul vostru8 sint sfintF 91evitic J(J8 2B JJ8 ;0 !umnezeu are un Fnume sfintF 91evitic JJ8 3B &mos ((8 ;8 pe care in6erii il lauda in ceruri4 FSfint8 Sfint8 Sfint este !omnul Savaot8 plin este tot pamintul de marirea 1uiF 9(saia >(8 3;0 /l este nu numai culmea si modelul desavirsirii crestinului4 F-iti8 dar8 desavirsiti8 precum Tatal vostru cel ceresc desavirsit esteF 9,atei >8 4$;8 ci si FCel care sfintesteF 9/vrei ((8 11;0 Bunatatea lui !umnezeu inseamna 6enerozitatea cu care FParintele indurarilor si !umnezeul a toata min6iiereaF 9(( Cor0 (8 3;8 impartaseste darurile Sale altora pentru a se bucura si acestia de ele8 caci FToata darea cea buna si tot darul desavirsit de sus este8 po6orindu)se de la Parintele luminilor8 la care nu este sc+imbare sau umbra de mutareF 9(acob (8 1 ;0 /l are Fbo6atia +aruluiF 9/fes0(8 %;8 de care s)a FsaracitF dindu)ne)o noua in dar4 FCaci cunoasteti +arul !omnului nostru (isus *ristos8 ca /l8 bo6at fiind8 pentru voi a saracit8 ca voi8 cu saracia 1ui8 sa va imbo6atitiF 9(( Cor0 >(((8 %;0 !reptatea lui !umnezeu inseamna nu numai milostivirea Sa fata de cel in nevoie4 FCa a izbavit pe sarac din mina celui puternic si pe sarmanul care nu avea a7utorF 9Ps0 1JJ(8 12;8 ci si ca /l rasplateste ascultarea4 F!omnul iubeste pe cei dreptiF 9Ps0 CJ1>8 1$; si pedepseste neascultarea4 F"rice calcare de porunca si orice neascultare si)a primit rasplatireF 9/vrei ((8 2B cf0 (( Timotei (>8 14;0 Reli6ia crestina inseamna comuniunea spirituala8 libera si personala cu !umnezeu) Sfinta Treime8 care se realizeaza prin puterea +arului dumnezeiesc8 impartasit prin Sfintele Taine si insusit prin credinta8 nade7de si iubire0 !e aceea8 in actul sau de credinta8 crestinul trebuie sa marturiseasca deodata toate persoanele Sfintei Treimi4 F"ricine ta6aduieste pe -iul nu mai are nici pe Tatal8 si cine marturiseste pe -iul are si pe TatalF 9( (oan8 23;0 Crestinul participa prin +ar la viata Sfintei Treimi4 F(n ziua aceea8 veti cunoaste ca /u sint intru Tatal ,eu si voi in ,ine si /u in voiF 9(oan J>(8 2';0 Tatal trimite pe -iul ca sa ne daruiasca mintuirea8 iar -iul ne ridica la Tatal prin !u+ul Sfint0 <oi am cunoscut taina Sfintei Treimi prin -iul8 de aceea8 cine a vazut pe -iul8 a vazut pe Tatal 9(oan J(>8 %;0 Prin -iul noi a7un6em la Tatal4 F<imeni nu vine la Tatal ,eu decit prin ,ineF 9(oan J(>8 6;0 !ar noi cunoastem pe -iul prin !u+ul Sfint8 de aceea nimeni nu se poate apropia de -iul decit prin !u+ul Sfint 9( Cor0 J((8 3;0 <oi iubim pe Tatal prin -iul8 iar pe -iul prin !u+ul Sau8 sau noi devenim fii ai Tatalui8 dupa +ar8 prin -iul sau dupa fire8 cu care ne unim prin !u+ul Sfint0 (n acest sens8 Sfintul &postol Pavel spune ca F&vem pace cu !umnezeu prin !omnul nostru (isus *ristosF si ca F(ubirea lui !umnezeu s)a revarsat in inimile noastre prin !u+ul Sfint8 cel daruit nouaF 9Romani >8 1 si 5;0 (nvatatura despre Sfinta Treime are o insemnatate deosebita pentru viata du+ovniceasca a credinciosilor0 Caci asa cum persoanele Sfintei Treimi e#ista una in si din alta8 intr)o unitate fiintiala8 tot asa si crestinii formeaza o comuniune spirituala de

58

credinta8 nade7de si iubire in !umnezeu0 Biserica este o unitate de fiinta si o comuniune de viata dupa c+ipul Sfintei Treimi 9(oan J>((8 22;0 Comuniunea credinciosului cu !umnezeu se e#prima in cult sau adorare8 care este cel mai important act al reli6iei crestine0 &dorarea inseamna consacrarea intre6ii fiinte a lui !umnezeu8 supunerea totala fata de vointa Sa8 spre lauda si slava Sa 9/fes0 (8 68 128 14;0 &dorarea se cuvine Sfintei Treimi si fiecarei persoane dumnezeiesti in parte4 FPentru aceasta8 imi plec 6enunc+ii inaintea Tatalui !omnului nostru (isus *ristosF 9/feseni (((8 14;0 /a se e#teriorizeaza in acte de cult8 cuvinte8 imne8 in6enunc+ieri8 metani8 ofrande8 fapte de binefacere0 !intre toate acestea8 1itur6+ia constituie inima intre6ului cult crestin8 in care credinciosul traieste comuniunea cu !umnezeu)Sfinta Treime4 FSa ne iubim unii pe altii8 ca intr)un 6ind sa marturisim4 pe Tatal8 pe -iul si pe !u+ul SfintF0 &ctivitatea Fin afaraF a lui !umnezeu constituie o lucrare comuna8 dar ea a fost impartita intre cele trei persoane0 /#ista lucrari care privesc in mod special pe una din persoanele Sfintei Treimi4 Tatal ) creatia si providentaB -iul ) intruparea8 mintuirea si 7udecata8 Sfintul !u+ ) Biserica si Tainele0 !espre lucrarile persoanelor Sfintei Treimi in iconomia mintuirii8 Sfintul &postol Pavel spune4 F*arul !omnului nostru (isus *ristos8 dra6ostea lui !umnezeu)Tatal si impartasirea Sfintului !u+F 9(( Cor0 J(((8 13;0 &ceasta nu inseamna ca persoanele Sfintei Treimi lucreaza separat0 (n Biserica ortodo#a8 in orice lucrare sint prezente si participa toate cele trei persoane0 &stfel8 la creatie8 vointa Tatalui este cauza aducerii in e#istenta a lumii8 -iul ia parte ca Cuvintul creator8 iar !u+ul Sfint ca principiu al vietii8 asa cum afirma Psalmistul4 FCu cuvintul !omnului cerurile s)au intarit si cu du+ul 6urii lui toata puterea lorF 9Ps0 JJJ((8 $;0 &dau6am aici un cuvint al Sfintului >asile cel ,are despre persoanele Sfintei Treimi4 Tatal4 inceputul tuturor8 cauza e#istentei pentru toate cite e#ista8 radacina tuturor celor ce vietuiesc0 !e la /l a venit izvorul vietii8 intelepciunea8 puterea8 c+ipul cel nesc+imbator al nevazutului !umnezeu8 -iul8 Carele din Tatal s)a nascut8 Cuvintul cel viu8 Carele este !umnezeu si Carele este la !umnezeu8 iar nu venit sau adau6at din alta parte8 Cel ce este mai inainte de veci8 iar nu dobindit mai pe urma8 -iu8 iar nu creatura8 facator8 iar nu faptura8 creator8 iar nu creat8 Carele este toate cite este Tatal0 Cind am rostit cuvintul F-iuF8 am rostit si cuvintul FTatalF0 Tu8 crestine8 sa)mi respecti atributele acestea0 &sadar8 -iul8 raminind in ceea ce este /l ) in ceea ce priveste atributele Sale ) toate este cite este Tatal8 conform 6lasului !omnului (nsusi8 Care a spus4 FToate cite are Tatal sint ale ,eleF0 (ntr)adevar8 cite i se adscriu ) ca atribute ) prototipului model8 toate sint ale c+ipului prototipului0 FCaci noi am vazut ) zice /van6+elistul ) slava 1ui8 slava ca a :nuia nascut din TatalF8 adica dintre minunile care ()au fost date 1ui8 nici una nu ( s)a dat dintr)un sentiment de darnicie sau din indatorire8 ci ( s)au dat8 pentru ca -iul poseda vrednicia ) maiestatea ) dumnezeirii parintesti8 din partasia cea dupa natura cu Tatal0 -aptul de Fa primiF este ceva comun si cu privire la creatura8 dar notiunea de Fa posedaF sau F a aveaF dupa natura ) in c+ip firesc ) este proprie numai pentru cel ce s)a nascut0 &sadar8 ca -iu8 in mod natural8 poseda cele ale Tatalui8 iar pe de alta parte8 ca :nul nascut8 pe toate ) ale Tatalui ) le cuprinde intru Sine8 fiindca nimic nu are de impartit cu altcineva0 Prin urmare8 din insasi denumirea de F-iuF8 noi invatam ca /l este partas la natura ) firea ) Tatalui8 iar nu creat dintr)o porunca formalaB invatam ca /l a stralucit pururea din fiinta divina8 fiind impreuna cu Tatal in eternitate8 fiind e6al in putere8 e6al intru slava0 Si ce altceva este /l8 decit pecete ) si6iliu ) si c+ip8 care (l arata pe Tatal intre6 intru /l 9-iul;2 Toate cite ti se povestesc tie8 crestine8 dupa aceea8 rezultind din alcatuirea trupeasca a -iului8 Care a savirsti mintuirea oamenilor8 mintuire pe care ne)a dovedit)o limpede prin trupul Sau real8 si anume4 e#presiile ca /l Fa fost trimisF si ca Fnimic nu poate sa faca de la SineF si ca Fa primit poruncaF si8 toate cite mai sint de felul acesta8 sa nu)ti creeze

59

cumva porniri dusmanoase8 spre micsorarea dumnezeirii Celui :nuia nascut0 Tu observa ca8 daca /l a consimtit sa se umileasca din cauza neputintei tale omenesti8 nicidecum nu era indatorat sa savirseasca micsorarea maretiei Celui puternic0 Tu sa intele6i8 insa8 notiunea de natura sau fire8 intr)un mod vrednic de !umnezeu8 dar totodata primeste cu buna 7udecata intelesul cuvintelor cu privire la cele mai de umilinta ale -iului000 F0 FSfintul !u+ este acolo unde este -iul si acolo unde este Tatal si va vedea totodata ca /l (nsusi poseda toate atributele 1or in mod consubstantial8 dupa natura4 bunatatea8 dreptatea8 sfintenia8 viata0 <oi stim ca Sfinta Scriptura spune4 F!u+ul Tau Cel bunF si iarasi8 F!u+ul Cel dreptF8 si din nou F!u+ul cel sfintF8 iar &postolul zice4 F1e6ea !u+ului vietiiF0 <imic din aceste atribute nu)( este adau6at Sfintului !u+ de afara8 nici nu ()a venit mai tirziu8 ca ceva neasteptat8 ci asa precum actiunea de a incalzi nu se poate desparti de foc8 precum actiunea de a lumina nu se poate desparti de lumina8 tot asa nu pot fi despartite de Sfintul !u+ atributele de a sfinti8 de a da viata8 de bunatate8 de dreptate0 &sadar8 acolo este situat Sfintul !u+8 acolo8 in natura sau firea fericita8 nefiind numarat cu o multime ) de persoane )8 ci fiind contemplat in Treime8 fiind enuntat ca unitate ) ca persoana unica ) iar nu inteles ca fiind o impreunare de mai multi ) intr)o ceata0 Precum Tatal :nul este8 si -iul :nul este si tot asa8 si Sfintul !u+ :nul este % 0 !:,</?/: ) T&T&10 ) Cea dintii persoana a Sfintei Treimi este !umnezeu)Tatal8 despre care Simbolul de Credinta spune4 FCred intru :nul !umnezeu Tatal8 atottiitorul8 facatorul cerului si al pamintului8 al celor vazute si nevazuteF 9&rt01;0 !umnezeu)Tatal este inceputul tuturor fapturilor8 cauza e#istentei a tot ceea ce e#ista0 /l este nenascut si nepurces8 si din fiinta Sa naste din veci pe -iul si purcede din veci pe !u+ul Sfint0 /l este Tatal -iului8 al :nuia)<ascut din Tatal4 FTatal ,eu esti Tu8 !umnezeul ,eu si spri7initorul mintuirii meleF 9Ps0 1JJJ>(((8 26;0 (isus *ristos recunoaste ca !umnezeu este Tatal Sau8 dupa firea dumnezeiasca si din totdeauna8 ca /l vine de la Tatal si savirseste lucrurile &cestuia 9(oan (8 14;0 (isus *ristos a marturisit de asemenea ca Tatal Sau este si Tatal nostru4 F,a voi sui la Tatal ,eu si Tatal vostru si la !umnezeul ,eu si !umnezeul vostruF 9(oan JJ8 1 ;0 !ar aceasta nu din cauza nasterii8 ci din pricina +arului0 !umnezeu)Tatal ne c+eama8 prin -iul Sau8 la starea de fii dupa +ar0 Prin cuvintele FTatal nostruF 9,atei >(8 %; marturisim ca !umnezeu este ori6inea e#istentei noastre8 nu numai a mea8 ci a tuturor credinciosilor0 !ar noi am capatat starea de fii dupa +ar ai lui !umnezeu in (isus *ristos0 (n si prin -iul8 noi primim puterea care intretine si modeleaza comuniunea noastra cu !umnezeu0 <oi participam la viata divina8 prin comuniunea personala cu Tatal prin -iul 9( (oan (8 3; in !u+ul Sfint 9(( Cor0 J(((8 13;0 !umnezeu)Tatal este numit F?iditorul a toateF 9/fes0 (((8 %;8 F-acatorul cerului si al pamintuluiF0 1ui i se atribuie creatia 8 adica actiunea de a crea Fdin nimicF tot ceea ce e#ista8 precum si pronia8 adica lucrarea prin care !umnezeu poarta de 6ri7a si conduce Biserica si credinciosul spre scopul Sau0 (nvatatura despre actul creatiei nu poate fi e#plicata pe deplin8 deoarece8 dupa cum spun Sfintii Parinti8 aducerea in e#istenta a lumii in afara de !umnezeu ramine o taina0 Cartea -acerii8 in care se descrie istoria creatiei8 arata ce !umnezeu creeaza din vointa Sa si prin atotputernicia Sa8 e#primate prin cuvintul Sau creator4 FSi a zis !umnezeu4 FSa fie lumina5F Si a fost lumina 9-acere (8 3;0 !umnezeu aduce lumea in e#istenta din nefiinta 9(( ,acabei >((8 2$;0 &dica creatia nu este o emanatie din !umnezeire si nici nu

60

are un principiu propriu coetern cu !umnezeu0 Creatia este o actiune libera a lui !umnezeu8 deoarece vointa lui !umnezeu este o ener6ie creatoare0 /#istenta a luat forma vazuta prin Cuvintul Sau creator 9(( Petru (((8 58 ;0 (n virtutea transcendentei 1ui8 intre !umnezeu si creatie e#ista o deosebire de substanta8 ontolo6ica8 dar8 prin ener6iile Sale creatoare si proniatoare8 FCele nevazute ale 1ui8 adica vesnica 1ui putere si dumnezeire8 se vad de la facerea lumii8 intele6indu) se din fapturiF 9Rom0 (8 2';0 F1a inceput !umnezeu a facut cerul si pamintulF 9-acere (8 1;0 Prin e#presia FcerulF8 se intele6e8 aici8 lumea fiintelor spirituale8 nevazute8 in6erii0 (n6erii sint du+uri create8 netrupesti8 nevazute8 nemuritoare8 care lauda pe !umnezeu in ceruri 9,atei J>(((8 1'; si care indeplinesc diverse misiuni privind providenta dumnezeiasca si lucrarea de mintuire 9,atei (>8 11;0 (n6erii sint ocrotitorii neamurilor 9!aniel J8 13;8 ei au vestit <asterea !omnului 9,atei (8 2'; si fiecare credincios are ca pazitor si sfetnic8 un in6er bun 9,atei J>(((8 1';0 (n6erii vor anunta ziua invierii si 7udecata viitoare8 la a doua venire a !omnului 9( Tes0 (>8 16;0 !ionisie Pseudo)&reopa6itul 9c05''; imparte lumea in6erilor in noua cete4 serafimii8 +eruvimii8 tronurile8 stapiniile8 virtutile8 puterile8 incepatoriile8 ar+an6+elii si in6erii0 Sfinta Scriptura vorbeste si despre in6eri rai8 diavoli8 demoni sau satane0 &cestia au cazut8 ispitind pe !umnezeu din mindrie4 F&m vazut pe satana ca un ful6er cazind din cerF 91uca J8 1$;0 /i sint pedepsiti pentru vesnicie4 F(ar pe in6erii care nu si)au pazit vrednicia8 ci au parasit locasul lor8 i)a pus la pastrare sub intuneric8 in lanturi vesnice8 spre 7udecata de apoiF 9(uda %;0 !iavolul este spiritul raului si al nele6iuirii8 potrivnic lui !umnezeu si omului8 du+ul cel viclean care indeamna la necredinta si la neascultare fata de !umnezeu 9(ezec+il JJ>(((8 15)1 ;0 /l este pricinuitorul pacatului 9( (oan (((8 $;0 !umnezeu are putere si asupra diavolului4 F!oamne8 !oamne8 si demonii ni se supun in numele TauF 91uca J8 1 ;0 (spitirea crestinului de catre diavol trebuie refuzata8 prin intarirea in virtute si prin ru6aciune0 Sfintul C+iril al (erusalimului spune ca diavolul ispiteste pe toti8 dar nu are putere peste cei care nu)l asculta 9Cate+eza ((;0 ,intuitorul8 care a fost ispitit de du+ul rau inainte de propovaduire 9,atei (>8 1)11;8 ne indeamna sa refuzam orice conlucrare cu spiritul cel potrivnic lui !umnezeu4 F,er6i inapoia ,ea8 satanoF 9,atei (>8 1'; si sa ne ru6am Tatalui4 FSi nu ne duce pe noi in ispita8 ci ne izbaveste de cel rauF 9,atei >(8 13;0 (n vorbirea biblica8 FcerulF nu inseamna numai o parte a spatiului 9-ac0 (8 1B ,atei JJ(>8 35;8 ci mai ales starea de apropiere de !umnezeu 9( Tes0 (>8 1 ; si simbolul transcendentei lui !umnezeu 9(esire JJ(>8 1'B ,atei >8 34;B de asemenea8 se vorbeste de un Fcer nouF si un Fpamint nouF8 adica de transfi6urarea creatiei la sfirsitul lumii 9(( Petru (((8 13B &poc0 JJ(8 1;0 Prin e#presia FpamintulF8 Sfinta Scriptura intele6e lumea vazuta8 intre6ul univers 9(oan (8 1';0 Toata lumea si toata suflarea sint8 in raport cu !umnezeu8 creaturi8 in sensul ca e#istenta lor depinde de vointa &cestuia8 ca acestea au un inceput si un sfirsit in timp0 Cartea -acerii arata ca actul creatiei a mers pro6resiv de la firea neinsufletita la fiintele vii8 culminind cu aparitia omului0 !umnezeu a creat firea noastra intr)o stare corespunzatoare planului Sau creator4 FSi a privit !umnezeu toate cite facuse si iata erau bune toateF 9-acere (8 31;0 "data cu punerea in miscare a creatiei a inceput si timpul8 care este masurarea devenirii fapturilor0 Timpul si spatiul nu se pot determina8 ele sint nelimitate8 dar sint create0 !in te#tele biblice referitoare la crearea omului 9-acere (8 26B ((8 )$B ((8 21)23B cf0 -acere >8 1)2B (ov J8 $B Ps0CJ>(((8 3B J(J8 4)5B ( Cor0 J>8 4 B ( Timotei ((8 13;8 acesta a fost

61

creat printr)o activitate personala8 directa a lui !umnezeu8 la sfirsitul celorlalte fapturi4 FSi a zis !umnezeu4 FSa facem om dupa c+ipul si asemanarea noastra8 ca sa stapineasca pestii marii8 pasarile cerului8 animalele domestice8 toate vietatile ce se tirasc pe pamint8 si tot pamintul5F 9-acere (8 26;0 Crearea omului este un act a lui !umnezeu8 in timp8 ca o incoronarea a realitatilor create neinsufletite0 /l face parte din universul creat8 avind trasaturi comune cu firea creata 9( Cor0 J>8 4 ;8 desi nu este un produs sau o continuare a acesteia0 Cu toate acestea8 el este un fenomen unic8 cu o structura unica8 fiind creat dupa c+ipul lui !umnezeu 9-acere (8 2 )2$;0 &dam 9in limba ebraica inseamna omul ; si /va constituie cea dintii familie din care)si tra6e e#istenta intre6 neamul omenesc0 Biblia nu indica nici o cifra in ceea ce priveste virsta neamului omenesc0 Biblia spune8 insa8 ca omul a aparut dupa re6nul ve6etal si animal8 fiind cea mai recenta fiinta creata de !umnezeu0 ,odul crearii lui8 nu prin porunca8 ci prin lucrarea directa a lui !umnezeu8 arata si el superioritatea si demnitatea omului0 /l este scopul creatiei8 stapinul a ceea ce e pe pamint8 fiind creat ca o alta lume8 ca o lume in mic8 care are in ea toate elementele universului0 Prin constitutia sa8 omul reprezinta le6atura dintre lumea vazuta si cea nevazuta si de aceea el este o fiinta reli6ioasa0 -iinta noastra este alcatuita din doua elemente constitutive8 trupul si sufletul4 F&tunci luind !omnul !umnezeu tarina din pamint8 a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s)a facut omul fiinta vieF 9-acere ((8 ;0 Trupul si sufletul nostru au fost create deodata si formeaza o strinsa unitate8 incit personalitatea omului se e#prima prin amindoua 9( Tes0 >8 23;0 Trupul este elementul material8 care8 prin separare de suflet8 este supus stricaciunii 9-acere (((8 1%;0 !ar el este templul !u+ului Sfint 9( Cor0 >(8 1%; Si va invia spre a fi 7udecat si rasplatit impreuna cu sufletul0 &stfel corporalitatea omului nu este trecatoare8 ci este esentiala8 deoarece omul va invia c+iar cu trupul sau0 (ar invierea trupului nu inseamna o simpla readucere la viata8 ci proslavirea lui in imparatia lui !umnezeu0 Sufletul este elementul spiritual si nemuritor8 principiul vietii 9,atei ((8 2';8 esenta rationala si spirituala a omului0 /l subzista fara trup8 dupa moarte 9(( Cor0 (>8 $)1';8 raminind viu si constient0 &dam a fost creat de !umnezeu intr)o stare de sfintenie8 fara pacat8 rational si nemuritor8 cu libertate si responsabilitate deplina0 Starea lui &dam8 capul neamului omenesc8 inainte de pacat8 era o stare de desavirsire continua8 in care el cauta fericirea in unirea cu !umnezeu0 "mul a fost creat dupa c+ipul si asemanarea cu !umnezeu 9-acere (8 26;0 /#presia aceasta arata firea spirituala8 rationala si morala a omului8 personalitatea sa libera8 capabila de a ale6e adevarul si de a face binele0 Pentru Sf0 (rineu8 Fc+ipulF consta in ratiune si libertate 1' 0 Sfintul (oan !amasc+in intele6e prin Fc+ipF rationalitatea si liberul arbitru 11 0 :nii Sfinti Parinti8 ca de pilda Sfintul (oan *risostom8 3ri6ore de <issa8 >asile cel ,are8 intele6 prin Fc+ipF puterea omuluti de a stapini pamintul prin ratiunea sa 12 8 asa cum se arata in te#tele din -acere4 FSi !umnezeu i)a binecuvintat zicind4 F-iti rodnici si va inmultiti si umpleti pamintul si)l stapiniti si domniti peste pestii marii8 peste pasarile cerului8 peste toate animalele8 peste toate vietatile ce se misca pe pamint si peste tot pamintulF 9-acere (8 2$;0 "mul8 ales ca reprezentant a lui !umnezeu8 este investit cu puterea de a stapini creatia si de a domina fortele firii4 FCind privesc cerul8 lucrul miinilor Tale8 luna si stelele pe care Tu le)ai intemeiat8 imi zic4 ce este omul ca)ti amintesti de el2 Sau fiul omului ca)l cercetezei pe el2 ,icsoratu)l)ai pe dinsul cu putin fata de in6eri8 cu slava si cu cinste l)ai incununat pe el0 Pusu)l)ai pe dinsul peste lucrul miinilor Tale8 toate le)ai supus sub picioarele luiF 9Ps0 >(((8 3)6;0 !esi6ur8 in comparatie cu !umnezeu8 omul este o fiinta contin6enta4 F"mul ca iarbaB

62

zilele lui ca floarea cimpuluiB asa va inflori0 Ca vint a trecut peste el8 si nu va mai fi si nu se va mai cunoaste inca locul sauF 9Ps0 C(((8 %5)%6;0 (nvatatura ortodo#a face deosebire intre Fc+ipF si FasemanareF8 prin Fc+ipF intele6ind caracterul sau de fiinta personala8 structura spirituala si insusirile intelctuale care deosebesc pe om radical de orice alta faptura creata0 Prin FasemanareF se intele6e desavirsirea pe care urma sa o atin6a c+ipul8 printr)un proces de crestere si transformare morala0 Starea de sfintenie8 in care a fost creat &dam4 FCu slava si cu cinste l)ai incununatF 9Ps0 >(((8 5;8 a fost pierduta8 prin caderea sa in pacat 9-acere (((;0 Caderea sau pacatul ori6inar 9Romani >8 12; este actul de neascultare 9Romani >8 1%; fata de vointa lui !umnezeu 9-acere (((8 6;8 prin care si)a atras pierderea comuniunii cu !umnezeu si a vietii vesnice0 Pacatul lui &dam a introdus moartea in lume 9Romani >8 12B ( Cor0 >8 21) 22;0 FPacatul unuiaF 9Romani >8 1 ; a devenit Fpacatul lumiiF 9(oan (8 2%;8 deoarece &dam constituie ori6inea comuna celor8 care poarta aceeasi fire cu el0 &dam a fost inzestrat cu libertatea vointei si cu responsabilitatea deplina8 deci si cu posibilitate de a 6resi0 !ar pacatul nu este ceva natural omului8 pentru ca el nu este constrins prin fire sa lucreze intr)o directie anumita0 "mul este liber sa fie si impotriva naturii sale si a lui !umnezeu0 Pacatul este tocmai dezbinarea dintre !umnezeu si om si8 fiind un act de vointa8 dar impotriva firii proprii omului8 a adus si o coruptie a naturii umane0 Prin pacat s)a introdus in firea noastra raul8 suferinta si moartea 9-acere (((B Romani >;0 Sfintul &postol Pavel spune ca e#ista o le6atura cauzala intre pacat si moarte 9Romani >(8 23;8 dar moartea nu este ceva natural8 ci o consecinta a pacatului8 Fplata pacatuluiF0 Prin caderea in pacat8 s)a pierdut starea de sfintenie de la inceput8 dar nu s)a sters c+ipul lui !umnezeu in noi0 C+ipul s)a intunecat8 a slabit8 dar nu s)a pierdut4 FC+ipul slavei Tale sint8 desi port ranele pacatuluiF0 -ara c+ip8 noi am inceta sa mai fim oameni0 Pacatul ori6inar a adus o sc+imbare nu numai a modului de e#istenta a lui &dam8 ci si a destinului si scopului sau0 Prin intruparea si 7erta -iintei lui !umnezeu8 starea ori6inara a omului este restaurata8 c+ipul este readus la o viata noua in *ristos8 +arul fiind o conditie de devenire spirituala pe calea spre asemanare 13 0 !upa invatatura biblica pacatul ori6inar a afectat si firea neinsufletita0 !atorita le6aturii dintre om si natura8 prin pacatul lui &dam8 s)a adus o deteriorare a creatiei0 !e aceea8 nu numai omul8 ci intrea6a creatie doreste o alta conditie de e#istenta8 starea de mintuire prin +arul lui *ristos 9Romani >(((8 1$)25;0 (ar la momentul final al e#istentei sale8 universul creat va avea acelasi destin ca omul0 9Rom0 >(((8 21)22;0 Pronia sau providenta dumnezeiasca este lucrarea prin care !umnezeu Creatorul si &tottiitorul tine in e#istenta si poarta de 6ri7a creatiei Sale8 pe care o conduce spre destinul pe care /l i l)a dat0 Prin ener6ia si vointa Sa proniatoare8 !umnezeu tine creatia intr)o stare de devenire catre ceea ce ea trebuie sa fie in planul lui !umnezeu0 Caci in fapturi sint prezente FratiunileF 9Flo6oiF; care indica scopul pentru care au fost create 14 0 Prin providenta sint activate aceste FratiuniF8 de aceea crestinul crede in pronia divina8 stiind ca F!umnezeu lucreaza pentru binele celor care)1 iubescF 9Romani >(((8 2$;0 &ceasta nu inseamna ca !umnezeu se foloseste de oameni si de evenimente in mod arbitrar8 ca de niste intrumente pasive0 1ibertatea si conlucrarea lor au un loc definit in planul creatiei si al mintuirii0 ,intuirea implica o tainica conlucrarea intre vointa credinciosului si vointa lui !umnezeu0 Pronia sau providenta dumnezeiasca nu trebuie confundata cu predestinatia8 sau fatalismul si nu presupune abandonarea 6ri7ii pentru nevoile e#istentei noastre0 (ntr)

63

adevar8 ,intuitorul a spus4 FPriviti la pasarile cerului8 ca nu seamana8 nici nu secera8 nici nu aduna in 7itnite8 si Tatal vostru cel ceresc le +raneste0 "are nu sinteti voi cu mult mai presus decit ele2F 9,atei >(8 26;8 pentru a arata ca preocuparea pentru imparatia lui !umnezeu 9,atei >(8 33; este mai presus decit orice F6ri7a lumeascaF0 !ar8 prin aceasta8 el nu condamna aceasta necesitate0 Biserica crestina respin6e orice credinta fatalista8 potrivit careia !umnezeu ar diri7a fapturile sale si evenimentele fara sa tina seama de vointa acestora0 Pronia este prezenta activa8 binefacatoare si darnica a lui !umnezeu in tot cursul vietii noastre8 personale si obstesti8 si in toata devenirea timpului8 spre a o duce8 cu colaborarea noastra spre scopul ei final pe care l)a fi#at !umnezeu0 &sadar suveranitatea lui !umnezeu in actul proniei nu distru6e autonomia credinciosului si nici nu)i limiteaza libertatea acestuia8 fata de care8 totusi8 nu)i un simplu spectator0 !:,</?/:)-(:10 ) & doua persoana a Sfintei Treimi este -iul si Cuvintul lui !umnezeu8 despre care Simbolul de credinta spune4 FCred intru :nul !omn (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu8 :nul)<ascut8 Care din Tatal s)a nascut mai inainte de toti vecii0 1umina din lumina8 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat8 nascut nu facut8 Cel ce este de o fiinta cu Tatal8 prin care toate s)au facut8 Care8 pentru noi oamenii si pentru a noastra mintuire8 s)a po6orit din ceruri si s)a intrupat de la !u+ul Sfint si din ,aria -ecioara si s)a facut om0 Si s)a rasti6nit pentru noi8 in zilele lui Pontiu Pilat si a patimit si s)a in6ropat0 Si a inviat a treia zi dupa Scripturi0 Si s)a inaltat la ceruri si sade de)a dreapta Tatalui0 Si iarasi va sa vina cu slava8 sa 7udece vii si mortii a caruia imparatie nu va avea sfirsitF 9&rt0 2) ;0 &ceasta marturisire de credinta a Sinodului /cumenic de la <iceea 9325;8 care afirma8 impotriva ereziei ariene8 deofiintimea -iului cu Tatal8 a fost dezvoltata si clarificata de Sinoadele /cumenice ulterioare 9(((8 (>8 >;8 in fata diferitelor erezii care s)au ivit dupa Sinodul de la <iceea si care ne6au8 fie unirea celor doua firi8 dumnezeiasca si omeneasca8 fie realitatea vointei omenesti in persoana -iului0 Sinodul al (>)lea /cumenic 9Calcedon 451; a adoptat do6ma potrivit careia (isus *ristos este -iul si Cuvintul lui !umnezeu Cel intrupat 9(oan (8 14;8 !umnezeu adevarat si om adevarat8 de o fiinta cu !umnezeu Cel vesnic si nevazut8 dupa firea Sa dumnezeiasca si de o fiinta cu noi dupa firea omeneascaB cele doua firi desavirsite8 fiind unite in mod tainic in persoana divina unica a Cuvintului lui !umnezeu8 fara amestecare8 fara sc+imbare8 fara impartire si fara despartire0 (ar Sinodul ecumenic din Constantinopol 96$')6$1; a afirmat ca -iul intrupat are doua vointe naturale si doua ener6ii8 una creata si alta necreata8 unite in mod neseparat in subiectul unic al Cuvintului0 !o6ma +ristolo6ica se intemeiaza pe marturiile revelate ale <oului Testament8 care atesta deopotriva !umnezeirea si e#istenta paminteasca a F"mului)*ristos)(isusF 9( Timotei ((8 5;0 &ceste marturii recunosc nu numai e#istenta si activitatea paminteasca a lui F(isus <azarineanulF 9-apte ((8 22;8 ci si identitatea dintre -iul lui !umnezeu si (isus din <azaret4 F(isus8 &cesta este -iul lui !umnezeuF 9-apte (J8 2';0 Pe F&cest (isusF8 !umnezeu 1)a facut F!omn si *ristosF 9-apte ((8 36;0 &sterie al &masiei considera ca marturisirea din Cezareea a &postolului Petru4 FTu esti *ristosul8 -iul lui !umnezeu Celui viuF 9,atei J>(8 16;8 cuprinde in scurt toata invatatura evan6+elica despre *ristos8 deoarece8 FTu esti *ristosulF afirma realitatea intruparii lui !umnezeu8 iar F-iul lui !umnezeuF afirma dumnezeirea lui (isus din <azaret 9-apte J8 3$; 15 0 (ntr)adevar8 din cuvintele Sfintei Scripturi8 reiese ca -iul este a doua Persoana a Sfintei Treimi 9,atei JJ>(((8 1%;8 in care !umnezeu s)a intrupat si a locuit in mi7locul nostru 9(oan (8 14;0 (nainte de intrupare8 -iul cel :nul)<ascut din Tatal e#ista in veci4 F1a inceput era Cuvintul si Cuvintul era la !umnezeu si !umnezeu era CuvintulF 9(oan (8 1;0 F/l este mai inainte de toate si toate pentru /1 sint asezateF 9Coloseni (8 1 ;0 /l este

64

c+ipul lui !umnezeu Celui nevazut 9Coloseni (8 15B /vrei (8 3;8 Cuvintul cel vesnic care Fs)a facut trupF 9(oan (8 14;0 (n (isus *ristos am vazut pe !umnezeu in persoana8 in timp si spatiu 9(oan J(>8 ;0 (n /l !umnezeu este prezent si lucreaza personal in lume4 F(mparatia lui !umnezeu este in mi7locul vostruF 91uca J>((8 21;0 (n /l viata vesnica8 care era la Tatal8 s)a manifestat in lume 9( (oan (8 3;0 -iul este revelatia deplina si finala 9Rom0 >(((8 32; a tainei lui !umnezeu 9Col0 (8 2 B 22;0 (ntruparea -iului lui !umnezeu este una din cele mai mari taine ale credintei crestine0 !espre aceasta Sfintul &postol Pavel spune4 FCu adevarat8 mare este Taina dreptei credinte4 !umnezeu s)a aratat in Trup8 s)a indreptat in du+8 a fost vazut de in6eri8 s)a propovaduit intre neamuri8 a fost crezut in lume8 s)a inaltat intru slavaF 9( Timotei (((8 16;0 Sfintii Parinti au dat o mare importanta faptului intruparii pe care l)au inteles ca fiind nedespartit de faptul mintuirii0 /i au aratat ca (isus a mintuit ceea ce si)a asumat prin intruparea Sa8 astfel incit daca *ristos n)a luat firea omeneasca in mod real si deplin8 atunci nici mintuirea noastra nu s)a infaptuit 16 0 &sadar numai daca (isus *ristos este de o fiinta cu Tatal si de o fiinta cu noi este cu putinta indumnezeirea noastra0 Prin intruparea Sa8 Cuvintul lui !umnezeu si)a asumat8 in ipostasul sau8 firea omeneasca desavirsita din Sfinta -ecioara8 raminind ceea ce a fost inainte de intrupare4 F!umnezeu)Cuvintul8 prin po6orirea Sfintului !u+8 s)a unit cu ea si dintr)insa s)a nascut om desavirsit8 fara sa)si amestece si sa)si sc+imbe fireaF8 spune Sfintul (oan !amasc+in 1 0 &stfel8 Cuvintul intrupat are doua firi8 doua fiinte si doua ener6ii8 dumnezeiasca si omeneasca8 unite in ipostasul sau vesnic8 fara amestecare8 fara sc+imbare8 fara impartire si fara separare0 !upa unirea ipostatica8 fiecare fire8 cu deplinatatea proprietatilor si insusirilor lor naturale8 se pastreaza permanent in *ristos8 fara amestecare si fara separare8 incit /l este om si !umnezeu in acelasi timp0 !espre aceasta Sfintul C+iril al (erusalimului spune4 F"m8 dar si !umnezeu in acelasi timp0 "m8 dupa ceea ce se vede8 om intre68 asa cum sint si eu8 cu toate ale mele8 ca pe mine curatindu)ma sa ma mintuiasca0 !umnezeu8 dupa ceea ce nu se vede8 !umnezeu desavirsit8 avind fiinta din Tata desavirsit0 Cel ce e#ista in c+ipul stapinesc al lui !umnezeu8 a luat acum c+ipul meu de rob0 <u si)a micsorat vrednicia dumnezeirii8 dar a sfintit framintatura firii mele0 &celasi intre6 sus si intre6 7os0 Sus nascut fara de timp8 7os nascut fara de saminta0 Sus creator ) ca !umnezeu8 7os creatura ) ca omF 1$ 0 !e pe urma unirii celor doua firi are locsi comunicarea sau trecerea insusirilor unei firi celeilalte8 incit fiecare fire pastreaza insusirile ei proprii si primeste insusirile celeilalte fara contopire si confuzie intre firi0 &stfel8 Cuvintul intrupat8 prin unirea celor doua firi si vointe8 savirsea minunile si om fiind suporta dumnezeieste patimile firii0 /l implinea deodata pe amindoua in c+ip teandric8 pentru ca era !umnezeu si om in acelasi timp0 /l nu a lucrat numai printr)o fire8 in mod separat de cealalta0 /l are un sin6ur subiect care voieste si lucreaza in doua firi8 cu doua vointe si doua ener6ii0 Cuvintul voieste si lucreaza ca !umnezeu8 prin vointa si ener6ia Sa necreata8 si ca om8 prin vointa si ener6ia Sa creata0 /l savirsea cele dumnezeiesti 9minunile; prin trup8 pentru ca nu era numai !umnezeu si savirsea cele omenesti 9patimile; dumnezeieste8 pentru ca nu lucra despartit de !umnezeirea Sa0 (n ipostasul cel unic al Cuvintului8 firile cele unite au ramas necontopite0 F!eci tot ce a facut ca om tine de firea omeneasca8 iar tot ce a facut mai presus de om tine de firea Sa dumnezeiasca0 Prin unirea substantiala a celor doua firi8 insusirile firesti ) cele omenesti si cele dumnezeiesti ) nu se vatama intre ele8 ci ramin in +otarele lor propriiF8 spune Sfintul (oan !amasc+in 1% 0 Prin urmare8 -iul lucreaza in doua conditii8 dumnezeieste si omeneste8 dar ceea ce lucreaza apartine unui sin6ur subiect8 in virtutea unirii ipostatice a firilor0 Si astfel8 in tot ceea ce facea8 era nedespartita puterea dumnezeirii de lucrarea proprie a trupului0

65

!ar8 facindu)se om8 /l nu s)a subordonat firii omenesti8 ci a ridicat la Sine firea noastra0 -irea Sa omeneasca8 desi are miscarea ei proprie8 e miscata de cea dumnezeiasca8 pentru ca ea nu subzista intr)un ipostas propriu8 ci subzista in ipostasul Cuvintului0 >ointa Sa omeneasca e in mod liber supusa vointei divine8 si astfel8 /l nu suprima insusirile naturale ale firii omenesti8 ci le depasea8 dind firii noastre un alt mod de a fi0 Cuvintul lui !umnezeu s)a facut8 in sens propriu8 ipostas al trupului pe care l)a luat -ecioara ,aria0 Prin intrupare8 firea omeneasca a devenit proprie 1ui si8 astfel8 /l a devenit deofiinta cu noi0 Sfintii Parinti au pus accent deosebit pe deofiintimea -iului cu Tatal si pe inte6ritatea firii Sale omenesti0 Pe de o parte8 !umnezeu se intrupeaza8 raminind !umnezeu0 Pe de alta parte8 nu a avut o forma trupeasca aparenta0 <ici n)a adus cu Sine8 din cer8 un trup omenesc0 !umnezeu a luat trup8 din firea noastra8 fara de pacat si este om cu adevarat dupa intrea6a fiinta0 !upa unire8 nu rezulta o fire compusa prin contopire8 ci cele doua firi se deosebesc fara sa se imparta0 !umnezeu intrupat n)a fost strain de nimic din cele ale noastre8 afara de pacat8 care nu apartine firii0 /l si)a facut al Sau tot ceea ce era al nostru8 curatind in acelasi timp firea noastra0 (n iconomia mintuirii8 -iului intrupat ()a fost data lucrarea de rascumparare si 7udecata viitoare0 Sfintii Parinti e#plica faptul acesta8 aratind ca e#ista o le6atura atit intre actul creatiei si intrupare8 cit si intre intrupare si mintuire0 !umnezeu)Cuvintul vine sa mintuiasca lumea8 deoarece prin /l si pentru /l a fost creata4 FToate prin /l s)au facut si fara /l nimic nu s)a facut din ceea ce s)a facutF 9(oan (8 3;8 /l insusi fiind FCel dintii dintre toateF 9Coloseni (8 1$;0 1umea a fost creata in *ristos si pentru *ristos4 FToate s) au facut prin /l si pentru /lF 9Coloseni (8 16;0 Sfintul ,a#im ,arturisitorul afirma ca pentru *ristos a primit creatia inceputul e#istentei ei 2' 0 /l este centrul spre care conver6e intrea6a creatie4 F/u sint &lfa si "me6a8 Cel dintii si Cel de pe urma8 inceputul si sfirsitulF 9&pocalipsa JJ((8 13;0 (isus *ristos a infaptuit slu7irea Sa mintuitoare prin trei lucrari principale4 invatatoreasca sau profetica 91uca (>8 1$;8 ar+iereasca 9/vrei >(8 6; si imparateasca 9/vrei (8 $)%;0 (isus *ristos este invatator8 in sensul ca /l este nu numai descoperitorul adevarului8 ci adevarul insusi in persoana4 F/u sint calea8 adevarul si viataF 9(oan J(>8 6;0 (nvatatura lui (isus *ristos este rezumata in Predica de pe ,unte8 in care /l a e#pus atit atitudinea Sa fata de le6ea >ec+iului Testament8 cit si continutul noii Sale invataturi8 /van6+eliei mintuirii8 sintetizata in -ericiri0 (isus a afirmat8 in mod clar8 ca n)a venit sa desfiinteze >ec+iul Testament8 ci sa)l desavirseasca4 F<)am venit sa stric 1e6ea si Profetii8 ci sa plinescF 9,atei >8 1 ;0 /l a recunoscut autoritatea >ec+iului Testament 9,atei >8 1$;8 dar a condamnat implinirea formala8 ritualista si e#terioara a 1e6ii 9,arcu J8 1 )22;8 precum si interpretarile si adau6irile la 1e6e8 care faceau sa sporeasca nedesavirsirea ei 9,arcu J8 5;0 /l a acuzat pe carturari si farisei ca denatureaza rolul propriu al 1e6ii8 acela de a fi Fcalauza spre *ristosF 93alateni (((8 24;8 numindu)i Fcalauze oarbeF 9,atei J>8 14;0 -ariseii si carturarii din timpul Sau sint8 deci8 raspunzatori de faptul ca 1e6ea n)a ramas orientata spre *ristos si de aceea8 pe baza ei8 multi n)au recunoascut pe (isus ca ,esia 9,atei JJ(8 43)45;0 (isus *ristos recunoaste >ec+iul Testament ca fiind o profetie despre persoana si activitatea Sa si de aceea8 /l indeamna4 FCercetati ScripturileF 9(oan >8 3%;0 /l recunoaste8 insa8 ca 1e6ea este o e#presie nedesavirsita a vointei lui !umnezeu si de aceea /l da nu numai o noua interpretare 1e6ii8 in contrast cu Fceea ce s)a zis de cei vec+iF8 ci aduce o noua /van6+elie8 care e#prima vointa lui !umnezeu in forma ei desavirsita si finala0 Prin urmare8 pentru (isus *ristos8 1e6ea este o e#presie a vointei lui !umnezeu si8 numai in aceasta masura8 ea are autoritate si putere 9(oan (>8 34;0 -aptul acesta reiese cu prisosinta din continutul -ericirilor8 care reprezinta caile prin

66

care credinciosul poate slu7i lui !umnezeu0 -ericirile ridica la o noua stare le6atura credinciosului cu !umnezeu8 in care accentul nu mai pica pe formalismul reli6ios8 ci pe puterea +arului si a iubirii0 1e6ea vec+e s)a sc+imbat0a aparut un <ou Testament0 (isus8 ca !omn al Sabatului 9,arcu ((8 2$;8 are dreptul si puterea de a desface pe ucenici si de le6ea Sabatului0 Slu7irea ar+iereasca reprezinta partea centrala a activitatii mintuitoare a lui (isus *ristos si ea a fost subliniata de marii profeti ai >ec+iului Testament 9(saia 1(((8 B (eremia J(8 %;8 inc+eind cu Sfintul (oan Botezatorul cind a spus despre (isus4 F(ata ,ielul lui !umnezeu care ridica pacatul lumiiF 9(oan (8 2%8 36;0 :nii dintre Sfintii Parinti au aratat ca intruparea -iului este scopul ori6inar al creatiei8 de aceea rascumpararea nu este sin6urul motiv al intruparii0 (ntr)adevar8 asa cum reiese si din unele marturii ale <oului Testament8 &dam cel dintii a fost creat in vederea lui &dam cel de pe urma 9( Cor0 J>8 44)4%;8 pe care intrea6a creatie il asteapta c+air de la inceputul ei0 1umea a fost creata deci spre a fi recapitulata si indumnezeita in *ristos0 &stfel8 intruparea a avut scopul de a innoi firea noastra si creatia potrivit cu starea lui *ristos8 de a o desavirsi pe drumul indumnezeirii in si prin *ristos0 Sfintul &tanasie cel ,are a spus ca F!umnezeu s)a facut om pentru ca omul sa devina dumnezeu 21 0 (ar procesul indumnezeirii noastre a inceput c+iar in *ristos8 caci Cuvintul a indumnezeit8 in sens propriu8 trupul pe care l)a luat0 (n firea Sa omeneasca8 /l a fost uns si consacrat prin un6erea !umnezeirii 9-apte J8 1$;0 !umnezeu s)a facut om8 cu adevarat deplin8 ca sa lucreze /l insusi mintuirea noastra prin trupul Sau si /l a refacut firea noastra in /l8 aratind prin aceasta ca putem deveni si noi ceea ce ne)a aratat /l0 /1 ne ia in Sine cu tot ceea ce tine de firea noastra8 ca sa mistuie in Sine ceea ce e rau in aceasta8 iar noi sa ne impartasim de cele ale 1ui8 asa cum soarele absoarbe umezeala pamintului0 Sfintul &ndrei al Cretei spune ca tocmai pentru aceasta noi trebuie sa cinstim c+ipul Sau zu6ravit pe icoana4 F!e aceea se si arata dupa (nviere ucenicilor si inainte oc+ilor lor se inalta la ceruri8 inaltind si smerita noastra fire omeneasca4 :n !omn8 cunoscut in doua firi8 impreuna inc+inat cu Tatal si cu !u+ul SfintB avind8 de asemenea8 doua vointe si doua lucrariB iar prin asta8 inteles si mai presus de intele6ere8 mar6init si nemar6init8 cu putinta de a fi zu6ravit in icoane si inc+inat8 datorita trupului pe care l)a luat8 iar8 prin inc+inaciunea ce i se aduce8 slava se ridica la cel zu6ravit pe icoana8 asa cum am fost invatati de tine8 dumnezeiescule Parinte >asile8 cind ai scris4 FCinstea data icoanei trece la cel zu6ravit pe icoaneF 22 0 !ar intruparea are si scopul de a rascumpara Foaia pierdutaF 91uca J>8 4)6;8 de a ridica pacatul lumii 9(oan (8 2%B /vrei (8 3;4 FCaci -iul "mului n)a venit ca sa ( se slu7easca8 ci ca /l sa slu7easca si sa)si dea viata rascumparare pentru multiF 9,arcu J8 45;0 !in iubire fata de oameni8 -iul Fs)a dat pe Sine pentru noi8 prinos si 7ertfa lui !umnezeu8 intru miros cu buna mireasmaF 9/fes0 >8 2;0 *ristos este adevaratul F,iel pascalF 9( Petru (8 1%;0 /l a luat asupra Sa pacatele noastre si le)a rascumparat cu pretul sin6elui Sau0 (n /l Favem rascumpararea prin sin6ele 1ui8 adica iertarea pacatelorF 9Coloseni (8 14;0 Prin 7ertfa Sa8 /l este mi7locitorul impacarii8 al unui <ou Testament intre !umnezeu si om 9/vrei >(((8 6;0 Patimile ) suferinta8 rasti6nirea8 moartea si invierea ) constituie cel mai important si cel mai cunoscut fapt din viata lui *ristos0 /van6+elistii descriu cu multe amanunte ultimele evenimente din viata si activitatea lui (isus si aceasta datorita faptului ca activitatea ,intuitorului in (erusalim8 in saptamina care a inceput cu sosirea Sa pentru a serba ultimul Pasti si a culmina cu (nvierea Sa8 reprezinta punctul central si final al operei Sale rascumparatoare0

67

!in marturiile /van6+eliilor reiese ca (isus a cunoscut drumul vietii Sale si a fost constient ca faptele Sale si destinul Sau fac parte din vointa Tatalui 91uca JJ(>8 45)4 ;0 /l insusi a prevestit de mai multe ori patima Sa 9,arcu >(((8 31B ,atei JJ8 1$B 1uca (J8 51; si a considerat 7ertfa drept sin6ura cale de a asculta voia Tatalui 93alateni (((8 1') 13B Romani (>8 25;0 !esi fara pacat 9( Petru ((8 2')23;8 desi fara nici o vina in fata autoritatilor reli6ioase si civile 91uca JJ(((8 14;8 /l a acceptat8 in mod liber8 sa sufere pentru mintuirea neamului omenesc0 !e aceea8 pe &postolul Petru8 care ii ceruse sa renunte le drumul 7ertfei8 il mustra4 F(napoia ,ea8 potrivniculeF 9,atei J>(8 23;0 (isus a cunoscut sensul rascumparator al misiunii Sale si8 indeosebi8 valoarea mintuitoare a 7ertfei Sale0 /l a inteles ca rostul intruparii Sale este acela de a elibera lumea de pacate si de a)i da o viata noua prin infrin6erea mortii0 /l a stiut ca misiunea Sa consta in a c+ema pe pacatosi al mintuire 9,arcu ((8 1 ;8 in a cauta si a mintui oaia cea pierduta 91uca J(J8 1';0 !ar /l a cunoscut ca mintuirea nu este posibila decit prin moartea Sa si de aceea a primit)o de buna voie8 devenind FPastile nostruF8 prin cinstitele lui Patimi 9cf0 ,arcu >(((8 31B 1uca J>((8 25B (oan (((8 14B J(((8 24;0 .ertfa este actul in care (isus *ristos a distrus moartea8 nu de la distanta8 ci luptindu) se /l insusi cu ea8 in trupul Sau0 F:nul din TreimeF8 cu trupul8 pentru noi s)a rasti6nit si8 cu moartea Sa8 a biruit moartea0 (n moartea Sa8 /l este si &r+iereu care aduce 7ertfa si 7ertfa care se aduce 9/vrei (J8 24)25;0 !ar pentru ca viata noastra era ascunsa in /l8 (isus *ristos a biruit moartea si in numele nostru si impreuna cu noi0 Cu trupul 1ui a biruit stricaciunea mortii si cu rana 1ui noi toti ne)am vindecat0 Toti am patimit impreuna cu /l si toti am inviat impreuna cu /l0 Prin (nvierea Sa8 Fdin moarte la viata si de pe pamint la cer8 *ristos !umnezeu ne)a trecut pe noiF 9Canonul Pastilor;0 Sfintul (oan *risostom spune ca8 prin (nvierea lui *ristos8 s)a sc+imbat sensul mortii si destinul e#istentei noastre4 F&stazi8 vreme potrivita este iarasi sa 6raim acele cuvinte profetice4 F:nde)ti este8 moarte8 boldul2 unde)ti este8 iadule8 biruinta2F 9"sea J(((8 14;0 &stazi8 stapinul nostru *ristos a sfarimat portile cele de arama si a pierdut insasi fata mortii0 !ar pentru ce vorbesc de fata mortii2 ()a sc+imbat c+iar numele mortii0 &cum moartea nu se mai numeste moarte8 ci adormire si somnF 23 0 ,oartea lui (isus *ristos pe cruce a insemnat separarea sufletului de trup8 dar nu descompunerea trupului sau a sufletului8 nici separarea trupului si a sufletului de unirea ipostatica cu Cuvintul0 Trupul lui *ristos era nesupus stricaciunii c+iar inainte de inviere8 iar in timpul sederii in mormint8 !umnezeirea nu s)a despartit de /l0 !e aceea8 insusi Trupul lui *ristos este izvor de sfintenie0 Cu sufletul8 care a ramas unit cu Cuvintul8 a coborit la iad ca sa elibereze cu straclucirea !umnezeirii Sale sufletele celor drepti inainte de inviere 9( Petru (((8 1%;0 (isus a suferit moartea in mod real si a inviat cu adevarat0 (mpun6erea coastei cu sulita 9(oan >((8 3%B (oan J(J8 34; a avut tocmai rostul de a confirma realitatea mortii0 !e fapt0 pe cruce8 se realizeaza scopul intruparii -iului4 F<u trebuia oare8 ca *ristos sa patimeasca acestea si sa intre in slava Sa2F 91uca JJ(>8 26;0 (nvierea este faptul care a decis credinta &postolilor in -iul lui !umnezeu8 precum si intemeierea Bisericii4 F!aca *ristos n)a inviat8 zadarnica este propovaduirea noastra8 zadarnica este si credinta voastraF 9( Cor0 J>8 14;0 &cest (isus8 pe care !umnezeu l)a facut F!omn si *ristosF 9-apte ((8 36;8 a devenit Fpiatra din capul un6+iuluiF 9-apte (>8 11;8 a Bisericii8 poporul noului 1e6amint8 pe care &postolii au zidit)o prin puterea !u+ului Sfint 9-apte ((8 3$;0 Slu7irea imparateasca a ,intuitorului 9Ps0 CJ8 1B /fes0 >(8 12; s)a manifestat in numeroase ocazii din viata Sa paminteasca 9savirsirea minunilor8 iz6onirea puterilor

68

raului8 coborirea la iad;8 dar mai ales in invierea8 inaltarea si proslavirea Sa la dreapta Tatalui 9-apte ((8 34B >((8 56;8 de unde va veni a doua oara8 sa 7udece pe cei vii si pe cei morti si sa)i rasplateasca pentru vesnicie0 Sfintul (oan *risostom arata ca -iul a devenit imparat8 tocmai pentru ca s)a supus tuturor pina la moarte4 F(l numesc imparat8 fiindca il vad pe cruce rasti6nitB Caci este propriu unui re6e sa moara pentru supusii saiF 24 0 (n centrul propovaduirii lui (isus *ristos sta Fimparatia lui !umnezeuF4 F!e atunci a inceput (isus a propovadui si a zice4 FPocaiti)va ca s)a apropiat imparatia cerurilorF 9,atei (>8 1 ;0 <otiunea Fimparatia cerurilorF avea in timpul sau multe sensuri8 iar iudeii se 6indeau8 mai ales8 la un ,esia8 erou sau eliberator8 care sa restaureze imparatia lui !avid0 (isus *ristos insa precizeaza ca imparatia lui !umnezeu nu este din lumea aceasta8 ca ea este o realitate viitoare8 dar care a intrat in lume odata cu venirea Sa0 (n persoana si lucrarea Sa8 imparatia lui !umnezeu devine o realitate prezenta4 F(mparatia lui !umnezeu s)a apropiatF 9,arcu (8 15;0 Prin inaltarea Sa la cer 9-apte (8 3)11;8 (isus *ristos sta de)a dreapta Tatalui 9Ps0 C(J8 1)2;8 adica in stare de slava 9(oan JJ8 1 ;8 impreuna cu pir6a firii noastre8 pina la a doua Sa venire pentru 7udecata cea de pe urma 9matei JJ(>8 3;0 .udecata apartine -iului 9(oan >8 228 2 ;8 deoarece /l a ridicat pe oameni la ascultarea de fii adoptivi ai lui !umnezeu si deoarece /l trebuie sa readune in Sine pe cei ai Sai8 pe care sa)i infatiseze Tatalui spre bucuria vesnica 9/fes0 (8 1';0 >enirea es+atolo6ica va fi si o infrin6ere definitiva a lui anti+rist8 potrivnicul lui *ristos8 care se manifesta inainte de a doua venire si care duce la apostazie 9(( Tes0 ((8 3;0 !aca -iul este Fc+ipul lui !umnezeu celui nevazutF 9Colos0 (8 15;8 crestinii sint8 dupa c+ipul lui *ristos8 ucenicii si imitatorii lui *ristos 9-apte ((8 26;0 ,intuirea este starea de asemanare cu *ristos8 starea de -iu al lui !umnezeu8 dupa +ar8 pe care ne)o impartaseste prin !u+ul Sfint0 <oi participam la viata lui *ristos8 ne identificam cu !u+ul Sau8 in Taina Botezului si mai ales in Taina Sfintei /u+aristii8 in care ne impartasim cu insusi Trupul si Sin6ele Sau proslavit 9( Cor0 J8 16B J(8 26;0 Pina la a doua venire a Sa8 (isus *ristos este prezent si lucreaza in !u+ul Sfint8 pe care /l 1)a trimis la ziua Cincizecimii asupra &postolilor Sai8 ca un alt F,in6iietorF 9(oan J>8 26; si prin care a intemeiat Biserica Sa8 in care sa se sfinteasca cei ce vor crede in /l0 !:,</?/:)S-(<T:1 !:*0 ) & treia persoana a Sfintei Treimi este !u+ul Sfint8 despre care articolul $ din Simbolul de credinta8 stabilit de catre al (()lea Sinod /cumenic de la Constantinopol 93$1;8 spune4 FCred si intru !u+ul Sfint8 !omnul de ciata facatorul8 care din Tatal purcede8 Cela ce impreuna cu Tatal si cu -iul este inc+inat si slavit8 Care a 6rait prin proorociF0 !u+ul Sfint este de o fiinta cu Tatal si cu -iul8 cu care impartaseste aceeasi vointa si ener6ie dumnezeiasca8a vind persoana si lucrare proprie0 /l purcede din veci din Tatal8 dar este trimis in timp de catre -iul4 F(ar cind va veni ,in6iietorul8 pe care eu il voi trimite voua de la Tatal8 !u+ul &devarului8 care de la Tatal purcede8 acela va marturisi despre ,ineF 9(oan J>8 26;0 !u+ul purcede din Tatal dupa e#istenta Sa8 dar are o miscare vesnica de iesire din Tatal spre -iul0 Prin purcederea Sa8 !u+ul uneste pe Tatal si -iul8 savirseste o unitate de viata si iubire intre Tatal si -iul0 Sfintul (oan !amasc+in spune ca !u+ul purcede de la Tatal si se odi+neste in -iul8 prin Care se da si se face cunoscut 25 0 /l se odi+neste in -iul8 straluceste prin -iul si este trimis de catre -iul 9(oan (8 32)35;0 !e aceea se numeste nu numai !u+ al Tatalui8 ci si !u+ al -iului0 Tot el spune ca4 F!u+ul lui !umnezeu este o putere substantiala8 care e#ista intr)o ipostasa proprie ei insasi8 care purcede din Tatalsi se odi+neste in -iul si il face cunoscut0 <u poate sa se desparta de !umnezeu8 in care e#ista8 si de Cuvintul8 pe care il insoteste si nici nu se pierde in nee#istenta8 ci e#ista in c+ip substantial dupa asemanarea

69

cuvintului0 !u+ul Sfint este viu8 liber8 de sine miscator8 activ8 voieste totdeauna binele si8 in orice intentie a lui8 puterea coincide cu vointa8 este fara de inceput8 si fara de sfirsit0 <iciodata Cuvintul nu a lipsit Tatalui8 nici !u+ul Cuvintului 26 0 !u+ul insa conlucreaza si /l la intruparea -iului8 care s)a nascut dupa trup Fde al !u+ul Sfint si din -ecioara ,ariaF 9,atei (8 1$8 3'; F!umnezeu)Cuvintul8 prin po6orirea Sfintului !u+8 s)a unit cu /a 9-ecioara ,aria; si dintr)insa s)a nascut om desavirsit8 fara sa)si amestece si sa)si sc+imbe fireaF 2 0 (ar la Botezul in (ordan8 !u+ul Sfint s)a coborit peste umanitatea lui *ristos8 pentru a o sfinti8 desi nu avea pacat 9,atei (((8 16;0 (n iconomia mintuirii8 !u+ului Sfint i se atribuie lucrarea de sfintire a creatiei8 Biserica si Tainele8 fiind prezent in e#istenta creatiei ca principiul care comunica viata4 F!u+ul lui !umnezeu este cel ce m)a facut si suflarea Celui &totputernic este datatoarea vietii meleF 9(ov JJJ(((8 4;0 Sfintul (oan 3ura de &ur arata ca8 prin coborirea Sfintului !u+ asupra &postolilor in ziua Cincizecimii8 -iul trimite Fdarurile impacariiF lui !umnezeu cu credinciosul prin 7ertfa Sa0 (ntre -iul si Sfintul !u+ s)a facut nu numai un sc+imb8 in virtutea caruia -iul a luar pir6a firii noastre pe care a inaltat)o la cer si ne)a trimis pe !u+ul Sau8 ci *ristos proslavit8 vrind sa arate ca 1)a impacat pe Tatal cu noi si 1)a facut milostiv8 ne) a trimis in dar !u+ul Sau0 >enirea !u+ului este semnul impacarii dintre !umnezeu si om in (isus *ristos8 dupa cum oprirea !u+ului Sfint a fost semnul miniei lui !umnezeu0 (ntr)adevar8 &postolul (oan afirma ca inainte de cruce nu era !u+ul Sfint in lume8 deoarece nu se facuse impacarea cu !umnezeu prin 7ertfa -iului si -iul nu se proslavise ca dreptate pentru ascultarea Sa4 FCa inca nu era dat !u+ul8 pentru ca (isus inca nu fusese proslavitF 9(oan >((8 3%;0 !e aceea insusi ,intuitorul spune ca inaltarea Sa la cer este de trebuinta pentru a trimite pe !u+ul ca semn si ca dar al impacarii noastre cu !umnezeu prin 7ertfa Sa4 F>a este de folos ca sa ,a duc /u8 caci daca nu ,a voi duce8 (l voi trimite la voiF 9(oan J>(8 ;0 Prin urmare8 !u+ul Sfint este cel care impartaseste efectul 7ertfei lui (isus *ristos8 cel care da marturie ca am primit infierea8 ca am devenit in *ristos fii ai lui !umnezeu dupa +ar4 F!u+ul insusi marturiseste impreuna cu du+ul nostru ca sintem fii ai lui !umnezeuF 9Rom >(((8 16;0 !e aceea nimeni nu poate sa numeasca !omn pe (isus decit in !u+ul Sfint 9( Cor0 J((8 3;0 Tot Sfintul (oan *risostom spune ca8 fara venirea !u+ului Sfint8 Biserica n)ar fi luat fiinta 2$ 0 &ceasta deoarece toata firea avea nevoie de sfintirea !u+ului si deoarece nimeni nu putea sa intre in imparatia lui !umnezeu fara Fnasterea de susF8 adica fara a fi primit in mod real o viata noua prin !u+ul Sfint4 F!e nu se va naste cineva din apa si din !u+8 nu va putea sa intre in imparatia lui !umnezeuF 9(oan (((8 5;0 Biserica a fost intemeiata la Cincizecime cind !u+ul Sfint8 in c+ip de limbi de foc8 a coborit asupra -ecioarei ,aria8 a &postolilor si a celor care erau cu ei 9-apte ((8 1B (8 13)14;0 Sfintul !u+ da Bisericii darul de a pazi adevarul8 o calauzeste si o fereste de orice 6reseala 9(oan J(>8 26;0 !u+ul Sfint8 care cunoaste adincurile lui !umnezeu 9( Cor0 ((8 1';8 a inspirat pe profetii dinainte de *ristos si pe autorii cartilor >ec+iului si <oului Testament4 F:nul este !u+ul Sfint8 sfintitorul si indumnezeitorul tuturor8 cel care a vorbit in 1e6e si Profeti8 in >ec+iul si <oul TestamentF 2% 0 !u+ul Sfint este izvorul +arului in Biserica0 /l este puterea Tainelor si /l consacra pe slu7itorii bisericesti 9-apte JJ8 2$; ca Ficonomi ai Tainelor lui !umnezeuF 9( Cor0 (>8 1;0 !u+ul Sfint da viata institutiilor evan6+elice pe care *ristos le)a intemeiat 9-apte ((8 42;8 /l pastreaza Biserica spre a fi Funa8 sfinta8 soborniceasca si apostolicaF8 /l imparte Bisericii +arismele 9( Cor0 J((8 1)11;8 darurile si fa6aduintele viitoare0 Pecetea !u+ului Sfint este arvuna mostenirii si slavei viitoare 9/fes0 (8 13)14;0

70

Sfintul !u+ este sfintitorul si indumnezeitorul8 Fvistierul bunatatilor si datatorul de viataF8 cel care face ca iubirea lui !umnezeu sa se reverse in inimile noastre 9Rom0 >8 5;0 !u+ul este primit prin credinta 93al0 (((8 28 14;8 in Taina Sfintului Botez 9( Cor0 >(8 11B Tit (((8 5;0 Prin Taina ,irun6erii toti crestinii sint pecetluiti ca temple vii ale !u+ului Sfint 9( Cor0 >(8 1%B (((8 16)1 ;0 <umele de crestin vine de la *ristos care inseamna F:nsulF lui !umnezeu 9-apte (>8 26)2 ;0 Prin !u+ul Sfint8 crestinii sint FunsiF si astfel participa la preotia lui *ristos 9( Petru ((8 %;0 1a 1itur6+ie8 prin ru6aciunea de invocare a Sfintului !u+ 9/picleza; asupra darurilor eu+aristice8 rostita impreuna cu cuvintele de instituire8 acestea se prefac in insusi Trupul si Sin6ele !omnului0 Crestinii sint FsfintiF 9( Cor0 (8 2;8 pentru ca au primit !u+ul lui !umnezeu 9( Cor0 ((8 12;8 au devenit partasi ai !u+ului 9/vrei >(8 4;8 s)au umplut de !u+ul Sfint 9/fes0 >8 1$;0 1e6ea lui *ristos este o le6e a !u+ului 9Rom0 >(((8 2;8 o le6e a libertatii4 F!omnul este !u+ si unde este !u+ul !omnului acolo este libertateaF 9(( Cor0 (((8 1 ;0 !u+ul insusi Fse roa6a pentru noi cu suspine ne6raiteF 9Rom0 >(((8 26; si /l stri6a impreuna cu noi4 F&vva8 ParinteF8 9Rom0 >(((8 15;0 !u+ul Sfint este semnul iubirii si darul milostivirii lui !umnezeu 9( Tesal0 (>8 $;8 de aceea8 cel ce refuza pe !u+ul Sfint refuza iubirea lui !umnezeu si pentru aceasta orice pacat impotriva !u+ului Sfint nu se iarta 9,atei J((8 32;0 !u+ul Sfint este izvorul vietii celei noi in omul cel vec+i0 /l face sa cur6a Friuri de apa vieF in cel ce crede in *ristos4 FCel ce crede in ,ine8 precum a zis Scriptura8 riuri de apa vie vor cur6e din pintecele lui0 (ar aceasta a zis)o despre !u+ul8 care aveau sa)l primeasca acei ce cred in /lF 9(oan >((8 3$)3%;0 !espre aceasta Sfintul >asile cel ,are spune4 F/l ) Sfintul !u+ ) se imparte la toata creatura si cu toate ca este primit intr)un fel8 adica intr)o masura8 de catre unul si intr)alt fel de catre altul8 intru nimic nu este micsorat de catre cei care se impartasesc din darurile Sale0 -iecaruia i se da +ar din partea Sa8 insa nu se sfirseste in cei care se impartasesc din /lB ceva mai mult8 cei care l)au primit sint indestulati de /l8 dar totodata nici Sfintul !u+ nu este lipsit de nimic prin aceasta impartire a +arului Sau0 !upa cum soarele cind isi revarsa lumina peste corturi8 este primit in felurite c+ipuri sau masuri de catre aceste corturi8 dar intru nimic nu ii este micsorata stralucirea lui de catre cele care s eimpartasesc din ea8 tot asa si !u+ul Sfint8 care daruieste tuturor +arul de la sine8 ramine intre68 nedivizat si nedivizibil0 Sfintul !u+ ii lumineaza pe toti pentru dobindirea priceperii lui !umnezeu8 /l insusi li se insufla profetilor8 intelepteste pe le6iuitori8 sfinteste pe preoti8 intareste pe conducatori8 desavirseste pe cei drepti8 ii face pe intelepti vrednici de venerat8 revarsa darurile +arismatice ale tamaduirilor de boale8 invie mortii8 dezlea6a pe cei inlantuiti8 primeste8 ca fii adoptivi8 pe cei instrainati de la credinta cea dreapta0 Toate acestea le savirseste prin renasterea de sus ) prin Sfintul BotezF 3' 0 Trimiterea !u+ului in timp8 la Cincizecime8 inseamna si inceputul imparatiei es+atolo6ice pe care Biserica o anticipeaza aici0 !e aceea8 Biserica trebuie sa tina aprins FfoculF aruncat de *ristos pe pamint 91uca J((8 4%;8 asa cum indeamna si Sfintul &postol Pavel4 F<u stin6eti !u+ulF 9/fes0 (>8 3';0 Prin puterea Sfintului !u+8 se va sc+imba fata intre6ii creatii 9&poc0 JJ(8 1;8 astfel incit8 in cele din urma8 !umnezeu va fi totul in toate8 sau8 cum spune Sfintul ,a#im ,arturisitorul8 Ffiintele vor deveni prin +ar ceea ce !umnezeu e prin naturaF 31 0 Prin urmare8 !u+ul sustine si plineste toate care e#ista8 fiind prezent pretutindeni si totdeauna0 /l a lucrat si inainte de Cincizecime8 dar acum s)a aratat in ipostasa proprie ca sa innoiasca firea0 /l salasluieste in cei vrednici si in veacul viitor facind nemuritoare si umplind de slava vesnica trupurile acestora 32 0 Pr0 Prof0 (on Bria8 F3lasul BisericiiF8 nr0 1)2U1% 38 pa60 2'4)2250

71

10 Cate+eza (>8 48 trad0 Pr0 !0 -ecioru8 p01'60 20 Sf0 (oan !amasc+in8 !o6matica8 (8 8 trad0 Pr0 !0 -ecioru8 p02%0 F!e aceea nu spunem ca Tatal si -iul si Sfintul !u+ sint trei dumnezei8 ci8 din contra8 ca Sfinta Treime este un sin6ur !umnezeuF 9(bidem8 p032;0 /#ista o intrepatrundere reciproca a ipostaselor8 acestea pastrind identitatea fiintei si insusirile ipostatice4 FCaci cele trei sfinte ipostase se deosebesc unele de altele numai in aceste insusiri ipostatice0 /le nus e deosebesc prin fiinta8 ci se deosebesc fara despartire prin caracteristica propriei ipostaseF 9(bidem8 p02%;0 30 >ezi despre conceptia trinitara despre !umnezeu4 Cele cinci cuvintari despre !umnezeu8 trad0 Pr0 3*0(0 Tilea si <0(0 Barbu8 Bucuresti8 1%4 0 40 Sf0(oan !amasc+in8 !o6matica8 18 $8 trad0 cit08 p0 254 F<enasterea Tatalui8 nasterea -iului8 purcederea !u+ului nu indica deosebiri de fiinta8 nici de functie8 ci de mod de e#istentaF0 50 F/ste cu neputinta sa se 6aseasca in lume o ima6ine care sa e#emplifice in ea insasi8 in c+ip e#act8 modul de e#istenta al Sfintei TreimiF 9Sf0(oan !amasc+in8 op0 cit08 p02 ;0 60 F!ar este mult mai potrivit sa vorbim despre fiinta lui !umnezeu8 facind abstractie de toate e#istentele8 caci !umnezeu nu face parte din e#istenta0 &sta nu insemna ca !umnezeu nu e#ista8 ci ca /l este mai presus de toate e#istentele si mai presus de insasi e#istentaF 9Sf0(oan !amasc+in8 op0 cit08 p011;0 0 Sf0 C+iril al (erusalimului8 Cate+eza (>8 58 trad0 cit08 p01'$0 $0 Pr0 Prof0 !0 Staniloaie8 !umnezeu este iubire8 in F"rtodo#iaF8 JJ((( 91% 1;8 38 p0366)4'20 %0 "milia J> despre credinta 9P0 308 JJJ(8 464)4 2;8 trad0 Pr0 Prof0 <0 Petrescu8 in F,itropolia BanatuluiF8 J>(( 91%6 ;8 )%8 p0 4%')4%10 1'0 (mpotriva ereziilor8 (>8 48 in P0308 >((8 %$3& 110 !o6matica8 ((8 128 trad0 cit08 p0%%0 120 !emetrios Tra=atellis8 ,an -allen and Restored in t+e Teac+in6 of S0 .o+n C+rEsostom8 in FSobornostF8 1%648 1'8 p0 56%)5$40 130 !iado+ al -oticeei8 Cuvint ascetic8 $%8 in F-ilocaliaF88 trad0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae vol0 (8 Sibiu8 1%4 8 p03 %0 140 Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 Capete despre cunostinta lui !umnezeu8 (8 '8 in F-ilocaliaF8 trad0 cit08 vol0 ((8 p0 1510 150 "milii si predici8 trad0 !0 -ecioru8 Bucuresti8 1%468 p0 163)1650 160 F!ar ce folos am fi avut din intrupare8 daca cel care a fost supus pentru prima data patimii n)a fost mintuit8 nici nu a fost reinnoit si nici intarit prin le6atura cu !umnezeu2 Caci ceea ce n)a fost luat8 n)a fost vindecatF 9Sf0 (oan !amasc+in8 !o6matica8 (((8 1$8 trad0 cit08 p02'$;0 (ar Sfintul C+iril al (erusalimului spune4 F!aca *ristos este !umnezeu8 precum si este8 dar n)a luat firea omeneasca8 atunci sintem straini de mintuire0 Trebuie sa ne inc+inam lui ca !umnezeu8 dar trebuie sa credem ca s)a si inomenitF 9Cate+eza8 J((8 28 trad0 cit08 p02 2;0 1 0 Sf0(oan !amasc+in8 Cuvint la nasterea -ecioarei ,aria8 48 trad8 de Pr0 !0 -ecioru8 in F,itropolia "ltenieiF8 J>((( 91%66;8 %)1'8 p0 5 10 1$0 Sf0 C+iril al (erusalimului8 Cuvint la intimpinarea !omnului8 1'8 trad0 Pr0 !0 -ecioru0 in F,itropolia "ltenieiF8 J>( 91%64;8 1)20 1%0 Sf0 (oan !amasc+in8 Cuvint la nasterea -ecioarei ,aria8 trad0 cit08 p0 $ 20 2'0 FTaina intruparii Cuvintului cuprinde in sine intelesul tuturor 6+iciturilor si tipurilor din Scriptura si stiinta tuturor fapturilor vazute si cu6etate ) caci Cel ce a cunoscut taina crucii si a mormintului a inteles ratiunea celor spuse mai inainte8 iar cel ce a cunoscut intelesul tainic al invierii a cunoscut scopul spre care !umnezeu a intemeiat toate de mai inainteF 9Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 op0 cit08 trad0 cit08 p0 14$;0 210 Sf0 &tanasie cel ,are !espre intrupare8 548 in P0308 JJ>(8 %%60 220 Sf0 &ndrei al Cretei8 Cuvint la Taierea)impre7ur a !omnului nostru (isus *ristos8 trad0 de Pr0 -ecioru8 in F,itropolia "ltenieiF8 JJ 91%6$;8 1)28 p0 1'20 230 Sf0 (oan 3ura de &ur8 Cuvint la invierea !omnului8 trad0 Pr0 !0 -ecioru8 in F,itropolia BanatuluiF8 J>((( 91%6$;8 4)60 240 (dem0 "milia a 2)a despre cruce8 in P0 308 J1(J8 4130 250 !o6matica8 (8 )118 trad0 cit08 p0 1 8 2$8 340 260 (bidem8 p0 1 0 2 0 (dem8 Cuvint la nasterea -ecioarei8 trad0 cit08 p0 $ 10 2$0 !espre preotie8 >(8 trad0 !0 -ecioru8 in FBiserica "rtodo#a RomanaF 1JJ> 91%5 ;8 1'8 p0%4$0 2%0 Sf0 C+iril al (erusalimului8 Cate+eza8 J>((8 58 trad0 cit08 p0 4 20 3'0 Sf0 >asile cel ,are8 "milia J> despre credinta8 trad0 cit08 p0 4%20 310 Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 Capete 6nostice8 ((8 258 in F-ilocaliaF8 trad0 cit08 vol0 ((8 p0 1 50 320 Sf0 3ri6orie Palama8 "milie la Po6orirea Sfintului !u+8 trad0 Pr0 "limp Caciula8 in F,itropolia "ltenieiF8 JJ((( 91% 1;8 1)28 p0 43)444 !u+ul Sfint a fost8 este si va fi intotdeauna8 creind dimpreuna cu Tatal si cu -iul8 la vreme8 toate cele create si reinnoind impreuna cele ce si)au pierdut infatisarea cea dintru inceput si sustinind

72

toate care e#ista4 pretutindeni prezent si plinind toate8 conducind si suprave6+ind totul0 Caci zice catre !umnezeu Psalmistul4 F:nde ma voi duce dinaintea !u+ului Tau si de fata Ta unde voi fu6i2F 9Ps0 CJJJ>((8 ;0 !ar !u+ul Sfint nu este numai pretutindeni prezent8 ci este si mai presus de toateB nu este nici numai in tot veacul si timpul8 ci si mai inainte de tot veacul si de tot timpul0 Si nu numai pina la sfirsitul veacului va fi cu noi8 dupa fa6aduinta8 ci cu mult mai mult8 /l va ramine impreuna cu cei vrednici si in veacul ce vine8 facind nemuritoare si umplind de slava vesnica si trupurile acestora8 lucru care si !omnul aratindu)l8 a spus ucenicilor Sai4 F>oi ru6a pe Tatal si alt ,in6iietor va da voua8 ca sa ramina cu voi in veacF 9(oan J(>8 16;0 GediteazHI Relatia dintre ristos si Du!ul Sfant in Biserica

a0 *ristos si !u+ul Sfant8 cele doua izvoare ale Bisericii0 Prin Biserica si lucrarile sale tainice se ofera tuturor oamenilor putinta de a se impartasi din viata dumnezeiasca a Prea Sfintei Treimi8 indreptata spre noi prin intruparea Cuvantului lui !umnezeu si Po6orarea !u+ului Sfant8 Cele doua persoane dumnezeiesti trimise in lume0 &stfel8 prin intrupare8 7ertfa si inviere8 !umnezeu -iul strabate cu noua Sa viata divin)umana intrea6a fire umana8 facand)o Trup al Sau in fiinta Bisericii8 iar prin Po6orarea !u+ului Sfant8 bo6atia si plenitudinea vietii dumnezeiesti8 a Sfintei Treimi8 insufleteste acest trup al intre6ii firi omenesti adunat in *ristos 10 Prin urmare8 mantuirea se obtine in Biserica prin lucrarea celor doua Persoane dumnezeiesti8 care nu numai ca nu se e#clud :na pe &lta8 ci actiunea uneia dintre Persoane este complementara Celeilalte0 *ristos mantuieste pe oameni intrucat se e#tinde in ei8 prin !u+ul Sfant8 intrucat ii incorporeaza in Sine si intrucat ii asimileaza treptat cu omenitatea Sa inviata0 Biserica8 ca sin6urul si unicul or6an al mantuirii8 dupa afirmatia Sf0 Parinti8 este aceasta e#tindere a lui *ristos prin !u+ul Sfant in oameni8 acest laborator in care se realizeaza treptat asimilarea oamenilor cu *ristos cel inviat0 !aca oamenii sunt adunati in acelasi *ristos8 daca acelasi *ristos ii incorporeaza pe toti cei ce se mantuiesc8 ridicandu)i la starea umanitatii Sale prin ener6ia +arului ce o transmite din Sine8 mantuirea nu se poate obtine in izolare0 ,antuirea se poate obtine numai in Biserica8 in or6anismul celor adunati in *ristos0 /a e campul de actiune al ener6iei +arului ce tasneste din *ristos8 adica al !u+ului Sfant care salasluieste deplin in umanitatea lui *ristos cea inviata si din ea ni se comunica si noua 20 !upa cuvintele Sf0 &p0 Pavel8 Biserica este trup al lui *ristos si in acelasi timp plenitudine de viata du+ovniceasca prin Sf0 !u+8 care o insufleteste si o umple de dumnezeirea Sa8 cum &celasi !u+ Sfant a umplut si a insufletit firea omeneasca a lui *ristos cel inviat si inaltat0 &stfel8 viata !omnului nostru (isus *ristos este izvorul ce +raneste viata cea noua a firii omenesti cuprinsa in Biserica8 iar !u+ul Sfant este purtatorul acestei vieti prin toate madularele vii ale Bisericii0 (n Biserica8 intrea6a fire omeneasca este destinata sa se uneasca cu umanitatea indumnezeita a ,antuitorului8 in plenitudinea +arului ce se coboara in Biserica8 ca viata a lui *ristos8 impartasita de !u+ul Sfant 30 !e aceea8 *ristos impartaseste necontenit Bisericii Trupul Sau indumnezeit8 fiecarui credincios al Bisericii8 dar nu in mod separat8 ci intr)o unitate de iubire sau intr)o comuniune ce se adanceste tot mai mult0 !in acest trup indumnezeit sau din *ristos eu+aristic8 !u+ul Sfant lucreaza prin ener6iile necreate8 personalizante si creatoare de comuniune8 la adunarea tuturor sub acelasi Cap *ristos ,antuitorul0 Sfintii Parinti vad temelia unitatii Bisericii in prezenta aceluiasi trup 7ertfit si inviat si ca atare umplut de infinitatea iubirii dumnezeiesti in toate madularele Bisericii0 (ar intrucat trupul lui

73

*ristos este plin de !u+ul Sfant8 care iradiaza din /l ca o ener6ie unificatoare8 a doua temelie a unitatii Bisericii este8 dupa Sfintii Parinti8 !u+ul Sfant0 Propriu)zis8 ei infatiseaza trupul lui *ristos si pe !u+ul Sfant ca o dualitate nedespartita producand8 sustinand si promovand unitatea Bisericii 40 &sadar8 unitatea Bisericii are ca izvor pe de o parte Trupul lui *ristos in care ei sunt recapitulati8 avand relatie nemi7locita cu *ristos8 iar pe de alta parte8 pe !u+ul Sfant8 !u+ul lui *ristos8 Care ii zideste ca @@pietre viiAA intr)o casa comuna a lui !umnezeu cu oamenii sub piatra un6+iulara care este *ristos0 (n acelasi timp insa8 *ristos si !u+ul Sfant8 uniti peri+oretic intre ei si cu Tatal impartasesc continuu Bisericii viata din viata unitara si comunitara a Sfintei Treimi8 sursa si modelul suprem al comuniunii 50 Biserica fiind trupul lui *ristos8 peste care se odi+neste ca si peste Capul ei !u+ul Sfant 9iar aceasta e valabil si pentru membrii Bisericii;8 prin Capul ei si prin !u+ul Sfant se afla in relatie imediata cu Tatal0 (n felul acesta ne impartasim toti in -iul si in Sfantul !u+ de izvorul ultim si absolut al e#istentei care este Tatal8 dar nu dupa natura ca -iul si !u+ul Sfant8 ci dupa +ar0 <e impartasim de acest izvor ultim prin amandoua razele pentru a ne impartasi de acest izvor in ambele forme de relevare si de comunicare a lui 60 (mpartasindu)ne cu !u+ul lui *ristos8 ne unim cu *ristos nu numai ca om8 ci si ca !umnezeu8 iar prin /l si cu Tatal8 @@caci -iul vine in noi trupeste8 unindu)se cu noi prin binecuvantarea TainelorB si iarasi du+ovniceste cu !umnezeu prin lucrarea si +arul !u+ului Sau8 recreand !u+ul din nou spre innoirea vietii si facandu)ne partasi ai firii 1ui dumnezeiestiAA 0 Trimiterea !u+ului Sfant in viata Bisericii este un act la care participa si firea omeneasca a ,antuitorului8 devenind mi7loc de comunicare si unirea intre firea cea dumnezeiasca si firea omeneasca renascuta in *ristos8 incat !u+ul Sfant in Biserica lucreaza atat ca !u+ al lui *ristos8 cat si ca persoana a Sfintei Treimi $0 &sadar8 le6atura unirii noastre cu Sfanta Treime8 atat dupa trup cat si dupa du+ o face *ristos8 intrucat este in acelasi timp si om si !umnezeu0 Primind unul si acelasi !u+ Sfant8 ne unim cu !umnezeu caci precum puterea trupului ii uneste pe cei in care se afla *ristos8 in acelasi mod8 !u+ul lui !umnezeu8 cel neimpartit8 salasluindu)se in toti8 ii aduna pe toti intr)o unitate %0 &ceasta unitate si comuniune du+ovniceasca in *ristos8 pe care o aduce !u+ul Sfant in Biserica8 o zu6raveste Sf0 (rineu intr)o frumoasca comparatie4 @@!upa cum din faina uscata nu putem face un simplu aluat si nici o paine8 tot astfel noi toti nu putem deveni unul in *ristos8 fara apa care este din cer P !u+ul Sfant0 !upa cum pamantul ramane uscat si neroditor fara apa8 tot astfel si noi ramanem neroditori fara ploaia binefacatoare a !u+ului0 !e aceea8 !omnul primind toata puterea de la Tatal8 a dat aceasta putere tuturor celor care se alipesc de /l8 putere la care /l (nsusi participa8 trimitand in tot pamantul pe !u+ul cel SfantAA 1'0 &ceasta lucrare a !u+ului in noi nu se poate realiza decat in Biserica0 Biserica face posibila parcur6erea actuala prin !u+ul a drumului mantuirii credinciosilor uniti prin +ar cu *ristos8 si pe care firea umana l)a parcurs virtual prin recapitularea sa8 in *ristos0 @@(n procesul de mantuire8 *ristos prin !u+ul Sfant repeta in mod tainic cu Trupul Sau tainic8 deci cu Biserica P credinciosii uniti cu Sine prin Sfintele Taine P patima8 moartea si invierea Sa personalaAA 11 0 (mpartasirea cu Sfantul !u+ se face numai prin Tainele Bisericii0 !e aceea viata in Biserica se manifesta ca o necontenita impartasire cu !u+ul lui *ristos8 cu puterile spirituale ce le poarta firea noastra in persoana ,antuitorului0 &ceste puteri noi le primim de la *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant in Sfintele Taine0 (mplinind poruncile

74

lui *ristos8 aceste puteri du+ovnicesti ne poarta prin aceleasi osteneli si stari prin care a trecut (nsusi *ristos in viata Sa pamanteasca8 pana la curatirea deplina si dobandirea vredniciei de a dobandi ener6iile indumnezeitoare pe care le)a dobandit /l (nsusi de la !u+ul Sfant prin firea Sa omeneasca0 @@!omnul nostru (isus *ristos a venit tocmai de aceea8 ca sa sc+imbe firea8 s)o prefaca si sa refaca iarasi sufletul nostru care a fost distrus de patimi in urma neascultarii8 sa)l amestece cu propriul Sau !u+ !ivinAA 120 Prin urmare8 viata Bisericii este darul lui *ristos8 dar si rodul lucrarii !u+ului Sfant0 *ristos si !u+ul Sfant vietuiesc simultan in Biserica si credinciosi8 dupa cum afirma si Sf0 &p0 Pavel in mai multe randuri0 &stfel8 el zice ca @@*ristos salasluieste in cei credinciosi 138 dar si !u+ul Sfant 14B ne impartasim cu *ristos 158 dar si cu !u+ul Sfant 16B suntem sfintiti in *ristos 1 8 dar si in !u+ul Sfant 1$8 ne indreptam in *ristos 1%8 dar si in !u+ul Sfant 2'8 suntem pecetluiti in *ristos 218 dar si in !u+ul Sfant 228 suntem taiati impre7ur in *ristos 238 dar si in !u+ul Sfant 24B suntem temple ale lui !umnezeu 258 dar si ale !u+ului Sfant 260 Cu toate acestea8 sursa vietii Bisericii este *ristos8 caci *ristos este viata 2 si nu !u+ul Sfant8 Care este distribuitorul acestei vieti in Biserica 2$0 *ristos patrunde in mod deplin in oameni pentru prima data prin !u+ul8 spre a)i uni cu Sine si a intemeia Biserica0 !u+ul deci introduce puterea lui *ristos in madularele asezamantului teandric al Bisericii8 spre a le transforma8 innoii8 mantui si indumnezei0 Prima impartasire a !u+ului Sfant a fost incredintata Sfintilor &postoli de catre ,antuitorul8 sufland asupra lor si zicandu)le4 @@1uati !u+ Sfant8 carora veti ierta pacatele vor fi iertate si carora le veti tine tinute vor fiAA 2%0 &ceasta impartasire se face in momentul cand ,antuitorul le face cunoscut apostolilor ca le incredinteaza puterea Sa de a impartasi tuturor oamenilor prin lucrarea !u+ului Sfant8 care po6oara peste ei in ziua Cincizecimii8 ceea ce /l facuse din firea Sa omeneasca dupa (nviere8 izvor si putere de viata noua8 dumnezeiasca si nemuritoare0 (mpartasirea efectiva a apostolilor cu aceasta putere a lui *ristos se produce8 desi6ur8 in ziua Cincizecimii8 zi in care este implinita fa6aduinta ,antuitorului ca)i va imbraca cu @@putere de susAA 3'0 (ar momentul instituirii lor cu puterea Sa asupra vietii noastre8 ramane ziua cand (susi ,antuitorul le)a zis4 @@luati !u+ SfantAA0 (nzestrarea apostolilor cu @@puterea de susAA a !u+ului Sfant constituie caracterul obiectiv si institutional al Bisericii8 ca purtatoare in fiinta ei a !u+ului si vietii lui *ristos cel inviat8 prin succesiunea apostolica a episcopatului8 prin care /l (nsusi traieste in Biserica8 aduna si asimileaza in Sine pe toti credinciosii prin lucrarea Sfintelor Taine0 Tainele sunt mi7loacele prin care aceasta realitate obiectiva a !u+ului si a vietii lui *ristos in Biserica se actualizeaza necontenit prin lucrarea !u+ului Sfant in ele0 Prin aceasta prezenta obiectiva a lui *ristos in Biserica8 continuata de !u+ul Sfant in lucrarea apostolica a episcopului8 @@Biserica este un cadru si o putere dumnezeiasca ce se pune mereu la dispozitia oamenilor prin 7ertfa litur6ica si tainele fi#ate de !umnezeu ca mi7loace ale +arului si prin aceasta ea este in cel mai inalt 6rad o institutieAA 310 Prezenta si activitatea ,antuitorului in Biserica prin lucrarea !u+ului Sfant incredintata apostolilor si urmasilor lor episcopii8 face ca Biserica sa aiba caracterul unui or6anism teandric8 o fiinta avand ca si *ristos8 doua naturi8 doua vointe si doua lucrari8 inseparabile si distincte in acelasi timp0 &vand aceasta structura +ristolo6ica8 Biserica este inzestrata cu lucrarea permanenta si obiectiva a Sfantului !u+ in toate actele ei0 1ucrarea aceasta cuprinde puterea si !u+ul lui *ristos8 pe care /l insusi a daruit)o cole6iului apostolic8 atat in ziua (nvierii8 cand le)a zis @@luati !u+ SfantAA8 cat

75

mai ales in ziua po6orarii !u+ul Sfant8 cand i)a imbracat efectiv cu aceasta putere de susAA0 b0 1e6atura inseparabila dar neconfundata a lui *ristos si a !u+ului Sfant in Biserica0 Cele doua persoane divine8 -iul si !u+ul Sfant reprezinta cele doua maini ale Tatalui care au fost trimise sa lucreze in lume0 1ucrarea 1or8 specifica fiecarei Persoane se completeaza reciproc si se continua :na cu &lta4 @@*ristos e !umnezeirea revelata ca lumina8 ca adevar8 ca fundament al e#istentei noastreB !u+ul e !umnezeirea revelata8 ca suflare de viata8 ca dinamism de viata facator in cadrul !umnezeirii cu adevarat8 ca fundament al e#istentei create si ca norma a ei0 !u+ul ne da puterea8 ne da elanul sa realizam ceea ce stim prin 1o6osul intrupat8 ceea ce a realizat prin /l (nsusi ca model8 ceea ce a realizat in *ristosB ne da puterea sa ne incadram in *ristos si sa ne facem asemenea 1uiAA 320 !atorita peri+orezei8 Cele doua Persoane divine8 -iul si !u+ul Sfant8 lucreaza :na in &lta8 fara sa se separe8 dar si fara sa se confunde4 @@!u+ul nu e separat de *ristos8 nici *ristos de !u+ul0 !u+ul se odi+neste peste *ristos0 /ste numai acolo unde este *ristos si *ristos este numai cu !u+ul0 !ar8 du+ul nu se confunda cu *ristos8 nici in defavorul lui *ristos cu adevar8 nici in defavorul !u+ului ca suflare de viataAA 330 >orbind de prezenta lui *ristos prin Sfantul !u+8 Sf0 C+iril al &le#andriei nu intele6e o prezenta a lui printr)un reprezentant8 ci considera pe !u+ul Sfant ca Cel prin Care *ristos lucreaza in credinciosi si in Biserica8 iar lucrarea lui !umnezeu comuna Celor trei Persoane8 isi are capat tot in !u+ul8 asa dupa cum mana este ultimul or6an prin care puterea intre6ului corp omenesc se finalizeaza si se concretizeaza intr)o fapta0 Sfanta Treime implineste intrea6a orice lucrare8 dar lucrarea se concretizeaza intr)un rezultat prin !u+ul Sfant 340 Ca izvor prim si ultim al fiintei divine8 toata lucrarea o face Tatal8 dar in -iul si in Sfantul !u+0 !ar nu pentru ca Tatal n)are suficiente puteri si -iul la fel0 &sa ar fi cand Tatal ar inceta sa mai fie activ in lucrarea ce se continua in -iul si -iul in lucrarea ce se implineste 9se finalizeaza; in !u+ul0 !ar8 de fapt8 Cele trei Persoane sunt active de la inceput pana la sfarsit in fiecare lucrare0 <u insuficienta unei Persoane8 ci comunitatea de fiinta este motivul pentru care Cele trei Persoane lucreaza in comun 350 (n acest sens8 Sf0 3ri6orie de <issa face doua precizari4 10 @@"amenii se numesc multi8 deoarece lucrarea fiecaruia dintre ei in aceleasi activitati este distincta8 fiecare dintre ei separandu)se de ceilalti in mar6inile sale8 dupa modul particular al lucrarii sale0 !ar la firea dumnezeiasca n)am invatat ca Tatal face ceva din Sine fara sa participe si -iul8 sau ca -iul lucreaza ceva deosebit8 fara Sfantul !u+0 Ca toata lucrarea8 care vine de la !umnezeu asupra zidirii si e numita dupa intelesurile ei de multe feluri8 porneste din Tatal8 inainteaza prin -iul si se desavarseste 9sfarseste; in !u+ul Sfant0 !e aceea8 numele lucrarii nu se sfasie in multimea celor ce lucreazaAA 36 0 20 @@<ici !umnezeul cel peste toate nu a facut toate prin -iul8 pentru ca nu are nevoie de a7utor8 nici -iul Cel :nul)nascut nu lucreaza toate in !u+ul Sfant pentru ca are o putere mai mica decat intentia0 Ci pentru ca Tatal este (zvorul puterii8 -iul este puterea si !u+ul Sfant est !u+ul puterii0 (ar zidirea toata8 cea sensibila si cea netrupeasca este rezultatul puterii dumnezeiesti0 Tot ce este8 incep de la Tatal8 inainteaza prin -iul si se desavarseste in !u+ul SfantAA 3 0

76

&sadar8 coborarea Sfintei Treimi in lume8 precum si urcarea ei inapoi cu firea indumnezeita se face prin acest circuit de slava divina care se misca de la Tatal prin -iul in !u+ul Sfant si de la !u+ul Sfant prin -iul la Tatal0 c0 Criteriile prezentei si lucrarii Sfantului !u+ in Biserica0 a; Primul criteriu si prima conditie a prezentei si a lucrarii !u+ului Sfant este credinta in indumnezeirea lui *ristos0 @@<imeni nu poate spune4 !omn este (isus8 decat in !u+ul SfantAA 3$0 &ceasta nu inseamna numai ca in afara de !u+ul nu se poate crede in dumnezeirea lui *ristos8 ci si ca unde este !u+ul se crede numaidecat in dumnezeirea lui *ristos0 (ar intrucat unde se crede in *ristos se crede si in Tatal8 primul criteriu al prezentei si al lucrarii !u+ului implica si credinta in Sfanta Treime 3%0 Pentru ca Treimea este izvorul +arului de care credinciosul are absoluta nevoie pentru mantuire8 @@credinta in Treime este o referire vitala a credinciosilor la persoanele Treimii8 iar cei ce se refera la anumite persoane se modeleaza dupa modelul lor0 (n afara de aceea8 credinta insasi este efectul unei lucrari a Treimii in suflet8 lucrare ce atin6e sufletul prin !u+ul Sfant8 dar pe care o produce -iul prin Sfantul !u+ si care porneste din TatalAA 4'0 b; &l doilea criteriu si a doua conditie a prezentei Sfantului !u+ o constituie necesitatea e#istentei Bisericii8 pentru ca !u+ul Sfant nu poate e#ista decat in Biserica8 care de fapt este produsul Sfantului !u+0 Biserica este constituita la Rusalii de catre Sfantul !u+ pe baza credintei in *ristos si imediat Biserica incepe propovaduirea lui *ristos8 pentru ca !u+ul se po6oara intr)o comunitate preocupata de *ristos0 @@Predicarea Bisericii constanta si in mod e6al perseverentaM este primita de credinta noastra de la Biserica0 Caci e innoita totdeauna in ea ca un tezaur de pret intr)un vas bun de catre !u+ul Sfant8 care innoieste vasul insusi in care este0 Caci in el este depozitata comunicarea lui *ristos8 adica !u+ul Sfant8 arvuna nestricaciunii si intarirea credintei noastre si scara inaltarii noastre la !umnezeuM Caci unde este Biserica este si !u+ul lui !umnezeu si unde este !u+ul lui !umnezeu8 acolo este Biserica si tot +arul8 iar !u+ul este adevarulAA 410 :n alt ar6ument al conditionarii reciproce intre e#istenta Bisericii si prezenta Sfantului !u+ il constituie faptul ca @@!u+ul infiaza pe toti cei ce cred in *ristos8 dupa modelul -iului si prin unirea lor cu -iul8 punandu)i in -iul in mod comun intr)o relatie filiala cu Tatal0 !ar aceasta inseamna si fratia lor in *ristos8 prin aceeasi credinta si prin dra6oste0 (ar aceasta este Biserica0 :nde nu se produce acest rod nu e !u+ul8 iar acest rod nu se produce decat in !u+ul0 !u+ul se daruieste la inceput comunitatii apostolilor si apoi in comunitatea Bisericii8 care e continuarea aceleiaAA 420 c; &lt criteriu al prezentei !u+ului Sfant este marturia Sfintei Treimi in fiinta credinciosului0 &ceasta reiese din @@/videnta ce o da Sfantul !u+ credinciosului despre forta prezentei si eficacitatii lui *ristos sau a Sfintei Treimi8 care lucreaza prin !u+ul Sfant spre a face pe cei ce cred tot mai asemenea lui *ristosAA 430 d; Ca o consecinta a prezentei si lucrarii !u+ului este elanul spre fratia cu toti oamenii @@caci !u+ul Sfant e ener6ia divina ce tinde se realizeze infierea tuturor8 in raport cu Tatal si prin aceasta infratirea universala0 Credinciosul care simte fiul Tatalui ceresc ii vede pe toti oamenii ca atare8 c+iar daca ei nu au constiinta aceasta8 deci ii vede pe toti ca frati ai sai0 !u+ul umplandu)l de elanul filiatiei fata de Tatal8 il umple implicit de elanul fratiei fata de toti oamenii0 !u+ul8 prin insusi faptul ca este !u+ul -iului8 este

77

du+ de fiu8 vrea sa umple toate de acest du+8 spre unitate8 fiind du+ul comuniuniiAA 440 e; " alta consecinta si implicit un nou criteriu al prezentei si lucrarii !u+ului Sfant este sfintenia0 Sfintenia isi are ori6inea in *ristos8 dar ea ne vine prin !u+ul8 care ne pune in comuniune cu *ristos0 Sfintenia este procesul de transfi6urare subiectiva a credinciosilor prin participarea nemi7locita la viata lui *ristos8 Care este sfintenia insasi8 adica prin consacrarea sau prefacerea darurilor8 dar scopul acesteia este sfintirea credinciosilor0 Crestinii sunt sfinti8 deoarece sunt partasi ai lui *ristos si ai !u+ului Sfant8 impreuna lucrator cu !umnezeu 450 Pr0 1ector 3+0 ?amfir8 ,itropolia "lteniei8 serie noua8 anul 1(8 nr0 1)28 ianuarie)aprilie 1%%%8 pa60 2) %0 <"T/ B(B1("3R&-(C/ 10 Pr0 ,a6istr0 >0 (6natescu8 !u+ul Sfant in viata Bisericii8 fata de invatatura neoprotestantilor8 in "rtodo#ia8 anul (J 91% 5;8 nr0 18 pa60 6$0 20 Teolo6ia !o6matica si Simbolica8 vol0 ((8 pa60 6$0 30 Pr0 m60 >0 (6natescu8 op0 cit08 pa60 6 )6$0 40 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 Teolo6ia do6matica8 vol0 ((8 pa60 25$0 50 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 pa60 1550 60 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 Relatiile Treimice si viata Bisericii8 "todo#ia8 J>( 91%64; nr0 48 pa60 5210 0 (dem8 Sinteze ecleziolo6ica8 S0T08 seria ((8 nr0 5)6U1%558 pa60 260 $0 !umnezeu ne)a mantuit prin baia nasterii celei de a doua si prin innoirea !u+ului Sfant pe care 1)a revarsat din belsu6 peste noi prin (isus *ristos ,antuitorul nostru 9Tit (((8 5)6;0 %0 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08pa60 26%0 1'0 Sf0 (rineu8 Contra +aereses8 liber (((8 cap0 J>((8 ,i6ne P030 >((8 col0 %3'B Pr0 m60 B0 (6natescu8 art0 cit08 pa60 6$0 110 Pr0 prof0 (sidor Todoran8 &specte eclesiolo6ice8 ,0&0 1%618 nr0 )$8 pa60 4250 120 Sf0 ,acarie /6ipteanul8 "milii du+ovnicesti8 "milia J1(>8 trad0 !in 6r0 Pr0 Cicerone (ordac+escu8 C+isinau8 1%318 pa60 1250 130 Rom0 >(((8 1'0 140 Rom0 >((8 %)1'0 150 ( Cor0 (8 %0 160 (( Cor0 J(((8 14B -ilip0 ((8 10 1 0 ( Cor0 (8 20 1$0 Rom0 J>8 160 1%0 3al0 ((8 1 0 2'0 ( Cor0 >(8 110 210 /fes0 (8 130 220 /fes0 (>8 3'0 230 Col0 ((8 110 240 Rom0 ((8 2%0 250 ( Cor0 (((8 160 260 ( Cor0 >(8 1%0 2 0 -ilip0 (8 21B 3al0 ((8 2'0 2$0 Pr0 prof0 3ri6orie ,arcu8 /lemente de eclesiolo6ie paulina8 ,0&0 1%618 nr0 1)38 pa60 340 2%0 (oan JJ8 1%)2'0 3'0 1uca JJ(>8 2%0 310 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 Sinteza ecleziolo6ica8 pa60 2 0 320 (dem8 Criteriile prezentei Sfantului !u+8 S0T0 seria ((8 J(J 91%6 ; nr0 3)48 pa60 1'50 330 (dem0 340 (bidem8 1'60 350 (dem8 (bidem0 360 Sf0 3ri6orie de <issa8 Tuod non sunt tres !u8 P0B0 J1B8 125 CB Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 1'60 3 0 (dem8 &dversus ,acedonianos8 P030 J1B8 131 BB Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 p0 1'60 3$0 ( Cor08 J((8 50 3%0 Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 pa60 11$)11%0 4'0 (dem8 (bidem0 410 Sf0 (rineu8 &dversus *aeresesM8 col0 %66B Pr0 prof0 !0 Staniloaie8 op0 cit08 pa60 1230 420 Pr0 prof0 !umitru Staniloaie8 op0 cit08 p0 1230 430 (dem8 pa60 1240 440 (bidem8 pa60 1260 450 Pr0 prof0 dr0 (oan Bria8 !ictionar de teolo6ie ortodo#a8 Bucuresti 1%%48 pa60 3440 GediteazHI Sfanta Treime - Temeiul si "odelul Bisericii Taina Treimii celei de o fiinta si mai presus de fire constituie temeiul credintei si trairii noastre crestinesti8 fiind totodata sufletul viu al Bisericii8 pe care o face sa traiasca din viata treimica8 impartasita +aric tuturor membrilor ei8 intr)o nesfarsita =enoza a iubirii8 care inalta8 desavarseste si indumnezeieste0

78

&stfel8 Biserica8 ca Trup al lui *ristos e#tins in umanitate8 prin !u+ul Sfant8 in timp si spatiu8 este mediul in care se afla prezenta si actioneaza direct Sfanta Treime8 iar comuniunea de iubire dintre membrii Bisericii isi are izvorul nesecat in taina iubirii si vietii de comuniune mai presus de fire8 ce e#ista in sanul Sfintei Treimi 10 !o6ma Sfintei Treimi este8 de altfel8 pentru Biserica "rtodo#a Ofundamentul imuabil al intre6ii 6andiri reli6ioase8 al intre6ii pietati8 al intre6ii vieti spirituale8 al intre6ii e#perienteR 20 &sadar8 temeiul principal al Bisericii nu trebuie cautat prin speculatii sofiolo6ice prapastioase intr)o realitate divina e#terna si deosebita de Persoanele Treimice8 ci in insasi taina vietii comune a persoanelor divine 30 Si acest temei il intele6em numai in sensul ca relatiile trinitare divine sunt un model al relatiilor dintre oameni in Biserica8 ci si in sensul ca ele sunt o putere care produce si adanceste aceste relatii0 (n viata Bisericii e impletita viata Sfintei Treimi0 <umai pentru ca se iubesc persoanele Sfintei Treimi8 ele produc si intre oameni atmosfera de iubire 40 !orind cu tot dinadinsul ca iubirea si unitatea din Biserica sa fie identica cu cea din sanul Prea Sfintei Treimi8 ,antuitorul (nsusi8 inainte de patimi8 se roa6a Tatalui ceresc4 OParinte Sfinte8 pazeste)i intru numele Tau pe cei pe care ,i i)ai dat8 ca sa fie una precum suntem <oiM !ar nu numai pentru acestia ,a ro68 ci si pentru cei ce vor crede in ,ine8 prin cuvantul lor8 ca toti sa fie una8 dupa cum8 Tu Parinte8 intru ,ine si /u intru Tine8 asa si acestia in <oi sa fie una8 ca lumea sa creada ca Tu ,)ai trimis0 Si slava pe care Tu ,)ai dat)o8 le)am dat)o lor8 ca sa fie una8 precum <oi una suntem0 /u intru ei si Tu intru ,ine8 ca ei sa fie desavarsiti intru unime8 si sa cunoasca lumea ca Tu ,)ai trimis si ca l)ai iubit pe ei8 precum ,)ai iubit pe ,ineR 50 !e aici rezulta ca modul unirii sau al comuniunii intre Tatal si -iul8 sau intre Tatal8 -iul si Sfantul !u+ este modelul dupa care trebuie sa se realizeze uniunea intre toti fiii lui !umnezeu8 dupa +ar8 in comunitate Trupului tainic al !omnului8 dar totodata si principiul acesteia 60 &sadar8 OBiserica8 in calitatea ei de mediu de restaurare a oamenilor8 in comuniunea de iubire cu !umnezeu si intreolalta nu poate avea alt izvor si un alt model decat Sfanta Treime0 !e aceea8 cand (isus vorbeste de unitatea Bisericii si se roa6a pentru ea8 /l nu da ca e#emplu 9pentru aceasta unitate; nici (mperiul roman si nici Republica /lina8 nici o alta forma de or6anizare politica sau sociala8 ci relatiile interpersonale din Sfanta TreimeR 0 !ar8 Sfanta Treime nu reprezinta numai un model care ii ramane e#terior Bisericii8 oricat de desavarsit ar fi el8 ci o realitate8 sau mai bine zis realitatea sau e#istenta perfecta8 cu care ea trebuie sa se uneasca8 fara confuzie $0 OSe citeaza astfel cuvintele lui (isus4 omnes sint unum 9ca toti sa fie una;8 dar se trece cu vederea OcumR8 modelul vietii trinitare4 OPrecum Tu8 Parinte8 in ,ine si /u in TineR0 &stfel se constata ca Ru6aciunea lui (isus pentru unitatea Bisericii arata ca Treimea nu este numai model pentru viata Bisericii8 ci si izvorul si finalitatea ei4 OCa ei sa fie una in <oiR %0 !ar8 ceea ce face posibila participarea concreta si eficienta a Bisericii la viata Sfintei Trieimi este intruparea -iului lui !umnezeu0 Prin intruparea Sa8 ,antuitorul (isus *ristos a introdus natura umana in intimitatea cea mai profunda a Treimii si i)a dat putinta participarii vesnice la viata Treimica0 !in acest motiv este *ristos Capul Bisericii si Biserica este Trupul Sau 9/feseni (8 22;0 (ar prezentarea Bisericii ca Trup al lui *ristos nu inseamna o ecleziolo6ie opusa sau paralela8 vis)V)vis sau alaturi de ima6inea trinitara a Bisericii0 Persoanele umane care formeaza Trupul 9tainic; al lui *ristos participa la viata treimica0 Biserica inteleasa ca Trup al lui *ristos este plina de !u+ul Sfant8 si prin aceasta plina de viata treimicaR 1'0

79

&stfel8 intruparea este Taina prin care Sfanta Treime intra in comuniune pentru totdeauna cu umanitatea8 iar aceasta are loc in (isus *ristos8 -iul si Cuvantul Tatalui intrupat0 Prin urmare8 de aspectul trinitar al Bisericii se lea6a in mod inseparabil aspectul +ristolo6ic0 Propriu)zis8 unul trimite la celalalt si amandoua aspectul pnevmatolo6ic8 toate trei evidentiind aspectul de comuniune al Bisericii 110 (n acest conte#t8 putem constata8 pe de o parte8 ca aspectul trinitar al eclesiolo6iei isi are temeiul in aspectul +ristolo6ic8 deoarece Oin *ristos se descopera taina comuniunii trinitareR0 !orinta 1ui este ca Biserica sa dobandeasca c+ipul Sfintei Treimi0 Biserica traieste in !u+ul Sfant din *ristos0 !e aceea8 *ristos ramane Capul Bisericii 120 Pe de alta parte8 numai intrucat *ristos ramane permanent Capul Bisericii8 aceasta se poate impartasi continuu de Sfanta Treime ca model8 putere si implinire a vietii ei de comuniune 130 /#primand taina vietii de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi8 Biserica este ea insasi o icoana a relatiilor treimice8 continuand in acelasi timp lucrarea mantuitoare a (ntemeietorului ei divin in lume8 ca esenta si finalitate a relatiei personale dintre !umnezeu si om0 O(nsa Biserica in calitatea ei de icoana a Sfintei Treimi nu se zideste ca o icoana paralela sau independenta de Sfanta Treime8 ci ca participare la viata treimica si ca stralucire 9reflectare; in lume a acestei participari0 !e fapt8 cand cineva devine crestin sau membru al Bisericii8 aceasta se face prin Botezul in numele Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+0 &sadar8 a deveni crestin inseamna a restabili sau a incepe comuniunea cu Sfanta Treime 140 Precizam8 insa8 ca aceasta restabilire intre om si !umnezeu sau aceasta trecere de la omul P creatura a lui !umnezeu la crestinul P madular al trupului tainic al lui *ristos se face numai in Biserica prin Taina Sf0 Botez0 (ar Cel care ne introduce in aceasta stare sau relatie cu Sfanta Treime este !u+ul Sfant sau !u+ul lui *ristos0 &stfel8 viata crestina este viata in *ristos sau in !u+ul Sfant0 Si numai in *ristos prin !u+ul Sfant intalnim si cunoastem noi pe Tatal0 Prin urmare8 viata in *ristos sau viata du+ovniceasca este mai intai de toate participare la viata treimica 150 (n ceea ce priveste modul in care cele trei Persoane divine intra in relatie cu Biserica si Credinciosii8 Sfintii Parinti afirma ca toate le face Tatal prin -iul8 in Sfantul !u+8 intr)o maniera in care Tatal apare ca sursa a lucrarii8 -iul ca viata8 si !u+ul Sfant ca putere care concretizeaza sau finalizeaza actiuneaB nici una din cele trei Persoane divine nu are o lucrare distincta care sa fie a Sa proprie8 ci o viata si o lucrare unica si identica trece prin Toate Trei 160 (n acest conte#t8 toate ru6aciunile Bisericii incep cu invocarea Prea Sfintei Treimi4 O(n numele Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+R8 aratand ca nu se poate face nici o ru6aciune cu un rezultat fara credinta in /a0 !e asemenea8 toate ru6aciunile sfarsesc cu slava Persoanelor Sfintei Treimi8 cu marturisierea puterii /i8 ca temei al increderii ca ce s)a cerut in ru6aciune sa va putea implini0 (n acest sfarsit al ru6aciunii se e#prima nade7dea in puterea Treimii de a implini cele cerute si in vointa /i de a le implini0 (n sfarsitul ru6aciunii din Biserica8 precum si in ecfonisele rostite se e#prima puterile si bunatatile Sfinetei Treimi8 ca temei de nade7de pentru implinirea celor cerute0 (n Biserica si la orice inceput al unui lucru in viata de toate zilele8 credinciosii se inseamna cu semnul Sfintei Cruci8 insotit de invocarea Sfintei Treimi8 aratandu)se prin aceasta o anumita salasuire a Treimii in fiinta lor0 -acandu)ne acest semn8 ne amintim ca prin Cruce ne)a eliberat -iul intrupat al Tatalui de robia pacatului si a dusmanului nostru nevazut0 Prin pomenirea Sfintei Treimi la insemnarea noastra cu semnul Crucii aratam ca nu putem desparti crucea lui *ristos de iubirea si 6ri7a Treimii fata de noi8 Care a socotit ca prin Crucea suportata de -iul lui !umnezeu ne poate mantui8 intrand prin ea in acelasi timp si vointa noastra de a ne infrana de la pornirile e6oiste si de a ne

80

darui impreuna cu -iul8 Tatalui ceresc8 prin !u+ul Sfant0 /a ne a7uta astfel sa ne pre6atim pentru (mparatia Treimii ca (mparatie a iubirii 1 0 -aptul ca toate Tainele din Biserica "rtodo#a incep cu formula4 OBinecuvantata este imparatia Tatalui si a -iului si a Sfantului !u+R arata ca intrea6a viata sacramentala este o introducere si o adancire in comuniunea treimica si in acelasi timp o salaslusire 9in+abitare; a vietii treimice in noi0 !e aceea8 intr)o ru6aciune de la slu7ba sfintirii Sfantului si ,arelui ,ir se cere ca cei ce vor fi unsi cu aceasta sa devina Olocas al Sfintei TreimiR 1$0 Tainele Bisericii incep8 insa8 nu numai cu invocarea numelor Persoanelor Sfintei Treimi odata cu semnul Crucii8 ci si cu binecuvatarea F(mparatiei Tatalui si a -iului si a Sfantului !u+R8 care a inceput pe pamant ca Biserica si va continua vesnic in ceruri0 !upa rostirea crezului niceo)constantinopoliltan8 care cuprinde credinta in Sfanta Treime si in lucrarea /i creatoare si mantuitoare si in fa6aduinta vesnicei fericiri ce ne) o va da8 preotul le doreste credinciosilor si roa6a pe !umnezeu sa le dea cele dorite de Sfantul &postol Pavel adresatilor sai din Corint4 O*arul !omnului nostru (isus *ristos8 dra6ostea lui !umnezeu Tatal si impartasirea 9comuniunea; Sfantului !u+ sa fie cu voi cu totiR 1%0 Credinciosii doresc preotului la fel0 !e fapt8 acestea ne vin de la Sfanta Treime8 pentru ca acestea le are /a (nsasi4 dra6ostea si comuniunea 2'0 &cestea se realizeaza in cadrul Sfintei 1itur6+ii8 pentru ca Ointrea6a Sfanta 1itur6+ie8 ru6aciunea prin e#celenta a Bisericii este o introducere spirituala pro6resiva in (mparatia sau Comuniuea Sfintei Treimi0 (mpartasirea 9comuniunea; eu+aristica cu Trupul si San6ele lui *ristos este8 de fapt8 culmea acestei comuniuni cu Treimea in viata sacramentala0R 21 (n ceea ce priveste rolul pe care fiecare Persoana Treimica il desfasoara asupra noastra in Biserica8 aceasta este foarte bine prezentat in ru6aciunea4 O<ade7dea mea este Tatal8 scaparea mea este -iul8 acoperamantul meu este !u+ul Sfant0 Treimea Sfanta8 marire TieR0 &sadar8 de la Tatal porneste mantuirea noastra in orice act savarsit in cadrul ei8 precum a pornit si creatiuneaB prin -iul se infaptuieste ea si orice act in cadrul eiB !u+ul Sfant ne acopera cu puterea 1ui8 ne apara in starea in care am fost ridicati8 ca sa ramanem si sa ne intarim in starea de mantuire sau imparatie Treimii 220 Prin urmare8 viata crestina este viata in *ristos sau in !u+ul Sfant8 caci numai in *ristos prin !u+ul Sfant intalnim si cunoastem noi pe Tatal 238 iar viata in *ristos sau viata du+ovniceasca nu este altceva decat o participare directa la viata treimica0 (ntrarea in aceasta viata nu se poate face decat prin Botezul facut in numele Sfintei Treimi8 si nu putem sa ne impartasim din plinatatea ei decat prin +arul divin venit din fiecare Taina0 &poi8 numai in si prin Sfanta 1itur6+ie8 care se inc+eie cu impartasirea credinciosilor cu Trupul si San6ele -iului intrupat al Tatalui8 credinciosii fac in mod special e#perienta inaintarii lor comune in (mparatia Sfintei Treimi8 simtind)o tot mai adanc in ei pe &ceasta8 cu iubirea /i8 care devine si iubirea lor introlalta8 si traind astfel comuniunea tot mai calda intre ei din puterea comuniunii cu /a 240 (mpartasirea pe care credinciosii o fac cu Trupul si San6ele !omnului nu o fac numai pentru prezent8 ci ei o fac pentru a intra in (mparatia lui !umnezeu pururea si in vecii vecilor0 (ar c+ipul imparatiei viitoare a lui !umnezeu il reprezinta Biserica in care si intra si se inainteaza prin Sf0 Taine0 &stfel Biserica este forma pamanteasca de OacumR a (mparatiei Cerurilor8 este arvuna (mparatiei desavarsite 250

81

:n alt aspect al relatiei dintre Biserica si Sfanta Treime este unitatea0 Precum cele Trei Persoane sunt :na8 dupa cuvantul ,antuitorului Oca toti sa fie unaM0R 268 tot astfel8 multitudinea de persoane care intra in Trupul tainic al lui *ristos prin Botez sa fie una prin credinta si trairea in aceeasi unica dumnezeire0 !upa cum am aratat mai sus8 Biserica se intemeiaza pe intruparea sau este o intrupare continua si prin aceea ca are menirea si puterea sa actualizeze in fiecare credincios si in toti impreuna unirea cu !umnezeu8 prin +ar8 dupa modelul teandric al lui *ristos0 (n acest sens O(isus *ristos8 vazut ca Ratiunea si (ubirea unificatoare a tuturor8 este el insusi Biserica8 intrucat ea este modul prin care trece din virtualitate in actualitate8 pe masura ce restabileste in cei pe care ii aduna in Sine8 iubirea fata de /l si intreolalta0 Biserica nu se poate concepe fara acest rol unificator care este identic cu insasi misiunea ei mantuitoareR 2 0 Rolul unificator al Bisericii8 precum si actiunea ei mantuitoare in *ristos isi 6aseste temeiul numai in intruparea ,antuitorului0 O!omului S)a intrupat8 S)a rasti6nit si a inviat ca om8 ca sa adune pe toti cei dezbinati in Sine8 in infinitatea iubirii Sale fata de Tatal si a Tatalui fata de /l0 :nificarea aceasta a tuturor in Sine constituie insasi esenta mantuirii0 Caci unitatea aceasta inseamna unitatea in !umnezeu Cel prefericit si vesnic0 !e altfel8 in afara de !umnezeu nu este cu putinta unitatea8 deci nici mantuireaR 2$0 C+ezasia unitatii Bisericii o reprezinta insasi prezenta lui *ristos in ea8 intrucat /l lucreaza si ca 1o6os si ca ,antuitor la unirea tuturor cu Sine in spatiul Bisericii0 O:nde este *ristos8 este unitate8 caci unde este *ristos este iubirea care vrea sa)i imbratiseze pe toti in Sine si sa)i infatiseze Tatalui0 :nitatea nu se poate dobandi8 decat prin inradacinarea in *ristos8 care este Cuvantul lui !umnezeu devenit accesibil noua prin intrupare8 ca sa ne readune pe toti in unitatea Sa0 !ezbinarea nu este decat iesirea din aceasta temelie nesc+imbata si unitara0R 2% (n Biserica8 *ristos este prezent si lucreaza intr)un mod superior prezentei si lucrarii Sale in lume8 inainte de intrupare0 Propriu)zis8 /l S)a intrupat ca sa intemeieze Biserica8 unind)o cu Sine si facandu)se prezent si transparent prin !u+ul Sfant in viata si lucrarea ei0 (ntemeind)o in Sine8 in unirea ipostatica a celor doua firi ale Sale8 in unitatea teandrica a Persoanei Sale8 *ristos a fundamentat Biserica pe acelasi model unitar teandric8 care se prelun6este prin Trupul Sau 7ertfit8 inviat si deplin pnevmatizat8 din /l in ea 3'0 OCreatorul si sustinatorul unitatii Bisericii este (ntemeietorul si Carmaciul ei8 Care ne)a unit cu /l si S)a unit cu noi si S)a facut prin toate una cu noiR8 in asa fel incat4 Ocel ce priveste la aceasta lume noua a zidirii Bisericii8 vede in ea pe Cel ce este si S)a facut in ea toate in totiR8 pe *ristos OCel ce a adunat pe cele ratacite si imprastiate intr)o unitate si le)a facut pe toate o sin6ura Biserica8 o sin6ura turmaR 310 Pentru ca modelul teandric sa tina de insasi fiinta Bisericii8 sa nu)i ramana e#terior sau imposibil de realizat8 *ristos impartaseste necontenit Bisericii Trupul Sau indumnezeit8 fiecarui credincios al Bisericii8 dar nu in mod separat8 ci intr)o unitate de iubire sau intr)o comuniune ce se adanceste tot mai mult0 !in acest trup indumnezeit sau din *ristos eu+aristic8 !u+ul Sfant lucreaza prin ener6iile necreate8 personalizante si creatoare de comuniune8 la adunarea tuturor sub acelasi Cap P *ristos ,antuitorul 320 Sfintii Parinti vad temelia unitatii Bisericii in prezenta aceluiasi Trup 7ertifit si inviat8 si ca atare umplut de infinitatea iubirii dumnezeiesti8 in toate madularele Bisericii0 (ar8 intrucat Trupul lui *ristos este plin de !u+ul Sfant8 care iradiaza din /l ca o ener6ie unificatoare si datatoare de viata si de sfintenie8 contrare e6oismului separatist8 a doua temelie a unitatii Bisericii este8 dupa Sfintii Parinti8 !u+ul Sfant0 Propriu)zis8 el

82

infatiseaza Trupul lui *ristos si pe !u+ul Sfant ca o dualitate nedespartita8 producand si sustinand unitatea Bisericii 330 &ceasta dualitate8 *ristos si !u+ul Sfant8 uniti peri+oretic intre ei cu Tatal8 impartasesc continuu Bisericii viata din viata comunitara a Sfintei Treimi8 sursa si modelul suprem al comuniunii0 &stfel8 Biserica traieste in oceanul de iubire dintre Persoanele Sfintei Treimi0 &sa cum nu se pot desparti Cele Trei Persoane din unitate lor iubitoare8 asa nu se pot desparti nici Biserica de !umnezeu si nici membrii ei credinciosi intreolalta8 in profunzimea vietii lor 340 Ceea ce alimenteaza aceasta unitate si)i da stabilitate8 durabilitate si perspectiva este OTrupul lui *ristos8 plin de !u+ul Sfant8 care vine continuu in Biserica si in fiecare madular ca un val mereu nou de iubire8 pe baza actului voluntar al acestora de a se impartasi de /l 350 Pr0 1ector 3+eor6+e ?amfir8 ,itropolia "lteniei8 serie noua8 anul 1(8 nr0 5)68 septembrie)decembrie 1%%%8 pa60 55) 620 <"T/ B(B1("3R&-(C/ 10 ,a6istrand !umitru 3+0 Radu8 (nvatatura "rtodo#a si Catolica despre Biserica8 in "rtodo#ia8 anul >(( 91%54; nr0 48 p0 53 0 20 >l0 1oss=E8 /ssai sur la T+eolo6ie mEstiKue de 1W/6lise dW"rient8 Paris8 &ubier8 1%448 p0 64B ,a6istrand !umitru 3+0 Radu8 art0 cit08 p0 53 0 30 Teolo6ia !o6matica si Simbolica8 vol0 ((8 p0 10 40 (bidem0 50 (oan J>((8 118 2')230 60 ,a6istrand !umitru 3+0 Radu8 art0 cit08 p053$0 0 !r0 !an (lie Ciobotea8 !orul dupa Biserica nedespartita sau &pelul tainic si irezistibil al iubirii Treimice8 in "rtodo#ia JJJ(> 91%$2; nr0 48 p0 5%20 $0 Preot Stefan Buc+iu8 (ntrupare si unitare8 Restaurarea cosmosului in (isus *ristos8 /ditura 1ibra8 Bucuresti8 1%% 8 p0 15'0 %0 !r0 !an P (lie Ciobotea8 art0 cit08 p0 5%20 1'0 (dem8 (bidem8 p0 5%2)5%30 110 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0 15'0 120 Pr0 &sist0 !umitru 3+0 Popescu8 /cleziolo6ia romano) catolicaM8 p0 4'40 130 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0 1510 140 !r0 !an)(lie Ciobotea8 art0 cit08 p0 5%30 150 (dem8 (bidem0 160 Sfantul &tanasie8 Scrisoarea ( catre Serapion8 P030 268 5%6 &0 1 0 Pr0 Porf0 !umitru Staniloae8 Sfanta Treime8 creatoarea8 mantuitoarea si tinta vesnica a tuturor credinciosilor8 in "rtodo#ia8 anul JJJ>((( 91%$6; nr0 28 p0 340 1$0 !r0 !an)(lie Ciobotea8 art0 cit08 p0 5%30 1%0 (( Corinteni8 J(((8 130 2'0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 art0 cit08 p0 360 210 !r0 !an (lie Ciobotea8 art0 cit08 p0 360 220 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 art0 cit08 p0 360 230 (oan J(>8 6)1'B Romani8 >(((8 150 240 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 art0 cit08 p0 3$0 250 (dem8 (bidem0 260 (oan J>((8 240 2 0 Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 &mbi6ua8 p0 26%8 nota 33 0 2$0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia !o6matica "rtodo#a8 >ol0 ((0 P0 2550 2%0 (dem8 (bidem8 p0 2560 3'0 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0 153)1540 310 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 p0 25$0 320 Pr0 Stefan Buc+iu8 op0 cit08 p0 1540 330 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 p0 25$0 340 (dem8 (bidem0 350 (dem8 (bidem8 p0 25$)25%0 GediteazHI Dumnezeu Creatorul si Pronariotul 3ri7ile vietii si instrainarea de !umnezeu nu ne in6aduie sa vedem si sa pretuim intotdeauna cum se cuvine8 minunatele insusiri ale lui !umnezeu8 ca -acatorul a toate si Proniatorul0 &desea oc+ii nostri sunt inc+isi si noi putem simti pe !umnezeu ca

83

?iditorul a toate si @@Parinte al veacului ce va sa fieAA8 odata cu credinta noastra careia !umnezeu i)a dat putere de adevar in *ristos si ne)a desc+is oc+ii sa)1 cunoastem ca si orbului din Sf0 /van6+elie care a cerut4 @@!oamne8 sa vadAA si caruia ,antuitorul8 dupa ce l)a vindecat8 i)a zis4 @@>ezi5 Credinta ta te)a mantuit5 ,er6i in pace5AA0 (n mod firesc !umnezeu nu a putut fi cunoscut de catre oameni fara a li se descoperi lor /l insusi0 (nteleptii antici care si)au aplecat cu6etarea asupra fenomenului e#istentei n)au putut cunoaste atotputernicia lui !umnezeu8 ramanind la ideea ca materia este din vesnicie si nici n)au putut simti purtarea de 6ri7a a lui !umnezeu ramanind la credinta in superstitie8 in vra7itorie8 in @@soartaAA si @@fatalismAA al e#istentei0 &lti 6anditori au recunoscut pe !umnezeu ca facatorul a toate8 dar nu si ca purtatorul de 6ri7a8 asa cum cred reprezentantii cunoscutului curent @@deistAA0 (0 /#istenta lui !umnezeu cel unic si purtarea sa de 6ri7a s)au aratat ca adevaruri ale mantuirii mai intai poporului ales de !umnezeu8 (srail8 atunci cand !umnezeu a socotit sa scoata pe oameni de sub puterea idolatriei8 si sa le arate caile vietii dumnezeiesti8 pentru care a fost zidit omul dintru inceput0 !esavarsirea acestei descoperiri ni s)a dat in *ristos8 in care se sfinteste si se lumineaza toata taina e#istentei8 se descopera *ristos ca !omn cu <umele Sau vec+i de @@&lfa si "me6aAA8 se elibereaza omul de sub puterea sti+iilor si a idolilor8 si i se reda in *ristos locul sau de cinste ca incununare a zidirii lui !umnezeu0 Toate lucrurile se reinnoiesc in *ristos8 cand omul este reasezat in demnitatea de cununa a fapturii8 ca sa nu mai fie robul acesteia8 iar Cuvantul lui !umnezeu este sfintit din nou in *ristos8 ca izvor de viata vesnica pentru toata faptura0 Sf0 Scriptura si Sf0 Traditie8 cele doua cai prin care ni s)a transmis adevarul mantuirii descoperit de !umnezeu8 ne invata ca insusirile Sale de Creator si Proniator e#prima atat atotputernicia cat mai ales dra6ostea Sa nemar6inita fata de fiintele create0 @@/l a zis si toate s)au facut8 /l a poruncit si s)au zidit toateAA8 citim in psalmi8 iar Sf0 &postol Pavel ne precizeaza ca este vorba de *ristos)!umnezeu ca ziditor4 @@Prin /l s)au intemeiat veacurile8 prin Cuvantul cel atotputernic al lui !umnezeu cand s)au adus din nefiinta cele ce se vadAA0 Puterea de a crea este astfel numai in mana lui !umnezeu cel in Treime care prin !umnezeu)Tatal binevoieste sa se zideasca toate8 prin -iul8 Cuvantul lui !umnezeu se pun in lucrare8 iar prin !u+ul Sfant se desavarsesc0 <ici o alta e#istenta din cer sau de pe pamant8 nu are puterea de a crea in afara de !umnezeu cel intreit8 nici o alta e#istenta nu vine din vesnicie8 caci !umnezeu a zidit toate din nimic8 deci e#istenta lor nu e prin ele insele8 ci cade in seama atotputerniciei lui !umnezeuB iar pe de alta parte8 toate fiintele zidite isi au un inceput0 Toata lucrarea creatiei poarta astfel pecetea Sfintei Treimi si nimic nu s)a scos din creatie fara stirea 1ui8 dupa cum nimic nu s)a adau6at fara voia lui8 pentru ca nu are nimeni8 decat /l aceasta putere0 !aca in Sfanta Scriptura a >ec+iului Testament !umnezeu ne invata ca toate s)au zidit prin Cuvantul Sau8 in <oul Testament ne arata ca 1ucratorul este *ristos4 @@Toate printr) (nsul s)au facut si nimic din cele ce s)au facut fara /l nu s)au facutAA0 !ar8 marturia despre puterea unica a lui !umnezeu de a crea toate din nimic8 nu este un scop in sine0 !umnezeu da marturie despre atotputernicia Sa8 nu pentru a infricosa8 sau a coplesi8 ci pentru a)i duce pe oameni la dra6ostea Sa0 (ntelepciunea ce respira din cele zidite se arata ca dra6oste a sa vie si lucratoare0 Cand a zidit pamantul in cele sase zile8 !umnezeu niciodata nu a fost lipsit de 6andul la cel care se va bucura de el8 la cel care) i va incununa zidirea8 la cel in care8 prin cele zidite8 avea sa)si @@sfinteascaAA si sa)si @@scrieAA <umele Sau in inima lui pentru credinta in Cuvantul Sau8 la cel in care din aceasta cauza avea sa se @@odi+neascaAA de toate lucrurile Sale8 la om0 <u este astfel o creatie ca a demiur6ilor le6endari8 care)si aratau doar puterile lor0 Creatia lui !umnezeu prin puterea Sa este semn si marturie si pecete a dra6ostei Sale parintesti0 /a a fost 6andita ca darul de nunta a lui !umnezeu pentru sfintirea Cuvantului Sau in om0 Si8 astfel8 nici creatia nu este deasupra omului8 nici omul nu este mai presus de !umnezeu0 Randuiala dumnezeiasca a creatiei il arata pe om imparat peste firea cea zidita8 in timp ce se afla in ascultarea de Cuvantul lui !umnezeu8 cel plin de +ar si sfintit si taina de nunta a sufletului omului cu !umnezeu8 ca intr)un le6amant0 (ar acum acest Cuvant al lui !umnezeu8 prin care @@toate s)au facutAA8 isi arata o alta

84

putere a Sa8 cu mult mai mare decat aceea de a aduce la fiinta din nimic0 /ste puterea de a izvori viata vesnica8 el devine puterea de viata vesnica si de aceea si de lumina in caile omului8 caci !umnezeu in afara de porunca Sa nu i)a mai prescris omului cum sa umble in viata8 pentru ca insasi viata care izvora din Cuvantul lui !umnezeu8 ii arata omului caile Sale8 pe care Sf0 Scriptura le numeste @@luminaAA4 @@Si Cuvantul era viata si viata era lumina oamenilorAA0 &stfel8 in om Cuvantul lui !umnezeu prin !u+ul Sfant isi arata o putere noua8 /l nu mai creeaza8 ci izvoraste in om viata vesnica8 de aceea Sf0 Scriptura ne spune ca !umnezeu @@s)a odi+nit de toate lucrurile SaleAA0@noCi=iA (n acelasi timp8 puterea de a izvori viata vesnica in om este si slava Cuvantului lui !umnezeu0 (n acelasi c+ip ca si la creatie in <oul Testament8 Sf0 /van6+elist (oan8 dupa ce da marturia despre 1o6os8 ca putere de creatie cand spune4 @@toate printr)(nsul s)au facutAA8 il marturiseste apoi ca putere de viata vesnica si ca slava a lui !umnezeu4 @@Si Cuvantul trup s)a facut si s)a salasluit intru noi si am vazut slava 1ui8 slava ca a :nuia)<ascut din Tatal8 plin de +ar si de adevarAA0 (ar despre puterea @@luminiiAA Sale care in *ristos este puterea (nvierii8 se spune4 @@Si lumina lumineaza in intuneric si intunericul n)a cuprins)oAA0 Sf0 Scriptura ne da astfel marturie atat despre puterea de a crea si a da viata a Cuvantului lui !umnezeu8 cat si despre puterea Sa de a readuce la viata8 de a mantui8 de a face @@toate lucrurile noiAA si prin aceasta de a reintra in slava Sa8 ca !omn si intru @@odi+naAA Sa ca datator de viata vesnica prin invierea oamenilor8 putere pentru a carei aratare psalmistul s)a ru6at cu cuvintele profetice4 @@Scoala)te !oamne intru odi+na Ta8 Tu si sicriul sfintirii TaleAA0 &ceste lumini calauzitoare ale Sfintei Scripturi le luam in inte6ritatea lor din marturia de viata si de credinta a Sfintei Traditii0 !espre unitatea e#istentei lui !umnezeu8 ne spune Sf0 /frem Sirul ca in zadar am cauta analo6ii pentru Cel care nu se aseamana decat 1ui insusi 9!espre credinta (8 1)5;0 !espre pecetea Sf0 Treimi in cele zidite citim la Sf0 (rineu ca cei care au primit !u+ul Sfant si umbla in /l sunt calauziti catre Cuvant8 adica la -iul0 -iul insa ii duce la Tatal8 iar Tatal ii face partasi la nestricaciune0 !aca8 fara !u+ul nu se poate vedea Cuvantul lui !umnezeu8 fara -iul nimeni nu poate a7un6e la Tatal0 Caci stiinta Tatalui este -iul8 iar cunostintele despre -iul se dobandesc prin !u+ul Sfant0 (ar !u+ul il da dupa bunavointa Tatalui8 -iul ca datator celor care voieste si cum voieste Tatal 9@@!ovedire a propovaduirii apostoliceAA8 4)1';0 ((0 (nsasi intelepciunea lui !umnezeu cu care a zidit toate era supusa8 cum am spus8 dra6ostei Sale nemar6inite cu care a zidit pe om8 de aceea si relatia dintre Creator si faptura Sa nu poate fi alta decat de comuniune8 ca intre parinte si fiu0 !umnezeu a pus le6i in toate cele zidite8 si ele se supun acestora fara 6res4 @@(ntemeiatu)le)ai pe veciAA0 !ar dra6ostea Sa fata de om era atat de mare8 incat !umnezeu nu ar fi zidit pamantul daca nu avea de 6and sa)l zideasca pe om si n)ar mai fi pastrat pamantul daca omul zidit nu ar fi fost lasat sa se intoarca0 !in aceeasi dra6oste nemar6inita care a dat puteri intelepciunii Sale sa zideasca toate8 a izvorat si puterea purtarii Sale de 6ri7a fata de fapturile Sale0 !aca omul era facut sa se indrepte catre !umnezeu prin ascultarea de Cuvantul Sau si sa imbrace trup ceresc dupa purtarea celui pamantesc8 astfel neascultarea a sc+imbat sensul celor create0 (n om era zidit locasul de nunta al Cuvantului8 inima sa8 pentru viata vesnica0 !umnezeu a locuit in inima omului prin Cuvantul Sau care a facut sa se salasluiasca in el !u+ul Sfant8 iar !u+ul este dra6ostea0 Calcarea Cuvantului a dus la pierderea !u+ului Sfant din inima omului8 cum citim la Sf0 C+iril al &le#andriei8 iar lipsa !u+ului Sfant a facut ca Cuvantul lui !umnezeu sa nu se mai poata da cu folos pana la curatirea lui din nou si sfintirea inimii omului ca templu al lui !umnezeu0 Celui care a facut sminteala de pan6arire a templului lui !umnezeu din inima omului si a ranit inima lui !umnezeu8 incat sa e#prime blestem impotriva sa8 i se adreseaza cuvintele !omnului4 @@!e va 6resi cineva impotriva -iului "mului se va ierta lui8 dar de va 6resi cineva impotriva !u+ului Sfant8 nu i se va ierta luiAA0 Cu puterea c+ipului lui !umnezeu din el8 omul avea puterea de a sta in ascultare si numai sminteala voita a facut firea lui nepotrivita pentru ascultare0 Cand pacatuieste omul se dispretuieste pe sine insusi si pierde caldura caminului parintesc8 care este cea a !u+ului Sfant0 Prin acest lucru oamenii nu mai simt ruperea de !umnezeu ca pe o pierdere8 decat atunci

85

cand a7un6 in nevoie0 &stfel8 nu mai aduc nedumerire nici intrebarile4 de ce n)a fost pazit omul la inceput8 sau de ce nu este silit sa se intoarca in *ristos2 /ra suficienta puterea care a sadit)o !umnezeu in om daca aceasta era incununata cu credinciosia8 si daca cel care @@a semanat ne6+ina in 6rauAA8 nu era @@un om rauAA0 <u a fost sila nici atunci8 nici acum8 dar +arul sau are aceeasi plinatate acum ca si atunci si c+eama la nunta -iului de imparat pe cel pierdut de catre /l pentru adevarul unic al vietii8 care vine numai din Cuvantul lui !umnezeu si care este putere in cer si pe pamant8 care i)a fost data lui *ristos0 (n mod obisnuit inima omului prin instrainare devine impietrita si nici minunile nu sunt de a7uns ca s)o induplece la credinta4 @@&u pe ,oise si pe profeti8 de nu vor crede aceasta8 nici de ar invia cineva din morti nu vor credeAA0 !ar !umnezeu asteapta foamea din tara indepartata in care zaboveste fiul risipitor8 pentru ca acesta sa)si @@vina in sineAA si sa se intoarca0 !umnezeu a e#primat in *ristos fericirile Sf0 /van6+elii pentru cei care a7un6 la credinta cu bucurie8 si nu doar la nevoie si cu lacrimi8 pentru cei ce @@nu au vazut si au crezutAA si a profetit puterea lui !umnezeu de a descoperi in oameni nevoia lor de mantuire4 @@Cele cu neputinta la oameni8 la !umnezeu toate sunt cu putintaAA0 !ra6ostea lui !umnezeu8 cea vie si osarduitoare8 a trecut la lucrare indata dupa instrainarea omului de !umnezeu si s)a manifestat in planul iconomiei divine a rascumpararii mai intai prin scoaterea omului din rai8 in primul rand pentru a nu se strica si mai mult prin alipirea de cele pamantesti0 Raiul era un adaos la c+ipul lui !umnezeu din om8 pe cand dupa ruperea de !umnezeu8 acestuia ii era prile7 doar de sminteala si de posibilitatea de a nu muri in veci in instrainarea de !umnezeu0 &poi !umnezeu a facut ca pamantul sa)l sileasca pe om la munca8 cu sudoarea fruntii8 pentru a se sfinti cu 7ertfa sa inaintea lui !umnezeu4 tot pamantul urma sa rodeasca spini si palamida8 iar animalele aveau sa reprezinte in firea lor ceea ce avea acum omul pe dinlauntrul sau8 in inima sa8 din cauza instrainarii sale de !umnezeu si iesirii sale din sfintirea in care se odi+nea !umnezeu0 Sfintirea omului si odi+na Sa constituie de atunci obiectul purtarii de 6ri7a a lui !umnezeu fata de om4 @@Tatal ,eu pana acum lucreaza si /u lucrezAA0 Cat timp revelatia naturala si cea primordiala aveau putere asupra omului8 !umnezeu l)a pastrat in luminile acestora0 Semnul insuficientei acestora pentru om8 a fost nevoia pedepsirii oamenilor8 cum a fost la potop si apoi prin pierderea Sodomei si 3omorei0 &poi s)a descoperit oamenilor prin ale6erea poporului (srail4 @@Cunoscute au facut caile Sale lui ,oise8 fiilor lui (srael voile SaleAAB 1e6ea >ec+e a insemnat insa o nunta silita cu inima omului8 caci aceasta nu era pre6atita sa primeasca pe !umnezeu ca in rai0 <imic nu a dat !umnezeu oamenilor fara plinirea vremii8 pentru ca tot ceea ce este sfant8 este izvor de viata si nu trebuie calcat in picioare de catre oameni din nestiinta0 <ici la creatie8 nici in *ristos mantuirea nu este o sila sau o privatiune8 ci o nunta cu *ristos si o infiere4 @@Robul nu ramane pe veci in casa8 dar fiul ramane pe veciAA0 *ristos este dar de nunta desavarsit8 infiere8 scriere pe inimi a voii lui !umnezeu8 sfintirea voii omului prin +ar8 pentru ca inima lui sa rodeasca iarasi faptele cele bune @@pe care le)a 6atit !umnezeu inainte de facerea lumii ca noi sa umblam in eleAA0 Caci ele sunt nu silite8 ci un rod al nuntii cu *ristos8 o binecuvantare8 o putere de viata noua0 &ceasta nunta cu ,ielul este mai presus decat dorirea raiului de la inceput care era doar un adaos al C+ipului lui !umnezeu din om8 (nsusi *ristos este acum @@pomul vietiiAA0 !umnezeu a binevoit sa)l cunune pe *ristos cu noi8 sa ne infieze prin /l0 Pe cat s)a retras !umnezeu din calea omului si s)a ascuns pentru ca omul sa nu calce in picioare sfintirea Sa8 care este viata pentru om8 incat nu se stie in 1e6ea >ec+e pentru ce face !umnezeu asa 9@@/l face asa pentru ca lumea sa se teama de /lAA spune /clesiastul8 pana ce in *ristos lucrarea lui !umnezeu de silire la credinta si la ascundere a scopului actiunii sale8 avea sa se descopere ca Taina a +arului Sau8 a dra6ostei Sale8 a purtarii Sale de 6ri7a8 a desavarsirii Sale;8 tot pe atat de iubitor si binevoitor i s)a aratat !umnezeu la cea mai mica osteneala a acestuia8 inca de la 7ertfa primilor oameni8 a lui Cain si &bel0 (nca inainte de &vraam au e#istat oameni care s)au inaltat cu trupul la cer fiind bineplacuti lui !umnezeu0 &stfel8 pe cat este de ascuns !umnezeu in fata omului nesfintit8 datorita iconomiei Sale si purtarii Sale de 6ri7a8 ca sa nu)i fie sminteala8 si sa

86

lucreze asupra lui indirect8 ca asupra fiului risipitor8 care @@si)a luat partea sa de avereAA si a c+eltuit)o @@intr)o tara indepartataAA8 sortita pieirii in care roadele si transfi6urarea sunt cu neputinta si in care este numai lepadarea de la mana lui !umnezeu8 tot pe atat de iubitor si de Parinte este !umnezeu pentru cei ce se apropie de /l si care primesc @@+aina cea mai bunaAA a infierii8 ca la intoarcerea fiului risipitor4 @@/l a asezat pe fiecare popor la locul randuit8 doar)doar il va 6asi pe !umnezeu8 macar ca nu este departe de nici unul dintre noiAA8 cum spunea atenienilor Sf0 &postol Pavel0 Pentru mintea iscoditoare a omului8 purtarea de 6ri7a a lui !umnezeu a sadit atatea taine in natura incat descoperirile vor fi delectare pana la sfarsitul veacurilor0 !ar descoperirile nu aduc si pacea inimii omului8 pe care !umnezeu prin revelatia divina a pre6atit)o pentru sfintire4 prin tutelare si sila in 1e6ea >ec+e8 prin infiere in *ristos si asteptare a fiului risipitor din tara indepartata unde)si c+eltuise averile sale0 Tot purtarii de 6ri7a a lui !umnezeu se datoreste si @@foametea cea mareAA din tara indepartata care)l face pe fiul cel pierdut sa)si revina in sine si sa se intoarca8 caci a sta lan6a @@casaAA lui !umnezeu si a pleca intr)o @@tara indepartataAA inseamna a aduce roade diferite si !omnul cunoaste dinainte8 @@pe cei ce sunt ai SaiAA0 !umnezeu se descrie pe sine lui ,oise ca cel ce este bun si drept si indelun6 rabdator8 dar care nu lasa nici raul nepedepsit8 daca nu are loc cainta si intoarcerea0 /#ista astfel raul din lume ca lipsa de sfintire a pamantului care a fost blestemat din cauza omului8 si raul ca pedeapsa imanenta a dreptatii divine0 !ar acest @@rau peda6o6icAA8 este cu mult mai putin decat raul ca @@creatie a omului8 prin asuprirea de orice natura si nedreptatile fata de aproapele0 <u e#ista nici @@soartaAA nici @@fatalismAA in viata oamenilor8 ci doar aceasta creatie a omului8 raul strain de firea zidita de !umnezeu4 @@!umnezeu i)a zidit pe oameni fara pri+ana8 dar ei umbla cu multe viclesu6uriAA8 scrie /cleziastul0 Raul din lume ca creatie a omului nu este astfel nici @@fatalismAA8 nici @@predestinatieAA ci trecerea peste stavilele puse de !umnezeu in fire si in revelatia Sa spre autonimicirea oamenilor prin razboaie si lipsa de pace0 !ar celor ce cauta mantuirea !umnezeu le)a dat in *ristos puterea in fata @@vanturilor si a ploilorAA din lume8 de a)si zidi casa lor pe stanca si de mult a pus /l in @@framantaturaAA lumii @@aluatulAA imparatiei lui !umnezeu8 care o dospeste toata8 si tot de mult a randuit 7udecata si mania Sa care nu vor fi o apocatastaza la sfarsitul veacurilor0 (nstrainarea de !umnezeu care este du+ si a dat in *ristos caile indu+ovnicirii omului este aratata in Sfanta Scriptura si prin cuvintele4 @@&ceasta sa stiti insa ca trup si san6e nu pot sa mosteneasca imparatia lui !umnezeu8 nici stricaciunea pe nestricaciuneAA8 de asemenea ca4 @@<u se va apropia de Tine cel vicleanAA0 !ar daca !umnezeu ne arata prin profeti ca @@<u sunt caile ,ele cum sunt caile voastreAA8 tot /l ne spune in *ristos4 @@(ata /u stau la usa si batAA0 &poi !umnezeu incununeaza darul sau de nunta in *ristos prin fa6aduinte8 intre care in primul rind8 @@asteptarea slavei fericitului !umnezeu intru care nu este mutare sau umbra de sc+imbareAA0 Prin porunca prive6+erii asupra darului Sau in *ristos8 !umnezeu vrea sa tina mereu treaza inima omului pentru a nu se alipi de idoli0 !umnezeu ne spune in Sf0 Scriptura ca @@nu este departe de nici unul din noiAA8 si ca in *ristos @@mintuirea ne este mai aproape ca oricindAA8 dar /l ramine necunoscut noua daca nu)l cautam pe calea lui *ristos8 a lepadarii de sine8 a daruirii de sine si a slu7irii0 Prapastia si apropierea dintre !umnezeu si om sunt in Sfinta Scriptura doua realitati0 Sf0 Traditie ne spune ca atunci cind ne apropiem de !umnezeu8 in6erii Sai ne slu7esc noua8 dar ca ei se departeaza atunci cind ne instrainam de /l0 Prapastia mortii dintre noi si !umnezeu8 care a fost biruita in *ristos8 ramine in noi numai daca noi nu vrem sa o trecem in *ristos si ramine insensibili la c+emarea +arului Sau8 inabusindu)o in sufletul nostru4 @@Cine se va sui in muntele !omnului8 si cine va sta in locul cel sfint al 1ui2 Cel nevinovat cu miinile si curat cu inima care n)a luat in desert sufletul sau si nu s)a 7urat cu viclesu6 aproapelui sauAA 9Ps0 238 3)4;0 &ceasta c+emare este pentru infiere si asemanare in *ristos4 @@-iul face cele ale Tatalui sauAA0 Cuvintul Tatalui nu biciuieste ranile fiului8 nici nu toarna pe ele za+ar8 ca sa nu se mai vindece niciodata0 Cuvintul Sau este @@cu +ar dres cu sareAA8 asa cum spunea poporului ales4 @@<u uita ca sarea este semnul

87

le6amintului !omnului !umnezeului TauAA0 &stfel8 cuvintul de mustrare al lui !umnezeu nu taie8 iar in bunatatea Sa nu este loc pentru dul6e6arii0 !umnezeu este Parinte care a zidit spre a infia si a iubi si pentru a se sfinti pe Sine si proslavi in faptura Sa prin mintuirea ei in *ristos8 iar nu pentru a o parasi8 sau inspaiminta cu prezenta Sa0 &u e#istat vremuri cind oamenii nu mai simteau pe !umnezeu ca Parinte in *ristos dupa masura Sfintilor &postoli0 &tunci unii se spaimintau de 7udecata Sa8 pe cind altii ramineau nepasatori fata de +arul !omnului0 &ceste e#treme au fost prevazute de 6ri7a parinteasca a lui !umnezeu care a aratat prin Sfintii &postoli ca 4 @@<)a trimis !umnezeu pe -iul Sau ca sa 7udece lumea8 ci pentru ca lumea sa se mintuiasca prin /lAA0 &semenea si celor nepasatori le)a cerut sa caute @@dra6ostea cea dintiiAA care)i fereste si de in6imfare pentru merite proprii si de impovararea cu faptele intunericului0 &ceste dar al +arului l)a pastrat si il pastreaza Sfinta noastra Biserica in toata credinciosia8 ce pe untdelemnul cel sfint din candela credintei Sfintilor &postoli8 care este semnul impacarii noastre cu !umnezeu8 al luminii in faptele noastre si al bucuriei in nade7dea noastra crestina0 &stfel8 odata cu trezirea noastra in *ristos ni se descopera si slava lui !umnezeu ca ?iditor a toate si Proniatorul8 care nu este ca @@naimitulAA care nu are 6ri7a de oi8 ci la toate poarta de 6ri7a pina la desavirsirea descoperirii Sale in noi8 despre care a spus4 @@Si vor auzi 6lasul ,euAA0 /l a zidit pe om8 si nu l)a lasat in seama ale6erii lui nestiutoare8 ci l)a asezat sub aripa Sa8 atunci cind Scriptura ne spune4 @@Si s)a odi+nit !umnezeu de toate lucrurile SaleAA0 !e asemenea8 la parusie8 !omnul va desavirsi pe oameni in Sine8 incit ei8 ca oile Pastorului cel bun8 nu vor mai putea cadea4 @@ <imeni nu le va rapi din mina ,eaAA 9(oan 1'8 2$;0 Si astfel8 in *ristos !umnezeu ne)a aratat calea de a)1 cunoaste pe /l ca ?iditorul a toate si Proniatorul8 de a)l cunoaste apoi pe *ristos @@si puterea invierii 1uiAA 9-il0 38 1';0 (n *ristos ni s)a aratat ca noi il putem cunoaste pe !umnezeu8 nu atunci cind ne facem @@ca unulAA din Sfinta Treime8 @@cunoscind binele si raulAA8 e#presie a lipsei nevoii omului dupa !umnezeu8 ci atunci cind ne coborim la *ristos in ascultare si slu7ire si daruire de sine8 caci cu lumina oc+ilor nostri trupesti si la cea a soarelui curat8 nu putem vedea stelele cerului decit cu cit ne po6orim mai adinc in fintina cea cu apa vie8 in *ristos0 Cele inalte nu se vad decit prin po6orire8 sau ele se inalta in inima noastra cu cit ne po6orim noi in *ristos si ne asemanam cu /l0 @@Straini pe lume8 fara *ristos si fara !umnezeuAA8 cum spunea Sf0 &postol Pavel8 noi ducem o viata desarta si nu putem simti si cunoaste darurile lui !umnezeu prin creatia si pronia Sa8 si nu putem multumi pentru ele8 iar pe de alta parte si constiinta noastra ramine neimpacata4 @@?ilele noastre se stin6 ca fumul si ca un sunetAA8 scrie psalmistul8 iar /clesiastul marturiseste4 @@&m zis4 ma voi face intelept8 dar intelepciunea a ramas departe de mineAA0 Totul este desartaciune cind raminem in afara noastra insine8 in afara inimii noastre si nu ne intoarcem cu *ristos in noi4 @@Cel ce izbaveste din stricaciune viata ta8 cel ce te incununeaza cu mila si cu indurariAA0 <eputinta de a vedea pe !umnezeu ca ziditor si Parinte zace astfel in noi8 scrie -er0 &u6ustin4 @@"mul nu se cunoaste pe sine0 Pentru a se cunoaste are nevoie de stradanie4 el trebuie sa se elibereze de simturi8 sa inlature risipirea 6indurilor si sa se stapineasca pe sine0 1a aceasta a7un6 numai cei care rabda toate nea7unsurile cauzate zi de zi de cursul lumii cu pre7udecatile lui8 invatind sa le infasoare pe acestea in sin6uratate8 sau stiu sa le vindece prin arta si stiinta0 Cind du+ul isi vine astfel in sine8 atunci el cunoaste frumusetea universuluiAA 9@@!e ordineAA8 (8 1)3;0 !umnezeu a sadit in fiinta omului ceva8 ca el sa fie al lui !umnezeu si sa indrepte catre /l prin calauzirea Cuvintului Sau8 ca sa nu se rataceasca0 /l nu l)a zidit pe om doar ca acesta sa alea6a intre doua cai8 ca si cum in ambele parti ar fi bine8 ci pentru ca omul sa)si corespunda naturii create8 vointei sale8 sa se odi+neasca in !umnezeu cu firea sa facuta pentru Cuvintul Sau8 iar in *ristos sa vina la /l toti cei @@ostenitiAA de atitea cautari si @@impovaratiAA de pacate pentru a 6asi odi+na sufletului lor0 Caci8 dupa pierderea de sine a omului dintru inceput8 firea acestuia a slabit8 incit sa nu se poata feri de rau si de necuratie0 !umnezeu stie acestea si pentru acest lucru a indoit +arul Sau in *ristos0 @@Ticalos om sunt caci nu fac binele pe care)l voiesc8 ci raul pe care nu)l voiesc5 Slava lui

88

!umnezeu care ne)a trecut in imparatia iubitului Sau -iu5AA0 *arul lui *ristos vine in intimpinarea nevoii noastre de mintuire8 caci in /l8 prin (nvierea Sa8 moartea s)a vadit numai ca un furt din cele create8 caci natura oamului este facuta sa fie in6+itita de viata0 (nvierea lui *ristos a intors inapoi prada diavolului8 caci omul este mai de pret in fata lui !umnezeu decit toate cele zidite0 Si daca !umnezeu nu le)a nimicit pe acestea8 pentru a le sili sa a7ute ca revelatie naturala la intoarcerea omului8 cu cit mai mult nu le va nimici !umnezeu daca omul se pierde prin neascultare2 @@Ce va folosi omul de ar dobindi lumea toata si si)ar pierde astfel sufletul sau2 Sau ce va da omul in sc+imb pentru sufletul sau2AA0 !ar desprinderea noastra si iesirea din aservirea fata de cele zidite8 pentru ca acestea sa ni se dea ca adaos8 si sa fim incununarea lor ca la inceput8 este 6rea0 Cum vom astepta viata vesnica de la !omnul Puterilor8 daca nu vedem cele din fire in 6ri7a Sa2 !umnezeu ne)a aratat insa mai intii 6ri7a Sa fata de noi cind ne)a dat dovada viata lui *ristos8 care nu poate fi tinuta de moarte4 @@!eci daca pe iarba cimpului8 care astazi este si maine se arunca in foc8 !umnezeu o imbraca asa8 cu cit mai mult pe voi putin credinciosilor2AA0 (ar +aina lui !umnezeu pentru noi este cea a (nvierii in *ristos prin (nvierea lui *ristos0 Ru6aciunile noastre nu sunt ascultate din cauza necredintei noastre si a lipsei noastre de 7ertfelnicie8 ca si filosofii atenieni din &eropa68 care n)au crezut in acea viata a lui *ristos inaintea lui !umnezeu8 care este pricina de inviere si care8 astfel n)au luat viata lui *ristos ca masura pentru sc+imbarea vietii lor8 prin adevarul (nvierii lui *ristos0 @@!e ati avea credinta cit un 6raunte de mustar8 ati zice muntelui acestuia muta)te8 si s)ar muta si nimic nu v)ar fi cu neputinta0AA !umnezeu insa prin darul iconomiei Sale poarta de 6ri7a4 @@vita care aduce rod8 o in6ri7este ca si mai multa roada sa aducaAA0 /l este cel care nu voieste moartea pacatosului8 ci sa se intoarca si sa fie viuB care nu taie pomul ci lasa sa fie sapat impre7ur si a7utat cu in6rasaminte8 ca sa aduca pina in cele din urma roade0 /l este Cel ce @@da +rana la vremeAA si !u+ul Sfint nu lasa pe Sfintii &postoli sa propovaduiasca acolo unde este impotrivire8 pentru ca ei @@adunauAA cu *ristos care a spus4 @@Cine nu aduna cu ,ine8 risipesteAA0 -ara *ristos omul ar ramine lipsit de bucuria adevarata in aceasta viata8 de cele create si cu lipsa lor in viata viitoare8 pentru care !omnul a zis insa4 @@/u m venit ca lumea viata sa aiba si mai mult sa aibaAA0 (n purtarea Sa parinteasca de 6ri7a de cele create /l a zidit in via Sa @@teasculAA roadelor ei0 Cit timp Cuvintul Sau datator de viata nu era la inima omului8 /l a in6radit cu 6ard pe (srael8 pentru a nu se instraina8 iar in Biserica Sa /l a sadit Cuvintul Sau la inima ei si ea devenit astfel8 prin stralucitul adevar al (nvierii lui *ristos si prin !u+ul Sfint8 atit stilpul cel de foc in noaptea nestiintei si norul cel umbros sub arsita lucrurilor ratiunii omenesti8 cit si *eruvimul cel cu sabia de foc vilviitoare a invataturii si a do6melor Cuvintului lui !umnezeu carea apara pe *ristos @@pomul vietiiAA de instrainare8 pina cind noua celor purtati de voia vinturilor si a valurilor din lume si lipsiti de odi+na inimii noastre8 ni se vor desc+ide oc+ii in *ristos ca sa cunoastem dra6ostea lui !umnezeu8 asa cum o cunosc toti sfintii Sai8 si cind !umnezeu va binecuvinta din nou cele zidite de mina Sa8 dar pe care le)a sadit din cauza noastra si se va veseli de lucrurile Sale din cauza bucuriei noastre in /l0 X Caci Cel ce ne)a zidit a biruit @@stincaAA inimi noastre in *ristos0 /l a biruit @@mareaAA mortii care a vazut si a fu6it8 iar @@(ordanul vietii s)a intors inapoiAA0 <oi devenisem @@pamint care se intoarce in pamintAA8 deoarece nu mai puteam primi ploaia cea roditoare de viata vesnica a Cuvintului lui !umnezeu8 ci rodeam @@spini si palamidaAA0 !umnezeu a lucrat acest o6or @@cu sudoarea fruntii SaleAA de la inceput8 atunci cind noi nu stiam8 pina la descoperirea de la plinirea vremii in *ristos8 care a aratat pe !umnezeu ca ?iditor si Parinte a toate4 @@Tatal ,eu pina acum lucreaza si /u lucrezAA0 !iac0 (oan Caraza8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58 pa60 23) 3'0 @UnoCi=iA GediteazHI

89

Pronia Divina !umnezeu nu numai creeaza si pastreaza cele create8 dar le si conduce spre tinta destinatiei si a desavirsirii lorB intelepciunea 1ui 6uverneaza cele create8 vazute si nevazute0 " sin6ura privire asupra universului8 ne vorbeste de Provindenta divina0 !umnezeu a creat universul8 dar nu l)a lasat fara le6i stabile0 -iecare lucru are ratiunea si le6ea lui4 astrele in drumul lor8 arborii care infloresc si rodesc8 animalele cu instinctele lor8 florile8 vietuitoarele8 totul vorbeste de Pronie0 1umea este ca o casa8 care fara ar+itect si proprietari8 s)ar distru6e0 !aca o corabie ramine sin6ura in apele oceanului8 fara cirmaci si corabieri de asemenea se distru6e si scufunda0 !aca fiintele fara ratiune se supun conducerii Sale suverane8 cu atit mai mult fiintele inteli6ente se misca in Providenta Sa0 /a are secrete si mistere8 la care unii 6asesc solutii8 dar altii ramin in insondabile prapastii0 1umea e facuta din elemente opuse care s)ar distru6e intre ele8 insa ele se a7uta incit totul dureaza de mii de ani0 @@Cerurile spun slava lui !umnezeu si facerea miinilor 1ui o vesteste tariaAA8 zice psalmistul8 dar @@cerul va pieri0008 soarele apune si cel mai mic nour il umbreste8 altfel omul ar cadea usor in adorarea naturiiAA0 1a fel si in ordinea morala a lucrurilor8 !umnezeu are ratiuni neintelese de oameni4 sfintii cei bineplacuti !omnului erau bolnavi8 ca Sf0 Pavel8 ca Timotei si Trofin8 etc0 <oi nu intele6em caile prin care !umnezeu ne duce spre /l0 /l are @@secrete de 6uvernareAA4 @@nu sunt 6indurile ,ele si caile ,ele ca ale voastreAA0 /l e suprema bunatate8 dreptate si intelepciune0 Pretentia de a intele6e Providenta in toata conduita Sa8 ne ramine8 in cea mai mare parte8 neputincioasa0 Sa ne 6indim ca /l poarta de 6ri7a de fapturile Sale0 Pronia Sa e ca un riu ce coboara de sus8 si pe parcurs se desface in mii de riulete8 care uda pamintul8 si)l face de rodeste an de an8 pentru indestularea omului si vietuitoarelor0 Psalmul 1'3 este o capodopera despre purtarea de 6ri7a a lui !umnezeu4 @@000Tu faci sa tisneasca izvoarele in vai000 Tu adapi la ele toate fiarele cimpului8 in ele isi potolesc setea ma6arii salbaticiB pasarile cerului locuiesc pe mar6inile lor si fac sa le rasune 6lasul printre ramuri0 !in locasul Tau cel inalt tu uzi muntii si se satura pamintul de rodurile Tale0 Tu faci sa creasca iarba pentru vite si verdeturi pentru nevoile omului )8 ca pamintul sa dea +rana4 vin are veseleste inima omului8 untdelemn care)i infrumuseteaza fata si piine care)i intareste inima000 Cit de minunate sunt lucrurile Tale8 !oamne8 Tu pe toate le)ai facut cu intelepciune000AA0 Cap0 6 din /van6+elia dupa ,atei8 in predica de pe munte8 ,intuitorul vorbeste atit de frumos despre Pronia divina8 care poarta 6ri7a de pasarile cerului si podoaba pamintului4 @@:itati)va la pasarile ceruluiB ele nu seamana8 nici nu secera si nici nu strin6 nimic in 6rinareB si totusi Tatal vostru cel ceresc le +raneste000 :itati)va la crinii cimpului4 ei nici nu torc nici nu tes8 si totusi va spun ca nici Solomon in toata slava lui8 nu s)a imbracat ca unul din eiAA0 @@<u va in6ri7orati de toate acestea caci Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de ele0 Cautati mai intii imparatia lui !umnezeu si nepri+anirea 1ui si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupraAA0 Pronia este o @@creatie continuaAA8 e purtarea de 6ri7a al lui !umnezeu pentru conservarea tuturor fapturilor0 !umnezeu nu numai creeaza si pastreaza cele create8 dar le si conduce spre tinta destinatiei si a desavirsirii lor0 /l 6uverneaza toate cele create vazute si nevazute8 cu toate puterea si intelepciunea0 /l povatuieste8 rasplateste si pedepeseste8 cu aceeasi bunatate si dorinta de indreptare8 cu care parintii isi pedepsesc copiii0 @@Celor ce)1 iubesc pe !umnezeu8 toate li se lucreaza spre bineAA0 !e multe ori8 dintr)un necaz sau suparare8 omul poate cisti6a mult mai mult0 !e multe ori !umnezeu ne pedepseste aici8 in lumea aceasta8 pentru a ne infatisa drepti inaintea 1ui0 (ar daca cei rai +uzuresc aici8 nu se cade a ne tulbura8 sau indoi de dreptatea

90

divina8 caci /l asteapta intoarcerea pacatosului8 cum s)a intimplat cu cetatea <inive 9(oan (((8 4;0 Prin bunatate si dreptate8 Pronia colaboreaza cu noi0 @@Bataia lui !umnezeuAA8 e#presie intilnita adesea8 incepe unde sfirseste dreptatea omeneasca8 adica pentru cel scapat de sub sanctiunea le6ilor omenesti0 (n zadar ne laudam cu istetimea si viclenia noastra8 caci deasupra tuturor e oc+iul lui !umnezeu care vede toate8 urec+ea 1ui8 care aude toate si mina 1ui care inseamna si plateste toate0 &ceasta mina care a scris pe zidurile Babilonului @@,ene8 te=el8 faresAA8 care inseamna4 am numarat8 cintarit si impartit8 oricind poate pedepsi pe pacatosii nepocaiti si trufasi0 !umnezeu e bun dar e si drept0 Caile Sale prin care ne conduce la scopul ultim4 bucurie8 suferinta8 fericire sau nefericire8 viata lun6a sau scurta8 boala sau moarte neasteptata8 toate ne sunt necunoscute0 Pronia este8 pentru viitor8 un mister )8 dar pentru trecut o mare lectie0 Pentru viitor avem fa6aduinta sfinta ca secretul fortei si taria pacii viitoare sta in !umnezeu si in apropierea noastra cu iubire si ru6aciune fata de /l0 Sa intele6em ca @@bunatatea lui !umnezeu ne c+eama la pocaintaAA 9Rom0 ((8 4;0 <u destinul orb sau intimplarea8 ci mina Providentei divine si forta morala conduc lumea si popoarele0 Sa nu uitam a ne face zilnic ru6aciunile cu smerenie si caldura ca sa avem pace si tarie morala0 C+iar de am pierde toate bunurile acestei vieti8 sa nu pierdem nade7dea in purtarea de 6ri7a a lui !umnezeu8 care toate le calauzeste spre folosul nostru0 Sa nu uitam ca8 @@ celor ce)1 iubesc pe !umnezeu8 toate li se lucreaza spre bine AA 9Rom0 >(((8 2$;8 si ca @@Suferintele din vremea de acum8 nu sunt vrednice sa fie puse alaturi de slava viitoare8 care are sa fie descoperita fata de noiAA 9Rom0 >(((8 1$;0 Pr0 "ctavian Popescu8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58 pa60 51) 520 GediteazHI Creatia ca Dar si Tainele Bisericii (ntr)un articol publicat in @@,itropolia ,oldoveiAA8 din 1% '8 am sistematizat citeva reflectii pe mar6inea invataturii revelatiei ca toate cele ce e#ista sint daruri al lui !umnezeu catre noi si ca deci intre6a creatie este o sfinta taina in sens lar68 adica un ve+icul al iubirii si puterii lui !umnezeu0 !ar aceasta poate naste intrebarea4 in ce raport se afla atunci creatia ca sacrament 6eneral8 cu sfintele taine propriu)zise ale Bisericii8 ca mi7loace prin ni se comunica +arul special al lui *ristos2 &ceasta intrebare se impune mai ales pentru o 6indire influentata de acei teolo6i din occident8 care separa net ordinea creatiei naturale si cea a +arului8 fie in sensul catolic care considera creatia naturala ca putind realiza scopurile ei fara +ar8 fie in cel protestant care considera creatia naturala atit de ruinata prin cadere incit nu se poate produce nici o incopciere intre credinta si natura omului si nici o imbunatatire a creatiei naturale prin credinta0

91

/ drept ca afirmarea acestei separatii incepe sa fie atenuata in timpul mai nou si in teolo6ia catolica si in cea protestanta0 Teolo6ul luteran .osep+ Sittle 9ca sa numesc aci numai pe unul; dezaproba la a treia &dunare 6enerala a Consiliului /umenic al Bisericilor8 de la <eC !el+i 91%61; conceptia ca materia este rea prin esenta si ideea ca mintuirea credinciosului se realizeaza in afara le6aturii cu natura cosmica0 (ar teolo6ia catolica tinde azi sa depaseasca viziunea celor doua eta7e4 naturalul si supranaturalul8 nele6ate interior intre ele0 &ceasta inseamna ca ea vede azi o oarecare le6atura intre creatia naturala si +ar0 Se recunoaste azi ca creatia naturala nu)si poate implini pe deplin destinatia decit articulindu)se in ordinea +arului0 !ar intrebarea despre raportul dintre creatie8 inteleasa ca dar si ca taina in sens lar68 si intre sfintele taine ale Bisericii ca ve+icule ale +arului propriu zis al lui *ristos8 ca intrebare mai speciala8 persista0 "are considerarea creatiei insesi ca ve+icul al iubirii si puterii lui !umnezeu8 sau ca sacrament in sens lar6 nu implica posibilitatea de a ne dispensa de sfintele taine2 (ntele6erea aceasta n)ar putea insemna oare ca sacramentalitatea e pusa la dispozitia tuturor8 c+iar a celor ce nu cred in *ristos2 (n ce raport s)ar afla in acest caz sacramentalitatea de care se impartasesc numai crestinii8 prin le6atura lor de credinta cu *ristos8 cu sacramentalitatea care apartine intre6ii creatii si de care sint c+emate sa se impartaseasca toate fiintele umane2 Pentru raspunsul la aceasta intrebare trebuie adincita intele6erea creatiei ca dar al lui !umnezeu0 Comportarea fata de natura ca fata de darul lui !umnezeu 9inclusiv fata de persoane ca componente ale creatiei; inseamna raminerea intr)o le6atura strinsa cu !umnezeu8 !aruitorul ei0 Cel ce pretuieste darul8 il pretuieste nesfirsit mai mult pe !aruitor ca persoana iubitoare si iubirea 1ui0 &cela pretuieste darul numai ca semn al iubirii !aruitorului0 /l depaseste mereu darul vizind direct pe !aruitor si raminind in le6atura iubirii cu /l0 !ar puterea de a vedea iubirea lui !umnezeu prin creatie si de a raminea in ea8 deci in le6atura cu !umnezeu8 s)a restabilit in noi prin *ristos0 (n acest sens intre *ristos si creatie nu este o separatie8 ci *ristos0 (n acest sens intre *ristos si creatie nu este o separatie8 ci *ristos redescopera caracterul de dar al creatiei8 o face pe aceasta din nou stravezie0 /l arata in forma mai accentuata si mai vadita iubirea lui !umnezeu manifestata prin creatie ca dar8 ca semn al iubirii 1ui0 (n acest sens natura 9cu persoanele umane apartinatoare creatiei; se incadreaza in ordinea +arului8 dat fiind ca +aru ca iubire si putere a lui !umnezeu8 iradiind prin *ristos8 cel ce a asumat creatia in Sine8 e de fapt o mai clara si mai accentuata manifestare a iubirii si puterii lui !umnezeu si o redesoperire a creatiei ca mi7loc de manifestare a acestei iubiri0 -iinta noastra nu poate folosi cu adevarat si deplin creatia ca taina decit daca sta in le6atura strinsa cu !umnezeu8 !aruitorul ei8 decit daca sta in mod constient su revarsarea iubirii lui !umnezeu8 !aruitorul naturii0 (ubirea lui !umnezeu ne vine obiectiv prin creatie si cind nu vedem creatia naturala provenind de la !umnezeu si nu vedem deci in ea semnul persistent al iubirii 1ui0 !ar in acest caz iubirea lui !umnezeu ni se comunica in mod limitat8 caci lipsindu)ne constiinta despre ea8 iubirea lui !umnezeu manifestata prin natrua nu ne este mi7loc de crestere spirituala0 (n acest caz iubirea lui !umnezeu nu patrunde si deci nu lucreaza a7utata de efortul nostru constient si de aceea nu ne a7uta decit la intretinerea vetii noastre pamintesti0 (ar in starea noastra de dupa cadere8 vederea constienta a iubirii lui !umnezeu prin creatie si puterea lui !umnezeu deplin lucratoare asupra noastra prin creatie in folosul cresterii noastre spirituale ne)a fost adusa de *ristos0 &stfel cei din afara de *ristos nu se bucura in mod deplin de sacramentalitatea obiectiva a creatiei8 adica de iubirea si de

92

puterea lui !umnezeu8 conform scopului cu care ea a fost creata8 ca mi7loc de impartasire a noastra in ele0 /i se folosesc de o creatie in oarecare masura dezlipita de !umnezeu numai spre folosul vieti lor pamintesti8 fara sa se impartaseasca si de +arul deplin al vietii nemuritoare din !umnezeu8 careia ea a fost facuta sa)( fie mi7locitoare sau sa ( se desc+ida ca transmitatoare0 &ceasta functie deplina a creatiei a fost restabilita pentru noi prin *ristos0 -iinta noastra8 care prin cadere s)a inc+is iubirii lui !umnezeu menita sa ni se comunice prin creatie8 nu se redesc+ide ei decit prin *ristos8 care ni s)a facut darul culminant al lui !umnezeu8 insa prin umanitatea pe care a asumat)o ca !umnezeu8 umanitate care face parte din creatie si e le6ata de intre6ul cosmos8 de intrea6a creatie0 &stfel destinatia creatiei lui !umnezeu de mi7locitoare efectiva a iubirii intre6i a lui !umnezeu se redescopera8 se restaureaza si se implineste in mod culminant in *ristos0 (n *ristos)"mul avem o culminare a urmasilor lui &dam ca dar pentru semenii lor8 dar si a elementelor din care e format trupul lui *ristos si care contribuie la intretinerea lui si cu care el sta in le6atura or6anic)ontolo6ica0 (n *ristos ni se arata tinta spre care era destinat &dam si toata natura inca de la creatiune4 sa fie un dar straveziu la culme8 al lui !umnezeu si mi7locitor ma#im al iubirii 1ui0 (n *ristos8 orice om care crede primeste puterea de a restabili in sine aceasta destinatie a sa si prin sine a creatiei naturaleB primeste adica un +ar prin care se restabileste si se implineste fiinta credinciosului insasi si natura le6ata de ea8 ca dar si ca sacrament deplin straveziu si comunicabil al iubirii lui !umnezeu0 !ar fiinta noastra devine in *ristos darul culminant al lui !umnezeu8 pentru ca are ca ipostas pe !umnezeu Cuvintul insusi0 Prin omul *ristos8 -iul lui !umnezeu insusi8 se ofera semenilor Sai ca dar culminant al lui !umnezeu8 ducind la implinire suprema aceasta destinatie a urmasilor lui &dam0 !umnezeu insusi se coboara la rolul de dar uman al lui !umnezeu catre credinciosii sai8 se face subiect uman8 daruit in mod desavirsit semenilor Sai0 !umnezeu insusi la forma de dar care se daruieste credinciosilor cu infinitatea iubirii Sale in c+ip uman8 apropiat noua la ma#imum0 !aruitorul suprem insusi devine darul catre noi in forma umana0 "rice persoana se poate darui la nesfirsit8 intr)o continua noutate0 Totusi nu intr)o plentitudine continua0 -iul lui !umnezeu facindu)se om8 devine persoana umana care ni se daruieste dintr)o ma#ima intimitate cu plenitudinea Sa in mod continuu8 in mod nestirbit0 !aca nu putem primi aceasta plenitudine continuu8 aceasta se datoreste neputintei noastre de a o primi mereu in infinitatea ei0 !ar cu toata aceasta neputinta a noastra8 noi simtim continuu in *riostos o iubire fara scadere8 farapata8 fara lipsuri0 (ar intrucit !umnezeu ni se daruieste in *ristos prin umanitatea unui semn si prin natrua le6ata de el8 in *ristos ni se arata intentia lui !umnezeu de a ni se darui prin orice semn al nostru si prin toata creatia0 Caci toti cei ce cred in +ristos sint intariti in puterea de a face transparent pe !umnezeu si natura care e le6ata de ei si prin aceasta de a comunica pe !umnezeu0 Caci intocmai ca intre om si om8 tot asa si intre credincios si *ristos8 ba c+iar mai mult8 se poate stabili o desc+idere interioara0 *ristos reprezinta si in /l se realizeaza suprema transparenta si comunicare ale lui !umnezeu prin natura umana si prin creatia le6ata de ea8 ca daruri ale lui !umnezeu0 !ar aceasta inseamna ridicarea noastra prin *ristos in le6atura cu !umnezeu8 izvorul vietii netrecatoare0 (ar Sfintele Taine propriu)zise ale Bisericii sint mi7loacele prin care ne se comunica aceasta viata netrecatoare a lui !umnezeu coborita la dispozitia noastra in *ristos0 Tainele sint modurile speciale de desc+idere a lui *ristos catre noi si de comunicare a 1ui cu noi0 Creatia in sinte 9natura si om; nu ne poate comunica viata netrecatore a lui !umnezeu dupa ce noi am pierdut)o prin cadereB ea a pierdut puterea de cumunicare a

93

lui !umnezeu prin ea8 dupa ce ea a luat forma opaca si invirtosata actuala0 !e aceea s) a intrupat !umnezeu ca om8 pentru ca insusi !umnezeu8 izvorul vietii nesfirsite sa ni se faca prin mi7locirea umana si prin natura le6ata de om totodata mi7locul de comunicare a acestei vieti0 !ar el nu ne comunica aceasta viata8 in cursul c+ipului actual al creatiei8 devenit dupa cadere foarte putin transparent8 prin creatia 6enerala8 ci prin trupul Sau8 facut in mod special centrul incandescent al !u+ului dumnezeieisc8 prin asumarea lui de catre ipostasul dumnezeieisc8 si in mod deplin prin invierea lui0 !in creatia 6enerala /l a ales numai unele elemente le6ate in mod deosebit de viata omului8 ca prin ele sa ne comunice viata dumnezeiasca din trupul Sau0 /l a lasat natura in 6eneral in starea ei actuala pentru ca sa ne fie o ambianta potrivita pentru viata paminteasca8 ca arena in care avem sa crestem si prin eforturile noastre spre c+ipul vietii inviate intr)un univers 6eneral transfi6urat din viata viitoare0 Sfintele Taine sint mi7loacele alese din creatie de !omnul *ristos8 prin care ne vin riurile de viata netrecatoare din trupul Sau cel inviat si numai viata trecatoare paminteasca ce ni se impartaseste prin cratia naturala0 Propriu zis trupul inviat al !omnului e darul cel mai mare al lui !umnezeu pentru noi0 !ar acest trup e constituit pe de o parte din natrua cosmica8 pe de alta a inviat pentru ca are ca ipostas pe !umnezeu Cuvintul si prin trupul Sau ni se comunica intr)o modalitate accesibila noua insusi acest ipostas0 Trupul !omnului8 trup format din carnea si sin6ele nostru8 din natura cosmica 6enerala8 din acest dar 6eneral al lui !umnezeu catre noi8 e propriu)zis mi7locul cu totul transparent si mediul comunicarii desavirsite a vietii netrecatoare a lui !umnezeu catre noi crestinii0 <umai din acest trup iradiaza si prin unele elemente cosmice puterea +arului special catre noi0 Creatia naturala nu e desfiintata in trupul lui *ristos si nici semenul nostru uman8 ca daruri ale lui !umnezeu c+emate sa devina medii de comunicare desavirsita a iubirii lui !umnezeu catre noi0 /le sint mentinute pentru veci8 dar inaltate8 transfi6urate8 coplesite de !u+ul dumnezeiesc salasluit in *ristos0 Creatia ramine si ea ca dar8 insa se actualizeaza ca dar deplin intrucit e asumata de Sumnezeu Cuvintul in modul cel mai intim8 intrucit !aruitorul dumnezeieisc se face total straveziu si comunicabil prin ea in trupul sau si prin el in oarecare masura si prin unele elemente din creatie0 !e aceea in vederea transfi6urarii intre6ii creatii in viata viitoare8 cind toti vom fi crescut la starea invierii8 *ristos8 !umnezeu)omul ramine centru sacramentalitatii in sens strins8 c+iar daca !u+ul dumnezeiesc din /l ni se comunica prin unele elemente ale naturii inca netransfi6urate in 6eneralitatea ei si c+iar daca creatia natruala ramine si ea mai deparete ca mediu al iubirii lui !umnezeu8 ca dar si ca taina in sensul lar6 al cuvintului0 &ceasta va deveni intrea6a mediul vietii inviate a lui *ristos de avea in e#istenta viitoare8 cind va fi in intre6ime coplesita de viata 1ui inviata8 de lumina 1ui dumnezeiasca0 &tunci @@noapte nu va mai fiAA 9&poc0 JJ((8 5;0 <imic nu va mai fi opac0 Totul va fi transparent8 sau8 *ristos va fi transparent prin toate0 Toti ne vom afla @@in lumina fetii lui *ristosAA0 @@Si nu au trebuinta de lumina lampii8 sau de lumina soarelui8 pentru ca !omnul !umnezeu le va fi lor luminaAA 9&poc0 JJ((8 5;0 (ntrea6a creatie va atin6e atunci treapta suprema a destinatiei ei sacramentale8 a rostului de mediu transparent si comunicabil al lui !umnezu in mod culminant8 al vietii8 luminii si iubirii 1ui0 &tunci nu va mai fi neboie de Taine speciale0 Toata creatia va fi o taina de suprema transparenta8 un mediu de suprema comunicare a vietii lui *ristos0 -ata 1ui nu va straluci si ne va incalzi plina de iubire prin toate0 Creatia va fi mediul acelei comuniuni supreme cu !umnezeu si in acelasi timp depasita8 uitata8 absorbita in privirea fata catre fata a subiectului lui *ristos de catre subiectele umane8 in subiectele umane ce se vor privi cu iubire nesatioasa0 Caci pentru cei ce privesc cu iubire toate se uita8 toate par a fi disparut8 desi daca n)ar fi ambianta

94

lor nu s)ar putea privi8 nu s)ar mentine ca fiinte deosebite0 Creatia a devenit prin cadere un dar inferior8 sau a cazut pe planul unui dar care raspunde aproape numai trebuintelor vietii pamintesti8 /a va ramine asa atita timp cit raminem pe o treapta aproape e#clusiv paminteasca de e#istenta0 &dica ea se poate afla ca dar pe trepte diferite8 mai cooborite sau mai inalte0 (nsa pe toate treptele ea isi pastreaza caracterul de dar al lui !umnezeu8 adica numai de dar8 deci nu de ultima realitateB ultima realitate e !umnezeu8 infinit superior ei ca subiect creator si daruitor0 Cine se ridica la cunoasterea transparentei ei se ridica la comunicarea constienta cu !umnezeu0 !aruitorul ei8 ca izvor al vietii de toate 6radele8 deci si al vietii nemuritoare si nesfirsit de bo6ate0 Tainele in sens restrins primite in cursul vietii pamintesti8 reprezinta aceasta impartasire de viata dumnezeiasca din *ristos a celor ce cred in /l0 Si intrucit aceasta impartasire de *ristos e cunoscuta prin credinta8 nu prin vedere8 elmentele insesi prin care se face comunicarea 1ui8 ne ramin opace0 Cit traim pe pamint a7un6e ca *ristos sa ni se comunice prin unele elemente ale creatiei desemnate de /l8 pentru ca sa ni se dea si prin aceasta posibilitatea sa ne manifestam credinta in faptul comunicarii 1ui8 iar pe de alta parte8 sa ne folosim de natura si pentru trebuintele noastre pamintesti0 Cind ne vom ridica la treapta @@vederiiAAlui !umnezeu prin transparenta creatiei8 atunci toata va deveni un mi7loc de nimpiedicata comunicare vadita a 1ui8 un dar total transparent al 1ui0 Pina atunci treapta acestei transparente a fost atinsa numai de trupul lui luat din creatie0 Pina atunci comunicarea speciala al lui *ristos prin Sfintele Taine se realizeaza pornind din trupul Sau8 ca acea parte a creatiei care a devenit total transparenta sau pnevmatizata0 Trupul lui *ristos e puntea dintre natura nedevenit inca total transparenta pentru noi si ipostasul lui dumnezeiesc0 Pina atunci trupul 1ui reprezinta treapta naturii ridicata la suprema transparenta8 sau la starea de dar total straveziu8 reprezinta le6atura intre dumnezeirea din el si natura care se afla inca intr)o stare de dar opacizat din pricina caderii8 dar destinata si ea sa a7un6a la starea de transparenta si avind sa a7un6a acolo prin trupul lui *ristos care lucreaza deocamdata in mod special asupra noastra prin elementele folosite la savirsirea Sfintelor Taine0 /lementele Sfintelor Taine ocupa8 deocamdata8 in momentele in care sint folosite8 o pozitie intermediara intre trupul transparent al lui *ristos si natura opacizata8 dar c+emata sa se ridice din puterea trupului lui *ristos la starea de transparenta0 Prin Taine8 in sens restrins8 adica prin !u+ul iubirii lui !umnezeu8 care ne vine neimpiedicat din trupul lui *ristos8 insa prin elemente ale naturii inca nedevenita transparenta in mod vizibil8 se descopera credinciosilor toata natura ca dar al lui !umnezeu8 destinat unei depline si 6enerale transparente pentru /l0 Cum am spus8 fiinta noastra care s)a inc+is prin cadere iubirii lui !umnezeu8 manifestata prin creatie ca dar8 nu se putea redesc+ide iubirii lui !umnezeu decit printr)o manifestare mai vadita8 mai accentuata si mai directa a acestei iubiri a lui !umnezeu in *ristos8 devenit dar suprem al iubirii lui !umnezeu8 le6at de natura0 !ar aceasta redesc+idere se face in mod treptat0 (nceputul restaurarii creatiei in functia deplina de dar sau de mediu straveziu al lui !umnezeu in *ristos s)a facut indata dupa cadere8 prin revelatia care a condus lumea spre !umnezeu8 prin initiativa lui !umnezeu8 initiativa care era si un raspuns dat trebuintei creatiei dupa le6atura intima cu !umnezeu care avea sa se realizeze in *ristos0 Prin *ristos omenirea care crede e dusa apoi spre trepte tot mai desavirsite comuniunea cu !umnezeu8 deci si in intele6erea si folosirea lumii ca dar sau ca mi7loc sacramental al iubirii si vietii 1ui0 &cest proces de restaurare va continua datorita puterilor izvoriite din trupul purtat de

95

ipostasul Cuvintului8 rasti6nit si inviat8 pina la ridicarea creatiei in starea identica cu trupul inviat al lui *ristos0 &ceasta continua inaintare spre restaurarea creatiei nu apartine numai insului sin6ular0 Caci au e#istat de la inceput crestini care s)au ridicat pe treapta desavirsitei comuniuni cu !umnezeu si a folosirii lucrurilor in mod deplin ca daruri transparente ale lui !umnezeu0 Ci este un pro6res 6eneral al omenirii credincioase si al creatiei intre6i spre acea stare de transfi6urare 6enerala0 (n pro6resul acesta se incadreaza cu un important rol si Sfintele Taine ale Bisericii0 <evoia unui timp mai indelun6at pentru cresterea spirituala a omenirii credincioase in aceasta comuniune deplina face clara deosebirea intre lumea inteleasa ca taina in sens lar6 si intre Sfintele Taine propriu)zise0 !ar intre aceste doua intelesuri ale sacramentului si c+iar intre aceste feluri de sacramente e#ista o strinsa le6atura0 <u poate fi folosita creatia ca sacrament in sens lar6 in deplinatatea lui decit de crestinii care se impartasesc de +arul Sfintelor Taine si8 in special8 de Sfinta /u+aristie0 (ar +arul Tainelor si /u+aristia ii vin ca o intimpinare la darul natural intors de el lui !umnezeu0 Teolo6ul catolic ,ic+ael Sc+maus face o deosebire intre daruirea creatiei in mod natural de catre om semenilor sai si intre daruirea +arului lui *ristos8 dar nu vede le6atura dintre oferirea datului natural lui !umnezeu si +arul nou ce vine de la *ristos0 Taina se infaptuieste la intilnirea intre acestea doua0 !aruirea unui lucru de catre cineva unui prieten e un semn al daruirii de sine0 !ar +arul lui *ristos e insasi daruirea de Sine a lui *ristos8 fapt care are loc cu deosebire in /u+aristie0 @@!aca noi daruim unui prieten un dar8 acesta este un semn al autodaruirii proprii catre acela0 -olosirea unui lucru ca dar8 il transforma pe acesta intr)o noua dimensiune mai inalta 9in ve+icul al iubirii8 n0n0;0 Totusi el ramine pe de alta parte in fiinta sa de temelie tot ceea ce eraM !ar autodaruirea lui (isus se deosebeste fundamental de aceasta daruire0 Caci (isus poate primi piinea si vinul in puterea Sa mintuitoare cu o asemenea intensitate8 incit piinea si vinul sint atinse prin aceasta in fiinta lor cea mai interioara8 in fiinta lor de temelie0 (isus *ristos intra in locul fiintei de temelie a piinei si a vinuluiAA10 &ceasta o putem e#plica asa4 prin puterea coplesitoare a iubirii fata de cei carora (isus vrea sa se daruiasca total prin piine si vin8 acestea se absorb in /l in asa masura incit nu mai e#ista ca o realitate care se interpune intre /l si ei8 ci ele devin /l insusi8 raminind simple @@c+ipuriAA ale piinii si vinului fara o consistenta de sine statatoare in ele insesi0 (ar aceasta es intimpla numai cind si crestinul intoarce darul natural lui !umnezeu0 Pe lin6a aceea8 ceea ce se intimpla in /u+aristie si in celelalte Sfinte Taine se datoreste faptului ca *ristos care se daruieste prin piine si vin este in starea trupului inviat8 penetrat in mod suprem de iubirea culminanta a lui !umnezeu si aceasta iubire8 sau !u+ul dumnezeiesc al iubirii care a inviat trupul lui *ristos8 poate face si piinea si vinul8 prin unirea 1ui totala cu ele8 in vederea celeiasi uniri cu cei ce se vor impartasi8 in acelasi trup inviat8 asimilindu)le lui0 1ucreaza aici o iubire care depaseste orice iubire0 Prin puterea ei8 !umnezeu depaseste darul natural absorbindu)l si unindu)se direct cu cel caruia ( se daruieste0 &sa a fost indumnezeit trupul natural al !omnului prin inviere si prin el face si piinea una cu trupul si sin6ele Sau indumnezeit8 nemai lasindu)le ca o realitate intre /l sau intre trupul Sau deplin coplesit de dumnezeirea Sa si intre cei cu care vrea sa se uneasca deplin0 Pentru ca urmasii lui &dam au prea despartit darurile naturale ale lui !umnezeu8 de !aruitorul lor8 printr)o intoarcere e6oista spre ei8 !umnezeu insusi uneste aceste daruri cu Sine prin mi7locirea

96

trupului Sau indumnezeit8 ca sa se poata uni astfel deplin si direct cu cei ce vor sa)1 primeasca0 Prin prefacerea esentei piinii si vinului din /u+aristie in trupul si sin6ele !omnului8 ele nu mai ramin ca o realitate ca o realitate care interpune in oarecare masura intre nemi7locita daruire de Sine a lui *ristos si cei ce se impartasesc de aceasta daruire a 1ui8 cum ramine piinea si vinul intre preotul care le da si cel ce le primeste cu oricita dra6oste le)ar darui primul si le)ar primi al doilea0 (ar forta spirituala care a transfi6urat prin inviere trupul !omnului8 unindu)l al ma#imum cu dumnezeirea 1ui si a prefacut si piinea si vinul in acest trup8 este iubirea unificatoare la culme0 !ar intensitatea iubirii cu care se daruieste *ristos in /u+aristie8 in prelun6irea tainica a 7ertfei de pe cruce adusa Tatalui si celor ce cred in /l8 sau se desc+id 1ui8 si care preface piinea si vinul in trupul 1ui8 nu ramine fara un efect asupra credinciosilor8 ci ii face sa se daruiasca si ei cu iubire unul altuia si in acelasi timp lui !umnezeu8 prin particica de piine8 prin pa+arul de vin si prin orice lucru ce si)l dau0 :niti cu *ristos prin /u+aristie se vor darui si ei cu intensitate0 /i redescopera8 actualizeaza si implinesc cu alta intensitate pornirea naturala sadita in ei de !umnezeu de a fi daruri unii altora si de a folosi lucrurile ca daruri intre ei0 !aca depinde de 6radul iubirii fata de altul 6radul de imprimare a persoanei proprii in lucrul prin care vrea sa ( se daruiasca aceluia8 in primirea lui *ristos insusi8 imprimat pina la prefacere in c+ipul piinii si al vinului8 credinciosii au un izvor de putere de a se imprima pe ei insisi in darurile ce le dau altora0 (n felul acesta /u+aristia are un fel de e#tensiune in toata viata lor8 facind din credinciosi un corp format din madulare unite cu *ristos si intre ei0 Pe lin6a aceea8 *ristos care se comunica cu o astfel de intensitate a iubirii credinciosilor prin piinea si vinul prefacute in trupul si sin6ele Sau8 nu se poate sa nu se comunice lor si in afara de /u+aristie8 prin toate lucrurile pe care le folosesc si care sint daruri ale lui !umnezeu0 !aca numai in /u+aristie se comunica in acest mod desavirsit8 care preface piinea si vinul in trupul si sin6ele Sau8 este pentru ca credinciosii nu se pot ridica la o astfel de desc+idere de e#trema sensibilitate iubirii lui *ristos8 incit sa)1 primeasca prin toate lucrurile si in toate clipele in acest mod desavirsit0 Prin *ristos8 iubirea lui !umnezeu e 6ata sa ni se comunice din nou si intr) un mod desavirsit prin toate lucrurileB toate ne pot redeveni daruri stravezii ale iubirii lui !umnezeu8 in masura in care sintem in stare sa le sesizam ca atare8 sa ne desc+idem iubirii 1ui0 <u se poate spune ca /u+aristia ca mod de comunicare desavirsita a lui *ristos8 ramine in cuprinsul vetii crestinilor o insula incon7urata de un oceanB ea e numai multele cel mai inalt intr)un peisa7 de coline de toate marimile8 sau o lumina solara incon7urata de lumini stelare de toate 6radele8 care sint lumini tocmai prin faptul ca se impartasesc ca dintr)un focar din lumina /u+aristiei0 Prin toate li se daruieste !umnezeu celor ce cred8 dar si ei se pot darui prin toate lucrurile si faptele lor lui !umnezeu si semenilor pentru ca *ristos li se daruieste lor si ei se daruiesc in mod culminant lui *ristos8 in /u+airstie0 <u e in spiritul "rtodo#iei sa faca o separatie neta intre /u+aristie si viata crestina0 Toata aceasta viata are un caracter eu+aristic0 Biserica se formeaza ca un trup alcatuit din credinciosii carora li se daruieste *ristos in mod deplin in /u+aristie8 dar care din puterea daruirii lui *ristos se daruiesc si ei unii altora8 intr)o miscare de continua

97

conver6enta si unificare0 (n acest sens Biserica e plina de /u+aristie8 de trupul lui *ristos intr)o continua daruire de Sine si prin aceasta intr)o miscare de unificare a credinciosilor su Sine si intreolalta8 efectuata de *ristos si din puterea lui *ristos0 Biserica e impre6nata de trupul lui *ristos in aceasta miscare de daruire de Sine si de unificare a tuturor cu /l si intre ei0 /a e imprimata de trupul inviat al lui *ristos8 care prin !u+ul ce iradiaza din /l neimpiedicat ii atra6e pe toti spre /l si intreolalta8 dar in acelasi timp si spre starea de inviere e#istenta in /l adica spre starea in care desc+iderea si conver6enta tuturor fata de *ristos si introlalta va fi desavirsita8 cum desavirsita este si in *ristos cel inviat0 Caci spune Sfintul &tansie4 @@Prin moartea si invierea Sa a indepartat separarea dintre rai si lumea aparuta dupa cadere si ne)a desc+is noua raiul interzis8 pentru ca /l insusi se intoarece dupa inviere pe pamint si arata ca raiul si pamintul sint una0 Prin inaltarea la cer uneste cerul si pamintul si arata ca raiul si pamintul sint una0 Prin inaltarea ala cer uneste cerul cu pamintul si ridica trupul nostru omenesc asumat de /l si alcatuit din aceeasi substanta ca si al nostru0 Ridicindu)se8 sufletul si cu trupul deasupra cetelor in6eresti8 a restabilit uniunea intre lumea noastra sensibila si ce inteli6ibila si armonia creatiei intre6iAA20 (ar teolo6ul 6rec .0 Narmiris spune4 @@!umnezeiasca /u+aristie este cintrul unitatii crestinilor cu *ristos in trupul Bisericii0 Pentru ca prin ea8 prin e#celenta se descopera Biserica drept trup al lui *ristos si comuniune a !u+ului Sfint si se uneste veacul de acum cu cel viitor8 Biserica paminteasca cu cea cereasca0 (n dumnezeiasca /u+aristie se cuprinde tot trupul lui *ristosAA30 !e aceea nici darurile ce le aduc credinciosii pentru a fi prefacute in trupul !omnului nu mai fac parte din ordinea e#clusiv naturala a creatiei0 (ntre planul naturii si planul naturii transfi6urate al /u+aristiei8 se iveste acest plan intermediar8 acest plan de trecere de la natura la creatia indumnezeita8 unificata in trupul !omnului0 /lementele naturii cind sint intoarse ca daruri lui !umnezeu 9inclusiv persoanele;8 capata sau actualizeaza valente pnevmaticeB nu mai sint numai daruri sau bunuri ale lui !umnezeu pentru viata paminteasca0 &ltfel 6indeste teolo6ia occidentala care face o taietura neta intre planul naturii si cel sacramental eu+aristic0 :n teolo6 an6lican care oscileaza intre orientarea tomista si cea ortodo#a8 dind e#presie orientarii tomiste8 n)a vazut o trecere intre oferirea creatiei ca dar si prefacerea ei in trupul si sin6ele !omnului8 sau in natura imprimata de +arul Sfintelor Taine0 /l zice undeva4 @@& fost frecvent accentuat8 in urma lui !r0 Temple8 ca materia /u+aristiei nu e 6riul si stru6urii8 ci piinea si vinul8 adica nu rodurile pamintului8 ci acele roduri prelucrate de mina omului8 trecute adica prin mina preotului naturii0 Cu6etarea noastra nu trebuie sa se opreasca aci8 pentru ca rodurile nu trec numai prin miinile preotului naturii8 ci si prin miinile preotului supranantural8 !omnul inviat lucrind prin or6anele trupului Sau preotesc8 mistic8 BisericaAA0 @@Tot ce poate face Biserica din propria ei initiativa8 daca e#presia aceasta poate fi aprobata8 este sa aduca lui !umnezeu rodurile pamintului8 cum au trecut prin miinile preotului ordinei naturale0 /a le aduce pe ele lui !umnezeu cum le)a adus -iului Sau la cina cea din urma0 Si in ascultare de porunca ce a dat)o /l8 le aduce lui !umnezeu pentru a fi transfi6urate si facute 7ertfa8 prin primirea lor de catre !umnezeu0 Si daca omul ar fi fost &dam cel necazut8 aceasta ar fi fost toata istoria0 !ar omul nu e &dam cel necazut0 !arurile de piine si vin ale omului sint total inefective8 dar ele sint tot ce poate oferi omul0 9!ar atunci de ce le mai aduce2 n0n0;0 el aduce piinea si vinul sau in ordinea rascumpararii si face prin aceasta ceea ce ()a poruncit ,intuitorul sa faca0 /l le pune in miinile lui !umnezeu pentru a fi transformate prin primirea lor de catre !umnezeu0 Si cind !umnezeu le primeste8 ele sint transfi6urate intr)o unica aducere nepatata si demna8 in aducerea trupului si sin6elui lui *ristos0 1uind rodurile creatiei din miinile Bisericii Sale8 !omnul le)a recreat8 rascumparat si restaurat0 &stfel in /u+aristie nu numai comunitatea e rascumparata8 ci si ordinea materiala este oferita lui !umnezeu Tatal in *ristos cel inaltatAA40

98

!ar pe urma dind e#presie orientarii ortodo#e8 a scris4 @@/ totusi vital sa se intele6a ca oferirea este pre6atirea pentru consacrare si nu consacrarea insasiAA50 Totusi nu vede oferirea anticipind consacrarea8 ci avind loc deodata0 !istinctia intre darurile aduse de comunitate si darurile in stare presc+imbata in trupul si sin6ele !omnului e bine sa fie facuta0 !ar aceasta nu poate indreptati o identificare intre darurile aduse de comunitate si intre darurile ce si le dau oamenii in planul vietii nebisericesti0 Teolo6ia crestina occidentala nu vede deosebirea intre omul ca membru al preitiei obstesti in Biserica8 deosebita desi6ur si de preotia slu7itoare0 Protestantii nu vad decit preotia obsteasca care nu poate sfinti propriu)zis nimic8 iar catolicismul numai preotia slu7itoare socotind pe mireni incapabili de a avea un rol in sfintirea vietii0 Pentru teolo6ii crestini occidentali nu are loc o trecere de la ordinea naturii la cea sacramentala8 ci intre ele este o separatie neta0 Pentru 6indirea teolo6ica rasariteana faptul ca credinciosii au devenit ai lui *ristos prin Botez si prin alte impartasiri anterioare8 le da acestora puterea sa aduca si ei pina la un loc darurile lor si prin ele pe ei insisi lui *ristos8 prin preot desavisindu)se aceasta aducere0 Toti credinciosii cinta la 1itur6+ie @@Pe noi insine si toata viata noastra lui *ristos !umnezeu sa o damAA0 ,irenii au si ei o desc+idere iubitoare pentru *ristos8 sau o salasluire a 1ui in ei8 ear acest fapt face posibila lucrarea de transfi6urare a lui *ristos si asupra darurilor ce le aduc inca inainte de prefacerea lor0 !arurile aduse de credinciosi8 membri ai comunitatii8 ai trupului *ristos8 au ceva dintr) o stare anticipata a darurilor presc+imbate0 /le nu mai sint tot asa de mult e#clusiv @@naturaleAA8 cind sint aduse de comunitatea crediciosilor8 ca atunci cind sint oferite de un om altui om in ordinea pur naturala0 Sau @@naturaAA celor ce fac parte din Biserica are un sens de natura resaurata prin +ar8 deci nu de natura in sine8 precum @@naturaAA celor ce nu fac parte din Biserica8 este o natura nepenetrata de +ar8 ca si darurile lor8 desi nici aceia nu sint lipsiti de o anumita tendinta de a folosi lucrurile ca semn al iubirii8 asa cum le)a facut pe ele si cum ()a facut pe ei !umnezeu8 macar fata de oameni8 daca nu fata de !umnezeu0 Comunitatea care ofera piinea si vinul lui *ristos in biserici8 e si ea trupul e#tins al !omnului si de a fi intarita si ea in calitatea de trup al 1ui prin impartasirea de piinea si vinul aduse de ea si prefacute in trupul 1ui personal0 /le sint ale comunitatii care e trupul tainic al !omnului8 deci ocupa inca inainte de prefacere un loc in relatia dintre Trupul lui *ristos si Capul lui8 odata ce sint intr)o relatie cu Trupul tainic al !omnului8 deveniti astfel prin Botez si prin impartasirile anterioare0 /le sint oferite de Trupul tainic Capului lui8 pentru a deveni trupul si sin6ele lui *ristos cel personal si pentru a se +rani el insusi cu ele0 /le sint prefacute datorita si faptului ca sint oferite de Trupul tainc al 1ui si au menirea sa +raneasca astfel prefacute trupul tainic al 1ui0 *ristos care le preface nu e numai deosebit de comunitate8 ci si in ea0 &ctul prefacerii se savirseste in mediul acestei relatii intime intre *ristos si comunitate in acest Trup plin de *ristos in cimpul de forte spirituale in care *ristos8 ca centru8 nu e despartit de comunitate8 in care sufla !u+ul Sfint0 !aca nu sint aduse de comunitate in calitate de Trup tainic al lui *ristos8 ele nu sint prefacute de *ristos in trupul si sin6ele 1ui personal8 pentru a +ranic cu ele trupul Sau tainic0 !ar nici acest 6rup de crestini nu le) ar oferi lui *ristos cu credinta si cu iubirea care)l transfi6ureaza si)l uneste cu /l8 daca n)ar fi Trupul 1ui tainic8 datorita Botezului si impartasirilor anterioare de *ristos cel eu+aristic8 daca n)ar fi de mai inainte strabatut de iubirea 1ui transfi6uratoare0 &ctul oferirii piinii si vinului pentru prefacere in trupul !omnului e determinat oarecum eu+aristic mai inainte de aceea0 Prefacerea isi arunca raza ei asupra acestor daruri dinainte ca ea sa se fi produs0 Caci !omnul le primeste oarecum dinainte de a le preface in vederea acestui scop0 &ceasta se vede din pre6atirea lor de la Prosomidie8

99

care e un act litur6ic important in "rtodo#ie0 !e atunci ele primesc o binecuvintare si lin6a a6net se scot particele pentru cei pentru care se cere a7utorul lui !umnezeu inca de acum8 odata cu pomenirea numelor lor0 Ba c+iar de la pre6atirea prescurii se imprima pe ea in semnul crucii initiale lui *ristos care invin6e prin cruce8 aratindu)se ca ea daruieste 1ui 9(isus *ristos <ica;0 &ceasta determinare eu+aristica a darurilor de piine si vin inca inainte de prefacere are loc8 pentru ca comunitatea care le ofera este ea insasi determinata eu+aristic8 ceea ce se arata in faptul ce cel ce le primeste este preotul slu7itor8 iar prin el8 *ristos insusi0 -undamentul lor8 am zice ratiunea lor ontolo6ica68 este penetrata de ratiunea ontolo6ica a credinciosilor8 sau a comunitatii ecleziolo6ice8 penetrata la rindul ei de *ristos8 Ratiunea ratiuneilor8 prin trupul 1ui a carui ratiune a fost absorbita prin 1o6osul dumnezeiesc intrupat8 deplin in ratiunea 1ui eterna aflatoare in /l0 Prin trupul Sau astfel absorbit cu ratiunea lui creata in fundamentul lui necreat8 *riostos a penetrat prin impartasirile anterioare ale credinciosilor trupurile noastre8 absorbind in oarecare masura ratiunile lor create in fundamentul lor necreat8 in ratiunile lor eterne din 1o6os8 unde formeaza o unitate simfonica8 dialo6ica8 dialo6ica8 fapt care face din credinciosi un trup tainic al lui *ristos 0 &ceasta absorbire a ratiunii trupului !omnului in ratiunea lui eterna din 1o6os s)a facut intr)o anumita masura inca prin primirea lui in ipostasul Cuvintului la intrupare8 adica in ipostasul tuturor ratiunilor eterne ale celor create8 dar in mod deplin s)a facut prin invierea trupului 1ui8 fiind o absorbire care nu desfiinteaza realitatea distincta a acestui trup8 ci mai de6raba o confirma8 odata cu ratiunea lui creata0 Cu trupul Sau inviat8 deci cu ratiunea lui atrasa in interiorul viu al ratiunii lui eterne8 penetreaza *ristos trupurile credinciosilor sau ratiunile lor le6ate de ratiunea trupului Sau8 facind din ele un sin6ur trup8 un trup al lui *ristos8 asezat intre6 pe drumul invierii0 (n aceasta calitate aduce comunitatea darurile sale de piine si vine8 le6ate intim de trupurile din care se alcatuieste8 pentru a se umple si aceste elemente de viata trupului inviat al lui *ristos8 pentru a se preface in acest trup8 conform destinatiei din eternitate a piinii si vinului de a se preface in trupuri0 Potrivit acestei destinatii a piinii si a vinului8 comunitatea aducind piinea si vinul 1o6osului intrupat si inviat in trupul Sau8 se aduce pe ea insasi8 se daruieste pe ea insasi lui *ristos8 pentru a se unifica cu trupul 1ui prin aceste daruri ce se vor preface ele insesi in trupul si sin6ele 1ui0 Prin aceasta comunitatea va fi si mai deplin prefacuta in Trupul tainic al !omnului8 odata cu prefacerea darurilor0 Caci cine da ceva altuia cu toata dra6ostea si mai ales cine da ceea ce constituie insasi conditia vietii trupului sau8 se daruieste pe sine si se unifica spiritual cu acela prin unificarea sa cu ceea ce da0 /l depaseste darurile in elanul lui de daruire8 unificindu)se cu acela0 !e aceea8 in "rtodo#ie8 membrii comunitatii sporesc in unirea cu *ristos in cursul 1itur6+iei c+iar daca nu se impartasesc8 cita vreme 6indirea crestina occidentala vede unica ratiune a participarii credinciosilor la 1itur6+ie in impartasirea lor8 necunoscind acestre treceri ale comunitatii prin fazele unei uniri pro6resive cu *ristos8 intrucit nu cunoaste aceste faze intermediare intre e#istenta naturala si cea a unirii eu+aristice cu *ristos0 Cunoscind aceste trepte lituri6ice si e#tralitur6ice ale unirii pro6resive a comunitatii cu *ristos prin toate darurile ce le aduce 1ui8 prin toate faptele savirsite pentru /l8 Biserica "rtodo#a poate indemna pe credinciosi sa spuna4 @@Pe noi insine si unul pe altul si toata viata noastra lui *ristos !umnezeu sa o damAA0 C+iar cind cineva il determina pe un semen al sau8 sa)( dea un a7utor8 sa)( daruiasca ceva din ale lui si din timpul lui8 il determina sa se daruiasca prin aceea ce)( face lui8 lui *ristos insusi0 (ncit si prin ceea ce daruim si prin ceea ce ni se daruieste8 ne daruim pe noi insine si unul pe altul lui *ristos0 Toata viata crestina devine astfel o litur6+ie in sens lar68 un mi7loc de unire prin daruire cu *ristos0 Prin faptul ca preotul da acest indemn credinciosilor

100

inca inainte de prefacerea darurilor8 accentueaza ca aceasta daruire a pesoanelor proprii lui *ristos se manifesta cu deosebita putere in aducerea darurilor eu+aristice si la putere din impartasirea cu *ristos care se daruieste in /u+aristie in mod culminant Tatalui si credinciosilor0 (n aducerea darurilor eu+aristice 9si in orice alta daruire; se manifesta o capacitate si o pornire de daruire si de autodaruire a credinciosilor care provine tot din /u+aristia primita anterior in diferite rinduri0 &ceasta aducere a darurilor e o rodire a /u+aristiei8 a autodaruirii lui *ristos8 intr)o pornire de daruire si de 7ertfa a credinciosilor catre !umnezeu si catre semeni8 intr)o neretinuta si universala miscare de conver6enta a tuturor introlalta si in !umnezeu0 /u+aristia8 sau continua autodaruire a lui *ristos8 pune astfel o pecete eu+aristica8 adica o pecete dinamica de daruire a tuturor credinciosilor catre !umnezeu si catre semeni8 o pecete de miscare conve6enta pe toata viata crestina8 ridicind)o pe toata la nivel eu+aristic in sens lar60 /u+aristia isi mentine continuu rostul de izvor al intre6ii vieti8 determinind)o eu+aristic0 /u+aristia e menita sa conduca toata viata crestina pe trepte tot mai inalte de daruire reciproca si de conver6enta intre !umnezeu si credinciosi si intre acestia insisi8 pina in (mparatia cerurilor cind daruirea va atin6e inaltimea daruirii de Sine a lui *ristos8 fiecare daruindu)se in acea (mparatie intre6 lui !umnezeu si tuturor8 dar *ristos raminind mereu izvorul nesecat al acestei puteri de daruire universala0 Ratiunea ontolo6ica a fiecaruia va fi atunci atit de mult adunata8 prin iubirea din amindoua partile8 in *ristos8 ca toti vor constitui un corp perfect unificat intreolalta si cu *ristos0 !aca in 1o6osul dinainte de intrupare ratiunile lucrurilor nu stau de sine8 ci sint 6indite de 1o6os8 e#istind prin 6indirea 1ui8 iar in /l ca subiect sint implicate toate subiectele umane8 crestine8 in viata viitoare toate subiectele umane unificate fara confuzie la ma#imum cu subiectul Cuvintului intrupat8 sau al lui *ristos8 le vor 6indi pe toate impreuna cu /l8 in asa fel ca in aceasta 6indire si iubire unificata a tuturor cu *ristos8 ele vor depasi8 ca si *ristos8 obiectele 6indirii comune8 nestiindu)se decit unele pe altele si toate pe *ristos ca Subiect8 in care se cuprind totusi toate0 *ristos se va darui atunci tuturor in mod vadit si nemi7locit prin prefacerea sau mai bine)zis prin absorbirea ratiunilor ontolo6ice ale tuturor elementelor creatiei in corpul Sau0 !ar fiind toti in mod deplin in *ristos8 vor fi toti intr)o unire nemi7locita si intreolalta8 ratiunile ontolo6ice ale tuturor elementelor cosmosului fiind intim unite cu trupurile lor si intr)un anumit sens prefacute 9le6ate cu trupurile lor ca niste parti ale lor; in ele8 iar aceste trupuri unite nemi7locit cu trupul lui *ristos8 *ristos8 ratiunea) subiect8 ipostasul ontolo6ic al tuturor8 va avea readunate in Sine ratiunile ontolo6ice ale tuturor subiectelor umane si ale elementelor creatiei8 unite intim in trupurile lor8 dupa ce aceste ratiuni ontolo6ice8 impreuna cu realitatile consistente create carora le)au dat fiinta8 s)au actualizat in mod distinct in baza ratiunilor divine aflate in mod unificat din eternitate in /l0 !ar aceasta nu va insemna desfiintarea ratiunii ontolo6ice a nici unuia din aceasta nu va insemna desfiintarea ratiunii ontolo6ice a nici unuia din subiectele umane si din elementele cosmosului unite cu trupurile lor si deci nici desfiintarea realitatii lor sesizabile8 ci numai transfi6urarea lor si suprema lor unificare prin readunarea lor in izvorul lor si intr)o unire intima cu trupul 1o6osului inviat8 asa cum prefacerea ratiunii ontolo6ice a piinii si a vinului in trupul si sin6ele lui *ristos nu inseamna desfiintarea realitatii lor sesizabile$0 !ar caracterul si elanul eu+aristic al comunitatii bisericesti se manifesta nu numai in daruri de bunuri materiale e#terioare8 ci si in tot ce face fiecare membru al ei pentru semenii sai8 in tot ce fac toti pentru totiB se manifesta in orice comunicare ce)o face un credincios altuia0 (n toate se manifesta tendinta de a se darui el insusi ca persoana8 de a depasi lucrul ce i)l face8 intr)o unire directa0 Parado#ul iubirii sta in faptul ca

101

persoana vrea sa se daruiasca ea insasi si totusi ea nu se pierde8 ci ramine mereu ca sursa a noi si noi acte de daruire si autodaruire0 @@Biserica este prin e#celenta eu+aristica8 intrucit este o comunitate a iubiriiAA%0 Ca atare Biserica este c+emata sa manifeste caracterul ei eu+aristic nu numai in interiorul ei8 ci si in raporturile cu lumea in 6eneral0 /a e c+emata nu numai sa descopere rostul de daruri al lucrurilor si al faptelor intre fiii sai8 si ca prin ele sa)1 arate pe !umnezeu ca !aruitor prim8 deci ca izvor al iubirii si pe crestini ca druitori secunzi ai lucrurilor si ai faptelor savirsite asupra lucrurilor pentru altii8 ci si sa)( ridice de la rolul de daruri si daruitori natuirali intre ei8 la acela de autodaruitori intreolalta si lui !umnezeu8 sau lui *ristos0 /a e c+emata nu numai sa arate ca inauntrul ei domneste iubirea daruirii reciproce personale prin lucruri si prin fapte8 ci si sa)( faca sa simta si in raporturile lor cu ea ca este o comunitate a iubirii si ca atare din ea iradiaza in toate partile iubire8 intrucit membrii ei se daruiesc tuturor pe ei insisi prin tot ce daruieste si savirsesc0 Crestinii sint c+emati sa manifeste puterea lor de comuniune si in raporturile lor cu cei ce nu fac parte din Biserica8 daruindu)se pe ei insisi prin toata activitatea lor8 dupa e#empulul lui (isus *ristos8 care s)a intrupat si a patimit pentru toata lumea0 Prin aceasta ii pot ridica si pe cilalti la practica comuniunii si a daruirii de sine0 Printr)o astfel de prezenta activa a Bisericii in lume8 pot fi a7utati si ceilalti oameni sa se ridice la tratarea bunurilor creatiei8 fie sau nu imprimate de munca lor8 ca daruri8 daca nu ca daruri intoarse aceluiasi izvor personal suprem8 cel putin ca daruri intre oameni0 .ertfele darniciei au atita putere asupra celor spre care se indreapta ca provoaca daruirea lor8 ca un raspuns la o intrebare0 Si a dat fiind ca reciproca daruire nu poate fi redusa niciodata la o daruire e#terioara8 ci e totdeauna e#presia iubirii si a comuniunii8 sau le produc pe acestea8 este 6reu de adims ca cei spre care se indreapta daruirea neobosita a celor ce cred8 nu vor fi atrasi in comuniunea iubitoare cu ei si nu vor simti lucrind in acestia fota credintei lor si nu vor fi impresionati de ea0 &cea sta ar fi calea cea mai eficace spre comuniune universala0 !e aceea a spus ,intuitorul4 @@Ceea ce voiti sa va faca voua oamenii faceti)le voi 9mai intii;0 Caci de iubiti pe cei ce va iubesc8 ce multumita 9ce rod8 n0n; veti avea2AA 91uca >(8 31)32;0 (n necesitatea cu care vine ca raspuns la o daruire de sine fata de altii8 daruirea de sine a acelora8 se manifesta faptul ca urmasii lui &dam sint facuti pentru comuniune8 pentru o viata in du+ de 7ertfa si de daruire8 pentru un du+ eu+aristic8 desi nu pot activa el insisi acest du+8 ci e necesara o putere din izvorul suprem al iubirii pentru cei ce trebuie sa ia initiativa pentru astfel de raporturi intre urmasii lui &dam0 !ata fiind aceasta pornire @@naturalaAA a omului de a raspunde iubirii si darniciei cu iubire si darnicie8 e 6reu de admis ca crestinii e#ercitind initiativa in acest fel de omportare8 in baza puterii primita de la *ristos8 nu vor contribui la e#tinderea acestui du+ eu+aristic de darnicie si de 7ertfa si in raporturile cu ceilalti oameni0 .ean)Paul Sartre a sustinut ideea ca c+iar min6iierea8 blindetea8 a7utorul date cuiva il dezbraca pe acela in oarecare masura de libertatea lui1'0 !ar el a simplificat comple#itatea situatiilor in care a7un6 oamenii0 (n 6eneral oamenii au neboie de iubirea celorlaltiB nu se multumesc numai sa a7un6a in posesia unor bunuri de al altii fara iubirea lor0 (n aceasta se arata faptul ca ei sint rinduiti sa se faca pe ei insisi daruri altora8 dincolo de orice intentie de a se face stapini asupra celor carora le daruiesc ceva0 /i simt trebuinta sa iubeasca si sa fie iubiti8 deci sa se daruiasca altora si ca altii sa li se daruiasca lor0 <umai atunci sint cu adevarat fericiti0 &ceasta inseamna ca firea insasi le)o cere aceasta0 -irea insasi le cere sa se daruiasca altora nu pentru a cisti6a un drept de stapinire asupra celor a7utati8 pentru a)( stin6+eri in comportarea lor libera fata de ei8 ci cu o sinceritate si cu o smerenie lipsita de orice astfel de intentie de

102

stapinire8 care nu le va aduce din partea acelora iubirea de care simt nevoie0 (nsusi cel ce iubeste si se daruieste se simte indatorat fata de celalalt8 caci si el primeste de la el caldura unei autodaruiri spirituale c+iar in momentul cind se daruieste el insusi0 Propriu)zis in daruirea de sine e#periaza omul adevarata sa libertate8 dar si pe a aceluia caruia simte neboia sa ( se daruiasca8 pentru a cisti6a iubirea lui liber daruita0 " libertate care nu se daruieste si nu se simte trebuinta iubirii libere a celuilalt nici nu este propriu)zis8 o libertate8 ci o abstractie8 daca nu un mi7loc intr)o lupta de inrobirea a unuia de catre altul0 &ceasta e o libertate sterila8 uci6atoare in mindria si e#clusivismul ei8 o libertate care mentine separarea si nefericirea proprie in separare si raul altuia si dezordinea intermitenta0 &cest fel de libertate priveaza pe altii de libertate in mod silnic0 !impotriva8 in iubire este o punare libera a libertatii proprii in serviciul celuilalt pentru binele lui8 pentru eliberarea lui0 (ar in implinirea apelului celuilalt la a7utor se dobindeste binele propriu8 sau se manifesta adevarata libertate proprie0 (n iubire fiecare e#periaza si promoveaza libertatea si demnitatea celuilaltB parind ca renunta la libertatea proprie8 fiecare o cisti6a cu adevarat0 -iecare incadrindu)se liber in trebuintele celuilalt ca in ale sale8 se realizeaza plenar in cadrul vietii proprii0 <ici unul nu se pierde si nu saraceste8 ci fiecare se realizeaza se imbo6ateste in unire cu celalalt8 in activitatea si patimirea pentru el0 <u poate fi vorba de o pierdere a libertatii si de anularea persoanei proprii sau a celuilalt8 acolo unde tu insuti o pui sau te pui pe tine insuti in slu7ba altuia si celalalt si)o pune din recunostinta si se pune pe sine in slu7ba ta0 / drept insa ca in masura in care nu are loc aceasta daruire deplina8 omul uzeaza de a7utorul pe care)l da altuia pentru a)l aservi0 &ceaste e un semn ca 6estul sau de a7utor nu porneste dintr)o scufundare deplina in adevarata umanitate8 ca el nu simte inca cu toata intensitatea unirea cu semnul in suferinta lui8 in necesitatea lui de a7utor0 Si din aceasta se e#plica si faptul ca in loc de recunostinta totala cel ce)a fost a7utat odata de altul8 simte c+iar o oarecare aniversiune fata de el0 !ar noi sintem numai pe drum spre adevaratele si purele inaltimi ale umanitatii noastre0 Si pe acest drum ne a7uta sa inaintam *ristos0 &m vorbit pina aici numai de adincirea du+ului eu+aristic intre membrii Bisericii si de e#tensiunea si adincirea acestui du+ intre membrii Bisericii si de e#tensiunea si adincirea acestui du+ intre membrii Bisericii si ceilalti crestini8 intre Biserica si lume8 din daruirea de sine8 din iubire0 !ar in aceasta se implica si adincirea si e#tinderea du+ului sacramental in 6eneral in Biserica si in lume0 -iul lui !umnezeu intrupindu)se si intrind prin aceasta in comuniune cu noi8 ni s)a daruit ca !umnezeu cu toate comorile iubirii aflatoare in /l0 !aruirea 1ui a fost ridicata la culme prin 7ertfa si invierea 1ui si prin trimiterea !u+ului Sfint de care s)a umplut umanitatea Sa0 .ertfa 1ui nu e indreptata numai spre Tatal8 ci si spre noi0 & se 7ertfi inseamna a se darui0 /l a venit @@ca sa slu7easca si ca sa)si dea sufletul Sau pret de rascumparare pentru multiAA 9,atei JJ8 2$;0 <u se poate desparti in 7ertfa lui *ristos directia catre !umnezeu)Tatal de directia catre urmasii lui &dam0 (ar in invierea lui *ristos8 insasi umanitatea noastra asumata de /l e transfi6urata si invesnicita in pir6a ei8 in incepatura ei8 aceasta stare fiind in curs de urcare in toate ipostasele ei ca o seva ce urca din radacina in toata planta0 Prin inviere ni s)a des+is nu numai o perspectiva de inviere tuturor8 ci a inceput de fapt procesul inverii tuturor8 am intrat de fapt pe calea desavirsirii si a inaltarii noastre8 care isi va a7un6e culminatia in invierea es+atolo6ica0 !ar acest proces8 aceasta devenire8 e promovata nu numai prin /u+aristie ci si prin celelalte Sfinte Taine0 Prin acestea ne vinte tot darul desavirsit de la Parintele luminilor si prin el forta desavirsitoare a umanitatii desavirsite a lui *ristos0 &cest dar desavirsit ne vine prin mi7locirea elementelor creatiei8 prin aceste daruri naturale0 Se adau6a astfel dar peste dar8 se adau6a dar la darB darul de baza se

103

desavirseste prin darul adau6atB darul vietii naturale8 se penetreaza si se transfi6ureaza de darul vietii vesnice in !umnezeu0 !arul creat de !umnezeu se penetreaza de darul ener6iei necreate ce iradiaza din fiinta dumnezeiascaB darurile prin care se sustine trupul nostru in viata paminteasca se penetreaza prin darurile care ridica acest trup la viata indumnezeita si vesnica8 la viata invierii8 pentru ca vin din trupul inviat al lui *ristos8 in dumnezeirea care l)a ridicat la viata invierii0 &ceste daruri adau6ate la darurile elementelor creatiei ne arata ca toata creatia va fi dusa la starea pnevmatizata8 la starea indumnezeita impreuna cu trupurile noastre0 !ar nu trebuie uitat ca in desc+iderea pentru darul vietii in !umnezeu e implicata si o moarte pentru viata pur paminteasca8 pentru darul creatiei inteles in acest sens e#clusivist8 nedesc+is lui !umnezeu0 !aca in /u+aristie *ristos asimileaza materia lumii cu trupul Sau pentru a darui transfi6urata Tatalui8 dupa ce a transfi6urat prin inviere materia asimilata in cursul vietii Sale pamintesti8 pentru a ne)o darui si noua transfi6urata ca aluat al invierii trupului nostru8 in Sfintele Taine materia e numai mediu al daruirii Sale0 /a isi pastreaza inca o subsistenta proprie0 Prin aceasta se arata ca ea e valorasa nu numai prin posibilitatea ei de a deveni trupul transfi6urat al !omnului si al nostru8 ci si prin mentinerea ei in subsistenta proprie ca mediu al relatiei dintre noi si *ristos0 /a e confirmata c+iar prin Sfintele Taine ca mediu nedesfiintat al +arului lui !umnezeu8 pentru ca noi avem nevoie si de ea in cursul vietii pamintesti si de o subsistenta transfi6urata si transparenta a ei si in viata viitoare0 (n cursul vietii pamintesti noi ne re6eneram in Botez prin +arul lui *ristos8 dar si prin apa creatiei8 ramasa si apa reala8 ca sa ne sustinem si prin acest dar al creatiei in viata paminteasca0 " alta Sfinta Taina confirma valoarea trupurilor in starea lor paminteasca si deci a casatoriei pentru viata aceastaB confirma valoarea autodaruirii reciproce a barbatului si a femeii in vederea nasterii de prunci si a cresterii lor8 dar adau6a la darul trupurilor facute si pentru casatorie8 +arul lui *ristos8 sau putere noua in aceasta autodaruire din daruirea lui *ristos catre oameni 9/fes0 >8 25;0 &lte Sfinte Taine confirma si intares slu7irea crediniciosului dedicata semenului sau si comunitatii bisericesti0 &cestea sint4 Taina ,irului si a *irotoniei8 care intaresc puterea de slu7ire naturala a omului cu puterea dumnezeiasca a daruirii umane si preotesti a lui *ristos0 " alta Sfinta Taina confirma darul natural al sanatatii dat si el de !umnezeu prin creatie8 dar slbit prin pacat8 printr)o noua revarsare de putere din trupul lui *ristos purtator de viata vesnica0 Sifntele Taine sint pentru viata aceasta8 dar si pentru sustinerea noastra pe drumul spre invere0 /u+aristia e pentru vesnicie8 ea ne da de aici arvuna unirii vesnice cu *ristos8 ne plaseaza anticipat in aceasta unire si ne arata perspectiva unei /u+aristii mai desavirsite in vesnicieB dar ne da si puterea daruirii reciproce si a 7ertfelniciei in viata aceasta0 1a rindul lor8 desi sin mai mult pentru a7utorul pe drumul spre vesnicie in viata aceasta8 celelalte Sfinte Taine anticipeaza si un mod cu mult mai transparent al creatiei in relatia noastra cu !umnezeu in viata viitoare0 (n viata viitoare ne vorm si uni cu !umnezeu in mod nemi7locit P si aceasta va fi /u+aristia desavirsita P dar vom fi si intr)o comuniune cu /l prin toata creatia devenita stravezie la ma#imum0 !esi6ur8 acolo nu vor fi necesare Sfintele Taine din viata aceasta4 casatorie8 pocainta8 maslu etc0 !ar toata creatia va fi mediu desavirsit transparent al comuniunii cu !umnezeu8 ca un fle de unica Sfinta Taina pe deplin transparenta desavirsind aceasta functiune 6enerala a creatiei din viata paminteasca0 Sfintele Taine ne)au fost date in viata aceasta ca niste provizii de putere dumnezeiasca procurate la inceputurile marilor slu7iri si etape ale vietii paminesti aratindu)ne)se ca si etapele si slu7irile principale ale vietii pamintesti sint niste daruri ale lui !umnezeu

104

pentru inaintarea ei pe calea spre !umnezeu si deci au nevoie de un a7utor mai esential al lui !umnezeu0 Botezul8 dindu)ne)se la inceputul vietii pamintesti8 ne arata modul superior al folosirii eiB prin el ni se da un dar superior celei al vietii create8 care intareste si inalta darul vietii pamintesti8 sau ii arata toata semnificatia si adincimea8 pentru a o folosi in toate posibilitatile ei de dar al lui !umnezeu pentru semeni si pentru a7un6erea la cunoasterea deplina a lui dumnezeu si la bucuria de /l in viata vesnica0 ,irun6erea8 *irotonia8 <unta8 ne procura daruri ce ni se dau la inceputul slu7irilor principale in viata8 a folosirii superioare a darurilor si relatiilor ce s)au pus de !umnezeu in firea noastra8 in diferite etape si situatii ale vietii pamintesti8 pentru a a7un6e la aceeasi deplina bucurie transparenta si la eterna comuniune cu !umnezeu in viata viitoare0 /u+aristia se deosebeste de celelalte Sfinte Taine prin faptul ca ea ne introduce pe calea unirii plenare8 nemi7locite cu *risos inca in viata paminteasca8 pentru a o avea in mod vazut in viata viitoare0 Pe toate drumurile inaintarii spre !umnezeu ne sustin +arurile Sfintelor Taine communicate noua prin elementele creatiei8 ca puteri de slu7ire asezate in natura noastra0 (n eu+aristie elementele sint depasite sau absorbite in *ristos8 ca sa ne unim direct cu /l8 asa cum uneori si in unirea cu semenii nostri8 deosebita de relatia cu *ristos sau ce ei prin diferite lucruri sau slu7iri0 Toate activitatile si momentele vietii noastre fac parte din drumurile pe care ne introduc +arurile Tainelor si toate se +ranesc din ele0 !e aceea ele nu au neboie de alte sfinte taine0 Sint necesare pentru ele numai niste reaprinderi ale focului +arurilor primite prin Sfintele Taine 9(( Tim (8 6;0 (ar aceste reaprinderi se produc pe de o parte din eforturi proprii de slu7ire8 pe de alta prin numeroase binecuvintari si ierur6ii cerute si primite de la preotii Bisericii8 ca tot atitea ru6aciuni ale acestora si impreuna ru6aciune sau comunicari cu !umnezeu ale celor ce le cer0 (n familia care a primit +arul casatoriei intra adeseori preotul pentru a stropi cu apa sfintita prin ru6aciuni casa si pe cei ce locuiesc in ea8 pentru a reaprinde in sot si sotie si in membrii familiei +arul ce li s)a dat prin +arul casatoriei8 ca si +arul ce)l au toti prin Botez si prin ,irun6ere0 &ceste sfintiri si binecuvintari pe de o parte scot la iveala in contiinta +arul inabusit de adromirea sufleteasca si de pacatele celor ce l)au primit8 iar pe de alta parte alun6a din natura incon7uratoare8 ca dar al lui !umnezeu intemeiat prin creatie8 piediceile ce stau in carea activarii ei ca dar prin +arul lui *ristos primit prin adau6are0 &stfel binecuvintarile si sfintirile pun in lumina si caracterul de daruri dumnezeieisti ale tuturor lucrarilor pentru a le folosi si noi ca daruri intoarse lui !umnezeu si oferite semenilor nostri0 Toata viata crestina este astfel sacramentala8 sau sta sub semnul si sub puterea darurilor naturale si +arice date de !umnezeu0 Biserica lucreaza continuu la trezirea constiintei crestine despre darurile primite si la intrebuintarea lor si a vietii proprii ca dar in favorul altora0 (ar daca crestinii fac aceasta in relatie cu toti oamenii8 ii atra6 si pe aceia la constiinta ca lumea si viata lor este un dar si ii obli6a moral sa raspunda la darnicia crestinilor cu darnicia lor0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 F"rtodo#iaF8 nr0 1U1% 68 pa60 1')2%0 <"T/ B(B1("3R&-(C/

105

10 C+risti reale 3e6enCart in die /uc+aristie8 in volumul4 /u6en Biser8 .osep+ Pasc+er8 ,ic+ael Sc+maus8 :ver das 3e+eimnis der +eili6en /uc+aristie8 Badenia >erla68 Narlsru+e8 1%6%8 p0 41 20 1a .0 ,euendorff8 1e C+rist dans la t+eolo6ie bEzantine8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%6$8 p0 1%40 30 .0 Narmiris8 Y L 8 in @@T+e 3ree= "rt+odo# RevieCAA8 Boston8 3% 91%62;8 p0 565 40 /0 10 ,ascal8 Corpus C+risti8 p0 1$3 50 T+e RecoverE of :ntE8 1on6man8 1%5$8 p0 14$)14%0 60 (ntele6em prin @@ratiunea ontolo6icaAA8 temeiul care sustine in e#istenta8 defineste8 sau da semnificatia specifica 9Bedeutun6; unei unitati din creatie0 &ceasta semnificatie e ceea ce inseamna Desen in e#presia Desensc+au 9in filozofia lui *usserl;0 &ceasta semnificatie e deosebita de sens 9Sinn;0 :n lucru are un sens8 are un rost in e#istenta dar deosebit de aceasta8 are un specific esential al lui0 " persoana are un sens8 dar are si o semnificatie8 un fel de specific al ei0 0 ,ic+ael Sc+maus8 ori8 cit08 in vol0 Cit08 p0 3$)3%8 considera ca prefacerea fiintei piinii si vinului nu atin6e realitatea fizico)c+imica a piinii8 adica tot ce poate fi cunoscut stiintific din ele0 Caci acesta fiinta e un principiu care tine la un loc tot ce intra in compozitia piinii si vinului0 @@Pentru acest principiu de unitate8 folosim cuvintul @@fiintaAA0 /ste evident ca transsubstantierea in sensul aratat nu implica pericolul desfintarii 9/ntCirc=licun6; piinii si vinului si de aceea nu se misca in directia monofizitismului8 care in (isus face sa se absoarba omenescul adevarat si istoria in divinAA0 $0 Teolo6ul *einric+ Bart+ a dezvoltat ideea creatiei ca @@aparitieAA 9/rsc+elnun6;0 /ste o aparitie consistenta8 pe care !umnezeu o pretuieste8 dar care nu e#ista prin ea insasi8 ci isi are baza intr)un izvor de temelie8 sau sursa de putere in izvorul divin necreat0 " aparitie nu poate fi sosotita inc+isa in ea insasi0 Credinciosul de e#emplu iese continuu la aparitie dintr)un izvor indefinibil al sau8 care)si are ultimul suport si ultima sursa de putere in !umnezeu0 &ceasta aparitie este tot asa de reala ca si fundamentul ei ontolo6ic8 dar acela nu se cunoaste in el insusi8 ci in iesirea sa la aparitie8 iar fundamentul sau este !umnezeu 9*etnric+ Bart+8 /#istenzp+ilosop+ie und neutestamenilic+e *ermeneuti=8 Sc+Cabe >erla68 Basel)Stutt6art8 1%62 9pU 161)1 4;0 <oi ()am spune mai bucuros acestei realitati manifestate8 sau in continua manifestare @@realitate sesisabilaAA0 /a ramine vesnic distincta8 cita vreme fundamentul ei ononolo6ic se uneste cu 1o6osul divin0 %0 3eor6e N+odr8 T+e C+urc+ and t+e Dorld8 in St0 >ladimirWs T+eolo6ical TuaterlE8 1%6%8 nr0 1)28 p0 4 0 1'0 1Wetre et le neant8 5 ed0 3allimard8 Paris8 1%4$8 p0 4 %)4$10 GediteazHI #iul lui Dumnezeu - #iul Omului :na dintre temele ma7ore ale teolo6iei crestine contemporane este aceea a (ntruparii -iului lui !umnezeu0 &ceasta pentru ca in crestinismul8 contemporan se analizeaza din nou +otaririle +ristolo6ice ale Sinoadelor ecumenice8 in perspectiva ultimelor cercetari8 dar si pentru faptul ca sectele rationaliste iesite din protestantismul de dupa Reforma au a7uns la o maturizare anume8 care le impin6e spre 6nosticism aberant8 spre erezie0 ,ai intii8 trebuie spus8 preocuparea de marile probleme teolo6ice nu este nicidecum lasata la o parte de astfel de secte ci8 dintr)o dorinta de a demonstra credinciosilor lor ca si fara teolo6ia ce se desprinde din Sfinta Traditie si din Traditia bisericeasca in 6eneral se poate a7un6e la adevarul de credinta8 ele abordeaza diverse do6me ale Bisericii8 tratindu)le intr)un mod cu totul deformat0 :na dintre aceste do6me strict crestine si biblice noutestamentare este aceea despre intruparea -iului lui !umnezeu0 &vind in vedere importanta deosebita a acestei do6me8 ca si apararea ei in fata tendintelor contemporane rationaliste intentionind sa o e#plice intr)un mod cu totul deformat8 ne vom referi in cele de mai 7os la continutul teolo6ic8 importanta eclesiolo6ica si soteriolo6ica a acestei do6me in viata Bisericii "rtodo#e si a credinciosilor ortodocsi0

106

(0 -iul lui !umnezeu ) -iul "mului 0 -iliatia divina a fost intrezarita in reli6iile antice8 in virtutea revelatiei primordiale0 !in cauza pacatului stramosesc8 aceasta intrezarire nu s)a putut desprinde de modelul uman0 !e aceea8 in vec+ile reli6ii8 filiatia divina era pusa pe seama unor vicii ale zeilor sau pe seama unor dorinte ale acestora de a dobindi usor pro6enituri capabile sa le indeplineasca poruncile8 sa savirseasca fapte miraculoase pentru a umili pe vra7masii zeilor sau pentru a spori cultul lor0 (n alte cazuri ) ca de e#emplu la 7aponezi sau la c+inezii antici ) filiatia divina era socotita ca temelie a or6anizarii sociale8 suveranul fiind piatra de le6atura dintre lumea paminteana si lumea zeilor0 /#emplele de acest fel se pot inmulti prin referiri la mitolo6ia 6reaca8 mai putin prin referiri la aceea a romanilor8 dar foarte usor prin referiri la mitolo6ia popoarelor primitive0 !esi amanuntele s)ar putea parea interesante ) asa cum si sunt ele socotite de unii fenomenolo6i ai reli6iilor )8 ele nu se potrivesc in mediul semitic si in special in cel ebraic dinainte de (ntruparea ,intuitorului0 /ste drept ca uneori se face o referire mai putin temperata la similaritatile din diverse reli6ii atunci cind este vorba de prevestirea <asterii ,intuitorului8 dar aceste referiri nu iau in seama ) asa cum nu o fac nici tendintele rationaliste din crestinismul contemporan ) spiritul ebraic profund monoteist8 amplificat de situatia destul de speciala in care se afla Tara Sfinta in prea7ma evenimentului <asterii lui (isus0 :rmind indeaproape acest spirit monoteist trecut prin filiera profetismului si sustinut de preceptele Torei8 vom descoperi ca ideea de Ffiliatie divinaF era complet neasimilata in mediul ebraic dupa incercarile ,acabeilor de a salva tara de influentele idolatre din 7ur0 (deea de filiatie divina era contrara ) cel putin in aparenta ) ideii de rascumparare8 de mesianitate nutrita cu atita sir6 dupa restaurarea templului din (erusalim0 Si totusi8 ideea de filiatie divina trebuia sa)si faca drum in mediul ebraic8 cu pretul reinterpretarii ideii de mesianitate8 ceea ce s)a si intimplat0 (deea de intrupare divina se afla e#plicit la profetul (saia4 Fpentru aceasta !omnul ,eu va va da un semn4 (ata -ecioara va lua in pintece si va naste fiu si vor c+ema numele lui /mmanuelF 9(saia 8 14;0 Pe de o parte8 aici se specifica nasterea unui fiu din fecioara ) lucru cu adevarat parado#al si pentru care se foloseste limba7ul antinomic )8 dar se si mentioneaa numele pruncului8 /mmanuel8 adica !umnezeu)e)cu)noi 0 !aca antinomia Ffecioara)fiuF este de domeniul tainei8 numele /manuel este cit se poate de e#plicit si defineste intrarea lui !umnezeu in planul uman0 Spre a se evita insa confuziile cu diversele teorii antice despre aparitia temporara in trup a divinitatilor8 aici se specifica precis ca /mmanuel 9 (mmanuel in ebraica; se va naste in modul cel mai curat si mai nepacatos posibil8 prin nastere din -ecioara0 /vident8 in oc+ii unui e#pert in comentarii asupra >ec+iului Testement8 mai bine)zis asupra Torei si a Profetilor8 in vremea aceea8 atit intrarea lui !umnezeu in lume prin trup cit si nasterea din fecioara puteau sa para niste incalcari ale lo6icii divine 9revelationale;8 dar si a celei umane antropocentriste0 <asterea ) pentru un astfel de e#pert ) putea fi considerata drept un eveniment si un fapt cu totul specific umanului si in intre6ime e#clus in vorbirea despre divin0 !umnezeu nu se putea cobori in uman8 tot asa cum umanul nu putea sa urce spre divin0 (ntre divin si uman se socotea ca trebuie sa e#iste un raport de supraordinare si8 respectiv8 subordonare8 consfintit prin intermediul 1e6amintului0 "r8 tocmai aici apare noutatea8 ca *ristos8 -iului lui !umnezeu8 :nsul lui !umnezeu8 ,esia8 este -iu al Tatalui din vesnicie si !umnezeu consubstantial cu Tatal si cu !u+ul8 dar si om desavirsit8 asemenea noua8 in afara de pacat0 /l este o sin6ura Persoana8 Persoana divino)umana a -iului lui !umnezeu intrupat0 (ntruparea are ca precedent nasterea din veci a -iului din Tatal0 & nu mentiona acest lucru ) acest adevar reli6ios ) ar insemna sa ocolim una din laturile esentiale ale problemei0 (ntr)adevar8 filiatia lui !umnezeu)Cuvintul fata de Tatal ) si numai fata de Tatal ) ramine un mister de nee#plicat intrucit ea intrece orice putere omeneasca de patrundere si intele6ere0 (n starea de filiatie fata de Tatal8 -iul isi pastreaza deofiintimea

107

cu Tatal si cu !u+ul intrucit ousianitatea divina nu este variabila in functie de Persoane0 &stfel8 avind aceeasi ousianitate8 Persoana divina nu se micsoreaza in fata altei Persoane divine8 dar nici nu in6aduie o diminuare in raport cu creatia0 Pe de o parte8 ousianitatea divina sau deofiintarea se deosebeste de conceptul uman de deofiintime intrucit deofiintimea umana nu poate e#ista in stare absoluta ) data fiind nasterea din tata si din mama cu trup pamintesc )8 iar pe de alta parte ca ousianitatea sau deofiintimea divina este imperceptibila din punct de vedere uman0 Cunoasterea ousianitatii divine este posibila numai prin revelarea divina0 "r8 revelarea divina efectuata in >ec+iul Testament nu dezvaluie deofiintimea8 ci doar e#istenta lui !umnezeu ca pricina a e#istentei firii si8 implicit a omului0 (nsusi omul este cunoscut prin revelatie drept faptura speciala a lui !umnezeu dar8 in >ec+iul Testament8 aceasta cunoastere elementara ) uneori prezenta si in alte reli6ii ) nu este completa fara mentionarea 1e6amintului inc+eiat dintre om si !umnezeu8 la initiativa lui !umnezeu0 Ramine8 deci8 ca datele asupra deofiintimii -iului cu Tatal sa fie desprinse numai din descoperirea sau revelatia <oului Testament8 unde -iul (nsusi8 nascindu)se ca om8 intra in relatiile interumane si se comunica prin contacte directe cu persoanele umane0 (n starea de filiatie absoluta fata de Tatal8 deci inainte de intrupare8 -iul nu se descopera credinciosilor ca -iu al lui !umnezeu8 pentru ca filiatia Sa sa nu se confunde cu filiatia divina falsa din cimpul idolatru si sa nu fie interpretata drept un act de capriciu al zeilor0 !in perspectiva idolatra8 -iul ar fi putut fi socotit mai pre7os de divinitate daca se arata in trup inainte de momentul +otarit8 iar din perspectiva vec+itestamentara ar fi trebuit sa fie socotit lipsit de mesianitate le6ata de planul uman8 asa cum o vedeau unii contemporani iudei0 Si8 intr)adevar8 venirea in slava a lui ,esia 9 Parousia tes do#es ; a ramas sin6ura acceptata de mozaici0 Totusi8 asa cum ne)o arata <oul Testament8 -iul lui !umnezeu a ales o aratare =enotica pentru a se descoperi oamenilor8 dar una cu totul deosebita de cele ima6inate in alte reli6ii ale lumii0 Starea de absoluta filiatie fata de Tatal nu e#cludea in nici un c+ip revelarea =enotica si8 de aceea8 -iul lui !umnezeu a ales)o pe aceasta pentru icoana mintuirii0 !e asemenea8 firea umana8 desi cazuta prin pacatul stramosesc8 nu devenise complet refractara fata de divin0 Ca dovada8 !umnezeu a inc+eiat 1e6amint cu omul8 desi a e#istat mereu posibilitatea ca omul sa nu)si tina totdeauna cuvintul8 mai ales din cauza succesiunii 6eneratiilor si a uitarii sau respin6erii binefacerilor decur6ind din inc+eierea 1e6amintului0 (ncrederea dumnezeiasca in om se manifesta pe tot parcursul perioadei ce precede intruparea -iului8 iar actul intruparii este tocmai e#presia cea mai inalta a credinciosiei lui !umnezeu fata de fa6aduinta data prin 1e6amint0 (n virtutea acestei credinciosii8 a lui !umnezeu si nu a omului8 se fac si precizarile profetice privind nasterea ,intuitorului4 din cine8 cind8 cum etc0 Cu alte cuvinte8 filiatia divina este mereu desc+isa filiatiei umane :nuia si &celuiasi -iu al Tatalui0 !ar intre o filiatie si cealalta e#ista unele deosebiri si asemanari8 care se pot scoate in relief din cele ce urmeaza0 ((0 -iul lui !umnezeu0 (n >ec+iul Testament8 !umnezeu se descopera in unitatea Sa0 :neori8 despre /l se vorbeste la sin6ular8 alteori la plural8 mereu facindu)se specificarea ca Fnu este altul asemenea 1uiF0 !esi nu se descopera decit invaluit8 adica prin cuvint8 prin putere8 prin simbol ) care este material sau vizionar8 ori in alt c+ip demn de comunicarea lui !umnezeu catre om )8 ori prin alte mi7loace0 ,i7locirea comunicarii de Sine a lui !umnezeu catre om se face in cadrul lumii vazute8 dar si prin intermediul in6erilor8 adica a fapturilor nevazute ce devin8 pentru moment8 vazute0 Totusi8 !umnezeu se face cunoscut prin prezenta lucratoare8 printr)un aspect al prezentei in marire8 fara a descoperi Persoanele dumnezeiesti0 (deea de filiatie divina se intrezareste insa prin le6atura dintre !umnezeu si poporul ales8 le6atura asemenea le6aturii de familie8 unde recompensele si pedepsele8 indrumarea si sfatul nu inceteaza nici in cele mai dificile situatii0 !ar poporul ales nu era8 in sine8 fiu al lui !umnezeu8 ci un popor

108

din care sa se nasca cu trup ,esia8 :nsul lui !umnezeu8 -iul nascut din veci fara de trup din Tatal0 &cest fapt devine e#plicit in <oul Testament0 Te#tele noutestamentare abunda in amanunte istorice si reli6ioase cu privire la (ntrupare0 Se insista insa foarte frecvent asupra filiatiei divine a lui (isus8 -iul lui !umnezeu intrupat0 Se pot face referiri la urmatoarele te#te specifice4 F/a va naste -iu si vei c+ema numele 1ui (isus8 caci /l va mintui poporul Sau de pacateF 9,at0 18 21;B FSi iata 6las din ceruri care a zis4 &cesta este -iul ,eu iubit intru Care am binevoitF 9,at0 38 1 ;B FCe este noua si Tie8 (isuse8 -iul lui !umnezeu2F 9,at0 $8 2%;B FToate ,i)au fost date de catre Tatal ,eu si nimeni nu cunoaste pe -iul8 decit numai Tatal8 nici pe Tatal nu)l cunoaste nimeni8 decit numai -iul si cel caruia va voi -iul sa)i descopereF 9,at0 118 2 ;B FRaspunzind8 Simon Petru a zis4 FTu esti *ristosul8 -iul lui !umnezeu celui viuF 9,at0 168 16;B FCu adevarat -iul lui !umnezeu este &cestaF 9,at0 118 2 ;B FSi du+urile cele necurate8 cind il vedeau8 cadeau inaintea 1ui si stri6au8 zicind4 Tu esti -iul lui !umnezeuF 9,c0 38 11B compara cu 58 ;B F(arasi l)a intrebat ar+iereul si ()a zis4 /sti Tu *ristosul8 -iul Celui binecuvintat2 (ar (isus a zis4 /u sunt000F 9,c0 148 61)62;B F&cesta va fi mare si -iul Celui Preainalt se va c+emaB !omnul !umnezeu ii va da 1ui tron lui !avid8 tatal sauF 91c0 18 32;B F000Sfintul Care Se va naste din tine8 -iul lui !umnezeu se va c+emaF 91c0 18 35;B F(ar ei au zis toti4 &sadar8 Tu esti -iul lui !umnezeu2 Si /l a zis catre ei4 >oi insiva ziceti ca /u suntF 91c0 228 ';B FCaci !umnezeu asa a iubit lumea8 incit pe -iul Sau Cel :nul)<ascut 1)a dat8 ca oricine crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnica0 Caci n)a trimis !umnezeu pe -iul Sau in lume ca sa 7udece lumea8 ci ca lumea sa se mintuiasca prin /lF 9(oan 38 16)1 ;B FCel ce crede in /l nu este 7udecat8 iar cel care nu crede a si fost 7udecat8 fiindca nu a crezut in numele Celui :nuia)<ascut8 -iul lui !umnezeuF 9(oan 38 1$;B FTatal iubeste pe -iul si toate le)a dat in mina 1ui000 Cel care crede in -iul are viata vesnicaB iar cel care nu asculta de -iul nu va vedea viata8 ci minia lui !umnezeu ramine peste elF 9(oan 38 35)36;B F& raspuns deci (isus si le)a zis4 &devarat8 adevarat zic voua4 -iul nu poate sa faca nimic de la Sine8 daca nu va vedea pe Tatal facindB caci ce face &cela8 acestea le face si -iul intocmai0 9Caci Tatal iubeste pe -iul si)i arata toate cite face si lucruri mai mari decit acestea (i va arata8 ca voi sa va mirati0 Ca precum Tatal scoala mortii si le da viata8 7udecata a dat)o -iului8 ca toti sa cinsteasca pe -iul8 precum cinstesc pe Tatal0 Cel care nu cinsteste pe -iul nu cinsteste pe Tatal care 1)a trimis000 &devarat8 adevarat zic voua8 ca vine ceasul si acum este8 cind mortii vor auzi 6lasul -iului lui !umnezeu si cei care vor auzi vor invia0 Ca precum Tatal are viata in Sine8 asa ()a dat si -iului sa aiba viata in SineF 9(oan 58 1%)23 si 25) 26;B FCa aceasta este voia Tatalui ,eu8 ca oricine vede pe -iul si crede in /l sa aiba viata vesnica si /u (l voi invia in ziua cea de apoiF 9(oan 68 4';B F!espre Cel pe Care Tatal 1)a sfintit si 1)a trimis in lume8 voi ziceti4 FTu +ulesti8 pentru ca am zis4 -iul lui !umnezeu sunt2F 9(oan 1'8 36;B F(ar (isus auzind8 a zis4 &ceasta boala nu este spre moarte8 ci spre slava lui !umnezeu8 ca prin ea8 -iul lui !umnezeu sa Se slaveascaF 9(oan 118 4;B FSi orice veti cere in numele ,eu8 aceea voi face8 ca sa fie slavit Tatal in -iulF 9(oan 148 13;B F000Si ridicind oc+ii Sai spre cer8 a zis4 Parinte8 a venit ceasul5 Proslaveste pe -iul Tau8 ca si -iul sa Te proslaveascaF 9(oan 1 8 1;B F(ar acestea s)au scris8 ca sa credeti ca (isus este *ristosul8 -iul lui !umnezeu si8 crezind8 viata sa aveti in numele 1uiF 9(oan 2'8 31;0 Pe lin6a te#tele noutestamentare din cele patru /van6+elii8 indicate mai sus8 se mai 6asesc si altele in -aptele &postolilor si in /pistolele pauline si sobornicesti0 !intre acestea amintim doar pe urmatoarele8 care vorbesc direct despre -iul lui !umnezeu4 -apte 3 826B 48 2 B $8 3 B %8 2'B /vrei 18 2B 38 6B 48 14B 58 $B 8 2$B 1'8 2%B 1 (oan8 18 3 si B 2 (oan8 28 22)24B 38 $B 48 14)15B 58 5 si %)13B 58 2'B 2 (oan 18 3 si % etc0 -iul lui !umnezeu este 1o6osul8 Cuvintul lui !umnezeu8 despre care marturiseste Sfintul (oan /van6+elistul in Prolo6ul /van6+eliei sale0 Cuvintul este dintru inceput la

109

!umnezeu8 deci fara vreo intrerupere in vesnicie4 F1a inceput era Cuvintul si Cuvintul era la !umnezeu si !umnezeu era CuvintulF 9(oan 18 1;0 -iul este Cel prin care se aduce la fiinta intrea6a creatie 9v0 3;B /l este >iata din care izvoraste viata oamenilor8 dar si F1umina cea adevarata Care8 venind in lume8 lumineaza pe tot omulF 9v0 %;0 (ntruparea Cuvintului sau -iul lui !umnezeu dobindeste si numele de -iul "mului0 &mbele e#presii ) -iul lui !umnezeu si -iul "mului ) denota aceeasi Persoana8 a -iului lui !umnezeu intrupat8 pe care)1 marturiseste deplin Biserica "rtodo#a0 !e aceea8 in toate referirile la -iul "mului nu trebuie scapat din vedere ca /l este -iul lui !umnezeu intrupat0 (((0 -iul "mului0 /#presia F-iul "muluiF este proprie <oului Testament0 /a ramine ca un substrat de nume propriu8 intotdeauna referindu)se la (isus *ristos si nicidecum la o alta persoana4 F-iul "muluiF8 ca locutiune nominala8 are un farmec propriu atit in aramaica ) limba primelor istorisiri evan6+elice ) cit si in limba 6reaca0 !esi apare ca un antonim pentru e#presia F-iul lui !umnezeuF8 intrucit ea se refera la una si aceeasi persoana8 la Persoana -iului lui !umnezeu (ntrupat8 subiectul ei nu se sc+imba8 ci ramine tot -iul lui !umnezeu0 ,ai departe8 daca e#presia F-iul "muluiF nu s)ar fi folosit cu aceasta functie de inlocuire pentru e#presia F-iul lui !umnezeuF8 atunci ea ar fi fost de)a dreptul inaccesibila in Biserica primara8 care a si receptat /van6+eliile0 "ricum8 in <oul Testament8 e#presia F-iul "muluiF apare in diferite versete noutestamentare8 dupa cum urmeaza4 F& venit -iul "mului8 mincind si bind8 si spun4 (ata om mincacios si bautor de vin8 prieten al vamesilor si al pacatosilor000F 9,t0 118 1%;B FCaci -iul "mului este !omn si al simbeteiF 9,t0 128 $;B FCelui ce va zice cuvint impotriva -iului "mului8 se va ierta luiB dar celui ce va zice impotriva !u+ului Sfint8 nu i se va ierta lui000F 9,t0 128 32;B FCine zic oamenii ca sunt /u8 -iul "mului2F 9,t0 168 13;B FPe cind strabateau 3alileea8 (isus le)a spus4 -iul "mului va sa fie dat in miinile oamenilorF 9,t0 1 8 22;B FCaci invata pe ucenicii Sai si le spunea ca -iul "mului se va da in miinile oamenilor si)1 vor ucide8 iar dupa ce)1 vor ucide8 a treia zi va inviaF 9,arcu %8 31;B F(ar (isus a zis4 /u sunt si veti vedea pe -iul "mului sezind de)a dreapta puterii si venind pe norii ceruluiF 9,c0 148 62;B F?icind4 Ca -iul "mului trebuie sa patimeasca multe si sa fie dafaimat de catre batrini si de catre ar+ierei si de catre carturari si sa fie omorit8 iar a treia zi sa inviezeF 91c0 %8 22;B FCaci de cel se va rusina de ,ine si de cuvintele ,ele8 de acesta si -iul "mului se va rusina8 cind va veni intru slava Sa si a Tatalui si a sfintilor in6eriF 91c0 %8 26;B FPuneti in urec+ile voastre cuvintele acestea4 Ca -iul "mului va fi dat in miinile oamenilorF 91c0 %8 44;B F000Caci -iul "mului n)a venit ca sa piarda sufletele oamenilor8 ci ca sa le mintuiascaF 91c0 %8 55;B FSi i)a zis (isus4 >ulpile au vizuini si pasarile cerului cuiburiB iar -iul "mului n)are unde sa)si plece capulF 91c0 %8 5$;B F"ricui va spune vreun cuvint impotriva -iului "mului8 i se va iertaB dar celui care va +uli impotriva !u+ului Sfint8 nu i se va iertaF 91c0 128 1';B F"ricine ,a va marturisi pe ,ine inaintea oamenilor si -iul "mului va marturisi pentru el inaintea in6erilor lui !umnezeuF 91c0 128 $;B F>eni)vor zile cind veti dori sa vedeti una din zilele -iului "mului8 si nu veti vedeaF 91c0 1 8 22;B F000asa va fi si -iul "mului in ziua SaF 000 FSi precum a fost in zilele lui <oe8 asa va fi si in zilele -iului "muluiF 91c0 1 8 24 si 26B si 3';B FCaci -iul "mului a venit sa caute si sa mintuiasca pe cel pierdutF 91c0 1%8 1';B FSi atunci vor vedea pe -iul "mului venind pe nori cu putere si cu slava multaF 91c0 218 2 ;B FPrive6+eati dar in toata vremea8 ru6indu)va8 ca sa va invredniciti a scapa de toate acestea care au sa vina si sa stati inaintea -iului "muluiF 91c0 218 36;B FSi -iul "mului mer6e precum a fost rinduit8 dar vai omului aceluia prin care este vindutF 91c0 228 4$;B F?icind ca -iul "mului trebuie sa fie dat in miinile oamenilor pacatosi si sa fie rasti6nit si a treia zi sa inviezeF 91c0 248 ;B FSi nimeni nu s)a suit in cer8 decit Cel Care S)a po6orit din cer8 -iul "mului8 care este in cer0 Si dupa cum ,oise a inaltat sarpele in pustiu8 asa trebuie sa se inalte -iul "muluiF 9(oana 38 13)14;B FSi ()a dat putere sa faca 7udecata8 pentru ca este -iul "muluiF 9(oan 58 2 ;B F1ucrati nu pentru mincarea cea pieritoare8 ci pentru mincarea ce ramine spre viata vesnica8 pe care o va da voua

110

-iul "mului8 caci pe &cesta 1)a pecetluit !umnezeu)TatalF 9(oan 68 2 ;B FSi le)a zis (isus4 &devarat8 adevarat zic voua8 daca nu veti minca trupul -iului "mului si nu veti bea sin6ele 1ui8 nu veti avea viata in voiF 9(oan 68 53;B F000 si cum zici Tu ca -iul "mului trebuie sa fie inaltat2 Cine este &cesta8 -iul "mului2F 9(oan 128 34;0 (>0 (isus *ristos ) -iul !umnezeu8 -iul "mului0 &mbele e#presii scripturistice noutestamentare la care ne)am referit mai sus conver6 asupra uneia si aceleiasi persoane8 a lui (isus *ristos0 <imeni altul8 in istoria mintuirii8 nu poarta cele doua denumiri8 de -iu al lui !umnezeu si -iu al "mului8 pentru ca8 potrivit Sfintei Scripturi8 (isus *ristos este Fpiatra cea neluata in seamaF de catre ziditori8 dar care a a7uns in capul un6+iului8 si Fintru nimeni altul nu este mintuirea8 caci nu este sub cer nici un alt nume8 dat intre oameni8 in care trebuie sa ne mintuim noiF 9-apte 48 12;0 (ntr) adevar8 atit in Sfintele /van6+elii cit si in epistolele pauline si sobornicesti se foloseste neincetat notiunea de -iu ) al lui !umnezeu si al "mului )8 referindu)se la (isus *ristos ca !umnezeu intrupat pentru mintuirea neamului omenesc0 &celasi -iu al lui !umnezeu si -iu al "mului8 (isus8 este :nsul lui !umnezeu8 ,esia8 *ristosul 9-apte 2 8 3';0 (ntruparea -iului este reala8 asa cum ne)o releveaza <oul Testament8 ea se petrece la o data istorica anume8 intr)o tara si o localitate anume8 in mi7locul unei familii8 dar avind ca Tata numai pe !umnezeu Tatal8 din care -iul s)a nascut din veci ca -iu al lui !umnezeu0 Prin urmare8 -iul lui !umnezeu8 desi devine si -iu al "mului8 nu inceteaza de a mai fi -iu al Tatalui8 acceptind mama paminteasca8 dupa trup8 pentru minituirea neamului omenesc0 (n (isus *ristos se afla8 deopotriva8 firea dumnezeiasca si firea omeneasca in unitatea indestructibila a persoanei -iului lui !umnezeu intrupat0 Si8 spre deosebire de insemnarile tipice sau prevestitoare despre *ristos8 in (isus *ristos totul se arata pe fata4 dumnezeirea -iului si omenitatea lui8 puterea dumnezeiasca si slabiciunile trupului ) in afara de pacat ) posibilitatea mortii si certitudinea invierii8 universalitatea invataturii de mintuire8 dreptatea fata de &postoli si fata de oameni8 milostivirea fara mar6ini8 dar si asprimea fata de reaua vointa si fata de profanatori0 &deseori8 din curiozitate si c+iar din viclenie8 carturarii si fariseii puneau la incercare intelepciunea dumnezeiasca a lui (isus *ristos8 pentru a demonstra celor din 7ur ca nu ar fi fost drept ca (isus sa se numeasca pe Sine -iu al lui !umnezeu si ,esia0 !e fiecare data insa intelepciunea dumnezeiasca se arata mai presus de cuvintele omenesti mestesu6ite0 -iul si Tatal marturisesc impreuna despre (isus ca !umnezeu si om4 F/u sunt Cel ce marturisesc despre ,ine insumi si marturiseste despre ,ine Cel Care ,)a trimis pe ,ine8 TatalF 9(oan $8 1$;0 !oua marturii dumnezeiesti sunt de a7uns pentru confirmarea dumnezeirii lui (isusB in ce priveste omenitatea8 aceasta era atit de evidenta incit nu mai avea nevoie de alta demostratie0 Ca fiu al lui !umnezeu si -iul al "mului8 (isus *ristos este restauratorul firii umane cazute prin pacat0 -irea umana se restaureaza in /l c+iar din momentul zamislirii8 se invata din nou le6ea dumnezeiasca prin propovaduirea /van6+eliei imparatiei si invin6e mortea in decursul activitatii publice a ,intuitorului *ristos0 (nsusi drumul catre !umnezeu Tatal duce prin (isus *ristos4 F/u sunt calea8 adevarul si viata0 <imeni nu vine la Tatal decit prin ,ineF 9(oan 148 6;0 Restaurarea firii umane se face apoi8 la fiecare ins8 prin nasterea de sus8 din apa si din !u+8 prin botez 9(oan 38 3 si 5;0 (ndata dupa restaurare incepe urcusul anevoios al desavirsirii8 avind drept culme statura lui (isus *ristos8 a omenitatii desavirsite in -iul lui !umnezeu 9/feseni 48 13;0 F<asterea din nouF este si ramine ca o cerinta universala8 dar si ca o 6arantie a innoirii fiecarei persoane8 in mod vizibil8 in si prin *ristos0 !e aceea inainte de a deveni fiu lui !umnezeu prin +ar si frate prin +ar al lui (isus *ristos8 credinciosul se face purtator de *ristos ) +ristofor )8 prin botez8 si partas al omenitatii restaurate de *ristos0 Ca atare8 in procesul mintuirii subiective8 credinciosul este dator sa iasa din starea 6enerala de pacatosenie mostenita prin nastere in virtutea pacatului stramosesc si sa intre in

111

zidirea noua8 a lui (isus *ristos4 F!ar dreptatea lui !umnezeu vine prin credinta in (isus *ristos8 pentru toti si peste toti8 cei care cred8 caci nu este deosebire0 -iindca toti au pacatuit si sunt lipsiti de slava lui !umnezeuB indreptindu)se in dar8 cu +arul 1ui8 prin rascumpararea cea in *ristos (isusF 9Romani 38 22)24;0 !umnezeu este unul si acelasi pentru toti8 pentru toate neamurile pamintului 9Romani 38 2%;0 /l este sin6urul !umnezeu0 -iul este sin6urul -iu si unul din Treime8 alaturi de Tatal si de !u+ul Sfint0 !e asemenea8 omenitatea este una8 ca aceea a -iului "mului8 a -iului intrupat0 Restaurata in *ristos8 omenitatea se restaureaza in Biserica lui *ristos8 caci Biserica este trupul lui *ristos0 "ricare madular care se adau6a Bisericii8 si devine parte din ea8 este si parte din Trupul lui *ristos in care umanitatea traieste ca noua creatie0 S)ar putea spune ca8 pina la un moment dat8 e#presia F-iul "muluiF8 ca denumire ce si)o da (nsusi *ristos8 este un semn al asumarii Bisericii8 de catre *ristos8 in Trupul Sau pamintesc urmind a fi transfi6urat definitiv la (nviere0 Caci daca -iul nu poate fi vazut de credinciosi in vesnicie decit prin Biserica si prin trupul primit de ,esia la nasterea din -ecioara8 spiritualizat la (nviere8 -iul "mului8 (isus *ristos este recunoscut in umanitatea curatita de pacat8 este inteles si primit de cei care cred0 !ar (isus *ristos primeste la Sine prin !u+ul Sfint8 prin Sfintele Taine4 F!e aceea va fac cunoscut ca precum nimeni8 6raind in !u+ul lui !umnezeu8 nu zice4 &natema fie (isus5 ) tot asa nimeni nu poate sa zica4 !omn este (isus ) decit in !u+ul SfintF 9( Cor0 128 3;0 Prin urmare8 nu mai putem vorbi de -iul lui !umnezeu8 dupa (ntrupare8 fara a vorbi de -iul "muluiB iarasi8 nu putem vorbi de -iul fara a vorbi8 de fapt8 de (isus *ristos ) ,intuitorul lumii0 C o n c l u z i e0 (ntruparea celei de a doua Persoane a Sfintei Treimi a dezvaluit una din tainele care au ramas ascunse multa vreme credinciosilor cu privire la !umnezeu8 anume taina despre e#istenta lui !umnezeu in trei Persoane8 Tatal8 -iul si Sfintul !u+0 <umai -iul nascut din veci din Tatal S)a intrupat8 luind c+ip omenesc0 &stfel8 -iul lui !umnezeu este cunoscut si ca -iul al "mului0 Terminolo6ia referitoare la -iul nu numai ca este cunoscuta dintru inceput prin directa comunicare a lui (isus *ristos8 dar ea se si imbo6ateste indata cu notiunea despre -iul "mului ) -iul lui !umnezeu intrupat0 Cele doua e#presii4 -iul lui !umnezeu si -iul "mului nu se contrazic0 /le provin din 6ura uneia si aceeasi Persoane8 a lui (isus *ristos ,intuitorul0 /le sunt folosite din abundenta in toate /van6+eliile8 iar referirile la F-iul lui !umnezeuF sunt prezente si in epistole0 &deseori ele sunt insotite de cuvintul F-iulF8 intele6indu)se -iul lui !umnezeu0 /ste posibil ca e#presia F-iul "muluiF sa fie un aramaism care nu a putut fi redat in 6receste decit printr)o transpunere le#icala directa8 lipsind termenul adecvat pentru traducere in limba 6reaca0 "ricum8 utilizarea celor trei e#presii ) -iul lui !umnezeu8 -iul si -iul "mului ) se raporta numai la (isus *ristos8 care le)a si rostit cel dintii0 &tit despre -iul lui !umnezeu cit si despre -iul "mului ca una si aceeasi Persoana8 Biserica s)a incredintat de la Sfintii &postoli0 1or li s)a comunicat de catre ,intuitorul *ristos diverse taine ale cunoasterii de !umnezeu8 aceste taine au fost preluate si pastrate cu sfintenie de catre Biserica primara care8 la rindul ei8 comentindu)le si e#plicindu)le8 le)a transmis Bisericii universale0 :na din 6arantiile autenticitatii e#presiilor F-iul lui !umnezeuF si F-iul "muluiF o constituie8 pina astazi8 faptul ca ele sunt parte din /van6+elii si ca sunt deosebit de abundente in dialo6urile directe dintre (isus si &postoli sau dintre (isus si carturari si farisei0 Prin e#presia F-iul lui !umnezeuF8 atribuita Siesi8 ,intuitorul *ristos a marturisit ca este -iul Tatalui8 dar a si dezvaluit sau revelat raportul dintre Tatal si -iul in Sfinta Treime0 Prin cealalta e#presie8 F-iul "muluiF8 ,intuitorul *ristos revelat intrea6a

112

intrare a -iului in umanitate8 prin nastere din femeie0 Realitatea intruparii este marcata prin aceeasi repetata marturisire a lui *ristos despre Sine0 Pe temeiul celor doua marturii8 Biserica a crezut ea insasi si a transmis si credinciosilor ei dintotdeauna credinta ca -iul lui !umnezeu este -iul "mului8 ,esia8 *ristosul fa6aduit si asteptat0 "rice interpretare unilaterala sau deformata despre (isus *ristos ) -iul lui !umnezeu8 -iul "mului ) care in afara ortodo#iei Bisericii8 duce la erezie0 !e aceea8 pina astazi8 Biserica "rtodo#a marturiseste deplin ca -iul lui !umnezeu este -iul "mului0 Pr0 &l0 (0 Stan8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58 pa60 34) 4'0 GediteazHI Iisus ristos - Dumnezeu Adevarat si Om Adevarat

(isus8 numele 1ui propriu 9,t0 18 218 25B 1c0 18 31; )care este forma 6reaca a lui (os+ua 91c0 28 21; ce inseamna in ebraica F!omnul este mintuireaF sau FmintuitorulF 9(s0 618 11; si in 6receste8 Fcel care vindecaF ) ( se da la prezentarea la templu de catre mama Sa8 -ecioara ,aria8 potrivit unei fa6aduinte divine4 F/a va naste -iu si)( vei pune numele (isus8 pentru ca /l va mintui pe poporul Sau de pacateF 9,t0 18 21;0 Pentru a)1 distin6e de altii cu acelasi nume8 se recur6e la o indicatie 6eo6rafica4 (isus din <azaretul 3alileii 9,t0 218 11B ,c0 18 %;8 (isus din <azaret 9(n 18 45B 18$8 58 B -apte 28 228 328 36;8 sau (isus <azarineanul 9,c0 18 24B 1'8 4 B 1c0 248 1%;0 Prin Facest (isusF8 apostolii indica pur si simplu persoana istorica a celui ce le)a fost invatator8 in calitatea lor de contemporani8 discipoli si martori autentici de la inceput 91 (n 18 1B -apte $8 35B 138 238 33B 1%8 )4;0 8 ec+ivalentul cuvintului ebraic ,essia+ care inseamna Funsul lui !umnezeuF ) ,esia8 nu e un nume propriu8 ci un titlu care se refera la ori6inea si misiunea divina a lui (isus8 in special la slu7irea Sa de preot 9*ristos apare in <oul Testament de 52% ori dintre care8 de 3 % ori in epistolele pauline;0 (n >ec+iul Testament8 re6ii lui (zrael si ar+iereii erau supusi ritualului un6erii cu untdelemn sfintit atunci cind primeau functiile respective8 si de aceea se numeau Funsii !omnuluiF 9?a+0 48 14;0 (ntr)un sens mai 6eneral8 F,esia):nsulF este cel Caruia !umnezeu ()a incredintat misiunea de a elibera pe poporul ales8 si pe Care evreii (l asteptau la sfirsitul timpului 9sfintul C+iril al (erusalimului spune ca8 in multe privinte8 (osua al lui <avi a fost tipul lui (isus *ristos ) 9Cate+eza J8 11;0 (n marturisirea sa din Cezareea8 Simon Petru a recunoscut pe ,esia) *ristos in (osua)(isus din <azaret 4 FTu esti *ristosul08 -iul lui !umnezeu celui viuF 9,t0 168 16;0 (isus (nsusi Se identifica cu F:nsul !omnuluiF),esia8 pe Care !u+ul !omnului 1)a uns sa propovaduiasca mintuirea 91c0 48 1$B -apte 48 26)2 ;8 a fost trimis de Sinedriu la Pilat cu acuzatia ca /l Se pretinde ,esia si a fost rasti6nit ca ,esia8 F*ristos8 re6ele lui (zraelF 9,c0 15832;0 Comunitatea crestina inca din primele zile ale e#istentei ei a atribuit aceste nume lui (isus din <azaret8 iar marturisirea lor a constituit una din conditiile primirii Tainei botezului si apartenentei la Biserica 4 FPocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui (isus *ristos8 spre iertarea pacatelor voastre si veti primi darul !u+ului SfintF 9-apte8 28 3$;0 Pentru acea comunitate nu e#ista separarea intre (isus istoric8 pamintesc8 fiul ,ariei8 si *ristos8 -iul lui !umnezeu0 !esi6ur8 ea a cautat mereu sa traduca8 pentru ea si pentru cei din afara de ea8 sensul lui *ristos8 al lui ,esia8 de

113

aceea o multime de nume au fost date lui (isus *ristos0 Cea mai frecventa si autentica interpretare este aceea de F!omnF si F,intuitorF0 !e fapt8 F(isus este !omnul )NEriosF constituie cel mai vec+i crez crestin 9Rom0 1'8 %B 1 Cor0 128 3B (( Cor0 48 58 14B Col0 28 6B ( Pt0 18 3B 1c0 238 42;0 Persoana8 numele si actele lui (isus *ristos sint fundamentale pentru Biserica crestina8 deoarece in centrul istoriei mintuirii despre care ea ne da marturie sta (isus *ristos8 cu istoricitatea si mesianitatea sa incontestabila0 (n acest sens8 crestinismul nu este o reli6ie anistorica8 deoarece istoria lui (isus *ristos sta la baza credintei crestine 9/vr 028 %B 38 1B 68 2'B 8 22B 1'8 1%;0 !oua probleme ma7ore ridica istoria lui (isus *ristos redata in <oul Testament 4 istoricitatea lui (isus din <azaret 9-apte 28 22;8 a omului *ristos (isus 91 Tim0 28 5; si mesianitatea Sa8 adica identitatea dintre (isus din <azaret si -iul lui !umnezeu0 0 Realitatea evenimentelor mintuitoare8 adica e#actitatea istorica si localizarea faptelor savirsite de (isus *ristos8 constituie o preocupare esentiala pentru autorii <oului Testament0 !esi credinta ca act de incredintare in cuvintul lui !umnezeu nu este determinata cauzal de dovezile istorice8 totusi evenimentul istoric biblic face parte din ar6umentarea credintei 4 F!aca *ristos n)a inviat8 zadarnica este credinta noastraF 91 Cor0 158 14;0 (ntrucit F!umnezeu S)a aratat in trupF 91 Tim0 38 16;8 la Fplinirea vremiiF 93al0 48 4;8 istoria biblica face parte din credinta crestina0 !umnezeu ne)a mintuit in persoana si prin lucrarea rascumparatoare a lui (isus *ristos8 savirsita aici si acum8 de aceea <oul Testament introduce pe credincios in istoria mintuirii pe care o realizeaza &cesta0 (storia vietii si slu7irii lui (isus *ristos face parte inte6ranta din mesa7ul /van6+eliei si al credintei crestine0 F&cestea s)au scris ca sa credeti ca (isus este *ristosul8 -iul lui !umnezeu si8 crezind8 sa aveti viata in numele 1uiF 9(n 2'8 31;0 !esi n)a avut pacat 9(n $8 46;8 (isus a acceptat sa)Si inau6ureze misiunea Sa rascumparatoare cu botezul de la (oan8 in (ordan 9,t0 38 13)1 ; si aceasta pentru a implini o rinduiala sacra 91c0 8 2%)3'; si ca semn anticipat al .ertfei Sale pe cruce0 &cest act profetic )insotit de FteofaniaF Sfintei Treimi )arata ca (isus era de7a pre6atit sa ia asupra Sa pacatele lumii0 !upa botezul in (ordan8 (isus S)a intors in 3alileea si S)a pre6atit intens pentru apropiata Sa misiune0 /van6+elistii sinoptici sint de acord ca (isus Si)a inceput slu7irea sa dupa ce (oan Botezatorul a fost aruncat8 in inc+isoare 9,t0 48 12B ,c0 18 14B 1c0 38 ?"; si ca cea mai mare parte din activitatea Sa publica a desfasurat)o in 3alileea 9,t08 48 12B ,c08 18 3%B 1c08 48 14;0 1uca vorbeste de calatoria lui (isus in Samaria 91c08 %8 53;8 iar (oan relateaza pe lar6 convorbirea lui (isus cu femeia samarineana lin6a fintina lui (acov 9ln 4;0 Tot evan6+elistul loan mentioneaza ca (isus a predicat in (udeea la est de (ordan 9,t08 1%8 1; si Pereea si ca a calatorit de mai multe ori la (erusalim0 -aptul acesta nu este e#clus8 deoarece (isus a calatorit foarte mult8 Fstrabatea toate cetatile si sateleF 9,t08 %8 35; 4 in re6iunea lacului 3+enizaret8 in Capernaum 9,t08 148 31;8 in re6iunea 3adara 9,t08 $8 2$;8 a7un6ind in orasele feniciene de nord8 Tir si Sidon 9,t0 158 21; si pina in Cezareea lui -ilip 9,t08 148 13;0 !in cauza persecutiei impotriva sfintului (oan Botezatorul8 (isus a parasit <azaretul si S)a stabilit in Capernaum 9cf0 ,c08 28 1B %8 1;8 o localitate lin6a lacul 3alileii8 in provincia ?ebulon si <eftalim 9,t08 48 12)13;0 C+iar la inceputul slu7irii Sale mintuitoare8 (isus avea sa faca fata unei puternice impotriviri din partea spiritului ostil lui !umnezeu8 diavolul0 (n pustie8 timp de 4' de

114

zile8 (isus este supus la 6rele ispitiri 9,t0 48 11;8 cu intentia de a)1 face sa Se intoarca din calea pe care pornise8 !ar /l refuza aceste tentatii ale diavolului intr)un mod de neclintit8 cu raspunsuri luate din >ec+iul Testament 9!eut08 $8 3B 68 16B 68 13;0 !esi6ur8 timpul de retra6ere in pustie a fost dedicat postului si mai ales ru6aciunii8 pe care a considerat)o drept cea mai importanta pre6atire pentru misiunea Sa0 !e fapt8 postul era o practica reli6ioasa a iudeilor 9(n 38 5)%;8 respectata c+iar de farisei 91c08 1$8 12;8 si el insotea ru6aciunea0 (isus a dus o viata de continua ru6aciune0 !e mic copil a participat la slu7bele de la sina6o6a iudaica 9,t08 268 3;8 unde S)a ru6at si a cintat psalmi 9,to8 158 34;0 <u numai ca S)a ru6at in toate momentele decisive din viata Sa si in toate felurile8 ci a si indemnat pe ucenicii Sai sa se roa6e8 formulind c+iar te#tul ru6aciunii 91c08 118 1)4;0 &sadar8 inceputul misiunii Sale coincide cu cea dintii confruntare directa cu diavolul8 cu care va continua lupta pina ce)l va birui prin 7ertfa Sa0 ,ai intii trebuie spus ca mesianismul profetilor era inteles de iudeii contemporani lui (isus intr)un sens strict politic si nationalist0 !in dorinta de a se elibera de sub stapinirea romana8 sentimentul asteptarii lui ,esia8 inc+ipuit ca un eliberator national si restaurator politic8 era foarte puternic la poporul iudeu din vremea lui (isus0 !in te#tele care vorbesc despre mesianitatea lui (isus 9,t08 168 13)2'B ,c $8 2 )3'B 1c08 %8 1$)21; si mai ales din raspunsurile pe care le)a dat in dialo6ul ispitirii Sale in pustie 9,t08 48 1)1'; reiese in mod clar ca /l nu S)a identificat cu ima6inea acelui ,esia asteptat de iudeii din vremea Sa8 afirmind ca slu7irea Sa mesianica nu are un caracter politic4 FTrebuie sa binevestesc (mparatia lui !umnezeu si altor cetati8 fiindca pentru aceasta sint trimis; 91c08 48 43;0 !esi6ur /l n)a respins slu7irea mesianica in sine8 asa cum au descris)o profetii8 si in primul rind n)a respins ideea ca ,esia va aparea intr)o forma umana8 in c+ip de rob8 ascultator pina la moarte 9-il08 28 )$;8 ci pe acel ,esia incompatibil cu F(mparatia lui !umnezeuF8 ima6inat de oameni si nu voit de !umnezeu 9,c08 $8 31)33;0 /l a trebuit deci sa refaca o intrea6a conceptie despre ,esia )mai ales ca evreii nu puteau pune impreuna conceptul de ,esia si necesitatea suferintei )8 afirmind ca F-iul "mului n)a venit ca sa ( se slu7easca8 ci ca /l sa slu7easca si sa)Si dea viata8 rascumparare pentru multiF 9,c08 1'8 45;0 Se pare ca tocmai pentru a nu da credit unei astfel de interpretari eronate a functiunilor mesianice8 (isus a preferat sa se pastreze tacere in ce priveste identitatea Sa cu ,esia 9,t08 168 2'B ,c08 $8 3'B %8 %B 1c08 48 41; si a fost nevoit Sa recur6a la titluri noi si mai 6reu de inteles8 ec+ivalente ale lui F,esiaF8 cum ar fi acela de F-iul "muluiF 9,t %8 6B (n8 %8 35;0 !esi6ur8 (isus nu si)a formulat conceptia Sa despre ,esia criticind mesianismul din vremea Sa0 (n al doilea rind8 pentru a se da un raspuns acestei probleme nu trebuie sa se confunde procesul prin care apostolii si multimea au recunoscut pe *ristos),esia in (isus din <azaret8 cu propria marturie a lui (isus despre identita1ea si slu7irea Sa ca *ristos) ,esia0 &sa cum reiese din unele pericope evan6+elice8 convin6erea ca in (isus din <azaret !umnezeu insusi este prezent8 in persoana8 si lucreaza mintuirea lumii8 s)a format si s) a consolidat in rindul ucenicilor si ascultatorilor Sai8 in mod treptat 9(n 128 16;0 &stfel8 la inceput s)a crezut ca este un profet 9(n 48 1%; sau ultimul profet8 superior profetilor anteriori 9,c 68 4B 1c08 8 16B 138 3'B -apte8 8 52;8 ca este un nou (lie 9,c 48 25)2 B 68 15B 8 16B cf0 ( Re6i8 1 8 23)24;8 mai ales ca se credea ca (lie va fi inaintemer6atorul lui ,esia 9,al08 38 23;8 ca este un nou ,oise 9,c08 28 2'B -apte8 38 22B 8 32B cf0 (es08 48 1';8

115

ca este (oan Botezatorul inviat 9,c08 68 16;8 ca este un om adeverit de !umnezeu prin minuni 9-apte8 28 32B 1c08 248 1%;0 /#ista momente si fapte decisive care au contribuit la intarirea acestei convin6eri4 cum ar fi minunile8 marturia lui Petru 9(n 68 6%;8 sc+imbarea la fata 9,c08 %8 %;8 si mai ales invierea Sa din morti0 -ara indoiala ca faptul invierii a intarit si desavirsit credinta ca (isus este *ristosul8 -iul lui !umnezeu0 Centurionul roman insarcinat cu paza mormintului8 care n)a avut alte ar6umente decit semnele firii ce au insotit evenimentul rasti6nirii8 a putut spune8 FCu adevarat8 -iul lui !umnezeu era &cesta 5F 9,t08 2 8 54;0 (ar &postolul Toma8 dupa ce constata realitatea faptului invierii8 e#clama 4 F!omnul meu si !umnezeul meuF 9(n 2'8 2$;0 Pe de alta parte8 asa cum reiese din unele te#te8 (isus insusi Si)a revendicat slu7irile mesianice8 recunoscind in mod desc+is ca /l este *ristos),esia0 !upa ce citeste in sina6o6a din <azaret un te#t din profetia lui (saia 9428 ;8 (isus conc+ide 4 F&stazi s)a implinit Scriptura aceasta in urec+ile voastreF 91c08 48 21;0 (n convorbirea cu femeia samarineana8 dupa ce aceasta (i spune 4 FStim ca va veni ,esia care se c+eama *ristosB cind va veni8 &cela ne va vesti noua toateF8 (isus ii raspunde 4 F/u sint8 Cel ce vorbesc cu tineF 9(n8 25))26;0 1a intrebarea ar+iereului 4 F/sti tu *ristosul8 -iul Celui binecuvintat2F8 (isus raspunde 4 F/u sintF 9,c08 148 61)62;0 Prin urmare8 nu e#ista nici o indoiala ca (isus a fost constient si convins de aceasta de la inceput0 /l afirma ca este trimis de Tatal 9FCine ,a primeste pe ,ine primeste pe Cel ce ,)a trimis pe ,ineF ) ,t08 1'8 4'B cf0 ,t08 158 24B ,c08 128 6;8 ca impartaseste cu !umnezeu aceeasi fire si aceeasi putere si de aceea cere 4 FCredeti in !umnezeu si credeti in ,ineF 9(n8 148 4;0 C+iar daca a evitat8 in anumite ocazii8 sa spuna desc+is ca /l este ,esia8 totusi /l a marturisit totdeauna ca are autoritatea lui !umnezeu8 ca -iu al &cestuia0 (ntrebat de autoritatile iudaice din (erusalim 4 F!aca tu esti *ristosul8 spune)o noua fara sfiala8 (isus le)a raspuns4 >)am spus si nu credeti0 1ucrurile pe care le fac in numele Tatalui ,eu8 acestea marturisesc despre ,ineF 9ln8 1'8 24)25;0 /l a lasat ca cei care vedeau faptele Sale si cei care asculta cuvintele Sale sa se convin6a in mod liber0(ntrebat de ucenicii trimisi de (oan Botezatorul 4 FTu esti FCel ce trebuie sa vinaF8 sau sa asteptZm pe altul2F8 (isus a raspuns 4 F,er6eti si spuneti lui (oan cele ce auziti si vedeti 4 orbii isi capata vederea si sc+iopii umbla8 leprosii se curatesc si surzii aud8 mortii inviaza si saracilor li se binevestesteF 9,t08 118 38 5;0 Pe temeiul acestor marturii si dovezi8 apostolii si marea ma7oritate a ascultatorilor Sai au crezut ca acest (isus din <azaret este FCel ce trebuie sa vinaF 9,t0 118 3;8 ,esia cel asteptat0 !e aceea8 mesianitatea lui (isus face parte din marturisirea de credinta a Bisericii primare4 FCine este mincinosul8 daca nu cel ce ta6aduieste ca (isus este *ristos 2F 9( (n8 28 22;0 Sfintul C+iril al (erusalimului spune ca 6reseala iudeilor din vremea ,intuitorului consta tocmai in aceea ca ei8 desi recunosc ca /l este (isus8 nu admit ca acest (isus este *ristos ,esia 9Cate+eza J8 14;0 !ar mesianitatea lui (isus provine8 pentru autorii <oului Testament8 din dumnezeirea Sa0 /l este ,esia8 ca -iul lui !um nezeu 9,c08 148 61)62;0 !in acest punct de vedere8 poate cel mai semnificativ nume al lui (isus este F/manuelF8 deoarece acesta arata ca /l este (nsusi !umnezeu venit in persoana in mi7locul oamenilor8 ca faptele Sale sint fapte ale revelatiei lui !umnezeu0 &ceasta a fost credinta comuna in popor8 careia <icodim ii da e#presie4 FRabi8 stim ca de la !umnezeu ai venit invatator8 nimeni nu poate face aceste minuni8 pe care le faci Tu8 daca nu este !umnezeu cu elF 9(n8 38 21;0 /l a marturisit desc+is 4 F >oua va este data taina imparatiei lui !umnezeuF 9,c08 48 11;0 /l afirma ca este nedespartit de Tatal8 de la Care vine si pe Care (l numeste F&bbaF)Parinte8 si nedespartit de Sfintul !u+8 pe Care (l va trimite ca alt F,in6iietorF

116

9(n8 158 26;0 /l Se considera in unitatea lui !umnezeu )Sfinta Treime8 de aceea nimeni nu poate zice F!omn este (isus8 decit in !u+ul SfintF 9( Cor08 138 3;0 (n unele din epistolele sale8 sfintul apostol Pavel a aratat ca (isus trebuie pus in le6atura nu numai cu istoria poporului evreu8 ci si cu istoria intre6ului neam omenesc0 /l este nu numai cel fa6aduit de profeti si asteptat de poporul ales8 ci si incoronarea umanitatii si c+iar a creatiei8 care (l doreste si (l asteapta de la incepultul ei0 Cel dintii &dam a fost creat in vederea FultimuluiF &dam 9Rom08 58 14 i Col0 38 %)1';8 de aceea intruparea este o consecinta a creatiei 9Col08 18 1 B /vr08 18 3;8 dupa cum opera Sa istorica rascumparatoare este plinirea si consecinta operei Sale creatoare 9Col08 18 158 1 8 1$;0 (isus *ristos a arartat ca esenta misiunii Sale este mintuirea8 o notiune biblica mai vec+e8 careia /l ii da o semnificatie noua8 cuprinzatoare 4 F-iul "mului n)a venit ca sa piarda sufletele8 ci ca sa le mintuiascaF 91c %8 55;0 (n <oul Testament8 mintuirea este le6ata de persoana si opera lui (isus *ristos si consta in aducerea credinciosului la o viata noua8 in comuniune cu !umnezeu in *ristos0 ,intuirea inseamna recuperarea sensului spiritual si a continutului plenar al e#istentei 4 FCe)i va folosi omului8 daca va cisti6a lumea intrea6a8 iar sufletul sau il va pierde2 Sau ce va da omul in sc+imb pentru sufletul sau2F 9,t08 148 26;0 !aca pacatul este o stare de diminuare si de dezbinare interioara8 care vine din ruptura comuniunii cu !umnezeu 9(n8 %8 168 31;8 mintuirea este o plinatate a e#istentei care vine din +arul si iubirea de !umnezeu0 !e aceea notiunea de mintuire8 mai ales in /van6+elia dupa (oan8 este pusa in le6atura cu o alta notiune biblica si anume aceea de viata0 F(nvatatorule bun8 ce bine voi face8 ca sa am viata vesnica2F 9,t08 1%8 16;0 (isus *ristos este insasi sursa vietii dumnezeiesti 4 FCaci precum0Tatal are viata in Sine8 asa ()a dat si -iului sa aiba in SineF 9(n8 58 26;0 !umnezeu 1)a dat pe -iul Sau ca lumea sa aiba viata din viata Sa 9(n8 38 16;0 /( este cel ce da viata 9(n8 58 21;8 pentru ca Fin /l locuieste8 trupeste8 toata plinatatea dumnezeiriiF 9Col08 208 %;0 !ar Fcalea care duce la viataF 9,t08 8 14; este calea 7ertfei4 (isus a aratat ca mintuirea ca si viata este un act de 7ertfa 4 FCaci cine va voi sa)si scape viata o va pierdeF 9,t08 168 25; 0 (n le6atura cu Patimile8 rasti6nirea8 moartea8 invierea8 lui (isus *ristos8 trebuie subliniate urmatoarele aspecte principale 4 (isus a cunoscut drumul vietii Sale si a fost constient ca faptele si destinul Sau 9(n8 1%8 1 ; fac parte din voia Tatalui 91c08 248 45)4 ;0 /l insusi a prevestit de mai multe ori Patima Sa 9,t08 168 21B 1 8 22)23B 2'8 1 )1% si paral0; si a considerat 7ertfa ca sin6ura cale de a reda viata adevarata acestei lumi 4 FSi8 dupa cum ,oise a inaltat sarpele in pustie8 asa trebuie sa Se )inalte -iul "mului8 ca tot cel ce crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnicaF 9(n8 38 14B cf0 128 34;0 !e aceea8 apostolului Petru care (i ceruse sa renunte la drumul 7ertfei ii spune 4 F(napoia ,ea8 satanoF 9,t08 168 23;0 !esi fara de pacat 9( Pt8 28 22)23; desi fara nici o vina in fata autoritatilor civile 9vezi afirmatia lui Pilat ) 1c08 238 14B cf ,t8 2 8 24B (n8 118 4B 1$8 3$;8 (isus a acceptat in mod (iber si real sa sufere8 considerind ca moartea Sa este o 7ertfa de ispasire adusa lui !umnezeu pentru toti oamenii4 F/l a 6ustat moartea pentru fiecare omF 9/vr08 28 %;0 (isus a cunoscut sensul soteriolo6ic al misiunii Sale si indeosebi valoarea mintuitoare a 7ertfei Sale0 /l a stiut ca rostul intruparii Sale este acela de a elibera lumea de pacat si de a)i da o viata noua prin infrin6erea mortii0 /l a stiut ca slu7irea Sa consta tocmai in a c+ema pe pacatosi la mintuire 9,c00 28 1 ;8 in a cauta si a mintui Foaia cea pierdutaF 91c081%8 12;0 !ar /l a cunoscut ca mintuirea nu este cu putinta decit prin moartea Sa si

117

de aceea a primit)o de buna voie0 !esi ucenicii voiau sa pre6ateasca Pastele iudaic8 initiat in /6ipt8 (isus a devenit FPasteleF nostru8 prin cinstitele 1ui Patimi 9( Cor08 58 ;0 !e fapt8 pe cruce se realizeaza scopul intruparii Sale 4 F<u trebuie8 oare8 ca *ristos sa patimeasca acestea si sa intre in slava Sa 2F 91c08 248 26;0 ,intuirea noastra s)a produs in lupta directa pe care (isus dus)o cu moartea8 pe cruce4 F&cum este 7udecata acestei lumiB acum stapinitorul lumii acesteia va fi aruncat afaraF 9(n8 120 31;0 (n Patimile Sale8 (isus a aratat ca esenta vietii si a mintuirii consta in smerenie8 evlavie si ascultare desavirsita fata de !umnezeu0 F(n zilele trupului Sau8 /l a adus8 cu stri6at si cu lacrimi8 cereri si ru6aciuni catre Cel ce putea sa)1 mintuiasca din moarte si auzit a fost pentru evlavia Sa si8 desi era -iu8 a invatat ascultarea din cele ce a patimit si desavirsindu)Se8 S)a facut tuturor ce)1 asculta pricina de mintuireF 9/vr08 58 )%;0 Patimile au fost in acelasi timp si momentul proslavirii Sale0 ,omentele din Saptamina ,are sint ca niste trepte pe scara descoperirii lui !umnezeu in trupul lui (isus0 1upta cu moartea pe crucea 3ol6otei n)a fost un accident sau o infrin6ere8 ci o biruinta0 !e aceea invierea ramine momentul suprem al proslavirii -iului si al revelatiei dumnezeirii Sale 4 F!umnezeu 1)a inviat dezle6ind durerile mortii8 intrucit nu era cu putinta ca /l sa fie tinut de eaF 9-apte8 22;0 (nvierea este evenimentul central care a decis credinta apostolilor in divinitatea lui (isus 9,t 2$8 1 ;8 precum si intemeierea Bisericii4 F!aca *ristos n)a inviat8 zadarnica este propovaduirea noastra8 zadarnica este si credinta voastraF 9( Cor08 158 14;0 !upa (nviere8 apostolii au inteles definitiv si plenar cine este (isus *ristos si ce semnificatie are opera Sa0 F&cest (isus8 pe Care !umnezeu 1)a facut !omn si *ristosF 9-apte8 28 36;8 a devenit Fpiatra din capul un6+iuluiF 9-apte8 48 1; a Bisericii8 poporul <oului 1e6amint8 pe care apostolii au zidit)o dupa Cincizecime8 ca trup tainic al !omnului8 prin puterea !u+ului Sfint0 !upa invierea Sa8 timp de 4' de zile 9-apte8 18 3; (isus ramine impreuna cu apostolii sai pe care ii pre6ateste pentru misiune in lume8 fa6aduindu)le puterea !u+ului Sfint0 (n acest rastimp8 in centrul predicii Sale revine tema (mparatiei lui !umnezeu8 &postolii au fost trimisi anume sa propovaduiasca apropierea imparatiei lui !umnezeu 9-apte 1%8 $;8 !esi6ur8 activitatea apostolilor face parte din iconomia !u+ului Sfint in Biserica8 in care 1isus le)a incredintat un rol unic 9,t8 148 $;0 /van6+elistul 1uca arata ca timp de patruzeci de zile dupa inviere8 (isus a ramas impreuna cu apostolii8 invatindu)i despre imparatia lui !umnezeu8 in asteptarea trimiterii !u+ului Sfint peste ei 9-apte8 18 2)5;8 (isus *ristos sfirseste viata si activitatea paminteasca inaltindu)se cu trupul la cer 91c08 248 051B -apte8 9%)11;8 unde sta de)a dreapta Tatalui 9-apte8 28 33)34;0 /l a fa6aduit apostolilor Sai ca la sfirsitul lumii acesteia va veni iarasi plin de slava 9(( Pt08 38 4B ( (n8 28 2$; Sa 7udece pe cei vii si pe cei morti8 care vor invia cu trupul odata cu venirea Sa intru slava8 si sa separe pe cei buni de cei rai 9,t 258 31)46B ,c 8 3$;0 !e aceea8 Fziua !omnuluiF 9&mos8 68 1$; va fi pentru unii ziua 7udecatii 9,t 1'8 15B ( Cor 38 13;8 sau Fziua miniei lui !umnezeuF 9Rom8028 5;8 iar pentru altii Fziua eliberariiF 9/f08 48 3';0 (ntorcindu)se in (erusalim8 apostolii carora li s)au alaturat FfemeileF8 ,aria8 mama lui (isus si fratii 1ui 9-apte8 18 14; si alti ucenici ) erau in asteptarea sarbatorii Cincizecimii si a po6oririi !u+ului Sfint 9-apte8 28 18 5;0 9Cincizecimea era una din marile sarbatori ale poporului iudeu stabilita pentru a comemora primirea 1e6ii pe ,untele Sinai8 care se praznuia in (erusalim8 in vremea secerisului8 la cincizeci de zile dupa Pasti;8 Cincizecimea a devenit sarbatoare crestina deoarece acum se intimpla botezul cu !u+ul

118

Sfint asupra apostolilor 9-apte8 28 4; si deci are loc intemeierea Bisericii crestine8 ca Trup al lui *ristos si templu al !u+ului Sfint0 Pr0 Prof0 !r0 (on Bria8 F!ictionar de Teolo6ie "rtodo#aF8 /(B,B"R8 Bucuresti8 1%$18 pa6 2'%)2160 GediteazHI Iisus ristos - "antuitorul lumii

&ctivitatea lui ,esia sau a ,antuitorului *ristos a fost precedata cu putin de cea a lui (oan Botezatorul8 care ducea viata de ascet si boteza in (ordan8 in asteptarea Celui @@mai mareAA decit el 91uca 38 16;8 adica a ,antuitorului8 pe Care 1)a primit si 1)a botezat0 Pentru predica lui necrutatoare8 (oan Botezatorul a fost arestat si inc+is de re6ele (rod &ntipa 94 i0d0*r0 ) 3% d0*r0;8 fiul lui (rod cel ,are 93% i0d0*r0 ) [ 4 i0d0*r0; la palatul ,ac+erus si decapitat 9,atei 148 3)12B ,arcu 68 16)2%B 1uca 38 1%;0 :cenicii lui (oan s) au mentinut citeva zeci de ani0 !intre ei8 au fost la inceput &postolii &ndrei si (oan8 care au urmat apoi ,antuitorului *ristos 9(oan 18 3 si 4';0 ,esia sau ,antuitorul *ristos este o personalitate unica8 fara e6al in istoria omenirii0 &supra vietii 1ui s)au scris si se scriu numeroase lucrari si studii8 autorii lor interpretind viata si opera Sa in functie de ideile lor istorice8 filozofice8 sociale8 politice si economice0 !e aceea el este prezentat rind pe rind ca un 6inditor8 un filosof8 um moralist8 un idealist visator8 un reformator8 un vizionar0 Pentru crestini insa8 (isus *ristos este o persoana divino)umana8 este -iul lui !umnezeu8 Care s)a intrupat din -ecioara ,aria si a vietuit ca persoana istorica in timpul imparatilor romani &u6ust 931 i0d0*r0 ) 14 d0*r0; si Tiberiu 914)3 ;0 (storia nu prezinta viata Sa dumnezeiasca8 aceasta facindu)se la alte discipline teolo6ice8 ci se ocupa numai de viata Sa omeneasca0 (isus *ristos s)a nascut in zilele lui (rod8 re6ele (udeii8 si ale procuratorului roman Tuirinius8 6uvernator al Siriei8 91uca 28 2;8 in timpul imparatului &u6ustus8 cu citiva ani inaintea erei crestine8 al carui inceput a fost stabilit de !ionisie cel ,ic 9[ 54'; ) ori6inar din provincia romana ScEt+ia ,inor sau !acia Pontica 9!obro6ea in 53 a0:0c0 (n 6enere8 istoricii accepta ca (isus *ristos s)a nascut cu 4 sau 5 ani mai inainte de 53 a0:0c08 si nu cum 6resit a stabilit !ionisie cel ,ic0 ,ai tirziu8 traditia crestina a fi#at si ziua nasterii ,antuitorului *ristos la 25 decembrie in fiecare an0 /venimentele mai insemnate din viata ,antuitorului !in Sfintele /van6+elii8 cunoastem ca (isus *ristos s)a nascut in (udeea8 la Bet+leem8 cu prile7ul unui recensamint facut sub impartul &u6ustus8 in timpul procuratorului Tuirinius8 cum am mai spus 91uca 28 2;0 !in cauza poruncii re6elui (rod de a ucide pruncii din (udea @@de doi ani si mai 7osAA 9,atei 28 16;8 -ecioara ,aria si batrinul (osif au plecat cu pruncul (isus in /6ipt8 de unde s)au intors dupa moartea lui (rod si s)au

119

stabilit la <azaret8 in 3alileea 9,atei 28 13)23;8 in timpul re6elui &r+elau8 fiul lui (rod cel ,are0 1a virsta de 12 ani8 mer6ind la templul din (erusalim8 cu prile7ul sarbatorii Pastelui8 s)a ratacit de parintii sai si a fost 6asit dupa trei zile in templul din (erusalim8 in mi7locul invatatorilor0 !e la (erusalim8 s)a intors cu parintii Sai la <azaret8 unde a trait pina la virsta de 3' de ani 91uca 28 42)51;0 (potezele unor cercetatori rationalisti8 dupa care (isus ar fi invatat inaltele idei pe care le)a predicat8 la preotii din /6ipt8 sau in alte tari 9(ndia;8 sint simple inc+ipuiri8 si nu au nici un temei istoric0 (isus *ristos si)a inceput misiunea Sa la virsta de 3' de ani8 pe malurile (ordanului8 nu departe de comunitatile esenienilor8 printre ucenicii lui (oan Botezatorul0 Primii Sai discipoli au fost discipolii lui (oan Botezatorul8 ca (oan si &ndrei 9(oan 18 3 si 4';0 Cind (isus afla de arestarea si moartea Sfintului (oan Botezatorul de catre (rod &ntipa8 se retra6e in 3alileea8 unde incepe sa invete in orasele din 7urul lacului 3+enizaret8 numit si ,area 3alileei sau ,area Tiberiadei si in tinutul !ecapolis8 adica tinutul celor zece cetati8 unde pe lin6a iudei8 se aflau si 6reci0 /l si)a ales doisprezece &postoli si invata in zilele Sabatului in sina6o6ile iudeilor0 (isus se adreseaza de preferinta oamenilor simpli8 celor umili si bolnavi4 orbi8 paralitici8 leprosi8 indraciti8 precum si vamesilor8 carturarilor si farseilor in sina6o6i8 pe drumuri8 in satele si orasele din 3alileea8 (udeea si Samaria0 !urata activitatii publice a ,antuitorului nu este si6ur cunoscuta din cauza deosebirii dintre /van6+elistii sinoptici ,atei8 ,arcu si 1uca8 care vorbesc de un sin6ur Paste8 si /van6+elistul (oan care vorbeste de trei Paste la care a participat /l8 ceea ce arata ca activitatea Sa a durat peste trei ani0 !upa datele cele mai probabile8 rezulta ca (isus *ristos a trait mai mult de 33 de ani8 cit se crede in mod obisnuit8 anume 35)36 de ani8 socotind data nasterii 1ui in 4%) 4$ a0:0c08 iar data mortii in anul $3 a0:0c0 sau si ceva mai mult8 daca se va fi nascut inainte de 4$ a0:0c0 !in activitatea mesianica a lui (isus *ristos8 /van6+elistii au retinut4 botezul 1ui de catre (oan in apele (ordanului 9,atei 38 138 1 8 ,arcu 18 %)11;8 c+emarea &postolilor 9,atei 1';8 propovaduirea Sa insotita de minuni in 3alileea8 (udeea si (erusalim8 intrarea Sa triumfala in (erusalim8 prinderea8 7udecarea8 condamnarea8 rasti6nirea pe cruce8 moartea8 invierea si inaltarea 1ui0 (n vreo trei ani de misiune publica8 (isus *ristos a desfasurat o activitate e#traordinara ca invatator8 profet si facator de minuni8 care8 pe de o parte a facut o impresie puternica asupra poporului8 iar pe de alta a stirnit ura conducatorilor reli6iosi ai iudeilor0 (n cele din urma8 (isus *ristos a fost arestat din ordinul procuratorului roman Pontiu Pilat 926)36 d0*r0;8 la insti6atiile conducatorilor iudei si 7udecat de marele ar+iereu Caiafa si de Sinedriul iudeilor0 >ina care s)a adus lui (isus *ristos de conducatorii iudei este reli6ioasa si politica0 /l este acuzat de blasfemie8 pentru ca S)a declarat pe Sine -iu al lui !umnezeu0 (ata cuvintele lor4 @@Pentru lucru bun nu aruncam cu pietre asupra Ta8 ci pentru +ula si pentru ca Tu8 om fiind8 Te faci pe Tine !umnezeuAA 9(oan 1'833;0 (ntr)adevar8 ,antuitorul a declarat4 @@!e la !umnezeu am iesit si am venitAA 9(oan $8 42; si @@/u si Tatal una sintemAA 9(oan 1'8 33;0 Totodata a fost acuzat ca s)a facut pe Sine @@re6ele iudeilorAA 9(oan 1$8 33)3 B 1%)22;8 ceea ce in oc+ii conducatorilor iudei constituia o mare teama politica0

120

Conducatorii iudeilor se temeau foarte mult de romani8 sa nu le nimiceasca tara si neamul si afirmau4 @@!e)1 vom lasa asa8 toti vor crede in /l si vor veni romanii si ne vor lua si locul si neamulAA 9(oan 118 4$;0 !e aceea8 dupa opinia marelui ar+iereu Caiafa8 @@ este mai de folos sa moara un om pentru popor8 decit sa piara tot neamulAA 9(oan 118 5';0 &stfel s)a a7uns la condamnarea lui (isus *ristos la moarte prin rasti6nire pe cruce8 sub re6ele (udeii (rod &ntipa8 fiul lui (rod cel ,are0 (nvatatura 1ui0 (isus *ristos a vorbit si a lucrat in numele8 cu autoritatea si puterea lui !umnezeu Tatal8 a marturisit inaintea &postolilor si a oamenilor misiunea 1ui dumnezeiasca8 a avut o viata morala de o curatie si inaltime unica si incomparabila0 /l a dat invaturi sublime in cuvinte8 parabole si ima6ini de o simplitate8 sinceritate8 adincime8 frumusete si intelepciune supranaturala0 (nvatatura 1ui n)a fost depasita si nu poate fi depasita de nici una dintre reli6iile naturale ale lumii8 sau de vreun alt sistem de 6indire reli6ios8 ea fiind de ori6ine dumnezeiasca8 revelata0 /van6+elia8 adica >estea cea buna8 propovaduita de (isus *ristos este un mesa7 reli6ios si moral8 nu social8 politic sau economic0 Prin invatatura Sa8 ,antuitorul urmareste mintuirea omului8 care inseamna curatirea si eliberarea lui de pacate8 restaurarea firii umane8 reinnoirea8 sfintirea si indumnezeirea omului0 (deea centrala a propovaduirii ,antuitorului este @@(mparatia lui !umnezeuAAsau @@(mparatia cerurilorAA 9,atei 38 2B 48 1 B 1'8 B ,arcu 18 15;0 &ceasta imparatie este inteleasa ca o noua ordine reli6ioasa si morala a lumii0 Prin credinta intr)un sin6ur !umnezeu spiritual si nevazut8 prin respectarea virtutilor morale si a poruncilor divine8 omul poate dobindi multumirea si fericirea8 c+iar din timpul vietuirii pamaintesti8 iar in viata de dincolo8 mintuirea si fericirea vesnica0 (n imparatia cerurilor8 vor intra toti cei ce cred in (isus *ristos si in preceptele 1ui8 se renasc @@din apa si din !u+AA 9(oan 38 5;8 se sc+imba sufleteste si traiesc o viata reli6ioasa morala noua si curata0 !esi (isus a predicat iudeilor8 invatatura lui are caracter universal8 fiind destinata intre6ii lumi0 /l insusi ne incredinteaza4 @@Si se va propovadui /van6+elia aceasta a imparatiei in toata lumea spre marturie la toate neamurileAA 9,atei 248 14;0 &cest universalism reli6ios8 asa cum l)a vestit ,antuitorul8 era o noua conceptie8 ca si toate marile adevaruri revelate de /l0 (n noua reli6ie8 ideea e#istentei unui sin6ur !umnezeu spiritual8 nevazut8 inefabil si infinit este esentiala0 /#ista un sin6ur !umnezeu adevarat in trei persoane sau ipostasuri4 Tatal8 -iul si !u+ul Sfint8 care formeaza Treimea cea de o fiinta si nedespartita0 (deea de !umnezeu este mult adincita prin invatatura lui (isus *ristos si ea atin6e cea mai inalta treapta a revelatiei divine0 Prin -iul Sau8 prin !omnul (isus *ristos8 care a imbracat c+ip de om8 !umnezeu Tatal S)a facut cunoscut oamenilor0 (isus *ristos Si)a afirmat dumnezeirea Sa nu numai prin cuvintele si invatatura Sa8 ci mai ales prin faptele8 minunile si profetiile Sale0 ,inunea cea mai mare8 care a confirmat ca /l este cu adevarat -iul lui !umnezeu8 este invierea Sa din morti0 !e asemenea8 propriile Sale profetii confirma dumnezeirea Sa0 (n invatatura crestina este implicata si conceptia despre om8 antropolo6ia8 care sta in strinsa le6atura cu conceptia despre !umnezeu0 Sfinta Scriptura invata ca omul a fost creat de !umnezeu @@dupa c+ipul si asemanarea SaAA 9-ac0 18 2 ;8 ca implinire si desavirsire a intre6ii creatii0 C+ipul lui !umnezeu din fiinta omului orienteaza omul

121

spre indumnezeire8 iar dreptii care traiesc viata curata si sfinta se fac @@ partasi firii dumnezeiestiAA ) 9(( Petru 18 4;0 @@ Caci stim ca atunci cind se va arata (isus8 ne incredinteaza Sf0 &postol (oan8 vom fi asemenea 1ui8 fiindca (l vom vedea precum esteAA 9( (oan 38 2;0 (n morala8 /van6+elia lui (isus *ristos aduce o innoire si un pro6res tot atit de mare0 Principiul si temeiul raporturilor dintre oameni este iubirea8 iar semenii nostri devin prin iubire fratii nostri0 (ubirea este cea mai mare porunca data de (isus *ristos si cea mai mare realizare a vietii crestine4 iubirea fata de !umnezeu8 ca Tatal ceresc al tuturor oamenilor8 si iubirea de oameni ca fii ai lui !umnezeu si frati ai nostri0 @@Sa iubesti pe !omnul !umnezeul tau8 spune !omnul nostru (isus *ristos8 cu tot sufletul tau si cu tot cu6etul tau0 &ceasta este marea si cea dintii porunca0 (ar a doua8 la fel cu aceasta4 sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insutiAA 9,atei 228 3 ) 3%B ,arcu 128 2%)31B 1uca 1'8 2 ;0 !upa marturia Sfintului &postol (oan8 @@dra6ostea este de la !umnezeu000 caci !umnezeu este iubire0 <oi iubim pe !umnezeu8 fiindca /l ne)a iubit cel dintiiAA 9( (oan 48 )$8 1%;0 (isus *ristos a adus nu numai ideea de iubire a aproapelui nostru8 ci a si dat pilda dumnezeiasca a unei vieti de iubire8 bunatate8 iertare si curatie sufleteasca8 la care fiecare trebuie sa nazuiasca8 spre desavirsirea sa0 &stfel8 (isus *ristos a unit strins credinta si fapta8 reli6ia si morala0 Prin conceptia Sa spiritualista8 prin accentuarea nemuririi omului si a raspunderii lui inaintea lui !umnezeu8 prin curatirea si intensificarea sentimentului reli6ios si moral8 prin conceptia despre !umnezeu si om8 (isus *ristos a ridicat considerabil sensul si valoarea reli6iei si a lar6it orizontul ei ca reli6ie revelata8 dumnezeiasca0 Pr0 Prof0 !r0 (oan Ramureanu8 F(storia Bisericeasca :niversalaF8 Bucuresti8 1%%28 pa60 1%)230 GediteazHI Betleem (n dimineata zilei urmatoare mer6em in orasul Betleem8 cale de numai 1' =m la sud de (erusalim0 " bucurie du+ovniceasca de taina se odi+neste in inimile noastre0 <e c+eama Betleemul5 <e c+eama pastorii si ma6ii5 <e c+eama in6erii sa ne invete a canta0 <e c+eama -ecioara ,aria8 cu Pruncul (isus in brate8 sa ne invete taina ascultariiB ne c+eama batranul (osif sa ne invete a tacea si a lauda pe *ristos !omnul8 Care S)a intrupat pentru mantuirea noastra0 <e c+eama Pestera Betleemului sa ne invete dra6ostea Preasfintei Treimi si smerenia -iului lui !umnezeu0 Betleem8 Craciun8 colinde8 <asterea !omnului8 ma6i8 pastori8 in6eri care canta si -ecioara ,aria cu Pruncul (isus culcat in iesle8 sunt cele dintai cuvinte din Sfanta /van6+elie pe care ni le)au rostit mamele noastre0 Sunt cele mai sfinte cuvinte care s) au intiparit adanc in memoria si in inimile noastre0

122

Pentru noi8 romanii8 care venim din tarea nemuritoarelor colinde de Craciun8 cuvantul Betleem are o rezonanta cu totul sacra0 /l e#prima mai mult decat orice alt oras din Tara Sfanta iubirea lui !umnezeu pentru lume8 smerenia Pruncului (isus8 nevinovatia pruncilor martiri si ascultarea pastorilor credinciosi8 a ma6ilor purtatori de daruri8 a in6erilor din cer8 a -ecioarei8 a dreptului (osif si a tuturor crestinilor0 Betleemul cu toate impre7urimile lui are multe semnificatii pentru sufletul atat de sensibil al romanului0 Popor pasnic8 adanc le6at de *ristos8 de Biserica8 de munti8 de natura8 de turmele de oi8 de colinde8 de flori si de cerul senin5 !esi a trecut prin atatea drame in istoria sa8 poporul roman a ramas tot asa de credincios8 bland8 linistit si plin de speranta0 !e aceea si Betleemul8 cu pestera8 cu -ecioara8 cu Pruncul (isus8 cu ma6ii8 cu pastorii si in6erii care canta8 au atitea semnificatii pentru sufletele noastre0 Cu aceste simtaminte in inimi ne urcam in autobuzul de Betleem si pornim din (erusalim spre Cetatea lui !avid0 1a cativa =ilometri se observa in partea stan6a o vec+e manastire ortodo#a fortificata0 /ste ,anastirea Sfantul (lie sau ,ar /liEas8 din secolul al >)lea8 intemeiata de Cuviosul &nastasie0 !upa traditie8 aici ar fi poposit putin Sfantul prooroc (lie8 in drum spre ,untele *oreb0 (n prezent se nevoiesc trei calu6ari in aceasta manastire0 Putin mai inainte se vede o constructie vec+e din lespezi de piatra8 cu bolta orientala0 /ste mormantul Ra+ilei8 sotia patriar+ului (acov8 care ne aminteste de cei 140''' de prunci martiri ucisi de (rod0 (ata8 se vede Betleemul5 Betleemul8 Cetatea lui !avid0 Betleemul8 patria si locul de nastere al !omnului nostru (isus *ristos0 Betleemul care a innoit intrea6a lume5 Privit de departe8 Betleemul cu casele sale albe8 asezate in forma de amfiteatru cu fata spre rasarit8 pare un buc+et de flori albe8 coborat din cer pe aripi de in6eri0 "raselul mltimilenar8 le6at atat de >ec+iul cat mai ales de <oul Testament prin <asterea !omnului si ,antuitorului lumii0 !easupra lui au cantat in6erii acea nemuritoare cantare4 Slava intre cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoire5 91uca 28 14;0 &ceasta este cel mai frumos imn al pacii8 al impacarii noastre cu !umnezeu0 /ste cel dintai colind cantat pe pamant5 <e uitam cu multa cucernicie spre Betleem0 /ste asezat pe coline domoale de piatra0 (ci)colo se inalta turle de biserici8 c+iparosi8 maslini8 eucalipti si multe flori0 !e 7ur) impre7ur se intind campuri cultivate8 6radini cu vita)de)vie8 portocali si lamai0 !incolo de Betleem8 spre sud)est8 se vad culmile de culoare 6ri)roscata ale muntilor 3alaadului si ,oabului0 Pe varfurile lor nici un fel de verdeata8 nici o locuinta omeneasca0 !upa aceste coline pustii se vede depresiunea ,arii ,oarte0 (ntram in Betleem0 :n oras mic si destul de curat ce numara pana la 3'0''' de locuitori8 dintre care ma7oritatea sunt arabi0 (ntrebam de Biserica <asterii lui *ristos0 &tat pestera in care S)a nascut !omnul8 cat si biserica inaltata deasupra ei8 se afla in partea de rasarit a orasului0 Biserica <asterii !omnului Suntem in fata marii Biserici a <asterii !omnului nostru (isus *ristos0 /ste cea mai vec+e si mai ori6inala biserica crestina din Tara Sfanta0 (n fata ei se afla un loc liber8 ca un fel de piata8 pavata cu dale de piatra0 (n partea dreapta se inalta biserica armeana0 (n partea stan6a8 spre nord8 se ridica o cladire mare a calu6arilor franciscani8 un fel de +otel pentru pelerini8 cu c+ilii pentru calu6ari si o biserica inc+inata Sfintei /caterina0 (ar drept inainte8 spre rasarit8 se vede marea Biserica a <asterii !omnului8 din veacurile (>)>(8 ridicata deasupra Sfintei Pesteri0 (ntrarea se face pe o usa foarte 7oasa si in6usta8 dinspre apus0 -acem trei inc+inaciuni fata usii8 ne plecam si intram0 Prima

123

incapere este un fel de pridvor lar68 numit atrium0 &poi a doua incapere tot asa de mica si iata)ne in marea Biserica a <asterii lui *ristos5 Slava Tie8 ,antuitorule8 ca ne)ai invrednicit in viata aceasta pamanteasca sa calcam cu picioarele noastre pacatoase pe acest loc asa de sfant8 unde s)a lucrat taina mantuirii neamului omenesc5 Slava Tie8 ,antuitorule8 ca ne)ai binecuvantat sa a7un6em si aici la Betleeem0 (nvredniceste)ne sa ne inc+inam si in pestera in care Te)ai nascut5 Privim cu evlavie interiorul bisericii0 /ste cu totul divin si maret8 pe masura credintei marilor imparati bizantini0 (n total8 lun6imea bisericii este de 6' metri si latimea de 3'0 Prima biserica a fost construita8 aici8 de Sfanta (mparateasa /lena8 in anul 3260 !upa doua secole8 in anul 5318 marele imparat (ustinian a modificat si infrumusetat aceasta biserica8 pastrand in cea mai mare parte primul lacas0 Biserica zidita de Sfanta /lena se compunea dintr)un atrium 9pronaos;8 un naos8 compus din cinci nave lo6itudinale spri7inite pe stalpi de marmura8 si altarul poli6onal8 ridicat c+iar deaspura Sfintei Pesteri0 Pardoseala era impodobita cu mozaicuri de mare calitate artistica8 cu motive florale crestine0 (mparatul (ustinian a impartit atriumul in doua incaperi4 pridvor si narte# 9pronaos;8 ambele destul de mici0 <aosul propriu)zis este cel din anul 3268 lun6 de peste 4' de metri8 format din cinci nave lon6itudinale8 dupa vec+iul tip bazilical0 <avele laterale se spri7ina pe patru randuri de coloane de marmura rosie8 in numar de 44 P cate 11 coloane in fiecare rand0 1a 7umatatea naosului se urca cateva trepte si se a7un6e in fata Sfantului &ltar0 Tot (ustinian cel ,are a transformat vec+iul altar poli6onal intr)un altar cu trei abside0 &bsida centrala este altarul propriu zis al ortodocsilor0 &bsida din dreapta este prevazuta cu un al doilea altar ortodo#8 mai mic0 (ar absida din stan6a are un altar care apartine Bisericii &rmene0 !in ambele abside se coboara pe trepte in pestera0 Peste mozaicul primei biserici8 (ustinian a pus dale mari de marmura8 iar peretii i)a impodobit cu mozaicuri de rara frumusete0 (n sapaturile din ultimele decenii s)au descoperit portiuni mari din mozaicul bisericii zidita de Sfanta /lena8 pe care le)am admirat si noi0 (n timpul marii invazii a persilor din anul 6148 condusa de *osroe8 au fost distruse definitiv in Palestina sute de biserici crestine de cea mai mare importanta0 <umai biserica din Betleem a scapat din mainile lor0 Caci8 vazand pictati pe pereti pe cei trei ma6i in +aine persane si ascultand ru6amintile calu6arilor slu7itori8 au renuntat s)o mai distru6a0 Pe vremea primei cruciade 91'%6)1'%%;8 Biserica <asterii !omnului a fost luata de la ortodocsi si data in mainile catolicilor impreuna cu Sfanta Pestera0 &ceasta nedreptate a durat secole de)a randul0 !ar in anul 1 5 Biserica Sfintei /lena si a lui (ustinian a fost data din nou in posesia ortodocsilor0 Tot atunci catolicii au fost indepartati si din Sfanta Pestera8 pe care o ocupasera in mod silnic0 !upa aceasta data8 catolicii si)au construit o alta biserica in partea de nord8 alaturi de marea catedrala ortodo#a0 (n prezent Biserica <asterii !omnului se prezinta tot atat de mareata si impunatoare ca acum 16'' de ani8 fiind bine restaurata8 intretinuta curat si impodobita ca o mireasa0 (nteriorul pastreaza mireasma binecuvantata a primelor veacuri crestine0 &dmiram mozaicurile milenare8 catapeteasma sculptata si aurita8 policandrele si candelele8 in numar de 548 care atarna de tavane0 &dmiram bolta bisericii care este lucrata artistic in lemn8 dupa vec+iul stil bazilical0 <e inc+inam cu evlavie in Sfantul &ltar si la icoane8 pe care le)au sarutat atatea 6eneratii de credinciosi si pelerini din toata lumea0 Slava Tie8 -iule al lui !umnezeu8 pentru acest dumnezeiesc altar8 unde Te)ai nascut din -ecioara ,aria pentru a noastra mantuire5 Slava Tie8 (isuse *ristoase8 pentru

124

-ecioara din care Te)ai nascut8 pentru Sfanta /lena care Ti)a inc+inat acest lacas8 pentru cuviosii calu6ari care au slu7it aici cu frica de !umnezeu8 pentru toti cei ce s)a mantuit in numele Tau0005 Sarutam icoanele imparatesti din catapeteasma0 Toate sunt vec+i si imbracate in ar6int0 <e inc+inam si la icoanele facatoare de minuni8 ce se afla in absida din dreapta P icoana ,aicii !omnului cu Pruncul si icoana Sfantului <icolae0 &poi stam de vorba cu Parintele (eronim8 un calu6ar cu c+ip bland si luminos0 Sfintia sa ne spune ca in marea biserica se face 1itur6+ie numai !uminica si in sarbatori8 iar in celelalte zile se savarsesc obisnuitele laude0 1itur6+ia zilnica se face numai in Sfanta Pestera8 dimineata intre orele 583') 0 (n sarbatori se face concomitent 1itur6+ie8 atat in Pestera8 cat si in catedrala0 Cu 6andul la Sfanta -ecioara si la Pruncul (isus culcat in iesle8 ne pre6atim sa ne inc+inam in Sfanta Pestera0 Pestera <asterii lui *ristos !upa ce aprindem cateva lumanari de ceara aduse din tara8 coboram treptele de piatra din absida dreapta si intram in Sfanta Pestera0 &ici cadem cu fata la pamant si ne ru6am0 Slava Tie8 ,antuitorule8 ca Te)ai milostivit de neamul nostru omenesc5 Slava Tie8 -iule al lui !umnezeu8 ca Ti)ai luat trup din trupul -ecioarei ,aria8 ca sa indumnezeiesti trupul nostru cel zdrobit0 Slava Tie8 (isuse *ristoase8 ca aici8 in aceasta pestera de taina8 Te)ai desertat de slava dumnezeirii8 ca sa ne imbraci pe noi intru slava0 Slava Tie8 Bunule8 ca aici Te)ai coborat intre oameni8 ca sa)( ridici la cinstea cea dintai0 Slava Tie8 pentru dumnezeiasca Ta dra6oste5 Slava Tie8 pentru marea smerenie5 Slava Tie8 pentru intrupare8 pentru ne6raitele Tale 7udecati8 pentru toata taina rascumpararii neamului omenesc5 Slava Tie8 ,antuitorule8 pentru -ecioara ,aria si pentru batranul (osif8 care a slu7it cu credinta pe -ecioara5 Slava Tie8 pentru cei trei ma6i aducatori de daruri8 pentru steaua care Ti)ai slu7it8 pentru pruncii care Te)au marturisit8 pentru stramosul Tau !avid si pentru cetatea Betleem8 ca de mare cinste s)au invrednicit0 Slava Tie8 pentru Sfanta Pestera care Te)a adapostit8 pentru taina cea mare a intruparii Tale8 pentru ne6raita semrenie8 pentru nemuritoarea bucurie care au izvorat lumii din aceasta pestera0 Pentru toate8 slava Tie5 Cantam in 6enunc+i /van6+elia <asterii lui *ristos4 (n zilele acelea a iesit porunca de la Cezarul &u6ust sa se inscrie toata lumeaM Si se duceau toti sa se inscrie8 fiecare in cetatea sa0 Si s)a suit si (osif din 3alileea8 din Cetatea <azaret8 in (udeeea8 in cetatea lui !avid8 care se c+eama Betleem8 pentru ca el era din casa si din neamul lui !avid8 ca sa se inscrie impreuna cu ,aria cea lo6odita cu el8 care era insarcinata0 !ar pe cand erau ei acolo8 s)au implinit zilele ca ea sa nasca0 Si a nascut pe -iul Sau8 Cel :nul <ascut8 si 1)a infasat si 1a culcat in iesle8 caci nu mai era loc pentru ei in casa de oaspeti0 Si in tinutul acela erau pastori8 stand pe camp si facand de stra7a noaptea impre7urul turmei lor0 Si iata in6erul !omnului a stat lan6a ei si slava !omnului a stralucit impre7urul lor8 si ei s)au infricosat cu frica mare0 !ar le)a zis in6erul4 <u va temeti8 caci iata va binevestesc voua bucurie mare8 care va fi pentru tot poporul0 Caci vi S)a nascut astazi ,antuitor8 Care este *ristos !omnul8 in cetatea lui !avid0 Si acesta va va fi semnul4 veti 6asi un Prunc infasat culcat in iesle0 Si deodata s)a vazut8 impreuna cu in6erul8 multime de oaste cereasca8 laudand pe !umnezeu si zicand4 Slava intru cei de sus lui !umnezeu8 si pe pamant pace intre oameni bunavoire5

125

(ar dupa ce in6erii au plecat de la ei la cer8 pastorii vorbeau unii catre altii4 Sa mer6em dar pana la Betleem si sa vedem cuvantul acesta ce s)a facut8 pe care !omnul ni l)a facut cunoscut0 Si 6rabindu)se8 au venit si au aflat pe ,aria si pe (osif si pe prunc culcat in iesle0 Si vazandu)18 au vestit cuvantul 6rait lor despre acest Copil0 (ar ,aria pastra toate aceste cuvinte8 punandu)le in inima sa0 Si s)au intors pastorii8 slavind si laudand pe !umnezeu pentru toate cate auzisera si vazusera8 precum li se spusese 91uca 28 1)2';0 (ar daca S)a nascut (isus la Betleemul (udeii8 in zilele lui (rod8 re6ele8 iata ma6ii de la rasarit au venit la (erusalim8 intreband4 :nde este re6ele iudeilor8 Cel ce S)a nascut2 Caci am vazut steaua 1ui la rasarit si am venit sa ne inc+inam 1ui0 Si auzind8 re6ele (rod s)a tulburat si tot (erusalimul impreuna cu dansulM &tunci (rod a c+emat in ascuns pe ma6i si a aflat de la ei lamuriri in ce vreme s)a aratat steaua0 Si trimitandu)i la Betleem8 le)a zis4 ,er6eti si cercetati cu de)amamnuntul despre Prunc si daca (l veti afla8 vestiti)mi si mie8 ca8 venind si eu8 sa ma inc+in 1ui0 (ar ei8 ascultand pe re6e8 au plecat si iata8 steaua pe care o vazusera la rasarit mer6ea inaintea lor8 pana ce a venit si a stat deasupra unde era Pruncul0 (ar ei8 vazand steaua8 s)au bucurat cu bucurie mare foarte0 Si intrand in casa8 au vazut pe Prunc impreuna cu ,aria8 mama 1ui8 si cazand la pamant8 s)au inc+inat 1ui8 si desc+izand visteriile lor8 ()au adus 1ui daruri4 aur8 tamaie si smirna0 &poi8 luand instiintare in vis sa nu se mai intoarca la (rod8 pe alta cale s)au dus in tara lor0000 9,atei 28 1)12;0 &ici8 in aceasta pestera mica si neba6ata in seama8 S)a smerit -iul lui !umnezeu8 pentru noi oamenii si pentru a noastra mantuire0 (n aceasta pestera nelocuita S)a intrupat -iul lui !umnezeu8 ca sa impace pe oameni cu !umnezeu5 (n aceasta pestera8 alaturi de vitele cele necuvantatoare8 S)a smerit *ristos Cuvantul8 ca sa ne scoata pe noi8 pacatosii8 din starea cea dobitoceasca in care ne aflam0 &ici s)a vazut fata catre fata8 !umnezeu cu omul8 cerul cu pamantul8 *ristos cu &dam8 Pruncul cu -ecioara8 Stapanul cu robul0 &ici s)a atins focul de materie si nu s)a mistuit0 &ici s)a atins focul de materie si nu s)a mistuit0 &ici s)a atins !umnezeu de om si l)a indumnezeit0 &ici S)a odi+nit (isus Pruncul in bratele -ecioarei ,aria si prin ea toate bratele mamelor le)a sfintit si neascultarea /vei a vindecat)o0 Cerul a dat steaua8 pamantul a oferit pestera0 !umnezeu a dat pe -iul8 omul a dat pe -ecioaraB templul a dat pe batranul (osif8 vitele au oferit ieslea cu paie8 iudeii au dat pe pastorii oilor8 luna a picurat lumina8 noaptea a invaluit in necuprins taina (ntruparii0 Si asa s)a savarsit taina impacarii omului cu !umnezeu prin impreuna lucrarea celor ceresti cu cele pamantesti8 prin ne6raita smerenie si topire in dumnezeiasca !ra6oste5 :imiti de aceasta desertare a dumnezeirii pe pamant8 de aceasta divina impacare8 in6erii s)au coborat printre oameni si de bucurie au inceput a canta si au invatat si pe oameni sa cante maririle lui !umnezeu0 Ca unde este impacare8 acolo este mantuire8 acolo este bucurie si cantare0 Si asa s)a nascut Biserica si slu7bele si colindele0 &sa s)au invatat oamenii de la in6eri sa se roa6e8 sa cante si sa slaveasca pe !umnezeu0 !in acest ceas8 in6erii canta cu noi8 plan6 pentru noi8 se roa6a pentru noi si impreuna cu noi ne invata a canta8 a ne ru6a8 a iubi si a plan6e0 <e invata taina mantuirii si a bucuriei dumnezeieisti5 Slava Tie8 ,antuitorule8 pentru dumnezeiasca <asterea Ta5 Slava Tie8 pentru -ecioara ,aria si pentru batranul (osifB pentru in6erii care ne)au invatat a canta8 pentru pastorii care ne)au deprins a Te cauta8 pentru ma6ii care ne)au invatat sa)Ti aducem daruri5 Slava Tie8 pentru steaua cerului si pestera pamantului5 Pentru toate8 slava Tie5 Calauziti de steaua sfintei credinte venim de departe8 din tara Carpatilor8 sa ne inc+inam Tie8 ,antuitorule8 in Pestera Betleemului0 Te)am intalnit in <azaretul 3alileii8 ascultand de (osif si ,aria0 Te)am intalnit la (ordan8 cerand botezul de la (oan0 Te)am intalnit pe ,untele Taborului imbracat in vesmant de lumina0 &poi Te)am intalnit la

126

Cina cea de Taina si pe ,untele Sion8 invatand pe ucenicile tainele mantuirii0 &m mers dupa Tine8 noaptea8 in 3radina 3+etsimani8 si am invatat de la Tine8 ,antuitorul nostru8 a ne ru6a si a ne smeri8 a rabda si a suferi8 a ierta si a ne 7ertfi pentru numele Tau0 Te)am vazut prins de oameni8 7udecat8 condamnat si rasti6nit pe 3ol6ota si in6ropat sub pamant0 !ar Te)am vazut si inviat8 imbracat in lumina8 si inaltat cu slava la ceruri8 ca un !umnezeu si ,antuitor0 &cum8 calauziti de aceeasi stea8 am venit si in Pestera din Betleem8 sa Te vedem Prunc mic8 infasat8 culcat in iesle0 >enim sa ne inc+inam Tie8 si Preasfintei <ascatoare de !umnezeu0 >enim sa Te slavim impreuna cu in6erii din cer8 sa)Ti cantam de bucurie impreuna cu pastorii si sa)ti aducem daruri impreuna cu ma6ii de la rasarit0 Primeste)ne si pe noi8 (isus8 Pastorule cel Bun8 Cel ce Te)ai facut Prunc pentru noi0 Primeste)ne sa intram cu credinta in pestera8 sa cadem in fata ieslei8 sa ne inc+inam smereniei Tale8 sa laudam pe -ecioara ,aria8 sa cinstim pe dreptul (osif8 sa marim pe inteleptii ma6i8 sa vedem pe pastori8 sa ascultam cantarea in6erilor0 (nvata)ne a canta cu bucurie si a Te lauda din dra6oste8 a Te marturisi cu ravna si a ne ru6a cu credinta8 a astepta mila Ta cu rabdare si a ne smeri cu pace in suflet0 Primeste)ne sa ne marturisim Tie8 -iule al lui !umnezeu8 si sa)Ti multumim din inimi pentru toate cate ne)ai dat noua0 Suntem fiii Bisericii Tale si am venit sa ne inc+inam la Pestera Betleemului8 in numele fratilor si parintilor nostri8 in numele neamului nostru milenar0 <u ti)am adus8 asemenea ma6ilor8 nici aur8 nici smirna8 nici tamaie8 nici scutece de fir8 nici daruri de mult pret0 Ca toate acestea nu)Ti trebuiesc8 ca Cel ce Te imbraci in vapaie de foc si Te odi+nesti pe scaun de +eruvimi0 Ci iti aducem in loc de aur8 dra6ostea si credinta noastra si a parintilor nostri0 (n loc de tamaie8 iti aducem ru6aciunile noastre si ale fratilor nostri0 (ar in loc de smirna iti aducem nade7dea noastra si a fiilor nostri in viata de veci0 Primeste8 ,antuitorule8 dra6ostea8 ru6aciunile si nade7dea noastra8 precum ai primit cantarea in6erilor si a pastorilor0 Primeste marturisirea inimilor noastre si ne calauzeste pe calea mantuirii5 Binecuvinteaza (isuse *ristoase8 lumea cu pace si tara noastra romaneasca cu bucurie si indestulare0 Binecuvanteaza casele cu parinti credinciosi si mamele cu dra6oste de prunci0 Binecuvinteaza pe fiii poporului nostru cu deplina unitate si armonieB pe pastori8 cu ravna si 6ri7a pentru turma8 iar pe credinciosi8 cu intelepciune si dreapta credinta0 Binecuvinteaza)ne si pe noi8 fii Tai8 cu frica de !umnezeu si iertare de pacate si ne invredniceste8 impreuna cu in6erii si pastorii8 sa Te marturisim si sa)Ti cantam4 Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoire5 &min0 !upa ce savarsim ru6aciunea8 ne apropiem de locul cel mai sfant din Pestera8 unde a fost ieslea cu Pruncul (isus8 care se afla in partea de rasarit0 " stea de aur fi#ata in pardoseala de marmura rosie ne indica locul <asterii !omnului0 <e plecam cu fruntea la pamant8 ne atin6em de acest loc dumnezeiesc8 sarutam si ne retra6em alaturi in liniste0 Pestera <asterii este o incapere naturala in stanca8 foarte modesta8 lun6a de metri si lata de 3 metri0 &re forma aproape dreptun6+iulara si este asezata e#act sub altarul bisericii facuta de Sfanta /lena in anul 3260 Pe 7os este pardosita cu marmura8 peretii sunt captusiti cu mici panouri de carton8 iar bolta cilindrica este cea ori6inala8 le6ata de fier din cauza bisericii care apasa deasupra0 !oua scari laterale duc in cele doua abside ale bisericii mari0 1ocul unde a fost ieslea cu Pruncul se afla e#act la rasaritul pesterii si formeaza altarul propriu)zis unde slu7esc zilnic ortodocsii0 Pe steaua de aur sunt scrise in limba latina

127

cuvintele4 O*ic de >ir6ine ,aria .esus C+ristus natus estR 9&ici a nascut -ecioara ,aria pe (isus *ristos;0 >izavi de altar8 spre sud)est8 se afla un mic altar deservit de catolici8 unde -ecioara ,aria a alaptat pe (isus Pruncul0 &laturi se afla inca un mic altar8 numit O&ltarul ,a6ilorR0 &ici cei trei ma6i si)au desc+is visteriile lor si au adus lui *ristos aur8 tamaie si smirna0 (n Sfanta Pestera se face 1itur6+ie in fiecare dimineata8 intre orele 583') de catre un preot ortodo#0 !upa ortodocsi slu7esc zilnic armenii si catolicii0 (n sarbatori se face Sfanta 1itur6+ie in Pestera intre orele )$83'8 cand iau parte numerosi credinciosi din Betleem si pelerini straini0 (ar in biserica mare a <asterii !omnului ce se inalta deasupra8 se face Sfanta 1itur6+ie numai in !uminici si sarbatori8 intre orele $)118 de catre un preot cu diaconB mai rar se slu7este cu ar+iereu0 &prindem in Pestera lumanari de ceara aduse din tara8 spre pomenirea noastra si a bunilor nostri crestini0 &poi cantam troparul <asterii lui *ristos si colindul romanesc OSteaua sus rasareR si inc+eiem cu condacul <asterii !omnului4 O-ecioara astazi pe Cel mai presus de fiinta naste8 in6erii cu pastorii slavoslovesc si ma6ii cu steaua calatoresc8 ca pentru noi S)a nascut Prunc tanar8 !umnezeu Cel mai inainte de veciR0 &r+imandrit (oanic+ie Balan8 OPelerina7 la mormantul !omnuluiR8 /ditura /piscopiei Romanului8 1%%%8 pa60 1 5) 1$30 GediteazHI $ertfa "anuitorului ristos

F3rauntele de 6riu8 cind cade pe pamint8 de nu va muri8 ramine sin6urB iar daca va muri8 aduce multa roadaF 9(oan J((8 24;0 3rauntele de 6riu in moartea lui aducatoare de rod este icoana a 7ertfei0 Caci moartea lui nu e moarte8 nu e nimicire8 ci mistuire si trecere intr)o viata noua8 mai bo6ata8 rodind Funul o suta8 altul saizeci8 altul treizeciF 9,at0 J(((8 23;0 Brazda8 mormintul bobului de 6riu8 e noaptea lui de Paste0 Si daca bobul de 6riu nu moare8 daca nu se mistuie pe sine pentru o noua viata ci ramine in sine si pentru sine8 rodi)va el vreodata alta viata2 &tunci intele6em de ce (isus a zis indata dupa acest cuvint4 FCel ce)si iubeste viata o va pierde000 Si cel ce renunta la viata lui8 in lumea aceasta8 o va pastra pentru viata vesnicaF 9(oan J((8 25;0 &ceasta este le6ea vietii4 si acum si in eternitate se naste din 7ertfa0 &sa se naste orice viata8 din sacrificiul alteia si traieste 7ertfindu)se0 &ceasta este viata lui (isus4 .ertfa0 .ertfa totala8 neincetata0 !e aceea /l a si putut spune4 F/u am venit ca lumea viata sa aiba si din belsu6 sa aiba000F 9(oana J8 1';0 ) Pentru ca /l8 viata 1ui infinita8 nu o traieste pentru Sine8 ci o ofera si devine roditoare de viata nesfirsita8 in Biserica 1ui0 Rostind c+emarea4 F"ricine voieste sa vina dupa ,ine sa se lepede de sine000F 9,arcu >(((8 34;8 !omnul ne invata aici tocmai aceasta cale si taina a 7ertfei spre viata0 Cercetatorii au observat ca acest cuvint ) Fsa se lepede de sineF este unic in literatura mondiala0 <u l)a rostit nimeni pina la (isus0 (n lumea noastra marcata de iubirea de sine8 izvor al pacatului si al mortii8 (isus a adus lepadarea de sine8 starea de 7ertfa8 izvor al vietii8 al invierii0 Si in aceasta a si adus mintuirea noastra8 viata0

128

(isus vine8 aduce cu Sine acest mod de viata Flepadarea de sineF8 starea de 7ertfa8 de la (zvor8 de la !umnezeireB din viata si modul dumnezeiesc de viata al Prea Sfintei Treimi0 &sa se vietuieste in !umnezeu0 FPersoanele dumnezeiesti nu se afirma prin /le (nsele8 ci una da marturie pentru cealaltaF 9>0 1oss=E;0 ) -iecare traieste in si pentru alta000 Tatal da marturie pentru -iul0 ) F&cesta este -iul ,eu Cel iubit8 in care am binevoit000F 9,at0 >((8 5;0 -iul nu traieste in Sine si pentru Sine8 ci in Tatal8 precum si marturiseste4 F/u sunt intru Tatal ,eu si Tatal intru ,ine000F 9(oan J(>8 11;0 (ar !u+ul Sfint este deopotriva4 si marturia si slava si bucuria Tatalui si a -iului0 Caci in !u+ul e#clamam4 F&vva5 Parinte 5F 9Rom0 >(((8 15;0 (n !u+ul preamarim4 F!omn este (isusF 9( Cor0 J((8 3;0 &ceasta este le6ea de viata a Prea Sfintei Treimi0 &colo nu este iubire de sine8 nu este e6ocentrismB acolo centrul este <oi8 acolo centrul este iubirea si asa F!umnezeu este iubireF 9( (oan (>;8 si viata nesfirsita0 Si de acolo8 -iul lui !umnezeu vine in lume cu le6ea de viata a Prea Sfintei TreimiB cu le6ea iubirii8 a lepadarii de sine8 a 7ertfei de sine0 /l zice4 F000!e la ,ine (nsumi nu fac nimic8 ci precum ,)a invatat Tatal asa vorbesc0 Si Cel ce ,)a trimis este cu ,ineB nu ,)a lasat sin6ur8 fiindca /u fac pururea cele placute 1ui000 spun ceea ce am vazut la Tatal ,eu000F 9(oan >(((8 2$8 2%8 3$;0 >ine in lume cu iubirea dumnezeiasca0 (ntrea6a viata a !omnului nostru (isus *ristos8 asa cum ni s)a descoperit si aratat in lume ste 7ertfirea de sine0 !in momentul insusi8 al venirii in lume8 al po6oririi la noi0 Caci8 F!umnezeu fiind in c+ip000 S)a 6olit pe Sine8 c+ip de rob luand8 facindu)se asemenea oamenilor000 S)a smerit pe Sine8 ascultator facindu)se pina la moarte8 si inca moarte pe cruceF 9-il0 ((8 6)$;0 (n aceste citeva cuvinte &postolul infatiseaza intrea6a calea crucii8 7ertfei !omnului8 de la intrupare pina la dimineata invierii0 ) Cale a renuntarii la Sine8 a smereniei si a unirii cu noi0 Si Sfintul &postol si /van6+elist (oan vede F,ielul 7ertfit de la intemeierea lumiiF 9&poc0 J(((8 $;0 &ceasta vrea sa ne spuna8 pe de o parte8 ca la temelia lumii sta 7ertfa8 ca lumea s)a nascut din 7ertfaB pe de alta parte8 ca -iul lui !umnezeu8 !omnul nostru (isus *ristos vine in lume in stare de 7ertfa0 (n aceasta stare de 7ertfa8 de iubire8 de lepadare de Sine pentru noi8 /l a petrecut cu noi8 si ramine etern asa0 <ici nu poate fi altfel5 /ste de a7uns sa ne 6indim numai la faptul ca (isus *ristos fiind !umnezeu si om in acelasi timp8 !umnezeu &totputernic8 biruitor al mortii8 totusi /l n)a folosit niciodata puterea Sa dumnezeiasca pentru /l0 /l n)a primit ispita demonului cind8 dupa patruzeci de zile de post8 flaminzind i)a auzit 6lasul4 F!aca esti -iului lui !umnezeu8 zi ca pietrele acestea sa se face piini0F 9,at0 (>8 3;0 /l n)a acceptat8 tot in virtutea lepadarii de sine8 nici celelalte ispite ale demonului4 sa faca minuni in favoarea Sa 9,at0 (>8 ) 1$;0 <u le)ar fi acceptat si pentru ca erau ispite8 dar mai profund si mai ales8 pentru ca nu erau in armonie cu le6ea de viata a !umnezeirii8 care nu este iubire de sine8 ci lepadare de sine0 ) Cind -ariseii (i cer semne8 minuni8 !omnul rapunde ca ) nu li se va da alt semn Fdecit numai semnul lui (onaF0 9,at0 J>((8 4;8 deci8 crucea iubirii si invierii0 !e aceea si &postolul a spus4 F000,ai mare decit orice dar este dra6osteaF 9( Cor0 J(((8 13;0 *ristos este totul ) iubire 7ertfelnica8 si puterea Sa dumnezeiasca a intrebuintat)o pentru altul8 oferindu)o8 transformindu)o inte6ral in slu7irea vietii semenilor0 ) Ce este de altfel iubirea8 daca nu a)ti avea viata in celalaltB a trai pentru celalalt0 & cunoaste ca atunci iubesti cu adevarat8 cind cel iubit este salvat prin viata ta8 traieste prin iubirea si viata ta8 creste si se implineste prin iubirea si viata ta0

129

&sa traieste *ristos0 /l e#ista pentru altul8 pentru noi8 dumnezeieste0 Si traind8 iubind dumnezeieste vindeca8 salveaza de la moarte8 de viata8 mintuieste0 Toate zilele !omnului petrecute printre noi8 sunt pline numai de asemenea fapte8 de binefaceri0 (ntru aceasta isi afla /l si bucuria Sa0 (ntru aceasta ne spune ca si noi putem afla bucurie deplina0 1ea6a bucuria noastra de bucuria 1ui dumnezeiasca in iubire4 F!aca paziti poruncile ,ele8 veti ramine intru iubirea ,ea8 dupa cum si /u am pazit poruncile Tatalui ,eu si ramin intru iubirea 1ui0 &cestea vi le)am spus ca bucuria ,ea sa fie in voi si ca bucuria voastra sa fie deplina0F 9(oan J>8 %)1';0 Putea fi vreo bucurie mai mare decit aceea sa arate si sa poata incredinta trimisilor Profetului care)1 botezase8 aceste mesa74 F000,er6eti si spuneti lui (oan cele ce auziti si vedeti4 orbii capata vederea si sc+iopii umbla8 leprosii se curatesc si surzii aud8 mortii inviaza si saracilor li se binevesteF 9,at0 J(8 4)5;0 ) (ntr)adevar8 in iubirea care daruieste si salveaza este bucuria8 este fericirea8 este sensul vietii0 Si numai *ristos a putut rosti in toata plinatatea lui8 acest cuvint4 F,ai fericit este a da decit a luaF 9-apte JJ8 35;0 &ctul supremei daruiri 7ertfelnice este crucea0 /ste actul unei pliniri finale8 cind !omnul F(si da viata rascumparare pentru multiF 9,at0 JJ8 2$;8 pentru toti cei care vor sa o primeasca0 !ar8 c+iar in acest moment suprem8 mintuitor8 (isus a fost ispitit sa se FsalvezeF pe Sine8 folosindu)se de !umnezeire000 FPe altii ()a mintuit8 sa se mintuiasca si pe Sine (nsusi8 daca /l este *ristosul8 &lesul lui !umnezeu000 ,intuieste)Te pe Tine (nsuti si pe noiF8 (i spune unul dintre rasti6nitii impreuna cu /l 91uca JJ(((8 358 3%;0 ) Ce)( cereau ,intuitorului2 ) Sa foloseasca !umnezeirea e6oist8 pentru a se mintui pe Sine8 nu pentru a mintui0 Ce non)sens5 ) !ar8 (isus nu coboara de pe cruce tocmai pentru ca este -iul lui !umnezeu8 pentru ca iubeste dumnezeieste0 Si8 pentru ca poate transforma orice situatie8 c+iar acest rau capital8 care este moartea8 dindu)i un sens pozitiv pentru e#istenta8 in inviere0 &ceasta este o cale a Proniei4 F!umnezeu a intors raul nostru in bineF8 spune (osif fratilor Sai 9-acerea 18 2';0 (ar acum pe cruce /l8 -iul lui !umnezeu facut "m8 restaureaza in fata Tatalui conditia si starea noastra adevarata8 aceea de 7ertfire8 de daruire de sine0 &cesta era si oma6iul pe care ()l aduce0 ) &dinc intele6ea aceasta Sfintul Ciril al &le#andriei8 cind spune8 ca Fla Tatal nu se poate intra altfel decit in stare de 7ertfaF0 ) &sa intra !omnul ca (naintemer6ator al nostru0 Caci acum -iul nu se aduce numai pe Sine ca 7ertfa Tatalui8 ci ofera si firea Sa umana8 pir6a firii noastre0 " ofera si o sfinteste0 FCeea ce este oferit e sfintitF0 Si e sfintita firea deodata4 prin 7ertfa si prin marele dar al invieriiB prin oferire si primire8 in acest sc+imb de vieti0 Caci8 firea umana daruita8 desc+isa de /l !umnezeirii se umple de darul vietii dumnezeiesti8 (nvierea0 Sfintul &tanasie cel ,are arata ca ,intuitorul a ales crucea drept cale a 7erfirii Sale pentru ca acesta este sin6urul fel de moarte in care trebuie sa intinzi miinile0 &ltfel spus8 sa sfirsesti imbratisind8 Fadunind pe fiii lui !umnezeu cei imprastiatiF 9(oan J(8 52;0 1a 7ertfa Sa (isus ne uneste si pe noi0 Si in /l8 in *ristos invatam sensul si valoarea iubirii8 daruirii8 7ertfei8 invatam firea lucrurilor0 ) Sfintul (oan 3ura de &ur observa8 ca F!umnezeu voind sa le6e pe toti oamenii intre ei8 a impus o necesitate atit de mare in lucruri8 incit cu folosul aproapelui este le6at folosul altuia0 Cirmaciul corabiei apara in furtuna8 de la inec pe totiB mestesu6arul nu cauta doar folosul luiB a6ricultorul nu seamana numai atit cit ii a7un6e lui8 si soldatul sta in linia de bataie nu numai a se apara pe sineF0 ,ai adinc8 in daruirea de sine8 intele6em adevarul insusi al firii noastre0 (n obirsia si in 6eneza noastra8 c+ip al lui !umnezeu fiind8 suntem ziditi din si pentru iubire8 pentru

130

comuniune0 (ntrea6a noastra fiinta este facuta conform cu iubirea cu daruire de sine0 Prin toate or6anele sale8 trupul este desc+idere si reciprocitate cu semenii8 cu lumea0 Cu oc+ii nu ma privesc doar pe mine8 si indeosebi cu urec+ile nu ma aud numai pe mine8 ci caut fata8 cuvintul si 6indul celuilalt0 1imba7ul s)a nascut numai in mediul de comuniune8 ca c+emare si raspuns intre mine si aproapele0 Cuvintul meu e revelatia Cuvintului8 iar prin el eu bat la usa aproapelui meu8 ca si Cuvintul care spune4 F(ata8 stau la usa si bat000F 9&poc0 (((8 2;0 Pasii mei mer6 in intimpinarea semenului8 bratele mele spre imbratisarea lui0 -iecare or6an e fereastra desc+isa catre lume8 totul este dedicat comuniuniiB esential8 viata este reciprocitate a daruirii8 a 7ertfei0 (ar (isus este intruparea deplina si transfi6uratoare a 7ertfei de sine0 Si cu cit noi ne +ranim mai mult din /l8 din cuvintele 1ui si cuvintele 1ui devin in noi Fdu+ si viataF 9(oan >(8 63;8 din viata 1ui4 FCel ce maninca trupul ,eu si bea sin6ele ,eu ramine intru ,ine si /u intru /l000 Cel ce ,a maninca pe ,ine va trai prin ,ineF 9(oan >(8 56)5 ;8 cu atit mai mult8 viata noastra inradacinata in /l prin botez seamana mai mult cu a 1ui0 >ec+ea iubire de sine se transfi6ureaza si in noi in lepadarea de sine8 in daruirea de sine0 ) Parintii adevarati8 sotii adevarati8 prietenii adevarati o stiu0 & inteles)o poporul nostru8 cind a vazut in ,anastirea Curtea de &r6es8 rodul 7ertfei0 (nc+iderea in e6ocentrism si moarte se sc+imba si devine salt in viata0 Simti cum in iubire respiri aerul invierii8 bucuria8 adevarul vietii0 Ca seva ce se revarsa din tulpina in mladite8 viata si in noi iubirea si le6ea de viata care vine de la Tatal prin -iul in !u+ul Sfint8 in Biserica8 in noi0 ) FPrecum ,)a iubit pe ,ine Tatal8 asa v)am iubit si /u pe voiB ramineti intru iubirea ,ea000 &ceasta este porunca ,ea4 Sa va iubiti unul pe altul precum v)am iubit /uF 9(oan J>8 %8 12;0 Pr0 Prof0 Constantin 3aleriu8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58 pa60 3') 340 GediteazHI Invatatura Crestina Despre Sfanta Cruce si Cinstirea %i Crestinul dreptmaritor vede si cinsteste in Sfinta Cruce8 deodata4 7ertfa -iului lui !umnezeu OCare s)a facut om pentru noi oamenii si pentru a noastra mintuire000FB lemnul crucii pe care s)a rasti6nit !omnul8 deci altarul Sau de 7ertfaB semnul crucii8 semn al O-iului "muluiR si al crestinului in acelasi timp8 cu care insemnindu)ne ca si cu o pecete8 aratam participarea noastra la 7ertfa sfintitoare a lui *ristos0 Pastrind cu sfintenie acest intre6 Odreptar al cuvintelor sanatoaseR cum invata Sfintul Pavel 9(( Tim0 (8 33;8 in cele ce urmeaza vom e#pune pe fiecare din cele trei intelesuri ale Sfintei Cruci4 si cel du+ovnicesc si cel de altar si cel de semn dumnezeiesc0 "rtodo#ia este si trebuie sa fie intru totul si dreapta credinta si plinatate a credinteiB unitate a intre6ii credinte0 Caci !omnul ne)a invatat4 OCel ce va strica una din aceste porunci foarte mici8 si va invata asa pe oameni8 foarte mic se va c+ema in imparatia cerurilorR 9,atei >8 1%;0 (ar &postolul previne4 OCine va pazi toata le6ea8 dar va 6resi intr)o sin6ura porunca8 s)a facut vinovat fata de toate poruncileR 9(acob ((8 1';0 Se intele6e8 ca e de a7uns 6resirea sau calcarea uneia ca sa pierd curatia si intre6imea adevarului0 (ntelesul du+ovnicesc al crucii

131

Crucea este iubireB mai profund8 e iubirea dumnezeiasca fata de noi0 / o adinca le6atura intre iubirea dumnezeiasca si cruce0 &ici in e#trema umilire si suferinta a crucii s)a descoperit ne6raita iubire si slava a -iului lui !umnezeu devenirt om0 S)a descoperit acea iubire care iubeste si pe cruce sau pina la cruce si se roa6a pentru iertarea8 mintuirea si a celor ce)1 rasti6nesc0 (ubire care ramine deci nesc+imbata8 ca a Tatalui8 care Orasare soarele peste cei rai si peste cei buni si trimite ploaie peste cei drepti si peste cei pacatosiR 9,atei >8 45;B care ramine aceeasi in orice conditie8 c+iar cind e rasti6nita0 (ubire care nu inceteaza nici c+iar in moarte8 pentru ca Oiubirea e mai tare ca moarteaR0 /ste iubire a lui !umnezeu8 a unei constiinte nelimitate8 libere si care se daruieste numai8 care nu cere nimic pentru sine8 pentru ca nu are nevoie de nimic8 asa cum numai !umnezeu este si poate fi0 !ar e si iubire umana descoperita prin om0 Si de aceea aici8 in acest Oe#emplarR divin)uman *ristos (isus !omnul8 a invins radical si definitiv e6ocentrismul8 sursa pacatului8 a raului0 &ceasta o arata mai ales crucea0 Cunosteau si cei vec+i iubirea8 asa cum o cunoastem si multi dintre noi0 /ra vorba insa de iubirea)dorinta8 erosB iubire care)si cauta o implinire dincolo de sine8 in altul8 si poarta prin aceasta8 in ea si ceva e6oism8 pentru sineB se 6usta atunci pe sine0 Pacatul nu e invins aici in radacina lui0 Pentru aceea (isus le spune ucenicilor4 O&sa sa va iubiti unii pe alti8 cum v)am iubit /u pe voiR 9(oan l>8 12;0 -iul este trimis de Tatal sa descopere aceasta iubire dumnezeiasca8 care este daruire de sine pentru implinirea8 pentru salvarea celuilalt8 care e numai slu7ire0 O-iul omului8 spune (isus8 n)a venit sa ( se slu7easca8 ci ca sa slu7easca /l si sa)si dea viata rascumparare pentru multiF 9,atei JJ8 2$;0 &ceasta e calitatea dumnezeiasca8 noua8 a iubirii lui si pe care o descopera crucea0 &ceasta slu7ire prin cruce a !omnului este mintuitoare0 Sfintul &postol Petru spune4 O/l a purtat pacatele noastre in trupul Sau pe lemnR 9( Petru ((8 4;0 /l8 fara de pacat8 poarta8 sufera pentru pacate0 &r+iereul 1e6ii vec+i8 cind aducea 7ertfa pentru pacat si impacare8 punea mina pe capul victimei8 punea pacatele asupra ei8 pentru ispasire 91evitic (>8 4;0 (n acest inteles biblic &r+iereu1 le6ii noi8 (isus *ristos purta asupra Sa vinovatia noastra ca victima8 7ertfa8 ispasire0 Spune si Sfintul Pavel4 OPe Cel ce n)a cunoscut pacat 1)a facut pacat pentru noi000 ca noi sa ne facem dreptatea lui !umnezeu printr)(nsulR 9(( Cor0 >8 21;0 OCu raniile 1ui v)ati vindecatR8 adau6a Sfintul Petru0 Cum te)ar putea mintui8 purifica8 sfinti cineva8 fiind el insusi sub pacat2 Cum te) ai putea vindeca infuzindu)ti)se un sin6e bolnav2 OCine ma va izbavi de trupul mortii acesteia2R8 se intreaba &postolul8 si tot el raspunde4 O,ultumesc lui !umnezeu prin (isus *ristos8 !omnul nostruR 9Rom0 >((8 248 25;0 -iul este trimis la Oai Sai din lume pe care i)a iubit pina la capatF 9(oan >(((8 1;0 !eci cu iubire pina la e#trem8 pina la cruce0 !ealtfel8 aici se si descopera fiinta ultima a iubirii0 O<imeni nu are mai mare dra6oste ca aceasta decit ca viata sa si)o puna pentru prietenii saiR spune (isus 9(oan J>8 13;0 &ceasta este esenta 7ertfei8 a crucii !omnului si ratiunea ei de a fi in acelasi timp4 iubirea0 Si prin ea se implineste si dreptatea dumnezeiasca si sfintirea noastra0 !upa cuvintul profetic al Psalmistului pe cruce4 O,ila si adevarul s)au intimpinat8 dreptatea si pacea s)au sarutatR 9Ps0 $48 ((;0 Crucea !omnuiui este mai mult decit o ispasire a lui in locul nostru ca OloctiitorR8 reprezentant al nostru0 Prin insasi intruparea Sa ca "m are loc un sc+imb de vieti0 -iul lui !umnezeu ia firea8 viata noastra cu tot ce este al ei8 cu nevointele sau pacatul ei0 Si nu este de conceput sa iubesti real fara sa cunosti8 sa simti8 ca pe ale tale bucuriile8 mai ales durerile8 incercarile celorlalti8 sau ceea ce8 dupa Sfinta Scriptura numim4 pacatul8 suferinta8 moartea0 Si cu cit intele6i mai mult e#istenta viata8 cu atit iubesti si suferi mai mult0 / de a7uns sa 6indim la parintii care sufera adesea sufleteste pentru copii mai mult decit copiii lor insisi8 pentru ca intele6 si vad mai mult din propria lor cercare urmarile raului0 Constiintei infinite a lui (isus ii corespunde o iubire si o suferinta nesfirsita pentru ai Sai care este Crucea0

132

Si numai o asemenea cruce poate mintui0 <u pentru ca !umnezeu vrea suferinta8 7ertfa8 moarte8 pentru Sine8 cum vredeau cei vec+i0 Ci pentru ca adevarata relatie intre mine si Tatal8 intre mine si semenul meu8 este aceea de iubire8 de 7ertfa8 de desc+idere fara rezerva8 de oferire si de comunicare0 1a Botezul si la Sc+imbarea la -ata a !omnului8 cind de fiecare data se anticipa8 se pre6atea crucea si invierea8 Tatal rosteste4 O&cesta este -iul ,eu cel iubit000 Ointru &cesta se reveleaza cu adevarat voia ,ea0 OPe &cesta ascultati)lR 9,atei (((8 1 B J>((8 5;0 Cu alte cuvinte4 fiti ca /l8 astfel de fii voiesc0 !ar acest moment si fapt poate avea loc pentru ca acum in fata Tatalui sta Cineva8 -iul Sau8 !umnezeu si om8 care plineste toata dreptateaR8 care e sfintenie absoluta si care iubeste0 &ceasta ne impaca real cu !umnezeu si intreolaltaB iubire atotcuprinzatoare8 in toate directiile8 sensurile4 spre Tatal8 spre semeni8 spre toata faptura0 &ceasta iubire este mintuitoare8 sfintitoare0 !omnul sfinteste lumea incepind cu Sine8 cu trupul Sau8 in iubirea Sa0 (n insasi purtarea crucii8 in 7ertfirea Sa8 !omnul desfiinta pacatul si sfintea faptura0 !aca reazemul raului8 al pacatului este e6ocentrismul8 iubirea divina8 crucea poarta in ea desfiintarea lui0 (n *ristos pacatul se mistuie in flacara8 in oceanul iubirii Sale dumnezeiesti0 O&colo unde este 7ertfa8 acolo este nimicirea pacatelor8 acolo este impacarea cu Stapinul8 acolo este sarbatoare si bucurieR8 invata Parintele nostru (oan 3ura de &ur 10 (ar8 dupa Sfintul Ciril al &le#andriei8 Ola Tatal nu se poate intra decit in stare de sacrificiuR 20 OStarea de sacrificiuF e si calea noastra unii catre altii0 Toata viata !omnului este purtare a crucii si desfiintare a pacatului0 Si intruparea Sa8 a Celui care Oin c+ipul lui !umnezeu fiind8 ia c+ip de robR 9-ilip0 ((8 ;B si nasterea in pestera8 in iesleB si faptul ca /l Oprin care toate s)au facutR vietuind pe pamint Onu are unde sa)si plece capulRB si +ulirea din partea fariseilor ca Ostrica le6eaR8 sau Oca sta la masa cu vamesii si pacatosiiR0 /l Oplinitorul le6ii si Cel Ofara de pacat000R etc0 Parintii Bisericii si teolo6ii observa ca !omnul desfiinteaza pacatul si insesi insusirile firii4 in foamea8 in setea8 in oboseala8 in atitudinea sa fata de suferinta8 de moarte etc0 (n nici una din acestea nu lasa firea Sa omeneasca Osa lunece spre pacatul placeriiR 30 (n toate /l implineste Ovoia TataluiR care in esenta e tot iubirea0 & cunoscut si ,intuitorul fericire8 bucurie0 !ar de ce fel de calitate2 -ericirea !omnului este aceea pe care o si propovaduieste8 de pilda in Predica de pe munte0 Si cum se stie aceasta consta in simplitatea du+uluiB in plinsul8 suspinul8 fata de suferintele semenilorB in blindeteB in foame si sete de dreptate8 de adevarB in mila si curatie a inimiiB in slu7irea pacii si acceptarea suferintei pentru altii8 a crucii0 Bucuria 1ui este bucuria de a praznui Pastele cu ucenicii 91uca JJ((8 15;8 de a)i impartasi din trupul si sin6ele 1ui 7ertfitB este bucuria invierii cu care intimpina pe mironosite in dimineata pascala8 cind le spune4 OBucurati)va000R 9,atei JJ(((8 %;B bucurie a Crucii si (nvierii0 Catre aceasta bucurie tinde intre6 cursul vietii SaleB catre acest moment suprem8 moment pe care /l il numeste Oceasul ,euR0 / cea care inseamna deodata4 patimire si preamarire4 OParinte a venit ceasul5 Preamareste pe -iul Tau8 ca si -iul sa Te preamareasca000R 9(oan J>((8 1;0 Ca si in intrea6a viata a !omnului8 la acest ceas suprem toate Persoanele dumnezeiesti ale Prea Sfintei Treimi sint de fata8 iau parte0 F<u sint sin6urR zice (isus 9(oan J>(8 32;0 ,intuirea inseamna4 O(ubirea Tatalui care rasti6nesteB iubirea -iului rasti6nitaB iubirea Sfintului !u+ care triumfa in puterea de neinvins a cruciiR8 cum tilcuieste un ierar+ ortodo# 40 Tatal este reazemul fundamental al crucii4 OParinte8 in miinile Tale incredintez !u+ul ,euF0 -iul este 7ertfa8 !u+ul8 Porumbelul care ramine mereu peste -iul8 este pacea crucii lui *ristos8 pacea noastra0 Crucea descopera astfel iubirea Treimii in manifestarea ei concreta8 in plinatatea si in intilnirea ei decisiva cu pacatul0

133

,ai profund8 acesta si este intelesul8 sensul ultim al intruparii4 revelarea si impartasirea iubirii8 a vietii Treimii in viata noastra si a intre6ii fapturi0 (isus se roa6a inainte de cruce4 OParinte8 dupa cum Tu esti intru ,ine si /u intru Tine8 asa si acestia sa fie in <oi8 unaR 9(oan J>1(8 21;B intruparea8 crucea8 invierea inseamna comunicarea vietii divine0 !e aceea !omnul este O/manuel4 cu noi este !umnezeuF0 !e aceea /l este deodata4 si !umnezeu si om8 si Pastorul si ,ielul Fcare ridica pacatul lumiiRB si !omnul si Slu7itorul nostru8 si &r+iereul si 7ertfa noastraB intru F/l a binevoit !umnezeu sa salasluiasca toata plinirea000 Sa le impace cu Sine8 fie cele de pe pamint8 fie cele din ceruri8 sa le cuprinda recapitulind totul in *ristos)Capul Bisericii8 facind pace prin /l8 prin sin6ele Crucii Sale si sa One stramute astfel in imparatia -iului iubirii SaleB 9Col0 (8 138 1%8 2';0 !ar crucii8 iubirii ii urmeaza viata0 &sa cum viata naste din iubire din cruce naste o noua viata8 invierea0 Crucea descopera aceasta bo6atie de daruri si de intelesuri0 /a este fundamental descoperire a iubirii dumnezeiesti0 !ar aceasta fiind8 ea poarta in sine si recapitularea8 strin6erea noastra la umbra si lumina eiB si 7ertfa8 ispasire pentru pacatele noastre plinirea dreptatii dumnezeiestiB si sfintire a firii prin biruirea stricaciunii0 Si odata cu acestea8 inca si mai profund decit acestea8 ea poarta prin inviere8 sensul ei final si esential creatorB continuarea creatiei din punctul in care a fost intrerupta de pacat prin oprirea de la pomul vietiiB desc+iderea catre o noua viata0 !omnul spune4 OCine va cauta sa)si scape viata sa o va pierdeB iar cine o va pierde8 o va dobindiR 91uca J>((8 3%;0 !esi6ur8 nu este vorba aici de pierdere8 de desfiintare a fiintei8 a constiintei8 a c+ipului din din noi8 caci O-iul "mului n)a venit sa piarda8 ci sa mintuiascaR 91uca (J8 55;0 /ste vorba de lepadare si de pierde a iubirii patimase de sine4 a raului8 a ceea ce a devenit stricacios in noi8 Opentru ca ceea ce e muritor sa fie in6+itit de viataR 9(( Cor0 >8 4;0 / vorba de rasti6nirea unei lumi si firi vec+i pentru a obtine in sc+imb8 cum spune ,antuitorul8 Oo dovadaR8 un Ocisti6R8 mai multa Oviata8 un plus de e#istenta0 O& muri este cisti6R zice Sfintul Pavel 9-ilip0 18 21;0 O3rauntele de 6riu daca moare8 multa roada aduceR 9(oan J((8 24;0 (nvierea este deci o imbo6atire a persoanei8 a vietiiB este o noua stare si calitate Fa fiintei8 a fapturii8 a trupului8 care in *ristos cel inviat devine Odu+ovnicesc8 nestricacios8 nemuritorR 91 Cor0 J>8 4)3;0 (ar crucea e calea si usa spre aceasta noua viata0 !e aceea Biserica o preamareste4 FBucura)te cruce vistierul vietiiB bucura)te cruce vasul luminiiB bucura)te cruce usa tainelor0005R0 (n timpul rasti6nirii8 !omnul era supus ultimei ispitiri4 O!aca esti -iul lui !umnezeu coboara)Te de pe cruceR 9,atei JJ>((8 42)43;0 !ar8 Otocmai pentru aceasta nu se coboara de pe cruce8 pentru ca este -iul lui !umnezeuR8 tilcuieste Sf0 (oan 3ura de &ur0 /l pentru cruce a venit5 Si8 Oa invia e cu mult mai mult decit a se cobori de pe cruceR 58 a cobori si a se intoarce la un trecut depasit0 Crucea ca Opom al vietii poarta si odrasleste viata0 (ar invierea vesteste o noua dimineata8 Oa opta ziR a creatiei0 Sfintita cruce )altarul de 7ertfa al ,intuitorului Cuvintul crucii este prezent in /van6+elia8 in propovaduirea ,intuitorului inca inainte de rasti6nirea Sa pe acest vec+i instrument de osinda0 (isus le zicea ucenicilor Sai4 O!aca vrea cineva sa vina dupa ,ine sa se lepede de sine8 sa)si ia crucea si sa)mi urmeze ,ieR 9,ater J>(8 24;0 / vorba8 desi6ur8 in aceste cuvinte ale !omnului de crucea noastra du+ovniceasca8 dar in le6atura cu crucea Sa in care e inradacinata crucea crestinului0 Pentru ca inainte de a se adresa aceasta c+emare8 ,intuitorul arata Oucenicilor 1ui ca /l trebuie sa mear6a la (erusalim si sa patimeasca multe de la batrini si de la ar+ierei si de la carturari si sa fie ucis si a treia zi sa inviezeF 9,atei J>18 21;0 &ici !omnul vesteste direct patimirea si moartea Sa de pe cruce8 la care prin cuvintele de mai sus ii c+ema pe ucenici sa)1 urmeze0 (ar la putina vreme8 adica dupa sase zile8 suind pe muntele Taborului sa se roa6e8 apar impreuna8 in slava Sc+imbarii la fata

134

,oisi si (lie8 care vorbeau cu /l despre Osfirsitul 1ui pe care avea sa)l implineasca in (erusalimR 91uca (J8 31;B deci iarasi despre8 cruce0 Si acolo8 pe Tabor8 primind de mai inainte8 de bunavoie8 rasti6nirea8 7ertfa Sa8 cunoaste si stralucirea slavei firii omenesti ca o arvuna a invierii0 &stfel8 in amindoua aceste marturii se descopera inca din timpul propovaduirii Sale8 locul si rostul proniator si nu intimplator al crucii8 in lucrarea mintuirii noastre0 Toate cele patru /van6+elii vorbesc de crucea !omnului0 Primele trei numite si sinoptice8 de la Sfintul ,atei8 ,arcu si 1uca o amintesc pe calea spre 3ol6ota0 OSi au silit pe un trecator care venea din tarina8 pe Simon Cirineul8 tatal lui &le#andru si al lui Ruf8 ca sa duca crucea 1uiF 9,atei JJ>((8 32B ,arcu J>8 2B 1uca JJ(((8 26;0 (nca si mai direct o evoca Sfintul (oan in momentul rasti6nirii4 OSi stau lin6a crucea lui (isus8 mama 1ui si sora mamei 1ui8 ,aria lui Cleopa si ,aria ,a6dalenaF 9(oan J(J8 25;0 &stfel OlemnulR pe care Sf0 Petru spune ca O!omnul a purtat pacatele noastreR8 unealta rasti6nirii Sale8 e numit de ucenicii !omnului OCrucea lui (isusR0 :rmeaza limpede de aici ca8 potrivit descoperirii Sfintei Scripturi8 crucea este altarul pe care s)a 7ertfit -iul lui !umnezeu Opentru a noastra mintuireR0 Cel ce este deodata &r+iereu si 7ertfa8 si)a pre6atit si altarul sau pe care praznuieste pastele <oului 1e6amint0 Pastele nostru *ristos a fost 7ertfit pentru noiR8 zice Sfintul Pavel 9( Cor0 >8 ;0 (ar aceasta 7ertfa se savirsea tocmai in timpul cind la templu se sacrificau mieii pascali ai 1e6ii vec+i 60 Si in acel moment lua fiinta <oua 7ertfa8 cea a <oului Testament si pe un alt altar0 Cum ne e#plica si invata acelasi &postol cind spune4 O&vem altar dintru care nu au dreptul sa manince cei ce slu7esc cortuluiR 9/vr0 J(l(8 13;0 &ltar nou8 pentru ca (isus ca sa sfinteasca poporul cu sin6ele Sau a patimit afara din poartaF0 Pentru care si indeamna iarasi Sfintul Pavel4 OSa iesim dar la /l8 afara din tabara8 luind asupra noastra ocara 1uiR 9/vrei J(((8 13;0 1uind8 deci purtind Oocara 1uiR8 adica crucea 1ui8 intrucit /l8 (isus F(ncepatorul si plinitorul credintei8 care pentru bucuria pusa inainte)(8 a invierii8 a suferit crucea8 n)a tinut seama de ocara ei si a sezut de)a dreapta tronului lui !umnezeu 9/vrei J((8 21 ;0 Toate aceste marturii arata fara umbra de indoiala ca cinstind crucea8 aducem cinstire altarului de 7ertfa al ,ntuitorului nostru0 Si ii aducem aceasta cinstire sfinta luind aminte la insesi cuvintele ,intuitorului care spune ca OCel ce se 7ura pe altar8 se 7ura pe el si pe toate cate sint deasupra luiR 9,atei JJ(((8 2';0 ,ai ales in taina crucii8 altarul e le6at inseparabil de 7ertfa0 (ar cinstirea adusa altarului)crucii duce la cinstirea !arului suprem8 -iul lui !umnezeu8 care s)a 7ertfit pe acest altar8 si pe care8 cum arata tot Sfintul Pavel8 l)a instituit !umnezeu (nsusi0 Caci Oavem &r+iereu slu7itor altarului si cortului celui adevarat8 pe care l)a infipt !umnezeu si nu omulF 9/vr0 >((8 1)2;0 Se descopera astfel o atit de adinca unitate intre *ristos si cruce8 ) altarul Sau0 *ristos este nedespartit de crucea Sa0 Pentru care &postolul va si spune4 O&m 7udecat sa nu stiu intre voi altceva decit pe (isus *ristos si pe &cela rasti6nitR 9( Cor8 ((8 2;0 ,ai sint insa unii credinciosi care fara o cercetare mai adinca si in unitate a lor a cuvintelor Sfintei Scripturi isi zic4 totusi crucea8 este obiectul pe care a fost rasti6nit !omnul nostru lisus *ristosB obiect de ocara8 tortura8 pe care erau osinditi indeosebi sclavii0 !e aceea8 in >ec+iul Testament se socotea un blestem a fi rasti6nit pe cruce4 OBlestemat este inaintea !omnului tot cel spinzurat pe lemnR 9!eut0 JJ(8 23;0 Cum sa cinstim8 sa veneram atunci Oinstrumentul de c+inR al ,intuitorului 2 Ce trebuie sa raspundem 2 ,ai intii trebuie observat ca in intre6 <oul Testament nu 6asim nici un loc in care crucea sa fie in vreun fel dispretuita8 fie de ,intuitorul8 fie de Sfintii &postoli0

135

!impotriva8 ,intuitorul8 cum aratam8 dupa Sfintul Pavel On)a tinut seama de ocara eiR0 Si nu numai ca nu s)a rusinat de ea8 ci a luat)o asupra Sa8 a facut din ea altar dumnezeiescB s)a inaltat pe ea ca 7ertfa0 Si nu silit8 ci de bunavoie4 OTatal ,a iubeste fiindca /u imi pun viata ,ea000 <imeni nu o ia de la ,ine0 Putere am /u ca sa o pun si putere am iarasi sa o iauR 9(oan JJ8 1$;0 &stfel !omnul8 potrivit Proniei dumnezeiesti8 liber a acceptat crucea8 si asa cum era8 +ulita8 blestemata0 & acceptat)o pentru /l pentru a ne atra6e si pe noi la Sine prin /a si implicit la cinstirea ei8 cum ne si spune4 OCind ma voi inalta de pe pamint pe multi ii voi tra6e la ,ine0 (ar aceasta o zicea aratind cu ce moarte avea sa moaraR 9(oan J((8 32)33;0 (ar impreuna cu ,intuitorul8 se intele6e ca si Sfintii &postoli vor 6indi si vor propovadui despre cruce in acelasi du+0 Pentru Sfintul Pavel8 de pilda8 crucea este aproape unica cinste8 unica lui lauda4 F(ar mie sa nu)mi fie a ma lauda decit numai in crucea !omnului nostru (isus *ristos8 prin care lumea este rasti6nita pentru mine si eu pentru lumeR0 <u i6nora nici Sfintii &postoli4 ocara8 umilinta crucii0 !ar pentru ei ca si pentru orice crestin8 umilinta8 implicit umilinta crucii8 este virtute dumnezeiasca si cale a slavei4 OCel ce se smereste va fi inaltatF8 a spus ,intuitorul0 Si se vede cum c+iar din ziua Cincizecimii8 luminat de limba de foc a Sfintului !u+8 Sfintul Petru patrunde acest inteles al tainei8 si vesteste credinciosilor veniti la praznic4 OPe acest (isus pe care voi 1) ati rasti6nit8 !umnezeu 1)a facut !omn si *ristosR 9-apte ((8 36;0 :milinta rasti6nirii8 a 7ertfirii poarta in ea puterea si stralucirea slavei lui *ristos0 &ceasta intele6ere adinca si le6atura intre cruce si inaltare o observa si Sfintul Pavel8 cind scrie -ilipenilor ca4 O*ristos (isus000 s)a smerit pe Sine8 ascultator facindu)se pina la moarte si inca moarte de cruce0 !ar pentru aceea si !umnezeu 1)a preainaltat si ()a daruit 1ui nume care e mai presus de orice numeR 9-ilip0 ((8 $)%;0 / pusa in lumina clara astfel le6atura de nedesfacut intre umilire si preamarire si care se face prin cruce0 Si in aceasta unitate vie a contrastelor vor cu6eta si Sfintii Parinti0 &ducem aici spre pilda8 cuvintul vi6uros al Sfintului (oan *risostom8 care o intemeiaza pe fondul divin al iubirii si zice4 FPentru aceasta (l numesc (mparat pe *ristos8 pentru ca)1 vad rasti6nit0 & se 7ertfi pentru cei condusi este fapta unui imparatF 0 <e apare astfel atit de clar4 crucea8 instrument de osinda odinioara8 devine in *ristos mi7loc al mintuirii si inaltarii noastre0 Pentru o intele6ere insa si mai profunda a cinstirii Sfintei Cruci in Biserica8 sa reflectam si asupra acestui fapt4 de unde venea pentru cei vec+i ocara crucii 2 !esi6ur8 nu de la cele doua drepte incrucisate8 din lemn sau alt material0 Pentru crestin orice material8 lucru sau fiinta8 este in sinea sa bun8 ca zidire si dar al lui !umnezeu0 &tunci ocara crucii nu vine de la ea8 din natura ei8 ci din pacat8 din intrebuintarea ei ca mi7loc de tortura8 si mai ales de la cei osinditi pe ea0 Blamati8 +uliti8 napastuiti pentru vinovatii reale sau uneori inventate in cazul atitor slavi8 dintr)o societate nedreapta8 crucea se identifica cu ei8 cu osinditii pe ea8 si purta ocara lorB incit din pricina pacatului devine si ea instrumentul oroarei0 !ar in *ristos (isus8 pe cruce se rasti6neste Cel fara de pacat0 (n c+ip firesc sfintenia 1ui sfinteste aceasta cruce8 care devine OCrucea lui (isusR0 /a se sfinteste potrivit Sfintei Scripturi Fprin cuvintul lui !umnezeu si prin ru6aciuneR 91 Tim0 (>8 5;8 caci acum !umnezeu)Cuvintul (nsusi se afla prin *ristos pe eaB se roa6a pe ea8 invin6e pacatul prin ea si ii da o noua destinatie si sens0 Crucea8 in locul instrumentului de pacat8 ocara si c+in8 din pricina celor osinditi pe ea si a unei lumi nedrepte8 devine prin Rasti6nitul dumnezeiesc de pe ea instrumentul de inaltare8 lumina si viata0 !evine simbol si putere de iubire8 credinta8 nade7de8 rabdare8 bunatate8 bucurie si biruinta a raului8 din puterea Celui ce a biruit pe ea pacatul si moartea0 &cela care printr)un OlemnR a sc+imbat amaraciunea apei de la ,ara8 in dulceata 9/sire J>8 23;8 sc+imba acum amaraciunea si Osminteala cruciiR8 in bucurie si slava0 &ceasta sc+imbare il va face pe Sfintul Pavel sa e#clame4 OCuvintul crucii pentru cei pieritori este nebunie8 dar

136

pentru noi cei ce ne mintuim este puterea lui !umnezeuR 9( Cor0 1 1$;0 Sc+imbare savirsita odata pentru totdeauna0 (n crestinism dupa apusul lumii vec+i8 crucea nu va mai fi niciodata instrumentul de oroare si osinda8 ci de mintuire0 (ar la cuvintul indoielnic al altora8 daca cinstim crucea8 atunci trebuie sa cinstim si cununa de spini8 piroanele8 pe Pilat si ceilalti care l)au osindit pe (isus *ristos0 Se cuvine sa raspundem in c+ipul urmator4 (n ce priveste persoanele umane8 acestea sint cinstite sau nu8 prin faptele lor8 ca fiinte constiente8 libere0 "biectele insa isi iau cinstirea de la !umnezeu si de la noi8 care ne manifestam prin ele iubirea noastra0 Prin tot ce a manifestat *ristos iubirea8 tot ce a atins /l se sfinteste si cununa de spini8 si piroanele si mormintul Sau etc0 <u le vom venera la fel ca pe cruce0 !ar le vom cinsti ca pe niste obiecte sfintite le6ate de viata !omnului8 prin care8 prin toate8 /l ne)a adus mintuirea0 1e cinstim asa cum invata Sfinta Scriptura ca erau cinstite si lucruri8 obiecte ale un barbati alesi8 obiecte care au avut o semnificatie deosebita in viata lor0 (n >ec+iul Testament8 spre pilda8 c+iar sabia cu care invinsese !avid8 3oliat era pastrata la loc de cinste in cortul sfint8 invesmintata si asezata dupa efod 9( Re6i JJ(8 %;0 (ar Sfintul Pavel scria si cerea Colosenilor8 desi6ur in mod fi6urat8 Osa)si aduca aminte de lanturile lui; 9Col0 (>8 1$;0 Celor sfinti8 toate ale lor8 le devin curate si sfinte0 Prin *ristos faptura revine iarasi la Ostarea cea dintiiFB mai mult8 capata noi puteri dumnezeiesti8 caci zice !omnul4 O(ata8 /u le fac pe toate noiR 9&poc0 JJ(0 5;0 Crucea !omnului este in acelasi timp implinirea profetiilor0 (ntre6 >ec+iul Testament8 1e6ea si Profetii isi au plinirea si descoperirea desavirsita in <oul Testament0 Cum spunea si -ericitul &u6ustin4 O<oul Testament in cel >ec+i se ascundeB acum >ec+iul in Cel <ou se descoperaR 9P010 JJJ(>8 623;0 (n (isus *ristos se dezlea6a tainele profetiilor8 se Odesfac pecetileR8 iar >ec+iul Testament este Opeda6o6R8 calauza spre /l8 spre *ristos 93al0ll(0 24;8 )Si crucea a fost un asemenea inaintemer6ator8 atit prin intelesul ei du+ovnicesc8 cit si prin ima6ini8 prin semne preinc+ipuitoare0 (ntelesul du+ovnicesc al crucii apare puternic8 luminos8 indeosebi la profetul (saia0 Profetul descrie patimile si ispasirea !omnului pentru pacatele noastre in accente si ima6ini atit de vii8 ca si cind S)ar afla in fata crucii000 O/l a luat asupra)si durerile noastre8 spune (saia8 si cu suferintele noastre s)a impovarat000 & fost strapuns pentru pacatele noastre000 Pedepsit pentru mintuirea noastra0 Si prin ranile 1ui noi toti ne)am vindecatF 9(saia 1(((8 48 58 ;0 !ar si ima6inea crucii este prefi6urata8 prezisa in >ec+iul Testament0 Sarpele de arama inaltat de ,oisi in Pustie este una din aceste clare profetii0 Cind israelitii strabatind desertul Sinai8 au a7uns intr)un tinut lin6a muntele *or8 bintuit de serpi veninosi8 multi mureau muscati8 otraviti de veninul lor0 &tunci8 la porunca lui !umnezeu8 ,oisi a facut un sarpe de arama pe care l)a atirnat de un stilp8 iar cind cineva era muscat de sarpe8 privea la sarpele de arama si traia8 ) raminea cu viata 9<umeri JJ1 %;0 )Sarpele de arama preinc+ipuia crucea cu ,intuitorul rasti6nit pe ea0 !omnul (nsusi confirma cind zice4 O!upa cum ,oisi a (naltat sarpele in pustiu ) asa trebuie sa se inalte -iul "mului8 ca tot cel ce crede in /l sa nu piara8 ci sa aiba viata vesnicaR 9(oan (((8 14)15;0 S)a observat de catre unii credinciosi ca in >ec+iul Testament a fost interzisa cinstirea sarpelui de arama8 dupa cum citim4 O(n anul al ((()lea al lui "seea8 re6ele lui (srael8 a inceput sa domneasca (ezec+ia8 -iul lui &+az8 re6ele lui (uda0 Si cind a a7uns re6e000 a savirsit fapte bune000 /l a stricat sarpele de arama pe care)l facuse ,oisi8 caci pina in zilele aceleaB fii lui (srael il tamiiau si)l numeau <e+ustanR 9(> Re6i J>((1 1)4;0 !e aici ar urma ca nu se cuvine sa cinstim nici crucea0

137

!reapta credinta raspunde aici asa4 intr)adevar8 sarpele de arama devenise cu timpul un fel de idol si i se aducea inc+inare ca unui obiect indumnezeit0 !umnezeu nu poruncise insa sa i se aduca un cult0 Sarpele inaltat in vazul tuturor8 era un semn al Proniei8 al milei dumnezeiesti0 Privind la el8 cei muscati trebuiau sa se inalte cu mintea8 cu inima la !umnezeu de unde le venea puterea sa biruie veninul0 Cinstind crucea8 crestinul adevarat nu poate cadea in 6reseala de care s)au facut vinovati cei din 1e6ea vec+e8 intrucit pentru el crucea8 esle crucea lui *ristos pe care s) a inaltat pentru a birui pacatul si moartea0 3indind8 privind8 ru6indu)ne in fata crucii privim cu oc+ii du+ovnicesti pe *ristos Cel 7ertfit pe ea0 <oi nu ne putem inc+ipui pe *ristos fara cruce si nici crucea fara *ristos0 Prin ea noi ne inc+inam 1ui8 caci *ristos si crucea Sa sint nedespartite0 " alta icoana preinc+ipuitoare a crucii in >ec+iul Testament este aceea a lui ,oisi tinindu)si miinile intinse in timpul luptei cu amalecitii la Rafidim8 lin6a *oreb0 )Si zice Sfinta ScripturaB OCind ,oisi isi ridica miinile biruia (srael8 iar cind isi lasa miinile in 7os biruiau amalecitii0 !ar obosind miinile lui ,oisi8 au luat o lespede si au pus)o sub el si el a sezut pe ea8 iar &aron si "r ii spri7ineau miinile8 unul de o parte si altul de alta8 astfel ca miinile lui statura neclintite pina la apusul soareluiR 9/sire J>((8 1()12;0 -aptura proorocului cu miinile ridicate lua astfel forma crucii0 Calauzit de !u+ul Sfint el proiecta si profetea ima6inea ei8 a ,intuitorului8 pentru a carei venire ii si pre6atea pe credinciosii 1e6ii vec+i8 cind le spunea4 OProoroc din mi7locul tau si )din fratii tai8 ca si mine8 iti va ridica !omnul !umnezeul tau4 pe acela sa)l ascultatiR 9!eut0 J>(((8 15;0 Si iarasi8 o ima6ine a crucii este prezisa prin Ostea6ulF de care 6raieste (saia4 O(ntrati8 intrati pe porti5 3atiti cale poporului8 6atiti8 6atiti drum8 curatiti)l de pietre8 inaltati un stea6 peste neamuriR 9(saia 1J(> 1';0 )Stea6ul a fost totdeauna simbol al unui crez8 al unitatii8 al biruintii0 (ar in Sfinta Scriptura8 un asemenea simbol nu poate fi decit crucea0 Prin aceste ima6ini preinc+ipuitoare ca si prin celelalte profetii ale >ec+iului Testament se urzea in constiinta credinciosilor >ec+iului Testament icoana lui ,esia0 Prin acestea a fost /l recunoscut0 Toate apar ca niste umbre care premer6 realitatii0 )R1e6ea avea umbra bunatatilor viitoareR8 zice Sfintul Pavel0 /rau ca niste c+ipuri ale Prototipului vesnic si care)( vesteau intruparea8 asa cum zorile prevestesc rasaritul soarelui0 -iul prin !u+ul le trimetea ca pe niste inaintemer6atori si Sfintul (oan (naintemer6atorul !omnului (l va recunoaste si marturisi4 OCel ce vine dupa mine mai inainte de mine a fost8 pentru ca mai indinte de mine eraR 9(oan 18 3';0 OPrin cruce8 va zice si Sfintul &ndrei Criteanul8 a fost recunoscut *ristos si Biserica credinciosilor patrunzind in adincul Scripturii vede ca /l este -iul lui !umnezeu8 !umnezeu (nsusi si !omnF 9P030 % 8 1'2$8 l'45;0 Semnul crucii .ertfa si altar de 7ertfa8 crucea este in acelasi timp Osemnul lui *ristosR si al crestinismului0 /ste8 dupa Sfinta Scriptura4 OSemnul -iului "muluiR0 O&tunci se va arata pe cer semnul -iului "muluiF8 spune ,intuitorul (nsusi 9,atei JJ(>8 3';0 Biserica a vazut in acest semn crucea !omnului0 Catre aceasta intele6ere ne conduc marturisirile Sfintei Scripturi0 &sa de pilda8 OsemneleR savirsite de ,oisi prin toia6ul lui 9(esire (>0 $)1$;8 care e o preinc+ipuire a crucii0 Sau semnul din viziunea lui (ezec+il8 cind proorocul aude4 O000Treci prin mi7locul cetatii8 prin (erusalim8 si insemneaza cu semnul tau )adica al crucii 9litera OtauR in alfabetul vec+i 6rec avea e#act forma crucii;8

138

pe frunte8 pe oamenii care 6em si care plin6 din cauza multor ticalosii care se savirsesc in mi7iocul lorF 9(ezec+iel (J8 4;0 (n <oul Testament de asemenea8 dreptul Simeon intimpinind pe (isus in templu rosteste catre ,aica 1ui8 Prea Sfinta -ecioara4 O&cesta este pus ca un semn care va stirni impotrivireF 91uca 118 34;0 OSemnul de impotrivireF8 adica ceea ce va numi Sfintul Pavel4 Osminteala cruciiR0 Catre acelasi inteles ne conduc si cuvintele !omnului rostite in sina6o6a din Capernaum0 1a intrebarea multimii4 OCe semne arati ca sa credem in Tine2 Parintii nostri au mincat mana in pustie000F0 (isus le raspunde4 O/u sint piinea vietii0 Cel ce maninca trupul ,eu si bea sin6ele ,eu are viata vesnica000F 9(oan >(8 3p8 318 54;0 *rana 1ui era deci viata 1ui8 viata de 7ertfa8 de cruce impartasita si noua prin Otrupul si sin6ele SauF in Sfinta /u+aristie0 )(n sfirsit8 tot atit de evident este Osemnul lui (onaR0 Cum istoriseste Sfintul /v0 1ucaB in drum spre (erusalim8 lisus se adreseaza celor de fata si le zice4 O<eamul acesta000 cere semnB dar semn nu i se va da8 decit semnul proorocului (ona0 Caci precum a fost (ona semn <inivitenilor8 asa va fi si -iul "mului semn acestui neamR 91uca J18 2%83';0 )Trimiterea8 incercarea prin care trecuse proorocul si propoveduirea lui erau un OsemnF pentru <iniviteni8 pentru pocainta lor0 Cu atit mai mult -iul "mului8 prin tot ceea ce este si faptuieste /l8 este pentru noi OsemnF8 si fiinta a semnuluiB sursa a tuturor semnelor care au calauza spre mintuire si care toate duc ca si catre o culme a lor8 la cruce si inviere0 Caci mai zice !omnul4 Oprecum a fost (ona in pintecele c+itului trei zile si trei nopti asa va fi si -iul "mului in inima pamintului8 trei zile si trei nopti0 9,atei J((8 4';0 &stfel aceasta luminoasa unitate a marturiilor Sfintei Scripturi arata Crucea drept OSemnul -iului "muluiRB semnul vietii8 al iubirii8 al slu7irii 1ui0 &l stralucirii si puterii 1ui creatoare8 caci Oin puterea cruciiR $8 a 7ertfei sta taria creatiei si a innoirii ei0 Tilcuind impreuna cuvintele profetice ale !omnului4 OSoarele se va intuneca si luna nu va mai da lumina ei8 iar stelele vor cadea0 Si atunci se va arata pe cer Semnul -iului "muluiF 9,atei JJ(>8 2%)3';8 Sfintul (oan 3ura de &ur observa cu adinca patrundere4 O>ezi cit de mare este puterea semnului crucii 2000 Crucea este mai stralucitoare si decit soarele si decit luna000 )Si sa nu te minunezi ca !omnul vine purtind crucea 2 !upa cum a facut cu Toma aratindu)i semnul cuielor si ranile000 tot astfel si atunci va arata ranile si crucea8 ca sa arate ca &cesta a fost Cel rasti6nit %0 Crucea este deci semnul identitatii lui *ristos dupa care (l recunoastem0 /ste semnul OTainei lui *ristosR8 cum spune Sfintul Pavel8 prin care ni se desc+ide iubirea dumnezeiasca in toate sensurile8 in Olar6imea8 lun6imea8 adincimea si inaltimeaR ei 9/fes0 (((8 1$;8 care sint8 cum e#plica Sfintul 3ri6orie de <Essa8 bratele8 dimensiunile cosmice ale c+ipului plinatatii ei0 Brate care cuprind zidirea in obirsia si c+emarea ei luminoasa0 !e aceea si Sfintul /v0 (oan vede O,ielul 7ertfit de la intemeierea lumii0 9&poc0 J(((8 2;8 deci zidind)o prin 7ertfa8 prin iubirea SaB ca si dupa inviere pentru proslavirea ei8 cind de asemenea (l vede4 Oin picioareR8 semn al invierii8 dar Oca 7un6+iatR8 semn al 7ertfirii in fata Tatalui0 Crucea apare astfel ca un semn etern al -iului "mului8 si aceasta pentru ca e semnul iubirii si al 7ertfirii pentru viata si pentru tot mai multa viata8 care constituie insesi fiinta8 conditia si sensul creatiei0 Semn al O-iului "muluiR8 crucea este desi6ur si semn al crestinului0 /a revelind iubirea lui *ristos trebuie sa reveleze si iubirea noastra ca c+emare si raspuns0 /ste semnul sc+imbului de iubire intre !umnezeu si noi0 *ristos nu se rusineaza de crucea Sa8 pentru ca ne)a mintuit prin ea8 ne)a iertat pacatele8 ne)a aratat astfel cea mai inalta iubire a Sa fata de noi8 dar prin aceasta ne)a si cisti6at)o pe a noastra0 !e aceea in Sfintele /van6+elii se vorbeste deopotriva de OCrucea lui (isusR si de crucea celui ce)1 urmeaza pe (isus0 Crucea este semnul si locul in care ne intilnim cu (isus0

139

Purtind si numele lui *ristos8 crestinul se insemneaza cu semnul crucii ca si cu o pecete a lui *ristos8 care aflata ca face parte din trupul 1ui8 din Biserica0 Si pecetluirea cu acest semn in Biserica incepe inca din pruncie0 1a a opta zi dupa nastere8 cind in le6ea vec+e se facea taierea \mpre7ur8 acum preotul mer6e si binecuvinteaza pruncul8 in c+ipul crucii8 rostind asupra lui4 OSa se insemneze !oamne lumina fetii Tale peste robul Tau acesta008 si sa se insemneze crucea :nuia)<ascut -iului Tau in inima si in cu6etul lui00 1a Botez si indeosebi la un6erea cu Sfintul ,ir se insemneaza toate simturile si inc+eieturile8 rostindu)se4 OPecetea darului Sfintului !u+RB a Sfintului !u+ care)1 pecetluieste pe *ristos in noi8 viata8 crucea si invierea Sa0 OPune)ma ca o pecete pe inimaR invoca sufletul in Cintarea Cintarilor 9>(((8 6;0 (mpartasirea insasi cu trupul si sin6ele !omnului este tot o marturisire a crucii8 a 7ertfei0 Si apoi de)a lun6ul intre6ii vieti8 crestinul dreptmaritor se insemneaza cu acest semn dumnezeiesc4 cind incepe ru6aciunea8 in timpul ei8 si cind o terminaB la iesirea din casa8 la plecarea in calatorie8 ca si la intoarcereB la inceputul ca si la sfirsitul lucruluiB inainte de culcare8 pentru a ne incredinta 6ri7ii lui !umnezeu8 si la trezirea din somn8 spre a ne a6onisi binecuvantarea 1ui8 in toata ziuaB cind ne asezam si ne ridicam de la masaB in vreme de mi+nire8 prime7die sau 6induri releM Si in atitea impre7urari asa cum faceau cei dintii crestini8 dupa cum ne da marturie scriitorul bisericesc Tertulian 9 16')24'; care spune4 O(nainte si in timpul treburilor8 intrind si iesind8 imbracindu)ne8 inainte de somn8 in toate lucrarile noastre8 la fiecare pas si la fiecare fapta8 noi ne insemnam cu semnul sfintei cruciR 9P010 ((8 col0 %%;0 (n c+ipul crucii preotul binecuvinteaza credinciosiiB cu aceasta incepe savirsirea Sfintelor Taine8 sfinteste darurile aduse la altar8 ca si apa8 +oldele8 zidirea toata0 Si tot crucea sta pe altar8 ea insasi fiind altar precum si deasupra Sfintelor locasuri8 cele mai multe fiind zidite in forma ei0 Crucea se zu6raveste pe sfintele vase8 pe oda7dii8 pe cartile de cultB se vede ridicata la unele raspintii de drumuriB se aseaza la capatiiul celor adormiti intru nade7dea invierii si a vietii de veci0 Cuprinde astfel intre6 orizontul vietii noastre8 este semnul prin definitie al crestinului drept)credincios si aceasta pentru ca esential e semnul iubirii0 Spun insa oarecare dintre credinciosi ca totusi8 nu ar fi cuviincios sa ne inc+inam !omnului facind acest semn al crucii8 intrucit ,intuitorul a zis catre femeia samarineanca4 O>ine ceasul si acum este8 cind adevaratii inc+inatori se vor inc+ina Tatalui in du+ si in adevar8 ca si Tatal astfel ii doreste pe cei ce ( se inc+ina 1ui0 !u+ este !umnezeu si cei ce ( se inc+ina trebuie sa ( se inc+ine in du+ si in adevarR 9(oan (>8 2324;0 (ar &postolul invata ca4 O!umnezeu000 nu este slu7it de miini omenesti8 ca si cum ar avea nevoie de ceva8 /l dind tuturor viata si suflare si toate 9-apte J>((8 25;0 &ceste cuvinte ale Sfintelor Scripturi nu opresc insa8 in nici un c+ip semnul crucii0 Cind ,intuitorul spune4 Cei ce se inc+ina lui !umnezeu trebuie sa ( se inc+ine in du+ si in adevar8 ne invata ca ru6aciunea8 inc+inarea8 intre6 cultul si intrea6a noastra slu7ire trebuie sa purceada din adinc8 din inima fiintei noastre8 din Odu+R0 (n vorbirea cu samarineanca !omnul ii avea in vedere8 indeosebi pe acei credinciosi din >ec+iul Testament a caror inc+inare se transformase in forme 6oale8 uscate8 fara viataB )smoc+inul uscat le era o pilda 9,atei JJ(0 1%;0 (nca si profetul spusese4 O,ila voiesc8 iar nu 7ertfa si cunoasterea lui !umnezeu mai mult decit arderile de totR 9"seea >(0 6;0 )Prin *ristos se inc+eie insa un <ou Testament de care vorbeste Sfintul Pavel cind zice4 O&cesta este Testamentul pe care il voi intocmi casei lui (srael4 pune)voi le6ile ,ele in cu6etul lor si in inima lor le voi scrie000R 9/vrei >(((8 1';0 Cuvintele le6ii vec+i fusesera scrise pe piatra si pecetluite cu sin6ele animalelorB le6ea <oului Testament pecetluita cu sin6ele lui *ristos trebuie sa se inscrie in inima8 in du+ul nostru0 Ru6aciunea8 inc+inarea8 nu au sens si putere daca nu trec in interiorul constiintei8 in minte8 in inima0 <u e#ista cult adevarat8 ziditor8 acolo unde constiinta e moarta0 Prin du+ul

140

comunicam cu !umnezeu care este Odu+RB el8 du+ul ne desc+ide circulatiei iubirii8 +arului0 ,intuitorul mai atra6e de asemenea atentia femeii samarinence ca aceasta inc+inare adevarata nu mai este le6ata de un anumit loc 9templu; sau localitate8 nici numai de un anume neam 9iudei sau samarineni;0 !umnezeu este pretutindeni8 fiind Odu+08 si deci8 inc+inare8 slu7irea 1ui nu poate fi mar6inita de nimic0 /ste al tuturor si cu e6ala iubire se desc+ide tuturor 0 Cit priveste invatatura Sfintului Pavel ca O!umnezeu000 nu este slu7it de miini omenesti8 ca si cum ar avea nevoie de cevaR8 apare evident ca aceste cuvinte nu au nici o le6atura cu facerea semnului crucii0 (ntelesul lor corect este acela ca noi nu)( putem oferi lui !umnezeu ceva8 lucru al miinilor noastre8 care sa)( implineasca cumva OlipsaR8 intrucit /l este plinatatea8 e &bsolutul0 (nc+inarea8 cultul inltern si e#tern8 sint insa cu totul altcevaB tin de conditia noastra de faptura si ,intuitorul (nsusi s)a ru6at0 (ar aceasta inc+inare trebuie sa fie inte6rala8 sa cuprinda faptura noastra in totalitatea ei8 cum o arata Sfintul Pavel4 O!u+8 suflet si trupR 91 Tes0 >8 23;8 incit asa cum indeamna acelasi &postol4 OSa infatisam trupurile noastre ca pe o 7ertfa vie8 sfinta8 bine placuta lui !umnezeu8 ca inc+inarea noastra cea du+ovnioeascaR 9Rom0 J((8 1;0 !eci intrea6a noastra fiinta trebuie sa participe la actul de adorare0 Pentru a patrunde inca si mai profund acest inteles8 sa observam ca ,intuitorul8 in cuvintele rostite catre femeia samarineanca8 nu cere simplu inc+inarea in du+8 ci Oin du+ si in adevarR0 !ar adevarul viu este *ristos8 este Cuvintul care s)a facut trup0 Si astfel adevarul ni se descopera a fi unitatea deplina intre cuvint si trup8 intre du+ si viata8 intre credinta si fapta8 intre actele8 6esturile8 semnele pe care le facem si semnificatia8 intelesul lor0 Sintem suflet si trup8 nu du+uri fara trup0 OPreamariti dar pe !umnezeu in trupul si in du+ul vostru8 ca unele care sint ale lui !umnezeuR invata &postolul 91 Cor0 >(8 2';B pentru ca toate trebuie sa se sfinteasca0 !e aceea nu e de conceput cultul intern8 al inimii8 al Odu+uluiR fara cel e#tern8 al intre6ii noastre fapturi0 !ealtfel8 ne stau pilda a unei asemenea inc+inari si slu7iri8 ,intorul8 profetii8 apostolii0 ,intuitorul a binecuvintat cu miinile Sale pe copii0 O000Si luindu)i in brate i)a binecuvintat8 punindu)si miinile peste eiR 9,arcu J8 16;0 Si de asemenea pe Sfintii &postoli4 O000()a dus afara pina spre Betania si8 ridicindu)si miinile8 i)a binecuvintatR 91uca JJ(>8 5'; (n >ec+iul Testament8 patriar+ul (acob a binecuvintat cu miinile incrucisate pe fiii lui (osif8 asa cum citim4 O000Si a intins (srael 9(acob; mina sa cea dreapta si a pus)o pe capul lui /fraim8 desi acesta era mai mic8 iar stin6a si)a pus)o pe capul lui ,anase0 (nadins si)a incrucisat miinile8 desi ,anase era intiiul)nascut0 Si i)a binecuvintatMR 9-acere J1>(((8 14)15;0 )Credinciosii de atunci se ru6au si ei cu miinile ridicate8 cum zice psalmistul4 OSa se indrepteze ru6aciunea mea8 ca tamiia inaintea Ta8 ridicarea miinilor mele 7ertfa de seara000R 9Ps0 CJ18 2; (n <oul Testament8 Sfintii &postoli au rinduit diaconi8 preoti8 episcopi8 prin punerea miinilor8 deodata cu ru6aciunea 9-apte >(8 6B J(>8 23B ( Tim0 (>8 14;0 )(mpartasirea Sfintului !u+ celor botezati se facea de asemenea prin punerea miinilor4 O&tunci isi puneau miinile peste ei si luau !u+ SfintR 9-ape >(((8 1 B J(J8 5)6;0 (ar pe credinciosi Sfintul Pavel ii invata4 O >reau asadar8 ca barbatii sa se roa6e in tot locul8 ridicind

141

miinile curate8 fara de minie si fara de 6ilceavaR 9( Tim ((8 $;0 )(ata dar8 din Sfinta Scriptura8 citeva marturii ale unei adevarate si depline inc+inari0 !ar8 in sfirsit8 sa amintim acum putin si despre semnul insusi al crucii si despre marturia pe care o da crestinul prin ea0L ) Stim ca semnul sfintei cruci se face astfel4 impreunam primele trei de6ete ale miinii drepte8 iar celelalte doua le lipim de podul palmeiB si asa8 cu varful celor trei de6ete unite ne insemnam la frunte8 la piept8 pe umarul drept si pe cel stin60 Semnul il facem insa rostind deodata cu el4 in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 aminB si anume4 cind zicem Oin numele TataluiR8 ne insemnam la frunteB cind zicem Osi al -iului8 ne insemnam la pieptB cind zicem Osi al Sfintului !u+R8 ne insemnam umarul drept si apoi cel stin68 inc+eind cu O&minR0 Savirsit astfel8 se poate spune ca semnul crucii concentreaza in el esenta credintei noastre8 Oeste oarecum o invatatura pe scurt a le6ii crestineR 1'0 (ntr)adevar8 prin cuvinte marturisim4 credinta in Sfinta Treime care este invatatura noastra fundamentalaB iar prin semn8 mintuirea daruita in (isus *ristos0 Treimea si crucea lumineaza intre orizontul vietii crestine0 )R-acindu)mi dimineata semnul sfintei cruci8 spunea un credincios preotului lui8 simt ca imi marturisesc ceea ce este esential in credinta noastra ortodo#a si ma simt prins in *ristos8 in Biserica 1ui ca mladita in vita0R &ceasta o simte fiecare crestin drept)maritor8 fie facindu)si semnul crucii8 fie cind se inc+ina in fata c+ipului ei0 Simte le6atura lui cu *ristosB simte ca prin !u+ul Sfint se impartaseste din viata8 din lumina si din iubirea lui !umnezeu8 care in marea)i iubire de lume ne)a daruit pe :nul)<ascut -iul Sau000 9(oan (((8 16;B simte surparea distantei8 a despartirii de !umnezeu provocata de pacat si impacarea prin Cel ce One)a impacat prin cruceR 9/fes0 ((8 16;B simte credinciosul cu o nade7de vie ca in el insusi8 incepind de la botez8 de la Onasterea lui cea din apa si din du+R si prin vointa statornica de a crucifica pacatul8 e6ocentrismul8 acesta se biruie0 OCei ce sint ai lui *ristos (isus si)au rasti6nit trupul impreuna cu patimile si cu pofteleR 93al0 >8 24;B si se simte totdeauna intarit8 pazit de cel rau8 prin acest semn8 dupa cum si cinta BisericaB O!oamne8 arma asupra diavolului8 crucea Ta o ai dat nouaRB se simte tot mai mult partas !u+ului crucii lui *ristos8 innoirii prin ea ca o arvuna a invierii8 si indemnat sa iubeasca si el cu iubirea lui *ristos8 in c+ipul 1ui4 si inaltindu)se catre !umnezeu si daruindu)se imbratisind pe semeni8 lumea8 asa cum imbratiseaza bratele crucii0 Si toate aceste daruri si puteri le simte venind din partea crucii lui *ristos care o sfinteste pe a noastra8 asa cum se si roa6a Biserica la sfintirea c+ipului crucii4 OCauta cu milostivire !oamne spre acest semn al crucii pe care credinciosii robii Tai8 din osirdie si din credinta cea tare si dra6ostea cea catre Tine8 au facut)o spre insemnarea biruintei -iului Tau000 Binecuvinteaza)o si o sfinteste pe ea8 si o umple de puterea si binecuvintarea lemnului celuia8 pe care a fost pironit prea sfintul trup al !omnului nostru (isus *ristos8 :nul)<ascut -iul Tau8 prin care puterea diavolului s)a calcat8 si noi pamintenii slobozenie am dobindit si vietii ne)am invrednicitR0 Pr0 Prof0 !r0 Constantin 3aleriu8 Rev0 "rtodo#ia nr 3U1% $8 pa60 4% )5110 10 Sf0 (oan *risostom8 Cuvintari la Praznice (mparatesti8 trad0 Pr0 !r0 !0 -ecioru8 Bucuresti8 1%428 p0 1420 20 Cf0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Crucea si (nnoirea creatiunii in invatatura ortodo#a8 in ,itropolia ,oldovei si Sucevei08 nr0 )$U% 68 p0 4 10 30 (bidem8 p0 4 '0 40 ,itropolit -ilaret8 "raisons funebres8 +omilies et discours8 trad0 par &0 de

142

Sturdza8 Paris8 1%4%8 p0 1540 50 Sf0 (oan *risostom8 op0 cit08 p0 1340 60 !r0 >0 3+eor6+iu8 Sfinta /van6+elie dupa ,atei8 Comentar8 Cernauti8 1%268 p0 340 0 Sf0 (oan *risostom8 op0 cit08 p0 13')1310 $0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 op0 cit08 p0 4 0 %0 Sf0 (oan *risostom0 op0 cit08 p0 1328 1338 1340 1'0 (nvatatura de credinta crestin "rtodo#a8 /d0 (nstit0 Biblic8 Buc08 1%528 p0 2340 GediteazHI Despre "antuire 10 Simbolul de credinta in articolul 2 ne spune ca -iul lui !umnezeu este O!umnezeu adevarat din !umnezeu adevaratR8 nascut din !umnezeu Tatal din vesnicie8 de o fiinta cu Tatal prin care toate s)au facut0 (ar de la articolul 3 pana la articolul inclusiv8 Simbolul de credinta ne arata ca !umnezeu -iul ne)a mantuit prin intruparea8 moartea8 invierea si inaltarea Sa la cer8 precum si faptul ca /l va fi la sfarsitul veacurilor 7udecatorul celor vii si al celor morti8 intemeind o imparatie du+ovniceasca vesnica0 20 (n cele ce urmeaza vom vedea care este invatatura Bisericii noastre dreptmaritoare despre mantuirea in *ristos0 30 Cuvantul OmantuireR8 cel mai mult folosit in pa6inile Sfintei Scripturi8 este le6at in <oul Testament de opera sau de activitatea -iului lui !umnezeu intrupat8 de unde si numele lui de O,antuitorR8 care inseamna 4 (zbavitor8 Salvator8 >indecator0 !e fapt c+iar numele O(isusR8 in limba ebraica O(e+osuaR8 inseamna a elibera8 a salva dintr)un pericol8 a vindeca de boala care duce la moarte0 Trebuie sa precizam ca Oideea de mantuire este strans le6ata de aceea de pacat0 Potrivit Sfintei Scripturi mantuirea reprezinta in ultima analiza izbavirea de pacat0 Pacatul la randul sau consta in caderea noastra si a firii intre6i din viata si frumusetea cea dintai randuita de !umnezeu0 Toti cati ne nastem in lume avem infipt in noi 6+impele caderii0 Partasi !umnezeiestii -iinte8 intocmai cu in6erii insa pe pamant8 imbracat in nevinovatie si nerautate8 cu trupul luminat de marirea nemuririi8 necunoscand durerea si slobod de 6ri7i si de truda in munca lui8 impodobit cu toata intelepciunea de trebuinta8 asezat in mi7locul unei naturi care ii era prietena si supusa8 asa a fost omul la inceput8 cununa fapturilor lui !umnezeu0 Prin caderea in pacat insa8 el a a7uns lipsit de dar si de viata dumnezeiasca8 Ovra7mas lui !umnezeuR si 6onit de la fata 1ui8 cu c+ipul lui !umnezeu din el ranit si intunecat8 stricat in suferinta si spurcat de patimi8 in7u6at cu moartea8 muncit de du+urile rautatii8 bolind de nedumnezeire8 in vra7masie si in lupta continua cu semenii si cu firea incon7uratoare000/vident raul si pacatul care il insotesc nu au e#istat la inceput si de aceea nici nu vor ramane pana la sfarsit0 !eoarece insa noi n)am putut sin6uri sa ne eliberam din le6atura raului si de sub influenta pacatului8 a intervenit !umnezeu in mare Sa iubire +otarand sa ne mantuiasca0 !e fapt nimeni altul8 decat !umnezeu8 nu ne putea oferi mantuirea8 /l fiind sin6urul care o are si care o poate da0 O!umnezeu este preasfant8 /l este sfintenia desavarsita0 Sfintenia este unul din atributele Sale0 Prin natura Sa spirituala /l respin6e pacatul8 il elimina8 il nimicesteR0 O!umnezeu este in acelasi timp atotputernic0 /l poate sa mantuiasca in c+ip desavarsit0 Puterea Sa mantuitoare este vesnica pentru oricine il c+eamaR 9(saia J>18 1 ;0 O,antuirea este una din lucrarile minunate ale lui !umnezeu infaptuita prin -iul Sau4000/l va veni si ne va mantuiR 9(saia JJJ>8 4;0 Cand Os)a plinit vremeaR8 cand intrea6a faptura a a7uns la convin6erea ca nu era in stare sa restabileasca sin6ura

143

raporturile normale cu !umnezeu si cand suspinul dupa un ,antuitor era mai fierbinte8 -iul lui !umnezeu a coborat din cer si in mod suprafiresc a luat trup omenesc din Sfanta -ecioara ,aria si a devenit om 9(oan (8 14;0 -iind nascut din -ecioara ,aria8 /l apartine omenirii8 dar pentru ca s)a nascut pe cale supranaturala8 /l este fara de pacat0 &sa fiind8 /l intrunea in persoana Sa in masura deplina toate conditiile ca sa intervina cu viata Sa pentru noi si sa ne impace cu !umnezeu0 Prin moartea si invierea Sa ne)a spalat pacatele si a refacut le6atura noastra cu !umnezeu8 iar firea noastra cazuta in pacat a fost adusa la starea cea dintai0 &ceasta lucrare savarsita de !umnezeu prin -iul Sau se numeste Omantuire obiectivaR si are caracter universal0 ,antuitorul nostru voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vinaR 9( Timotei8 ((8 4;0 (ntelepciunea dumnezeiasca a socotit insa ca e bine sa nu dispara din viata noastra orice urma despre cadere si mantuirea sa nu se dea cu totul de)a 6ata8 ci sa contribuim si noi la dobandirea ei0 (nsusirea mantuirii de catre noi8 credinciosii8 se numeste Omantuirea subiectivaR si se realizeaza prin +ar8 credinta si fapte buneR9<icolae8 ,itropolitul Banatului8 (nvatatura ortodo#a despre mantuireR8 Timisoara8 1%$38 p0 31)33;0 Ca si conditia subiectiva a mantuirii8 credinta este un dar acordat sufletului din partea lui !umnezeu8 spre a cunoaste descoperirea lui !umnezeu si a putea intra in comuniune cu /l prin +arul divin0 O/a ne a7uta sa intele6em si sa ne insusim adevaruri care altfel ar ramane pentru noi taine nepatrunse0 /a este oc+iul sufletului cu care strabatem peste lucrurile vazute in lumea celor nevazute0 "biectul ei fiind realitatile suprafiresti8 se lea6a de descoperirea dumnezeiasca facuta prin (isus *ristos4 O000Credinta este din auzire8 iar auzirea prin cuvantul lui *ristosR 9Romani J8 1 ;0 Credinta este conditie a mantuirii deoarece inceputul mantuirii nu poate fi desprins de credinta in (isus *ristos8 cel care a adus mantuirea0 Credinta este usa +arului in viata noastra0 "ri de cate ori facem8 din inima8 o marturisire de credinta8 o noua putere de +ar intra in fiinta noastra4 O<oi am crezut si am cunoscut ca Tu esti *ristos8 -iul !umnezeului celui viuR8 citim in Sfanta Scriptura 9(oan >(8 6%;0 (ata de ce Sfintii &postoli ziceau ,antuitorului4 OSporeste)ne credinta5 91uca J>((8 5;0 Credinta ca dar al lui !umnezeu nu se adreseaza numai intelectualului8 ca sa)1 cunoasca si sa)1 marturiseasca pe !umnezeu8 ci intre6ii fiinte0 &dica8 nu este suficient sa cunosti voia lui !umnezeu8 se impune sa o si implinim0 (n felul acesta credinta aprinde vointa si intrea6a putere a sufletului0 Credinta nu are si nu poate ramane la o forma declarativa8 fiindca Osi demonii cred si se cutremuraR 9(acob ((8 1%;8 ne spune Sfanta Scriptura0 Credinta lor insa nefiind mantuitoare8 este falsa8 neadevarata8 ceea ce inseamna ca adevarata credinta cuprinde intre6 sufletul8 il an6a7eaza8 ii da putere0 !e aceea caracteristica credintei este de a fi Olucratoare in dra6osteR93alateni >8 6;8 iar Odra6ostea este plinirea le6iiR 9Romani J(((8 1';0 ,antuitorul arata foarte clar ca din fapte se poate cunoaste credinta8 asemenea cum dupa roade poti cunoaste un pom 9,atei >((8 21)26;0 !e aceea Sfantul (acob precizeaza4 OCe folos fratilor8 daca zice cineva ca are credinta iar fapte nu are2 "are credinta poate sa)l mantuiasca2 !aca un frate sau o sora sunt 6oi si lipsiti de +rana cea de toate zilele si cineva dintre voi le)ar zice4 O,er6eti in pace0 (ncalziti)va si va saturatiR8 dar fara sa le dea cele trebuincioase trupului8 care ar fi folosul2 &sa si cu credinta4 daca nu are fapte8 e moarta in ea insasi000>edeti dar ca din fapte este indreptat omul8 iar nu numai din credinta0 Precum trupul fara suflet este mort si credinta fara fapte este moartaR9(acob ((8 14)26;0 !in tabloul 7udecatii de apoi prezentat de ,antuitorul8 vedem foarte limpede ca dupa faptele savarsite va fi 7udecat oricare credincios 9,atei JJ>8 35)45;8 iar Sfantul &postol Pavel confirmand aceasta ne spune ca4 O<oi toti trebuie sa ne infatisam inaintea 7udecatii lui *ristos ca sa ia fiecare dupa cele ce a facut prin trup8 ori bine8 ori rauR9(( Corinteni >8 1';0 -aptele bune ca rod al adevaratei credinte8 intaresc permanent puterea sufletului spre o continua innoire a vietii in *ristos8 pana la Ostatura barbatului desavarsit8 la masura plinatatii lui

144

*ristosR9/feseni (>8 13;0 -aptele bune sunt acelea care arata c+ipul lui *ristos in viata du+ovniceasca a credinciosului0 Pornind din credinta8 faptele bune verifica si desavarsesc credinta0 !aca mantuirea se savarseste prin lucrarea +arului divin8 atunci trebuie sa avem in vedere ceea ce ne arata ,antuitorul si Sfintii &postoli cu privire la lucrarea +arului0 &stfel8 credinciosul se uneste cu ,antuitorul asemenea mladitei cu vita0 /l primeste viata cea noua a +arului asemenea mladitei din vita0 ,laditele sunt insa mai multe si numai impreuna primesc aceeasi seva care le da viata0009(oan J>8 5;0 1a fel madularele unui trup primesc acelasi san6e8 pe care ele il transmit la altele si iarasi il primesc spre viata aceluiasi trup0 !aca un madular se rupe de corp8 el nu mai primeste san6ele vietii si moare 9Romani J((8 4)58 ( Corinteni J((8 12 si 2 8 Coloseni (8 1$;0 Tot astfel si credinciosii alcatuiesc Trupul tainic al !omnului8 adica Biserica8 in care fiecare credincios este madular si unde primeste fiecare +arul Sfantului !u+ prin Sfintele Taine8 iar prin comuniunea dintre ei dobandesc mantuirea0 Ca +arul este primit prin Sfintele Taine reiese foarte clar din insesi cuvintele !omnului rostite cu prile7ul instituirii Botezului si eu+aristiei4 OCel ce va crede si se va boteza se va mantui0009,arcu J>(8 16;8 O000Pe cand mancau ei8 (isus8 luand paine si binecuvantand8 a frant si8 dand ucenicilor a zis4 1uati8 mancati8 acesta este trupul ,eu0 Si luand pa+arul si multumind8 le)a dat8 zicand4 Beti dintru acesta toti8 ca acesta este San6ele ,eu8 al 1e6ii celei noi8 care pentru multi se varsa spre iertarea pacatelorR9,atei JJ>(8 26)2$;0 Ca +arul se transmite in comuniunea credinciosilor8 carmuiti de cei lasati sa fie OiconomiR ai Sfintelor Taine8 adica a ierar+iei bisericesti8 reiese limpede si din cuvintele Sfantului (acob cu privire la sfanta taina a maslului4 O/ste cineva bolnav intre voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e pentru el8 un6andu)l cu untdelemn in numele !omnului000R9(acob >8 14;0 !e aici vedem ca noi primim +arul mantuirii8 dar aceasta nu inseamna ca ne putem declara mantuiti0 Se impune colaborarea pe mai departe cu +arul divin8 se cere adica efort du+ovnicesc pentru ca O*ristos pe care l)am primit in suflet odata cu +arul divin al Sfintelor Taine sa ia c+ip in noi 93alateni (>8 1%;0 &cum incepe un proces du+ovnicesc8 care dureaza pana la sfarsitul vietii8 o aler6are continua ca cea a aler6atorului din arena8 spre a ne incununa de fericirea vesnica 9-ilipeni (((8 12)14;0 (ar daca numai in vesnicie mantuirea este desavarsita ne dam seama ca ea poate fi periclitata8 ca drumul mantuirii este cu urcusuri si coborasuri si ca putem oricand cadea0 !e aceea si indemnul &postolului4 O1ucrati cu frica si cu cutremur la mantuirea voastraR 9-ilipeni ((8 12;0 &nalizand acest aspect dinamic al mantuirii8 vom spune ca primirea +arului necesar mantuirii8 prin Sfintele Taine este aspectul sacramental8 de sfintire8 iar conlucrarea8 efortul sustinut spre desavarsirea mantuirii este aspectul ei moral0 Ce inseamna mantuirea2 9Salvarea dintr)un pericol sau eliberarea dintr)un rau;0 Care este raul sau pericolul din care trebuie sa ne eliberam2 9Pacatul;0 !e ce pacatul2 9-iindca pacatul atra6e dupa sine moartea;0 !e ce2 9-iindca prin pacat rupem le6atura de iubire cu !umnezeu;0 Cu referire la pacat8 ce inteles are mantuirea2 9/liberarea de pacat si impacarea cu !umnezeu;0 Cine realizeaza aceasta impacare cu !umnezeu prin eliberarea de pacate2 9Cea de)a doua Persoana a Sfintei Treimi8 -iul lui !umnezeu intrupat8 adica (isus *ristos;0 !atorita faptului ca (isus *ristos ne aduce mantuirea8 cum il numim2 9,antuitorul;0 Cum ne)a impacat /l cu !umnezeu Tatal8 eliberandu)ne de pacat2 9Prin intruparea8 activitatea8 moartea8 invierea si inaltarea Sa la cer;0 Cum numim mantuirea realizata de (isus pentru noi2 9" numim mantuirea obiectiva;0 <e putem noi mantui prin puterile noastre2 9<u ne putem mantui;0 Cum ne a7uta -iul lui !umnezeu sa ne mantuim2 9Prin +arul Sfintei Treimi;0 !in partea noastra nu se cere nici o participare2 9Se cere;0 Care este aceasta2 9Credinta si faptele bune;0 Cum se numeste mantuirea dobandita prin +ar8 credinta si fapte bune2 9Se numeste mantuire subiectiva8 iar +arul8 credinta si faptele bune se numesc conditii ale mantuirii

145

subiective;0 :nde si cum primim noi +arul mantuitor2 9(n Biserica8 adica prin incorporarea noastra in Trupul tainic al !omnului0 (l primim prin Sfintele Taine;0 Cum putem intele6e ca mantuirea trebuie primita atat individual8 cat si intr)o forma colectiva2 9-iecare credincios vine cu credinta si faptele bune spre a primi +arul divin in Biserica8 in comuniunea Trupului tainic al !omnului8 apoi prin stradania personala face vie lucrarea +arului divin;0 Cum se numeste aspectul dobandirii mantuirii prin +arul Sfintelor Taine2 9Sacramental;0 !ar conlucrarea cu +arul divin spre a nu pierde mantuirea si a a7un6e la desavarsirea si sfintenia vietii8 spre viata vesnica2 9&cesta este aspectul moral0 /l tine de voia libera si de stradania fiecarui credincios;0 50 (n le6atura cu lucrarea +arului divin pe de o parte8 ca si primirea si conlucrarea cu el8 pe de alta parte8 nu toti crestinii marturisesc acelasi crez0 :nii spun ca sin6ura credinta te poate mantui8 ca nu sunt necesare faptele bune8 fiindca numai +arul divin aduce mantuirea pentru aceia pe care dinainte i)a +otarat !umnezeu sa fie mantuiti0 Ceilalti ar fi sortiti osandei vesnice0 &ceasta invatatura se numeste OpredestinatieR si sustinatorii ei incearca sa o intemeieze pe spusele Sfantului &postol Pavel0 &stfel8 putem citi4 O000si stim ca celor ce iubesc pe !umnezeu8 toate le a7uta spre bine000Cei pe care !umnezeu i)a cunoscut8 mai inainte i)a si +otarat sa fie asemenea c+ipului -iului Sau8 ca /l sa fie intai nascut intre multi frati0 (ar pe care i)a +otarat mai inainte8 pe acestia i)a si c+emat8 si pe care i)a c+emat8 pe acestia i)a si indreptat8 iar pe care i)a indreptat8 pe acestia i)a si maritR 9Romani >(((8 2$)3';0 Cercetand te#tul8 vedem ca Ocei cunoscuti si cei +otaratiR sunt tocmai cei Ocare il iubesc pe !umnezeuR8 iar cineva dovedeste ca il iubeste pe ,antuitorul implinind poruncile 1ui 9(oan J(>8 23;8 adica va savarsi din credinta faptele bune0 (n atotstiinta Sa8 !umnezeu cunoaste din vesnicie pe cei care vor crede in /l si vor conlucra cu +arul divin0 (n cazul nostru este vorba de prestiinta lui !umnezeu8 nu de o predestinare0 ,ai departe te#tul ne vorbeste de +otararea lui !umnezeu de a)i face Ope cei pe care i)a cunoscut mai dinainte sa fie asemenea c+ipului -iului SauR0 "ri8 O*ristos ia c+ip in noiR 93alateni (>8 1%;8 prin conlucrarea cu +arul divin8 prin efort du+ovnicesc sustinut din partea credinciosului0 (n alta parte &postolul scrie4 OBinecuvantat fie !umnezeu si Tatal !omnului nostru (isus *ristos8 cei ce intru *ristos ne)a binecuvantat pe noi8 in cerestile locasuri8 cu toata binecuvantarea du+ovniceascaR0 Precum intru el ne)a si ales8 inainte de intemeierea lumii8 ca sa fim sfinti si fara de pri+ana inaintea 1ui0009/feseni (8 3)4;0 &ceasta ale6ere spre sfintenie inainte de intemeierea lumii nu se refera la predestinatie8 ci la prestiinta lui !umnezeu privind planul de mantuire a lumii prin *ristos8 atat a poporului ales8 cat si a tuturor neamurilor8 inclusiv a celor carora &postolul le adreseaza epistola sa0 &cestia8 ca de altfel toti oamenii sunt c+emati la sfintenie8 la mantuire8 fiindca O!umnezeu vrea ca toti oamenii sa se mantuiasca si sa a7un6a la cunostinta adevaruluiR 9( Timotei ((8 4;0 Tot la atotstiinta lui !umnezeu si nu la predestinatie se refera si te#tul din (( Tesaloniceni ((8 13)148 O(ar noi8 fratilor iubiti in !omnul8 datori suntem totdeauna sa multumim lui !umnezeu pentru voi8 ca v)a ales !umnezeu dintru inceput8 spre mantuire8 intru sfintirea du+ului si intru credinta adevarului la care v)a c+emat prin /van6+elia noastra8 spre dobandirea maririi !omnului nostru (isus *ristosR0 Referindu)se la deosebirea ce trebuie facuta intre predestinatie si atotstiinta lui !umnezeu8 Sfantul (oan !amasc+in subliniaza urmatoarele4 OTrebuie sa se stie ca !umnezeu stie totul dinainte8 dar nu le predestineaza pe toate0 Cunoaste mai dinainte pe cele ce sunt in puterea noastra8 dar nu le predestineaza0 /l nu voieste sa se faca raul si nici nu forteaza virtutea000Trebuie sa se stie ca virtutea a fost data in natura de !umnezeu si /l este principiul si cauza a tot binele si este cu neputinta ca noi sa voim si sa facem binele fara conlucrarea cu a7utorul 1ui0 (n puterea noastra este sau a

146

ramane in virtute si a urma lui !umnezeu8 care ne c+eama spre aceasta8 sau a ne indeparta de virtute8 adica de a fi in viciu si de a urma diavolului8 care ne c+eama spre acesta8 fara sa ne sileasca0 60 Pe drept cuvant s)a aratat ca Ooricare ar fi treapta de evolutie a fenomenului reli6ios8 in toate timpurile8 la toate treptele de cultura si la toate popoarele8 ideea mantuirii e prezenta0 ,antuirea e centrul8 inima insasi a fenomenului reli6ios8 c+iar a celui mai simplu si mai inco+erent sistem de credinta reli6ioasa000,antuirea este nade7dea suprema a oricarei reli6ii0 <ici un credincios8 oricat de de6a7at in alte privinte8 nu se impaca decat cu 6andul certitudinii absolute a mantuirii sale0 Toata invatatura sa reli6ioasa8 toata 6ama actelor sale rituale8 toate practicile si aspiratiile sale reli6ioase urmaresc8 in ultima analiza8 casti6area mantuiriiR 9Pr0 Prof0 (oan Coman8 (nvatatura despre mantuire in vec+ile reli6ii si in teolo6ia patristica8 in revista O"rtodo#iaR8 nr0 3U1%%58 p0 323;0 &stfel8 la popoarele primitive ideea de mantuire este strans le6ata cu cea de mantuire a sufletului conceputa ca o inte6rare in univers8 in lumea de dincolo8 a stramosilor si c+iar a zeilor0 ,antuirea apare clar evidentiata in reli6ia mozaica8 prin faptul ca este e#primata nu numai ca o idee8 ci ca o realitate0 (nca dupa caderea primilor oameni in pacat8 !umnezeu le promite un ,antuitor 9-acerea (((8 15;0 Si cum acest ,antuitor va veni din poporul ales8 !umnezeu i)a fost tot timpul OmantuitorR8 izbavindu)l de toate nenorocirile care s)au abatut asupra lui0 Prin profeti !umnezeu fa6aduieste ca in timpurile Odin urmaR le va trimite pe Re6ele ,esia ca sa instaureze dreptatea si mantuirea lui (srael0 !upa cum putem vedea8 Oin nici o alta reli6ie mantuirea nu ocupa un loc atat de central ca in crestinism0 Reli6ia crestina prezinta o conceptie despre mantuire precisa8 sistematica si si6ura0 1a baza ei sta ideea de mantuire8 un mantuitor insa care nu este creat de om sau c+iar de !umnezeu8 nici incon7urat de ceata mitica sau de mister8 nici strain realitatii istorice0 ,antuitorul crestin este insusi -iul lui !umnezeu8 dar in acelasi timp om adevaratR0 0 !in cele pana aici tratate vedem ca potrivit invataturii crestine mantuirea ne vine prin intruparea8 moartea8 invierea si inaltarea la ceruri a -iului lui !umnezeu8 iar noi o putem primi in Biserica prin +arul Sfintelor Taine8 cu care trebuie sa colaboram prin credinta si fapte bune0 $0a; &m vazut ca mantuirea nu se inc+eie odata cu primirea +arului divin al Sfintelor Taine8 ci la dobandirea ei se cere si din partea noastra un aport de conlucrare0 <umai la sfarsitul vietii obtinem Ocununa dreptatiiR8 sau Opremiul biruinteiR 9(( Timotei (>8 6)$8 &pocalipsa ((8 1'8 (((8 11;0 !atorita acestui fapt se cuvine sa asteptam cu bucurie mantuirea pe care !umnezeu ne)o va da)o8 dar intrucat e#ista posibilitatea caderii8 se impune ca intru smerenie sa Olucram cu frica si cu cutremur la desavarsirea mantuirii noastreR9-ilipeni ((8 12;0 b; Pentru a ne spori continuu puterile du+ovnicesti pe drumul mantuirii8 se cuvine ca implinind porunca Bisericii8 sa ravnim la primirea +arului divin al Sfintelor Taine8 mai ales al !umnezeiestii (mpartasanii printr)o participare re6ulata la Sfanta 1itur6+ie si la celelalte slu7be bisericesti0

147

c; !rumul credinciosului spre mantuire pretinde o continua curatire a vietii du+ovnicesti8 de oricare fel de intinaciune8 de orice patima sau pacat0 -ara acest efort sustinut de eliminare a oricarui rau din fiinta sa8 crestinul nu va putea implini scopul mantuirii8 al comuniunii cu sfintenia lui !umnezeu0 d; /fortul continuei curatii du+ovnicesti8 al sfinteniei sau nepatimirii P cum i se mai spune P trebuie neaparat impletit armonios cu innoirea du+ovniceasca8 cu cresterea in virtute8 prin fapte bune necontenit aratate semenului si colectivitatii din care facem parte8 a7un6and astfel la Ostatura barbatului desavarsit8 la masura varstei deplinatatii lui *ristosR 9/feseni (>8 13;0 <umai astfel mantuirea corespunde desavarsirii vietii du+ovnicesti8 conform indemnului ,antuitorului4 O-iti desavarsiti8 precum si Tatal vostru cel din ceruri desavarsit esteR0 9,atei >8 4$;0 Pr0 Prof0 Sorin Cosma8 F,itropolia "ltenieiF8 nr0 2U1%$ 8 pa60 %6)1'20 GediteazHI Despre invatatura crestina si cinstirea Sfintei Cruci Biserica "rtodo#a8 cinstitoare a sfintei cruci8 intemeiata pe dumnezeiasca invatatura8 cuprinsa in Sfintele Scripturi si in Sfanta Traditie8 cum vom arata8 mai 7os8 a formulat urmatorul imn8 prin care dreptcredinciosii crestini8 rostindu)l si cantandu)l8 isi arata simtamantul de adanc respect fata de sfanta cruce4 @@Crucii Tale ne inc+inam8 Stapane8 si sfanta (nvierea Ta marimAA0 &cest imn bisericesc se canta la slu7ba Sfintei 1itur6+ii8 in locul trisa6+ionului @@Sfinte !umnezeuleMAA8 de doua ori pe an8 cand se savarseste slu7ba divina de cinstirea sfintei cruci4 la 14 Septembrie si in !uminica a ((()a din Postul mare0 Te#tul acestui imn divin este8 propriu)zis8 un fra6ment din ,arturisirea de credinta a dreptcredinciosilor8 dar8 in acelasi timp8 este si un indemn al Bisericii "rtodo#e8 de a cinsti sfanta cruce8 prin inc+inare0 &scultarea cantarii acestui imn scurt8 cu melodia frumoasa si miscatoare a 6lasului a (()lea8 al muzicii psaltice8 ne predispune la o meditatie activa asupra cuprinsului sau8 si ne face sa desprindem si sa ne fi#am in mintea noastra8 cele doua invataturi divine8 pe care le contine4 1; universalitatea cinstirii sfintei Cruci in Biserica crestina si8 prin aceasta comuniunea si fratietatea credinciosilorB 2; unitatea nedespartita dintre Cruce si (nviere8 adica dintre cinstirea sfintei Cruci si preaslavirea (nvierii !omnului0 Te#tul acestui imn este o fraza0 &mbele propozitii principale din aceasta fraza folosesc verbele lor predicative8 la numarul plural4 @@ne inc+inamAA si @@marimAA0 &ceasta inseamna ca cinstirea sfintei cruci8 ca si preaslavirea minunii (nvierii !omnului *ristos8 prin inc+inare8 este o marturisire de credinta a intre6ii Biserici8 @@una8 sfanta8 soborniceasca si apostoleascaAA0 &stfel spus8 aceasta marturisire de credinta este rostita8 pastrata si transmisa8 totdeauna8 peste tot si de catre toti membrii Bisericii crestine8 adica de intrea6a obste sau comunitate crestina8 alcatuita din credinciosii si ierar+ia Bisericii8 fara e#ceptie0 !e aceea8 in mod firesc8 cei ce se abat de la aceasta universala marturisire de credinta8 adica cei ce nu cinstesc sfanta Cruce8 prin inc+inarea la ea si cu ea8 se indeparteaza de Biserica8 cu stiinta sau din nestiinta8 despre a lor pierzare8 fiindca @@afara de Biserica nu este mantuireAA 9/#tra /cclesiam

148

nulla salus;0 (n plus8 cei ce indeparteaza aceasta invatatura de credinta universala din marturisirea lor de credinta spar6 unitatea sufleteasca si fraternitatea membrilor Bisericii universale8 savarsesc si un rau social8 si nesocotesc porunca dreptei invataturi de a avea @@un !omn8 o credinta si un botezAA 9/fes0 48 5;0 "data cu dreapta si universala invatatura de credinta despre cinstirea sfintei Cruci8 prin inc+inare8 acest imn ne da si dreapta invatatura despre preaslavirea sfintei (nvieri din morti a !omnului *ristos4 @@si sfanta (nviere a Ta marimAA0 /ste o completare a marturisirii de credinta8 despre cinstirea sfintei Cruci si o impreunare nedespartita a cultului sfintei Cruci cu actul divin de preaslavire a sfintei (nvieri0 Biserica8 in predica ei8 intotdeauna a unit invatatura despre cinstirea sfintei Cruci cu preaslavirea sfintei (nvieri8 fiindca numai adevarul (nvierii din morti a !omnului *ristos a dus dupa sine cinstirea sfintei Cruci8 pe care a fost rasti6nit !omnul *ristos8 adica stralucirea divina a (nvierii a adus si stralucirea crucii8 in Biserica0 !aca actul rasti6nirii pe cruce n)ar fi fost urmat de minunea (nvierii8 crucea ) obiect de dispret in antic+itatea 6reco)romana P n)ar mai fi dobandit insusirea de @@sfantaAA si n)ar mai fi fost cinstita8 prin inc+inare8 in Biserica crestinaB propovaduirea Bisericii8 despre !umnezeirea reli6iei crestine8 ca si credinta comunitatii sau obstii crestine8 ar fi fost zadarnica 9cf0 1 Cor0 158 13)15;0 Sfanta Traditie este plina de marturii8 intaritoare8 despre invatatura divina8 ca cinstirea sfintei Cruci este unita cu preaslavirea (nvierii8 cum se arata in acest imn al crucii8 si este nedespartita de ea0 !am numai doua e#emple4 a; @@Crucea !omnului sa o laudam8 sfanta in6roparea8 cu cantari sa o cinstim si (nvierea 1ui sa o preamarimAA0 9Sedealna (nvierii8 6ls0 5;4 Sfantul Sofronie8 patriar+ul (erusalimului 955')63$;4 @@"8 stralucire a (nverii8 o8 inc+inare luminata a crucii5 &cestea ne sunt cele doua semne de biruinta ale mantuirii M &sadar8 cunoscand puterea tainica a (nvierii si a Crucii8 cunoscand cit de mare bine ne)au facut ele8 cunoscand si le6aturile de apropiere fata de !umnezeu8 le6aturi pe care ni le)au facut acestea8 sa sarbatorim (nvierea si Crucea8 frumos si cu credinta8 asa cum voiesc ele sa fie cinstiteAA0 !aca !omnul *ristos8 rasti6nit pe cruce8 si in6ropat n)ar fi inviat din morti8 crucea Sa ar fi ramas8 in istoria Bisericii8 numai ca un instrument8 prin care s)a savarsit cel mai cumplit c+in trupesc 9crudelissimum supplicium; asupra Sa8 asa cum au ramas crucile celor doi rasti6niti impreuna cu /l0 20 ,arturii sfinte despre prezenta Crucii in planul divin al mantuirii neamului omenesc Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie ne dau marturii atat despre preinc+ipuirea sfintei Cruci8 inainte de rasti6nirea !omnului pe ea8 cit si despre actul insemnarii cu sfanta Cruce8 despre puterea ei divina8 precum si despre talcuirea actului de insemnare a dreptcredinciosilor crestini8 cu semnul sfintei Cruci0 Sfanta Cruce este preinc+ipuita de e#emplu8 in >ec+iul Testament8 de @@pomul vietiiAA8 care a rasarit din pamant8 din porunca lui !umnezeu8 in mi7locul raiului pamantesc8 alaturi de @@pomul cunostiintei binelui si rauluiAA 9cf0 -acere 28 %;0 @@Pomul vietiiAA este denumirea metaforica a sfintei Cruci8 denumire care apare8 cum se vede8 c+iar pe primele pa6ini ale Sfintei Scripturi0 &ceasta denumire a sfintei Cruci apare8 deasemenea8 si pe ultimile pa6ini ale Sfintei Scripturi8 unde se face descrierea raului ceresc8 ca o completarea a descrierii raiului pamantesc4 @@Si in mi7locul pietii din cetate8 de o parte si de alta a raului8 creste pomul vietiiM si frunzele pomului sunt spre tamaduirea neamurilorAA 9&poc0 228 2B vezi si &poc0 28 B 218 6;0 &ici8 cum se vede8 se vorbeste8 profetic8 si despre puterea divina a @@pomului vietiiAA 9sfanta Cruce;4 @@tamaduirea neamurilorAA pamantului0

149

Biserica ne da invatatura limpede8 ca pomul vietii8 despre care vorbeste Sfanta Scriptura simbolizeaza sfanta Cruce0 &cest lucru il infatiseaza ea8 atat in scris in cartile de slu7ba divina8 cat si in mod plastic8 in pictura0 Biserica teolo6+iseste si canta4 @@"8 preaslavita minune5 pomul cel de viata8 prea sfanta Cruce8 la inaltimea ridicata8 iti arata astaziAA000 9Sti+ira 18 1aude8 14 Septembrie;0 !e asemenea8 in pictura multor Biserici ortodo#e romane8 desi6ur ca si in alte tari ortodo#e8 in pridvor8 de re6ula se afla pictat pomul vietii8 in centrul 6radinii raiului0 &cest pom se deosebeste de ceilalti copaci8 prin inaltimea8 si8 mai ales8 prin forma sa trifurcata8 aratand capul de sus al Crucii8 si cele doua brate laterale ale ei8 si are8 uneori8 pe !omnul *ristos la radacina lui P ca in pridvorul ,anastirii Cozia P iar alteori8 (l are infatisat ca ,iel al lui !umnezeu 9vezi Radu Cretanu8 C+ipul ,antuitorului (isus *ristos reprezentat in @@Pomul vietiiAA8 in rev0 ,0 "0 nr0 )%U1%$';0 Cercetarea acestor fresce pictate ne da ima6inea clara despre @@pomul de >iata purtatorAA8 adica despre sfanta Cruce8 care a purtat pe ea pe !omnul *ristos8 numit si >iata8 asa cum (nsusi !omnul *ristos Se numeste pe Sine8 de mai multe ori 9(oan 148 6B 118 25 etc0;0 Preinc+ipuirea Sfintei Cruci8 precum si facerea semnului sfintei cruci8 de catre alesii lui !umnezeu8 semn urmat de efecte minunate8 sunt descoperiri divine8 in mai multe locuri ale Sfintei Scripturi0 >om cita numai doua locuri din >ec+iul Testament4 a; ,oise a trecut poporul (srael prin ,area Rosie in mod minunat8 prin puterea divina a crucii8 si l)a scapat de robia politica e6ipteana8 conducandu)l la libertate0 /l a ridicat toia6ul8 si a intins mana sa8 drept inainte8 peste mare8 a despartit apele marii8 in doua8 si evreii au trecut marea ca pe uscat0 Cand au intrat si e6iptenii in mare8 pe acelasi drum uscat8 ca sa)i inrobeasca8 din nou8 pe evrei8 ,oise8 tot din porunca lui !umnezeu8 a intins iarasi mana cu toia6ul8 si a facut semnul de intretaiere al liniei drepte8 pe care o sc+itase la despartirea apelor marii0 &pele s)au impreunat8 si e6iptenii au fost inecati8 in mi7locul marii 9vezi (esirea 148 21)2 ;0 Semnul acesta8 facut de ,oise care a intins mana cu toia6ul peste apele marii8 in mod crucis8 preinc+ipuieste sfanta cruce0 Precum evreii au scapat de robia politica e6ipteana8 prin acest semn divin8 tot asa si noi crestinii am fost scapati de robia pacatului8 prin sfanta cruce8 robie mai crunta decat robia politica e6ipteana0 Biserica ne da dreapta talcuire a te#tului scripturistic de mai sus si 6lasuieste si canta4 @@Cruce insemnand ,oisi8 in drept8 cu toia6ul8 ,area Rosie a despartit8 lui (srael8 celui ce8 pedestru8 a trecutB iar8 de)a curmezis8 aceeasi lovindu)o a impreunat impotriva carelor lui -araon8 deasupra scriind nebiruita armaAAM 9Catavasii 1a (naltarea Sfintei Cruci8 Cantarea 1;0 (ata8 aici si dreapta denumire a sfintei cruci4 @@nebiruita armaAA0 b; !e asemenea8 binecuvantarea patriar+ala8 pe care a dat)o (acob8 cu mainile8 celor doi fii ai lui (osif8 /fraim si ,anase8 binecuvantare data cu mainile incrucisate8 a preinc+ipuit sfanta cruce8 cu peste 15'' de ani inainte de *ristos0 @@(srael 9(acov;8 inadins8 si)a incrucisat mainile si i)a binecuvantat zicandAAM >erbul8 romanesc @@a incrucisaAA este traducerea verbului 6recesc corespunzator 8 din >ec+iul Testament 9Septua6inta;8 verb care inseamna4 a sc+imba un lucru cu altul a 9se; impleti8 a 9se; intretese8 dar inseamna si a incrucisa8 a aseza 9bratele; in forma de cruce0 &sa traduce acest verb si Sfanta Scriptura8 in limba franceza8 editata de Scoala biblica de la (erusalim 91%61;4 @@en croisant ses mainsAA ) incrucisandu)si mainile sale0

150

Cu aceste te#te scripturistice8 drept talcuite de Sfanta Biserica8 inlaturam parerea 6resita a unor 6rupari crestine8 ca @@semnul crucii facut cu mana nu este primit de !umnezeuAA0 ,ai adau6am aici8 ca !umnezeu voieste ca sa)1 slu7im cu tot trupul si cu tot sufletul8 fiindca trupul este @@templu al !u+ului SfantAA si8 impreuna cu sufetul8 este si el tot al lui !umnezeu 9cf0 1 Cor0 68 1%)2';0 >orbind scolareste8 si teolo6ic8 toate aceste semne preinc+ipuitoare ale sfintei cruci8 ca si multe altele8 e#istente in >ec+iul Testament8 te#te din care vom mai enumera8 mai 7os8 se numesc tipuri ale sfintei cruci8 adica sc+ite simple8 nedesavarsite8 iar c+ipul crucii8 prezentat cu toate amanuntele in le6atura cu ea8 in <oul Testament8 se numeste antitip8 adica c+ipul desavarsit al sfintei cruci0 /ste8 si aici8 o slavita peda6o6ie divina8 care a randuit ca >ec+iul Testament sa fie calauza noastra sau peda6o6ul nostru catre *ristos 9cf0 3al0 38 24;8 potrivit cu puterea de pricepere a omenirii8 in evolutia ei spre desavarsirea in credinta0 Spre completa luminare a dreptcredinciosilor crestini8 dar mai ales8 spre instruirea acelor 6rupari crestine8 care au predilectie pentru cercetarea >ec+iului Testament8 si care afirma8 contrar adevarului8 ca aici nu se afla te#te care sa se refere la sfanta cruce8 mai facem trimiteri si la alte te#te sfinte8 privitoare la aceasta tema4 -acere 4 8 31B (esirea 158 25B 1 8 6B 11)12B <umeri 218 %B !euteronomul 2$8 66B (saia 658 20 30 *ristos8 Pace8 Cruce (ata o sfanta triada de nume proprii8 nume nedespartite unul de altul8 pentru ca8 ori pe care l)am pronunta8 ne vin in minte celelalte doua nume0 Toate cele trei nume8 la un loc8 ne aduc in minte8 de asemenea8 invatatura desavarsita a <oului Testament8 despre actul mantuirii8 savarsit de !omnul *ristos8 prin 7ertfa Sa pe cruce8 care ne)a adus pacea cu !umnezeu si pacea intre noi8 cum vom arata8 indata0 Sfantul &postol Pavel8 in /pistola catre /feseni 28 13)228 tratand tema @@*ristos este mantuirea pacatosilorAA8 ne prezinta8 in fata oc+ilor mintii8 aceasta ima6ine sfanta8 a lui *ristos)Pace8 rasti6nit pe Cruce0 @@*ristos P iar nu altcineva P este Pacea noastraAA 9v0 14;8 @@desfiintand dusmania8 prin trupul Sau8 9v0 15; prin cruceAA 9v0 16; etc0 !omnul *ristos este numit cu nume propriu Pacea8 pentru ca8 prin 7ertfa Sa pe cruce8 a impacat pe toti oamenii cu !umnezeu8 dar8 in acelasi timp8 intinzandu)si bratele8 orizontal8 pe cruce8 a savarsit actul divin al imbratisarii parintesti a intre6ii lumi8 adica a tuturor neamurilor de sub cer 9-apte 28 5;8 salasluind si pacea si fratietatea dintre om si om0 Prin cruce8 deci8 s)a savarsit cel mai mare act divin din istoria mantuirii neamului omenesc P impacarea omului cu !umnezeu si impacarea dintre om si om8 in istorie8 invatatura mult accentuata de sfantul &postol Pavel in /pistolele sale0 !reapta ratiune ne constran6e sa credem si sa marturisim ca lemnul crucii a dobandit sfintenie8 pentru ca pe el8 si nu pe alt obiect8 S)a 7ertfit !omnul *ristos8 !umnezeu adevarat din !umnezeu adevarat8 sfintenia suprema si absoluta8 tocmai ca sa savarseasca cel mai mare act divin4 mantuirea neamurilor0 Crucea este sfintita8 deci8 prin atin6erea ei de !omnul *ristos8 varsat pe ea8 cu un cuvant8 pentru ca ea este altarul pe care S)a adus 7ertfa8 reala8 de bunavoie8 universala si prisositoare 9imbelsu6ata; (nsusi -iul lui !umnezeu0 Tocmai de aceea8 dreptcredinciosii crestini aduc o adanca cinstire crucii8 cinstire relativa8 mar6inita8 care poarta numele de venerare8 arata prin inc+inare si sarutare8 spre deosebire de suprema cinstire8 data lui !umnezeu8 cinstire care poarta numele de adorare0 Tot dreapta ratiune ne indreptateste sa credem ca acele 6rupari crestine8 care inlatura cultul sfintei cruci8 implicit8 isi micsoreaza si sentimentul de adorare fata de !omnul *ristos8 Care S)a rasti6nit pe cruce8 fiindca nici in fata 1ui nu)si insemneaza fata lor cu

151

c+ipul sfintei cruci8 si prin aceasta8 se indreapta spre o 6rea osanda0 &ceste 6rupari crestine8 neprimind dreapta invatatura despre cinstirea sfintei cruci8 inlatura si cultul icoanelor8 si al mortilor8 inlatura si dreapta invatatura despre ierar+ia divina si despre Sfintele Taine etc08 si8 pornind de la calcarea unei sin6ure invataturi divine8 aluneca8 fara putinta de intoarcere8 pe povarnisul pacatului calcatorilor tuturor invataturilor divine8 pentru ca8 in Teolo6ia crestina si in Biserica8 e#ista un principiu8 numit principiul cone#iunii8 care ne invata ca toate invataturile de doctrina8 de morala si de cult constituie un tot unitar8 adica un trup du+ovnicesc8 ce nu se poate dezmebra0 Sfanta Scriptura ne spune ca @@cine va pazi toata le6ea8 dar va 6resi o sin6ura porunca8 s)a facut vinovat fata de toate poruncileAA 9(acov 28 1'; si a devenit calcator de le6e 9v0 %;0 40 Temeiuri noutestamentare8 pentru indatorirea dreptcredinciosilor8 de a cinsti sfanta Cruce Cum am spus8 mai inainte8 <oul Testament ne prezinta8 mai e#plicit decat >ec+iul Testament8 dumnezeiasca invatatura despre valarea sfintei cruci8 pentru drepcredinciosi8 si aceasta ne a7uta mult8 sa e#punem8 sistematic unele din temeiurile pentru indatorirea dreptcredinciosilor de a venera sfanta cruce4 a; Crucea este altarul divin real si istoric al crestinismului8 altar pe care !omnul *ristos S)a adus8 @@o data8 7ertfa8 ca sa ridice pacatele multoraAA 9adica ale acelora care voiesc sa se mantuiasca; 9/vrei %8 2$;0 Crucea este8 deci 7ertfelnicul lui *ristos8 7ertfelnic pe care /l a fost si .ertfa san6eroasa8 si &r+iereul Care a adus)o8 @@pentru toti8 spre iertarea pacatelorAA0 .ertfa san6eroasa de pe cruce8 se prelun6este8 pana la sfarsitul veacurilor8 in Biserica8 prin Sfanta 1itur6+ie8 ca 7ertfa nesan6eroasa 9vezi (mnul +eruvimic;0 b; Crucea este @@puterea lui !umnezeuAA 9( Cor0 18 1$;8 pentru cei ce voiesc sa se mantuiasca8 adica pentru cei ce cred0 Cu puterea divina a crucii se lauda Sfantul &postol Pavel8 in slabiciunile sale omenesti si in necazurile si stramtorarile pe care le indura 9cf0 3al0 68 14;0 /a este @@pecetea divinaAA de pe fata dreptcredinciosilor8 pecete prin care acestia au scapat si scapa de ur6iile vra7masilor vazuti si nevazuti0 Roadele puterii lui !umnezeu8 putere dobandita de cei ce sunt insemnati cu pecetea lui !umnezeu8 adica au c+ipul sfintei cruci pe fata lor8 sunt realitati istorice8 descrise si prezise in >ec+iul Testament8 unde se descrie nimicrea locuitorilor (erusalimului4 @@M Treci prin mi7locul cetatii8 prin (erusalim si insemneaza cu semnul cruciiAA 9adica cu litera @@TauAA8 care8 in alfabetul vec+i8 6rec8 avea forma unei cruci 9[;8 pe frunte8 pe oamenii care 6em si plan6AAM @@dar sa nu va atin6eti de nici un om care are pe frunte semnul @@[AA0 9>ezi (ezec+iel %8 4)68 traducerea romaneasca8 precum si te#tul 6rec8 in Septua6inta8 sub notitele te#tului;0 c; Crucea este semnul -iului "mului8 la a doua venire0 (nsusi !omnul *ristos le)a spus ucenicilor Sai8 care doreau sa afle timpul celei de a doua veniri a 1ui8 precum si timpul sfarsitului 1umii 9,atei 248 3; ca8 intre semnele care vor fi8 @@atunci se va arata pe cerAA 9si; @@semnul -iului "muluiAA 9,atei 238 3';8 adica sfanta cruce0 Cuvintele acestea arata8 pe de o parte8 ca (nsusi !omnul *ristos confirma valoarea sfintei cruci8 in iconomia divina8 in istoria mantuirii neamului omenesc8 si aici8 in mod special8 cinstea ei cea mai mare8 la .udecata din urma8 iar pe de alta parte8 aceste cuvinte sunt si o marturie si o recunostere8 ca sfanta Cruce8 @@semnul -iului "muluiAA8 pe cer8 era cunoscuta de catre ascultatori8 ca un real semn divin8 despre care n)a mai fost nevoie sa)1 intrebe pe !omnul8 nimeni8 nimic0

152

,ai indicam cateva te#te noutestamentare8 care ne dau marturie ca sfanta Cruce este arma sfanta8 prin care noi ne)am dobandit mantuirea8 in dar8 de la !umnezeu 9(oan 128 32)3%B /fes0 28 16B Col0 18 1%)2'B 1 Petru 28 24;8 iar unele ne dau marturie ca (nsusi !omnul *ristos8 ca "m8 prin Patima Sa8 pe cruce8 a intrat @@intru slava SaAA 91uca 248 26;8 slava pe care8 totdeauna8 a avut)o si o are8 ca !umnezeu si a fost @@preinaltatAA8 ca "m8 si a patimit @@nume8 care este mai presus de orice numeAA 9-ilip0 28 $)%;0 50 !espre insemnarea fetei cu semnul sfintei Cruci (nsemnarea fetei cu semnul cinstitei si de viata facatoarei cruci trebuie facuta cu profund respect si cuviinta8 iar nu in bat7ocura si pacat0 Crucea dreapta si adevarata se face asa4 se impreuneaza8 cum se cuvine8 primele trei de6ete de la mana dreapta P de6etul mare8 aratatorul si mi7locasul P iar cele doua de6ete mici le lipim8 strans8 de podul palmei0 !upa aceea8 ducem mana la frumte8 si zicem4 @@(n numele TataluiAAB la pantece4 @@Si al -iuluiAAB la cei doi umeri8 drept si stan64 @@Si al Sfantului !u+AA8 iar la sfarsit lasand mana 7os zicem4 @@&minAA0 60 Talcuirea miscarilor mainii8 pentru insemnarea fetei cu semnul sfintei cruci (nsemnarea dreptcredinciosilor cu semnul sfintei cruci are doua intelesuri4 a; !o6matic)istoric8 care ne invata8 cat se poate de scurt si de limpede8 intrea6a istorie a mantuirii neamului omenesc8 asa cum8 de altfel8 aceasta isotrie este rezumata in Crez sau Simbolul Credintei4 -iul lui !umnezeu S)a coborat de sus8 din ceruri 9a superiori;8 pe pamant8 la cele de 7os 9ad inferius; @@pentru a noastra mantuireAA8 S)a inaltat8 iarasi la ceruri si sta de)a drepta Tatalui8 Sfantul !u+ stand de)a stan6a Tatalui8 cele trei persoane fiind Sfanta Treime0 Cele trei de6ete8 impreunate8 de la mana drepta8 inc+ipuie c+iar Treimea cea de o fiinta si nedespartita0 b; (ntelesul do6matic)moral este ca cele doua de6ete mici8 lipite de podul palmei8 infatiseaza8 pe de o parte8 pe &dam si /va8 care cu smerenie si cu pocainta8 se apleaca Sfintei si nedespartitei Treimi8 iar pe de alta parte8 inseamna si cele doua firi8 cu care -iul lui !umnezeu a coborat pe pamant firea dumnezeiasca si firea omeneasca0 Talcuind miscarile mainii8 pentru desenarea semnului sfintei cruci8 pe fata noastra8 Sfintii Parinti spun ca fruntea inc+ipuie cerul8 pieptul inc+ipuie pamantul8 iar umerii inc+ipuie locul si semnul puterii0 Sfantul &mbrozie 933%)3% ;8 episcop al ,ilanului8 vorbind despre semnul sfintei cruci8 spune4 @@<e insemnam fruntea ) socotita sediul cu6etarii 96andirii; ) pentru ca totdeauna trebuie sa marturisim pe (isus *ristos 9sa ne 6andim la /l;B inima P sediul iubirii P pentru ca totdeauna trebuie sa)1 iubim;B bratele 9umerii; pentru ca totdeauna trebuie sa lucram pentru /lAA0 Pe scurt spus8 crucea crestina8 fie ca este construita din vreun material8 fie ca este sc+itata8 cuviincios8 de catre crestini8 pe fata lor8 este semnul de aducere aminte si de marturisire ale celor mai insemnate momente din istoria mantuirii noastre4 caderea in pacat a lui &dam8 coborarea pe pamant a !omnului *ristos8 7ertfa Sa pe Cruce8 inaltarea Sa la ceruri0 Semnele aducatoare aminte de fapte8 care nu trebuie sa se uite8 se numesc8 in vorbirea peda6o6ica8 scolareasca8 mi7loace mnemote+nice8 cuvant de obarsie 6reaca P te+nica de tinere minte0 Sfanta Cruce8 deci8 este un mi7loc sfant mnemote+nic8 in scoala crestina8 pentru crestinii din toate veacurile8 semn care ne filmeaza intrea6a iconomie a mantuirii noastre8 si8 in acelasi timp8 este un mi7loc didactic +ortativ adica un semn vizibil8 care imboldeste8 spre lucrare divina8 toate cele trei laturi ale sufletului nostru de crestini4 mintea8 spre a cunoaste si adora pe !umnezeu8 inc+inat in Treime8 inima8 spre

153

a)l iubi8 cu iubirea pe care ne)a aratat)o /l8 prin 7ertfiera pe cruce a :nicului Sau -iu8 si vointa8 spre a lucra8 aici pe pamant8 toate cele bune si placute lui !umnezeu 9cf0 (oan 1 8 3B ,atei 228 3 B -ilipeni 48 $)%;0 0 (nvataturi4 (nc+inandu)ne sfintei Cruci si sarutand)o8 noi8 dreptcredinciosii crestini8 ne inc+inam Celui Care S)a rasti6nit pe sfanta cruce8 adica (l cinstim pe *ristos cu inc+inarea suprema8 numita adorare8 cum am spus mai inainte0 <ici vorba nu poate fi de un cult idolatru8 asa cum spun8 direct sau indirect8 unele 6rupari crestine8 pentru ca dreptcredinciosii nu se inc+ina la materia din care este alcatuita crucea8 ci se inc+ina la Persoana al carei c+ip se afla pe cruce0 /ruditul ieromona+ Rufin de &Kuileea 9(talia;8 345)41'8 rezuma dreapta invatatura despre cinstirea sfintei cruci prin aceste cuvinte4 @@<oi ne inc+inam oricarei cruci8 dar8 prin ea8 noi adoram pe (nsusi &cela a Caruia este cruceaAA 9adoramus omnem crucem et per illam ipsum cuius est cru#;0 P Crucea ne aduce mereu in minte relatia noua8 divina8 de pace8 stabilita de !omnul *ristos8 prin 7ertfa Sa8 trupeasca8 pe ea8 relatie atat verticala8 cat si orizontala 4 vertical8 prin impacarea omului cu !umnezeu8 fapt care)l aduce pe om intr)o stare de nespusa fericire8 cu mult mai mare decat aceea pe care o traieste un fiu8 care se impaca cu tatal sau8 pe care l)a suparat mult8 si de care a stat multa vreme despartitB orizontal8 pentru ca sfanta cruce este semnul vazut al relatiei divine dintre om si om8 cum am mai spus8 relatia divina8 cu totul noua8 in istoria omenirii8 pecetluita de !omnul *ristos8 in mod intuitiv8 prin intinderea bratelor pe sfanta cruce0 Crucea fizca8 de lemn8 de pe 3ol6ota8 cu bratul sau8 infipt8 vertical8 in pamant8 impreuna cu bratul sau8 orizontal8 intretaind bratul vertical8 ne fi#eaza8 in suflet8 in mod peda6o6ic8 crucea spirituala8 care inseamna pecetluirea relatiei4 credincios)!umnezeu si credincios)credincios8 adica8 cu vorbele Sfintei Scripturi @@pe pamant pace8 intre oameni bunavoireAA 91uca 28 14B 18 %;B Romani 58 1 etc0;0 Cultul crucii este cultul pacii8 in toate dimensiunile si directiile ei8 do6matice8 morale si sociale0 !e aceea8 dreptcredinciosii crestini8 facatorii de cruci8 pe fetele lor8 sunt8 in c+ip firesc8 si @@facatori de paceAA si odata cu aceasta8 ei devin8 cu adevarat8 @@fiii lui !umnezeuAA 9,atei 58 %;0 @@Crucii Tale ne inc+inam8 *ristoase8 si sfanta (nvierea Ta marimAA0 Pr0 Prof0 <icolae Petrescu8 "rtodo#ia8 anul J1>(( nr0 1)2 ianuarie)iunie 1%%58 pa60 1'2)1'%0 GediteazHI Du!ul Sfant a & - a persoana a Sf' Treimi (nvatatura de credinta a reli6iei crestine e#pune si propune omului formele si treptele apropierii lui !umnezeu ) Creatorul lumii8 !umnezeu filantropul0 (nvatatura credintei crestine ridica perdeaua separarii noastre multimilenare de Creator si readuce neamului cazut relatia primara cu !umnezeu)Tatal8 a micului dumnezeu8 omul8 pe care /l si l)a facut dupa c+ipul Sau0 &ntropomorfismul lui !umnezeu consta in insasi c+enoza realizata in una din Persoanele Sale8 la care a consimtit de cind a asezat in cosmosul creat minuscula o6lindire a C+ipului Sau8 omul8 in care a sadit uriasa forta

154

cu care acesta urma sa se incetateneasca in (mperiul promis lui de la inceput0 -orta cu care FC+ipulF lui !umnezeu era prevazut ) FasemanareaF8 devenirea nesfirsita spre desavirsire ) isi avea insertia in antropomorfismul lui !umnezeu8 in iubirea 1ui8 care introduce in lumea creata plurimorfa8 cu variantele formelor de viata creata8 o forma anume4 una conturata pe c+ipul Sau8 dar nu pe masura 1ui0 &ceasta forma a 1ui8 a c+ipului 1ui8 este creatia de dra6ul careia !umnezeu8 atotcreatorul8 atottiitorul si izbavitorul8 Se in7oseste8 Se coboara8 Se dezbraca de maretia 1ui8 ca sa i Se aseze alaturi omului ) pasiunea vietii divine0 !umnezeul frustat de insasi creatia miinii 1ui nu Se vaduveste de Slava pentru in6eri0 !esi si in6erii au cazut din cerul creatiei 1ui8 nu pentru acestia Se arata !umnezeu a fi F6elosF8 ci pentru faptura lucrata la sfirsitul operei Sale creationale0 1o6osul (si creeaza8 dupa FideeaF umanitatii Sale8 pe cel asemenea8 pe cel pe care Si)l preia in sarcina ca sa)l duca8 neam intruc+ipat dumnezeieste8 la mar6inea raiului0 1a poarta raiului +eruvimii pusi sa opreasca pe omul cazut vor recunoaste pe cei asemenea -iului ) C+ipul TataluiB acestia vor fi recunoscuti ca mostenitori8 FbinecuvintatiiF lui !umnezeu0 Peda6o6ia lui (isus)*ristos),intuitorul a folosit acelasi drum4 de la vazut ) ca mai FsimpluF de inteles8 ) la cele nevazute8 mai insesizabile0 /l Se prezinta omului ca realizarea insasi a FideiiF divine despre om8 a felului in care !umnezeu l)a inc+ipuit pe om0 /l insusi este intruc+iparea omului8 /l e modelul de desavirsire la care a fost si este c+emat omul0 /l este trup omenesc8 ) durere8 oboseala8 rana8 moarte ) si suflet omenesc8 6ustind intristarea8 inselarea8 teama8 parasirea0 Toate cele pe care le)a luat asupra)Si le)a 6ustat8 le)a FcunoscutF si le)a mintuit 9S iertat ] desavirsit;0 Pentru ca le) a 6ustat8 le)a si asimilat8 Si le)a facut ale Sale8 ne)a facut ai SaiB dar8 in afara de pacat4 in afara de calcarea poruncii lui !umnezeu)Tatal8 si in afara de calcarea iubirii8 adica de siluirea libertatii celui iubit0 *ristos ne)a facut ai Sai8 dar nu ne tine intru Sine decit cu buna noastra voie0 (ar ca sa vrei sa ramii inlauntrul Sau8 trebuie sa stii tu insuti8 cel preluat fara constiinta ta proprie8 unde te afli8 care ) al cui ) este launtrul care te poarta8 ca sa poti accepta sau refuza ambianta in care ai fost preluat ca neam0 Si iata8 uimitorul parado# al credintei noastre conditioneaza si8 la prima vedere8 complica operatia noastra de electie4 nimeni nu poate veni la Tatal 9S <ecunoscutul;8 decit prin -iul care S)a facut asemenea noua8 vazut8 cunoscutB dar nimeni nu poate cunoaste pe -iul8 decit in !u+ul Sfint8 Cealalta persoana a Treimii8 neidentificata de om0 Cu alte cuvinte4 la cel necunoscut nu putem a7un6e decit prin Cel care ni Se face cunoscut0 !ar pe &cesta nu)1 putem cunoaste 9in ceea ce este /l; decit prin Celalalt necunoscut8 !u+ul0 Perioada scurta din istoria omenirii ) cei treizeci si trei de ani ai vietuirii !omnului (isus *ristos Fintre ai SaiF 9cf0 (n 18 11; ) este urmata de una foarte lun6a8 nelimitata inca8 a !omniei !u+ului Sfint8 care incepe la zece zile dupa (naltarea la cer a !omnului si dureaza in aceasta lume pina la finele istoriei ei0 :nitatea esentei divine se vadeste :na in actiunile eiB :na in vointa de a crea8 de a pronia8 de a mintui8 de a desavirsi0 !ar in manifestarea Sa catre lume8 !umnezeu (si arata voia si puterea concentrind in etapele istoriei omenirii8 pe rind8 specificul fiecarei din Persoanele Treimii0 !e aceea8 si puterea lui !umnezeu se manifesta diferit in lume8

155

dupa scopul actiunii Sale0 !ar in mod constant Tatal ramine necunoscutul8 sau cel indirect cunoscutB /l este Fizvorul puteriiF 9cum zice sfintul 3ri6orie de <Essa;8 Cel care creeaza lumea8 Tatal care nu poate fi cunoscut decit prin -iul8 Care e FusaFspre Tatal0 (ar Fc+eiaF care desc+ide usa spre -iul este !u+ul lui !umnezeu8 a treia Persoana divina0 Care este pentru intele6erea noastra valoarea acestui poetic limba7 al patristicii ortodo#e2 Sfintii Parinti e#prima in mod variat acelasi adevar rostit de ,intuitorul *ristos4 nimeni nu marturiseste8 despre sine8 caci marturia sa ar fi contestata0 &sadar8 (isus8 -iul "mului8 -iul Tatalui ceresc8 marturiseste despre TatalB iar !u+ul marturiseste despre -iul0 1a (ordan8 !u+ul 1)a marturisit pe -iul lui !umnezeu cel iubitB iar la Cincizecime8 1)a marturisit prin &postoli pe -iul),intuitor proslavit8 dupa cum prin profetii >ec+iului Testament 1)a marturisit pe ,esia ce urma sa vina0 1a rindul Sau8 (isus din <azaret (l marturiseste pe !u+ul Sfint anuntindu)18 (l vesteste promitindu)18 si (si intareste promisiunea8 trimitindu)10 !iscreta persoana a F!u+uluiF ) anuntat8 promis si trimis ) se arata in lume la Cincizecime ca e#plozie a puterii divine care se instapineste in lume8 asezindu)se in lume Fca o peceteF8 pe ceea ce)( este propriu0 !aca preluarea naturii umane de catre -iul8 ) dupa invaluirea ei in puterea de viata treimica8 prin infrin6erea puterilor iadului si odata cu plata ma#imala a pretului pacatului ) natura umana apartinind spiritualului celest se afla de acum sub puterea +arului divin8 a !u+ului lui !umnezeu0 &ceasta FpeceteF8 pe care fiecare madular al Bisericii a primit)o dupa ce a devenit F+ristoforF8 este confirmarea infierii lui de catre Tatal8 Care l)a reprimit in situatia filiatiunii noi8 prin noul Cap a neamului omenesc ) -iul Tatalui ceresc0 (ar cel care urmeaza sa continue reinte6rarea fiecarui e#emplar al umanitatii in nivelul superior al spiritualului este !u+ul Sfint0 Trimitindu)1 in lume8 Cuvintul reaminteste fiilor lui !umnezeu drumul ascendent pe care sunt an6a7ati8 drum pe care se paseste prin dezmar6inirea tiparelor vazute8 prin acumularea ener6iilor divine necreate8 rezidente din nou in natura creata0 Centrul de 6reutate al naturii umane +ristofore se afla de acum in imponderabilul !u+ului0 /fortul de intele6ere al catecumenului crestin tinde la aceasta acceptie4 nu partea vazuta a lumii8 sau cea tan6ibila8 reprezinta realitatea ei ultima8 ci ceea ce este nevazuta0 <oua scoala a omenirii increstinate este acceptarea si acordarea prioritatii vietii spirituale a persoanei8 certitudinea e#istentei nevazute a lui !umnezeu8 in care se inainteaza urmind invatatura Celui ce S)a facut vazut spre a conduce la Cel nevazut0 (n parte material8 si vazut8 in parte imaterial si nevazut8 omul are a)si pre6ati natura sa ambivalenta8 pentru a si)o face apta de vesnicia care)l asteapta8 o lume unde firea lui8 spiritualizata8 va vietui in prea7ma lui !umnezeu0 (ar cel care)l pre6ateste in acest scop este !u+ul Sfint8 !u+ul mintuirii0 (n limba7ul sau omenesc Scriptura afirma4 !u+ este !umnezeu 9(( Cor0 18 1 B (oan 48 24;0 !u+ul este termenul care indica cel mai propriu esenta lui !umnezeu0 <otiunea de Tata si de -iu reprezinta pentru natura creata ideea de filiatiune8 nasterea presupunindu)i pe amindoi si fiind proprie si naturii umane0 F!u+ulF8 ceea ce este constitutiv pentru persoana8 este cate6oria superioara a naturii create8 ea conducind la ideea de desavirsire8 de transformare spre mai)binele continuu0 Se poate spune ca

156

FfiliatiuneaF8 caracteristica neamului omenesc8 corespunde in om Fc+ipuluiF lui !umnezeu)Tatal si -iul8 iar dinamizarea c+ipului spre desavirsire8 adica asemanarea cu !umnezeu8 corespunde specificului !u+ului dumnezeiesc8 intru Care ne si indu+ovnicim0 !esi !umnezeu8 Cel :nul si :nic8 a adus la e#istenta lumea prin puterea Sa ) lucrarea Sa fiind una8 ca fiind din acelasi izvor al puterii Tatalui ceresc )8 modelarea8 cresterea8 vietuirea si supravietuirea lumii8 dupa catastrofa pacatului ori6inar8 si revitalizarea ei prin intrupare sunt actiuni specifice cind uneia8 cind alteia din celelalte doua persoane ale Sfintei Treimi0 Persoana a doua a Treimii este Cuvintul prin care toate s)au facut8 si Cel prin care s)a refacut neamul omenesc din *ristos ,intuitorul0 & treia persoana a Sfintei Treimi este !u+ul8 Care invaluie creatia cu FaripileF Sale8 si imprima si mentine pulsatiile de viata FplutindF peste toata patura pamintului8 apelor si a celor e#istente si asi6urind permanenta vietii0 Caderea in pacat8 despartirea de !umnezeu8 este e#primata de Scriptura ca pierdere a !u+ului 9Rom0 $8 1')1 ;8 ca retra6ere a sfinteniei !u+ului8 Care nu mai insoteste pamintul ) de acum8 teren al blestemului lui !umnezeu8 pe care omul il va face sa rodeasca cu truda si sudoare0 !u+ul a parasit lumea8 iar natura umana stri6a aceasta parasire8 in *ristos Rasti6nitul0 Re)ane#area omului la !umnezeu8 asumarea neamului adamic rascumparat de *ristos8 este urmata istoric de o perioada foarte scurta8 in care natura cutremurata la Rasti6nire sufera socul noii infuzii divine asimilind in taina cele ce se petrec cu ea0 !in -iul lui !umnezeu transfuzia de Sin6e divin realimenteaza cu viata vesnica universul creat8 si pre6ateste omenirea sa primeasca si sa)si faca +rana proprie din Sin6ele !omnului0 (n cele patruzeci de zile cit *ristos cel inviat paseste pe pamint8 !u+ul ) ca si Tatal de altfel ) este prezent in /l8 dar si la Tatal8 Treimea fiind si pe pamint8 si in slava Sa dincolo de lume0 !ar nu o manifesta decit -iul0 (ar cind trupul inviat al !omnului paraseste pamintul pentru o vreme ) in cele zece zile calendaristice dintre plecarea si venirea !u+ului8 dintre inaltarea celei de a doua Persoane Treimice si coborirea Celei de a treia8 Treimea Sfinta pre6ateste lumea pentru primirea (mparatului ceresc8 a ,in6iietorului8 a !u+ului &devarului8 Care urmeaza sa reia in prelucrare noua creatura8 salvata de sub stapinirea Faceluia care a spus)oF 9Rom0 $8 2';0 Pentru noua natura umana ) plamada pe care Faluatul nou o dospesteF ca sa o face piine vie ) Treimea pare sa pre6ateasca o noua ofensiva8 in vederea recuperarii fiecarui e#emplar uman8 purtator al firii comune in <oul &dam0 !upa cele zece zile de lipsa a Treimii de pe pamintul ce a purtat treizeci si trei de ani pe <ou &dam8 &cesta trimite Fde la TatalF 9(oan 158 16; pe !atatorul)de)>iata8 ca sa Se salasluiasca in fiecare faptura) candidat la cetatenia noii (mparatii0 !umnezeu)-iul trimite de la !umnezeu)Tatal 9(oan 158 26B 168 2)1$; sau roa6a pe Tatal Sau sa trimita in numele Sau 9(oan 148 16)1 si 148 26; pe ,in6iietorul0 (n patru locuri ale /van6+eliei sale8 (oan indica relatia dinlauntrul Sfintei Treimi8 an6a7ata in salvarea omului al carui prototip desavirsit se afla de7a ridicat inlauntrul Slavei /i0 Si in toate aceste patru locuri8 evan6+elistul iubirii divine numeste pe !u+ul Sfint F,in6iietorulF asa cum va fi retinut el in clipele de spaima ale despartirii ucenicilor de F(nvatatorulF8 FRabbiF8 Cel care)i ocrotise lin6a !insul8 dar ii si pre6atise pentru ur6ia care urma sa vina8 ii si asi6ura de !omnia iubirii care se va instala odata cu venirea !u+ului &devarului8 Care e si ,in6iietor0 ,isiunea Persoanei a doua treimice era inc+eiata pe pamint0 Scurta prezenta istorica8 drama despartirii8 revolta contra nedreptatii8 teama si nesi6uranta unui viitor pe care apostolii nu)l puteau prevedea sunt tot atitea prile7uri de tensiune pentru ei0 ,intuitorul8 Care va fi avut cel putin tot atita mila pentru ei8 pentru Fprietenii 1uiF8 cit si pentru intre6 FpoporulF care)l astepta8 le)a promis si min6iierea0 (ncercind sa)l consoleze de plecarea 1ui8 dar si de cele ce ei erau avizati ca vor avea de suportat 9(oan

157

cap0 14)16;8 (isus incredinteaza pe apostoli ca nu)i va lasa sin6uri4 F<u va voi lasa orfaniB voi veni la voi0 (nca putin timp si lumea nu ,a va mai vedeaB voi insa ,a veti vedeaB pentru ca /u traiesc si voi veti traiF 9(oan 148 1$;0 Caci !u+ul care 1)a ridicat pe (isus din mormint ii va faca vii si pe ei0 (n povestirea pe care ne)o ofera ucenicul cel iubit al !omnului8 in cap0 14 al /van6+eliei8 el relateaza cu mare fidelitate atmosfera de in6ri7orare care apasa asupra urmasilor lui (isus0 (nvatatorul si FPrietenulF lor le arata si celalalt aspect8 al pri6onirii care urma8 asa cum ii anuntase cu mult inainte8 la inceputul propovaduirii 1ui8 si cum fi#eaza sfintul ,atei in capitolul 58 cel al F-ericirilorF4 F-ericiti veti fi cind va vor ocari si va vor si va vor pri6oni si vor zice tot cuvintul rau impotriva voastra mintind din pricina ,eaF 958 11;0 &cesta este momentul cind pri6oana si ocarile vor incepe si pentru uceniciB dar inceputul muceniciei este si inceputul bucuriei al iluminarii8 la care nu se poate a7un6e fara Cruce0 F&devarat8 adevarat zic voua ca voi veti plin6e si va veti tin6ui8 iar lumea se va bucura0 >oi va veti intrista8 dar intristarea voastra se va preface in bucurieF 9(oan 168 2';B caci Fveti lua putere8 venind !u+ul Sfint peste voi si (mi veti fi ,ie martorF 9-apte 18 ;0 Crucea este marele folos al crestinului0 &cest lucru il aflasera ucenicii la vreme0 &cum era timpul implinirii0 F&cestea vi le)am spus fiind cu voiF ) completeaza (isus invatatura Sa ) Fsi acum v)am spus acestea inainte de a se savirsi8 ca sa credeti cind se vor intimplaF 9(oan 148 258 2%;0 -iindca F>a este de folos sa ,a duc0 Caci daca nu ,a voi duce8 ,in6iietorul nu va veni la voiB iar daca ,a voi duce8 (l voi trimite la voiB si /l ) venind ) va vadi lumea de pacat si de dreptate si de .udecataF000 F(nca multe am a va spune8 dar nu le puteti purta acum0 (ar cind va veni &cela8 !u+ul &devarului8 va va clauzi la tot adevarul8 caci nu va vorbi de la SineF 000 F000 &cela va va invata toate si va va aduce aminte toate cele ce v)am spusF 000 si F,a va slavi pentru ca din al ,eu va lua si va va vestiF 9(n0 168 )$8 13)14B 148 26;0 &sadar8 sa nu se tulbure si nici sa se infricoseze inimile FprietenilorF 1ui8 pentru ca /l le lasa pacea0 Si nu pacea pe care o da si cum o da 1umea 9(oan 148 2 ;8 ci pacea Sa8 pe care !u+ul o va fructifica8 ,in6iietorul8 Consolatorul8 !u+ul (ubirii8 Care va ramine Fin veacF cu cei ai 1ui 9(oan 148 1 ;0 ,in6iietorul (l prezinta pe !u+ul Sfint ca fiind alt F,in6iietorF 9(oan 148 16;8 F!u+ul &devarului8 pe Care lumea nu poate sa)1 primeascaB pentru ca nu)1 vede8 nici nu)1 cunoaste0 >oi (l cunoasteti8 ca ramine la voi si va fi in voiF 9(oan 148 15)1 ;0 &ceasta este peda6o6ia si terapeutica propovaduita si aplicata de F!octorul sufletelor si) al trupurilor noastreFB /l ne anunta si repeta ca sa retinem ca /i amindoi sunt trimisi in lume de Tatal8 pentru vindecarea omului si pentru pastrarea vindecarii in decursul lun6ii vietuiri a neamului omenesc0 &mindoi sunt vindecatori4 1o6osul readuce lumii8 vaduvite de sfintenie8 pe !u+ul si)1 pune ca o pecete pe sufletul si trupul omenesc0 (ar !u+ul Sfint (l readuce pe (isus ,intuitorul ) rasti6nit8 inviat si inaltat ) pe altarele Bisericii8 pentru a vindeca ranile pacatelor cu trupul Sau eu+aristic0 (isus ,in6iietorul readuce nade7dea mintuirii lumii care Fbolea de nedumnezeireF si o scoate din umbra mortii0 !u+ul ,in6iietor consoleaza faptura care se cutremura de retra6erea lui *ristos)!umnezeu8 de pe pamint0 Consolarea initiala a apostolilor este faptul ca !u+ul va marturisi despre invatatorul lor 9(oan 158 26)2 ;B F!u+ul &devarului8 Care de la Tatal purcede8 &cela va marturisi pentru ,ine4 F000&cela ,a va slavi8 pentru ca din al ,eu va lua si va va vestiF0 Si8 Ftoate cite are Tatal ale ,ele suntB de aceea am zis ca din al ,eu va lua si va va vesti vouaF 9(oan 168 13)14;0

158

Cronicarul acestor fapte si cuvinte consemneaza cu strictete poate c+iar repetind8 fiecare nuanta sau intonatie0 Si8 citite cu atentie8 aceste para6rafe dau indicatia doctrinara a Sfintei Treimi si a peri+orezei ipostatice a intreitei dumnezeiri0 Caci !u+ul va vesti ale -iuluiB /l este FCelalalt ,in6iietorF ) deci altul 9cel FaltF; din ale -iului va lua8 din acelasi &devar Treimic8 in care toate ale Tatalui sunt ale -iului si !u+ul vorbeste fiilor omenesti Fnu de la SineF8 ci din aceeasi ) una)si)unica esenta divina a Treimii ipostatice0 *ristos a FvorbitF atunci8 iar !u+ul vorbeste mereu8 din aceleasi infinite adevaruri ale Primului trimis de Tatal0 1o6osul a stat in lume FomenesteF8 un timpB iar FdumnezeiesteF ramine pina la sfirsitul veacului8 prin !u+ul0 Specificul omenesc al lui !umnezeu)-iul este le6at de un timp8 ca tot ceea ce e conturat materialmente0 !ar /l depaseste timpul si spatiul8 fiind si !umnezeu0 !u+ul intra si /l in timpB dar /l nu Si)a asumat mar6inirea omului8 fiind numai dezmar6init0 /lasticitatea8 supletea infinita a spiritualului divin sadit in om8 face din acesta un calibru al infinitului0 "mul este un infinit creat8 un infinit a carui vesnicie FincepeF cindva0 (ar vesnicia aceasta ii este acordata prin ancorarea lui in divinitate0 Solul8 terenul ancorarii omului este trupul lui *ristos8 prin care omul se repatriaza la locul ori6inii lui0 ,entinerea in aceasta relatie este asi6urata de !u+ul lui !umnezeu8 relatia cu -iul fiind du+ovniceasca0 !u+ul Sfint aminteste omului ca persoana lui trupeasca vazuta este un mod al e#istentei luiB o forma8 viciata prin pacat8 a inceputului lui0 (ar continuarea lui8 in vesnicie8 este conditionata de e#ercitarea spiritualului din elB de imprimarea miscarii !u+ului8 Care)l reinvata ca materia poate FrespiraF dumnezeieste8 in ritmul imprimat ei de la creatie si uitat pe drumul re6resului sau accidental0 !u+ul Sfint nu ni Se poate face cunoscut0 Persoana 1ui nu este asemenea omului0 !ar /l este cel care ne a7uta sa ne facem asemenea F-iuluiF8 pe Care /l 1)a nascut in lume din -ecioara8 /l (l intrupeaza pe altare8 circulind in Trupul Bisericii lui *ristos0 !e aceea /l intra in lume dupa ce a fost anuntat de Cel asemenea noua8 de -iul Tatalui8 de fratele nostru intru filiatiune8 caci si nasterea noastra in (mparatia lui !umnezeu se face din !u+0 !ar pe cind *ristos S)a facut asemenea FnouaF8 raminind Fprototipul oricaruiaF din noi8 !u+ul lucreaza in lume facindu)ne pe fiecare asemenea lui !umnezeu8 dar o asemanare neidentica8 netipizata0 Pe cind *ristos este /ul unic al intre6ii naturi umane8 care cuprinde pe orice FindividF8 !u+ul este cel care din nedivizata natura umana ne face persoana8 ne a7uta sa ne capatam fiecare c+ipul nostru specific8 tot atitea specifice si diferite straluciri8 cite nesfirsite straluciri da suflarea necunoscutei persoane a F>istiernicului bunatatilorF nesfirsite0 (n pro6ramul readucerii noastre la matca8 Sfinta Treime S)a prezentat pe rind8 facindu) Se cunoscuta omului pe masura capacitatii lui de intele6ere0 (n perioada >ec+iului Testament !umnezeu Se arata ca un unicat patern8 o divinitate 6ri7ulie8 distanta si autoritara0 :n !umnezeu)Tatal care a fost pe intelesul acelei perioade istorice0 Ca popor al lui !umnezeu8 (srael si)a facut proprie ideea relatiei filiale dintre el si !umnezeu)Tatal pina in momentul cind Tatal arata icoana propriului Sau fiu4 C+ipul Tatalui0 Pe acesta8 <oul (srael s)a straduit sa)1 priceapa8 dupa puterile lui8 <oul Testament elaborind o teolo6ie a lui !umnezeu)-iul8 o +ristolo6ie care8 ca revelatie plenara8 (l anunta pe !umnezeu in Treime8 !u+ul Sfint fiind noua surpriza a 6indirii omenesti0

159

Cu toate eforturile celor mai subtile refle#iuni teolo6ice8 teolo6ia !u+ului este inca astazi la inceputul ei0 !u+ul insusi Se va face cunoscut pe masura nevoii de cunoastere a neamului omenesc8 pe masura necesitatii de respiratie a plaminului de vazdu+ al trupului de carne0 " teolo6ie a !u+ului se zideste cu rabdare8 caci /l insusi este cel care dramuieste cunoasterea lui !umnezeu0 <u este numai o problema de intelect8 cunoasterea crestina0 Ci ea se instaleaza si prin fireasca folosire a Tainelor crestine8 prin care Sfintul !u+ sporeste salasluirea lui *ristos in crestinii practicanti0 Treimea Sfinta este la lucru necurmat in zonele care o c+eama si o primesc0 &colo o va face cunoscuta !u+ul8 facindu)Se cuprins numai de inima omului pe care /l o FcunoasteF si caruia /l ii zice FvinoF 9&poc0 228 16;0 Si numai cel ce 6usta din trupul F,ieluluiF stie carui FvinoF trebuie sa)i asculte c+emarea8 un FvinoF al Celui care Fpretutindenea esteF8 dar care nu poate fi deslusit decit din launtrul Trupului +ristic8 al lui *ristos)"mul ) certitudine a vietii noastre0 &0 ,anolac+e8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58 pa60 4') 460 GediteazHI Cinstirea Sf' Du! in Ortodoxie FSi intru !u+ul Sfint8 !omnul de viata -acatorul8 care din Tatal purcede000F Sfintul !u+ este cea de a treia Persoana a Sfintei Treimi8 Fcaci Trei sunt care marturisesc in Cer4 Tatal8 Cuvintul si Sfintul !u+8 si acestia8 :na suntF 9( (oan 58 ;8 Tatal est facatorul 9art0 1 din Simbolul Credintei;8 -iul8 Cel nascut din Tatal mai inainte de veci este FRascumparatorulF 9art0 2;8 iar Sfintul !u+ ) Fcarele din Tatal purcedeF 9art0 $; este FSfintitorulF0 !eci8 un sin6ur !umnezeu in trei fete sau persoane8 asemenea soarelui care are FdisculF8 caldura si razele8 sau caramizii din e#emplul Sf0 Spiridon8 care in constituirea ei a avut pamint8 apa si calduraB sau alt e#emplu patristic8 timpul care este format din trecut8 prezent si viitor8 sau un alt e#emplu dat noua de Sf0 (oan Teolo6ul care zice4 FTrei marturisesc pe pamint4 !u+ul8 apa si sin6ele8 si acestia trei la fel marturisescF 9( (oan 58 $;0 1ucrarea in lume a Sfintului !u+ se vede din mai multe locuri0 &sa8 de pilda8 in lumina e#istentei noastre pamintesti8 a lumii8 a creatiunii0 F!u+ul lui !umnezeu se purta pe deasupra apelorF 9-ac0 18 2;0 !e asemenea8 ca Fdadator de viataF cum spune Sf0 (oan Teolo6ul 9(oan 68 63;0 Sfintul !u+ innoieste fata pamintului ne spune psalmistul 9Psalm 1'38 31;B /l ne intareste cu +arul Sau 9(oan 38 $;8 /l ne sfinteste 9( Cor0 68 11; si ne calauzeste in tot adevarul 9(oan 168 13;0 Sub acest aspect8 orice sc+imbare in bine8 orice ru6aciune care se inalta catre Creatorul !umnezeu 9cf0 Rom0 $8 26)2 ;8 orice inspiratie8 contemplare sau realizari fructuoase in calea perfectiunii spirituale sunt opera Sfintului !u+0 !upa cum marturisesc sfintii autori ai Scripturii8 !u+ul Sfint ilustreaza cele mai importante momente din revelatia divina ) asupra vietii noastre sufletesti0 &mintim doar numai citeva8 printre care4 F!u+ul a 6rait prin proorociF 9Rom0 128 6B ( Cor0 128 4)11B 138 ;8 sau ca vase alese ale Providentei 9!avid (( Re6i 238 2B ) ,oisi (( Cronici 18 2B (udit 38 6;0 F<iciodata proorocia nu s)a facut din voia omului8 ci oamenii cei sfinti ai lui !umnezeu au 6rait8 purtati fiind de !u+ul SfintF 9(( Petru 18 21;0 !u+ul Sfint i)a insuflat pe profeti 9cf0 (saia 328 15B

160

/zec+il 118 1%B ?a+aria 128 1'B ,atei 38 11B 1uca 38 16;8 le)a luminat mintea si i)a facut sa intelea6a cele ceresti8 sa vada cele viitoare8 sa vorbeasca oamenilor si sa scrie toate cele privitoare la venirea lui ,esia8 la intruparea lui *ristos8 la viata si invatatura ,intuitorului nostru (isus *ristos8 la infricosatele Sale patimi si sfirsitul acestei lumi0 ) 1a Bunavestire8 ar+an6+elul 3avriil aduce Sf0 -ecioare ,aria veste cea buna de la Tatal8 ca -iul se va naste ) prin mi7locirea Sf0 !u+ 9cf0 1uca 18 3' ) 55;0 ) 1a Botezul !omnului8 Tatal 6raieste din cer catre oameni8 -iul Fcel iubitF era in apa (ordanului8 iar !u+ul Sfint s)a aratat Fin c+ip de porumbF 9,atei 38 16 ) 1 B 1uca 38 22;0 ) Cu prile7ul Sc+imbarii la fata8 de pe muntele Taborului8 Sf0 !u+ s)a aratat sub forma de nor luminos 9cf0 ,atei 1 8 1)5;8 asemenea stilpului de nor ziua8 si de foc 9noaptea;8 care a calauzit poporul evreu in pustie0 ) !e asemenea8 dupa inviere8 (isus *ristos s)a aratat !uminica Sf0 Sai ucenici8 care erau adunati intr)un foisor de frica iudeilor si le)a zis4 F1uati !u+ SfintF 9(oan 2'8 22;0 ) (ar cu prile7ul inaltarii Sale la cer8 ,intuitorul i)a obli6at pe Sf0 &postoli sa invete si sa boteze Fin numele Tatalui si al -iului si al Sf0 !u+F 9,atei 2$8 2';0 ) Se poate aminti iarasi si cazul Sf0 Petru cind a mustrat pe &nania din -aptele &postolilor pentru minciuna0 FPentru ce a umplut satana inima ta ) zice &postolul ) ca sa minti !u+ul Sfint2000 <u ai mintit oamenilor8 ci lui !umnezeuF 958 3)4;0 !eci Sf0 !u+ este !umnezeu8 F!omnul de viata -acatorulF8 in care salasluieste toata plinatatea 9cf0 Col0 18 1%;8 tot adevarul 9cf0 (oan 18 16; si care de la inceput si)n toate manifestarile Sale lumineaza8 purifica 9cf0 Rom0 $8 11;8 zideste8 lun6este zilele vietii noastre 9cf0 Rom0 $8 13;8 biciuieste frica 9cf0 ,arcu 138 11;8 putere de care Sf0 &postoli aveau atitea nevoie in perioada pastoratiei lor 6rele8 ca sa nu uite ce)au invatat in FscoalaF !omnului8 sa propovaduiasca si sa apere cu inflacarare8 cu ravna tot ceea ce era necesar pentru mintuirea oamenilor0 (n aceasta privinta ,intuitorul nostru (isus *ristos a implinit ceea ce a fa6aduit 9cf0 (oan 8 3%; &postolilor in trei rinduri consecutiv8 pentru iscusinta lor in vorba 9cf0 (oan 148 26;8 pentru indrumarea lor dreapta 9cf0 (oan 168 13; si pentru intarirea puterii lor sufletesti 9cf0 -0&0 18 $;0 Caci la 5' de zile dupa Paste8 precum aminteste in treacat Sf0 &postol Pavel 9cf0 (0 Cor0 168 $;8 dar mai cu seama Sf0 /van6+elist 1uca8 primul scriitor de istorie al Bisericii crestine 9cf0 -0 &0 2'8 16;8 intr)o zi de !uminica ) la ceasul al treilea ) % dim0 pe cind Sf0 &postoli erau adunati impreuna intr)un foisor ) Fcamera de susF 9cf0 -0 &0 13)15; din (erusalim8 Fdin cer8 fara de veste8 s)a facut un vuiet ca de suflare de vint ce vine repede8 si a umplut toata casa unde sedeau ei0 Si li s)au aratat8 impartite8 limbi ca de foc si au sezut pe fiecare dintre ei0 Si s)au umplut toti de !u+ul Sfint si au inceput sa vorbeasca in alte limbi8 precum le dadea lor !u+ul a 6raiF 9-0 &0 28 1)12;8 fapt care a dus la increstinarea a 30''' de suflete0 1imba8 iubiti credinciosi8 e comunicarea lui !umnezeu cu oamenii prin +ar8 e simbolul vorbirii0 / mi7locul de e#primare8 de invatatura8 de comuniune si intele6ere8 de apropiere si mesa7 divino)uman8 de solidaritate crestina0 1imbile s)au aratat impartite8 deci aceleasi si comune8 simbol al felurimii darurilor dumnezeiesti0

161

1imba fiecarui popor e sfinta daca e#prima adevarul0 /a trebuie sa fie curata8 dreapta si cinstita0 -iecare cuvint al unei limbi trebuie cintarit si e#primat corect8 caci de fiecare Fcuvint desertF 9,atei 128 36; vom da seama in ziua 7udecatii0 / momentul insa sa subliniem4 Sf0 !u+ s)a po6orit !uminica8 in casa particulara8 modesta8 deci nu in templu iudaic 9cf0 -0 &0 10 13;0 Sf0 !u+ s)a coborit numai peste Sf0 &postoli8 nu si peste cei 12' de insi8 care erau in 7urul casei 9cf0 -0 &0 18 15;0 Sf0 !u+ s)a coborit peste Sf0 &postoli dupa ce numarul lor a fost completat cu ,atia in locul ramas vacant prin sinuciderea lui (uda 9cf0 -0 &0 138 13)26;0 !eci peste toti8 fara omitere8 privili6eiu sau cantitativ0 1imbile erau impartite si totusi la fel0 &poi vuietul era puternic 9cf0 -0 &0 18 2;8 asemenea zilei cind !umnezeu a dat 1e6ea lui ,oisi pe ,untele Sinai 9cf0 (esire 1%8 16;0 Toate acestea denota lucruri e#traordinare0 (ntii ca ziua de !uminica e o zi insemnata8 de odi+na si de recule6ere pentru toata lumea crestina sau muncitoare0 (n ziua a saptea s)a odi+nit !omnul si a binecuvintat)o 9cf0 -ac0 28 2)3;0 !uminica a inviat !omnul *ristos 9cf0 ,arcu 168 2; si tot azi8 !uminica8 s)a po6orit si Sf0 !u+ peste &postoli0 Prin urmare !uminica de azi e F!uminica mareF 9cf0 (0 Cor0 168 $; ) intemeierea reala a Bisericii lui *ristos pe temelia 1e6ii noi8 crestine 9cf0 -0 &0 2;0 !in acest moment ucenicii !omnului s)au umplut8 nu pe 7umatate8 ci in intre6ime de !u+ul Sfint si astfel ei au abandonat mentalitatea sau imbracamintea cea vec+e8 temerea8 nesin6uranta8 indoiala si au inceput sa vorbeasca in diferite limbi e#istente8 de circulatie re6ionala8 spre a fi intelesi de toti cei ce luasera parte la sarbatoarea Cinzecimii iudaice a anului 334 Parti8 ,ezi8 /lamiti8 credinciosi din ,esopotamia8 din (udeea si Capadocia8 Pont si &sia8 -ri6ia8 Pamfilia8 /6ipt si din partile 1ibiei8 de lin6a Cirene8 Romani8 (udei8 prozeliti8 Cretani si &rabi 9cf0 -0 &0 20 1)11;0 &sadar8 din aceasta clipa a po6oririi !u+ului Sfint8 &postolii !omnului *ristos ) povatuiti8 a7utati si intariti la tot pasul de puterea +arului dumnezeiesc8 au inceput sa marturiseasca pe *ristos cu putere8 cu mare cura7 si sa apere invatatura 1ui pina la 7ertfa sau moarte8 lucru pe care l)au facut dupa aceea si altii8 ca Sf0 &r+idiacon Stefan ) cel Fplin de !u+ SfintF 9-0&0 8 55;8 zecile de mii de mucenici8 barbati si femei de pretutindeni8 care aveau cu adevarat pe !umnezeu in inima si viata lor0 !upa cum vedem8 !u+ul Sfint ce s)a revarsat 9cf0 (0 Cor0 144;8 peste invataceii !omnului a facut din pescari &postoli intelepti8 cunoscatori de Flimbi noiF8 staine ) necunoscute de ei pina atunci8 a eliminat distantele sufletesti ) barierele dintre oameni8 banuiala8 frica8 deosebirile de neam si limba8 i)a infratit pe credinciosi pe temelia aceluiasi sfint adevar evan6+elic8 propovaduit de ,intuitorul si intarit cu fapte si minuni de catre !omnul nostru (isus *ristos0 1imbile de foc care aveau aceeasi sursa8 acelasi unic izvor8 le)au curatit sufletul8 i)au innoit si le)au risipit incertitudinile &postolilor8 pretentiile lor care sa fie mai mare8 mai puternic sau mai avanta7at 9cf0 ,arcu 1'8 35;B le)au spulberat iluziile desarte8 le)au dat foc Fpaielor omenestiF 9cf0 (saia 58 24;8 le)au ars rautatile8 le)au sters pacatele si le)au curatit faradele6ile 9cf0 (saia 68 6) ;8 dinamizindu)le eforturile si intarindu)le inima cu FfoculF !u+ului Sfint8 care curata si sfinteste 9cf0 /#od0 28 2B (saia 68 4B (ezec+il 18 13;0 Cu cit dar vorbea Sf0 (oan Botezatorul despre pocainta in pustie8 pe malurile (ordanului8 insa (isus8 ca intemeietor la Bisericii8 boteaza in F!u+ Sfint si cu focF 9,atei 28 11B 1uca 38 16;8 spre deplina iertare a pacatelor 9cf0 (oan 38 5B -0 &0 28 3$)3%B 228 16B 3al0 38 2 B Col0 28 12)13;B ( Petru 38 21;0 -ocul produce caldura8 lumina0 F(ntru lumina Ta vom vedea luminaF 9Ps0 358 %;0 Prin foc si lumina dispare intunericul nestiintei 9cf0 (0 Cor0 28 12;8 frica si nesi6uranta8 apatia si vul6aritatea0 &dincind cele spuse si e#emplificind cu temei afirmatiile de mai sus8 observam ca pina aici8 &postolii au fost tarani simpli8 pescari naivi8 fara carte8 cu miinile batatorite de munca0 ,intuitorul le vorbeste de imparatia cea vesnica8 spirituala8 ei se cearta pentru intiietate 9cf0 1uca 228 24;0 /l le vorbeste despre suferinta8 ei insa nu pricep du+ul

162

smereniei si al 7ertfei 9cf0 1uca 1$8 34;B uneori razbunatori 9cf0 1uca %8 52)54;0 <u pot vindeca un indracit0 F" neam necredincios000 pina cind va voi suferi000F 9,atei %8 2%; ) zice ,intuitorul0 Spre /maus ) la fel4 F" nepriceputilor si zabavnicilor cu inimaF 91uca 248 25;0 Totusi F/l a ales cele slabe000F 9( Cor0 %8 2 ;0 !u+ul Rusaliilor i)a miruit0 Toti s) au umplut de !u+ul Sfint0 Ca dupa aceea sa zica tare4 F<u putem sa nu vorbim despre ce am vazut si auzitF 9-0 &0 48 2';0 Cei rai se intreaba nedumeriti4 FCe sa facem oamenilor acestora2F 9-0 &0 48 16;0 Tiranii turba0 .udecatorii se umplu de rusine0 F&ici a fost de6etul lui !umnezeuF 9/#od0 $8 2%;0 !u+ul Sfint inlatura intunericul8 necredinta si revarsa +arul apostoliei 9cf0 ,atei 138 11;8 in diferite c+ipuri 9cf0 (0 Cor0 128 $)12;8 ale vietii omenesti0 Prin urmare Biserica8 care a luat fiinta8 virtual8 la crucificarea -iului lui !umnezeu 9cf0 -0 &0 28 36;8 s)a intemeiat astazi in mod real8 desavirsit8 cu puterea Sf0 !u+ 9cf0 -0 &0 2;8 din care radiaza virtutile 9Sf0 >asile cel ,are; si ale carui daruri se revarsa necontenit si din belsu6 pina la sfirsitul veacurilor prin cele sapte sfinte Taine si ierur6ii0 Si daca Biserica intemeiata de ,intuitorul este trupul lui cel mistic sau prelun6it peste veacuri 9cf0 /f0 18 23;8 daca *ristos este FusaF 9cf0 (oan 1'8 %;8 FSf0 !u+ este c+eia usiiF ) precum zice Sf0 Simion <oul Teolo60 F!u+ul pre6ateste pe om in -iul8 -iul il duce la Tatal8 iar Tatal ii da nestricaciunea pentru viata vesnicaF8 zice Sf0 (rineu0 F-oc am venit sa arunc pe pamint8 si cit voiesc sa fie aprins acum5F 91uca 128 4%;8 spune ,intuitorul0 (ata8 ca ) prin puterea cea nevazuta a Sf0 !u+ ) s)a aprins 7ertfa activa Biserica ) mama noastra du+ovniceasca 9cf0 3al0 48 26;8 cea una 9cf0 (oan 1 8 21;8 sfinta 9cf0 /f0 58 25)2 ;8 soborniceasca 9cf0 ,atei 2$8 1%; si apostoleasca 9art0 % ) /f0 28 2';8 care prin invatatura si sfintele ei Taine ) savirsite de preoti 9cf0 ( Cor0 48 1B /f0 48 11B ( Cor0 128 2$)2%; ) c+eama si adapa sufletele insetate 9cf0 (oan 8 3 ; cu apa vietii vesnice 9cf0 &poc0 228 1 ;8 si ne conduce spre mintuire0 !eci Biserica este trupul cel tainic al !omnului nostru (isus *ristos 9cf0 /f0 18 22)23B Col0 18 24;8 Fstilpul si temelia adevaruluiF 9( Tim8 38 15;8 Fcasa lui !umnezeuF 9,atei 128 4B 258 13B 1uca 1%8 46B (oan 28 16B 48 2B ( Tim0 38 15;8 Fcasa lui !umnezeuF 9,atei 128 4B 258 13B 1uca 1%8 46B (oan 28 16B 48 2B ( Tim0 38 14 s0 a0;8 vie8 sfinta8 luptatoare si vesnica8 pe care Fnici portile iadului nu o vor biruiF 9,atei 168 1$;0 !e aceea scrie Sf0 Ciprian F<u poate avea pe !umnezeu de Tata8 cine nu are Biserica de mamaF0 FSi de va stri6a cineva casa lui !umnezeu8 il va strica pe acela !umnezeu8 caci locasul lui !umnezeu este sfintF 9( Cor0 38 1 ;0 &m vazut8 iubiti credinciosi8 ca Sf0 !u+ s)a coborit intr)o sin6ura zi de sarbatoare si peste toti sfintii &postoli deopotriva0 !e ce2 Ca sa ne arate Bunul !umnezeu nu numai insemnatatea zilei de !uminica8 a intemeierii Bisericii adevarate care detine puterea +arica si la care au acces toate neamurile 9cf0 -0 &0 1%8 58 ; fara deosebire8 ci precum capul si trupul Bisericii este unul8 una invatatura ei mintuitoare8 de asemenea imparatia si idealul sau8 tot una trebuie sa fie si credinta noastra curata si intrea6a8 una conducerea ei 9cf0 (oan 1 8 21; ) F" turma si un pastorF 9(oan 1'8 16B -0 &0 2'8 2%) 3'; ) deci o sin6ura limba a credintei si a dra6ostei8 care a stat la temelia Bisericii crestine din ziua Cincizecimii si pentru care ,intuitorul nostru s)a ru6at ca toti Fsa fie unaF ) Fun !omn8 o credinta8 un botezF 9(oan 1 8 11B /f0 48 5;8 credinta care nu mai are nevoie de completari si corecturi omenesti0 !ar lucrul cel mai pretios si de utila actualitate este ca !u+ul lucreaza nevazut si astazi8 lucreaza permanent in sinul Bisericii prin Sf0 Treime ) precum am amintit8 al carui +ar si dar ne insufleteste8 ne sfinteste si mintuieste8 precum atesta sau confirma Sf0 &postol Pavel4 FPrin +ar sunteti mintuitiF 9/f0 28 5;0 Si tot temple vii8 biserici ale !u+ului Sfint 9cf0 ( Cor0 38 16; ) purtatoare de !umnezeu si de *ristos0 &stfel printre celelalte deprinderi bune si virtuti principale8 Sf0 !u+ ne sfinteste prin cele sapte daruri ale Sale8 care sunt atit de trebuitoare vietii noastre crestine 9cf0 (saia 118 2B &poc0 48 5B (oan 14B 1uca 28 4';B darul intelepciunii nepartinitoare 9cf0 (acov 38 1 ;8 curate 9cf0 ((

163

Cor0 18 12; si du+ovnicesti 9cf0 (saia 2%8 14)338 1$B ( Cor0 18 1%;B darul intele6erii celor sfinte 9cf0 (esire 368 1;8 a vedeniilor si viselor 9cf0 !aniel 18 1 ;8 a scripturilor 9cf0 1uca 248 25;8 a patrunderii in toate cele ce viaza ) se misca 9cf0 Ps0 1$8 1B (( Tim0 28 ; si a priceperii 6indurilor 9cf0 1uca 248 25B 3al0 38 3;8 darul sfatului8 care vesteste cu prisosinta tot ceea ce este folositor 9) (st0 Suzanei 18 22)23 ) luarea cruciiB ,arcu $8 34B -0 &0 2'8 2 ;8 ocoleste rautatea 9cf0 Ps0 18 1; si risipeste fatarnicia ) cu6etele raufacatorilor 9cf0 Ps0 328 1';8 darul tariei 9) Samson 8 3oliat)!avid;8 a tariei in ve6+ere si credinta 9cf0 -0 &0 58 2%B ( Cor0 168 13B (( Cor0 118 24)2 ;8 a inarmarii intru cele spirituale 9cf0 /f0 68 14;8 a eliminarii fricii 9cf0 1uca 128 44;8 darul cunostintei8 care invata pe om 9cf0 Ps0 %48 1'B ,atei 1'8 3 ;8 descopera pacatul8 nepri+anirea si 7udecata 9cf0 (oan 168 $)13;8 ne da pastori buni8 luminati 9cf0 (er0 38 15; si cearta popoarele necredincioase 9cf0 Ps0 %48 1';8 darul temerii de !umnezeu8 al evlaviei 9cf0 (0 Tim0 48 $;8 al cinstirii lui !umnezeu cu inima 9cf0 ,atei 158 $; si al purificarii launtrice 9cf0 ,atei 238 26; si apoi darul bunei credinte 9cf0 Ps0 348 1';8 in sensul rusinii si al respectului copiilor fata de parinti8 care are totusi8 la baza dra6ostea deplina si recunostinta 9cf0 (oan 48 1$;8 preamarirea lui !umnezeu 9cf0 Ps0 228 24; si implinirea poruncilor Sale8 din iubire desavirsita 9cf0 (oan 148 23;0 Cine8 deci8 se poate lipsi de aceste sfinte daruri 9cf0 ( Cor0 12)$)11; ) zice Sf0 &postol Pavel8 care ) prin Biserica si Sf0 Taine ) face episcopi8 preoti diaconi 9cf0 -0 &0 2'8 2$;8 naste pe om din nou8 il intareste8 transforma piinea si vinul in trupul si sin6ele lui *ristos8 sfinteste le6atura dintre barbat si femeie8 vindeca boalele trupesti si sufletesti8 scoate pe diavoli din oameni si)i ocroteste sub toate c+ipurile0 (ar atunci cind aceste daruri ale !u+ului Sfint sunt puse in miscare prin intentii curate si libertatea vointei8 cu alte cuvinte omul credincios raspunde inte6ral c+emarii crestine8 prin stradanii evidente ) ce se deosebesc de virtutile teolo6ice8 atunci cind faptele noastre bune8 de lauda8 a7un6 la un anumit avans sufletesc sau perfectiune morala8 fireste8 tot cu a7utorul +arului dumnezeiesc8 viata noastra se desavirseste tot mai mult prin roade ale !u+ului Sfint care sunt in numar de %8 precum le insira Sf0 &postol Pavel in epistola catre 3alateni 9cf0 58 22;8 zicind4 F(ar roada !u+ului este dra6ostea 9cf0 Rom0 58 5B Col0 38 14;8 bucuria 9( (oan 48 -ilip0 4;8 pacea 9cf0 Ps0 11%;8 indelun6a rabdare 9cf0 1uca 218 *abacuc 28 3B (( Cor0 6 si ,atei 1';8 bunatatea 9cf0 /f0 5;8 facerea de bine 9cf0 Col0 38 13;8 credinta8 blindetea 9cf0 ,atei %; si infrinarea poftelor0 F(mpotriva unora ca acestea ) subliniaza &postolul ) nu este le6eF 9Col0 58 23;0 &sadar ) !u+ul fa6aduit si trimis de ,intuitorul de la Tatal 9cf0 (oan 158 26; era si este absolut necesar 9cf0 (oan 15;8 ca sa ocroteasca viata noastra omeneasca ca F!u+ al vietiiF 9Rom0 $8 2;8 ca sa ne descopere adevarurile sublime8 mintuitoare8 ca du+ al &devarului 9cf0 (oan 148 1 ;8 al FdescopeririiF 9/f0 18 1 ;8 ca !u+ al slavei 9cf0 ( Petru 48 14;8 ca F!u+ al dra6osteiF 9(( Tim0 18 ;8 precum spunea ,intuitorul (isus *ristos4 F!u+ul din al ,eu va lua si va vestiF 9(oan 168 14;8 va lumina si zidi pe ucenici si prin ei pe credinciosi0 Ce frumos si adinc zice si &tanasie cel ,are 9[ 3 3;4 F&dapati de !u+ul8 noi il bem pe *ristosF0 Bo6atia !u+ului e nesfirsita0 F/u sunt cuprins de spaima ) zice Sf0 3ri6ore Teolo6ul 9[ 3$%; ) cind ma 6indesc la bo6atia numirilor4 !u+ul lui !umnezeu8 !u+ul lui *ristos8 !u+ul invierii0 /l ne reface la botez si in inviere0 /l sufla unde vrea0 /l e izvorul luminii si al vietii0 /l premer6e Botezului si /l e cautat dupa botez0 Tot ceea ce face !umnezeu8 /l face0 /l se inmulteste in limbi de foc si inmulteste darurile0 /l face predicatori8 pastori8 dascaliF0 (ar Sf0 >asile cel ,are 9[ 3%4; subliniaza4 F/l e total prezent in fiecare si peste tot0 (mpartasindu)se8 /l nu sufera impartire0 Cind ne impartasim din /l8 /l nu inceteaza a ramine intre60 Ca o raza de soare care produce bucurie tuturor8 in asa fel incit fiecare crede ca el sin6ur profita de ea8 in timp ce aceasta raza lumineaza pamintul si marea si strabate cerul000F0 Pe buna dreptate afirma Sf0 (oan 3ura de &ur 9[ 4' ;4 F(ne#istenta !u+ului Sfint intre oameni este un semn al miniei lui !umnezeuF0

164

!in toate acestea se poate statornici invatatura ) unanim recunoscuta in conceptia crestina8 teolo6ica ) ca fara !u+ul Sfint nu poate fi mintuire si viata vesnica0 <umai cine are pe Sf0 !u+ este fiul lui !umnezeu 9cf0 Rom0 $8 14;8 e pe calea sfinteniei 9cf0 ( Cor0 68 11;8 simte in el o min6iiere sufleteasca8 o putere spirituala deosebita 9cf0 /f0 38 16; si are c+ezasia invierii din morti 9cf0 Rom0 $8 11;0 !e aceea si in final8 accentuam4 Ca sa avem pe !u+ul Sfint8 ca sa traim in !u+ul si sa ne inmultim puterea !u+ului Sfint in noi8 se cere sa distin6em Fdu+urileF8 ca sa ne pastram sufletul curat prin marturisirea pacatelor personale8 adica cu !u+ul si sa umblam8 sa nu aler6am dupa slava desarta 9cf0 3al0 58 25)26;B du+ul sa nu)l stin6em 9cf0 ( Tes0 58 1%; sau sa)l intristam8 ferindu)ne de orice ispita si de orice pacate impotriva !u+ului Sfint8 care sunt4 necredinta8 ura impotriva lui !umnezeu si a Bisericii8 deznade7dea8 increderea prea mare in atotbunatatea lui !umnezeu si lepadarea de credinta ) apostazia8 pacate care nu se iarta nici pe pamint si nici in cer 9cf0 ,atei 128 31)32;8 dar mai cu osebire sa ne impartasim cit mai des cu Sfintele Taine8 ru6indu)ne in orice impre7urare a vietii noastre cu tarie8 incredere si pietate4 F(mparate ceresc8 ,in6iietorul8 !u+ul &devarului8 Carele pretutindenea esti si toate le plinesti8 vistierul bunatatilor si datatorule de viata8 vino si te salasluieste intru noi si ne curateste pe noi de toata spurcaciunea si mintuieste8 Bunule8 sufletele noastreF0 &r+im0 >ara+iil .itaru8 F(ndrumator pastoral)misionar si patrioticF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$58 pa60 46) 510

Prezenta si (ucrarea Sf' Du! in Biserica Socotesc ca subiectul acestei conferinte4 Prezenta si lucrarea !u+ului Sfint in Biserica8 corespunde intru totul cu perspectiva Saptaminii de ru6aciune pentru unitatea crestina8 deoarece8 intr)adevar8 refacerea unitatii vazute a crestinilor nu se poate realiza si mentine decit prin puterea !u+ului Sfint8 !u+ul adevarului si al comuniunii in *ristos0 Straduintele pentru acordurile teolo6ice cu caracter /cumenic8 asupra carora se insista in ultima vreme8 dialo6ul confesional bilateral8 ca si tratativele de unire interbisericeasca8 trebuie sa se desfasoare intr)un climat de ru6aciune comuna si de mi7locire reciproca0 Ru6aciunea constituie una din premizele spirituale ale eforturilor ecumenice de a face unitatea de credinta spre care nazuim mai e#plicita si mai vie0 <imic nu se petrece in viata Bisericii fara !u+ul Sfint4 faptele Bisericii8 ca si -aptele &postolilor8 sint faptele !u+ului Sfint0 (n traditia litur6ica si spirituala ortodo#a8 orice ru6aciune8 taina8 lauda sau slu7ba8 incepe cu invocarea Sfintului !u+8 care nu este o simpla c+estiune de ritual8 ci se refera la insasi natura si scopul cultului crestin0 Pentru Parintii Bisericii Rasaritene8 vocatia si misiunea Bisericii se identifica cu insasi ru6aciunea ei de continua innoire a trimiterii !u+ului Sfint4 F!oamne8 Cel ce in ceasul al treilea8 ai trimis pe Preasfintul Tau !u+ &postolilor Tai8 pe acela8 Bunule8 nu)a lua de la noi8 ci ni)1 innoieste noua celor ce ne ru6am TieF0 /picleza8 c+emarea !u+ului Sfint este ru6aciunea crestina prin e#celenta8 deoareca crestinii traiesc cu certitudinea ca nu e#ista timp si spatiu fara prezenta vie si venirea permanenta a lui *ristos cel inviat in !u+ul Sfint0 &bordind acest subiect intr)un sens foarte 6eneral8 nu vom intra in amanunte care tin de istoria do6melor0 (nvatatura despre Sfintul !u+ a facut obiectul celui de al doilea Sinod ecumenic 9Constantinopol 3$1;8 care8 impotriva ereziei sustinuta de ,acedonius8

165

a formulat articolul de credinta4 FCredem si intru !u+ul Sfint8 !omnul de viata facatorul8 care din Tatal purcede8 cel ce impreuna cu Tatal si cu -iul este inc+inat si marit8 care a 6rait prin proorociF0 /reziile pnevmatolo6ice din aceasta perioada n)au pus la indoiala persoana insasi a !u+ului Sfint8 dar au ne6at divinitatea acesteia si consubstantialitatea ei cu !umnezeu)Tatal 10 !octrina catolica despre purcederea !u+ului Sfint Fde la Tatal si de la -iulF 9F-ilioKueF;8 desi nu se compara cu ereziile pnevmatolo6ice anterioare8 a afectat in mare masura unitatea Bisericii sobornicesti8 fiind una din particularitatile care separa catolicismul de "rtodo#ie0 Biserica Rasariteana n)a acceptat ca F-ilioKueF sa fie introdus sub forma de adaos la crezul de la <iceea8 care se bucura de autoritatea intre6ii Biserici0 Punind un mare accent pe diversitatea ipostatica in !umnezeu8 do6matica ortodo#a crede ca F-ilioKueF implica o confuzie teolo6ica intre persoanele Sfintei Treimi0 1a rindul sau8 catolicismul pretinde ca F-ilioKueF ar aduce o clarificare in ce priveste e6alitatea in dumnezeire a -iului cu Tatal0 Cert este ca -ilioKue a dat nastere unor dezbateri teolo6ice si unui scris polemic de mari proportii8 de)a lun6ul secolelor dupa oare s)a produs sc+isma dintre "ccident si "rient0 &stazi8 unii teolo6i catolici nu)l mai considera un obstacol do6matic intre cele doua Biserici 28 in timp ce ortodocsii continua sa sustina ca el nu aduce nici o e#plicare sau clarificare a doctrinei despre !u+ul Sfint8 e#primata in simbolul de credinta niceo) constantinopolitan si in scrierile patristice din aceasta perioada8 ci dimpotriva8 e o piedica in calea apropierii0 Sfintul !u+ a fost nu numai subiectul unor mari controverse do6matice8 ci si una din temele preferate in reflectia teolo6ica8 creatia litur6ica si mai ales in literatura de spiritualitate ortodo#a0 ,ari Sfinti Parinti din epoca patristica 9C+iril al (erusalismului8 3ri6orie Teolo6ul8 >asile cel ,are8 (oan *risostom;8 scriitori bisericesti din perioada bizantina 9Patriar+ul -otie8 Simeon <oul Teolo6;8 teolo6i din epoca noastra 9Ser6iu Bul6a=ov8 Paul /vdo=imov8 !umitru Staniloae8 <icolae &fanasieff8 "livier Clement; au fost atrasi de misterul persoanei !u+ului Sfint0 Sfintul C+iril al (erusalimului isi cere Scuze fata de ascultatorii sai pentru cate+ezele prelun6ite despre !u+ul Sfint8 spunind ca nu se poate satura vorbind despre un subiect ca acesta0 Sfintul >asile compune un adevarat tratat despre teolo6ia !u+ului Sfint pe baza te#telor biblice 38 iar Simeon <oul Teolo6 recur6e la o terminolo6ie do#olo6ica si poetica proprie8 vorbind despre simtirea prezentei !u+ului Sfint in viata crestinului 40 >om limita aceasta e#punere la citeva aspecte principale ale invataturii despre !u+ul Sfint in traditia ortodo#a4 ,ai intii8 prezenta si lucrarea !u+ului Sfint sint situate in cadrul unei soteriolo6ii trinitare0 !u+ul Sfint are o mare lucrare in Biserica8 dar aceasta se produce inauntrul FiconomieiF trinitare a mintuirii0 Pnevmatolo6ia este deci inclusa deopotriva in Fteolo6iaF si FiconomiaF 6enerala a Sfintei Treimi0 Sfintul >asile cel ,are subliniaza in mod deosebit aspectul trinitar al mintuirii8 de aceea numele !u+ului Sfint trebuie rostit impreuna cu Tatal si -iul8 in orice marturisire de credinta8 do#olo6ie si invocare litur6ica 50 "ri6inea biblica a acestei doctrine si practici o vedem cu claritate in scrierile pauline0 &postolul Pavel8 care vorbind despre diversitatea darurilor du+ovnicesti si slu7irilor in Biserica8 spune ca la ori6inea lor se afla acelasi !u+8 acelasi !omn si acelasi !umnezeu8 care lucreaza toate in toti4 FSint felurite daruri8 dar este acelasi !u+B sint felurite slu7iri8 dar este acelasi !omnB sint felurite lucrari8 dar este acelasi !umnezeu care lucreaza toate in totiF 91 Cor0 1284)6;0 (n conte#tul acestei soteriolo6ii trinitare8 teolo6ia "rtodo#a s)a concentrat asupra raportului dintre FiconomiaF -iului si cea a !u+ului Sfint in viata Bisericii0 :nele din diver6entele si neclaritatile ecleziolo6ice care e#ista azi intre confesiunile crestine provin tocmai din faptul ca acest raport este inteles in mod diferit 60 Se pot aminti doua

166

tendinte ecleziolo6ice ma7ore care provin din considerarea celor doua FiconomiiF4 pe de o parte8 o tendinta +ristocentrica8 ce pune accentul pe intrupare si actiunea istorica a lui (isus *ristos8 trimis de Tatal sa realizeze mintuira lumii0 (isus *ristos ale6e pe &postoli8 /l daruieste !u+ul Sfint Bisericii8 a instituit tainele8 slu7irile si structura8 necesare misiunii Bisericii0 !e aici8 insistenta asupra aspectului institutional8 istoric al Bisericii8 asupra continuitatii ei apostolice si identitatii ei sacramentale0 Pe de alta parte8 o tendinta pnevmatocentrica8 ce face istoria Bisericii dependenta de !u+ul Sfint0 !u+ul Sfint este prezent la nasterea lui (isus din -ecioara ,aria la Botezul Sau in (ordan8 la intemeierea Bisericii la Cincizecime0 1ucrarea !u+ului in Biserica ar fi8 intr)o masura8 independenta de ceea ce a fost realizat de (isus *ristos in timpul vietii Sale pamintesti0 Biserica traieste in perspectiva es+atolo6ica8 de aceea functia ei profetica i)ar da libertatea sa intrerupa continuitatea ei istorica8 apostolica0 !ar taina Bisericii nu se poate intele6e decit daca cele doua FiconomiiF a -iului si a !u+ului Sfint se pastreaza neamestecate si inseparabile in interiorul aceleiasi invataturi despre mintuire 0 (ntr)adevar8 (isus *ristos daruieste si trimite !u+ul Bisericii la Cincizecime8 dar Cel care face prezant pe *ristos in viata Bisericii este !u+ul Sfint0 -ata de FiconomiaF -iului8 !u+ul are o lucrare proprie8 dar nu separata de a lui *ristos8 cu o dubla perspectiva8 istorica si es+atolo6ica0 Pe de o parte8 amintirea istoriei mintuirii8 a actului istoric )intruparea8 moartea8 invierea8 prin care (isus *ristos a daruit lumii +arul mintuirii8 e perpetuata ca fapt eficient prin !u+ul Sfint0 &postolul Pavel incepe cuvintul sau despre +arisme8 cu precizarea esentiala ca Fnimeni nu poate zice ca (isus este !omnul8 decit prin !u+ul SfintF 91 Cor0 1283;0 Sfintul (oan *risostom8 care da o mare importanta Cincizecimii in istoria rascumpararii8 spune ca !u+ul Sfint este trimis anume sa confirme ca 7ertfa lui (isus *ristos a fost primita de Tatal spre impacarea lumii cu !umnezeu8 impartasind prin /l8 in mod personal8 roadele 7ertfei -iului adusa pentru intrea6a fire umana0 Pentru el8 !u+ul Sfint este martorul prin e#celenta al lui (isus *ristos8 Cel care atesta si le6itimeaza pe -iul8 in modul cel mai autentic8 comunicind in c+ip personal ener6iile divine comune Sfintei Treimi0 Toti Sfintii Parinti inclina sa creada ca amintirea eficienta a istoriei mintuirii prin !u+ul Sfint are un caracter dinamic8 in sensul ca /l descopera noi sensuri si noi iluminari ale /van6+eliei primita in persoana -iului intrupat0 !u+ul sustine dinamica istoriei mintuirii si numai astfel <oul Testament nu devine o le6e scrisa cu litere8 ci o le6e a +arului8 a adevarului si a libertatii0 Patriar+ul -otie afirma ca !u+ul Sfint completeaza ceea ce a descoperit -iul4 FTu ne)ai descoperit adevarul in parte8 iar !u+ul Sfint ne conduce la tot adevarulF $0 !e aici tendinta dominanta de a interpreta traditia8 in sensul de e#perienta a !u+ului Sfint de catre Biserica8 inseparabila de Sfinta Scriptura0 Sf0 3ri6orie de <azianz aplica acest principiu la insasi revelatia despre !u+ul Sfint8 spunind ca in /van6+elii aceasta revelatie nu are un caracter deplin8 dar dupa Cincizecime8 divinitatea !u+ului Sfint a fost descoperita in intre6ime %0 Prin urmare8 !u+ul Sfint8 punind in miscare istoria mintuirii8 nu inlocuieste pe *ristos8 dar il introduce intr)un conte#t actual8 ca principiu de >iata8 de iubire si de libertate0 Pe de alta parte8 !u+ul Sfint este Cel care face prezenta8 cu anticipare8 insasi imparatia lui !umnezeu0 /l este cel care lea6a Biserica prezenta nu numai de comunitatea istorica a &postolilor din ziua Cincizecimii8 ci si de adunarea din Fzilele de pe urmaF in 7urul ,ielului 9&poc0 5 si 6;0 !e la Cincizecime8 epoca ecleziolo6ica se intrepatrunde cu epoca es+atolo6ica8 deoarece acolo unde !u+ul Sfint este prezent si lucreaza8 acolo imparatia lui !umnezeu intra si se instaleaza in istorie 9-apte 281 )21;0 /#e6eza

167

patristica a dat o mare atentie actiunii !u+ului Sfint de proslavire a -iului0 Tatal proslaveste pe -iul in !u+ul Sfint8 care8 la rindul sau8 daruieste Bisericii8 ca arvuna8 darul si realitatea es+atolo6ica a (mparatiei lui !umnezeu0 <otiunea de paraclet8 fara sa piarda sensul de Fmin6iietorF si de FaparatorF 1'8 se refera cu precadere la dimensiunea es+atolo6ica a operei lui (isus *ristos0 &ceste doua aspecte se pot observa cel mai bine in taina /u+aristiei8 care actualizeaza in mod litur6ic FiconomiaF -iului8 potrivit poruncii ,intuitorului4 F-aceti aceasta intru pomenirea ,eaF 91uca 228 1%;0 (n !u+ul Sfint8 adunarea eu+aristica actualizeaza intruparea8 moartea si invierea lui *ristos8 piinea si vinul8 adica ofranda poporului botezat in numele Sfintei Treimi8 devenind8 prin invocarea preotului8 insusi Trupul si insusi San6ele lui *ristos cel inviat8 umanitatea pe care -iul si)a asumat)o pentru totdeauna 110 !e asemenea8 in !u+ul Sfint8 adunarea litur6ica se uneste8 dincolo de istorie8 cu ceata martirilor si 6rupul &postolilor care incon7oara ,ielul8 adica realitatea ultima a (mparatiei lui !umnezeu0 Pe Sfintul !isc8 Biserica este reprezentata simbolic in forma ei finala8 avind in centrul ei ,ielul lui !umnezeu care ridica pacatul lumii 9&poc0 58 )13;0 &stfel8 taina /u+aristiei tine privirea Bisericii indreptata spre modelul ei es+atolo6ic0 !ealtfel8 intre6 vocabularul si simbolismul litur6ic este de inspiratie apocaliptica0 (n viziunea ei litur6ica8 Biserica are8 pe lin6a -aptele &postolilor8 un punct de referinta in &pocalipsa0 (n al doilea rind8 e#ista o unitate or6anica8 inseparabila intre !u+ul Sfint si Biserica8 unitate pe care Sf0 (rineu o e#prima in formula concisa binecunoscuta4 F&colo unde este !u+ul Sfint8 acolo este BisericaF0 Rolul ecleziolo6ic al !u+ului Sfint ar putea fi e#plicat astfel4 (isus *ristos a adunat in 7urul Sau comunitatea <oului Testament8 care are fundamentul ei in 6rupul celor doisprezece &postoli8 martorii directi ai intruparii si invierii Sale 9-apte 18$;0 &postolii au un rol unic in ce priveste instituirea si intemeierea Bisericii8 deoarece ei au primit !u+ul Sfint in mod personal de la *ristos8 dupa invierea Sa 9(oan 2'8 22)23;0 (n -aptele &postolilor se observa foarte clar ca institutia &postolilor este nu numai fundamentala pentru constitutia Bisericii8 ci si ca ea este or6anul prin care lucreaza !u+ul Sfint0 /#presia Fa fi umplut de !u+ul SfintF este comuna in -aptele &postolilor 9-apte 284;8 indicind faptul ca !u+ul Sfint introduce o realitate noua in viata oamenilor8 pe care /l o impartaseste sub diverse forme8 spre zidirea Bisericii 91 Cor 014;0 !e pilda8 !u+ul Sfint este prezent la ale6erea celor sapte diaconi 9-apte 683) 1';B inspira si asista8 in luarea deciziilor8 adunarea de la (erusalim 9-apte 1582$;0 &postolul Petru spune lui &nania ca a minti Bisericii inseamna a minti !u+ului Sfint4 F<u ai mintit oamenilor8 ci lui !umnezeuF 9-apte 584;8 iar protomartirul Stefan acuza sinedriul ca se impotriveste !u+ului Sfint 9-apte 851;0 (isus *ristos ramine prezent in istorie in !u+ul Sfint8 impreuna cu trupul Sau8 Biserica8 al carei cap este8 in care si prin care actualizeaza fapta sa rascumparatoare0 Parintii Bisericii fac o comparatie intre turnul Babel si adunarea de la Cincizecime4 turnul Babel este simbolul amestecarii limbilor8 al confuziei persoanelor8 al ruperii dialo6ului si comuniunii cu !umnezeu si intre oameniB dimpotriva8 Cincizecimea este simbolul reluarii dialo6ului si comuniunii personale cu !umnezeu8 al restaurarii si unitatii cu6etarii si vorbirii omenesti0 Prin venirea Sa8 in mod personal8 asupra &postolilor la Cincizecime8 !u+ul Sfint face din institutia apostolatului o structura ecleziala si misionara unica 120 !e altfel8 preocuparea &postolilor este nu numai consolidarea comunitatii din (erusalim 9predica &postolului Petru dupa Cincizecime ) -apte 2814)41;8 ci mai ales trecerea /van6+eliei de la comunitatea iudeo)palestiniana4 din (erusalim spre lumea elenistica8 neiudaica0 Toti parintii Bisericii fac o le6atura intre caracterul universal al /van6+eliei8 revarsarea !u+ului Sfint asupra celor prezenti la

168

(erusalim la Cincizecime si apostolatul misionar al Bisericii (nstitutiile sacramentale8 prin care Biserica pastreaza continuitatea cu comunitatea apostolica din (erusalim8 au un profund caracter misionar si eclezial0 Printre acestea8 locul primordial il ocupa botezul cu !u+ul Sfint si apa in numele Sfintei Treimi 9,atei 2$8 1%;0 <atura sacramentala a primirii !u+ului Sfint este subliniata cu toata taria in -aptele &postoli1or0 (n te#tele care mentioneaza4 botezul celor dintii crestini proveniti dintre FneamuriF8 adica neiudei 9la Cezareea8 dupa4 convertirea lui Corneliu )-apte 1'844)4$;8 se vede clar ca primirea puterii Sfintului !u+ este inseparabila de taina Botezului0 1a Cincizecime se inau6ureaza botezul cu !u+ul Sfint8 care se deosebeste de botezul pocaintei8 cu apa8 al lui (oan 9-apte 185;8 dar &postolii vor continua sa4 administreze botezul cu apa8 ca taina de initiere 9-apte 283$;0 1uca noteaza un alt act sacramental le6at de Botez8 al punerii miinilor8 ca semn al impartasirii vazute a darului !u+ului Sfint 9-apte $814)1 ;0 &cest act se observa8 de asemenea8 la intilnirea &postolului Pavel8 la /fes8 cu ucenicii lui (oan8 care nu aveau cunostinta de roadele !u+ului Sfint 9-apte 1%81)6;0 Pe aceasta baza solida biblica8 traditia ortodo#a a dat o mare importanta Tainelor si rinduielilor care insotesc primirea +arului !u+ului Sfint0 /a a facut o le6atura directa intre credinta personala8 ener6iile !u+ului Sfint si Tainele Bisericii 130 Sfintul >asile cel ,are afirma ca credinta si botezul sint Fdoua moduri de mintuireF le6ate unul de altul in mod inseparabil 140 Credinta primeste desavirsirea ei in Botez8 care se intemeiaza pe credinta0 Botezul constituie pecetea marturisirii personale de credinta0 !in aceasta perspectiva slu7irile bisericesti8 ca si darurile du+ovnicesti si intrea6a viata crestina isi au izvorul in iconomia !u+ului Sfint8 care coincide cu iconomia tainelor8 a carei raspundere o are preotia sacramentala0 Se poate spune deci ca !u+ul Sfint sta la ori6inea vietii crestine 158 la nivel personal si eclezial8 dar lucrarea !u+ului se manifesta si se impartaseste in mod sacramental prin Tainele instituite de &postoli8 potrivit Poruncii (ui (isus *ristos0 !ealtfel8 &postolii se considera pe ei insisi si pe urmasii lor Fca niste slu7itori ai lui *ristos si ca niste iconomi ai tainelor lui !umnezeuF 91 Cor0 481;0 (n acest sens8 orice slu7ire bisericeasca si orice +arisma personala isi are principiul in ener6iile !u+ului Sfint care se impartasesc prin tainele instituite ca semne ale <oului Testament8 al carui intemeietor este (isus *ristos0 !imensiunea +arismatica a Bisericii decur6e8 asadar8 din natura ei sacramentala8 sau mai bine)zis e#ista o reciprocitate intre aceste doua realitati4 +arismele personale izvorasc din tainele Bisericii8 iar tainele conduc spre darurile du+ovnicesti0 Problemele pe care le ridica miscarea +arismatica de azi care pretinde a se situa c+iar inauntrul Bisericilor cu structuri traditionale ca un curent de innoire8 sint multiple0 !in perspectiva teolo6iei si e#perientei Bisericii "rtodo#e8 doua observatii se pot face aici in ce priveste raportul dintre slu7irile sacerdotale sacramentale si +arismele personale4 (n taina Botezului8 toti crestinii au primit o calitate de FpreotieF in sens 6eneral si un dar du+ovnicesc8 in mod personal8 inauntrul unei comunitati litur6ice8 care formeaza poporul lui !umnezeu8 in acel loc0 Biserica locala este constituita din acest ansamblu de slu7iri si +arisme pe care !u+ul Sfint le imparte si le vivifica in mod permanent0 Slu7irile8 darurile desi au un caracter personal8 ele nu sint o posesiune individuala0 Toti membrii Bisericii participa in mod distinct dar complementar la viata comuna a aceluiasi trup0 /#ista slu7iri bisericesti propru)zis sacerdotale ) episcop8 preot si diacon ) daruite prin taina +irotoniei8 slu7iri care poarta raspunderea unitatii unei Biserici locale si a continuitatii ei apostolice0 (n timp ce traditia ortodo#a a recunoscut totdeauna rolul distinct8 de neinlocuit8 al slu7irilor care poseda consacrare sacerdotala prin +irotonie8 ea

169

n)a considerat Biserica o institutie clericala0 Biserica apare deci ca un trup format dintr)o pluralitate de madulare8 care au slu7iri diferite8 primite prin taina *irotoniei si daruri du+ovnicesti felurite8 primite prin taina Botezului8 dar care lucreaza impreuna4 F!upa cum trupul este unul si are multe madulare8 si dupa cum toate madularele trupului8 macar ca sunt mai multe8 sint un sin6ur trup8 tot asa este si *ristos0 <oi toti am fost botezati de un sin6ur !u+8 ca sa alcatuim un sin6ur trup000F 91 Cor0 128 12)13;0 (n aceasta varietate de slu7iri si +arisme8 slu7irea episcopala are o functie de convocare8 de coordonare si recapitulare8 functie care se e#prima in celebrarea eu+aristica a invierii lui (isus *ristos0 !e la inceputul Bisericii8 slu7irea episcopului8 a preotului si diaconului au fost consacrate savirsirii tainelor si in c+ip deosebit a tainei /u+aristiei8 taina in care se e#prima unitatea Bisericii locale0 (n litur6+ia episcopala8 care este modelul celebrarii eu+aristice prin e#celenta8 toate slu7irile bisericesti8 si +arismele personale ale unei Biserici locale8 sint coordonate si recapitulate8 participind astfel la preotia lui *ristos0 (n definitiv8 *ristos este cel care convoaca si aduna Biserica in !u+ul Sfint0 Slu7itorul ca si +arismaticul nu)si indeplinesc slu7ba sau lucrarea lor decit in si prin Sfintul !u+ care este !u+ul preotiei vesnice activate a lui *ristos insusi0 (n al treilea rind8 prezenta si lucrarea !u+ului Sfint au o dimensiune personala foarte accentuata 160 " intrea6a teolo6ie a persoanei s)a conturat8 mai ales in perioada discutiilor despre natura ener6iilor divine8 pe fondul pnevmatolo6iei ortodo#e0 Potrivit unei distinctii pe care si)a insusit)o ecleziolo6ia ortodo#a din ultima vreme iconomia -iului se refera in mod special la restaurarea firii umane ca atare8 in timp ce iconomia !u+ului Sfint se refera la reconstituirea persoanei ca atare8 a subiectului care detine natura umana restaurata0 Cu alte cuvinte8 taina mintuirii8 adica acea comuniune ontolo6ica dintre !umnezeu si om8 se realizeaza in posesiunea si e#perienta personala a umanitatii (ndumnezeite a lui (isus *ristos in !u+ul Sfint 1 0 &sa se e#plica de ce tainele de initiere 7oaca un rol important in viata crestinului0 1a Botez8 firea umana este restabilita in identitatea si unitatea ei ori6inara8 Fdupa c+ipul lui !umnezeuF0 (n taina ,irun6erii8 cel botezat este confirmat ca subiect constient de prezenta +arului lui !umnezeu in el8 c+emat sa e#ercite F+arismaF sa proprie in comuniunea Bisericii0 FPeceteaF darului !u+ului Sfint este 6arantia persoanei8 a unitatii si libertatii ei0 Credinciosul devine8 dupa e#presia Parintilor Bisericii8 pnevmatofor8 purtator de !u+ Sfint8 adica Fomul du+ovnicescF de care vorbeste Sfintul &postol Pavel0 Toata etica crestinului se an6a7eaza in aceasta directie4 posesiunea !u+ului Sfint ca sursa a unei vieti noi plina de libertate si raspundere in comuniune 1$0 !e aceea obiectul ru6aciunii particulare ca si al cultului comun il constituie venirea si reinnoirea !u+ului)Sfint0 Biserica invoca fara incetare trimiterea !u+ului4 FSa vina !u+ul Tau cel Sfint peste noiF0 !u+ul Sfint reconstituie nu numai inte6ritatea firii si unitatea persoanei umane8 ci si comuniunea persoanelor dupa modelul Sfintei Treimi0 !u+ul este creator de comuniune8 Cel care aseaza persoanele fata in fata8 in stare de dialo6 si de mi7locire reciproca 1%0 &vind ca model Taina impartasaniei8 spiritualitatea ortodo#a se bazeaza pe acest sc+imb de daruri du+ovnicesti inauntrul trupului eclezial0 " comunitate crestina nu este deci o simpla adunare voluntara de indivizi izolati8 ci o comuniune in !u+ul Sfint8 care nu amesteca persoanele8 nici nu le separa8 ci le distin6e si le uneste8 modelind astfel o spiritualitate eu+aristica si litur6ica0 &r trebui sa fie repusa in valoare8 pe plan teolo6ic si practic8 lucrarea !u+ului Sfint in tainele de initiere8 pe care Biserica "rtodo#a le)a savirsit impreuna si carora le)a dat o importanta pastorala ma7ora0 Pentru ca e#ista o coincidenta sacramentala profunda intre Botez8 taina restaurarii firii umane8 de unde aspectul ei antropolo6ic8 ,irun6ere8 taina persoanei in comuniune8 de unde aspectul ei sacerdotal si +arismatic8 si /u+aristie8 taina impartasirii cu umanitatea indumnezeita a lui *ristos8 de unde aspectul ei eclezial0

170

(n istoria Bisericii au aparut uneori curente si tendinte e#treme8 care au incercat sa modifice raportul dintre lucrarea !u+ului Sfint in Biserica si institutiile ei sacramentale si canonice0 !e pilda8 institutionalismul ri6id si ritualismul impersonal8 care 6olesc slu7irile ierar+ice de vibratia !u+ului8 care nu mai au nici o eficienta pastorala sau misionara si care impiedica innoirea vietii bisericesti0 !e asemenea8 profetismul8 care impin6e Biserica sa rupa continuitatea cu traditia0 si sa elimine structurile ei sacramentale de baza8 sub prete#tul ca in acest fel ea ar deveni mai dinamica0 &stazi8 o mare amploare a luat miscarea +arismatica8 de ori6ine penticostalista8 care8 spre deosebire de trecut cind se or6aniza la periferia Bisericilor traditionale ca un curent separat8 tinde sa se situeze inlauntrul acestor Biserici8 ca un 6rup de innoire radicala si de inspiratie profetica0 !ar "rtodo#ia a reusit sa evite si va trebui sa evite astfel de miscari e#treme printr)o atitudine de concentrare pastorala si mobilitate misionara8 in raport cu mediul cultural si social in care traieste0 !upa cum s)a vazut8 lucrarea !u+ului in Biserica nu se limiteaza e#clusiv la +arismele personale8 ci se refera la tot ce tine de constitutia si viata comunitatii crestine ca atare8 a carei continuitate apostolica trebuie dovedita0 Tainele si institutiile canonice8 viata litur6ica si sacramentala in 6enaral8 nu sint incompatibile cu misiunea si marturia Bisericii0 !impotriva8 ele ofera mediul in care poporul lui !umnezeu este pre6atit pentru misiune 2'0 (ndeosebi8 1itur6+ia ortodo#a constituie o structura de comuniune care imbina elementul sacramental si cel +arismatic0 Preotul trebuie sa respin6a de aceea fenomenul de mar6inalizare8 impin6erea credinciosilor spre periferia vietii paro+iale8 fenomen e#ploatat de 6ruparile +arismatice si es+atolo6ice0 /l trebuie sa ofere oricarui credincios posibilitatea sa aiba locul sau propriu si sa e#ercite F+arismaF sau slu7ba sa personala in interiorul comunitatii0 Pr0 Prof0 (on Bria8 "rtodo#ia nr 3U1% $8 pa60 4$ )4%60 Conferinta tinuta la Centrul /cumenic de la >ersoi# 9/lvetia;8 in cadrul saptamanii de ru6aciune pentru unitatea crestina8 1$ ianuarie 1% $0

10 .usto 10 3onzales8 & *istorE of C+ristian T+ou6+t8 vol0 (8 &bin6don Press8 <as+ville8 1% '8 p0 316)31%0 20 Qves ,08 .0 Con6ar8 C+retiens desunis8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%3 8 p0 3620 30 Basile de Cesaree8 Sur le Saint)/sprit8 trad0 de Benoit Pruc+e8 col0 FSources C+retiennesF8 nr0 1 )bis8 1es /ditions du Cerf8 1%6$ 40 SEmeon le <ouveau T+eolo6ien8 Traites t+eolo6iKues et et+iKues8 tom0 (8 col0 Sources c+retiennes nr0 1228 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%668 p0 111)1130 50 !espre !u+ul Sfint8 cap0 (J8 trad0 cit08 p0 3430 60 -0 .0 Sc+ierse8 1a Revelation de la Trinite dans le <ouveau Testament8 in F,Esterium Salutis0 !o6matiKue de lL+istoire du salutF8 vol 54 !ieu et la revelation de la Trinite8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 p0 15$)16%0 0 (renee de 1Eon8 !emonstations de la Predication apostoliKue8 trd0 !e 10 ,0 Proidevau#8 col0 FSources C+retiennesF nr 628 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1% 18 cap0 %%)1''8 p0 16%)1 '0 $0 !espre calauzirea !u+ului Sfant8 P030 1'28 p0 3'5)3'$B >ezi "livier Clement8 1L/ssor du C+ristianisme "riental8 Presses :niversitaires de -rance8 Paris8 1%648 cap0 F1a ,Esta6o6ie du Saint /spritF8 p0 5)220 %0 3re6oire de <azianze8 1ettres T+eolo6iKues8 trad0 de Paul 3allaE8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1% 48 Scrisoarea 1'28 p0 10 >ezi si Cuvantarea (> despre !u+ul Sfant8 cap0 248 338 P030 368 1640 1'0 .o+annes Be+m8 in FT+eolo6ical !ictionarE of t+e <eC TestamentsF8 editat de 3er+ard -riedric+8 vol0 >8 Dm0 B0 /erdmans8 3rand Rapids8 1% 8 p0 $'')$140 110 <icolae Cabasilas8 /#plication de la !ivine 1itur6ie8 trad0 de Severin Salaville8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%6 8 p0 3$10 120 (rineu de 1Eon8 /#punerea traditiei apostolice8 trad0 cit08 p0 %60 130 <ic+olas Cabasilas8 T+e 1ife in C+rist8 trad0 de Carmino .0 de Cantanzaro8 St0 >ladimirLs SeminarE Press8 1% 48 p0 1'6)

171

1' 0 140 !espre !u+ul Sfant8 cap0 J((8 trad0 cit08 p0 34 0 150 S0 .ean !amascene8 *omelies sur la <ativite et la !ormition8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%618 trad0 de Pierre >oulet8 p0 618 50 160 Paul /vdo=imov8 Presence de lL/sprit Saint dans la tradition ort+odo#e8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 p0 %4)%50 1 0 CErile dL&le#andrie8 !eu# dialo6ues c+ristolo6iKues8 trad0 de 30 ,0 !urand8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 p0 25 8 2 %0 1$0 !iadoKue de P+otice8 "euvres spirituelles8 trad0 de /douard des Places8 1es /ditions du Cerf8 Paris8 1%668 p0 14%)1510 1%0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 1a centralite du C+rist dans la t+eolo6ie8 dans la spiritualite et dans la mission ort+odo#e8 in FContactsF vol0 JJ>((8 nr0 %28 1% 58 p0 4540 2'0 Prof0 (on Bria8 "rt+odo#ie0 Culte et litur6ie8 in F1e C+ristianisme au JJ)eme siecleF8 nr0 368 sept0 1% 8 p0110 GediteazHI Ce este Biserica dupa Invatatura Ortodoxa ) /ste intrebarea fireasca pe care si)o pune omul mai putin familiarizat sau deloc familiarizat cu adevarurile credintei noastre ortodo#e0 !ar este si intrebarea care ( se pune credinciosului nostru de catre un semen al sau care nu impartaseste aceeasi credinta reli6ioasa0 !ar nu numai atit0 &ceasta intrebare ( se pune deopotriva crestinului dreptcredincios8 teolo6ului de adincime si preotului ca slu7itor al lui *ristos si al Bisericii Sale8 iar raspunsul plenar dat acesteia inseamna o marturisire si o traire concreta a lui *ristos insusi in tot locul si cu toata fiinta8 inseamna realitatea si continutul mantuirii8 insesi a aceluia care a inteles intrebarea si a raspuns la ea0 Prin urmare8 Ce este Biserica2 Pentru unii este o intrebare8 pentru altii o intrebare ce asteapta un raspuns si o atitudine8 iar pentru altii o marturisire a lui *ristos si o certitudine a mantuirii lor8 ca madulare al Trupului lui *ristos8 Biserica8 prin lucrarea !u+ului Sfant in cei care apartin obiectiv si dinamic lui *ristos0 Termenul si notiunea de Biserica indica8 fireste8 doua lucruri sau realitati4 Biserica) lacas de comuniune si inc+inare si Biserica)comunitate de credinciosi ai lui *ristos si impreuna cu *ristos8 in biserica lacas0 (ntre aceste doua intelesuri fundamentale e#ista o le6atura foarte strinsa8 in sensul ca Biserica)comunitate determina si e#plica biserica) lacas de inc+inare0 10 Biserica este viata de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi e#tinsa in umanitate si comuniunea de iubire si viata a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos in !u+ul Sfant0 Ca o comuniune a oamenilor cu !umnezeu8 Biserica incepe de la (ntrupare fiind deci o prelun6ire a (ntruparii si este intemeiata obiectiv de *ristos pe Cruce si in (nvierea Sa din morti8 iar ca o comunitate concreta8 vazuta8 a oamenilor cu !umnezeu8 Biserica intra in istorie la Cincizecime0 Prin urmare8 Biserica apare ca un rezultat la lucrarii rascumparatoare a lui *ristos si ca o prelun6ire fireasca a acesteia8 mai e#act a lui *ristos ce intrupat8 rasti6nit si inviat si inaltat la ceruri intru slava8 stind de)a dreapta Tatalui8 in relatie cu !umnezeu)Tatal8 ca !umnezeu)"mul slavit pentru noi8 dar si cu noi prin !u+ul Sfant care ne mentine si ne da putere sa crestem in comuniunea de viata cu /l0 Prin *ristos8 viata de comuniune a persoanelor Sfintei Treimi coboara in umanitate8 si anume in Biserica8 si constituie Biserica8 iar Biserica8 datorita Capului ei8 *ristos8 tinde desavirsindu)se spre Sfanta Treime8 prin !u+ul Sfant0 Ca comuniune si comunitate a oamenilor cu !umnezeu8 Biserica tine8 deci8 de *ristos si de !u+ul Sfant in acelasi timp0 Caci acolo unde este !u+ul Sfant8 acolo este si -iul8 si unde este -iul este si !u+ul Sfant0 ,intuitorul insusi8 inainte de inaltarea Sa la ceruri8 trimitind pe &postoli la propovaduirea /van6+eliei8 ii asi6ura pe ei si pe urmasii

172

lor4 @@Si /u voi fi cu voi in toate zilele pina la sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJJ>(((8 2';0 Si /l este cu noi toti prin !u+ul Sau cel Sfant8 dupa cum /l insusi ne)a spus4 @@!ar ,an6ietorul8 !u+ul Sfant8 pe care)1 va trimite Tatal8 in numele ,eu8 &cela va va invata toate si va va aduce aminte despre toate cele ce v)am spus /uAA 9(oan J(>8 26;0 !u+ul Sfant nu va vorbi de la Sine8 ci cite va auzi va vorbi si cele viitoare va vesti8 /l ne va face parte de tot ceea ce este in *ristos 9(oan J>(8 13; si deci de ceea ce are Tatal4 @@Toate cite are Tatal ale ,ele sintB de aceea am zis ca din al ,eu ia si va vestesteAA 9(oan J>(8 15;0 !u+ul Sfant va da o marturisire despre *ristos 9(oan J>8 26;0 !ar tot !u+ul Sfant este &cela care il face prezent pe *ristos si in care *ristos lucreaza mintuirea noastra0 !ar unde2 (n Biserica8 care este Trupul lui *ristos si plentitudinea !u+ului Sfant 9/feseni 18 23;0 20 Biserica8 plenitudine de viata dumnezeiasca si lucrare a !u+ului Sfant prin *ristos in umanitate0 Prin (ntrupare8 Rasti6nire8 (nviere si (naltare8 ,antuitorul *ristos pune temelie Bisericii Sale0 Prin acestea toate si indeosebi prin Cruce si (nviere8 Biserica ia fiinta in mod obiectiv8 dar virtual0 -iul lui !umnezeu nu s)a facut om pentru Sine8 ci ca din trupul Sau sa e#tinda mantuirea ca viata dumnezeiasca in noi0 "r aceasta viata dumnezeiasca e#tinsa din trupul Sau in umanitate8 mai e#act in cei care se incorporeaza dinamic in *ristos8 constituie Biserica insasi 10 Po6orirea !u+ului Sfant sau Cinicizecimea este actul de trecere de la lucrarea mintuitoare a lui *ristos insusi in umanitatea Sa personala la e#tinderea acestei lucrari in oameni 20 !u+ul Sfant8 care este !u+ul lui *ristos8 ca unul ce odi+neste deplin peste /l 9(oan8 18 33; si straluceste din *ristos tuturor8 coboara in c+ipul limbilor se foc peste &postoli8 peste fiecare in parte in mod distinct8 umplindu)( 9-apte ((8 18 38 4;8 precum si peste cei care8 ascultind predica &postolilor8 s)au botezat 9-apte ((8 3 8 3$8 41;8 dand nastere Bisericii ca o comunitate vazuta sacramentala a oamenilor cu !umnezeu8 intrata in istorie0 Prin lucrarea !u+ului Sfant8 coborit in c+ip de limbi de foc peste &postoli8 distinct peste fiecare dat toti 6asindu)se impreuna8 in acelasi loc8 si prin primirea !u+ului Sfant de catre cei care fiind patrunsi la inima s)au pocait si s)au botezat8 adau6indu)se &postolilor si celor impreuna cu ei8 im mi7locul lor fiind ,aica !omnului 9-apte (8 14B ((8 1)4;8 *ristos se prelun6este in toti acestia facindu)( Siesi Biserica vie0 Caci Biserica este alcatuita din oameni 9barbati si femei; si in6eri8 adica din @@pietre viiAA8 cum spune Sfantul &postol Petru 9( Petru ((8 5;8 formind o casa du+ovniceasca si un @@popor a6onisit de !umnezeuAA 9( Petru ((8 58 %; care sa aduca 7ertfe du+ovnicesti bineplacute lui !umnezeu prin (isus *ristos si sa vesteasca in lume bunatatile 1ui 9(bidem;0 Si @@pietre viiAA ale Bisericii sunt toti aceia care marturisesc dumnezeirea lui *ristos8 adica pe *ristos !umnezeu)"mul8 -iul lui !umnezeu intrupat8 ca odinioara Simon in Cezareea lui -ilip8 invrednicindu)se sa fie @@piatra vieAA 9,atei J>(8 1681$;8 si care @@impreuna sa se zideasca pe temelia &postolilor si a proorocilor8 piatra din capul un6+iului fiind insusi (sus *ristosAA ca sa fie lacas si comunitate a lui !umnezeu in !u+ul Sfant si plina de !u+ul Sfant8 care este !u+ul lui *ristos 9/feseni ((8 2')22;0 Cel care ii zideste pe oameni in *ristos8 ca Biserica vie8 vazuta8 adica comunitate concreta a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos este !u+ul Sfant8 odata cu venirea lui personala in lume la Cincizecime8 de la Tatal8 trimis de -iul 9(oan J>8 26;0 Prin Sfantul !u+8 in ziua cincizecimii8 adunarea &postolilor si ucenicilor la care s)au adau6at8 c+iar din prima zi8 cei care au primit cuvintul /van6+eliei lui *ristos si s)au botezat8 ca la trei mii de suflete8 a devenit loc si lacas al prezentei Cuvintului8 adica al prezentei lui *ristos iinsusi8 a devenit Biserica0 &ceasta poarta Cuvintul si (l propovaduieste8 asa cum -ecioara ,aria 1)a purtat si 1)a crescut0 (ar acest Cuvint este 1o6osul Tatalui8 adica -iul lui !umnezeu intrupat8 prezent in Biserica8 asa cum a fost prezent in sanul -ecioarei0 Biserica este8 deci8 prin !u+ul Sfant8 venit in lume in c+ip personal8 la Cinczecime8 loc al prezentei lui *ristos cel mort si inviat pentru mantuirea noastra a tuturor 3 0

173

Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimiterea !u+ului Sfant in lume8 de la Tatal prin *ristos sau de catre Tatal 9(oan J(>8 26; si -iul Sau intrupat 9(oan J>8 26; ca despre un act prin care !u+ul Sfant trebuie vazut intotdeauna ca !u+ul lui *ristos insusi8 deci nu trebuie conceput sau vazut in nici un fel despartit de *ristos 4 0 /ste total falsa ima6inea unui *ristos in cer si a !u+ului Sfant in Biserica8 fiindca nu ia in serios unitatea si comuniunea Persoanelor treimice care se incon7oara8 ce cuprind si se o6lindesc reciproc0 1a !umnezeu cele trei Persoane nu sint despartite0 !e aceea nici nu se poate vorbi in sens propriu de numarul trei4 @@(n fiecare sint si ceilalti !oi8 avind aceeasi fiinta si aceeasi lucrare0 (ntr)un fel sint in acelasi timp unul0 !ar nu sint nici simplu unul8 pentru ca fiecare are aceeasi fiinta si aceeasi lucrare intr)un mod propriu0 @@/i sint o Tri):nitateAA 5 0 <u se poate deci disocia intre lucrarea si iconomia -iului pe de o parte si lucrarea si iconomia !u+ului Sfant pe de alta parte8 ca sa se poata spune ca Biserica tine numai de *ristos si este lucrarea lui *ristos sau ca ea tine si este lucrarea e#clusiva a !u+ului Sfant8 incepind din ziua Cincizecimii0 &ceasta disociere @@duce sau la rationalism sau la sentimentalism sau la amindoua ca atitudini paralele8 ducind fie la instituirea unui loctiilor al lui *ristos8 ca in catolicism8 fie la afirmarea unui individualism8 inspirat de capriciile sentimentale8 considerate ca impulsuri ale !u+ului Sfant si netinute in friu de prezenta unui *ristos care ne infatiseaza o umanitate de model bine conturata si ne ofera prin !u+ul Sfant puterea de a ne dezvolta dupa c+ipul eiAA 6 0 -iul si !u+ul sint cele doua Persoane divine care efectueaza Revelatia in mod solidar0 &mindoua reveleaza pe Tatal si se reveleaza una pe alta ca si in viata interna dumnezeiasca0 !ar Cuvintul si !u+ul Sfant sint prezenti si lucratori impreuna in iconomia mantuirii noastre0 Caci !u+ul Sfant si Cuvintul lui !umnezeu nu erau despartiti in perioada in care !u+ul Sfant pre6atea intruparea Cuvintului si in cea in care Cuvintul intrupat pre6atea venirea personala a !u+ului in lume8 precum nu sint despartiti nici in cea prezenta in care !u+ul Sfant ne desc+ide accesul la Cuvintul inaltat cu trupul la cer 0 Subliniind ideea8 P0 /vdo=imov spune4 @@Cincizecimea restituie lumii prezenta interiorizata a lui *ristos si (l reveleaza acum nu inaintea8 ci inauntrul ucenicilorAA $ 0 @@/u voi veni la voi000 /u voi fi cu voi pina la sfirsitul veacurilorAAB @@(n aceasta zi 9ziua Cincizecimii; voi veti cunoaste ca /u sint in voiAA0 Prin !u+ul Sfant8 *ristos patrunde in interiorul omului8 in umanitatea pe care /l a rascumparat)o prin .ertfa Sa si a innoit)o prin lucrarea Sa8 intrucit Trupul 1ui a fost total umplut si strabatut de !u+ul0 &ceasta idee o subliniaza Sfantul &postol Pavel prin cuvintele4 @@(ubirea lui !umnezeu a fost raspindita in inimile voastre prin !u+ul SfantAA 9Rom0 >8 5;0 Prin !u+ul stri6am4 @@&vva5 Parinte5AA 9Rom0 >(((8 15; si numim pe (isus !omn 9( Cor0 JJ(8 3;0 Cincizecimea desc+ide (storia Bisericii8 ina6ureaza Parusia si anticipeaza (mparatia0 !u+ul Sfant incorporeaza in Trupul lui *ristos8 Biserica8 ca @@impreuna mostenitori cu *ristos ai lui !umnezeuAA 9Rom0 >(((8 1 ;8 ne face @@fii in -iulAA si in -iul noi aflam pe Tatal0 !u+ul Sfant lucreaza infierea noastra divina8 dupa +ar8 si ne ridica si mentine in comuniune cu Tatal8 datorita -iului Sau intrupat0 30 Biserica8 comunitate teandrica8 sacramentala0 Biserica este viata de comuniune a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos in !u+ul Sfant8 manifestata concret prin acte de credinta8 prin participarea la acelasi Sfinte Taine si slu7be savirsite de cei investiti cu puterea !u+ului Sfant in acest sens de catre *ristos insusi8 episcopii8 preotii carora le revine8 tot datorita puterii !u+ului Sfant cu care au fost imbracati de *ristos8 conducerea credinciosilor pe calea mintirii8 odata cu propovaduirea /van6+eliei si sfintirea lor 9,atei JJ>(((8 1$)2';0 Constitutia Bisericii este8 deci8 teandrica8 pastrind ca e#istente distincte pe cei uniti8 pe !umnezeu si pe oameni8 dupa cum si comuniunea din sanul Sfintei Treimi pastreaza distincte personale divine0

174

Cel ce coboara viata de comuniune a luni !umnezeu in umanitate si o e#tinde in comunitatea oamenilor8 pe de o parte8 si care ridica pe oameni la comuniunea cu !umnezeu8 este (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu intrupat4 @@Si pentru cei ce vor crede in ,ine8 prin cuvintul lor8 ,a ro6 ca toti sa fie una8 dupa cum Tu8 Parinte8 intru ,ine si /u intru Tine8 asa si acestia in <oi sa fie unaAA8 si @@/u intru ei si Tu intru ,ine8 ca ei sa fie desavirsiti intru unimeAA 9(oan J>((8 21 si 23;0 -iul se uneste dupa +ar atit de mult cu oamenii8 precum este unit dupa fiinta cu Tatal8 avind fata de ei aceeasi iubire0 -iul adunind in Sine pe oameni8 Tatal iubindu)1 pe /l8 ii iubeste si pe ei cu aceeasi dra6oste0 @@(ubirea cu care ,)ai iubit Tu sa fie in ei si /u in eiAA 9(oan J>((8 26;0 Comentind aceste locuri scripturistice8 Sfantul Simeon <oul Teolo6 e#clama4 @@"8 adinc al Tainelor5000 " coborire ne6raita a iubirii lui !umnezau fata de noi0 Caci ne fa6aduieste ca de voim8 va avea cu noi dupa +ar aceeasi unire8 pe care o are /l cu Tatal Sau dupa fire0 !ar si noi vom avea aceeasi unire cu /l8 daca vom implini poruncile 1ui00 " fa6aduinta infricosata5 Caci aceeasi slava pe care Tatal a dat)o -iului8 ne)o da -iul si noua dupa +ar0 Si ceea ce este si mai mult8 este ca precum este -iul in Tatal si Tatal in fiul8 asa si -iul lui !umnezeu este in noi8 si noi in /l dupa +ar8 daca vremAA % 0 Toate acestea arata clar de ce Sfintii Parinti indica temeiul divin al Bisericii nu numai in Sfanta Treime8 adica in viata de comuniune a Sfintei Treimi8 in mod 6eneral8 ci in mod special in -iul lui !umnezeu intrupat0 !e aceea8 Biserica este *ristos unit cu umanitatea rascumparata si innoita prin Cruce si (nviere8 sau8 altfel spus8 *ristos e#tins in umanitate si umanitatea incorporata personal si dinamic in *ristos cel mort si inviat8 plin de tot !u+ul0 a0 Biserica ) trupul lui *ristos e#tins in umanitate0 Biserica uneste in sine tot ceea ce e#ista sau este destinata sa cuprinda tot ceea ce e#ista4 !umnezeu si creatia0 Sfantul &postol Pavel arata Biserica ca fiind insusi Trupul lui *ristos 9/feseni (8 23B >8 23;8 care are multe madulare4 @@Caci precum trupul unul este si are multe madulare8 iar toate madularele trupului multe fiind8 sint un trup8 asa si *ristos0 Pentru ca intr)un !u+ ne) am botezat noi toti8 ca sa fim un sin6ur trup8 fie iudei8 fie elini8 fie robi8 fie liberi8 si toti la un !u+ ne)am adapat0 Caci si trupul nu este un madular8 ci multeAA 9( Cor0 J((8 12) 14;0 !ar fiecare madular isi are cinstea si locul sau in trup8 fara sa se substituie trupului intre6 9( Cor0 J((8 1$; si nici altui madular 9(bidem8 21;8 dupa cum nici trupul nu poate fi conceput fara madulare 9(bidem8 1%;0 ,adularele isi au identitatea lor8 dar nu in afara trupului8 ci intrucit sint madularele trupului0 !e aceea intre ele nu trebuie sa fie dezbinare pe motiv ca unele ar fi mai de cinste decit altele ci @@sa se in6ri7easca deopotriva unele de altele0 Si daca un madular sufera8 toate madularele sufera impreuna8 si daca un madular este cinstit8 toate madularele se bucura impreunaAA 9(bidem8 258 26;0 Biserica este trupul sobornicesc8 comunitar sau social al lui *ristos in care /l se prelun6este si lucreaza sau care este alcatuit din toti aceia care s)au incorporat in *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant in Taine8 dupa ce au auzit si primit Cuvintul lui !umnezeu8 intocmai ca aceia @@ca la trei mii de suflete care s)au adau6atAA &postolilor8 ucenicilor si fratilor in ziua Cincizecimii 9-apte (8 138 14B ((8 1)48 %)128 3 ) 3$8 41;0 Biserica este un trup8 un tot8 care nu anuleaza madularele ci dimpotriva le afirma si ele se afirma reciproc4 @@(ar voi sunteti trupul lui *ristos si madulare fiecare in parteAA 9( Cor0 J((8 2 ;0I Ca trup al lui *ristos8 Biserica nu este suma numerica a membrelor sau madularelor8 ci ea este uniunea catolica cu *ristos a ipostasurilor create pe care ea le zamisleste intr)o noua nastere 9Botezul;8 le intareste si pecetluieste cu !u+ul lui *ristos

175

9,irun6erea; si le uneste cu Trupul si Sin6ele 1ui pline de !u+ul Sfant 9/u+aristia;0 Biserica nu face numar cu madularele sale0 Parintii vad in ,ireasa din Cintarea Cintarilor atit Biserica intrea6a cit si pe fiecare dintre persoanele unite cu Cuvintul intrupat 1' 0 /#plicatia acestui fapt8 precum si constitutia teandrica a Bisericii8 o avem in *ristos insusi8 care dupa firea dumnezeiasca este unit cu Tatal si cu !u+ul8 iar dupa firea omeneasca cu toti oamenii laolalta si cu fiecare in parte0 -iind cuprinsa in ipostasul intrupat al -iului8 Biserica este *ristos e#tins in umanitate0 *ristos si umanitatea sint asa de uniti in Biserica incit nici *ristos si nici umanitatea nu pot fi vazuti sau conceputi unul fara celalalt8 sau altfel spus8 unul c+eama si implica pe celelalt0 !e aceea *ristos este capul Bisericii iar umanitatea adica cei incorporati personal in *ristos8 Biserica8 ca trup al lui *ristos8 e#tins peste veacuri 11 0 Pozitia speciala a lui *ristos in Biserica consta esential in aceea de cap al Bisericii 9Coloseni (8 1$;8 de factor care uneste pe credinciosi cu Sine ca pe un trup al Sau si in calitatea de izvor de putere si model dupa care se orienteaza si de care se umplu si se imprima ce incorporati in /l8 facindu)se tot mai mult dupa c+ipul 1ui 12 0 *ristos a devenit capul Bisericii prin faptul ca ipostasul divin al -iului si)a asumat c+ipul uman8 adica par6a firii noastre8 intrind deci in relatia cu toti insii umani care ipostaziaza aceeasi fire umana8 si fiind pentru toti un "m central care ii implica si care ii sustine0 (ar aceasta calitate devine eficienta intrucit *ristos ne comunica in forma omeneasca puterea Sa dumnezeiasca prin !u+ul Sfant si ne daltuieste dupa c+ipul Sau0 !ar *ristos a devenit cap al Bisericii si prin faptul ca @@/l a ridicat aceasta par6a la stare de 7ertfa superioara oricarei preocupari e6oiste de Sine8 si la starea de inviere8 purtind prin acesta cele doua stari imprimate in mod imbinat in trupul Sau ca sa ne comunice si noua puterea de a ni le insusi sau de a ne ridica umanitatea noastra la ele0 (ar aceasta inseamna a ridica umanitatea noastra la unirea cu infinitatea lui !umnezeu cel personal8 caci numai prin 7ertfa8 predindu)ne lui !umnezeu8 daramam zidurile care ne inc+id in mar6inirea noastra si intram in comuniune deplina cu !umnezeu si cu semeniiAA 13 0 Sfantul &postol Pavel numeste in mod propriu si direct pe *ristos Cap al Bisericii4 @@*ristos este capul trupului8 al BisericiiAA 9Coloseni (8 1$8 24;0 @@Si pe toate le)a supus sub picioarele 1ui si mai presus de toate intru totiAA 9/feseni (8 22)23;0 !e *ristos8 in calitatea lui de cap8 depinde si cresterea trupului precum si lucrarea fiecarui madular in partea lui de cap8 depinde si cresterea trupului precum si lucrarea fiecarui madular in parte al acestuia4 @@Si marturisind adevarul in iubire8 sa crestem intru toate spre /l care este capul8 *ristos0 Si din /l tot trupul bine alcatuit si bine inc+eiat8 prin toate le6aturile care ii dau tarie8 isi savirseste cresterea8 potrivit lucrarii masurate fiecaruia dintre madulare si se zideste intru iubireAA 9/feseni (>8 15)16;0 @@Barbatul este cap femeii8 precum si *ristos este cap Bisericii8 trupul Sau8 al carui si ,intuitor esteAA 9/feseni >8 23;8 de aceea8 crestinii8 dupa indemnul Sfantului &postol Pavel8 nu trebuie sa se lase ama6iti de cei de cei @@care ii tra6 spre intelesurile cele slabe ale lumiiAA 9Coloseni ((8 2';8 ci @@sa se tina strins de Capul de la care Trupul intre6 ) prin inc+eieturi si le6aturi indestulindu)se si intocmindu)se ) sporeste in cresterea pe care () o da !umnezeuAA 9Col0 ((8 1%;0 *ristos este cap al Bisericii si in sensul ca in acest trup8 Biserica8 se traieste viata Capului8 adica viata cea noua dupa *ristos in !u+ul Sfant8 ca *ristos insusi traieste in Biserica si lucreaza in ea8 prin !u+ul Sau8 precum si in fiecare madular al ei si ca /l ne ofera aici8 prin !u+ul Sfant8 +arul dumnezeiesc si8 deci8 mantuirea0 >iata lui !umnezeu se revarsa si pulseaza in tot trupul8 prin Capul acestuia8 adica prin *ristos care s)a facut prin !u+ul8 viata noastra a tuturor 9Coloseni ((8 4;0

176

Prin *ristos8 capul ei8 Biserica se structureaza ca un intre6 armonios8 ca un or6anism sobornicesc in care fiecare madular isi implineste lucrarea coresunzatoare lui 9/feseni (>8 15)16; si se simte le6at de celelalte madulare cu care se bucura de plentitudinea vietii dumnezeiesti facuta accesibila omului de catre *ristos si impartasita de /l prin !u+ul Sfant intre6ului trup si fiecarui madular in parte8 prin Sfintele Taine care sint inc+eieturile si le6aturile Trupului insusi8 de care vorbeste Sfantul &postol Pavel 9/feseni (>8 16B Coloseni ((8 1%;0 b0 Biserica comunitate sacramentala in *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant0 :manitatea rascumparata si innoita8 prin Crucea si (nvierea lui *ristos8 nu se constituie in trup al lui *ristos8 adica Biserica8 decit prin incorporarea ei activa in *ristos0 !ar aceasta incorporare nu poate fi conceputa decit ca personala si aceasta de ambele parti0 Caci *ristos se prelun6este sau e#tinde personal numai in cei care vin la /l8 raspunzind c+emarii 1ui la comuniune cu !umnezeu8 adresata lor prin &postolii Sai si urmasii acestora4 episcopii si preotii4 @@,er6eti in toata lumea si propovaduiti /van6+elia la toata faptura0 Cel ce va crede si se va boteza se va mantui8 iar cel ce nu va crede se va osindiAA 9,arcu J>(8 15)16;0 Toti oamenii sint c+emati sa devina madulare ale Trupului lui *ristos8 caci4 @@/l voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa vinaAA 9( Tim0 ((8 4;8 deoarece @@/l s)a dat pe Sine pret de rascumparare pentru totiAA 9( Tim0 ((8 6;0 !ar *ristos nu sileste pe nimeni sa)l fie urmator si madular al Trupului SauB @@(ata8 /u stau la usa si bat8 de va auzi cineva 6lasul ,eu si va desc+ide usa8 voi intra la el si voi cina cu el si el cu ,ineAA 9&poc0 (((8 2';0 Prin aceasta se adevereste cuvintul ,intuitorului din parobola cu lucratorii trimisi sa lucreze in vie4 @@ca multi sint c+emati8 dar putini sunt alesiAA 9,atei JJ8 16;8 precum si din parabola nuntii fiului de imparat la care8 in locul celor poftiti la nunta si care n)au raspuns8 au fost c+emati cei de la raspintiile drumurilor8 dar dintre care a fost dat afara cel 6asit fara +aina de nunta caci @@multi sint c+emati8 dar putini sint alesiAA 9,atei JJ((8 228 1)14;0 *aina de nunta este vesmintul luminos pe care il dobindeste cel incoroprat in *ristos0 *ristos se prelun6este si se e#tinde personal in oameni8 si anume in cei care sint strapunsi la inima de Cuvantul Sau 9-apte ((8 3 ;8 facindu)( madulare alte Trupului Sau8 prin Botez8 ,irun6ere si /u+aristie0 Prin aceste Taine au acces oamenii la *ristos8 se incorporeaza in /l ca madulare ale Trupului Sau8 devin Biserica lui *ristos plina de !u+ul 1ui care se impartaseste ei si madularelor ei0 Prin Botez8 *ristos incorporeaza pe om in Sine8 e#tinzindu)se si salasluind in el0 Botezul realizeaza8 deci8 o incorporare personala si fiintiala a omului in *ristos prin lucrarea !u+ului Sfant in Biserica si in oameni0 @@Cand iesim din apa Botezului8 arata <icolae Cabasila8 noi avem in suflete pe insusi ,intuitorul nostru8 si inca nu numai in suflet8 ci si pe frunte8 in oc+i8 ba si in madulare si in cel mai ascuns un6+er al fiintei noastre si anume il avem plin de marire8 curat de orice pacat si lipsit de orice stricaciune8 asa precum a inviat8 asa cum s)a aratat &postolilor8 precum era cind s)a inaltat la cer si8 in sfirsit8 cum va veni iarasi sa ne ceara comoara pe care ne)a incredintat)oAA 14 0 Ca incorporare in *ristos8 Capul Bisericii8 Botezul este8 invatatura Bisericii noastre "rtodo#e8 inceputul relatiei comuniunii noastre personale cu *ristos8 care se adinceste si creste prin celelalte Taina8 ,irun6erea si /u+aristia0 Botezul apare nu numai ca un dat8 sau rezultat8 ci si ca o misiune si drum spre intrea6a viata a !u+ului Sfant care ne vine prin *ristos8 Capul Bisericii0 Prin *ristos8 cel botezat intra in relatie personala cu toate persoanele Sfintei Treimi0 -ormula trinitara a Botezului8 indicata c+iar de ,intuitorul *ristos odata cu trimiterea

177

&postolilor la propovaduirea /van6+eliei si instituirea Tainei insesi dupa inviere 9,atei JJ>(((8 1%)2';8 subliniaza tocmai acest lucru0 Cel botezat intra in relatie personala cu *ristos cel interiorizat de !u+ul Sau inauntrul nostru8 bucurindu)se de dra6ostea Tatalui al carui fiu dupa +ar a devenit prin Botez0 Ca8 prin *ristos8 cel botezat intra in relatie personala cu fiecare persoana a Sfintei Treimi8 ni se arata si prin pronuntarea distincta a numelui fiecarei persoane a Sfintei Treimi8 odata cu cele trei cufundari in apa si inaltari ale primitorului Tainei0 *ristos insusi se naste in noi8 in Botez si odata cu /l ne nastem si noi la o noua viata8 la viata lui *ristos8 prin !u+ul Sfant pe care ni) 1 impartaseste /l in adincul fiintei noastre prin Botez0 <eofitul primeste in fiinta sa pe insusi principiul vietii 15 0 Relatia personala cu *ristos in !u+ul Sfant realizata de Botez are drept consecinta eliberarea omului din robia pacatului si8 deci8 a mortii8 renasterea lui la o viata noua8 salasluirea lui *ristos inlauntrul fiintei noastre innoite8 precum si cresterea noastra in *ristos prin !u+ul 1ui 16 0 /ste ceea ce Sfantul apostol Pavel sublinieaza cit se poate de concis prin cuvintele4 @@(n *ristos v)ati botezat8 in *ristos v)ati imbracatAA 93alateni (((8 2 ;0 Cei ce sunt impreuna ziditi cu *ristos prin !u+ul Sfant8 in Trupul tainic sau sacramental al lui *ristos8 Biserica 9Coloseni ((8 B /feseni ((8 22;8 nu sint numai botezati ci poarta si pecetea !u+ului Sfant primita prin Taina :n6erii cu Sfantul ,ir0 Celor botezati de diaconul 3ilip in Samaria a trebuit sa li se impartaseasca de indata +arul ,irun6erii de catre Sfintii &postoli Petru si (oan8 care s)au coborit din (erusalim la ei ca sa)si puna miinile peste ei 9-apte >(((8 14)1 ;8 spre a a7un6e si ei partasi cu *ristos8 prin un6erea imparateasca a !u+ului la indumnezeire 1 0 Cel botezat este ca o planta tinara care are nevoie de +rana si de sustinere pentru a creste drept0 !e aici si necesitatea Tainei Sfantului ,ir8 caci cresterea celui botezat in *ristos nu poate fi decit in !u+ul 1ui8 care ne impartaseste bo6atia darurilor Sale in Taina ,irun6erii0 Taina ,irun6erii realizeaza o prezenta mai intensa a lui *ristos prin !u+ul Sfant in cel nou botezat8 prin darurile dumnezeiesti necreate impartasite acestuia0 Prin aceasta Taina8 omul inainteaza in incorporarea sa in *ristos ca madular al Bisericii realizata de Botez0 Prin ea se realizeaza8 de asemenea8 o intilnire si mai intima a credinciosilor cu *ristos si o mai strinsa inc+e6are a lor in Trupul lui *ristos8 Biserica8 prin lucrarea !u+ului Sfant0 ,irun6erea este8 deopotriva8 lucrarea lui *ristos in !u+ul Sfant8 precum si cea a !u+ului Sfant datorita lui *ristos8 in cel botezat0 Caci @@ar fi 6resit sa credem8 cum se spune uneori8 ca la Botez credinciosii se unesc numai in *ristos8 iar in Taina :n6erii cu Sfantul ,ir primesc numai darurile !u+ului Sfant care)( diversifica ca persoane0 !u+ul care ii pecetluieste in Taina ,irului8 este persoana de relatie intre Tatal si -iu8 deci /l ne face pe noi cei deveniti la Botez fii ai Tatalui prin incorporarea noastra in *ristos8 sa simtim iubirea Tatalui fata de noi si iubirea noastra fata de Tatal8 asa cum la Botezul Sau *ristos primeste indata ce iese din apa8 din cerurile desc+ise8 pe !u+ul8 ca adeverire a iubirii Tatalui8 ca relatie iubitoare a Tatalui fata de /l nu numai dupa !umnezeirea Sa8 ci si dupa omenitatea SaAA 1$0 Botezul si ,irun6erea sint atit de strins le6ate incit s)ar putea spune ca formeaza impreuna un sin6ur tot cu doua parti distincte8 ,irun6erea fiind un fel de continuitate a Botezului0 &ceasta idee ar putea fi sustinuta si de faptul ca in slu7ba Bisericii8 Taina ,irun6erii nu incepe cu o introducere deosebita ca celelalte Taine8 ci direct dupa botezarea si imbracarea celui ce a primit botezul8 bineinteles dupa ce preotul citeste o ru6aciune prin care cere lui dumnezeu sa)( daruiasca @@celui nou luminat prin apa si prin !u+AA si pecetea darului Sfantului si intru tot puternicului si inc+inatului !u+AA8 precum si @@cuminecarea Sfantului Trup si a scumpului Sin6e al *ristosului SauAA0 (n realitate8 ele sint doua Taine distincte8 dar le6ate prin lucrarea lor de incorporare a

178

omului in *ristos8 ca madular al Bisericii0 (n Botez8 -iul isi imprima calitatea Sa de fiu in noi prin lucrarea !u+ului Sfant8 iar Tatal binevoieste sa ne infieze0 (n Taina ,irun6erii insa apare pe primul plan simtirea noastra de fii revarsata in noi de la Tatal prin -iul de catre !u+ul Sfant 1% 0 !ar ambele lucrari si stari au devenit posibile prin -iul lui !umnezeu care s)a facut om adevarat0 !umnezeu "mul (isus *ristos a patimit8 a murit8 a inviat si s)a inaltat la ceruri8 raminind si pe Scaunul Slavei8 de)a dreapta Tatalui8 in relatie cu noi si fiind :nul dintre noi8 !umnezeu "mul8 in Treime8 impreuna cu Tatal si cu !u+ul Sfant0 ,irun6erea este Cincizecimea personala a omului8 intrarea lui in viata !u+ului Sfant8 adica in viata adevarata a Bisericii8 ca madular al acesteia0 Caci prin aceasta Taina primitorul este consacrat ca om deplin8 desc+is lucrarii !u+ului Sfant in el si prin aceasta8 vrednic sa se uneasca cit mai deplin cu *ristos plin de tot !u+ul8 in Sfanta /u+aristie0 Prin ,irun6ere8 deci8 incepe aratarea lui *ristos in comportarea omului botezat8 si lumina si lucrarea !u+ului Sfant in fiinta omului0 Prin aceasta Taina omul devine un c+ip activ al lui *ristos si un lacas viu al !u+ului Sfant0 Calitatea de Crestin nu poate fi deci redusa numai la primirea Botezului0 Biserica reflecta8 suprapusa8 peste starea de nascuti de sus a credinciosilor ei8 ca imprimare a starii de nascut in -ecioara a Cuvintului lui !umnezeu si pecetluirea in !u+ul Sfant a acestora8 ca o imprimare in ei a lui *ristos cel uns cu !u+ul Sfant la Botez8 in (ordan0 (ncorporarea omului in *ristos inceputa prin lucrarea Botezului8 adincita si intarita prin Taina ,irun6erii8 se realizeaza deplin prin Sfanta /u+aristie0 !aca ,irun6erea de puterea dezvoltarii vietii celei noi in *ristos primita prin Botez8 prin /u+aristie se desavirseste aceasta viata ca unire deplina cu *ristos si cu Biserica0 @@!esi6ur8 noul membru al Bisericii8 desi primeste indata dupa Botez si dupa :n6erea cu Sfantul ,ir8 /u+aristia8 nu se poate socoti a7uns la starea de desavirsire8 din punct de vedere al contributiei pe care trebuie sa o dea si el0 !ar el are concentrat in sine tot drumul sau in *ristos8 care8 pornind de la Botez8 are sa inainteze prin contributia adusa de el sau prin folosirea puterii date pentru acest drum intre68 pina la starea care incoroneaza straduintele sale de a dezvolta viata cea noua primita in cele trei Taine 2' 0 &devarata unificare dintre noi si *ristos si e#tensiunea comunitar)soborniceasca a lui *ristos in oameni care constituie Biserica8 se realizeaza in /u+aristie0 <umai prin /u+aristie *ristos este deplin in comunitatea ecleziala si in fiecare membru al acestei comunitati8 iar comunitatea si fiecare membru al acesteia cresc in *ristos care s)a situat in centrul ei si in adincul de taina al fiecarui madular al ei0 :nitatea si comunitatea oamenilor cu *ristos si intreolalta in *ristos8 realizata de /u+aristie8 este semnificata in Traditia primara a Bisericii prin speciile eu+aristice insesi8 de paine si de vin0 Piinea este formata din numeroase boabe de 6riu care macinate dau o sin6ura bautura0 Tot asa si multiplicitatea subiectelor crestine trebuie sa se zideasca intr)o unitate0 Si aceasta o realizeaza /u+aristia0 Constiinta de sine a unitatii ecleziale a tuturor in *ristos eu+aristic strabate ca un fir rosu intrea6a Traditie si 6indire patristica8 incepind cu dida+ia8 in care se afirma4 @@Cum aceasta paine este raspindita pe munti si adunata a devenit una8 astfel sa fie adunata si Biserica Ta8 de la mari6inile pamintului in imparatia Ta000 &du)ti amine8 !oamne8 de Biserica Ta000 si adun)o din cele patru vinturi8 sfintita in imparatia Ta000AA 21 0 /u+aristia este Taina unirii si comuniunii depline a omului cu *ristos8 ca madular al Bisericii8 precum si Taina constituirii insesi a Bisericii0 Caci nimeni nu se impartaseste de *ristos in mod izolat8 ci impreuna cu toti care marturisec aceeasi credinta una si deplina in *ristos0 Prin /u+aristie se realizeaza8 deci8 si o comuniune a credinciosilor

179

intre ei in acelasi *ristos0 Toti se intilnesc la acelasi Trup al lui *ristos toti formeaza impreuna e#tinderea Trupului *ristos in acest sens8 /u+aristia este prin e#celenta Taina unitatii si comunitatii ecleziate0 @@Prin faptul ca acum credinciosii nu se impartasesc numai de o ener6ie a lui *ristos8 corespunzatoare unei anumite stari din viata 1ui8 ci din insusi Trupul 1ui care devine in ei izvor al tuturor ener6iilor divine8 in calitate de trup inviat8 prin /u+aristie se realizeaza si se mentine Biserica in sensul deplin al cuvintului8 ca Trup al !omnului ca unitate potential completa a credinciosilor cu /l si introlaltaAA 22 0 Trupul si sin6ele lui *ristos din /u+aristie nu ramin statice in Biserica8 ci sint +rana si bautura adevarata a Bisericii a lui *ristos8 iar prin impartasire nu Biserica le preface pe ele in trup omenesc8 ca pe oricare alta +rana8 ci Biserica se preface in ele insile8 cum spune <icolae Cabasila8 deoarece cele mai tari biruiescB precum fierul inrosit in foc ni se arata ca foc nu ca fier8 tot asa si cu Biserica lui *ristos4 daca cineva ar putea s)o cuprinda cu privirea8 n)ar vedea in ea decit insusi Trupul lui *ristos prin aceea ca este unita cu /l si ca se impartaseste din Trupul 1ui 23 8 dar un Trup cu multe madulare8 cum spune si Sfantul &postol Pavel4 @@(ar voi sinteti Trupul lui *ristos si fiecare in parte madulare ale acestuiaAA 9( Cor0 J((8 2 ;0 /u+aristia este8 deci8 acea Taina care constituie comunitatea celor botezati si pecetluiti de *ristos cu !u+ul 1ui8 !u+ul Sfant8 ca Trup si Biserica a lui *ristos0 !esi6ur8 Biserica este numai Trup al lui *ristos8 si anume un Trup comunitar8 sobornicesc8 avand Cap pe *ristos0 /a nu este una cu Capul0 !e aceea8 este 6resit sa se identifice in 6eneral Biserica cu *ristos sau sa se substituie lui *ristos ca loctiitor al Sau o persoana0 (n relatia ei cu *ristos8 Biserica ramine totdeauna ca Trup al 1ui8 si deci deosebita de /l8 intr)o tensiune si atitudine de ru6aciune continua catre Capul ei4 @@(nca ne ru6am Tie8 pomeneste8 !oamne8 Sfanta Ta soborniceasca si apostoleasca Biserica cea de la o mar6ine pina la cealalta a lumii8 pe care ai cisti6at)o cu scump Sin6ele *ristosului Tau8 si o impaca pe dinsa8 si sfant lacasul acesta intareste)l pana la sfirsitul veaculuiAA 24 0 (ntre /u+aristie si Biserica este o le6atura foarte strinsa8 atit in sensul ca de /u+aristie nu se pot impartasi decit cei botezati si unsi cu Sfantul ,ir8 si prin aceasta deveniti madulare al Bisericii8 cit si in acela ca /u+aristia este aceea care constituie si realizeaza Biserica0 (n afara ei nu e#ista Biserica0 Trebuie spus aici ca este tot atit de adevarat ca nu orice /u+aristie face Biserica8 ci numai aceea in care avem prezent cu adevarat pe *ristos cel mort si inviat8 cu insusi Trupul si sin6ele 1ui8 prin prefacerea cinstitelor daruri de paine si vin in acestea cu puterea !u+ului Sfant invocata de episcopul sau preotul Bisericii8 conditia obiectiva a acestei prefaceri si prezente a lui *ristos (nsusi in /u+aristie fiind credinta Bisericii0 !ar aceasta inseamna ca /u+aristia este a Bisericii care pastreaza fara sc+imbare sau micsorare plentitudinea adevarului dumnezeiesc de la &postoli8 Tainele instituite de *ristos despre care dau marturie cartile <oului Testament si Traditia apostolica8 si preotia sacramentala de succesiune apostolica0 !eci8 conditionarea Bisericii de catre /u+aristie se tine in cumpana cu conditionarea /u+aristiei de catre Biserica 25 0 1a /u+aristia Bisericii n)au acces decit aceia care impartasesc aceiasi credinta una si plenara a Bisericii insesi0 (ata aici si pricina pentru care Biserica "rtodo#a este impotriva intercomuniunii cu cei din afara ei8 fiind numai pentru comuniunea eu+aristica plenara care implica in prealabil unitatea de credinta a celor ce se apropie de acelasi sfant potir si raminerea in aceasta 26 0

180

Toate Tainele Bisericii sint in relatie cu starea de 7ertfa si inviere a lui *ristos si o e#prima in masuri diferite0 !ar nu numai atit0 Prin ele Biserica se imprima de 7ertfa si invierea lui *ristos si odata cu ea madularele ei0 Prin eu+aristie insa8 mai mult decit prin Botez8 Biserica intrea6a8 luind putere din .ertfea lui *ristos8 traieste sentimentul predarii vietii sale lui !umnezeu8 spre a o primi umpluta de viata 1ui vesnica8 asemenea lui *ristos prin inviere 2 0 !ar aceasta se intimpla nu numai cu ea8 ci si cu fiecare madular al ei care se impartaseste cu *ristos eu+aristic0 Ca lucrari ale !u+ului Sfant in Biserica sau ale lui *ristos insusi in !u+ul Sfant8 Tainele sint respiratia continua a Bisericii8 prin care ea inspira si e#pira neincetat pe !u+ul Sfant care ne face prezent pe *ristos si in care lucreaza *ristos in Biserica si in fiecare madular al Trupului Sau0 Prin Taine8 deci8 Biserica8 care are pe !u+ul Sfant in ea de la Cinicizecime prin Capul ei8 *ristos8 se umple cu viata dumnezeiasca a !u+ului care vine acum de sus in ea8 @@reaprinzindAA sau @@innoindAA @@le6aturile si @@intilnirileAA Bisericii si credinciosilor cu *ristos0 (ata aici si ratiunea pentru care unele Taine se repeta8 in timp ce altele nu se repeta0 &stfel8 pe de o parte8 pe *ristos (l avem deplin in Biserica si in madularele ei prin /u+aristie8 iar pe de alta parte simtim nevoia sa)1 avem si mai mult si de aceea dorim sa ne impartasim si de mai multe ori0 !ar pentru aceasta trebuie sa ne cercetam si mai des8 despovarindu)ne de 6reutatea pacatelor prin cainta8 pocainta si Taina Spovedaniei0 (n fiecare Taina are loc o intilnire sau reintilnire proaspata8 innoita a omului cu *ristos8 precum si a Bisericii insesi cu *ristos in !u+ul 1ui0 (n aceasta intilnire sau reaprindere a intilnirii cu *ristos sta necesitatea insasi si lucrarea tuturor Tainelor in Biserica si in viata credinciosilor8 deci nu numai a Botezului8 ,irun6erii8 /u+aristiei si Pocaintei sau Spovedaniei8 ci si a <untii8 ,aslului si a *irotoniei0 -iecare Taina insa8 pe lin6a articularea 6enerala8 are si o articulare si lucrare specifica in viata Bisericii0 Ca rezultat al Tainelor si conditie a propriilor sale Taine8 Biserica8 asa cum am spus8 este o comunitate sacramentala0 Temeiul si izvorul acesteia este *ristos insusi care isi prelun6este in Biserica intreita 1ui c+emare sau slu7ire prin care ne)a rascumparat sau mintuit obiectiv prin or6anele vizibile ale Preotiei Sale nevazute0 40 Preotia lui *ristos in Biserica0 Biserica se mentine si inainteaza in planul vietii dumnezeiesti si in umanitatea rascumparata8 +ranindu)se din .ertfa si (nvierea lui *ristos8 si avind in ea plentitudinea vietii si lucrarii !u+ului Sfant8 prin capul ei *ristos8 din ziua Cincizecimii cind a luat fiinta ca comunitate concreta8 sacramentala a oamenilor cu !umnezeu0 !ar Biserica se mentine si creste in umanitatea rascumparata nu numai pentru ca are in ea pe *ristos ca ipostas divin intrupat8 care s)a 7ertfit si inviat pentru rascumpararea intre6ului neam omenesc din robia pacatului si a mortii si care are pe !u+ul si ca om8 indumnezeindu)si propria umanitate si prin aceasta pe noi toti8 ci pentru ca *ristos8 continua sa ramina in ea0 Si anume4 /l este &r+iereul care aduce pe Sine 7ertfa Tatalui in /u+aristie pentru noi8 pentru Biserica si impreuna cu Biserica8 Trupul SauB (nvatatorul sau Profetul care isi propovaduieste invatatura despre Sine si despre mintuirea noastra in SineB si (mparatul care conduce spre Tatal pe cei rascumparati prin Sin6ele Sau8 fiind Capul Bisericii8 Trupul Sau sobornicesc e#tins peste veacuri si spatii8 prin care viata de comuniune a lui !umnezeu si puterea 1ui salasluiesc in Biserca si in lume0 *ristos este Capul Bisericii8 nu numai intrucit e ipostasul divin8 ipostas al umanitatii si intrucit se mentine in oameni cu Trupul 1ui 7ertifit8 inviat si inaltat8 ci si pentru faptul ca /l continua sa e#ercite si sa sustina cele trei slu7iri mintuitoare ale Sale in Biserica0 !ar *ristos nu se adreseaza Bisericii ca unui obiect8 e#ercitind in ea cele trei slu7iri8 ci ca unei comunitati de persoane c+emata la comuniune libera cu Sine0 Caci Biserica

181

este formata din persoane inzestrata cu libertate si c+emate la libertate si iubire netrecatoare0 &ceasta primeste8 pe de o parte8 invatatura8 7ertfa si conducerea lui *ristos8 iar pe de alta raspunde la ele in mod liber si pozitiv ca la o c+emare8 invatind ea insasi8 7ertfindu)se si conducind ea insasi sau participind la slu7irile 1ui de (nvatator8 &r+iereu si (mparat0 Continuand cele trei slu7iri in Biserica8 *ristos intretine cu Biserica si cu fiecare madular al ei un dialo6 pro6resiv in care nici /l8 nici Biserica si nici madularele acesteia nu sint intr)o stare pasiva 2$ 0 &cesta este8 de astfel8 si sensul preotiei imparatesti a credinciosilor c+emati sa vesteasca si ei8 alaturi de episcopi si preoti8 bunatatile lui *ristos si sa se fereasca de poftele trupesti 9( Petru ((8 $)11B ( (oan ((8 2';0 Ca invatator suprem8 *ristos invata Biserica in continuare8 luminind)o8 in intele6erea cuvintelor 1ui si a lucrarii ei mantuitoare in lume8 in conte#tul fiecarui timp0 (n activitatea ei de invatator spre mantuire8 vorbind despre desavarsirea indumnezeirii omului care va a7un6e la statura barbatului desavarsit *ristos 9/feseni (>8 13;8 in (mparatia cerurilor8 iese in evidenta calitatea profetica a Bisericii0 *ristos &r+iereul isi infatiseaza necontenit8 in Biserica8 trupul Sau 7ertifit Tatalui si odata cu aceasta ne aduce si pe noi impreuna cu /l 7ertfa de buna mireasma Tatalui8 prin puterea trupului Sau 7ertfit continuu8 in /u+aristie8 *ristos ne atra6e si pe noi0 &ceasta o arata8 de altfel8 si asezarea miridelor pe !isc in 7urul &6netului0 /l nu ne 7ertfeste ca obiecte8 ci ne atra6e la o auto7etfire ca subiecte8 la o autodaruire activa8 impartasindu)ne de starea 1ui de 7ertfa8 /l insusi autodaruindu)se Tatalui0 !ar prin *ristos .ertfa si .ertfitor8 devenim si noi nu numai 7ertfe ci si 7ertfitori8 sau preoti ai 7ertfei noastre in acest sens restrins 2% 0 ,intuitorul *ristos este &r+iereul continuu8 pentru ca /l mi7loceste continuu intrarea noastra la !umnezeu si Tatal prin starea 1ui de predare fata de /l8 c+iar si pe scaunul slavei de)a dreapta Tatalui 9/vrei (>8 148 16B >(((8 18 2B (J8 248 25;8 infatisindu)se inaintea lui !umnezeu pentru noi 9(bidem8 24)25;0 (ntrarea noastra la Tatal este si un act al nostru8 adica o predare a noastra din puterea predarii lui *ristos insusi Tatalui8 cum zice Sfantul &postol Pavel4 @@(ntru /l avem apropiere in !u+ catre TatalAA 9/feseni ((8 1$B Rom0 >8 2;0 Prin incorporarea noastra deplina in *ristos prin Botez8 ,irun6ere si /u+aristie8 noi toti devenim preoti si 7ertfe in Biserica8 invatatori si calauzitori spre mintuire ai nostri si ai altor credinciosi apropiati sau ai altor oameni8 fara o raspundere formala pentru comunitatea bisericeasca0 /#ista deci o preotie 6enerala8 universala sau imparateasca careia apartin toti cei incorporati in *risotos prin Botez8 ,irun6ere si /u+aristie ca madulare ale Bisericii0 &ceasta isi ia puterea din aducerea continua a 7ertfei lui *ristos si din impartasirea de ea0 /#ista insa o deosebire neta intre preotia 6enerala aducatoare de daruri lui !umnezeu8 din puterea aducerii continue a 7ertfei lui *ristos si preotia prin care ni se comunica8 in mod obiectiv si verificat8 *ristos ca 7ertfa sub c+ipuri vazute ca sa putem lua din aceasta puterea de a aduce darurile noastre8 adica intre preotia 6enerala8 obsteasca ca aducatoare de daruri lui !umnezeu care apartine tuturor crestinilor8 ca fapturi noi in *ristos si popor a6onisit lui !umnezeu 9( Petru ((8 58 %)11; si preotia sacramentala cu cele trei trepte ale ei4 episcop8 preot si diacon0 *ristos are nevoie8 pentru comunicarea Sa ca 7ertfa catre noi8 si de niste or6ane umane vazute8 sau altfel spus de preoti slu7itori ai 7ertfei 1ui in c+ip vazut8 rinduiti in mod vizibil din imputernicirea 1ui0 Prin aceste or6ane vazute8 deosebite de noi8 /l trebuie sa ne arate ca este deosebit de noi ca &r+iereu aducator de 7ertfe8 ca (nvatator si ca

182

(mparat 3' 0 &ceste or6ane vazute ale Preotului nevazut *ristos8 sau mai e#act ale &r+iereului8 (nvatatorului si (mparatului nevazut *ristos in Biserica8 sint episcopul si preotii8 si ca a7utatori ai acestora8 diaconi toti investiti cu puterea preotiei treptei respective de catre *ristos insusi in Taina *irotoniei8 instituita de /l indata dupa (nvierea Sa cind a dat &postolilor pe !u+ul Sau 9(oan JJ8 21)23; si ()a trimis la propovaduirea /van6+eliei la toata faptura 9,atei JJ>((8 1$)2'B ,arcu J>(8 15)16B 1uca JJ(>8 4 )4$;0 Si imbracindu)se cu toata puterea de sus8 asa cum le fa6aduise 91uca JJ(>8 4%; in ziua Cincizecimii8 odata cu venirea personala a !u+ului in lume cind li s)au aratat in casa unde se 6aseau toti impreuna8 impartite limbi ca de foc sezind pe fiecare dintre ei si umplindu)( 9-apte ((8 1)4;8 &postolii au inceput sa vorbeasca multimilor @@in alte limbi8 precum le dadea lor !u+ul a 6raiAA 9-apte ((8 4;0 Si cei strapunsi la inima de Cuvintul /van6+eliei propovaduit de &postoli8 care s)au convertit si s)au botezat8 primind pe !u+ul8 s)au adau6at &postolilor si fratilor8 fiind ca la trei mii de suflete in prima zi a Cincizecimii 9-apte ((8 3 8 3$8 41;8 cu totii @@staruind in invatatura &postolilor si in impartasire8 in frin6erea piinii si in ru6aciuniAA 9-apte ((8 42;0 Cei ca la trei mii de suflete s)au adau6at comunitatii &postolilor si fratilor c+iar din prima zi8 datorita predicarii cuvintului lui !umnezeu de catre &postoli si s)au incorporat in *ristos ca madulare ale Bisericii si au staruit in comuniune cu *ristos8 Capul Bisericii8 prin invatatura &postolilor si prin Tainele administrate lor de catre acestia 9-apte ((8 42;0 /piscopul8 preotul si diaconul sint deci or6anele de instituire divina de la *ristos insusi ale Bisericii ca comunitate vazuta sacramentala a oamenilor cu !umnezeu prin *ristos8 in !u+ul Sfant8 inca din perioada apostolica a acesteia 9(oan JJ8 21)23B -apte JJ8 2$B -il0 (8 1B ( Tim0 (>8 14B ( Tim >8 22B (( Tim0 (8 6B Tit (8 B -apte J(>8 23B ( Tim0 >8 1 )22B Tit0 (8 5B ( Petru >8 1)28 5B (acob >8 14B -apte >(8 38 5)6B -il0 (8 1B ( Tim0 (((8 $)12;0 Prin episcop si preot sint primite Tainele Bisericii de catre credinciosi sau acestia din urma se alipesc simplu de Biserica si cresc ca madulare ale Bisericii prin propovaduirea /van6+eliei lui *ristos si Tainele savirsite de preotii Bisericii 9,atei JJ>(((8 1%)2'B ,arcu J>(8 15)16B (( Tim0 ((8 15;0 *ristos insusi este cel care imbraca cu puterea !u+ului Sfant pe episcop8 preot si diacon8 in Taina *irotonici pentru a propovadui cu autoritate Cuvintul lui !umnezeu 9,atei JJ>(((8 1%B ,arcu J>(8 15B (( Tim0 ((8 15;8 pentru a sfinti8 savirsind Sfintele taine 9,atei JJ>(((8 1%B ,arcu J>(8 16; si a conduce pe calea mintuirii pe cei incredintati spre pastorire 9,atei JJ>(((8 2'B -apte JJ8 2$B ( Tim0 (>8 16;0 *arul preotiei isi are izvorul direct in insasi Preotia sau &r+ieria nevazut *ristos8 e#ercitind in numele si cu puterea lui *ristos8 adica cu puterea !u+ului data lor de *ristos8 intreita c+emare sau slu7ire a 1ui in Biserica0 Toate Tainele Bisericii implica preotia sacramentala8 adica pe episcop si preot8 dar in mod plenar si direct Sfanta /u+arisitie8 lasata ca porunca &postolilor si prin ei episcopilor8 urmasii lor8 si preotilor 91uca JJ((8 1%;0 /u+aristia si *irotonia mer6 impreuna8 se implica si se e#plica reciproc8 datorita lui *ristos care ramine in veac &r+iereul nostru la Tatal0 *irotonia este8 prin e#celenta8 Taina Bisericii in calitatea ei de comunitate sacramentala cu iconomi ai Tainelor lui !umnezeu 9( Cor0 (>8 1;8 care il face pe *ristos trait de credinciosi prin preoti8 ca Subiect deosebit0 *irotonia este conditia celorlalte Taine8 desi ea nu)si poate indeplini menirea fara acelea8 dar este si conditia ei insesi8 caci pe preot si pe diacon il +irotoneste episcopul 9( Tit (8 5B -apte J(>8 23;8 iar pe episcop trei sau cel putin doi episcopi8 reprezentind episcopatul Bisericii autocefale respective si intre6ul epoiscopat al Bisericii0

183

Biserica cuprinde insa si pe episcop si pe preot si tot ce se savirseste in Biserica este savirsit de intrea6a Biserica8 pentru ea8 dar si pentru fiecare madular in parte al ei0 !ar nu e#ista Biserica fara episcop si preoti8 ca or6ane vazute ale Preotiei nevazute a lui *ristos8 investite cu putere de catre *ristos insusi in Taina *irotoniei pentru Biserica si in Biserica0 &sa)zisul ministeriu comun al tuturor crestinilor ca madulare ale Bisericii8 sau preotia obsteasca8 implica cu necesitate ministeriul sacramental al episcopatului8 sursa a celorlalte trepte +arice ale Preotiei8 ca unul ce tine de fiinta Bisericii si este pentru Biserica8 fara sa)si aiba obirsia in cel al credinciosilor8 ci izvorind direct din &r+ieria lui *ristos8 Capul Bisericii0 (ntre masa credinciosilor si preotia sacramentala 9episcop8 preot si diacon; e#ista o interconditionare sau8 mai e#act8 o impreuna)lucrare si ru6aciune8 insa trebuie pastrate proportiile0 1aicii n)au acces la savirsirea Tainelor8 insa sfera vietii lor este viata +arului penetrarea lor si a lumii de lucrarea +arului dumnezeiesc8 care este in Biserica si de care si impartasesc prin Sfintele Taine0 50 (nsusirile Bisericii0 &cestea sunt consecinta fireasca a constitutiei ei teandrice8 ca trup al lui *ristos cel :nul si Sfant8 e#tins peste veacuri8 si notele distinctive al adevaratei Biserici a lui *ristos0 Simbolul <iceo)constantinopolitan infatiseaza Biserica drept una8 sfanta8 soborniceasca si apostoleasca0 -iecare dintre acestea este strins le6ata de celelalte si presupune pe celelalte0 <u vom starui8 insa8 pe lar6 asupra lor8 dat fiind spatiul afectat unui articol8 multumindu)ne numai cu o punctare a acestora pentru a completa raspunsul la intrebarea ce ne)am pus)o in titlul articolului0 a0 :nitatea Bisericii tine de constitutia Bisericii ca trup e#tins al Cuvintului intrupat0 *ristos se e#tinde in oameni incorporindu)( in Sine8 ca sa)( faca asemenea 1ui si sa)( uneasca intr)un sin6ur trup8 umplindu)( de aceeasi iubire a 1ui fata de !umnezeu) Tatal si de a lui !umnezeu)Tatal fata de /l0 Sfintii Parinti vad temeiul unitatii Bisericii in prezenta aceluiasi trup 7ertfit si inviat strabatut de plentitudinea !u+ului Sfant8 in toate madularele Bisericii0 /u+aristia cea una implica Biserica cea una0 :nitatea Bisericii consta8 de asemenea8 in pastrarea aceleiasi credinte do6matice ca e#presie a prezentei si lucrarii plenare a lui *ristos in Biserica0 Credinta do6matica si totalitatea Tainelor formeaza un tot 9/feseni (>8 4)6;0 Biserica este una si in sens de unitara8 pentru ca avind pe *ristos lucrator in ea8 prin !u+ul Sfant8 ea este cu adevarat Trupul 1ui e#tins in umanitate8 adica este unita deplin cu Capul ei8 *ristos8 si deplin unita in ea insasi prin @@intocmirileAA si @@le6aturileAA date ei de *ristos 9/feseni (>8 16; 31 0 (n temeiul acestei unitati de viata8 Biserica este unitara si in or6anizarea ei0 Bisericii "rtodo#e ii este specifica unitatea simfonica8 adica unitatea de comunitate care se impaca cu libertatea si impre7urarile variate din diferite locuri0 b0 Sfintenia Bisericii este strins le6ata de unitatea ei8 provenind din relatia nemi7locita a Bisericii cu *ristos8 Capul ei0 <u se poate dobindi mintuirea fara participarea la sfintenia lui *ristos lucratoare in Biserica prin Sfintele Taine ca lucrari ale !u+ului Sfant8 savirsite cu puterea aceluias !u+ Sfant de catre preotii Bisericii0 *ristos este sfant mai intii pentru ca este !umnezeu8 sfintenia fiind o insusire a lui !umnezeu0 1a aceasta sfintenie nu se a7un6e decit prin participare8 care se realizeaza prin Sfintele Taine0 Sfintenia Bisericii nu e#clude prezenta pacatosilor in ea aici pe pamint cum ni se arata prin pildele (mparatiei 9a ne6+inei8 ,atei J(((8 24)3'B 3 )4'B a navodului8 ,atei J(((8 4 ) 5';8 caci -iul "mului a venit sa caute si sa mintuiasca pe cel pierdut0 *ristos se sfinteste pe Sine si ca om8 ca si noi sa fin sfintiti intru adevar 9(oan J>((8 1%;0

184

Biserica este laboratorul in care !u+ul lui *ristos ne face sfinti sau c+ipuri tot mai depline ale lui *ristos insusi0 /a este Cincizecimea !u+ului e#tinsa in umanitate0 Sfintenia are un caracter dinamic8 nu static8 antrenind si pe om in propria lui desavirsire si sfintire0 Credinciosii sint sfinti in mod tainic din momentul Botezului8 dar ei trebuie sa arate aceasta sfintenie prin fapte si sa creasca in sfintenie 32 0 Cum zice P0 /vdo=imov4 @@Biserica este sfintita cu sfintenia lui *ristos 9/feseni >8 25) 2 ; si in virtutea faptului ca este sursa Tainelor si a sfinteniei8 ea aduce la e#istenta comuniunea sfintilorAA 33 0 Biserica c+iar pe pamint traieste nu o viata paminteasca8 ci una dumnezeiasca8 in c+ip uman0 c0 Sobornicitatea Bisericii indica atit destinatia Bisericii de a cuprinde in sine intrea6a umanitatea rascumparata de *ristos 9,atei JJ>(((((8 1$)2'B ,arcu J>(8 15) 16;8 cit si trairea intre6ului de catre fiecare madular in parte8 dat fiind faptul ca Biserica este un trup cu multe madulare care e#prima viata trupului si participa la viata intre6ului0 !upa definitia data Bisericii de Sfantul &postol Pavel8 ca trup al lui *ristos si plinire a !u+ului Sfant 9/feseni 18 23; urmeaza ca Biserica intrea6a are pe *ristos intre6 cu toate darurile 1ui mintuitoare si indumnezeitoare8 precum si fiecare Biserica locala si fiecare credincios (l are daca ramine in intre6ul acestui Trup8 dupa cum si intre6ul traieste in partile lui8 dar cu o conditie4 sa fie sanatoase si depline si mereu in comunitate cu intre6ul8 Biserica universala8 adica cea una8 traieste si se manifesta in fiecare Biserica locala care are si traieste plenar pe *ristos al credintei si al /u+aristiei si prin aceasta al tuturor Tainelor0 Sobornicitatea mai indica si faptul ca Biserica adevarata sta pe temelia soboarelor ecumenice0 d0 &postolicitatea este insusirea care arata ca Biserica "rtodo#a a pastrat intrea6a si nesc+imbata invatatura lui *ristos asa cum au comunicat)o Sfintii &postoli8 ca ea sta pe temelia &postolilor si este e#presia plenara a Traditiei apostolice0 &postolicitatea implica pentru Biserica succesiunea apostolica a ierar+iei8 in sensul transmiterii neintrerupte a +arului episcopiei si a intre6ii credinte de la &postoli prin episcopii +irotoniti de ei si prin aceasta prin episcopii tuturor timpurilor pina la ultimul de astazi lucru de care nu se poate vorbi in protestantism0 Credinta apostolica @@o primim de la preotii si de la crestinii e#istenti8 deci care au crezut inaintea noastra8 iar ei de la cei dinaintea lor si asa pina la &postoli8 primii care au stiut despre *ristos si au crezut in /lAA 35 0 Biserica ne transmite pe *ristos din ea si prile7uieste salasuriea lui *ristos cel din Cer in noi toti care am devenit si am crescut ca madulare ale Trupului Sau0 &devarata ima6ine a ei n)o da *ristos8 insusi in cuvintele4 @@/u sint vita cea adevarata si Tatal ,eu este lucratorul0 "rice mladita care nu aduce roada intru ,ine8 /l o taieB si orice mladita care aduce roada8 /l o curata8 ca mai multa roada sa aduca000 Ramineti in ,ine si /u in voi0 Precum mladita nu poate aduce roada de la sine8 daca nu ramine in vita8 tot asa si voi daca nu ramineti in ,ine0 /u sint vita8 voi sinteti mladitele0 Cel ce ramine in ,ine si /u in el acela aduce roada multa caci fara de ,ine nu puteti face nimic000AA 9(oan J>8 1)28 4)5;0 Biserica este cuprinsa in butucul vitei8 *ristos8 care ne cuprinde pe toti8 si in care trebuie sa raminem daca vrem sa aducem roada8 caci seva in mladite vine din butucul vitei8 de la Tatal0 Cel ce ne da puterea sa raminem in acest butuc este !u+ul Sfant8 care este !u+ul -iului8 venit in noi prin umanitatea lui *ristos8 indumnezeita prin intrupare8 Cruce si

185

(nviere0 Prin /l *ristos ne incorporeaza in Trupul Sau si tot prin /l noi stri6am pe Tatal zicind4 @@&vva5 Parinte5AA 9Romani J((8 15;8 numim pe (isus *ristos !omn 9( Cor0 J((8 3; si inaintam spre statura barbatului desavirsit *ristos 9/fes0 (>8 13;0 Raminerea in *ristos si rodirea in /l este conditionata de pazirea poruncilor 9,atei J(J8 1 ; si a tot adevarul8 fara nici o stirbire8 marturisindu)1 si traindu)1 ca madulare ale Bisericii0 (ar aceasta inseamna a trai in *ristos8 cu *ristos si viata 1ui *ristos in Sfintele Taine0 (ar in aceasta marturisire si traire plenara a lui *ristos este e#primat8 in modul cel mai concis8 insusi continutul mantuirii care nu se poate obtine decit in Biserica 9(oan J>8 5;0 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Radu8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 43)5$0 <"T/ B(B1("3R&-(C/ 10 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8 Bucuresti8 /ditura institutului Biblic se de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane0 1% $8 p0 1%60 20 (bidem 30 !ieu este vivant0 Catec+isme pour les familles8 par une eKuipe de c+retiens or+ode#8 Paris8 1es /ditions du Cerf8 1% %8 p02%5 40 Pr0 Prof0 !0 !umitru Staniloae8 op0 cit0 p0 1% 0 50 Pr0 Prof0 !0 !umitru Staniloae8 Sfantul !u+ in revelatie si in Biserica8 in @@"rtodo#ia8 JJ>( 91% 4;8 nr0 28 p0 2260 60 (bidem8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8 p0 1% )1%$0 0 (bidem8 Sfantul !u+ in revelatie si in Biserica8 p0 22')2210 $0 P0 /vodo=inov8 1L/sprit Saint dans la Tradition ort+odo#e8 Paris8 1es /ditions du Cerf8 1%6%8 p0 %'0 %0 Cuv0 458 ed0 Siros8 1$$68 p0 2168 21 si Cuv0 528 p0 26 8 in Teolo6ia do6matica si simbolica8 manual pentru (nstitutele teolo6ice8 vol0 ((8 Bucuresti8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune "rtodo#a8 1%5$8 p0 20 1'0 &lain Riou8 1e monde et lL/6lise selon ,a#im le Confesseru8 Paris8 Beauc+esne8 1% 38 p0 1430 110 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloaie8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8 p0 2'%0 120 (bidem0 130 (bidem8 p0 21' 140 <icolae Cabasila8 !espre viata in *ristos8 trad0 si studiu introductiv de Prof0 dr0 Teodor Bodo6ae Sibiu8 1%468 p0 230 150 ,0 1ot)Borodine8 :n matre de la spiritualite bEzantine au J(>)e siecle8 <icolas Cabasilas8 Paris8 /ditions de oL"rante8 1%5$8 p0 $10 160 Pr0 Prof0 !r0 !umitru 3+0 Radu8 Caracterul ecleziolo6ic al Sfintelor Taine si problema intercomuniunii8 Bucuresti8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 1% $8 p0 1$20 1 0 <icolae Cabasila8 !espre viata in *ristos8 p0 260 1$0 Pr0 Prof0 !umitru Staniloae8 !in aspectul sacramental al Bisericii8 in @@Studii teolo6ice8 an J>(((8 91%66;8 nr0 %)1'8 p0 5410 1%0 (bidem 2'0 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 (((8 p0 $10 210 (nvatatura celor 12 &postoli (J si JB in Scrierile Parintilor &postolici 9in colectia @@Parinti si scriitori bisericestiAA8 vol0 1;8 traducere8 note si indicii de Pr0 !0 -ecioru8 Bucuresti8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 1% %8 p0 2% si 3'0 220 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 !in aspectul sacramental al Bisericii8 p0 544)5450 230 <icolae Cabasila8 Tilcuirea !umnezeiestii 1itur6+ii8 trad0 de !iac0 /ne Braniste8 Bucuresti8 1%468 p0 %')%10 240 1itur6+ia Sfantului >asile cel ,are8 Ru6aciunea dupa prefacerea !arurilor0 250 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 !in aspectul sacramental al Bisericii8 p0 5460 260 Pe lar68 Pr0 Prof0 !umitru Radu8 Caracterul ecleziolo6ic al Sfintelor Taine si problema intercomuniunii8 p0 35 )3630 2 0 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 (((8 p0 $20 2$0 (bidem8 vol0 ((8 p0 2320 2%0 (bidem0 P0 2350 3'0 (dem8 (iisus *ristos8 &r+iereu in veac8 in @@"rtodo#iaAA8 an JJJ(8 91% %;8 nr0 28 p0 223 310 Cf0 Pr0 Prof0 dr0 !0 Staniloe8 Teolo6ia do6matica ortodo#a8 vol0 ((8 p0 255)2 '0 320 (bidem8 p0 2 ')2$'0 330 P0 /vdo=imov8 *oliness in t+e "rt+odo# Tradition8 in vol0 ,anLs concern Cit+ +oliness8 *older)Stou6+ton8 p0 1548 la Pr0 Prof0 dr0 !umitru Staniloae8 op0 cit08 vol0 ((8 p0 2$2 340 Pr0 Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 op0 cit0 p0 3'' 350 (bidem

186

GediteazHI *eneral + Despre Biserica Biserica este asezamintul sfant si dumnezeiesc intemeiat de !omnul si ,antuitorul nostru (isus *ristos pentru mantuirea celor ce cred intr)(nsul si implinesc poruncile cuprinse in Sfintele /van6+elii si in invataturile sfintilor apostoli0 Biserica este comunitatea celor ce cred si marturisesc pe (isus *ristos cel mort si inviat a treia zi din morti8 ca !umnezeu8 se unesc cu /l prin Sfintele Taine din Biserica si implinesc cuvantul dumnezeiesc prin fapte bune0 Biserica ortodo#a 9Biserica dreptei credinte; este pastratoarea invataturii nealterate a !omnului *ristos cum ne)au transmis)o noua apostolii si urmasii acestora0 Biserica crestina8 Trupul lui *ristos8 intemeiata direct de ,antuitorul a devenit vazuta in ziua Cincizecimii 9a Rusaliilor; odata cu po6orirea Sfantului !u+8 trimis de la Tatal in c+ip de limbi de foc peste sfintii apostoli care indata dupa aceste misiune au intemeiat prima obste crestina in (erusalim0 Biserica crestina este4 Biserica luptatoare0 Biserica luptatoare cuprinde pe fiii crestini aflati in viata care se lupta cu ispitele si pacatul8 dar8 cu a7utorul lui !umnezeu care trimite +arul Sau ca si prin efortul permanent al crestinului8 acesta isi curateste sufletul de intinare si il face @@lacas al !u+ului SfantAA0 Crestinul este dator sa lupte pentru cisti6area mantuirii 9a (mparatiei lui !umnezeu;8 dupa cum ne spune insusi !omnul *ristos4 @@(mparatia Cerurilor se ia prin staruinta 9cu asalt; si cei ce se silesc 9lupta; pun mina pe eaAA 9,atei 11812;0 Biserica crestina este si4 Biserica triumfatoare8 Biserica triumfatoare cuprinde pe toti aceia care8 luptind in viata pentru capatarea mantuirii au trecut pra6ul vietii pamintene8 au primit dreapta rasplata pentru lupta lor0 Biserica triumfatoare este cea nevazuta8 spre ea tinde orice crestin0 Biserica mai este si lacasul de inc+inare8 @@casa !omnuluiAA de la 6recescul @@Basili=i oi=osAA cum numeau primii crestini locasul de adunare0 /a se construieste deobicei in forma de cruce sau de corabie 9nava;0 (n forma de cruce8 pentru crestini8 crucea este semnul biruintei8 este altarul pe care s)a 7ertfit pentru noi *ristos0 (n forma de corabie8 pentru ca aceasta primeste8 ca oarecind corabia lui <oe8 pe toti si ii poarta spre mantuire8 avind cirmaci nevazut pe insusi !omnul ,antuitorul (isus *ristos8 iar vazuti pe preotii8 urmasii apostolilor8 iar panzele sale fiind miscate de suflarea !u+ului care lucreaza in Biserica 9-apte (8 $B J8 44B J>(8 6B J>8 2$;0 Participarea credinciosilor crestini la slu7ba din biserica8 pentru ru6aciunea comuna este dovada unirii si a infratirii ca fii ai lui !umnezeu0 (nca de la inceputul crestinismului8 inca de la ,antuitorul *ristos avem porunca ru6aciunii in comun @@prive6+iati si va ru6atiAA se repeta ca porunca dumnezeiasca in multe rinduri catre sfintii apostoli8 mai ales in clipele de incercare0 >iata Bisericii isi face inceputul tot in urma unei ru6aciuni de obste 9-apte ((8 1;0 /van6+elia lui 1uca ) cel ce o va continua prin @@-aptele sfintilor apostoliAA se inc+eie cu precizarea ca apostolii @@erau in toata vremea in biserica8 laudind si binecuvintind pe !umnezeuAA 91uca JJ(>8 53;0 Petru si (oan se indreapta impreuna la ru6aciunea de la Templu spre @@ceasul al noualeaAA 9-apte (((8 1;0 (mpreuna8 la laudarile din biserica8 primii crestini stind in picioare sau in 6+enunc+i 9-apte (J8 4'; cintau imnele de lauda8 @@staruind in ru6aciune toti intr)un cu6etAA 9-apte (8 14;0

187

Biserica !omnului nostru (isus *ristos este @@una8 sfanta8 soborniceasca si apostolicaAA0 &ceste insusiri ale Bisericii lui *ristos dau posibilitatea credinciosilor ei de a cunoaste adevarul de credinta8 ca si putinta sufleteasca de a se inc+ina cu caldura sfinteniei pentru casti6area mantuirii0 Biserica crestina este una8 pentru ca :nul este !umnezeu8 :nul este (ntemeietorul ei si Capul ei 9Coloseni (8 1$B /feseni (8 22)23B >8 23;8 iar fii credinciosi ai Bisericii sunt @@un trup si un du+8 c+emati fiind intr)o nade7de8 un !omn8 o credinta8 un botezAA 9/feseni (>8 4)5;0 ,antuitorul *ristos vrea ca Biserica Sa sa fie si sa ramina una8 dupa cum Tatal si -iul una sint8 pentru ca lumea sa creada in dumnezeirea 1ui 9(oan J>((8 21;0 :nitatea Bisericii a fost asemanata cu camasa necusuta a ,antuitorului *ristos pe care nici paznicii crucii n)au sfisiat)o8 ci au tras sorti pentru ea0 Biserica este una8 pentru ca are un sin6ur Tata8 un sin6ur Cuvint8 un sin6ur !u+ Sfant care lucreaza in /a0 (n ciuda impartirii in limbi a oamenilor credinciosi sau in teritorii diferite8 Biserica crestina este una8 pentru ca si Credinta ortodo#a una este0 Biserica crestina este sfanta8 pentru ca Sfant este Capul /i8 sfant este (ntemeietorul /i8 (isus *ristos0 !e asemenea8 sfinte sint si mi7loacele de mantuire ale credinciosului 4 Sfintele Taine0 @@:nde este Biserica8 acolo este si !u+ul Sfant ) spune Sfantul (rineu de 1u6dunum ) si unde este !u+ul Sfant acolo este Biserica cu tot +arulAA0 &ceasta8 pentru ca @@*ristos a iubit Biserica si s)a dat pe Sine pentru /a8 ca s)o sfinteasca8 curatind)o cu baia apei prin cuvint8 si ca s)a infatiseze siesi Biserica slavita8 nevind pata sau intinaciune sau altceva de acest fel8 ci ca sa fie sfanta si fara de pri+anaAA 9/fes0 >8 25)2 ;0 Biserica este sfanta prin (ntemeietorul ei8 prin puterea *arului Sfantului !u+ care lucreaza in /a8 iar nu prin starea de sfintenie a membrilor ei0 Prin botez8 cel care intra in Biserica capata o stare de sfintenie dar in decursul vietii8 omul isi pateaza +aina cea curata a botezului prin pacatele sale0 Biserica nu alun6a pe cei pacatosi8 care ramin madularele sale0 Biserica le ofera iertarea si curatirea 9(oan JJ8 23B (acob >8 15B ( (oan (8 %;8 stiind ca ne6+ina poate ramine impreuna cu 6raul pina la seceris 9,atei J(((8 3';0 Biserica nu este un sfirsit8 ce ea calauzeste pe cei ce sint botezati si marturisesc credinta in *ristos8 catre (mparatia cerurilor8 care va cobori la a doua venire ca (erusalimul cel ceresc 9&poc0 JJ(8 2 B JJ((8 15;0 Biserica crestina este soborniceasca8 pentru ca invatatura /i fara 6reseala s)a formulat de catre soboarele ecumenice ale Sfintilor Parinti8 pentru toata lumea din toate timpurile8 potrivit poruncii ,antuitorului4 @@,er6ind8 invatati toate neamurile000AA 9,atei JJ>(((8 1%;0 Sobornicitatea Bisericii are deasemenea inteles de @@ortodo#aAA adica8 de marturisire a dreptei credinte8 a credintei adevarate8 care s)a vestit si se crede pretutindeni si de toti8 in acelasi fel0 Prin sobornicitate8 credinciosii care cred si)1 marturisesc pe *ristos8 deci fiecare membru al Bisericii sta in unire cu toata Biserica8 cu Biserica de pretutindeni care crede si invata la fel8 avind drept Cap pe *ristos8 iar autoritatea suprema vazuta fiind ierar+ia8 urmatoarea Sfintilor &postoli si ai Parintilor din sinoadele ecumenice0 Biserica crestina este apostoleasca pentru ca a fost instituita de ,antuitorul care a avut ca martori pentru cele invatate si facute de /l pe Sfintii &postoli 9/fes8 ((8 2';0 &cestia au propovaduit invatatura 1ui8 ei au or6anizat prima comunitate in ziua Cincizecimii 9a Rusaliilor; cind8 prin po6orirea Sfantului !u+ in c+ip de limbi de foc si astfel au dobindit puterea lucrarii de sfintire8 aducind 7ertfa nesin6eroasa si invatind pe cei ce aveam sa creada in *ristos8 !omnul nostru0

188

Succesiunea acestei lucrari apostolice o are ierar+ia bisericeasca 9ar+iereu8 preot si diacon;0 Prelun6irea intruparii ,antuitorului in lume si in Biserica Sa precum si slu7irea !omnului se face prin lucrarea neintrerupta a +arului dumnezeiesc in Biserica000 (n Biserica aflam 1e6ea sfanta si *arul8 in /a aflam adevarul care da viata0 (n /a aflam in permanenta pe *ristos0 (n Biserica ne formam constiinta morala pentru savirsirea binelui pentru mantuirea noastra8 caci8 cum spune Sf0 Ciprian al Carta6inei @@cine nu are Biserica drept mama8 nu are pe !umnezeu drept TataAA0 Biserica este propovaduitorea pacii8 a dreptatii8 a infratirii intre oameni si a mantuirii lor8 prin *arul lui !umnezeu8 credinta si fapte bune0 &cestia se unesc cu !umnezeu spre a se face vrednici (mparatiei Cerurilor0 Prin slu7bele reli6ioase ale Bisericii @@pacatosii se indrepta8 dreptii se desavirsesc tot ai mult8 deznada7duitii se ridica8 trufasii se smeresc8 urile si certurile se stin6B sub dulcea raza a crucii se asterne pacea si infloreste fericireaAA 9 (nvatatura de credinta ortodo#a8 ed0 1%528 p0 43';0 Biserica ne invata sa @@ne ru6am pentru pacea de susAA8 @@pentru pacea a toata lumeaAA8 @@pentru unirea tuturorAA8 @@pentru tot sufletul crestinesc cel neca7it si intristatAA care are trebuinta de mila si a7utorul lui !umnezeuB pentru apararea Tarii noastre si a celor ce vietuiesc intr)insa8 pentru pacea si buna asezare a intre6ii lumi000A0 !upa cum Biserica nu poate e#ista fara *ristos8 tot asa nu se poate desfasura viata Bisericii pina la a doua venire a !omnului8 fara ierer+ia bisericeasc8 deoarece acesta8 ca urmataore a apostolilor isi are inceputul in ale6erea si trimiterea ,antuitorului 9,atei J8 1B 1uca J8 1;8 caci8 @@nimeni sin6ur nu)si ia sie)si cinstea aceasta8 ci numai cel c+emat de !umnezeu8 ca si &aronAA 9/vrei >8 4;0

Temeiuri din Sfanta Scriptura despre Sfanta Biserica 10 Biserica8 institutie divino)umanaB @@Biserica !umnezeului celui viu este stalp si temelie a adevaruluiAA 9( Tim0 (((@ 15;0 @@Barbatul este cap femeii8 precum si *ristos este capul Bisericii ) trupul Sau ) al carei ,antuitor /l esteAA 9/fes0 >8 23;0 20 Biserica8 ierar+ia bisericeascaB @@*irotonindu)le preoti in fiecare biserica8 ru6indu)se cu postiri8 ()au incredintat pe ei !omnului in care crezuseraAA 9-apte J(>8 23;0 @@!rept aceea8 luati aminte la voi si de toata turma intru care !u+ul va pus pe voi episcopi ca sa pastoriti Biserica !omnului8 pe care a casti6at)o cu insusi san6ele SauAA 9-apte JJ8 2$; 30 Biserica8 locas de inc+inareB @@000 iara celor ce vindau porumbei le)a zis4 luati acestea de aici si nu faceti casa Tatalui ,eu8 casa de ne6ustorieAA 9(oan ((8 16;0 @@000Si un an intre6 s)au adunat ei in biserica si au invatat destul popor8 iar ucenicii din &ntio+ia pentru intiia oara s)au numit crestiniAA 9-apte J(8 26;0 @@Cit sunt de dorite locasurile Tale8 !oamne ai puterilorAA 9Psalm $38 1;0 @@&u doara nu aveti casa pentru a minca si a bea8 ci nesocotiti Biserica lui !umnezeu2AA 9( Cor0 J(8 22;0 @@(ar cind m)am intors in (erusalim si ma ru6am in Biserica8 am cazut in uimireAA 9-apte JJ((8 1 ;0 !atoriile crestinului fata de biserica 10 Sa crezi in adevarul de credinta propovaduit de Biserica8 pastrind adevarul ortodo# in suflet cu sfintenie si traind viata prin facere de bine8 in scopul mantuirii intru (isus

189

*ristos0 20 Sa marturisesti credinta crestina aparand)o cu tot cura7ul de rataciri eretice0 30 Sa implinesti poruncile Sfintei noastre Biserici ortodo#e0 40 Sa te supui si sa asculti de conducatorii Bisericii8 respectind disciplina bisericeasca0 50 Sa a7uti la promovarea vietii bisericesti prin fapte vrednice de a lauda si stire crestineasca8 fara sa te mindresti cu contributia ta spirituala sau materiala0 &devarul doar in Traditia bisericii Ca intr)un bo6at tezaur apostolii au randuit in Biserica plinatatea desavirsita a adevarului4 cine doreste sa)l soarba nu are decit sa se adape din el ca din bautura vietii0 Prin Biserica intram in viataB in afara de ea sunt cele pieritoare0 Trebuie asadar sa ocolim pe cei pierduti si sa imbratisam Biserica cu o dra6oste arzatoare si sa ne impartasim din traditia adevarului0 !aca o mica neintele6ere da nastere la cearta sa ne indreptam spre Biserica cea vec+e8 aceea in care au trait apostolii8 si sa ne intemeiem pe adevarul lor in lamurirea nelamuririlor noastre0 (R(</: !/ 1:3!:<:,8 &dv0 *aer08 (((8 30 *arul lucreaza numai in biserica Credinta pe care o tinem si prin care !u+ul improspateaza neincetat Biserica8 aceasta credinta este darul lui !umnezeu incredintat Bisericii ca un principiu de viata pentru toate madularele ei0 Prin credinta ne aflam in impartasire cu *ristos prin !u+ul Sfant care este c+ezasia nestricaciunii8 spri7inul credintei noastre8 scara prin care urcam la !umnezu0 (n Biserica a randuit !umnezeu8 dupa cum ne invata Scriptura8 pe apostoli8 pe profeti si pe dascaliB in Bsierica se desavirseste lucrarea Sfantului !u+ de la care sint indepartati toti aceia care nu cred in Biserica si se lipsesc astfel ei insisi de viata8 prin 6reselile invataturii si prin purtare0 :nde este Biserica8 acolo este !u+ul lui !umnezeu si acolo unde este !u+ul lui !umnezeu8 acolo este Biserica si cu ea tot +arul iar !u+ul este adevarul0 &ceia ce nu se impartasesc la viata !u+ului din Biserica nu se adapa la izvorul cel prea curat al lui *ristos8 ci isi construiesc ei insisi fantini sarate si 6ropi mocirloase de unde se adapa cu apa stricata8 izvorita din necuratenie8 intrucit refuza sa fie invatati de Biserica si luminati de !u+ul0 (R(</: !/ 1:3!:<:,0 &dv0 *aer08 (((8 240 9<ascut in &sia ,ica spre 1358 (rineu ) ucenicul Sf0 Policarp al Smireniei8 a7un6e episcop la 1u6dunum 91Eon; in 3alia si se remarca a fi un ortodo# intransi6ent;0

:<(T&T/& B(S/R(C(( (< PR/!&<(& &P"ST"1(1"R (n vreme ce se afla in mi7locul oamenilor pe pamant8 !omnul a invatat multimiile si pe ucenicii Sai despre Sine8 despre dumnezeirea Sa8 despre menirea primita de la Tatal si despre indatoririle ce revin celor ce cred in /l0 !in mi7locul ucenicilor a ales pe aceia pe care si ()a apropiat cel mai mult pentru a)( trimite sa vesteasca neamurilor0 :nul dintre ei lepadindu)se de la numarul lor8 -iul lui !umnezeu a poruncit celor unsprezece cind ) s)a intors la Tatal dupa (nviere8 sa mear6a si sa invete toate neamurile8 botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+0 !e indata8 apostolii ) al caror nume inseamna @@trimisAA ) au ales la sorti pe ,atia ca al doisprezecelea8 in locul lui (uda8 potrivit profetiei lui !avid 9Ps0 1' 8 $;0 !e indata

190

primira odata cu puterea !u+ului Sfant fa6aduit lor de !omnul8 si darul facerii de minuni si al 6rairii in limbi0 &tunci marturisira credinta in (isus *ristos mai intii in (udeea unde intemeiara Biserici0 !e aici8 apostolii au plecat de)a lun6ul lumii pentru a raspindi intre neamuri aceiasi invatatura si aceiasi credinta0 &stfel8 intemeiara in cetati Biserici de la care alte Biserici isi tra6 seva credintei primind samanta invataturii4 pe masura ce se intemeiaza0 !e aceia8 fiice fiind Bisericilor mame8 ramin Biserici apostolice pentru ca isi tra6 seva din predica apostolilor0 (n c+ip necesar8 orice lucru isi are un inceput8 o obirsie0 Tot asa si Bisericile al caror numar este astazi atit de mare8 formeza prin ori6ina lor8 o sin6ura Biserica0 Biserica intemeiata de !omnul prin sfintii apostoli0 Biserica isi tra6e astfel inceputul din predica apostolilor8 este Biserica apostolica0 Bisericile sint apostolice caci izvorasc din predica apostolilorB sint nascute din Biserica de la (erusalim0 :nitatea lor se descopera in pacea ce le)o da impartasirea din acelasi potir8 numele de frate si le6atura dra6ostei0 &cest fel de a trai este rinduit de traditia cea una care izvoraste din aceiasi descoperire apostolica0 Care a fost propovaduirea apostolilor2 Ce descoperire le)a facut insusi *ristos2 Raspunsul cred ca trebuie sa)l cautam in insasi aceste Biserici intemeiate de apostoli prin predica vorbita si prin scris0 !e aceea toata invatatura care izvoraste de la aceste Biserici apostolice ) maici si izvoare ale credintei ) este adevarul pentru ca invatatura cuprinde tot ceea ce Biserica a primit de la apostoli8 apostolii de la *ristos8 *ristos de la !umnezeu0 T/RT:1(&<8 !e prescriptione +aereticorum8 2')210 Pr0 (0 Constantinescu8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 5%)630 !omnul *ristos s)a intrupat8 ne)a invatat si s)a 7ertfit pentru noi8 spre a ne izbavi de pacat0 (nsa8 pentru ca mantuirea noastra sa fie asi6urata si dupa plecarea Sa dintre noi8 prin (naltarea la cer8 /l a infiintat Biserica Sa 9,atei J>(8 1$B -apte JJ8 2$; spre a ne distribui prin ea +arul mantuitor0 !in Biserica fac parte toti cei care cred si se boteaza in /l si)l urmeza dreapta credinta0 ,antuitorul continua sa conduca Biserica in c+ip nevazut8 pentru ce /l este capul ei 9/feseni (8 22)23B Coloseni (8 1$;8 iar crestinii madularele trupului 1ui0 &cestia stau intr) o strinsa le6atura cu ,intitorul8 cit si intre ei0 Caci toti crestinii care formeza Biserica stau intr)o strinsa le6atura nu numai intre ei8 cei vii8 ci si cu cei morti0 Toti formeza o comuniune vie ca un or6anism 9Romani J(>8 $)%; si toti se a7uta intre ei0 C+iar cei vii 9biserica luptatoare; comunica si se a7uta cu cei morti 9biserica triumfatoare; prin ru6aciune0 Cei vii se roa6a pentru iertarea pacatelor celor morti8 iar cei morti8 cei bine placuti lui !umnezeu ) sfintii )se roa6a8 mi7locesc la ,antuitorul pentru cei vii0 !in aceasta strinsa comuniune intre biserica luptatoare si cea triumfatoare si intre capul ei 9,antuitorul *ristos; avem cinstirea sfintilor0 Sfintii sint acei oameni alesi si bineplacuti lui !umnezeu pentru ca s)au consacrat intru totul slu7irii 1ui0 1a inceput8 in <oul Testament8 toti cei botezati in *ristos8 toti crestinii erau numit sfinti0 ,ai tirziu8 denumirea de sfint s)a restrins numai la martiri intii8 apoi a trecut la apostoli8 prooroci8 cuviosi8 mari invatatori0 Totusi un numar

191

restrins ce au dus o viata virtuoasa si de desavirsire aproape de mucenicie erau socotiti sfinti0 !in motivele aratate8 crestinii ii cinstesc pe sfinti si le inalta ru6aciuni0 (nsa8 inc+inarea8 ru6aciunea8 are doua forme4 a; inc+inarea sau ru6aciunea catre !umnezeu4 @@!omnului !umnezeului tau sa te inc+iniAA 9,atei (>8 1';B este o inc+inare desavirsita8 absoluta 9latrie; si b; inc+inarea sau cinstirea sfintilor este o inc+inare relativa pe care o adresam sfintilor numita dulie8 pentru ca ei sint fiinte mar6inite ca si noi0 3estul este acelasi4 cind ne inc+inam lui !umnezeu si cind ne ru6am sfintilor8 dar sentimentul interior este altul0 Si ,antuitorul *ristos a facut deosebire intre inc+inarea la !umnezeu 9(oan (>8 21; si inc+inarea mar6inita ) care ( s)a adus imparatului de catre datornicul caruia ( se iertase datoria 9,atei J>(((8 26;0 (n Biserica8 noi cinstim pe sfinti pentru ca acestia au colaborat cu !umnezeu prin +arul 1ui si s)au invrednicit de o viata virtuoasa0 Cinstind pe sfinti8 cinstim indirect pe !umnezeu4 @@Cine va primeste pe voi8 pe ,ine ,a primeste si cine ,a primeste pe ,ine8 primeste pe Cel Care ,)a trimis pe ,ineAA 9,atei J8 4';0 Sfintii sint numiti prieteni ai lui !umnezeu @@>oi sunteti prietenii ,ei8 daca faceti ceea ce va poruncescAA 9(oan J>8 14B (acov ((8 23;8 si casnicii 1ui4 @@!eci dar nu mai sunteti straini si locuitori vremelnici8 ci sinteti impreuna cu sfintii si casnici ai lui !umnezeuAA 9/feseni ((8 1%;B sint numiti 7udecatori ai lumii4 @@"are nu stiti ca sfintii vor 7udeca lumea2AA 9( Corinteni >(8 2;B si in alt loc4 @@&devarat zic voua ca voi cei care ,i)ati urmat ,ie8 la nasterea din nou a lumii cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale8 veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecind cele douasprezece seminitii ale lui (sraelAA 9,atei J(J8 2$;0 (n al doilea rind8 cinstim pe sfinti si)( invocam in ru6aciunile noastre spre a ru6a pe !omnul *ristos pentru pacatele si necazurile noastre0 " facem aceasta pentru ca ei inca in viata fiind s)au ru6at pentru semenii lor0 &stfel8 Sfintul Pavel8 in multe din epistolele sale marturiseste ca se roa6a pentru crestinii din comunitatile infiintate de el4 @@Caci totdeauna8 spunea el8 in toate ru6aciunile mele8 ma ro6 pentru voi toti cu bucurieAA 9-ilipeni (8 4B ( Tesaloniceni (8 2)3B (( Tesaloniceni (8 11B (( Tesaloniceni (8 11B (( Timotei (8 3;0 Sfintii pot sa raspunda ru6aciunilor noastre8 caci inca din aceasta viata stiau 6indurile si nevoile oamenilor si faceau minuni pentru a)( a7uta0 Sfintul Petru si Pavel au savirsit astfel de minuni8 inviind c+iar pe unii morti0 Sfintul Petru a pedepsit pe &nania si Safira8 pentru 6induri mincinoase 9-apte >8 2)11;8 a inviat pe Tavita 9-apte (J8 4';0 (ar Sfintul Pavel a inviat pe /uti+ie 9-apte JJ8 %)11;0 Sfintii8 dupa moarte duc o viata constienta si c+iar de acolo cunosc nevoile si necazurile noastre0 &vraam8 din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar8 stia ca fratii bo6atului aveau datoria sa asculte pe ,oise si pe prooroci si ca nu se vor sc+imba c+iar la invierea unui mort4 @@!aca nu asculta de ,oise si de prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva din mortiAA 91uca J>(8 31;0 >iata sfintilor8 dupa moarte este asemanatoare cu cea a in6erilor 91uca JJ8 36;8 ca si dra6ostea lor pentru semeni4 @@?ic voua8 asa se face bucurie in6erilor lui !umnezeu pentru un pacatos care se pocaiesteAA 91uca J>8 1';0

192

!e asemenea8 ei au posibilitatea de a mi7loci pentru noi la !umnezeu pentru mantuirea noastra8 iar Parintele ceresc primeste ru6aciunile lor0 @@Si cand a luat cartea8 cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrini au cazut inaintatea mielului8 avand fiecare alauta si cupe de aur8 pline cu tamiie8 care sint ru6aciunile sfintilorAA 9&pocalipsa >8 $B >(((8 3)4; @@va ru6ati unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA9(acov >8 16;0 Sfintul Petru a fa6aduit crestinilor ca dupa plecarea sa dintre ei se va ru6a pentru ei4 @@-iindca stiu ca de6raba voi lepada cortul acesta000 dar ma voi nevoi ca sa puteti in orice timp8 dupa plecarea mea8 sa tineti minte aceste lucruriAA 9(( Petru (8 14)15;0 !e altfel si in >ec+iul Testament sint cazuri unde cei drepti intervin la !umnezeu8 ru6indu)se pentru necazurile semenilor lor0 &stfel &vraam se roa6a la !umnezeu si vindeca pe &bimelec si sotia lui si roabele lui 9-acere JJ8 1 )1$;0 !e asemenea si dreptii si profetii adormiti ai >ec+iului Testament se roa6a pentru semeni0 /ste cazul ar+iereului "nia si profetului (eremia care se roa6a pentru poporul lui (srael si sfinta lor cetate8 (erusalim 9(( ,acabei J>8 14)15;0 Sfintii sint cinstiti si pentru faptul ca ei servesc ca e#emple de viata crestinilor de totdeauna4 @@&duceti)va aminte de mai)marii vostri8 care v)au 6rait voua cuvintul lui !umnezeuB priviti cu luare aminte cum si)au inc+eiat viata si le urmati credintaAA 9/vrei J(((8 ;0 Pentru toate motivele aratate8 Biserica cinsteste pe sfinti0 !e altfel8 ei au fost cinstiti atit in >ec+iul Testament8 cit si in <oul Testament0 &stfel8 (osua s)a prosternat in fata in6erului !omnului 9(osua >8 14)15;B (lie si /lisei au fost venerati 9((( Re6i J>(((8 B (> Re6i (>8 3 ;0 !e asemenea8 Sfintul Pavel a fost cinstit de temnicerul din -ilipi 9-apte J>(8 2%;0 !eci si in >ec+iul si in <oul Testament avem cazuri concrete de cinstire a sfintilor8 desi abia in <oul Testament avem cazuri de adevarati sfinti8 iar ,antuitorul *ristos ne arata ca ei trebuie cinstiti 9,atei J8 4';0 Biserica8 precum s)a amintit8 dintru inceputurile ei a cinstit pe sfinti si ()a invocat in ru6aciunile ei8 ()a sarbatorit si pomenit prin laude si cintari proslavindu)le virtutiile si dindu)( de e#emplu spre urmare crestinilor0 Toti Sfintii Parinti8 incepind cu Sfintul (ustin ,artirul si &tena6ora8 Sfintul >asile cel ,are si (oan 3ura de &ur8 Sfintul &mbrozie si Sfintul (oan !amasc+in impreuna cu toata traditia bisericeasca arata temeinicia cinstirii sfintilor0 /a a fost confirmata si de sinoadele4 al saptelea ecumenic 9 $ ; ca si de sinoadele Bisericii ortodo#e de la (asi 91642; si de la (erusalim 916 2;0 Totusi8 sint unii crestini care nu sint de acord cu cinstirea sau cultul sfintilor0 /i afirma ca inaltind ru6aciuni catre sfinti8 calcam porunca ()a din !ecalo68 care spune4 @@Sa nu ai alti dumnezei afara de ,ineAA 9(esire JJ8 3B ,atei (>8 1';0 (nsa8 am amintit8 Biserica si crestinii luminati fac deosebire intre inc+inarea la !umnezeu8 numita latrie8 inc+inare absoluta si cinstirea sfintilor8 inc+inare relativa8 ca unor fiinte omenesti8 ca niste creaturi ale lui !umnezeu si alesi ai Sai0 /i socotesc pe sin6urul !umnezeu ca Parinte si Tata al tuturor8 iar pe sfinti ca prieteni ai 1ui8 cinstindu)( ca atare si scotind ca inaltind ru6aciune catre ei8 cinstesc pe !umnezeu0 <imeni dintre crestini nu confunda pe sfinti sau in6eri cu !umnezeu8 asa cum erau socotiti idolii0 Se mai spune tot de acei crestini8 zelosi pentru adorarea sin6urului !umnezeu8 ca ru6aciunile noastre adresate sfintilor pentru mi7locire catre !umnezeu sint ineficiente8

193

nu pot sa aiba rezultat8 pentru ca sint 6resit adresate0 Sfintii nu au puterea de a mi7loci pentru aomeni la !umnezeu8 caci acest rol ii are sin6ur !omnul *ristos0 &stfel8 Scriptura spune4 @@Caci unul este !umnezeu8 unul este si ,i7locitorul intre !umnezeu si oameni4 "mul *ristos (isusAA 9( Timotei ((8 5B (oan ((8 1B sau Romani >(((8 34;4 @@Cine este Cel care osindeste2 *ristos8 Cel care a murit si mai ales Cel care a inviat8 care este de)a drepta lui !umnezeu8 care se si roa6a pentru noi5AA0 Raspunsul la aceasta intimpinare il 6asim tot in Sfinta Scriptura e#act la acelasi capitol din aceeasi epistola a Sfintului Pave8 ( Timotei4 @@>a indemn8 deci8 ianinte de toate8 sa faceti cereri8 ru6aciuni8 mi7lociri pentru toti oameniiAA 9( Timotei ((8 1;0 &ceste cuvinte sint adresate crestinilor0 !eci si ei pot face ru6aciuni8 care sint mi7lociri catre !umnezeu0 ,i7locirea este de doua feluri4 mi7locirea catre !umnezeu adusa ,antuitorul care prin 7ertfa Sa ne)a impacat cu !umnezeu8 numita mantuire obiectiva8 adusa pentru toti oameniiB si insusirea meritelor mantuitoare de catre fiecare individ in parte8 prin credinta8 evlavie si fapte bune8 numita mantuire subiectiva0 /a se insuseste prin botez si efort personal ,antuirea obiectiva a efectuat)o numai ,antuitorulB in mantuirea subiectiva noi cerem a7utor sfintilor sa ne a7ute prin ru6aciunile lor catre !umnezeu0 !espre aceasta ne spune si Sfintul (acov4 @@Ru6ati)va unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;0 &postolii se ru6au si mi7loceau totdeuna pentru credinciosi4 @@Pentru aceasta ne ru6am pururea pentru voi000AA 9(( Tisaloniceni 18 11B -ilipeni (8 3)4B -apte >((8 5%)6';0 C+iar si in >ec+iul Testament se mi7locea pentru semeni de catre cei drepti4 &vraam s)a ru6at pentru &bimelec+ 9-acere JJ8 1 ;0 ,oise pentru popor 9(esire JJJJ((8 11;0 !eci8 pentru mantuirea subiectiva pentru a7utor in desavirsirea noastra personala si a semenilor nostri8 cerem mi7locirea sfintilor0 Tot despre aceasta mi7locire a sfintilor catre !umnezeu se mai adau6a ca sfintii nu fac mi7lociri catre Parintele ceresc8 caci nu vor0 !ovada avem pe &vraam8 din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar 91uca J>(8 25)31;8 care a refuzat sa a7ute pe bo6at si sa)l miluiasca pe el8 iar daca nu sa)l trimita pe saracul 1azar la fratii lui pentru a se indrepta8 amintindu)le c+inurile bo6atului0 Trebuie insa sa amintim ca sfintii nu pot totdeauna sa intervina la !umnezeu pentru toate pacatele noastre0 /#ista pacate 6rele8 pacate de moarte pentru care sfintii nu pot mi7loci la !umnezeu0 @@!aca vede cineva pe fratele sau pacatuind ) pacat nu de moarte ) sa se roa6e si !umnezeu va da viata acelui frateAA0 /ste @@pacat de moarteAA8 nu zic sa se roa6e pentru asa pacatAA 9( (oan >8 16;0 &ceste pacate de moarte sint mari nele6iuiri sau impietriri de inimi0 Si ,antuitorul a spus in aceasta privinta4 @@!e aceea8 va zic voua4 orice +ula se va ierta oamenilor8 dar +ula impotriva !u+ului Sfint nu se va ierta 000 nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J((8 31)32;0 Bo6atul nemilostiv savirseste desi6ur8 unul din aceste pacate 6rave8 din care cauza &vraam nu a putut interveni la !umnezeu pentru el0 <oi nu putem sti8 nu putem descifra ce fel de pacate au savirsit semenii nostri0 !e aceea8 datori sintem sa intervenim la sfinti totdeauna pentru aproapele nostru8 urmind ca ei sa intervina la !umnezeu sau sa nu intervina8 dupa caz0 (n continuare8 ni se mai imputa de anumiti crestini8 ca noi pacatuim cerind mi7locirea sfintilor la !umnezeu8 ei fiind oameni ca si noi0 &cesta o afirma Profetul (eremia4 @@&sa zice !omnul4 Blestemat sa fie omul care se increde in om si isi face spri7in din trup omenesc si a carui inima se departeaza de !umnezeuAA 9(eremia J>((8 5;0 Sau8 precum

194

spune Psalmistul4 @@<u va incredeti in cei puternici8 in fiii oamenilor8 in care nu este izbavireAA 9Ps0 CJ1>8 3B CJ>((8 $)%;0 (n aceste afirmatii ale Profetului (eremia si ale Psalmistului este clar ca se vorbeste despre acei care uitind pe !umnezeu isi pun toata nade7dea numai in domnii si tapinitorii pamintesti0 (nsa8 crestinii care c+eama in a7utor pe sfinti nu uita de !umnezeu0 Caci noi ru6am pe sfinti sa intervina la !umnezeu0 <oi spunem8 de e#emplu4 @@Sfinte8 <icolae8 roa6a)te lui !umnezeu pentru noiAA0 !eci8 in ultima instanta8 ru6am tot pe !umnezeu8 dar prin sfinti0 Prin inc+inarea catre sfinti8 ni se mai imputa8 ca noi micsoram si in7osim pe !umnezeu0 Caci /l a spus prin prooroc4 @@/u sint !omnul si acesta este numele ,eu0 <u voi da nimanui slava ,ea si nici c+ipurilor cioplite cinstirea ,eaAA 9(saia J1((8 $;0 !ar se vede din citatul profetului (saia ca aici este vorba despre interzicerea inc+iarii la idoli0 !espre sfintii Sai8 !umnezeu spune ca slava Sa8 /l o da lor4 @@Si slava pe care Tu ,i)ai dat)o le)am dat)o lorAA 9(oan J>((8 22;0 Prin ru6aciuni catre sfinti nu micsoram salva lui !umnezeu8 ci o preamarim0 Se mai afirma ca este imposibil de a sti pina la 7udecata 6enerala8 cine este sfint si merita o atare cinstire dinte muritori si deci nu ( se poate nimanui adresa cereri si ru6aciuni0 !ar si aceasta motivare este falsa0 !omnul *ristos8 fiind pe pamint a promis &postolilor Sai ca se vor bucura de o cinste deosebita0 Cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecind pe cele douasprezece semintii ale lui (sraelAA 9,atei J(J8 26;0 !eci8 vor fi preslaviti8 ceea ce ne indreptateste si pe noi sa)( cinstim ca sfinti0 Sfintul &postol Pavel ne aminteste cine va fi cinstit dintre vietuitorii >ec+iului Testament8 adica acei drepti care4 au astupat 6urile leilor8 au stins puterea focului8 s)au facut puternici in razboaie8 au inviat mortii8 au fost ucisi cu pietre 9etc0; 9/vrei J(8 33)35;8 evident prin credinta in !umnezeu si pentru aceasta credinta0 Tot pentru acelasi motiv si dupa aceleasi criterii sint cinstiti si recrutati sfintii in <oul Testament0 &dica pentru minunile savirsite in viata8 pentru viata virtuoasa8 pentru credinta sau martiriu pentru credinta toate au fost socotite de Biserca de atunci si de mai tirziu drept criterii de canonizare a sfintilor0 (n acest sens Biserica ce este calauzita de !u+ul Sfint8 a fost totdeauna foarte vi6ilenta si este ascultata de credinciosi pentru ale6erea sa 7usta0 &sadar8 se poate sti cine poate fi socotit sfint si deci poate primi aceasta cinstire si lauda0 (n sfirsit8 se mai spune ca in 6eneral8 cinstirea sfintilor si a in6erilor constituie o 6reseala8 caci in diferite locuri din Sf0 Scriptura sa arata ca ei insisi au oprit pe oameni sa faca aceasta0 &stfel Sfintul Petru a oprit pe Corneliu sutasul sa ( se inc+ine4 @@Si cind a fost sa intre Petru8 Corneliu8 intimpinindu)( ( s)a inc+inat8 cazind la picioarele lui0 (ar Petru l)a ridicat8 zicindu)(4 @@Scoala)te8 si eu sunt omAA 9-apte J8 26;0 Sfintul Pavel a oprit pe locuitorii din 1istra sa)( aduca 7ertfa 9-apte J(>8 13)15;8 iar in &pocalipsa in6erul care ()a facut descoperirea Sfintului (oan8 nu ()a dat voie sa ( se inc+ine4 @@Si am cazut inaintea picioarelor lui8 ca sa ma inc+in lui0 (ar el mi)a zis4 >ezi sa nu faci aceasta5 Sint impreuna)slu7itor cu tine si cu fratii tati8 care au marturia lui (isus0 1ui !umnezeu inc+ina)te8 caci marturia lui (isus este !u+ul proorocieiAA 9&pocalipsa J(J8 1'B JJ((8 $)%;0 (nsa8 Sfintul Petru si Sfintul Pavel au respins inc+inarea oamenilor sau sa li se aduca 7ertfa8 pentru ca atit Corneliu8 cit si locuitorii din 1istra ii socoteau zei0 Conte#tul in

195

le6atura cu Sfintul Pavel este clar4 @@000zeii8 asemanindu)se oamenilor8 s)au coborit la noi0 Si numeau pe >arna8 ?eus8 iar pe Pavel8 *ermes000AA 9-apte J(>8 11)12;0 (n citatele din &pocalipsa in6erul respin6e inc+inarea Sfintului (oan8 caci acesta fiind in du+8 in e#taz8 avind viziune era e6al cu in6erul0 ,ai mult8 !umnezeu fiind de fata8 in6erul refuza inc+inarea Sfintului (oan8 care trebuia sa)si indrepte toata atentia spre !umenzeu si nu spre in6er8 care era slu7itorul lui !umnezeu0 !e aceea8 cinstirea sfintilor practicata de Biserica "rtodo#a dintru inceput8 bazata pe Sfinta Scriptura si traditia bisericeasca ) care n)a fost amintita aici8 din motive de metoda ) este indreptatita0 Pr0 Prof0 C0 (oan8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 6%) 30

B(B1("3R&-(/ S/1/CT(>& 10 Prof0 Teodor Popescu8 !octrina Bisericii "rtodo#e despre cultul sfintilor8 @@Studii teolo6iceAA8 nr0 5)68 mai ) iunie8 1%510 20 Pr0 3+0 (ordac+escu8 Sfintii8 ca obiect al cultului crestin)ortodo#8 in @@Studii teolo6iceAA8 nr0 %)1'8 1%5$0 30 Pr0 &l0 <0 Constantinescu8 !espre adorarea lui !umnezeu8 venerarea si invocare in6erilor si sfintilor8 in @@3lasul BisericiA8 nr0 %)1'8 1% 40 40 Pr0 &l0 <0 Constantinescu8 (nvatatura Bisericii ortodo#e despre sfinti8 in @@3lasul BisericiiAA8 nr0 4)58 1%540 50 Pr0 !0 Belu8 Cinstirea sfintilor8 in @@,itropolia ,oldoveiAA8 nr0 1)28 1% '0 60 Pr0 >ictor ,oise8 Cultul sfintilor8 in @@,itropolia ,oldoveiAA8 nr0 )$8 1% 40 !omnul *ristos s)a intrupat8 ne)a invatat si s)a 7ertfit pentru noi8 spre a ne izbavi de pacat0 (nsa8 pentru ca mantuirea noastra sa fie asi6urata si dupa plecarea Sa dintre noi8 prin (naltarea la cer8 /l a infiintat Biserica Sa 9,atei J>(8 1$B -apte JJ8 2$; spre a ne distribui prin ea +arul mantuitor0 !in Biserica fac parte toti cei care cred si se boteaza in /l si)l urmeza dreapta credinta0 ,antuitorul continua sa conduca Biserica in c+ip nevazut8 pentru ce /l este capul ei 9/feseni (8 22)23B Coloseni (8 1$;8 iar crestinii madularele trupului 1ui0 &cestia stau intr) o strinsa le6atura cu ,intitorul8 cit si intre ei0 Caci toti crestinii care formeza Biserica stau intr)o strinsa le6atura nu numai intre ei8 cei vii8 ci si cu cei morti0 Toti formeza o comuniune vie ca un or6anism 9Romani J(>8 $)%; si toti se a7uta intre ei0 C+iar cei vii 9biserica luptatoare; comunica si se a7uta cu cei morti 9biserica triumfatoare; prin ru6aciune0 Cei vii se roa6a pentru iertarea pacatelor celor morti8 iar cei morti8 cei bine placuti lui !umnezeu ) sfintii )se roa6a8 mi7locesc la ,antuitorul pentru cei vii0 !in aceasta strinsa comuniune intre biserica luptatoare si cea triumfatoare si intre capul ei 9,antuitorul *ristos; avem cinstirea sfintilor0 Sfintii sint acei oameni alesi si bineplacuti lui !umnezeu pentru ca s)au consacrat intru totul slu7irii 1ui0 1a inceput8 in <oul Testament8 toti cei botezati in *ristos8 toti crestinii erau numit sfinti0 ,ai tirziu8 denumirea de sfint s)a restrins numai la martiri intii8 apoi a trecut la apostoli8 prooroci8 cuviosi8 mari invatatori0 Totusi un numar restrins ce au dus o viata virtuoasa si de desavirsire aproape de mucenicie erau socotiti sfinti0

196

!in motivele aratate8 crestinii ii cinstesc pe sfinti si le inalta ru6aciuni0 (nsa8 inc+inarea8 ru6aciunea8 are doua forme4 a; inc+inarea sau ru6aciunea catre !umnezeu4 @@!omnului !umnezeului tau sa te inc+iniAA 9,atei (>8 1';B este o inc+inare desavirsita8 absoluta 9latrie; si b; inc+inarea sau cinstirea sfintilor este o inc+inare relativa pe care o adresam sfintilor numita dulie8 pentru ca ei sint fiinte mar6inite ca si noi0 3estul este acelasi4 cind ne inc+inam lui !umnezeu si cind ne ru6am sfintilor8 dar sentimentul interior este altul0 Si ,antuitorul *ristos a facut deosebire intre inc+inarea la !umnezeu 9(oan (>8 21; si inc+inarea mar6inita ) care ( s)a adus imparatului de catre datornicul caruia ( se iertase datoria 9,atei J>(((8 26;0 (n Biserica8 noi cinstim pe sfinti pentru ca acestia au colaborat cu !umnezeu prin +arul 1ui si s)au invrednicit de o viata virtuoasa0 Cinstind pe sfinti8 cinstim indirect pe !umnezeu4 @@Cine va primeste pe voi8 pe ,ine ,a primeste si cine ,a primeste pe ,ine8 primeste pe Cel Care ,)a trimis pe ,ineAA 9,atei J8 4';0 Sfintii sint numiti prieteni ai lui !umnezeu @@>oi sunteti prietenii ,ei8 daca faceti ceea ce va poruncescAA 9(oan J>8 14B (acov ((8 23;8 si casnicii 1ui4 @@!eci dar nu mai sunteti straini si locuitori vremelnici8 ci sinteti impreuna cu sfintii si casnici ai lui !umnezeuAA 9/feseni ((8 1%;B sint numiti 7udecatori ai lumii4 @@"are nu stiti ca sfintii vor 7udeca lumea2AA 9( Corinteni >(8 2;B si in alt loc4 @@&devarat zic voua ca voi cei care ,i)ati urmat ,ie8 la nasterea din nou a lumii cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale8 veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecind cele douasprezece seminitii ale lui (sraelAA 9,atei J(J8 2$;0 (n al doilea rind8 cinstim pe sfinti si)( invocam in ru6aciunile noastre spre a ru6a pe !omnul *ristos pentru pacatele si necazurile noastre0 " facem aceasta pentru ca ei inca in viata fiind s)au ru6at pentru semenii lor0 &stfel8 Sfintul Pavel8 in multe din epistolele sale marturiseste ca se roa6a pentru crestinii din comunitatile infiintate de el4 @@Caci totdeauna8 spunea el8 in toate ru6aciunile mele8 ma ro6 pentru voi toti cu bucurieAA 9-ilipeni (8 4B ( Tesaloniceni (8 2)3B (( Tesaloniceni (8 11B (( Tesaloniceni (8 11B (( Timotei (8 3;0 Sfintii pot sa raspunda ru6aciunilor noastre8 caci inca din aceasta viata stiau 6indurile si nevoile oamenilor si faceau minuni pentru a)( a7uta0 Sfintul Petru si Pavel au savirsit astfel de minuni8 inviind c+iar pe unii morti0 Sfintul Petru a pedepsit pe &nania si Safira8 pentru 6induri mincinoase 9-apte >8 2)11;8 a inviat pe Tavita 9-apte (J8 4';0 (ar Sfintul Pavel a inviat pe /uti+ie 9-apte JJ8 %)11;0 Sfintii8 dupa moarte duc o viata constienta si c+iar de acolo cunosc nevoile si necazurile noastre0 &vraam8 din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar8 stia ca fratii bo6atului aveau datoria sa asculte pe ,oise si pe prooroci si ca nu se vor sc+imba c+iar la invierea unui mort4 @@!aca nu asculta de ,oise si de prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva din mortiAA 91uca J>(8 31;0 >iata sfintilor8 dupa moarte este asemanatoare cu cea a in6erilor 91uca JJ8 36;8 ca si dra6ostea lor pentru semeni4 @@?ic voua8 asa se face bucurie in6erilor lui !umnezeu pentru un pacatos care se pocaiesteAA 91uca J>8 1';0 !e asemenea8 ei au posibilitatea de a mi7loci pentru noi la !umnezeu pentru mantuirea noastra8 iar Parintele ceresc primeste ru6aciunile lor0 @@Si cand a luat cartea8 cele patru fiinte si cei douazeci si patru de batrini au cazut inaintatea mielului8 avand

197

fiecare alauta si cupe de aur8 pline cu tamiie8 care sint ru6aciunile sfintilorAA 9&pocalipsa >8 $B >(((8 3)4; @@va ru6ati unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA9(acov >8 16;0 Sfintul Petru a fa6aduit crestinilor ca dupa plecarea sa dintre ei se va ru6a pentru ei4 @@-iindca stiu ca de6raba voi lepada cortul acesta000 dar ma voi nevoi ca sa puteti in orice timp8 dupa plecarea mea8 sa tineti minte aceste lucruriAA 9(( Petru (8 14)15;0 !e altfel si in >ec+iul Testament sint cazuri unde cei drepti intervin la !umnezeu8 ru6indu)se pentru necazurile semenilor lor0 &stfel &vraam se roa6a la !umnezeu si vindeca pe &bimelec si sotia lui si roabele lui 9-acere JJ8 1 )1$;0 !e asemenea si dreptii si profetii adormiti ai >ec+iului Testament se roa6a pentru semeni0 /ste cazul ar+iereului "nia si profetului (eremia care se roa6a pentru poporul lui (srael si sfinta lor cetate8 (erusalim 9(( ,acabei J>8 14)15;0 Sfintii sint cinstiti si pentru faptul ca ei servesc ca e#emple de viata crestinilor de totdeauna4 @@&duceti)va aminte de mai)marii vostri8 care v)au 6rait voua cuvintul lui !umnezeuB priviti cu luare aminte cum si)au inc+eiat viata si le urmati credintaAA 9/vrei J(((8 ;0 Pentru toate motivele aratate8 Biserica cinsteste pe sfinti0 !e altfel8 ei au fost cinstiti atit in >ec+iul Testament8 cit si in <oul Testament0 &stfel8 (osua s)a prosternat in fata in6erului !omnului 9(osua >8 14)15;B (lie si /lisei au fost venerati 9((( Re6i J>(((8 B (> Re6i (>8 3 ;0 !e asemenea8 Sfintul Pavel a fost cinstit de temnicerul din -ilipi 9-apte J>(8 2%;0 !eci si in >ec+iul si in <oul Testament avem cazuri concrete de cinstire a sfintilor8 desi abia in <oul Testament avem cazuri de adevarati sfinti8 iar ,antuitorul *ristos ne arata ca ei trebuie cinstiti 9,atei J8 4';0 Biserica8 precum s)a amintit8 dintru inceputurile ei a cinstit pe sfinti si ()a invocat in ru6aciunile ei8 ()a sarbatorit si pomenit prin laude si cintari proslavindu)le virtutiile si dindu)( de e#emplu spre urmare crestinilor0 Toti Sfintii Parinti8 incepind cu Sfintul (ustin ,artirul si &tena6ora8 Sfintul >asile cel ,are si (oan 3ura de &ur8 Sfintul &mbrozie si Sfintul (oan !amasc+in impreuna cu toata traditia bisericeasca arata temeinicia cinstirii sfintilor0 /a a fost confirmata si de sinoadele4 al saptelea ecumenic 9 $ ; ca si de sinoadele Bisericii ortodo#e de la (asi 91642; si de la (erusalim 916 2;0 Totusi8 sint unii crestini care nu sint de acord cu cinstirea sau cultul sfintilor0 /i afirma ca inaltind ru6aciuni catre sfinti8 calcam porunca ()a din !ecalo68 care spune4 @@Sa nu ai alti dumnezei afara de ,ineAA 9(esire JJ8 3B ,atei (>8 1';0 (nsa8 am amintit8 Biserica si crestinii luminati fac deosebire intre inc+inarea la !umnezeu8 numita latrie8 inc+inare absoluta si cinstirea sfintilor8 inc+inare relativa8 ca unor fiinte omenesti8 ca niste creaturi ale lui !umnezeu si alesi ai Sai0 /i socotesc pe sin6urul !umnezeu ca Parinte si Tata al tuturor8 iar pe sfinti ca prieteni ai 1ui8 cinstindu)( ca atare si scotind ca inaltind ru6aciune catre ei8 cinstesc pe !umnezeu0 <imeni dintre crestini nu confunda pe sfinti sau in6eri cu !umnezeu8 asa cum erau socotiti idolii0 Se mai spune tot de acei crestini8 zelosi pentru adorarea sin6urului !umnezeu8 ca ru6aciunile noastre adresate sfintilor pentru mi7locire catre !umnezeu sint ineficiente8 nu pot sa aiba rezultat8 pentru ca sint 6resit adresate0 Sfintii nu au puterea de a mi7loci pentru aomeni la !umnezeu8 caci acest rol ii are sin6ur !omnul *ristos0 &stfel8 Scriptura spune4 @@Caci unul este !umnezeu8 unul este si ,i7locitorul intre !umnezeu

198

si oameni4 "mul *ristos (isusAA 9( Timotei ((8 5B (oan ((8 1B sau Romani >(((8 34;4 @@Cine este Cel care osindeste2 *ristos8 Cel care a murit si mai ales Cel care a inviat8 care este de)a drepta lui !umnezeu8 care se si roa6a pentru noi5AA0 Raspunsul la aceasta intimpinare il 6asim tot in Sfinta Scriptura e#act la acelasi capitol din aceeasi epistola a Sfintului Pave8 ( Timotei4 @@>a indemn8 deci8 ianinte de toate8 sa faceti cereri8 ru6aciuni8 mi7lociri pentru toti oameniiAA 9( Timotei ((8 1;0 &ceste cuvinte sint adresate crestinilor0 !eci si ei pot face ru6aciuni8 care sint mi7lociri catre !umnezeu0 ,i7locirea este de doua feluri4 mi7locirea catre !umnezeu adusa ,antuitorul care prin 7ertfa Sa ne)a impacat cu !umnezeu8 numita mantuire obiectiva8 adusa pentru toti oameniiB si insusirea meritelor mantuitoare de catre fiecare individ in parte8 prin credinta8 evlavie si fapte bune8 numita mantuire subiectiva0 /a se insuseste prin botez si efort personal ,antuirea obiectiva a efectuat)o numai ,antuitorulB in mantuirea subiectiva noi cerem a7utor sfintilor sa ne a7ute prin ru6aciunile lor catre !umnezeu0 !espre aceasta ne spune si Sfintul (acov4 @@Ru6ati)va unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;0 &postolii se ru6au si mi7loceau totdeuna pentru credinciosi4 @@Pentru aceasta ne ru6am pururea pentru voi000AA 9(( Tisaloniceni 18 11B -ilipeni (8 3)4B -apte >((8 5%)6';0 C+iar si in >ec+iul Testament se mi7locea pentru semeni de catre cei drepti4 &vraam s)a ru6at pentru &bimelec+ 9-acere JJ8 1 ;0 ,oise pentru popor 9(esire JJJJ((8 11;0 !eci8 pentru mantuirea subiectiva pentru a7utor in desavirsirea noastra personala si a semenilor nostri8 cerem mi7locirea sfintilor0 Tot despre aceasta mi7locire a sfintilor catre !umnezeu se mai adau6a ca sfintii nu fac mi7lociri catre Parintele ceresc8 caci nu vor0 !ovada avem pe &vraam8 din pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar 91uca J>(8 25)31;8 care a refuzat sa a7ute pe bo6at si sa)l miluiasca pe el8 iar daca nu sa)l trimita pe saracul 1azar la fratii lui pentru a se indrepta8 amintindu)le c+inurile bo6atului0 Trebuie insa sa amintim ca sfintii nu pot totdeauna sa intervina la !umnezeu pentru toate pacatele noastre0 /#ista pacate 6rele8 pacate de moarte pentru care sfintii nu pot mi7loci la !umnezeu0 @@!aca vede cineva pe fratele sau pacatuind ) pacat nu de moarte ) sa se roa6e si !umnezeu va da viata acelui frateAA0 /ste @@pacat de moarteAA8 nu zic sa se roa6e pentru asa pacatAA 9( (oan >8 16;0 &ceste pacate de moarte sint mari nele6iuiri sau impietriri de inimi0 Si ,antuitorul a spus in aceasta privinta4 @@!e aceea8 va zic voua4 orice +ula se va ierta oamenilor8 dar +ula impotriva !u+ului Sfint nu se va ierta 000 nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J((8 31)32;0 Bo6atul nemilostiv savirseste desi6ur8 unul din aceste pacate 6rave8 din care cauza &vraam nu a putut interveni la !umnezeu pentru el0 <oi nu putem sti8 nu putem descifra ce fel de pacate au savirsit semenii nostri0 !e aceea8 datori sintem sa intervenim la sfinti totdeauna pentru aproapele nostru8 urmind ca ei sa intervina la !umnezeu sau sa nu intervina8 dupa caz0 (n continuare8 ni se mai imputa de anumiti crestini8 ca noi pacatuim cerind mi7locirea sfintilor la !umnezeu8 ei fiind oameni ca si noi0 &cesta o afirma Profetul (eremia4 @@&sa zice !omnul4 Blestemat sa fie omul care se increde in om si isi face spri7in din trup omenesc si a carui inima se departeaza de !umnezeuAA 9(eremia J>((8 5;0 Sau8 precum spune Psalmistul4 @@<u va incredeti in cei puternici8 in fiii oamenilor8 in care nu este izbavireAA 9Ps0 CJ1>8 3B CJ>((8 $)%;0

199

(n aceste afirmatii ale Profetului (eremia si ale Psalmistului este clar ca se vorbeste despre acei care uitind pe !umnezeu isi pun toata nade7dea numai in domnii si tapinitorii pamintesti0 (nsa8 crestinii care c+eama in a7utor pe sfinti nu uita de !umnezeu0 Caci noi ru6am pe sfinti sa intervina la !umnezeu0 <oi spunem8 de e#emplu4 @@Sfinte8 <icolae8 roa6a)te lui !umnezeu pentru noiAA0 !eci8 in ultima instanta8 ru6am tot pe !umnezeu8 dar prin sfinti0 Prin inc+inarea catre sfinti8 ni se mai imputa8 ca noi micsoram si in7osim pe !umnezeu0 Caci /l a spus prin prooroc4 @@/u sint !omnul si acesta este numele ,eu0 <u voi da nimanui slava ,ea si nici c+ipurilor cioplite cinstirea ,eaAA 9(saia J1((8 $;0 !ar se vede din citatul profetului (saia ca aici este vorba despre interzicerea inc+iarii la idoli0 !espre sfintii Sai8 !umnezeu spune ca slava Sa8 /l o da lor4 @@Si slava pe care Tu ,i)ai dat)o le)am dat)o lorAA 9(oan J>((8 22;0 Prin ru6aciuni catre sfinti nu micsoram salva lui !umnezeu8 ci o preamarim0 Se mai afirma ca este imposibil de a sti pina la 7udecata 6enerala8 cine este sfint si merita o atare cinstire dinte muritori si deci nu ( se poate nimanui adresa cereri si ru6aciuni0 !ar si aceasta motivare este falsa0 !omnul *ristos8 fiind pe pamint a promis &postolilor Sai ca se vor bucura de o cinste deosebita0 Cind -iul "mului va sedea pe tronul slavei Sale veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecind pe cele douasprezece semintii ale lui (sraelAA 9,atei J(J8 26;0 !eci8 vor fi preslaviti8 ceea ce ne indreptateste si pe noi sa)( cinstim ca sfinti0 Sfintul &postol Pavel ne aminteste cine va fi cinstit dintre vietuitorii >ec+iului Testament8 adica acei drepti care4 au astupat 6urile leilor8 au stins puterea focului8 s)au facut puternici in razboaie8 au inviat mortii8 au fost ucisi cu pietre 9etc0; 9/vrei J(8 33)35;8 evident prin credinta in !umnezeu si pentru aceasta credinta0 Tot pentru acelasi motiv si dupa aceleasi criterii sint cinstiti si recrutati sfintii in <oul Testament0 &dica pentru minunile savirsite in viata8 pentru viata virtuoasa8 pentru credinta sau martiriu pentru credinta toate au fost socotite de Biserca de atunci si de mai tirziu drept criterii de canonizare a sfintilor0 (n acest sens Biserica ce este calauzita de !u+ul Sfint8 a fost totdeauna foarte vi6ilenta si este ascultata de credinciosi pentru ale6erea sa 7usta0 &sadar8 se poate sti cine poate fi socotit sfint si deci poate primi aceasta cinstire si lauda0 (n sfirsit8 se mai spune ca in 6eneral8 cinstirea sfintilor si a in6erilor constituie o 6reseala8 caci in diferite locuri din Sf0 Scriptura sa arata ca ei insisi au oprit pe oameni sa faca aceasta0 &stfel Sfintul Petru a oprit pe Corneliu sutasul sa ( se inc+ine4 @@Si cind a fost sa intre Petru8 Corneliu8 intimpinindu)( ( s)a inc+inat8 cazind la picioarele lui0 (ar Petru l)a ridicat8 zicindu)(4 @@Scoala)te8 si eu sunt omAA 9-apte J8 26;0 Sfintul Pavel a oprit pe locuitorii din 1istra sa)( aduca 7ertfa 9-apte J(>8 13)15;8 iar in &pocalipsa in6erul care ()a facut descoperirea Sfintului (oan8 nu ()a dat voie sa ( se inc+ine4 @@Si am cazut inaintea picioarelor lui8 ca sa ma inc+in lui0 (ar el mi)a zis4 >ezi sa nu faci aceasta5 Sint impreuna)slu7itor cu tine si cu fratii tati8 care au marturia lui (isus0 1ui !umnezeu inc+ina)te8 caci marturia lui (isus este !u+ul proorocieiAA 9&pocalipsa J(J8 1'B JJ((8 $)%;0 (nsa8 Sfintul Petru si Sfintul Pavel au respins inc+inarea oamenilor sau sa li se aduca 7ertfa8 pentru ca atit Corneliu8 cit si locuitorii din 1istra ii socoteau zei0 Conte#tul in le6atura cu Sfintul Pavel este clar4 @@000zeii8 asemanindu)se oamenilor8 s)au coborit la noi0 Si numeau pe >arna8 ?eus8 iar pe Pavel8 *ermes000AA 9-apte J(>8 11)12;0

200

(n citatele din &pocalipsa in6erul respin6e inc+inarea Sfintului (oan8 caci acesta fiind in du+8 in e#taz8 avind viziune era e6al cu in6erul0 ,ai mult8 !umnezeu fiind de fata8 in6erul refuza inc+inarea Sfintului (oan8 care trebuia sa)si indrepte toata atentia spre !umenzeu si nu spre in6er8 care era slu7itorul lui !umnezeu0 !e aceea8 cinstirea sfintilor practicata de Biserica "rtodo#a dintru inceput8 bazata pe Sfinta Scriptura si traditia bisericeasca ) care n)a fost amintita aici8 din motive de metoda ) este indreptatita0 Pr0 Prof0 C0 (oan8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 6%) 30

B(B1("3R&-(/ S/1/CT(>& 10 Prof0 Teodor Popescu8 !octrina Bisericii "rtodo#e despre cultul sfintilor8 @@Studii teolo6iceAA8 nr0 5)68 mai ) iunie8 1%510 20 Pr0 3+0 (ordac+escu8 Sfintii8 ca obiect al cultului crestin)ortodo#8 in @@Studii teolo6iceAA8 nr0 %)1'8 1%5$0 30 Pr0 &l0 <0 Constantinescu8 !espre adorarea lui !umnezeu8 venerarea si invocare in6erilor si sfintilor8 in @@3lasul BisericiA8 nr0 %)1'8 1% 40 40 Pr0 &l0 <0 Constantinescu8 (nvatatura Bisericii ortodo#e despre sfinti8 in @@3lasul BisericiiAA8 nr0 4)58 1%540 50 Pr0 !0 Belu8 Cinstirea sfintilor8 in @@,itropolia ,oldoveiAA8 nr0 1)28 1% '0 60 Pr0 >ictor ,oise8 Cultul sfintilor8 in @@,itropolia ,oldoveiAA8 nr0 )$8 1% 40 ,aica !omnului ocupa un loc cu totul aparte in pietatea credinciosilor ortodocsi romani0 &deseori8 ca o scurta invocare8 dar si ca o scurta forma de prea cinstire a ,aicii !omnului8 se aud rostindu)se cuvintele4 @@!oamne8 ,aica !omnului5AA sau4 @@!umnezeu si ,aicuta !omnului5AA8 ambele e#presii fiind insotite indobste si de semnul sfintei Cruci0 Si intr)un caz si in celalalt se observa o asociere doctrinara corecta a apelativului @@!oamneAA8 referitor la !omnul nostru (isus *ristos8 si Sfanta Sa ,aica8 ori intre numele lui !umnezeu ca Sfanta Treime si ,aica !omnului cu forma diminutivului binecunoscut8 @@,aicutaAA0 &naliza atenta a acestor doua moduri de invocare a ,aicii !omnului arata o puternica manifestare afectiva a credinciosului8 fie ca se e#prima un sentiment de surpriza8 de compasiune ori de speranta8 fie ca se intentioneaza ) cum este si corect ) solicitarea a7utorului suprafiresc8 prin ru6aciune8 la un moment de cumpana sufleteasca0 -ara a intra insa in detaliile unei astfel de analize ) interesanta si ori6inala in ea insasi ) remarcam acest semn deosebit de pietate al credinciosilor romani ortodocsi fata de ,aica !omnului0 Totusi8 este necesar sa urmarim in continuare care sint motivele si temeiurile ortodo#e pentru prea cinstirea ,aicii !omnului0 10 ,aica !omnului in iconomia mantuirii neamului omenesc (n Sfanta Scriptura avem doua modalitati de prezentare a ,aicii !omnului4 una prefi6urativa sau tipica8 in >ec+iul Testament8 si alta direct sau deplin revelata8 in <oul Testament0 (n >ec+iul Testament se face mentiune despre femei care au avut o insemnatate speciala in istoria mantuirii pina la venirea lui ,esia0 &stfel8 /va primea fa6aduinta izbinzii asupra diavolului ispititor metamorfozat in sarpe 9-acere 38 15;B Sarra devenea maica unui popor nou8 a poporului ales si c+iar a mai multor popoare 9-acerea 1 8 15)

201

16;B Rebeca si Ra+ila modele de mame devotate si sotii credincioase8 +arnice si ospitaliere8 si)au spri7init fiii lor si ()au intarit cu sfatul lor 9-acerea 2 8 5)1 si 42)45B 358 16)1$;B (aela 9.udecatori 48 1 )22; si Rut 9Rut 48 13)22;8 &na 9mama lui Samuel 91 Re6i 18 1')11 si 2 )2$; si /stera 9/stera8 58 1) 8 3)6; au aratat evlavie deosebita8 iubire netarmurita pentru poporul ales si pentru lucrarea lui !umnezeu in lume0 (n <oul Testament8 ,aica !omnului este mereu alaturi de ,antuitorul *ristos8 suferind dimpreuna cu /l8 ca mama8 c+inurile 3ol6otei si bucurindu)se de (nvierea din morti8 ca si de (naltarea la cer0 &poi8 dupa (naltare8 /a devine cu predilectie centrul atentiei firesti a Sfintilor &postoli fata de ,aica dumnezeiescului lor (nvatator si !omn0 !intre Sfintii &postoli Sfantul (oan /van6+elistul8 ca ucenic iubit al ,antuitorului si caruia -iul lui !umnezeu ()a incredintat 6ri7a pentru ,aica !omnului inca dinaintea mortii pe cruce8 a cinstit)o ca pe o ,ama a sa si a Bisericii intemeiate la Cincizecime0 !e altfel8 Biserica primara s)a constituit in momentul opririi Sfantului !u+ peste &postolii adunati in 7urul ,aicii !omnului 9-apte 18 14 si 28 1)3;0 Spre deosebire de celelalte femei mentionate in >ec+iul si in <oul Testament8 numai ,aica !omnului a fost obiectul unor profetii0 (saia a prezis ca -ecioara va naste pe ,antuitorul in c+ip minunat8 ca un mare semn dumnezeiesc de izbavire a poporului ales si de mantuire a lumii4 @@Pentru aceasta !omnul meu va va da un semn4 (ata -ecioara va lua in pintece si va naste fiu si vor c+ema numele lui /manuelAA 9(saia 8 14;0 /zic+iel a profetit despre ,aica !omnului ca Pururea -ecioara in viziunea sa despre noul templu al lui !umnezeu8 simbolizind)o printr)o poarta tainica a !umnezeului lui (srael0 @@Si mi)a zis !omnul4 @@Poarta aceasta va fi inc+isa8 nu se va desc+ide si nici un om nu va intra pe ea8 caci !omnul !umnezeul lui (srael a intrat pe ea0 !e aceea va fi inc+isaAA 9/zec+iel 448 2;0 (eremia inc+ipuie tot (sraelul intr)o fecioara care si intoarece la !omnul si Stapanul ei pentru ascultare8 ca sa devina @@1ocas al dreptatii si munte sfantAA binecuvintat de !umnezeu 9(eremia 318 21)23;0 Psalmistul o descrie pe Sfanta -ecioara ca pe o (mparateasa ce sade de)a dreapta lui !umnezeu4 @@Stat)a imparateasa de)a dreapta Ta8 imbracata in +aina aurita si prea infrumusetataAA 9Psalm 448 11;0 !ar tot ,aica !omnului este preinc+ipuita aici si ca -iica (mparatului !umnezeu8 impodobita si urmata de fecioare8 cu alai4 @@Toata slava fiicei (mparatului este inauntru8 imbracata cu tesaturi de aur si prea infrumusetata0 &ducese)vor (mparatului fecioara in urma ei8 prietele ei se vor aduce tieAA 9Ps0 458 15) 16;0 -ara indoiala ca aceste fecioare insotitoare sint nenumaratele fecioare mucenite8 care au urmat in smerenie si sfintenie 7ertfelnicia ,aicii !omnului8 tot asa cum femeile mironosite au insotit)o in momentele 6rele ale Patimii si in6roparii domnului nostru (isus *ristos0 !e asemenea8 dreptul Simeon a prezis suferinta ,aicii !omnului zicindu) (8 dupa ce a binecuvintat pe Pruncul (isus4 @@(ata8 &cesta este pus spre caderea si spre ridicarea multora din (srael si spre semn de contrazicere ca sa se descopere 6indurile din multe inimi0 Si prin insusi sufletul tau va trece sabieAA 91uca 28 34)35;0 ,ai presus de cinstirea omeneasca fata de ,aica !omnului8 adusa prin cuvintele profetiilor amintite aci8 este insa cinstirea dumnezeiasca adusa ei in c+ip minunat0 &stfel8 inainte de momentul e#traordinar al (ntruparii Cuvintului lui !umnezeu8 Sfanta -ecioara a fost vestita de !umnezeu prin in6er ca a fost aleasa pentru a naste pe (nsusi Cuvintul lui !umnezeu 8 cum arata Sfantul /van6+elist 1uca0 (n6erul 3avril a fost trimis de la !umnezeu catre o fecioara din casa lui !avid8 al carei nume era ,aria4 @@Si intrind in6erul la ea8 a zis4 Bucura)te8 cea plina de dar8 !omnul este cu tine0 Binecuvintata est tu intre femei0 (ar ea vazindu)l s)a tulburat de cuvintul lui si cu6eta in sine4 Ce va fi insemnind urarea aceasta2 Si in6erul a zis4 <u te teme ,arie8 caci ai aflat +ar la !umnezeu0 Si iata8 vei lua in pintece si vei naste fiu si vei c+ema numele lui (isus0 &cesta va fi mare si -iul Celui Preinalt se va c+ema si !omnul !umnezeu ii va da 1ui tronul lui !avid8 tatal Sau8 si va imparati peste casa lui (acov in veci si imparatia

202

1ui nu va avea sfirsit0 Si a zis ,aria catre in6er4 Cum va fi aceasta8 de vreme ce eu nu stiu de barbat2 Si raspunzind8 in6erul ()a zis4 !u+ul Sfant se va po6ori peste tine si puterea Celui Preainalt te va umbriB pentru aceea si Sfantul Care se va naste din tine8 -iul lui !umnezeu se va c+emaAA 91uca 18 2$)35;0 <asterea ,antuitorului *ristos din Sfanta Sa ,aica a fost insemnata in c+ip minuat cu evenimente ceresti si pamantesti4 aparitia unei stele mari pe cer 9,atei 28 1)11;8 calauzitoare pentru ma6ii care au venit sa se inc+ine Pruncului (isusB un in6er al lui !umnezeu a vestit pastorilor ca @@vi s)a nascut azi ,antuitor8 Care este *ristos !omnul8 in cetatea lui !avidAA 91uca 28 11;B alti in6eri8 @@multime de oaste cereascaAA8 laudau pe !umnezeu si ziceau4 @@Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamant pace8 intre oameni bunavoireAA 91uca 28 13)14;0 Pe aceste lucruri minunate8 ca si pe altele in le6atura cu <asterea ,antuitorului si copilaria 1ui ) arata Sf0 /van6+elist 1uca ) ,aica !omnului le pastra in inima ei 91uca 28 1% si 51;8 intrucit stia ca ele sint cu totul mai presus de ceea ce poate cu6eta mintea omeneasca8 si ca sint lucrari dumnezeiesti0 &sadar8 ,aica !omnului are un loc deosebit in istoria mantuirii neamului omenesc pentru ca ea este noua /va curatita de pacatul neascultarii prin ascultarea de !umnezeu la (ntruparea ,antuitorului8 este ,ama -iului lui !umnezeu (ntrupat 9/manuel;B iar intrucit Biserica este numita Trup al lui *ristos8 popor nou de credinciosi etc08 ,aica !omnului este si ,aica a Bisericii8 a tuturor celor renascuti prin *ristos8 prin Sf0 Taina a Botezului0 20 Preacinstirea ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a Biserica "rtodo#a invata ca numai lui !umnezeu in Treime4 Tatal8 -iul si Sfantul !u+8 ( se cuvine adorare sau inc+inare8 dar ca ,aicii !omnului8 sfintilor in6eri8 sfintilor8 sfintelor moaste8 sfintelor icoane si Sfintei Cruci se cuvine sa dam cinstirea potrivita0 (ntrucit ,aica !omnului este cea dintii dintre sfinti8 ei ( se acorda @@prea cinstireAA 9iperdoulie;8 supravenerare0 Sfintilor li se acorda numai @@cinstireAA 9doulia; sau venerarea0 (n <oul Testament ,aica !omnului a fost prea cinstita de /lisabeta8 mama Sfantului (oan Botezatorul8 care @A si a zis4 @@Binecuvintata esti tu intre femei si binecuvintat este rodul pintecelui tau0 Si de unde mie aceasta8 ca sa vina la mine ,aica !omnului meu2AA 91uca 18 41)42;0 &poi8 dupa salutarea /lisabetei8 insasi Prea Sfanta -ecioara a marturisit8 ca intr)o profetie8 ca pe ea @@o vor ferici toate neamurileAA 91uca 18 4$;0 (nsa cel mai substantial ar6ument pentru prea cinstirea ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a il constituie respectul dat de (nsusi ,antuitorul propriei ,ame in timpul copilariei si adolescentei8 apoi in decursul lucrarii Sale publice cind8 la ru6amintea ei8 a facut minunea din Cana 3alileii8 sau cind a incredintat)o ucenicului prea iubit in ultimele clipe ale vietii Sale pamantesti8 zicind4 @@-emeie8 iata fiul tau5 &poi cind a zis ucenicului4 @@(ata mama ta5AA 9(oan 1%8 26;0 Si8 ne spune Sfanta Scriptura8 @@din ceasul acela ucenicul a luat)o la sineAA 9(oan 1%8 2 ;0 !e aici8 din faptul ca abia inainte de a)si sfirsi viata pamanteasca pe Cruce8 ,antuitorul a incredintat pe Sfanta -ecioara ucenicului in care avea cea mai mare incredere si care)1 insotise pina in ultima clipa fara ezitare8 desprindem concluzia fireasca si clara8 ca ,aica !omnului s)a aflat pina in acel moment in 6ri7a deosebita a -iului0 Caci daca (isus ar fi avut alti frati ) cum 6resit interpreteaza unii credinciosi anumite pasa7e din <oul Testament ) ce rost ar fi avut ca ,antuitorul sa incredinteze pe ,ama lui8 @@cu limba de moarteAA sau ca un le6amint de nesc+imbat8 ucenicului prea iubit8 iar acesta din urma sa se in6ri7easca de ea ca la propria mama2 Caci se spune fara ec+ivoc8 c+iar de Sfantul /van6+elist (oan8 caruia ( se face aceasta incredintare8 ca @@din ceasul acela ucenicul a luat)o la sineAA 9(oan 1%8 2 ;0 (ar aceasta marturie8 aparent simpla este covirsitoare5

203

Sfintii &postoli au cinstit in c+ip deosebit pe ,aica !omnului0 1a fel au facut si urmasii lor8 episcopii8 preotii si diaconii de totdeauna ai Bisericii "rtodo#e8 fiind pilda centru credinciosii lor0 (ar cind8 prin formule eretice subtile s)a incercat sa se altereze doctirna ortodo#a despre (ntruparea -iului lui !umnezeu si despre adevarata prea cinstire ce se cuvine ,aicii !omnului8 episcopii Sinodului /cumenic de la /fes 9431; au definit atit do6ma +ristolo6ica imptriva lui <estorie cit si atributul de @@<ascatore de !umnezeuAA pentru ,aica !omnului0 !e al mi7locul secolului al (>)lea inainte8 in Biserica "rtodo#a8 asadar8 s)a mentinut nesc+imbata invatatura ca ,aica !omnului a nascut cu trup omenesc real pe -iul lui !umnezeu cel nascut din Tatal inainte de toti vecii8 cum se stabilise de7a in sedintele Sinodului ( /cumenic 9<iceea8 325; si cum se marturisea in Simbolul de credinta0 Sinodul de la /fes a intarit si el cu detalii8 invatatura ortodo#a despre <ascatorea de !umnezeu sau8 in 6receste T+eoto=os0 ,ai tirziu8 Sindoul al >(() lea /cumenic 9<iceea8 $ ; a reafirmat aceasta invatatura8 impreuna cu invatatura ortodo#a despre cinstirea sfintelor icoane8 a sfintelor moaste si semnului Sfintei Cruci8 neabatindu)se de la aceeasi invatatura apostolica neintrerupta8 Prea cinstirea ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a se face in diverse c+ipuri8 pe care le vom arata de aici inainte8 si anume4 a; invocare ei in ru6aciune8 zu6ravirea c+ipului ei in icoane murale sau pe lemn etc08 c; tinerea sarbatorilor rinduite de Sfanta Biserica in cinstea ,aicii !omnului8 d; atribuirea numelui ,aicii !omnului8 ,aria8 nou) nascutelor din familiile crestine ortodo#e0 a0 (nvocarea ,aicii !omnului in ru6aciune se face atit in cadrul cultului public4 cele sapte laude8 Sfintele Taine8 ierur6ii si acatiste8 cit si in spatiul mai limitat al ru6aciunii personale sau particulare0 1a cultul public8 in ectenii se 6aseste intotdeauna o cerere speciala pentru invocarea ,aicii !omnului8 la care poporul 9cintaretul; raspunde4 @@Prea Sfanta <ascatoare de !umnezeu8 miluieste)ne pre noi5AA0 Se cere8 astfel8 ca ,aica !omnului sa se milostiveasca de credinciosi si sa mi7loceasca pe lin6a -iul ei si !umnezeu8 !omnul nostru (isus *ristos8 pentru dobindirea a tot ce este necesar pentru mantuire0 Toate ru6aciunile4 de sfintire a apei8 a roadelor pamantului si prinoaselor8 de binecuvintare a firii incon7uratoare8 din cultul Bisericii "rtodo#e8 contin parti speciale adresate Prea Sfintei <ascatoare de !umnezeu0 (n mod special8 Biserica "rtodo#a a utilizat si utilizeaza in cult sti+iri si tropare8 canoane si acatiste dedicate ,aicii !omnului0 !e e#emplu8 la >ecernii8 sti+ira cunoscuta sub numele de @@!o6maticaAA se refera la taina intruparii8 slavind pe <ascatoarea de !umnezeu0 !e asemenea8 la 1itii se aude intotdeauna frumosul tropar @@<ascatoare de !umnezeu8 -ecioaraAA8 cintat indeobste de credinciosi0 (n canoanele de la :ltrenii se afla un numar de sti+iri speciale in cinstea ,aicii !omnului8 cunoscute sub denumirea @@&le <ascatoreiAA0 (arasi8 intr)un tropar din rinduiala @@Ru6aciuni care se rostesc de catre credincios inainte de a primi Sfanta (mpartasanieAA8 aflam o admirabila e#presie a prea cinstirii ,aicii !omnului8 pe care o reproducem aici4 @@,are este multimea pacatelor mele8 <ascatoare de !umnezeu8 curata8 la Tine aler68 avind trebuinta de mantuire0 Cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roa6a -iului Tau si !umnezeului nostru8 sa) mi daruiasca iertare de relele ce am facut8 ceea ce esti una binecuvintataAA 9Carte de ru6aciuni8 tiparita cu binecuvintarea si purtarea de 6ri7a a Prea Sfintitului (osif8 episcopul Rimnicului si &r6esului8 Rimnicul >ilcea8 1% p0 116;0 (ar la Sfanta 1itur6+ie se cinta intotdeauna &#ionul8 cintarea de dupa sfintirea !arurilor8 in cinstea Prea Curatei -ecioare ,aria8 ,aica !omnului0 (n fine8 &catistul Bunei >estiri este atit de mult indra6it de credinciosii ortodocsi incit multi il pot spune pe de rost0 /l face uneori le6atura intre cultul public si ru6aciunea particulara8 in care ,aica !omnului este invocata pentru a7utor si folos sufletesc individual0 ,aica !omnului este invocata in ru6aciunea particulara a credinciosului ortodo# fie in ru6aciuni mai lun6i8 fie in formule de pietate si inc+inare cum sint cele descrise la

204

inceputul acestei prezentari0 &ici credinciosul poate sa recur6a la ru6aciunile binecunoscute din cultul public al Bisericii "rtodo#e sau sa improvizeze dupa trebuintele sale8 dar punind mai presus de toate cele catre mantuire0 :neori ca o ru6aciune dar si ca o lauda adusa <ascatoarei de !umnezeu8 credinciosii canta @@&paratoarei !oamnaAA8 pe care ei il invata de la Sfanta 1itur6+ie8 aceasta cantare fiind intonata in multe biserici paro+iale in timpul vo+odului mic0 b0 ?u6ravirea c+ipului ,aicii !omnului este foarte frecventa in Biserica "rtodo#a0 !ar aceasta zu6ravire are ceva specific8 deosebitor de toate reprezentarile din alte Biserici8 in special cele romano)catolice si8 in ultima vreme8 cele din unele locasuri de cult ale protestantilor0 &stfel zu6ravirea c+ipului ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a pastreaza cu sfintenie limitele bidimensionalitatii4 lun6ime si latime8 dar nu adincime0 >irsta Sfintei -ecioare in icoane este virsta maturitatii materne0 (n brate8 ,aica !omnului tine pe Pruncul)!umnezeu8 in 6loria de !omn al creatiei0 !e re6ula8 in icoanele imparatesti8 ,aica !omnului apare numai in aceasta ima6ine8 de @@(mparateasa),aicaAA0 Celebre sint8 dupa cum se stie8 infatisarile cunoscute sub denumirile de @@"di6+itriaAA 9Calauzitoarea;8 @@3li=ofilousaAA 9!ulce)alinatatoarea; etc08 e#primind cele mai curate sentimente materne8 apropiate de simtirea crestina ortodo#a de totdeauna0 Spre deosebire de aceasta modalitate de reprezentare a c+ipului ,aicii !omnului din Biserica "rtodo#a8 in Biserica romano)catolica de multa vreme8 iar in unele lacasuri de cult protestante in ultimele citeva decenii8 ,aica !omnului este reprezentata indeobste prin statui8 introducindu)se astfel tridimensionalitatea8 de care se fereste Biserica "rtodo#a0 Biserica "rtodo#a tine cu strictete re6ulile erminiilor bizantine8 introducindu)se doar ici si colo unele detalii de vestimentatie locale sau nationale0 C+iar si atunci cind nu este reprezentata pictural cu Pruncul in brate8 ,aica !omnului este intotdeauna aproape de ,antuitorul *ristos8 ca in icoanele reprezentind nunta din Cana 3alileii8 diverse alte ocazii din istoria sfanta8 Rasti6nirea8 Punerea in ,ormint8 (naltarea la Cer8 !eisis etc0 astfel8 ,aica !omnului inspira pietate si curatie0 Ca raspuns8 ea primeste prea cinstirea credinciosilor care o privesc0 c0 Tinerea sarbatorilor rinduite in cinstea ,aicii !omnului constituie una din formele prin care credinciosii Bisericii "rtodo#e au aratat devotiunea lor speciala fata de ,ama !omnului nostru (isus *ristos0 Cele trei mari sarbatori8 <asterea ,aicii !omnului 9$ septembrie;8 Buna >estire 9la 25 martie; si &dormirea ,aicii !omnului 9la 15 au6ust;8 sint tinute prin participarea la Sfanta 1itur6+ie si prin fapte crestinesti8 cea din urma prile7uind c+iar pelerina7e la unele din marile minsatiri in Biserica "rtodo#a Romana0 d0 &tribuirea numelui de ,aria8 numele @,aicii !omnului8 fiicelor din familiile credinciosilor ortodocsi este atit de frecventa incit8 probabil8 acest nume este cel mai des intilnit la credincioasele ortodo#e0 &stfel8 insasi onomastica ortodo#a devine un mi7loc de prea cinstirea a ,aicii !omnului8 devine o forma concreta si in acelasi timp atenta8 respectuoasa8 de supravenerare a celei dintai dintre sfintii Bisericii "rtodo#e0 Concluzii0 Prea cinstirea ,aicii !omnului constituie in Biserica "rtodo#a un act cult0 /a nu inseamna adorare ) care se aduce numai lui !umnezeu ) ci o deosebita apropiere a credinciosului de ,aica !omnului8 prin ru6aciune8 pentru a dobindi de la ,antuitorul *ristos binefaceri in viata pamanteasca si petrecerea cu alesii lui !umnezeu in viata viitoare0 (n Sfanta Scriptura a >ec+iului Testament 6asim tipuri ale ,aicii !omnului8 prefi6urari ale sfinteniei vietii ei8 dar si profetii cu privire la nasterea ,antuitorului din Prea

205

Curatul ei Trup0 (ar la <oul Testament se descriu acele momente din viata pamanteasca a Sfintei -ecioare ,aria care au avut o insemnatate deosebita pentru mantuirea lumii0 !e aceea s)au si subliniat astfel de momente8 care au ramas apoi in memoria Bisericii crestine si au perpetuat prea cinstirea ,aicii !omnului din timpurile apostolice si pina astazi0 Cu alte cuvinte8 Biserica "rtodo#a nu a introdus o inovatie in cultul ei atunci cind8 sub diverse forme8 a recomandat credinciosilor ei sa roa6e pe ,aica !omnului sa mi7loceasca la fiul ei si !umnezeul nostru pentru izbavirea din prime7dii8 pentru indreptarea celor rataciti8 pentru dobindirea a tot ce este necesar in viata pamanteasca8 si a +arului in vederea vietii viitoare0 Cultul Bisericii "rtodo#e dovedeste cu prisosinta o intemeiata preocupare a imonolo6ilor de a da e#presie celor mai inaltatoare simtaminte pe care credinciosii orotodcsi le)au nutrit si le)au aratat fata de ,aica !omnului0 &ceste simtaminte au fost indreptatite de nenumaratele minuni si binefaceri pe care ,aica !omnului le)a revarsat cu milostivire asupra poportului credincios4 redobindirea pacii sufletesti si trupesti8 vindecari minunate 9vezi slu7ba din sarbatoarea (zvorului Tamaduirii etc0;8 izbinda asupra ispitirilor diavolesti0 Prea cinstirea ,aicii !omnului este in "rtodo#ie o forma speciala de a lauda pe !umnezeu prin sfintii 1ui0 /a se mentine in limitele indicate de Sfanta Traditie si de Sfintii Parinti ai Bisericii "rtodo#e a Rasaritului8 unde ru6aciunea si transfi6urarea sint mi7loace de a ne apropia de !umnezeu0 Pr0 asist0 &le#andru (0 Stan8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 4) $0 /van6+eliile canonice nu dau prea multe amanunte despre viata -ecioarei ,aria0 /a este fiica unica a lui (oac+im si a &nei8 care o consacra serviciului reli6ios din templu0 !e fel din <azaret8 in 3alileea 91c0 18 26)2 ;8 ea este lo6odita cu (osif8 nume mentionat in 6enealo6ia redata de /van6+elia dupa ,atei 918 16;8 cu scopul de a arata ca (isus apartine dupa nasterea Sa fizica poporului iudeu8 inscriindu)Se in linia descendenta davidica0 !in cauza acestei lo6odne8 (isus a fost considerat fiul lui (osif si al ,ariei 91c0 38 23B 48 24B (n 68 24;8 desi (osif are o paternitate le6ala asupra 1ui8 nu una fizica 9,t0 18 2')25;0 &ici primeste vestea cea buna de la in6erul 3avril 91c0 18 26)3$;8 fiind salutata apoi de /lisabeta8 mama lui (oan Botezatorul 91c0 18 42)45;0 !upa nasterea -iului sau8 cel :nul)<ascut8 in Betleem 91c0 28 4)16;8 ea este alaturi de (isus in toate marile momente ale vietii si activitatii 1ui4 taierea)impre7ur8 prezentarea la tmplu8 fu6a in /6ipt8 predica in templu8 minunea din Cana 9(n 28 1;8 in timpul Patimilor8 dupa care -ecioara este incredintata apostolului (oan 9(n 1%8 25;0 !upa inaltarea la cer a lui (isus 9-apte 18 14;8 -ecioara impreuna cu fratii lui (isus si femeile care au urmat pe *ristos fac parte din cercul apostolic0 Pina in secolui al (>)lea8 lipseste o literatura proprie despre -ecioara ,aria8 cu toate ca scrierile apocrife se refera deseori la scene din viata ei0 !e pilda8 cartea Petrecerii Prea Sfintei -ecioare8 atribuita episcopului ,eliton de Sardes8 mentioneaza ca apostolii8 care au incon7urat pe -ecioara in ultimele clipe ale ei8 au dus trupul sau spre in6ropare in valea lui (osap+at8 dar aici8 in fata mormintului8 a fost inaltata la cer0 (n Biserica apuseana8 incepind cu episcopul /pifanie de Salamina8 cultul ,aicii !omnului ia o mare amploare0 Printre altele8 sarbatoarea &dormirii este de7a amintita de 3ri6orie de Tours 9[ 5%4; in @@Tratat despre minuniAA0 Sub papa 3ri6orie 95%')6'4; sarbatoarea era comemorata la Roma la 15 au6ust 9in vec+ile martirolo6ii la 1$ ianuarie;0 Papa Ser6iu 96$ ) '1; prescrie anumite ru6aciuni pentru sarbatorile mariale 9<asterea8 Bunavestirea8 Curatirea la Templu si &dormirea;0 " serie de parinti si scriitori din Rasarit au consacrat ,aicii !omnului numeroase tratate8 studii si in

206

special omilii si imne8 ca de pilda4 (oan !amasc+in8 3+erman de Constantinopol8 ,odest de (erusalim8 &ndrei de Creta8 Teodor Studitul0 1iteratura cultica este plina de ru6aciuni si do#olo6ii referitoare la persoana si rolul ,aicii !omnului in iconomia intruparii -iului lui !umnezeu0 (nvatatura ortodo#a despre -ecioara ,aria poate fi rezumata in citeva nume sau titluri principale4 ) @@,ireasa8 pururea -ecioaraAA0 Termentul aipart+enia P pururea P fecioria P apare pentru intiia oara la sfintul (6natie 9/pistola catre /feseni J(J8 1;8 care considera nasterea vir6inala a ,intuitorului ca unul din marile mistere ale mantuirii8 de unde va fi reluat de intrea6a traditie patristica pentru a desemna zamislirea fara pri+ana a lui *ristos din sinul -ecioarei8 fara interventia omului0 Cuvintul insusi8 prin puterea !u+ului Sfint8 este Cel care (si asuma trup omenesc adevarat din trupul -ecioarei4 @@(ntelepciunea si)a zidit casaAA 9Pilde %8 1;0 (n viziunea ru6ului care nu se mistuia 9(es0 38 2)3;8 comentatorii distin6 para de foc8 simbolul maternitatii si ramurile8 simbolul fecioarei0 (n cartile litur6ice8 ea este numita @@poarta vietiiAA8 @@fecioara neintinataAA8 @@usa !omnului neumblata8 prin care sin6ur Cel prea inalt a trecut si pe tine insati pecetluita te)a pazitAA0 /a @@a zamislit fara saminta si a nascut in c+ip ne6rait pe !umnezeu CuvintulAA8 @@cu curatia fiind pecetluita si cu fecioria pazitaAA8 astfel incit mai inainte de nastere a fost fecioara si in nastere fecioara si dupa nastere iarasi a ramas fecioara 9part+enos;0 ) <ascatoare de !umnezeu8 ,aica !omnului0 <umele propriu)zis al -ecioarei ,aria8 inscris pe icoane cu initialele ,R)T*:8 este 9 ;),ater !omini P ,aica !omnului 91c0 18 43;0 Titlul 9 ; P a fost adoptat de catre al ((()lea Sinod ecumenic 9/fes8 431;8 impotriva ereziei lui <estorie8 ca o dezvoltare a invataturii ortodo#e despre unirea celor doua firi in (isus *ristos8 dar Biserica nu le)a introdus in crez0 -ecioara @@a nascut cu trup pe :nul din Treime8 *ristos !umnezeuAA8 de aceea ea e <ascatoare de !umnezeu4 @@Pe Cel ce s)a nascut mai inainte de veci din Tata fara de maica8 pe -iul si Cuvintul lui !umnezeu8 in anii cei de apoi 1)ai nascut intrupat8 din curate sin6iurile tale8 fara barbat8 de)!umnezeu)<ascatoareAA0 /a nu este maica dumnezeirii8 ci a unui -iu care este !umnezeu8 @@zamislitoare in c+ip de ne6rait a trupului lui *ristosAA0 Prin ea8 Cel navazut Se face vazut0 -iul insusi Si)a luat din ,aria firea Sa omeneasca8 trup si suflet8 prin procesul maternitatii si zamislirii fara de pacat8 de la !u+ul Sfint4 @@Cuvintul Tatalui cel necuprins8 din tine8 <ascatoare de !umnezeu8 S)a cuprins8 intrupindu)SeAA0 <estorie8 care separa in -iul lui !umnezeu intrupat doua persoane8 cea dumnezeiasca si cea omeneasca8 sustinea ca (isus este un simplu om in care -iul a venit si a locuit si cu care formeaza o unitate foarte strinsa0 (mpotriva acestei erezii8 Sinodul de la /fes va proclama ca -ecioara nu a nascut un om8 sau un om unic8 ci pe -iul lui !umnezeu insusi8 care Si)a luat din ea firea omeneasca desavirsita0 &stfel8 a fost recunoscuta maternitatea ei dumnezeiasca8 impreuna cu fecioria ei0 ) @@Cea plina de +arAA 91c0 18 2$;8 @@Prea SfintaAA 9Pana6ia;8 (mparateasa0 >ec+iul Testament vorbeste de7a de preaslavirea ,aicii !omnului 9Ps0 44;0 /a este identificata cu scara dintre cer si pamint8 din visul lui (acov 9-ac0 2$8 12;8 prin care !umnezeu a luat firea noastra umana8 pe care in6erii lui !umnezeu se suie si se po6oara0 (n traditia patristica8 ,aria este comparata cu /va8 fiind c+ipul unei noi umanitati0 !upa cum /va a luat parte la caderea si moartea lui &dam8 tot asa ,aria a participat la @@intoarcereaAA c+ipului celui intinat la c+ipul cel dintii0 Pe de o parte8 ea a cisti6at aceasta stare prin umilinta sa 91c0 18 2 )4$;8 pe de alta parte8 ea a fost sfintita prin

207

salasluirea Cuvintului8 devenind izvor de curatire si nestricaciune0 Sfintul (oan !amasc+in8 in @@"milie la &dormireAA8 o numeste @@templul CuvintuluiAA0 Sfinta mai presus decit toti sfintii8 @@mai cinstita decit +eruvimii si mai preamarita decit serafimiiAA8 ea este acoperitoarea8 aparatoarea8 mi7locitoarea si a7utatoarea credinciosilor0 ,are solitoare a crestinilor8 ea inalta ru6aciunile acestora la tronul lui !umnezeu si -iul sau4 @@Tu esti ru6atoarea cea fierbinte catre -iul tau si !umnezeul nostru ca ru6aciunile ,aicii mult pot spre imblinzirea StapinuluiAA0 (n acest rol ea este invocata la litur6+ie8 cantata in imnolo6ie si reprezentata in icono6rafie0 Biserica "rtodo#a n)a acceptat cele doua do6me mariolo6ice promul6ate de ma6isteriul romano)catolic pe temeiul pietatii mariale din Biserica apuseana4 zamislirea imacultata a -ecioarei 91$54; si inaltarea cu trupul 91%5';0 Cele doua do6me strica raportul dintre om si (ntruparea lui !umnezeu8 dar si dintre (isus *ristos si iconomia mintuirii0 !upa +ar @@nascatoare de !umnezeuAA8 -ecioara ,aria este dupa nastere fiica lui &dam si numai astfel ea reprezinta umanitatea care asteapta mintuirea4 @@(ata roaba !omnului0 -ie mie dupa cuvintul TauAA 91c0 18 3$;0 !e aceea si indumnezeirea ei este rodul (ntruparii Cuvintului8 care e unica sursa a nestricaciunii0 (naltarea cu trupul poate avea sensul de 6lorificare a firii omenesti8 dar ea nu anuleaza rolul de unic mi7locitor si rascumparator al lui (isus *ristos caci *ristos este cel care ii inalta trupul la cer0 !esi6ur8 c+ipul -ecioarei nepri+anite si pururea mi7locitoare pentru Biserica este adinc imprimat in pietatea ortodo#a0 Pr0 Prof0 !r0 (on Bria8 F!ictionar de Teolo6ie "rtodo#aF8 /(B,B"R8 1%$18 pa60 24 )25'0 Pe temeiul Sfintei Scripturi 91uca 18 2$B 18 35B 18 43B Rom0 18 3B 3al0 484B (saia 8 13)14 s0a0; si al Sfintei Traditii8 Biserica a invatat totdeauna si invata ca ,aria este <ascatoare de !umnezeu si pururea fecioara8 definind acest adevar de credinta in sinoadele ecumenice si atribuind in acelasi timp Sfintei -ecioare ,aria un cult de supracinstire0 /lementele de baza ale invataturii despre aceasta supracinstire4 calitatea ei de <ascatoare de !umnezeu 9t+eoto=ia; si de pururea fecioara 9aeipart+enia;8 din care rezulta si cinstirea ei mai presus de toti sfintii si in6erii 9+Eperdulia;8 reprezinta baza invataturii ortodo#e cu privire la ,aica !omnului0 Pina in ziua cind <estorie8 fiind urcat pe scaunul de patriar+ al Constantinopolului8 a inceput sa raspindeasca invatatura sa ama6itoare8 maternitatea divina a Sfintei -ecioare ,aria nu fusese contestata de nimeni0 -ara indoiala8 invatatura mariolo6ica nu fusese luata in dezbatere de Biserica8 pentru a primi o definitie solemna0 !ar nici nu se simtea nevoie de o astfel de +otarire8 deoarece calitatile ,aicii !omnului de <ascatoare de !umnezeu 9t+eoto=os; si de pururea fecioara 9aeipart+enos;8 erau primite si supravenerate de toti crestinii0 Sfintele /van6+elii relatau e#plicit si atunci ca si acum ca -ecioara preacurata nascuse un -iu8 care era in acelasi timp om si !umnezeu si aceasta era destul0 Cind doc+etii8 la inceputul secolului al doilea8 ori8 putin mai tirziu8 6nosticii de diferite curente si scoli au indraznit sa afirme ca (isus *ristos nu avusese decit un corp omenesc aparent8 sau ca /l8 la nastere8 a trecut prin ,aria ca printr)un canal8 fara sa primeasca de la ea un corp real8 aceste invataturi eronate au ridicat impotriva celor care le propa6au dezaprobarea unanima a credinciosilor ortodocsi0 Credinta crestina era si6ura ca ,intuitorul avea un corp real si ca /l datora acest corp celei care il purtase la sinul ei inainte de a)l naste0 Termenul de t+eoto=os 9) <ascatoare de

208

!umnezeu;8 prin care evlavia ortodo#a simtea nevoia de a se adresa -ecioarei ,aria nu lasa nici o umbra de indoiala asupra uneia dintre cele mai incarcate de slava calitati a Sfintei -ecioare0 &cest termen este intilnit8 probabil8 initial la "ri6en8 daca ar fi sa dam crezare istoricului eclesiastic Socrate8 dar si la alti scriitori din epoca primara0 Ceea ce este si6ur8 e faptul ca8 incepind din secolul al patrulea8 patriar+ul &le#andru al &le#andriei vorbea in mod curent despre maretia <ascatoarei de !umnezeu si el nu se considera deloc obli6at sa dea e#plicatii sau sa 7ustifice acest termen8 deoarece era si6ur ca toti credinciosii sai il intele6eau si ca aceasta calitate a Sfintei -ecioare facea parte dintr)un vocabular folosit in mod curent in comunitatea sa crestina8 precum si in toate celelalte Biserici carora el le adresa scrisorile sale pastorale0 &rienii8 fara indoiala8 nu puteau sa vorbeasca despre maternitatea divina a -ecioarei8 pentru ca ei incepeau prin a ne6a divinitatea lui (isus0 !eci ei8 fiind eretici8 sinodul de la <iceea 9325; a condamnat in mod solemn erorile lor8 iar ortodocsii de la sinodul al cincilea ecumenic 9553; nu au tinut cont nici de credintele8 nici de formulele lor ratacite0 Se intele6e deci8 fara dificultate8 cita neliniste s)a produs in comunitatea crestina cind8 la Constantinopol8 unul dintre preotii sirieni8 trimis de <estorie8 a inceput sa predice in public impotriva termenului de t+eoto=os0 &ceasta necu6etata atitudine era8 fara indoiala8 o violare adusa evlaviei si traditiei de secole a Bisericii0 Scandalul a fost de neinc+ipuit8 indeosebi in capitala imperiului oriental4 e#presii interminabile8 placarde afisate la poarta bisericii Sfinta Sofia8 reprezentati din partea mona+ilor trimisi la patriar+8 amenintari din partea multimilor rasculate8 toate mi7loacele de aparare a credintei ortodo#e erau puse in actiune pentru a reconfirma o calitate a ,aicii !omnului8 care interpreta8 intr)un c+ip atit de fericit8 credinta universala a Bisericii0 <estorie incerca fara succes sa se indreptateasca8 spunind ca el nu ar fi intentionat sa condamne termenul de t+eoto=os si ca e#presia aceasta ar putea fi mentinuta in mariolo6ie8 cu conditia de a fi interpretata in mod corect0 &tit ezitarile sale8 cit si numeroasele confuzii de care el dadea dovada in interpretarea e#e6etica nu numai ca n) au putut readuce calmul in Biserica8 dar au contribuit si mai mult la neliniste si suspiciune0 /ste interesant a sublinia inca o data ca invatatura ortodo#a despre ,aica !omnului face parte din marele conte#t al evlaviei populare de secole si din intrea6a Biserica0 <u este pentru prima data8 fara indoiala8 cind oamenii credinciosi sint pasionati pentru probleme de ordin reli6ios0 <e este cunoscut faptul ca in secolul precedent lui <estorie8 credinciosii formasera un front comun la &le#andria pentru a veni in a7utorul Sfintului &tanasie in c+estiuni cu aspect apolo6etic de ordin reli6ios0 !e asemenea8 in catedrala lor din ,ediolanum8 credinciosii au aparat8 alaturi de Sfintul &mbrozie un scaun episcopal ortodo#8 care era revendicat de arieni0 1uni8 22 iunie 4318 sinodul ecumenic8 care fusese convocat pentru a pune capat scandalului aparut prin declaratia lui <estorie8 s)a intrunit la /fes8 in Biserica Sfinta ,aria0 " sin6ura zi a fost suficienta pentru parintii sinodali ca sa proclame credinta ortodo#a referitoare la mariolo6ie0 !e fapt nu se simtea nevoia de timp indelun6at pentru a defini un adevar de credinta8 care era primit si trait de secole in Biserica0 ,aternitatea divina a -ecioarei ,aria era atit de e#plicit consemnata in cartile sfinte 91uca 1)2B 3alateni 48 4B (saia 8 13)14;8 atit de profund 6ravata in marturiile traditiei8 incit orice disputa pe mar6inea acesteia devenea de prisos0 !e aceea8 in seara aceleiasi zile8 cind multimea poporului de rind din /fes a luat cunostiinta de spre +otaririle parintilor sinodali adunati aici8 s)a produs o manifestare e#traordinara de entuziasm spontan4 episcopii erau aclamati si insotiti pina la locuinta lor de o multime care aplauda cu bucurie0 Casele erau luminate peste tot8 iar atributul de t+eoto=os8 adresat ,aicii !omnului8 era repetat de mii de ori8 ca un simbol de biruinta asupra ereticilor8 ca un oma6iu adus adevaratei triumfatoare a acestei marete zile de sarbatore4 ,aicii

209

!omnului0 ,artorii oculari au inre6istrat cu multa emotie toate aceste detalii e#traordinare0 <ici un alt sinod in trecut nu manifestase o atit de mare bucurieB nici un alt sinod8 dupa aceea8 nu a mai produs o atit de comple#a emotie reli6ioasa in sufletele oamenilor0 /ste interesant8 in acest conte#t8 sa ascultam imnele de lauda adresate Sfintei -ecioare de marele si neintrecutul mariolo68 care a fost Sfintul C+iril al &le#andriei 9[ 444;0 &laturi de teolo6ul8 poetul si dascalul prea luminat al Bisericii8 in imnele caruia sint concentrate o intrea6a bo6atie de ima6ini8 de metafore si de sentimente inaltatoare8 este e#primata in acelasi timp toata evlavia de secole a poporului crestin fata de <ascatoarea de !umnezeu0 !e aceea8 prin imnele sale8 intrea6a Biserica o preamareste pe ,aica !omnului8 zicind4 Bucura)te8 ,arie8 <ascatoare de !umnezeu si -ecioara0 Bucura)te8 ,arie8 care esti in acelasi timp -ecioara8 ,ama si slu7itoare4 -ecioara8 pentru ca ai nascut cu Cel conceput fara de barbatB ,ama8 pentru ca ai purtat in pintece pe Cel8 pe care l)ai +ranit cu lapte la sinul tauB slu7itoare8 pentru ca Cel nascut din tine a luat asupra Sa c+ipul robului 9-ilipeni 28 )$;8 Bucura)te8 ,arie8 templu in care a fost primit !umnezeu0 Bucura)te8 ,arie8 bucuria lumii0 Bucura)te8 ,arie8 candela pururea luminatoare8 pentru ca din tine s)a nascut Soarele dreptatii0 Bucura)te8 ,arie8 incaperea Celui pe care nici o incapere nu poate sa)1 cuprindaB tu8 care ai incaput pe -iul cel unic al Parintelui8 pe Cuvintul)!umnezeu8 pe care profetii 1)au binevestit si caruia pastorii ()au adus lauda in pestera saraca8 cintind impreuna cu in6erii8 acel imn de inaltatoare bucurie4 Slava intru cei de sus lui !umnezeu si pe pamint pace8 intre oameni bunavoire dumnezeiasca 91uca 28 14; Bucura)te8 ,aica lui !umnezeu8 pentru care in6erii si ar+an6+elii inalta laude in cer si cinta imne de o sfinta si nespusa bucurie sufleteasca 93ustave BardE8 1a >ier6e ,arie8 in /n lisant les Peres8 Paris8 1%338 p0 241)242;0 Prin aceste imne mariolo6ice8 Sfintul C+iril al &le#andriei devine purtatorul de cuvint al pietatii ortodo#e fata de -ecioara ,aria0 !upa el aceasta pietate continua sa se manifeste in Biserica si in viata particulara a fiecarui credincios cu acelasi entuziasm8 indeosebi in "rientul crestin8 incit astfel de laude adresate ,aicii !omnului sint preluate8 imbo6atite si transmise 6eneratiilor viitoare8 la sfirsitul erei patristice8 de unul dintre cei mai mari reprezentanti ai literaturii crestine vec+i4 Sfintul (oan !amasc+in 9[ 4%;0 &ducind laude -ecioarei ,aria8 sfintul (oan spune4 @@Bucura)te cu adevarat plina de +ar0 Bucura)te8 pentru ca tu esti mai sfinta decit in6erii si mai stralucita decit ar+an6+elii0 Bucura)te cea plina de +ar8 pentru ca tu esti mai minunata decit tronurile in6eresti8 mai inalta decit domniile8 mai tare decit puterile0 Bucura)te cea plina de +ar8 pentru ca tu esti mai presus decit incepatoriile si mai stralucita decit toate fapturile0 Bucura)te cea plina de +ar8 pentru ca tu esti mai inalta decit cerurile si mai curata decit soarele0 Cu ce nume ma voi adresa eu tie8 o stapina mea2 !e ce cuvinte ma voi folosi ca sa)ti pot vorbi2 Cu ce laude voi incununa capul tau cel atit de sfint si de frumos2 Tu est datatoarea bunatatilor8 tu esti cea prin care se impart bo6atiile +arului ceresc8 tu esti incoronarea neamului omenesc8 frumusetea intre6ii fapturiB tu este cea prin care toate creaturile au fost aduse la adevarata lor fericireAA 9(dem8 ibidem;0 ,ariolo6ia ortodo#a este plina de alte nenumarate laude si imne adresate ,ariei4 Parintii Bisericii de Rasarit se intrec parca8 intr)un entuziasm navalnic8 pentru a inc+ina cele mai inaltatoare laude preasfintei <ascatoarei de !umnezeu0 Sfintul ,a#im ,arturisitorul8 Sfintul Sofronie al (erusalimului8 &ndrei Criteanul8 Sfintul 3+erman al Constantinopolului sint doar printre cei mai cunoscuti mariolo6i ortodocsi0 !ar cel care a alcatuit buc+etul cel mai stralucit de laude inc+inat ,aicii !omnului8 laude care poarta denumirea de &cat+istos8 este Ser6+ie8 patriar+ul Constantinopolului 9[ 63$;0 &cest inspirat buc+et de laude este cunoscut de intrea6a lume ortodo#a si se bucura de

210

mare trecere indeosebi in Biserica "rtodo#a Romana8 reprezentind o parte deosebita din slu7bele zilnice si comune ce se oficiaza la biserica 9indeosebi in minastirile noastre; sau din ru6aciunile individuale ale credinciosilor0 &ici <ascatoarea de !umnezeu este numita @@cea prin care rasare bucuria8 tamaduitoare sfatului celui nespus8 vita mladitiei celei neveste7ite8 curatirea a toata lumea8 ,aica ,ielului si a Pastorului8 ,aica Stelei celei neapuse8 indreptarea oamenilor8 caderea diavolilor8 floarea nestricaciunii8 incaperea lui !umnezeu celui neincaput8 comoara rinduielii 1uiB turnul fecioareiB usa mintuirii8 raza Soarelui celui intele6ator8 locasul lui !umnezeu)Cuvintul8 sfinta mai mare decit toti sfintii8 mireasa pururea)fecioaraAA0 <ascatoare de !umnezeu si pururea -ecioara ,aria este si acum alaturi de fiecare dintre noi8 ru6indu)se !omnului pentru pacea a toata lumea8 pentru buna starea Bisericii si pentru mintuirea tuturor0 &ducind ,aicii !omnului si azi aceleasi laude ca si in trecutul Bisericii crestine8 noi simtim omoforul ei sfint intins asupra lumii8 prin Biserica8 si avem convin6erea ca8 laudind)o pe ea8 care este binecuvintata intre femei 91uca 18 2$;0 (ndeplinim totodata porunca sfinta de a o ferici impreuna cu toate neamurile 91uca 18 4$; din trecut8 prezent si viitor8 si aceasta deoarece toti sintem recapitulati in *ristos (isus 9/feseni 18 1'; si in Biserica Sa0 &r+im0 !r0 C+esarie 3+eor6+escu8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 %)$20 Pretutindeni bisericile crestine ortodo#e8 paraclisele si casele credinciosilor sint impodobite cu sfinte icoane0 ,arturii ale credintei si evlaviei crestinilor8 icoanele s)au pastrat cu sfintenie din cele mai vec+i timpuri pina in zilele noastre dovedind statornicia Bisericii in credinta cea adevarata0 /le invata necontenit adevarurile de credinta ortodo#a8 asa cum au fost formulate de catre Sfinta Biserica si cum au fost traite de catre multimea credinciosilor de)a lun6ul veacurilor0 Ca un izvor nesecat si un tezaur du+ovnicesc neimputinat8 sfintele icoane c+eama pe fiii credinciosi ai Bisericii la desavirsire0 (nc+inarea la sfintele icoane ale ,intuitorului8 ,aicii !omnului8 in6erilor si sfintilor este o invatatura de baza a Bisericii "rtodo#e0 &stfel sfintele icoane reprezentind pe ,intuitorul au la baza do6ma intruparii -iului lui !umnezeu0 (coana reprezentind pe ,intuitorul (isus *ristos este o marturie a faptului ca -iul lui !umnezeu s)a intrupat cu adevarat0 /ste adevarat ca @@pe !umnezeu nimeni nu 1)a vazut vreodataAA 9(oana 18 1$;8 dar asa cum e#plica in continuare Cuvintele Sfintei Scripturi4 @@-iul cel :nul)<ascut8 care este in sinul Tatalui acela 1)a facut cunoscutAA0 Pe !umnezeu)Tatal 1)a facut cunoscut -iul Sau prin intruparea Sa0 (n raspunsul dat de ,intuitorul la ru6amintea lui -ilip @@!oamne arata)ne noua pe Tatal si ne este de a7unsAA8 /l precizeaza4 @@!e atita vreme sint cu voi si nu ,)ai cunoscut -ilipe2 Cel ce ,)a vazut pe ,ine8 a vazut pe TatalAA 9(oan 148 %;0 (ntruparea !omnului8 asadar8 ne)a dat dreptul sa)1 pictam in icoane8 fara ca aceasta sa insemneze ca despartim trupul Sau de dumnezeirea Sa8 pentru ca icoana ortodo#a nu)1 infatiseaza numai dupa frumusetea naturala8 ci mai ales intr)o forma care sa conduca pe cel ce o priveste la adevarul credintei ortodo#e ca *ristos cel intrupat este !umnezeu adevarat si om adevartat0 !aca n)am infatisat pe (isus *ristos in icoane ar insemna ca ne6am firea Sa cea omeneasca8 viata Sa pe pamint si rasti6nirea0

211

Cele spuse despre sfintele icoane reprezentind pe ,intuitorul sint in strinsa le6atura cu cele ce infatiseaza pe ,aica !omnului0 !aca ne6am calitatea ,aicii !omnului de <ascatore de !umnezeu8 inseamna ca nu primim invatatura Sfintei Biserici despre intruparea -iului lui !umnezeu0 ,aica !omnului n)a nascut pe omul *ristos8 cum zicea <estorie8 ci persoana -iului si Cuvintului lui !umnezeu0 ,arturisind pe ,aica !omnului <ascatoare de !umnezeu8 marturisim ca &cela pe care 1)a nascut este !umnezeu adevarat si om adevarat0 Pictarea in icoane a ,aicii !omnului in Biserica "rtodo#a se face intr)o forma care conduce pe credincios la marea taina care s)a savirsit prin /a ) adica la intruparea -iului lui !umnezeu0 (coana ,aicii !omnului nu reprezinta pe -ecioara ,aria inainte ca !u+ul Sfint sa vina peste /a si puterea Celui inalt sa o umbreasca0 <umai dupa ce +arul lui !umnezeu s)a po6orit peste /a8 a devenit cu adevarat <ascatoare de !umnezeu0 (nvatatura Bisericii noastre este clara in formarea tipului de icono6rafie a Sfintilor si a martirilor8 care au trait @@viata cea noua in *ristosAA si luptind au cisti6at in aceasta viata @@cununa cea nestricacioasa a vietii celei cerestiAA0 -iecare sfint a devenit pentru crestin un model de renastere in *ristos0 -i6urile lor nu sint infatisate in icoane ca fiind materiale8 cum sint cele dinainte de +ar8 ci ca unele care e#prima sfintenia adica ca unii care au slava in ceruri0 &ceasta porneste de la invatatura Bisericii4 @@Sint trupri ceresti si trupuri pamintestiB dar alta este slava celor ceresti si alta a celor pamintestiAA9( Cor0 148 4';0 Sfintii sint reprezntati ca unii care au iesit din stricaciune si inspirea realitatea binecuvintata dincolo de aceasta lume0 -i6urile sfintilor8 in felul acesta8 devin un permanent comentator la credinta @@ca trebuie ca acest trup stricacios sa se imbrace in nesticaciune si acest trup muritor sa se imbrace in nemurireAA 9( Cor0 158 53;0 &stfel icono6rafia ortodo#a incearca sa dea o idee despre trupurile spirituale8 care vor urma invierii din morti0 Pentru aceasta icoana trebuie sa faca8 prin arta8 evidenta prezenta +arului Sfintului !u+ in fi6urile sfintilor0 Cinstirea icoanelor are o baza si in Scriptura >ec+iului Testament0 &stfel8 ,oise a primit porunca din partea lui !umnezeu sa puna c+ipurile +eruvimilor la c+ivotul le6ii 9/#od8 258 1$)22B 368 $;8 in fata carora poporul se inc+ina cazind cu fata la pamint8 in fata carora se aduceau 7ertfe 9((( Re6i 38 15;B preotii le tamiiau inaintea lor 9/#od 3'8 $; si inaintea lor se aprindeau candele 9/#od 2 8 2')21;0 "data cu intruparea !omnului8 cind descoperirea dumnezeiasca s)a implinit8 Biserica crestina a continuat si amplificat cinstirea sfintelor icoane intr)un conte#t nou superior0 (n sfinta icoana Biserica crestina n)a vazut numai o podoaba in 6eneral8 ci cuvintul Sfintei Scripturi0 Sfintul >asile cel ,are scrie in acest sens4 @@Ceea ce cuvintul transmite prin auz8 pictura arata in tacere prin ima6ineAA0 :rmind le6atura strinsa cu cultul Bisericii si cu evlaia credinciosilor8 sfintele icoane au continuat viata si traditia Bisericii e#primind invatatura ei conform cu posibilitatile caracteristice fiecarei epoci0 (n primele veacuri crestine8 adica in timpul persecutiilor icono6rafia a avut un caracter simbolic si ale6oric0 Picturile din catacombe folosesc simboluri ca pestele8 ancora8 mielul etc0 <u lipseau de aici nici reprezentarile biblice8 care8 cu toata naivitatea lor8 intareau pe credinciosi si le incalzeau credinta in atotputernicia lui !umnezeu0 !upa edictul de la ,ilan8 cind Biserica a dobindit libertatea de manifestare8 reprezentarile simbolice s)au dovedit insuficiente pentru a e#prima invatatura crestina0 (n secolul (> si > numeroase scene din >ec+iul si <oul Testament ca si din viata Bisericii e#primau diferite evenimente din iconomia divina precum si sensul unor sarbatori8 consacrate in amintirea unor momente importante din istoria mintuirii0 Cind

212

primele erezii cautau sa puna crestinismul pe acelasi plan cu idolatrie8 sfintele icoane amintesc credinciosilor invatatura cea adevarata a Bisericii0 &stfel8 literele 6recesti alfa si ome6a8 care in perioada persecutiilor aminteau de vesnicia si dumnezeirea ,intuitorului8 acum asezate pe icoana ,intuitorului8 arata deofiintimea -iului cu Tatal impotriva ereticului &rie care considera pe -iul creatura a Tatalui0 (n perioada anilor 26)$438 datorita inconoclasmului8 multi cinstitori ai sfintelor icoane au suferit persecutii aparindu)le ca pe unele ce sint roada credintei celei adevarate8 pe care o e#prima8 o nutresc si o vestesc0 !e atunci si pina azi sfintele icoane s)au pastrat fara intrerupere in Biserica noastra0 >ictoria restabilirii cinstirii sfintelor icoane8 alaturi de celelalte invataturi ale Sfintei Biserici este sarbatorita in fiecare an de catre toate Bisericile "rtodo#e in !uminica "rtodo#iei8 prima !uminica din Postul Sfintelor Pasti0 Sfintele icoane departe de a fi le6ate intr)un fel oarecare de idolatrie8 multe dintre ele sint e#ecutate cu maiestrie8 ferecate in aur si ar6int8 dar niciodata credinciosul ortodo# nu a confundat pe !umnezeu cu aurul si cu ar6intul icoanei care reprezinta c+ipul lui !umnezeu0 (ata ce +otaraste Sinodul >(( /cumenic 9 $ ; privitor la sfintele icoane4 @@:rmind dumnezeiestile invataturi ale Sfintilor Parintilor nostri si ale Traditiei bisericesti universale8 rinduim ca c+ipul Cinstitei si de fata facatoarei Cruci sa se puna in sfintele biserici ale lui !umnezeu8 pe vasele si pe vesmintele cele sfinte8 pe pereti si pe scinduri8 in case si la drum8 asa si cinstitele si sfintele icoane8 zu6ravite in culori din pietre scumpe si din alta materie potrivita8 facute precum icoana !omnului si !umnezeului si ,intuitorului nostru (isus *ristos si a Stapinei noastre <ascatoare de !umnezeu8 precum si ale sfintilor in6eri si ale noastre <ascatoare de !umnezeu8 precum si ale sfintilor in6eri si ale tuturor sfintilor si a prea cuviosilor barbati0 Caci de cite ori ei ni se fac vazuti prin inc+ipuirea in icoane8 de atitea ori se vor indemna cei ce privesc la ele sa pomeneasca si sa iubeasca pe cei inc+ipuiti pe dinsele si sa)( cinsteasca cu sarutare si cu inc+inaciune respectuoasa8 nu cu adevarata inc+inaciune dumnezeiasca 9latria; care se cuvine numai unicei fiinte dumnezeiesti8 ci cu cinstire dupa acel mod dupa care se da ea c+ipului cinstitei cruci si prin tamiiere si prin aprinderea de luminari precum era pioasa datina vec+e0 Ca cinstirea care se da c+ipului8 trece la prototip si cel ce se inc+ina icoanei se inc+ina fiintei celei inc+ipuite pe ea0 &stfel se intareste invatatura Sfintilor Parintilor nostri8 aceasta este traditia Bisericii :niversale8 care a primit /van6+elia de la o mar6ine la alta a pamintuluiAA0 !e asemenea Biserica "rtodo#a8 candidatul la +irotonie intru episcop8 facind cuvenita marturisire de credinta8 spune cu referire la inc+inarea la sfintele icoane urmatoarele4 @@,a inc+in sfintelor si cinstitelor icoane ale lui *ristos insusi8 ale Prea Curatei maicii lui !umnezeu8 si ale tuturor sfintilorB nu insa cu inc+inaciune ca lui !umnezeu8 ci inaltindu)ma cu mintea la c+ipul ce infatiseaza8 pentru aceasta si cinstea catre acelea o trec la prototipuri8 iar pe cei ce intr)alt c+ip si nu asa cu6eta ii lepad ca pe niste cu6etatori de cele straineAA0 (cono6rafia Bisericii "rtodo#e nu este numai o simpla arta8 ci o arta reli6ioasa8 teolo6ica0 /a infatiseaza evenimente din istoria mintuirii noastre care s)a facut prin *ristos !omnul0 (ntrea6a atmosfera picturala in Biserica este dominata de lumina invierii0 Tot continutul picturii ortodo#e reprezinta un cer si un pamint nou8 anume acela al lucrarii mintuitoare a !omnului nostru (isus *ristos0 /a arata omul si lumea re6enerata prin +arul divin0 1ocuitorii acestei lumi sint in6erii si sfintii0 (cono6rafia ortodo#a nu are in centrul personalitatea artistului8 ci cauta mai de6raba sa e#prime semnificatia evenimentului pictat din revelatia divina0 Prin ea se e#prima crezul sfintei noastre Biserici0 Cind vorbim despre personalitatea unui pictor bisericesc8 intele6em

213

puterea lui de a e#prima cit mai profund si mai clar idealurile sprirituale ale credintei ortodo#e0 -iind o arta spirituala8 litur6ica si teolo6ica ea infatiseaza temele in profunzime si nu impresioneaza pe cei ce se mar6inesc la suprafata lucrurilor0 Biserica se straduieste sa fie interpreta fidela a lumii spirituale0 Continutul transcendent al icoanelor in Biserica noastra nu este frumusetea naturala0 !e aceea8 si cel mai putin initiat in problema de arta va putea face cu usurinta deosebirea intre o icona ortodo#a si o pictura antica0 &ceasta pentru ca apare evident idealul picturii ortodo#e este e#primarea sfinteniei0 (n acest sens Sfintul (oan 3ura de &ur spunea4 @@&stfel spunem ca orice vas8 anima8 sau planta sint bune nu prin forma8 sau culoare8 ci prin serviciul pe care)l aduceAA0 -iind o arta litur6ica sfintele icoane contribuie la intele6erea si rostul intre6ului cult divin0 (n primul rind icono6rafia a7uta pe credincios sa intelea6a ceea ce se savirseste in cadrul cultului divin0 Cu mi7loace empirice ea a7uta pe credincios sa intelea6a misterul iconomiei divine0 Pentru un cult care este @@in du+ si adevarAA Biserica "rtodo#a foloseste mi7loacele cele mai potrivite pentru a slu7i lucrarii de mintuire a credinciosilor0 (n cadrul Sfintei 1itur6+ii privind pictura credinciosul care asista la slu7ba intele6e ca @@acum puterile in6eresti impreuna cu noi slu7escAA0 !aca icono6rafia ortodo#a s)ar mar6ini la frumusetea naturala8 nu s)ar putea ridica la asemenea inaltimi du+ovnicesti0 Sfintele icoane8 in afara de prezentarea celor tainice infatiseaza si alte scene din viata ,intuitorului8 a ,aicii !omnului si a Sfintilor0 &cestea nu ramin destinate numai celor ca nu stiu carte8 ca prin vederea lor sa)si aminteasca de faptele celor care au slu7it pe !umnezeu0 /le indeamna la urmarea pildei acestor slu7itori ai adevaratei credinte0 (n plus sfintele icoane fi#indu)se asupra unor teme principale ca scena <asterii !omnului8 a Patimilor si a invierii8 care nu lipsesc din nici o biserica pictata8 stabilesc obiectivul esential al cultului divin0 <oi teme icono6rafice le6ate de cultul ,aicii !omnului au imba6atit pe parcurs bisericile crestine0 (mnul &catistului a creat in icono6rafia ortodo#a 24 de noi scene le6ate de el0 (n privinta sfintilor8 acestia sint pictati in le6atura cu viata si martiriul lor8 laudat in imnele din cultul divin0 Trecerea la cele vesnice a sfintilor si infatisarea miinilor ,intuitorului8 oferindu)le cununa martiriului8 se afla in strinsa le6atura cu imnele care vorbesc despre martea lor martirica0 Sfintele icoane pictate nu o6lindesc numai viata Bisericii in toata varietatea si adincimea ei8 ci sint o parte inte6ranta a ei8 asa cum sint ramurile in le6atura cu trunc+iul0 (coana nu numai ca se inspira din cultul Bisericii8 ci formeza cu el un tot omo6en8 completindu)l8 e#plicindu)l si marindu)( actiunea asupra sufletelor credinciosilor0 Sfintele icoane sint o marturie a po6oririi lui !umnezeu catre om si a efortului omului de ridicare catre !umnezeu0 !e aceea iconele trebuie sa faca perceptibila prin aceasta arta prezenta +arului Sfintului !u+0 /ste vorba de +arul care insoteste pe cei care sint reprezentati in sfintele icoane0 (n acest sens Sfintul (oan !amasc+inul spune4 @@-iindca sfintii au fost plini de !u+ul Sfint in viata fiind si c+iar cind au trecut la cele vesnice +arul Sfintului !u+ s)a po6orit asupra lor in morminte si asupra c+ipurilor lor in icoane nu in esenta ci dupa lucrareAA0 !aca cuvintul si cintarea Bisericii sfintesc sufletul prin auzire8 icoana il sfinteste prin vaz8 caci dupa cuvintul Sfintului /van6+elist @@1uminatorul trupului este oc+iulAA 9,atei 68 22;0 &flindu)ne in fata unei sfinte icoana il sfinteste prin vaz8 caci dupa cuvintul Sfintului /van6+elist @@1uminatorul trupului este oc+iulAA 9,atei 68 22;0 &flindu)ne in fata unei sfinte icoane simtim rolul ei ziditor de suflet4 @@(ar noi toti8 privind ca in o6linda cu fata descoperita8 slava !omnului8 ne prefacem in acelasi c+ip din slava in slava8 ca de la !u+ul !omnuluiAA 9(( Cor0 38 1$;0 [ >asile Tar6ovisteanul8 /piscop)vicar patriar+al8

214

F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 $3)$60 (n evlavia crestina din Rasarit8 cinstirea sfintelor moaste are un loc deosebit de insemnat0 Toti sfintii8 adunati in 7urul lui !umnezeu8 alcatuiesc impreuna desavirsirea vie a Bisericii8 scara intre pamint si cer8 intarita pentru totdeauna ca dovada de mintuire0 Prezenta binecuvintata a sfintilor se manifesta in Biserica nu numai prin ima6inile lor sacre8 cunoscuta din icoane8 ci si prin sfintele lor moaste8 ramasitele pamintesti ale petrecerii lor du+ovnicesti in aceasta lume0 !umnezeu acorda sfintilor8 care au devenit +ristosi in *ristos8 dupa ce ei au trecut la cele vesnice8 puterea de a transmite si a implini voia Sa8 printr)un a7utor activ8 vazut sau nevazut8 pe care ei il incredinteaza tuturor drept credinciosilor crestini0 Se poate spune8 fara e#a6erare8 ca sfintii traiesc in Biserica8 manifestindu)se prin acte de ordin reli6ios8 prin care se intretine si se e#tinde lucrarea tainca a indumnezeirii si prin care lantul de aur al desavirsirii in *ristos nu se rupe pina la @@sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJ>(((8 2';0 (n cazul sfintelor moaste8 accentul se pune mai ales pe un anumit fel al manifestarii puterii divine8 prin care se releva8 sub forma unor semne dumnezeiesti8 pastrarea in nestricaciune a osemintelor alesilor !omnului8 constituind o marturie evidenta a dumnezeirii ,intuitorului nostru (isus *ristos0 Pentru evlavie ortodo#a8 in aratarea puterii lui !umnezeu8 prin sfintele moaste se cuprinde un sens particular8 pe care se cuvine sa)l cunoastem8 pentru a ne pre6ati cu vrednicie in ce priveste cinstirea dupa cuviinta a sfintilor si a urmelor pe care ei le)au lasat pe pamint0 10 (isus *ristos8 izvorul sfinteniei de care se invrednicesc sfintele moaste0 Cultul sfintilor8 privit in 6eneral8 e un oma6iu adus lui !umnezeu prin alesii 1ui8 lui !umnezeu care este @@minunat intru sfintii SaiAA 9Psalmul 1J>((8 36;0 &cest cult consta in cinstirea8 invocarea si imitarea sfintilor0 /l nu este un cult de adorare8 ci de venerare0 /l nu inlatura si nici nu micsoreaza cu nimic cultul lui !umnezeu8 ci dimpotriva8 in impodobeste8 il ilustreza si il intareste8 socotind mai bine in evidenta rolul ,intuitorului de unic mi7locitor si unic sfintitor al fapturii zidite0 Sfintenia de care se bucura alesii !omnului nu poate sa fie inteleasa facindu)se abstractie de sfintenia lui *ristos insusi8 ci numai prin participare la aceasta demnitate8 privita deci ca revarsare a sfinteniei celei una a lui *ristos in sfintii cei multi ai Bisericii0 Sfintii sint madularele lui *ristos indumnezeite8 a7un6ind8 in cursul vietii lor pamintesti8 camari si locasuri curate ale lui !umnezeu0 Crestinii cinstesc in sfinti pe prietenii lui *ristos8 pe fiii si mostenitorii lui !umnezeu4 @@Toti citi l)au primit le)a dat putere sa a7un6a copii ai lui !umnezeuAA 9(oan (8 12; @@(ncit nu mai sint robi ci fiiAA 93al0 (>8 ; @@!ar daca sint fii sint si mostenitori8 mostenitori al lui !umnezeu8 si impreuna)mostenitori ai lui *ristosAA 9Tom0 >(((8 1 ;0 Salasluirea lui *ristos in sfinti nu priveste numai sufletul acestora8 ci si trupul lor0 / adevarat ca nu trupul8 ci du+ul nostru are capacitatea de a cunoaste pe !umnezeu in descoperirea Sa0 !e aceea zice Sfintul Pavel4 @@!u+ul insusi marturiseste impreuna cu du+ul nostru ca sintem fii ai lui !umnezeuAA 9Rom0 >(((8 16;0 Se cuvine insa a preciza faptul ca @@loculAA specific al receptarii prezentei divine in om nu este sufletul sau du+ul in independenta lui in raport cu trupul8 ci du+ul le6at de trup8 adica inima0 @@(ubirea lui !umnezeu s)a varsat in inimile noastre8 prin !u+ul Sfint8 cel daruit nouaAA 9Rom0 >8 5;8 ne spune Sfintul &postol Pavel0 (nima fiind locul in care umanul primeste +arul divin trupul insusi devine un locas al Sfintului !u+4 @@<u stiti ca trupul vostru este templu al !u+ului Sfint care este in voi si pe care il aveti de la !umnezeu2AA 9( Cor8 >(8 1%;0 &vind pe !u+ul Sfint lucrator in trup sfintii devin cu adevarat @@temple ale lui !umnezeuAA 9( Cor0 (((8 16;8 camari si lacasuri ale lui *ristos8 pentru ca !umnezeu salasluieste in ei si ramine in ei vesnic0 Sint tocmai ceea ce spune Sfintul &postol Pavel8 definind templul lui !umnezeu din om4 @@<oi sintem templu al !umnezeului celui viu8 precum !umnezeu a zis ca 4 >oi locui in ei si voi umbla si voi fi !umnezeul lorAA 9(( Cor0 >(8 16;0

215

(isus *ristos ,intuitorul8 care)si afla locas in trupurile sfintilor8 nu le paraseste pe acestea nici dupa moarte0 Printr)o iconomie dumnezeiasca8 puterile sufletului care au cunoscut pe !omnul in actul maritei Sale invieri8 precum si +arul mintuitor isi prelun6esc lucrarea lor in trup8 trecind peste +otarele mortii0 "semintele sfintilor ramin8 cum zice Sfintul (oan !amasc+inul8 @@temple insufletite ale lui !umnezeuAA 9!o6matica8 trad0 rom0 Bucuresti8 1%438 p0 32 ;0 / vorba despre un aspect deosebit al iconomiei divine8 pe care il constituie coborirea !omnului cu sufletul in iad dupa in6roparea cu trupul8 in imparatia mortii8 cu scopul de a)i nimici temeliile si de a impartasi du+urilor ce se 6asesc in intuneric taria si lumina vietii noi0 &stfel se e#plica faptul ca8 in vremea acestei lucrari dumnezeiesti8 @@mormintele s)au desc+is si multe trupuri ale sfintilor adormiti s)au sculat0 9,atei JJ>((8 52;0 (n (isus *ristos8 biruitorul mortii8 vasele care au purtat8 in viata8 slava sfinteniei nu sint nimicite0 !impotriva8 !umnezeu8 pre6ateste8 pentru orice sfint darurirea unei recompense anuntata de profetul (saia cu aceste cuvinte4 @@/l 9!omnul; va in6rasa oasele tale si vei fi ca o 6radina adapata8 ca un izvor de apa vie8 care nu seaca niciodataAA 91>(((8 11;0 Referirea la @@oaseAA priveste trecerea sfintilor8 intru adormire8 la cele vesnice8 potrivit unui verset e#plicit4 @@"asele celor doisprezece profeti infloresc in mormintele lorAA8 cum se spune in intelepciunea lui8 Sira+ 9J1(J8 11;0 &stfel8 pastrarea oaselor in mormint are si o semnificatie spirituala8 e#primind ideea unei supravietuiri personale dupa moarte0 (n acest sens scrie si psalmistul cu privire la cei drepti4 @@!omnul pazeste oasele lor8 nici unul din ele nu se va zdrobiAA 9Psalmul JJJ(((8 1%;0 " putere nevazuta se manifesta in osemintele sfintilor pe care !omnul le are in pavaza Sa0 !upa trecerea din aceasta viata8 trupurile sfintilor ramin ca niste boabe de 6riu8 in vremea iernii in pamint8 traind o viata ascunsa8 necunoscuta de simturile noastre0 /le ne arata ca intruparea -iului lui !umnezeu a desc+is fapturii noastre paminstesti8 insasi8 o cale pentru a se ridica8 umplindu)se si de puterea invierii8 la nestricaciune si marire0 &sadar8 (isus isi imprima c+ipul in sfinti 93alateni (>8 1%;8 traind in ei 93alateni ((8 2';8 si8 intrucit @@in /l locuieste trupeste toata plinatatea !umnezeiriiAA 9Coloseni ((8 %;8 printr)o oarecare imitatie a acestui mister divin8 tot /l salasluieste c+iar @@trupesteAA in alesii Sai8 nedespartindu)se de osemnitele lor dupa moarte0 (n acest sens8 moastele sfintilor sint8 cum zice de asemenea (oan !amasc+inul8 @@izvoare mintuitoareAA 9!o6matica8 p0 32$;0 20 Sfintele moaste8 dovezi ale nemuririi sufletului si ale invierii de obste0 Cind (isus *ristos salasluieste8 prin credinta8 in inima noastra0 /l revarsa in trupul nostru omenesc8 curatit si sfintit printr)o noua le6atura cu !umnezeu8 puterea invierii Sale8 care biruie si ne patrunde fiinta intrea6a @@Cititi in *ristos v)ati botezat8 in *ristos v)ati imbracatAA 93al0(((8 2 ;8 ne invata Sfintul &postol Pavel0 ,arturii in lume ale prezentei lui *ristos8 care si)a inscris cu marire numele in sfintii sai8 moastele sint8 deopotriva8 dovezi ale nemuririi sufletului si prefi6uratii ale vietii vesnice0 Puterea lui *ristos e incoruptibila8 iar acolo unde @@locuieste puterea lui *ristos 99(( Cor0 J((8 %; sau in cei @@care sint ai lui *ristos (isusAA 93al0 >8 24; ea impartaseste incoruptibilitatea c+iar si trupurilor @@adormiteAA0 / vorba de o interventie divina care se savirseste cu scopul de a ne convin6e de adevarul pastrarii sufletului intre nemurire si al invierii aduse in lume de catre *ristos0 !in faptul ca nu toate trupurile sfintilor care au murit savirsesc minuni8 caci nu toate se bucura de aceasta @@prima inviereAA 9&poc0 JJ8 6;8 putem deduce ca incoruptibilitatea nu constituie o rasplata pentru vrednicia alesilor lui *ristos8 care la @@@a doua inviereAA se vor incarca toti de slava vesnica0 /ste insa8 mai presus de orice8 un indiciu dumnezeiesc care ne aprinde si ne sustine credinta in continuarea vietii noastre spirituale de pe pamint in e#istenta vesnica0 Sfinta /van6+elie in relatarea invierii lui *ristos8 noteaza8 printre altele8 aceste impre7urari4 ca piatra mormintului a fost ridicata de un in6er8 a carui coborire din cer a fost insotita de un cutremur8 ca femeile mironosite au 6asit mormintul 6ol8 ca Petru si apoi (oan8 privind in mormint @@au vazut 6iul6iurile sin6ure zacindAA 91uca JJ(>8 12;0

216

,a+rama insa8 care fusese pe capul ,intuitorului8 se 6asea si ea infasurata la o parte intr)un loc 9(oan JJ8 6) ;0 3iul6iul si ma+rame8 deci sint marturii ale invierii lui *ristos 9Cf0 (oan JJ8 $;0 <oi le mai avem astazi0 (n concret8 ca dovezi ale invierii dar8 in sc+imbul lor8 avem sfintele moaste0 &sa cum 6iul6iu si ma+rama au ramas intacte si impaturite cu rinduiala8 tot la fel si osemintele sfintilor8 vesminte ale sufletelor nemuritoare8 in urma desfacerii tainice dintre suflet si trup8 au ramas incoruptibile8 fara sa fie supuse destramarii materiale0 !upa cum 6iul6iurile ,intuitorului vestesc invierea8 tot la fel si sfintele moaste ne 6aranteaza invierea noastra viitoare0 <atura trupului e#plica ea insasi mortalitatea sa8 prin numeroasele acte de disolutie vizibila la care trupul se supune in viata aceasta si carora le urmeza o necontenita refacere0 Sufletul insa e dinamism8 e principiul personal8 e unitate concreta a actelor internationale8 fara sa prezinte nici un semn de descompunere sau de disolutie8 oferind8 prin facultatile sale8 o ima6ine de ceea ce inseamna reunirea partilor intr)un intre6 armonic8 cunoscut sub denumirea de persoana0 @@Persoana8 este forma de e#isitenta unica si necesara a spirituluiAA0 (ncoruptibilitatea sfintelor moaste vine astfel sa sustina credinta ca e#ista o le6atura speciala intre sufletul sfintului si osemintele sale8 pe care moartea nu o poate distru6e8 in sensul ca spiritul acestuia nu paraseste cu desavirsire trupul8 mentinind totodata in moaste o putere dumnezeiasca8 care tot prin suflet lucreaza0 <emurirea sufletului este supravietuirea lui dupa despartirea de trup0 &ceasta supravietuire consta in continuarea vietii sale proprii8 spirituale8 in pastrarea facultatilor superioare8 precum si a sentimentului de raspundere0 3iul6iurile ,intuitorului sau moastele sfintilor8 care ramin intacte prin moarte8 ne demostreaza8 in mod analo6ic ca sufletul nu se descompune8 in urma desfacerii de trup8 dar nici nu se nimiceste0 " forta simpla si spirituala cum e sufletul nostru8 nu poate fi nici divizata si nici descompusa8 decit printr)o actiune divina nimicitoare0 !umnezeu8 insa8 ne arata incoruptibilitatea sfintelor moaste8 nu vrea ca sufletul sa fie nimicit8 ci il mentine in e#istenta in care a fost creat0 Sufletul e du+ul pe care !umnezeu l)a intiparit in materia trupului8 cu ocazia zidirii omului 9cf0 -acere (8 26;8 avind astfel in sine8 prin impartasire8 trasaturile e#acte ale bunatatii divine0 <umai o putere infinita8 e6ala cu aceea de la creatie8 ar putea trece faptura de la e#istenta la nee#istenta0 !umnezeu insa ne descopera condescenta Sa8 incredintindu)ne ca nu vrea nimicirea sufletului omenesc0 (ncoruptibilitatea sfintelor moaste este8 deasemena8 o descoperire a nestricaciunii pe care sfintii o cisti6a prin restaurarea lor in frumusetea dintii8 odata cu dobindirea unei arvunea a invierii0 ,otivul pentru care omul si)a pierdut nemurirea8 iar trupul sau a devenit coruptibil8 este pacatul8 care a patruns in suflet si astfel a infectat corpul cu veninul mortii0 @@Precum printr)un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea8 tot asa moartea8 din cauza careia toti am pacatuit8 a trecut la toti oameniiAA 9Rom0 >8 12;0 :nde stapineste pacatul8 e prezenta si moartea8 caci pacatul nu este in mod simplu un rau moral8 ci este revolta fapturii impotriva Creatorului ei0 (n aceste conditii8 intorcerea la nestricaciune8 nu sete posibila decit prin inlaturarea pacatului0 "mul nu a fost creatorul lui insusi8 de aceea nu poate fi nici mintuitorul sau0 (n vederea dobindirii nemuririi8 @@Cuvintul trup s)a facutAA8 iar izvorul puterii divine se revarsa din nou in profunzimea naturii umane0 ,entinerea osemintelor sfintilor in stare de nestricaciune este o fa6aduinta si o 6aranti privitoare la marirea de care se vor bucura trupurile credinciosilor dupa inviere0 ,anifestarea acestei puteri a invierii e cunoscuta credinciosilor mai ales dupa po6orirea Sfintului !u+8 cultul sfintelor moaste avind ori6ine in Biserica primara0 Cu anticipatie8 insa8 aceasta putere apartinut si unei @@bisericiAA a >ec+iului Testament si a fost data in mod proportional cu revelatia 6raduala a Cuvintului intrupat al lui !umnezeu0 (n urma caderii in pacat8 &dam este e#clus din paradis8 iar in6erii cu sabii de flacari sint

217

pusi sa)( pazeasca intrarea 9-acere (((8 24;0 -aptul pazirii @@pomuluiAA semnifica ideea ca moartea il separa pe om de !umnezeu0 "data insa cu fa6aduinta primita in protoevan6+elie8 in care este cuprinsa intrea6a taina a lui *ristos8 primii oameni primesc si incredintarea adevarului ca nemurirea le apartine cu anticipatie8 intrucit !omnul @@va zdrobi capul sarpeluiAA0 !e aceasta putere s)a bucurat mai intii8 /no+ 9-acere >8 24;8 apoi (lie si /lisei8 pentru a fi primita de catre 1azar8 pe care il inviaza *ristos0 Prin moartea si invierea Sa8 insa8 ,intuitorul inau6ureaza o era noua8 in care apar sfintele moaste ca prefi6uratii ale invierii0 30 Sfintenia moastelor dovedita prin minuni0 Pastrarea in nestricaciune a osemintelor pe care le avem de la sfinti nu este sin6ura minune pe care ni)o transmit aceste odoare0 @@Stapinul *ristos8 scrie Sfintul (oan !amasc+in8 ne)a dat ca izvoare mintuitoare moastele sfintilor8 care izvorasc in multe c+ipuri faceri de bine si dau la iveala mir cu bun miros0 <imeni sa nu fie necredincios5 !aca prin vointa lui !umnezeu a izvorit in pustie apa din piatra tare 9(esire J>((8 5)6; si din falca ma6arului apa pentru Samson caruia ii era sete 9.udecatori J>8 1%;8 este de necrezut ca sa izvorasca mir bine mirosit din moastele mucenicilor2 Cu nici un c+ip pentru cei care cunosc puterea lui !umnezeu si cinstea pe care o au sfintii de la !umnezeuAA 9!o6matica8 p0 32$;0 Cunoasterea puterii cu care sint inzestrate sfintele moaste o aflam inca din >ec+iul Testament0 (n cartea a patra a Re6ilor citim ca8 in mormintul proorocului /lisei8 a fost aruncat trupul unui om mort8 dar la atin6erea cu osemintele proorocului8 acest mort a capatat viata si a inviat 9(> Re6i J(((8 21;0 Cele mai multe si mai mari minuni in le6atura cu osemintele sfintilor ne sint descoperite insa in le6ea +arului0 &sterie al &maslei zice intr)un pane6iric4 @@-oca8 dupa moarte8 +raneste cu mai multa imbelsu6are decit +ranea odinioara (osif /6iptul0 (osif impartea 6riul pe ar6intB -oca il da in dar celor lipsitiAA0 Ramine insa o intrebare8 formulata8 de asemenea8 de Sfintul (oan !amasc+in4 @@Cum poate sa faca minuni un om mort2 Cum dar prin ei 9prin sfinti; demonii sint pusi pe fu6a8 bolile sint alun6ate8 bolnavii se vindeca8 orbii vad8 leprosii se curata8 ispitele si supararile se risipesc8 si se po6oara toata darea cea buna de la Tatal luminilor 9(acob (8 1 ; peste cei care cer pin ei cu credinta neindoielnica2 9!o6matica8 p0 32%;0 1ucrarile proprii ale lui !umnezeu se numesc minuni0 @@Tu este !umnezeu care faci minuniAA 9Ps0 1JJ>(8 15; zice profetul !avid0 (n cazul sfintelor moaste8 minunile sint semne ale salasluirii lui !umnezeu in ele8 dovezi ale unei prezente divine8 deosebite de aceea a lucrarii creatoare si pronietoare0 Scopul minunilor savirsite prin osemintele sfintilor este reli6ios)moral0 (n vremea petrecerii Sale pe pamint8 ,intuitorul urmarea sa arate8 prin minuni8 ca /l este cu adevarat -iul lui !umnezeu0 @@Credeti ,ie ca /u sint in Tatal si Tatal este in ,ineB credeti cel putin pentru lucrarile acesteaAA 9(oan J(>8 11;8 a zis ,intuitorul8 adresindu)se iudeilor care nu credeau in divinitatea persoanei 1ui0 C+iar si Sfintii &postoli s)au convins de faptul divinitatii ,intuitorului tot prin minuni8 cum a fost aceea a prefacerii apei in vin la nunta din Cana0 Scopul minunilor a fost8 zice Sfintul /van6+elist (oan8 ca oamenii sa se convin6a tocmai de acest lucru4 @@Si a facut (isus si alte semne multe inaintea ucenicilor Sai8 care nu s)au scris in cartea aceasta0 (ar acestea s)au scris ca sa credeti ca (isus este *ristos -iul lui !umnezeu 9(oan JJ8 3')31;0 !ar ,intuitorul8 in vederea dovedirii dumnezeirii Sale8 nu limiteza savirsirea minunilor la vremea si la persoana Sa4 @@&devarat8 adevarat va spun8 ca cine crede in ,ine8 va face si el lucrurile pe care le fac /uAA 9(oan J(>8 12;0 Scopul minunilor ramine insa acelasi4 @@"rice veti cere in numele ,eu8 voi face8 pentru ca Tatal sa fie preamarit in -iulAA 9(oan J(>8 13;0 (nfaptuirea unor lucruri minunate prin mi7locirea Sfintelor moaste trebuie vazuta prin credinta ca e#ista o le6atura speciala intre sufletul unui sfint si osemintele lui8 pe care

218

moartea nu o poate distru6e8 in sensul ca spiritul acestuia nu paraseste cu desavirsire trupul8 mentinind astfel in moaste o putere dumnezeiasca0 Credinta ca sfintii ramin prin aceasta +arisma in osemintele lor8 prelun6ind in ele o prezenta a lor in du+8 ii face pe credinciosi sa se simta in le6atura personala cu ei si prin ei cu *ristos0 Cinstirea moastelor trece de la ele la persoana sfintilor8 ca si in cazul icoane8 iar de la persoana unui sfint trece la *ristos8 care savirseste prin moaste minuni0 &stfel8 sfintele moaste se dovedesc a fi un loc in care *ristos este prezent in +ar intr)un fel deosebit de @@aparitiaAA 1ui in icoane care il reprezinta pe /l0 (n moaste nu e#ista c+ipul lui *ristos8 ci *ristos este in mod minunat prezent in materia ramasitelor pamintesti ale sfintilor0 ,ulti oameni s)au vindecat numai prin atin6erea de ster6arele si de trpul Sfintului &postol Pavel 9-apte J(J8 11)12;8 sau prin trecerea umbrei Sfintului &postol petru peste ei 9-apte >8 15;8 dar mai multi prin atin6erea de moastele martirilor si ale sfintilor8 in cur6erea vremii8 de la *ristos si pina astazi0 40 Sensul cinstirii sfintelor moaste0 ,i7locitori si protectori ai nostri in ceruri8 sfintii sint madulare vii si active ale Bisericii lui *ristos8 care cuprinde in sinul ei deopotriva pe cei ce sint in viata si pe cei ce au adormit0 / vorba despre un adevar pe care Sfintul &postol Pavel ii e#prima prin ideea ca Biserica este @@trupul lui *ristosAA8 iar cei care se mintuiesc in ea dobindesc puterea si viata lui *ristos0 Sintem madulare ale lui *ristos (isus 9( Cor0 >(0 15;8 nu numai cu sufletul8 ci si cu trupul 9( Cor0 >(8 1%;0 @@>oi sinteti trupul lui *ristos si madulare in parteAA 9( Cor0 J((8 2 B /fes0 >8 3';0 &ceste madulare sint unite8 solidare impreuna) traitoare in una si aceeasi realitate spirituala0 Prezenta nemi7locita a lui *ristos face din Biserica o comunitate reli6ioasa8 intrucit ea devine8 prin dumnezeirea Capului ei8 ca si prin calitatea si c+emarea membrilor ei8 o comuniune a sfintilor0 Prin invierea lui *ristos8 moartea si)a pierdut suprematia sa asupra celor ce sint incorporati @@in /lAA0 /a nu)( poate separa de !umnezeu8 dupa cum nu)( poate separa unii fata de altii0 Sfintii sint madularele lui *ristos invesnicite0 1e6atura lor cu Biserica luptatoare poarta uneori pecetea unei consacrari divine4 incoruptibilitatea sfintelor lor oseminte0 (ntrea6a cinstire acordata sfintelor moaste se indreapta spre !umnezeu8 prin al carui +ar sfintii s)au ostenit si s)au 7ertfit8 s)au aratat biruitori asupra pacatului si s)au impodobit viata cu virtuti alese0 >enerarea adusa sfintilor8 cinstind osemintele lor8 precum si indreptarea ru6aciunilor pe care credinciosii le fac catre sfinti ca spre unii care au putere sa mi7loceasca pentru lume8 devin simboluri ale cinstirii insasi pe care Biserica o depune in fata lui !umnezeu0 &stfel8 in &pocalipsa avem ima6inea cununilor pe care cite 24 de batrini le aruncau inaintea tronului dumnezeiesc4 @@&tunci cei 24 de batrini cadeau inaintea Ceului ce sade pe scaun si inc+inau Celui ce este viu in vecii vecilor8 aruncind cununile lor8 ianintea tronului si zicind4 >rednic este !oamne si !umnezeul nostru sa primesti slava si cinstea si putereaAA 9&poc0 (>8 1')11;0 (n acest fel8 cinstirea sfintilor8 in Biserica8 arata cum8 prin minunea incoruptibilitatii moastelor0 !umnezeu insusi se proslaveste intru ei0 Cinstirea adusa sfintilor8 in raport cu inc+inarea adusa lui !umnezeu8 este numai relativa si plina de evlavie0 Biserica nu aduce pentru sfinti 7ertfa si nici nu le acorda inc+inare dumnezeiasca8 ci un cult de iubire si respect ca unora ce sint daruiti de !umnezeu cu fericirea de a fi slu7itori si casnici ai Sai0 (n sc+imb8 insa8 considera osemintele lor un altar de 7ertfa0 <u fara o profunda semnificatie8 in Biserica primara8 Sfinta 1itur6+ie era savirsita pe mormintele martirilor8 iar in continuare8 aceasta dumnezeiasca slu7ba nu se poate oficia fara antimisul in care se 6asesc parti din sfintele moaste0 @@!aca *ristos intr)adevar se poate vedea si pipai undeva in lumea aceasta in carne si oase8 apoi aceasta se poate in sfintele moasteAA8 zice <icolae

219

Cabasila0 @@1a urma urmei8 aceste moaste sint biserica adevarata si altarul cel adevarat8 zidirea nu)( decit o imitareAA 9!espre viata in *ristos8 Sibiu8 1%4'8 p0 131;0 (n cinstirea sfintelor moaste8 la altar avem cea mai evidenta si si6ura dovada ca Biserica "rtodo#a nu a confundat niciodata slu7irea si adorarea cuvenita lui !umnezeu8 cu cinstirea pe care ea o acorda sfintilor8 tocmai pentru ca le)a trait pe amindoua intr)o le6atura or6anica0 Cinstirea sfintilor este e#presia 6raitoare a unitatii de traire a Bisericii luptatoare cu ce triumfatoare8 care impreuna formeaza un sin6ur @@trupAA al carui cap este *ristos si a carei viata este Sfintul !u+0 Prezenta si lucrarea !u+ului se descopera in bo6atia de minuni care izvorasc din viata tainica a sfintelor moaste si constituie temeiul inc+inarii noastre inaintea lor0 Pr0 Conf0 (lie ,oldovan8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 $ )%30

((S:S P/ &P/ (isus umbla pe ape si namile de valuri Se prefaceau8 spuse8 in lespezi la picioare0 " pirtie8 croita de)a dreptul pina)n maluri (i netezea ca)n palma talazuri si viltoare0 !eparte)n soborul lacom8 cu vintul impotriva8 <evolnici8 ucenicii uitase sa se roa6eB Corabia8 o coa7a de nuca costeliva Trosnea in pumnul marii8 clatindu)se din doa6e0 -urtuna intetita)( orbea cu praful apii Si pulberea amara le ineca 6itle7ul000 !ar tot vedeau cum colo se umilesc)na+lapii Si)ntr)o carare lina se sc+imba)ntre6 virte7ul0 Si8 inclestati de spaima cu miinile pe funii8 Priveau cum uriasa naluca se tot duceB Cu bratele in laturi plutea)n bataia lunii Taind si cer si ape ca o imensa cruce0 >&S(1/ >"(C:1/SC: Biserica a +otarit8 dintru inceput8 de pe timpul Sfintilor &postoli8 ca ziua intii din saptamina sa fie sarbatorita prin cult public si sa fie socotita ca zi de odi+na pentru crestini0 &ceasta este !uminica ) ziua !omnului 9&pocalipsa (8 1';8 ea apartine !omnului *ristos si a fost ridicata la aceasta cinstire pentru ca in aceasta zi ) de duminica ) s)a intimplat cel mai mare eveniment al crestinitatii8 invierea !omnului *ristos0 Ca zi de odi+na in >ec+iul Testament a fost sarbatorita ziua simbetei0 Pentru crestini insemnatatea acelei zile dispare si locul ei il preia !uminica8 cu noul ei sens0 (n adevar8 in >ec+iul Testament8 evreii conform poruncii a (>)a din !ecalo6 sarbatoreau ca zi de odi+na sub numele de sabat8 simbata8 sarbatorea instituita de ,oise4 @@&du)ti aminte de ziua odi+nei 9simbetei; ca sa o sfintesti0 1ucreaza sase zile8 si fa in acelea toate treburile tale8 iar ziua a saptea este odi+na !omnului !umnezeului tauB sa nu face in acea zi nici un lucru000 caci in sase zile a facut !umnezeu cerul si pamintul 000 iar in ziua a saptea s)a odi+init0 !e aceea a binecuvintat !omnul ziua a saptea si a sfintit)oAA 9(esire JJ8 $)11;0

220

Sarbatorirea simbetei la evrei se efectua bazata pe doua fapte4 a; datorita faptului ca insusi !umnezeu s)a odi+nit in ziua a saptea si a sfintit)o0 @@Si a binecuvintat !umnezeu ziua a saptea si a sfintit)o8 pentru ca intr)insa s)a odi+nit de toate lucrurile SaleAA 9-acere (8 3B cf0 (esire JJ8 11;0 b; ea se mai serba ca amintire a iesirii8 a eliberarii poporului evreu din /6ipt0 @@&du)ti aminte ca ai fost rob in pamintul /6iptului si !omnul le)a scos de acolo000 si de aceea ti)a poruncit !omnul !umnezeul tau sa pazesti ziua odi+nei si sa o tii cu sfintenieAA 9!euteronom >8 15;0 (n >ec+iul Testament s)a orinduit prima data8 s)a instituit deci serbarea simbetei8 cu ocazia strin6erii manei din pustie8 data de !umnezeu evreilor0 /i strin6eau mana in fiecare zi pentru ziua respectiva iar in preziua simbetei strin6eau pentru doua zile8 caci a doua zi simbata nu era8 fiind zi de odi+na 9(esire J>(8 23)3';0 Serbarea simbetei s)a consfintit prin porunca a patra din !ecalo6 fapt amintit la inceput 9(esire JJ8 $)11;0 Serbarea simbetei a fost numai pentru >ec+iul Testament0 (n <oul Testament s)a +otarit a se serba !uminica ca amintire a (nvierii !omnului0 Caci desi simbata era denumita @@le6amint vesnicAA8 @@sa pazeasca deci fiii lui (srael ziua odi+nei8 praznuind ziua odi+nei din neam in neam ca un le6amint vesnicAA 9(esire JJJ(8 16;8 totusi pentru epoca mesinaica s)a prezis o alta zi0 Profetul ?a+aria spune4 @@(n ziua aceea8 zice !omnul8 fiecare din voi va pofti pe aproapele sau sub vita si smoc+inul sauAA 9?a+aria (((8 1';0 ?iua aceea8 e ziua invierii8 precum spune Psalmistul4 @@&ceasta este ziua pe care a facut)o !omnul sa ne bucuramAA 9CJ>((8 24;0 !omnul *ristos a calcat simbata prin4 vindecarea omului cu mina uscata 9,atei J((8 1')13;B vindecarea slabano6ului de la lacul >iteza 9(oan >8 1)13;B vindecarea orbului din nastere 9(oan (J8 1)14;0 ,intuitorul nerespectind simbata8 a spus ca /l este mai mare decit simbata8 este domn al simbetei 9,atei J((8 $B ,arcu ((8 2$;0 1a sinodul din (erusalim8 printre cele patru dispozitiuni8 pe care trebuiau sa le respecte cei care intrau in crestinism8 simbata nu e#ista 9-apte J>8 2%;0 Sfintul Pavel mustra pe 6alatenii si colosenii care vor sa se intoarca la sarbatorile iudaice0 @@<imeni sa nu va 7udece pentru mincare sau bautura8 sau cu privire la vreo sarbatore8 sau luna noua sau simbete8 care sint umbra celor viitoare8 iar trupul 9este; al lui *ristosAA 9Coloseni ((8 16B cf0 3alateni (>8 %)110 Porunca a patra din !ecalo68 nu e amintita nicaieri in <oul Testament spre a fi respectata0 Serbarea simbetei din >ec+iul Testament a fost inlocuita prin serbarea !umincii8 precum s)a amintit8 zi in care a inviat !omnul *ristos0 @@!upa ce a trecut simbata8 cind se lumina de ziua intii a saptaminii 9duminca; au venit ,aria ,a6dalena si cealalta ,arie8 ca sa vada mormintulAA 9,atei JJ>(((8 1;0 @@Si dupa ce a inviat dimineata8 in ziua cea dintii a saptaminii 9duminca;8 /l s)a aratat ,ariei ,a6dalenaAA 9,arcu J>(8 %B 1uca JJ(>8 1;0 (n ziua invierii Sale8 !omnul *ristos s)a aratat viu femeilor mironosite 9,atei JJ>(((8 %; lui Petru 91uca JJ(>8 34;8 celor doi ucenici in drum spre /maus 91uca JJ(>8 13)15;B &postolilor fara Toma0 Si fiind seara8 in ziua aceea8 intiia a saptaminii 9duminica; si usile fiind incuiate8 unde erau adunati ucenicii de frica iudeilor8 a venit (isus 9(oan JJ8 1%;8 dupa opt zile impreuna cu Toma 9(oan JJ8 26;0 !e asemene8 in ziua Cincizecimii ) tot in zi de duminica ) s)a po6orit !u+ul Sfint 9-apte ((8 1)5;8 in ziua duminicii a primit Sfintul (oan descoperirea 9&pocalipsa (8 1';0 &postolii savirseau sfinta /u+aristie 9-apte JJ8 ;B primii crestini strin6eau a7utoare tot cu ocazia

221

sarbatoririi duminicii0 @@(n ziua intii a saptaminii 9duminica; fiecare dintre voi sa)si puna deoparte8 strin6ind cit poate000AA 9( Corinteni J>(8 2;0 !eci8 incepind de la &postoli si de la primii crestini Biserica a sarbatorit ca zi de odi+na8 !uminica0 Totusi sint unii crestini care afirma si sustin ca simbata este o datorie obli6atorie pentru toti si pentru totdeauna8 este o le6e universala8 pentru ca !umnezeu a binecuvintat)o si a sfintit)o 9-acere ((8 2)3;0 !eci avem datoria s)o respectam toti0 (n adevar8 !umnezeu s)a odi+nit si a binecuvintat ziua a saptea0 !ar8 /l n)a poruncit omului s)o tina ca zi de odi+na si sarbatoare0 !e altfel8 nici nu era nevoie0 "mul era in rai si munca era usoara8 el nu avea nevoie de odi+na0 !upa caderea in pacat8 munca a devenit mai 6rea0 (nsa8 c+iar atunci omul n)a serbat ziua a saptea0 <u se spune nicaieri ca <oe8 &vraam sau (acov ar fi serbat simbata0 ,oise a instituit sabatul8 spre a curma nemultumirile poporului din pustie8 care murmura din cauza 6reutatilor8 facindu)( sa)si aminteasca de !umnezeu care)l scosese din robie0 Cit despre odi+na !omnului din ziua a saptea aceasta insemna sfirsitul creatiei0 Caci nu ni se mai spune ca @AB n)a mai urmat o alta zi8 ci ziua a saptea insemneza epoca de dupa creatie8 pina la sfirsitul lumii8 in care !umnezeu nu mai creeaza8 dar desi6ur /l are 6ri7a de lume0 !e aceea aceasta epoca se numeste sabat8 odi+na0 /a priveste pe !umnezeu0 (nsa ziua de odi+na pentru om8 vine printr)o porunca8 prin porunca lui ,oise 9(esire J>(8 23)3' si (esire JJ8 $)11; 9cf0 !e+eleanu;0 Se mai afirma aceiasi crestini ca totusi serbarea simbetei este obli6atori si pentru toti crestinii pentru ca !omnul *ristos n)s desfiintat poruncile le6ii vec+i0 &stfel8 /l spune4 @@Sa nu socotiti ca am venit sa stric le6ea sau proorociiB n)am venit sa stric8 ci sa plinescAA 9,atei >8 1 ;0 (nsa8 adevarul spuselor ,intuitorului este urmatorul4 in !omnul *ristos s)au implinit profetiile mesianice0 /l admite in esenta Sa le6ea morala a >ec+iului Testament8 dar o desavirseste8 o adinceste si o completeaza cu noi sfaturi si porunci0 !e aceea8 /l spune4 @@&ti auzit ca s)a zis celor de demult000 /u insa va spun vouaAA 9,atei >8 21)22;0 ,ulte lucruri din le6ea vec+e erau umbre8 simboale8 prefi6urati ale <oului Testament care trebuiau sa dispara si au disparut0 ,ai mult8 /l a infiintat o le6e noua0 &stfel8 la infiintarea Sfintei /u+aristii /l spune4 @@&cesta este sin6ele ,eu8 al le6ii celei noi000AA 9,atei JJ>(8 2$B 1uca JJ((8 2';0 !eci printre institutiile din le6ea vec+e care s)au desfiintat ca nemaiavind nici un rost este si serbarea simbetei0 Se mai afirma de crestinii atit de iubitori ai >ec+iului Testament si ai sabatului8 ca acesta totusi trebuie tinut pentru ca era si inainte de ,oise0 Caci in !ecalo6 se spune @@&du)ti aminte de ziua odi+nei000AA 9(esire JJ8 $;0 (nsa s)a amintit ca simbata nu s)a instituit de ,oise prin proclamarea !ecalo6ului8 ci citva timp mai inainte8 cu ocazia strin6erii manei din pustie8 fapt amintit in capitolul J>(8 23)3'0 !eci8 @@adu)ti aminteAA din (esire JJ8 $8 se refera la acest moment si nu la o perioada de timp mai vec+e0 Se mai aminteste si un alt ar6ument in spri7inul respectarii simbetei0 &stfel se spune ca simbata nu se poate inlocui caci a fost data de !umnezeu ca @@le6amint vesnicAA0 @@Sa pazeasca deci fiii lui (srael ziua odi+nei8 praznuind ziua odi+nei din neam in neam8 ca un le6amint vesnicAA 9(esire JJJ(8 16'0 (nsa8 sub numele de semn sau le6amint vesnic

222

se intele6e timpul >ec+iului Testament8 pina la venirea ,intuitorului0 Crestinii nu mai sint sub le6e8 ci sub +ar4 @@Caci pacatul nu va avea stapinire asupra noastra8 fiindca nu sinteti sub le6e8 ci sub +arAA 9(esire J((8 14; si totusi nimeni n)o mai serbeaza0 (n continuarea sustinerii simbetei se afirma ca si ,intuitorul ca si &postolii Sai serbau simbata8 pentru ca se simbata8 pentru ca se duceau simbata la sina6o6a 91uca (>8 16;8 dupa cum procedau si &postolii Sai 9-apte J>(8 13;0 (n adevar8 atit !omnul *ristos8 cit si &postolii Sai frecventau simbata sina6o6ile8 dar nu pentru ca respectau simbata8 ci pentru ca in acea zi erau adunati iudeii acolo si puteau sa le propovaduiasca 1e6ea cea noua0 Se mai spune de sustinatorii simbetei8 ca ea se serba si in timpul <oului Testament8 aducindu)se drept dovada faptul ca si femeile mironosite care urmau pe ,intuitorul o servau0 &stfel8 se spune in /van6+elia 1uca4 @@-emeile care au venit cu /l din 3alileea 9femeile mironosite; au privit mormintul si cum a fost pus trupul 1ui0 Si8 intorcindu)se au pre6atit miresme si miruri8 iar simbata s)au odi+nit8 dupa 1e6eAA 91uca JJ(((8 55) 56;0 (n adevar8 femeile mironosite s)au odi+nit simbata @@dupa le6eAA caci8 la moartea ,intuitorului ele erau inca sub imperiul le6ii vec+i0 1e6ea noua a inceput dupa invierea ,intuitorului0 C+iar ,intuitorul a aratat ) sustin partizanii simbetei ) ca serbarea acesteia va fi in vi6oare pina la sfirsitul lumii0 @@Ru6ati)va spune /l8 sa nu fie fu6a voastra iarna8 nici simbataAA 9,atei JJ(>8 2';0 (nsa8 in versertul respectiv8 nu este vorba de sfirsitul lumii8 ci de sfirsitul (erusalismului0 1a (erusalim8 simbata se inc+ideau portile cetatii si nici nu era permis evreilor sa faca decit un anumit numar de mile0 !esi6ur ca daca acel fla6el ar surveni simbata8 locuitorii (erusalimului ar fi mult stin6+eriti8 in fu6a lor0 Tot pentru serbarea simbatei8 se mai invoca si spusele Sf0 Pavel din epistola catre /vrei 9(>8 4)11;8 unde este vorba despre @@odi+naAA din ziua a saptea a lui !umnezeu8 pe care /l a promis)o si poporului Sau0 "ri8 cum poporul sau in ultima instanta sint crestinii8 ei trebuie sa tina odi+na simbetei0 "r8 aici in locul respectiv8 care este mai dificil de interpretat8 nu este vorba de odi+na simbetei8 ci de odi+na imparatiei cerurilor8 aici avem trei feluri de odi+na4 a; tara odi+nei din CanaanB b; "di+na lui !umnezeu din ziua creatiei si c; "di+na sau fericirea din imparatia cerurilor0 Primele doua odi+ne simbolizeaza odi+na din imparatia cerurilor de care crestinii se vor invrednici daca vor asculta cuvintului lui !umnezeu 9cf0 dr0 P0 !e+eleanu;0 (n sfirsit8 se mai sustine de partizanii serbarii simbetei ca la inceput toti crestinii au serbat simbata8 pina la Constantin cel ,are8 care a introdus serbarea duminicii in crestinism0 (nsa din scrisoarea lui Pliniul cel Tinar catre Traian 9111;8 ca si din marturiile Sf8 (ustin ,artirul8 Clement al &le#andriei si alte marturii din sec0 ( si (( se constata ca !uminica a fost serbata din primele veacuri ale crestinismului8 c+iar de la Sf0 &postoli ai ,intuitorului0 Constantin cel ,are a oficializat serbarea !uminicii8 pentru ca ea era de7a e#istenta8 se sarbatorea de crestini0 /l nu avea nici un interes sa sc+imbe reli6ia crestina0 Pr0 Prof0 (0 Constantinescu8

223

F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa60 %4)% 0

B(B1"3R&-(/ S/1/CT(>& 10 Pr0 Prof0 3ri6orie ,arcu8 !uminica 9sinteza biblico)teolo6ica;8 in @@,itropolia &rdealuluiAA8 nr0 11)128 1% '0 20 Pr0 !r0 Simion Radu8 ?iua !omnului este !uminica8 in @@3lasul BisericiiAA8 nr0 11)128 1% 40 30 Pr0 Prof0 Constantin 3aleriu8 Sensul reli6ios)crestin al sarbatorii ?iua !omnului in >ec+iul si <oul Testament8 in @@,itropolia ,oldovei si SuceveiAA8 nr0 )%8 1% 0 40 Pr0 Prof0 !r0 <0 <ea6a8 Temeiuri pentru serbarea !uminicii8 in @@,itropolia BanatuluiAA8 nr0 1)28 1% 20 50 Pr0 T0 Bodnar8 Serbarea !uminicii8 in @@,itropolia ,oldovei si SuceveiAA8 nr0 )$8 1% 30 Problema ru6aciunilor pentru cei morti sta intr)o strinsa le6atura cu cinstirea sfintilor0 /a face parte dintre c+estiunile doctrinare es+atolo6ice8 impreuna cu problema mortii8 a sufletului omenesc si a vietii de dincolo de mormint0 (nvatatura crestina referitoare la cultul mortilor si indeosebi la ru6aciunile pentru morti se bazeaza pe o serie de idei spri7inite pe revelatia divina si practica traditionala a Bisericii0 (n le6atura cu moartea8 de la care trebuie sa plecam8 fenomen universal si inerent naturii umane8 Biserica crestina invata ca ea a survenit in lume in urma pacatului ori6inar 9Romani >8 12;8 dar ea nu inseamna o distru6ere completa a fiintei umane8 ci numai o despartire a trupului de suflet0 Trupul se intoarce in pamint din care a fost luat8 precum spune Sfinta Scriptura4 @@(n sudoarea fetei tale iti vei minca piinea ta8 pina te vei intoarce in pamintul din care ai fost luatAA 9-acerea (((8 1%;0 Sufletul8 insa8 se intoarce la !umnezeu de la care si)a primit e#istenta8 precum ne da marturie aceeasi carte sfinta4 @@Si ca pulberea sa se intoarca in pamint cum a fost8 iar sufletul sa se intoarca la !umnezeu8 care l)a datAA 9/cclesiastul8 J((8 ;0 !eci trupul este muritor8 iar sufletul nemuritor8 vesnic 9,atei J8 2$B JJ((8 32;0 /l este mai de pret decit trupul si decit orice alte bunuri materiale 9,arcu >(((8 36)3 ;0 !e altfel8 nemurirea sufletului si dainuirea lui in viata de dincolo de moarte8 este ideea fundamentala prin care sta sau cade cultul mortilor si ru6aciunile pentru morti0 ,ai mult8 nemurirea individuala este strins unita8 dupa invatatura crestina8 bazata pe revelatia divina cu aceea de constiinta0 "mul dupa moarte este in deplinatatea vietii sale sufletesti8 este constient8 bucurindu)se sau suferind dupa felul cum a vietuit pe pamint 91uca J>(8 22)31;0 Caci8 dupa invatatura !omnului *ristos toti cei morti trebuie sa fie 7udecati si rasplatiti in conformitate cu faptele pe care le)au savirsit in viata0 C+iar si in >ec+iul Testament invatatura despre 7udecata omului este clar afirmata0 &stfel8 Psalmistul spune4 @@(ar !omnul ramine in veacB 6atit)a scaunul 1ui de 7udecataB si /l va 7udeca lumeaB cu dreptate va 7udeca popoareleAA 9Psalm (J8 )$;0 !e asemenea si in /cclesiast se spune4 @@Teme)te de !umnezeu si pazeste poruncile 1ui5 &cesta este lucrul cuvenit fiecarui om caci !umnezeu va 7udeca toate faptele ascunse8 fie bune8 fie releAA 9/cclesisat J((8 13) 14;0 1a !omnul *ristos ideea despre 7udecata si recompensa omului dupa moarte8 constituie ideea de baza a doctrinei sale0 /a strabate ca un fir rosu toata invatatura sa0 @@!ar zic voua4 Tirul si Sidonului va fi mai usor in ziua 7udecatii decit vouaAA 9,atei

224

J(8 22;0 Sau4 @@Caci -iul "mului va sa vina intru slava Sa8 cu in6erii saiB si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele saleAA 9,atei J>(8 2 B JJ>8 31)46;0 " afirma si Sfintii &postoli8 ca o do6ma fundamentala a crestinismului0 @@Pentru ca 9!umnezeu; a +otarit o zi in care va sa 7udece lumea intru dreptateAA 9-apte J>((8 31;0 Sau @@Caci toti ne vom infatisa inaintea 7udecatii lui !umnezeuAA 9Romani J(>8 1';B (( Corinteni >8 1'B /vrei (J8 2 ;0 Biserica noastra a sintetizat do6ma despre 7udecata oamenilor dupa moarte in articolul sapte din Simbolul credintei4 @@Si iarasi va sa vie 9!omnul *ristos; cu marire sa 7udece viii si mortiiAA0 &dica8 dupa 7udecata8 toti vor primi rasplata conform faptelor pe care le)a savirsit0 (nsa invatatura ortodo#a distin6e doua 7udecati8 dupa savirsirea din viata a omului4 7udecata 6enerala8 obsteasca care va fi precedata de a doua venire a ,intuitorului *ristos0 !espre aceasta din urma se spune ca la venirea !omnului toti cei morti vor invia8 iar cei vii se vor sc+imba intr)o clipa 9( Corinteni J>8 51; si vor iesi intru intimpinarea ,intuitorului0 &stfel8 imbracati in corpuri spiritualizate8 vor fi 7udecati8 intr)o atmosfera de maretie si frica8 fiind recompensati spre fericire sau c+inuri vesnice 9,atei JJ>8 31)46;0 !eci8 este vorba despre 7udecata universala de la sfirsitul lumii0 Totusi8 in le6atura cu ru6aciunile pentru morti trebuie accentuata8 fiind de o mare importanta8 7udecata particulara0 Caci ru6aciunile celor vii pentru cei decedati spre a li se ameliora situatia8 intervin dupa 7udecata particulara sau intru 7udecata particulara si cea 6enerala0 .udecata particulara este atestata in Sfinta Scriptura0 &stfel Sfintul Pavel spuneF @@/ste rinduit oamenilor sa moara8 iar dupa aceea8 sa fie 7udecatiAA 9/vrei (J8 2 ;0 (ntrucit in cuvintele acestea Sfintul Pavel nu pune nici un interval de timp intre moarte si 7udecata8 urmeaza ca el e#prima prin ele ideea ca sufletul indata dupa despartirea de trup este supus 7udecatii particulare 9cf0 Prof0 <0 C+itescu8 !o6matica8 tom0 ((8 p0 %41;B Parabola bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar8 unde fiecare dupa moarte este rasplatit 91uca J>(8 1%)31;8 evident dupa 7udecata8 este o dovada a acesteia 9cf0 (( Petru ((8 4)%;0 Si ,arturisirea "rtodo#a a lui Petru ,ovila precizeaza ca e#ista 7udecata particulara8 deosebita si alta 7udecata de apoi 9obsteasca;0 <ici dreptii8 nici pacatosii n)au primit rasplata desvirsita a faptelor lor 9dupa 7udecata particulara;8 totusi nu sint toti in aceeasi stare si nu se trimit in acelasi loc 9,arturisirea "rtodo#a8 partea (8 intreb0 618 p0 63;0 .udecata particulara se savirseste imediat8 dupa moartea omului8 de catre !omnul *ristos8 in prezenta unor in6eri buni si in6eri rai8 dintre care unii dintre acestia il apara8 iar altii il acuza0 /vident8 rolul +otaritor il are ,intuitorul *ristos0 .udecata particulara este provizorie0 /a se face deocamdata asupra sufletului decedatului si nu asupra sufletului si trupului care se va efectua la 7udecata obsteasca0 Se mai numeste provizorie caci soarta unor dintre pacatosii pedepsiti pentru pedeapsa iadului nu este definitiva8 pentru ca ea poate fi modificata in bine prin ru6aciunile Bisericii0 <umai dupa 7udecata cea din urma8 universala8 pacatosii vor trece in munca vesnica a iadului0 Totusi8 dupa 7udecata particulara sufletul decedatului se bucura in rai sau sufera in iad8 in mod diferit dupa faptele savirsite in viata0 @@(n casa Tatalui ,eu multe locasuri sintAA 9(oan J(>8 2; se aplica si la rai si la iad8 adica se refera si la fericirea dreptilor din rai si la aceea a pacatosilor din iad 9Romani ((8 6) ;0

225

Starea sufletelor dupa moarte si dupa 7udecata particulara este o stare de fericire sau nefericire8 o stare constienta 91uca J>(8 1%)31;0 Cei buni se bucura de o serie de bunuri pozitive8 vietuind in lumina8 in comuniune cu !umnezeu8 iar pacatosii sint mustrati de constiinta8 departe de !umnezeu0 (nsa8 felul fericirii si nefericirii dupa 7udecata particulara este deosebit de acela de dupa 7udecata 6enerala0 >iata constienta de dupa moarte nu se mai poate sc+imba dupa vointa omului0 &dica8 el nu)si mai poate sc+imba caracterul8 din bun sa devina rau sau invers0 !incolo de mormint aceasta sc+imbare nu mai este posibila0 @@1e6ati)l de picioare si de miini si)l aruncati in intunericul cel mai dinafara 9,atei JJ((8 13;0 !eci sufletul nu e liber sa inceapa o viata noua0 >iata de pe pamint e timpul de pre6atire8 iar cea de dincolo e recolta aceleia de aici0 !e aceea situatia celor morti8 destinati prin 7udecata c+inurilor iadului nu se mai poate modifica prin propria lor vointa ci numai prin ru6aciunile celor vii8 ale Bisericii0 !e aici8 necesitatea ru6aciunilor pentru cei morti0 !e altfel8 ru6aciunile pentru cei morti e#istau la pa6ini8 care se manifestau prin diferite practici mortuare4 7ertfe pe mormite si alte obiceiuri0 &ceste ru6aciuni e#istau si la evrei0 1ocuitorii 3alaadului au inmormintat trupul lui Saul si al fiilor sai8 au plins8 s)au tin6uit si au postit pentru Saul si cei din casa lui (srael care cazusera de sabie in lupta cu -ilistenii 9(( Re6i (8 12;0 Profetul (eremia porunceste ca pentru cei ce l)au parasit pe !umnezeu sa nu se frin6a pentru ei piine de 7ale8 ca min6iiere pentru cei morti 9(eremia J>(8 )11;0 (ar (uda ,acabeul a dat ordin sa se faca ru6aciuni pentru cei morti in lupta8 spre a fi sloboziti de pacate 9(( ,acabei J((8 46;0 (n invatatura crestina ru6aciunile pentru morti au o fundamentare mai precisa0 Prin venirea in lume a !omnului *ristos8 /l a infiintat Biserica Sa8 din care fac parte toti crestinii8 atit cei morti8 cit si cei vii0 @@Caci daca traim8 si daca murim ai !omnului sintem0 Caci pentru aceasta a murit si a inviat *ristos8 ca sa stapineasca si peste morti si peste viiAA 9Romani J(>8 $)%;0 Crestinii formeaza un sin6ur tot8 o entitate8 un or6anism viu8 un corp0 @@&sa si noi8 cei multi un trup sintem in *ristos si fiecare madulare unii altoraAA 9Romani J((8 5;0 !eci8 in Biserica crestina intre cei vii si cei morti nu este un zid despartitor8 ci constituind un or6anism sint solidari impreuna0 @@Caci daca un madular sufera8 toate madularele sufera impreuna si daca un madular este cinstit8 toate madularele se bucura impreunaAA 9( Corinteni J((8 26;0 :niti in aceeasi credinta 9/feseni (>8 5; si vietuind in acelasi trup tainic al lui *ristos8 membrii Bisericii isi dezvolta intre ei dra6ostea crestina8 cea mai mare porunca a ,intuitorului0 @@Porunca noua dau voua4 sa va iubiti unul pe altul0 Precum /u v)am iubit pe voi8 asa si voi unul pe altul sa va iubitiAA 9(oan J(((8 34B 12)13B Romani J(((8 %)1'B ( Corinteni J(((;0 (ar Sfintul (oan arata ca dra6ostea fata de !omnul se concretizeaza si se vadeste in iubirea aproapelui 9( (oan (>8 2'B (acov ((8 15)16;0 (n adevar8 in iubirea fata de aproapele noi ii dorim semenului nostru binele moral si materialB iar binele spiritual cel mai inalt este8 fara indoiala8 mintuirea sufleteasca8 dobindirea imparatiei lui !umnezeu0 !eci8 ru6aciunea spre indreptarea celui ratacit8 pentru iertarea pacatelor lui fie vietuind in lume8 fie in viata de dupa moarte este un act de iubire crestina0 Ru6aciunea este folositoare pentru semeni8 caci spune Sfintul (acov4 @Ru6ati)va unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 caci mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;8 Sfintul Pavel adau6a4 @@Pentru ca stiu ca aceasta imi va fi mie spre mintuire8 prin ru6aciunile voastre si cu a7utorul !u+ului lui (isus *ristosAA 9-ilipeni (8 1%;0

226

Ru6aciunile facute cu credinta pentru noi si pentru semeni sint eficace8 au rezultat8 caci ,intuitorul a spus4 @@Cereti si vi se va daB cautati si veti aflaB bateti si vi se va desc+ideAA 9,atei >((8 ;0 Sau4 @@Si toate cite veti cere8 ru6indu)va cu credinta8 veti primiAA 9,atei JJ(8 22B ,arcu J(8 24B (oan J(>8 13;0 ,ai mult8 !omnul *ristos si &postolii Sai raspund faptic la ru6aciunile ce li se fac si a7uta pe acei pentru care sint ru6ati0 &stfel !omnul *ristos vindeca pe slu6a sutasului 9,atei >(((8 5)13;8 pe fiica cananeencei 9,atei J>8 22)26;B pe tinarul lunatic 9,atei J>((8 14)1$;B inviaza pe fiica lui (air 9,atei (J8 23)25;0 Toate aceste minuni !omnul *ristos le indeplineste pe baza ru6aciunilor celor apropiati0 !e asemenea si Sfintul Petru inviaza pe Tabita la ru6aciunile credinciosilor apropiati ei 9-apte (J8 4')41;0 !eci8 pe baza credintei si a ru6aciunilor celor vii pornite din dra6oste de aproapele sint indreptatite si ru6aciunile pentru cei morti8 pentru ca !omnul *ristos cu mila si cu +arul Sau sa a7ute si sa usureze c+inurile celor pacatosi0 &sa precum noi indreptam ru6aciuni catre cei alesi8 catre sfinti ca sa intervina la !umnezeu prin ru6aciunile lor pentru noi cei din Biserica luptatoare8 cei vii8 tot astfel bazati pe aceleasi temeiuri8 intervenim la !umnezeu8 !omnul *ristos si sfintii Sai pentru ameliorarea situatiei celor adormiti0 !eci8 iubirea si credinta stau la baza ru6aciunilor pentru cei mortiB credinta in nemurirea sufletelor si in fa6aduintele ,intuitorului ca cererile noastre fata de /l se vor realiza si iubirea pentru semenii nostri care sint in suferintele iadului0 ,ai mult8 noi stim ca !omnul *ristos a eliberat din iad pe dreptii >ec+iului Testament 9( Petru (((8 1%; si are putere de a elibera din iad pe pacatosii vrednici de acest +ar0 !umnezeu iarta pe pacatos8 il mintuieste8 dar fara concursul omului8 mintuirea este imposibila8 !umnezeu nu da decit celui ce se roa6a0 "ri8 cum cei morti8 care se c+inuie in iad nu pot face nimic pentru soarta lor8 este de datoria celor vii sa se roa6e pentru ei0 !e aceea8 Biserica "rtodo#a are ru6aciuni pentru cei morti in toate litur6+iile sale incepind de la Sfintii (acov8 >asile cel ,are8 (oan 3ura de &ur pina la 1itur6+ia Sfintului 3ri6orie Teolo6ul si anumite zile speciale de pomenire a mortilor4 simbetele mortilor 9a (()a8 a ((()a8 a (>)a din postul Pastelui8 Simbata Rusaliilor si simbata lasatului sec de carne ) mosii de iarna;0 !e drept8 Biserica "rtodo#a se roa6a numai pentru cei care au murit la credinta cea drepta si pentru cei care nu au pacate covirsitoare8 pacate prea mari8 de ura si dusmanie impotriva lui !umnezeu0 Caci spune Sfintul (oan4 @@!aca vede cineva pe fratele sau pacatuind ) pacat nu de moarte ) sa se roa6e si !umnezeu va da viata acelui frate8 anume celor ce nu pacatuiesc de moarte0 /ste si pacat de moarteB nu zic sa se roa6e pentru asa pacate 9( (oan >8 16;0 Sau8 dupa cum spune ,intuitorul4 @@Cel ce va zice cuvint impotriva -iului "mului se va ierta lui8 dar celui care va zice imptriva !u+ului Sfint8 nu ( se va ierta lui nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J(8 32;0 !eci Biserica nu se roa6a pentru acei care au murit in necainta si nepietate8 +ulitori si care au stins in ei complet spiritul lui *ristos ca si pentru sinuci6asi8 eretici8 nepocaiti 9cf0 Pr0 ,itrofan8 >iata repauzatilor nostri si viata noastra dupa moarte8 p0 134;0 (nsa in concret8 pentru ca noi nu stim niciodata cu si6uranta cine a decedat cu pacate care nu se pot ierta8 ci numai !umnezeu stie8 noi ne ru6am pentru toti cei care au murit0 !aca acestia sint in rai8 ei n)au nevoie de ru6aciunile noastre0 !aca cei decedati

227

au pacate ce pot fi iertate8 !umnezeu va primi ru6aciunile noastre facute pentru ei si)( va scapa din suferintele iadului0 !aca cei decedati sint impovarati cu pacate ce nu pot fi iertate8 !umnezeu nu va primi ru6aciunile noastre in favoarea lor8 ci le va intoarce in folosul celor ce le fac 9,atei J8 12)13;0 Cu toata claritatea invataturii crestine ortodo#e amintite8 e#ista o serie de crestini mostenitori ai invataturilor protestante care nea6a utilitatea ru6aciunilor pentru cei morti8 folosind c+iar anumite te#te din Sfinta Scriptura in sustinerea afirmatiilor lor0 :nii dintre acestia sustin ca sufletul moare impreuna cu trupul si invie la inverea 6enerala0 !eci8 orice le6atura cu mortii este inoperanta si ru6aciunile pentru ei inutile0 >ec+iul Testament ca si <oul Testament prin unele din versetele lor8 sint invocate de acestia0 &stfel se spune4 @@Sa nu mincati sin6ele nici unui trup8 pentru ca viata oricarui trup este in sin6ele lui4 tot cel ce va minca se va stirpiAA 91evitic J>((8 14B !eut0 J((8 23;0 Sau4 @@Tot ce se misca si ce traieste sa va fie de mincare000 <umai carnea cu sin6ele ei8 in care e viata ei sa nu mincati0 Caci /u si sin6ele in care e viata voastra8 il voi cere la orice fiara000 9-acere (J8 3)5;0 (nsa aici este vorba despre animale al caror suflet este sinonim cu viata biolo6ica si care la ele se afla in sin6e0 "data cu trupul si sin6ele lor dispare intrea6a lor fiinta0 Sin6ele omului in care este si @@viataAA lui 9-acere (J8 5;8 viata biolo6ica8 animala8 dispare odata cu trupul8 dar nu si sufletul0 Sufletul si trupul sint doua inceputuri de sine statatoare4 trupul omului e facut din tarina8 iar sufletul din suflarea lui !umnezeu4 @@&tunci luind !omnul !umnezeu tarina din pamint a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s)a facut omul fiinta vie 9-acere ((8 B Cf0 !eut0 JJJ((8 4%)5'B ,atei JJ((8 32;0 &nimalele au fost create in c+ip deosebit decit omulB ele au fost facute din pamint8 fara vreo remarca asupra sufletului lor 9-acere (8 24;0 "mul8 precum s)a amintit8 a fost zidit prin suflare dumnezeiasca si are ori6ine divina 9-acere ((8 ;0 Se mai spune ca de multe ori se afirma in Sfinta Scriptura esenta materiala a sufletului si deci murind trupul se stin6e si sufletul0 &stfel8 !avid spune lui Saul4 @@Tu insa cauti sufletul meu8 ca sa)l ieiAA 9( Re6i JJ(>8 12;8 adica sa)l omori0 Sau in alt loc4 @@Pentru aceea8 sufletul meu ar vrea mai bine strean6ul8 mai bine moarte8 decit aceste c+inuriAA 9(ov >((8 15;0 !eci8 moartea este e6ala cu nimicirea sufletului0 Se mai invoca si e#presiile din <oul Testament4 @@a murit saraculAA8 @@a murit bo6atulAA 91uca J>(8 22;0 @@Parintii vostri au mincat mana in pustie si au muritAA 9(ona >(8 4%;0 &ceste e#presii ar releva faptul ca oamenii mor in intre6ime ca suflet si corp0 (nsa8 locurile unde se arata ca sufletul moare nu sint ceea ce vrea sa se demonstreze8 ci ele indica strinsa le6atura dintre suflet si corp8 in rastimpul vietii pamintesti8 ca si e#presiile @@a murit saraculAA8 @@bo6atulAA8 @@parintii vostriAA0 (n Sfinta Scriptura se face distinctie clara intre suflet si trup4 @@<u va temeti de cei care ucid trupul8 iar sufletul nu pot sa)l ucidaAA 9,atei J8 2$B (( Corinteni >8 $)%;0 &ltii crestini afirma ca ru6aciunile pentru morti sint inutile8 deoarece cei morti8 pina la 7udecata 6enerala stau intr)o stare de inconsitenta si somnolenta0 &cest fapt il arata Psalmistul4 @@Caci nu este intru moarte cel ce te pomeneste pe tine si in iad cine te va lauda pe tineAA 9Ps0 >(8 5;0 Sau4 @@1a fel si omul se culca si nu se mai scoala8 si cit vor sta cerurile8 el nu se mai desteapta si nu se mai trezeste din somnul luiAA 9(ov J(>8 12;0

228

(n sfirsit8 un alt citat4 @@Tot ce mina ta prinde sa savirseasca fa cu +otarire8 caci in iadul in care te vei duce nu se afla nici fapta8 nici punere la cale8 nici stiinta8 nici intelepciuneAA 9/cclesiast (J8 1';0 !ar in locurile amintite nu e vorba despre sufletele oamenilor8 ci despre trupurile lor0 Psalmistul 9>(8 5; cere ceva de la !umnezeu sa ( se dea cit este in viata8 caci dupa moarte nu se mai poate ru6a8 nu mai poate cere nimic0 !e asemenea si in celelalte citate se arata ca odata omul coborit in mormint nu mai poate lua parte nici la stiinta8 nici la iubire8 nici la intelepciune0 Cum ca sufletele sint constiente dupa moarte si se bucura sau sufera8 o demonstreaza elocvent pilda bo6atului nemilostiv si a saracului 1azar 91uca J>(8 1%)31;8 aparitia lui ,oise si (lie la Sc+imbarea la -ata a ,intuitorului 9,atei J>((8 3; si po6orirea la iad a !omnului *ristos 9( Petru (((8 1%)2';8 spre a vesti /van6+elia8 ca si ru6aciunile sfintilor adresate !omnului *ristos 9&pocalipsa >8 $B J(8 15)16;0 Se mai afirma de aceiasi crestini ca ru6aciunile pentru cei morti sint inutile8 deoarece !umnezeu 7udeca si raplateste fiecaruia fara mi7locire8 ci dupa dreptate0 @@Pentru ca noi toti trebuie sa ne infatisam inaintea scaunului de 7udecata al lui *ristos8 ca fiecare sa ia dupa cele ce a facut prin trup8 ori bine8 ori rauAA 9(( Corinteni >8 1';0 Sau4 @@Caci -iul "mului va sa vina intru slava Tatalui Sau8 cu in6erii SaiB si atunci va rasplati fiecaruia dupa faptele saleAA 9,atei J>(8 2 B cf0 3alateni >(8 $;0 (nsa8 in locurile invocate pentru respin6era ru6aciunilor pentru morti este vorba nu despre 7udecata particulara8 ci despre cea obsteasca0 Care8 c+iar daca n)ar fi vorba despre aceasta8 nu insemna ca ar fi cu totul e#clus folosul de a ne ru6a pentru morti0 Caci in nenumarate locuri din Sfinta Scriptura se recomanda ru6aciunile pentru semeni8 fara a socoti ca aceasta ar altera 7udecata divina4 (ov se roa6a pentru prietenii sa 9(ov J1((8 $;B ,intuitorul se roa6a pentru &postolul Petru 91uca JJ((8 32; si pentru ceilalti &postoli 9(oana J>((8%;8 precum si pentru 1azar care era mort 9(oan J(8 41)41;0 Cea mai intemeiata obiectie contra ru6aciunilor pentru cei morti ar fi faptul ca intre locul de c+in al pacatosilor8 iadul8 si cel de fericire al dreptilor8 raiul8 ar fi o prapastie de netrecut si ca nici dreptul &vraam n)a mai incercat si nici n)a voit sa amelioreze suferintele bo6atului din iad8 si nici sa a7ute spre indreptarea fratilor vii ai acestuia 91uca J>(8 24)31;0 /ste adevarat ca dreptul &vraam spune ca intre iad si rai este o prapastie de netrecut0 (nsa8 aici este vorba despre fapte petrecute in rastimpul >ec+iului Testament0 Prin venirea !omnului *ristos s)a desfiintat prapastia dintre iad si rai8 caci cu moartea Sa pe cruce8 @@a primit toata puterea in cer si pe pamintAA 9,atei J>(((8 1$;8 a dobindit c+eile iadului si ale mortii 9&pocalipsa (8 1$;8 a eliberat din robie pe dreptii >ec+iului Testament8 adica a iertat pacatele cu +arul sau 9( Petru (((8 1%; si a distrus prapastia amintita0 Prin aceasta a dat posibilitate Bisericii sa intervina prin ru6aciunile ei pentru ameliorarea destinului celor din iad0 Cit despre faptul ca &vraam n)a voit sa usureze soarta bo6atului nemilostiv si nici a fratilor acestuia se e#plica prin aceea ca atit bo6atul cit si fratii lui se facusera vinovati de pacate 6rele8 de pacate de moarte8 pentru care nu este iertare 9,atei J((8 32;0 /i erau deci sortiti c+inurilor vesnice0 Pentru fratii bo6atului nu mai era posibila nici o reintoarcere c+iar daca ar fi inviat cineva din morti 91uca J>(8 31;0 Pentru bo6at pacatele ii erau foarte 6rave8 caci murise fara pocainta8 fara credinta8 fara iubire de oameni 91uca J>(8 25;0 !eci8 orice interventie din afara era inutila0

229

Se invoca contra ru6aciunilor pentru morti afirmatiile Sfintului Pavel din ( Corinteni >(8 %)1'8 unde citim4 @@<u stiti oare ca nedreptii nu vor mosteni imparatia lui !umnezeu2 <u va ama6iti4 nici desfrinatii8 nici inc+inatorii la idoli8 nici adulterii8 nici sodomenii8 nici furii8 nici lacomii8 nici betivii8 nici bat7ocoritorii8 nici rapitorii nu vor mosteni imparatia lui !umnezeuAA0 !eci8 cei morti8 fara pocainta completa nu vor mosteni imparatia cerurilor0 Pentru acestia este inutila orice ru6aciune8 orice interventie0 Totusi citatul amintit8 din Sfintul &postol Pavel nu se refera nicidecum la ru6aciunile pentru morti8 ci la viata trecuta a Corintenilor8 plina de pacatele citate si ca ei trebuie sa fie foarte atenti8 sa nu mai recada in asemenea pacate8 caci in acea stare nu ar mai putea mosteni imparatia lui !umnezeu0 !ovada versetul care urmeaza4 @@Si asa erati dar v)ati indreptat in numele !omnului8 (isus *ristos si !u+ul !umnezeul nostruAA 9( Corinteni >(8 1;0 Se mai citeaza de catre aceiasi crestini versete si din >ec+iul Testament8 contra ru6aciunilor pentru cei morti0 &stfel se citeaza din profetul (eremia unde se spune4 @@Si vor muri cei mari si cei mici in pamintul acesta si nu vor fi in6ropati si dupa ei nimeni nu va plin6e8 nimeni nu)si va face taieturi8 nici se va tunde pentru ei0 <u se va frin6e pentru ei piine de 7ale ca min6iiere pentru cel mort8 si nu li se va da cupa min6iierii ca sa bea dupa tatal lor si dupa mama lorAA 9(eremia J>(8 6) ;0 !eci ru6aciunile pentru morti sint nefolositoare0 Si in alt loc4 @@&sa zice !omnul4 @@Blestemat fie omul care se increde in om si isi face spri7in din trup omenesc si al carui inima se departeaza de !omnulAA 9(eremia J>((8 5;0 &sadar8 !umnezeu osindeste pe acei oameni care se spri7ina pe interventia altor semeni de)ai lor in favoarea mintuirii lor0 !ar si de data aceasta interpretarea este falsa si sint eronate obiectiile0 Caci in primul citat este voba despre pacatele 6rave pe care le facusera unii evrei ) inc+inarea la idoli ) si pentru care !umnezeu ii pedepseste prin nein6ropare8 prin lipsa de 7ale si nefrin6ere de piine pentru cei morti0 &tit de mari erau pacatele lor incit nu erau vrednici de toate aceste practici pentru cei morti0 Totusi8 este lesne de inteles ca daca cei cazuti in pacate 6rave erau nevrednici de aceste practici si min6iieri8 cei mai putin pacatosi aveau dreptul la ele0 !e unde reiese indreptatirea ru6aciunii si practicile noastre pentru cei decedati0 (n al doilea citat8 se vede clar ca este vorba despre acei evrei care se incredeau si se inc+inau la idoli si nu lui !umnezeu0 (n le6atura cu interventia oamenilor la !umnezeu pentru semenii lor8 prin ru6aciuni8 Sfintul &postol Pavel cere de foarte multe ori in epistolele sale sa se roa6e pentru el si pentru altii0 &stfel el spune4 @@>a indemn deci8 inainte de toate sa faceti cereri8 ru6aciuni8 mi7lociri8 multumiri pentru toti oameniiAA 9( Timotei ((8 1;0 Sau4 @@-ratilor8 ru6ati)va pentru noiAA 9( Tesaloniceni >8 25;B @@Staruiti in ru6aciuneB 000 ru6indu)va totodata si pentru noiAA 9Coloseni (>0 2)3;0 !eci8 ru6aciunile de mi7locire pentru vii si pentru morti sint recomandabile si operante0 (n sfirsit8 se mai spune ca daca mortii care se c+inuie in iad si pentru care se fac ru6aciuni8 se mintuiesc8 urmeaza ca toti pentru care ne ru6a trebuie sa se izbaveasca0

230

S)a amintit ca Biserica se roa6a numai pentru cei care au credinta8 pentru cei care au murit cu pacate mai putin 6rave8 care nu au +ulit 9( (oan >8 16;0 Totusi8 in concret8 faptic8 noi nu stim pe cei care mor fara pocainta suficienta cu pacate 6rave nemarturisite8 pe cei impietriti in erezii sau in necredinta0 !e aceea8 noi facem ru6aciuni pentru toti0 (ar !umnezeu8 care stie faptele si 6indurile tuturor8 va ierta si va izbavi din munci si dureri pe acel care merita0 "ricum8 ru6aciunile pentru morti nu sint inutile0 /le izbavesc din muncile iadului pe multi din cei adormiti in credinta in !umnezeu si care n)au putut8 din diferite impre7urari8 sa duca o viata crestina spre a se bucura de fericirea raiului0 /le a7uta si celor ce le savirsesc din dra6oste pentru semeni si credinta in !omnul *ristos8 pentru ca prin ele isi desavirsesc viata lor crestina0 ,ai mult8 sint o min6iiere fata de pierderea celor plecati dintre noi si o strinsa comuniune cu ei si cu ceilalti membri ce formeaza Biserica crestina0 Ru6aciunile pentru morti au o serioasa fundamentare scripturistica si sint de un nemar6init folos pentru sufletul crestin0 Pr0 Prof0 (0Constantinescu8 F(ndrumator pastoralF8 &r+iepiscopia Bucurestilor8 1%$18 pa6012')1240 B(B1("3R&-(/ S/1/CT(>& 10 Pr0 Prof0 (0 Constantinescu8 Ru6aciunile pentru cei morti8 in @@3lasul BisericiiAA8 nr0 )$8 1% 50 20 Pr0 <icolae &le#a8 Temeiurile do6matice ale ru6aciunilor pentru cei morti8 in @@Studii teolo6iceAA8 nr0 1)28 1% $0 30 Pr0 (oan (oanicescu8 Ru6aciune pentru cei morti8 in @@,itropolia "ltenieiAA8 nr0 1)28 1% 50 40 Pr0 ,itrofan8 >iata repauzatilor nostri si viata noastra dupa moarte8 trad0 din frantuzeste de (osif ,itropolitul Primat8 Bucuresti8 1$%'0 50 Pr0 Prof0 (0 Petreuta8 Ru6aciunile pentru morti8 "radea8 1% 30 (0P (n afara de articolul despre Biserica din Simbolul niceo)constantinopolitan4 @@Cred in una8 sfinta8 soborniceasca si apostolica BisericaAA8 pina acum nu e#ista o definitie do6matica asupra Bisericii in sensul strict al cuvintului8 adica o marturisire de credinta formulata de un sinod ecumenic si incorporata in propovaduirea misionara si do#olo6ia litur6+ica a Bisericii0 /ste adevarat ca atit ,arturisirile de credinta8 publicate in secolul al J>(()lea8 cit si unele enciclici emise de)a lun6ul veacurilor de catre autoritatea bisericeasca locala8 cuprind afirmatii si precizari ecleziolo6ice esentiale8 dar acestea nu detin o autoritate definitiva0 !intre acestea8 /nciclica patriar+ilor orientali din 1$4$ a capatat o importanta deosebita pentru interpretarea acestui subiect8 mai ales pentru capitolele dezbatute in momentul aparitiei ei8 cum ar fi8 de e#emplu8 autoritatea invatatoare in Biserica0 1iteratura ecleziolo6ica patristica este de o varietate si de o profunzime impresionanta8 iar cercetarile si studiile din ultima vreme au analizat unele aspecte de baza ale acesteia0 !e fapt8 in ultimele decenii8 datorita e#i6entelor dialo6ului ecumenic in care este cuprinsa intrea6a "rtodo#ie si care nu poate evita P in stadiul actual P o anumita comparare sistematica a doctrinelor confesionale asa cum ele s)au formulat in trecut8 teolo6ia ortodo#a a simtit necesitatea sa elaboreze unele capitole ecleziolo6ice intr)un mod nou si intr)o perspectiva noua0 Pe drept cuvint se poate vorbi astazi de o reformulare a ecleziolo6iei ortodo#e intr)o sinteza noua care8 pe de o parte a rezistat tentatiei de a limita misterul Bisericii la descrierea institutiilor ei8 iar pe de alta parte a parasit o metoda comparatista care lua ca punct de referinta sistemul si pozitiile celorlalte confesiuni0 ,eritul acestei noi ecleziolo6ii consta in aceea ca a reusit

231

sa redea o definitie actuala "rtodo#iei8 punind in relief nu numai identitatea si unitatea ei specifica8 ci si dimensiunile ei ecumenice0 (nainte de a prezenta pe scurt unele trasaturi ale ecleziolo6iei ortodo#e8 este necesar sa se indice spiritul si metodolo6ia teolo6iei ortodo#e ca atare8 in acest sens4 10 Prioritatea elementului do#olo6ic in prezentarea si interpretarea do6mei de credinta0 (n locul constructiilor sistematice de tip scolastic8 teolo6ia ortodo#a a preferat limba7ul do#olo6ic si simbolic8 care a pastrat si salvat misterul credintei0 Cuvintul lui !umnezeu devine astfel un adevar trait8 iar marturisirea credintei face parte din e#perienta litur6ica a Bisericii0 1a nivelul ru6aciunii do#olo6iei8 interpretarea teolo6ica refuza identitatea dintre concept si continutul conceptualizat si recur6e la cate6oriile teolo6iei apofatice8 care nu sint altceva decit imnurile iubirii divine0 &ceasta interpretare si e#punere do#olo6ica a invataturii de credinta decur6 nu numai din limitele conceptelor si afirmatiilor ce se pot aplica lui !umnezeu8 ci mai ales din realitatea divina transcedenta ca atare8 din plentitudinea prezentei lui !umnezeu in actele Sale de revelatie si manifestare personala0 <atura do#olo6ica a credintei ortodo#e constituie unul din elementele esentiale pe care Biserica Rasariteana le)a introdus in dialo6ul teolo6ic contemporan0 20 Teolo6ia8 ca si e#perienta spirituala8 personala sau comunitara8 accepta sa fie 7udecata si corectata de catre Biserica si traditia ei8 asa cum reaminteste permanent insasi 1itur6+ia inaintea propovaduirii /van6+eliei4 @@Sa luam aminteAA8 @@(ntelepciune8 drepti5AA0 "rtodo#ia nu cunoaste o t+eolo6ie perennis8 ca o interpretare definitiva8 valabila pentru toate timpurile si toate locurile8 asa cum a incercat catolicismul sa impuna in vremea scolasticii0 (ntr)adevar8 marturisirea de credinta reprezinta un 6+id spiritual permanent dar cate6oriile si sitemele discursului teolo6ic nu sint imuabile si vesnice8 deoarece e#perienta Bisericii traverseaza diferite timpuri si diferite situatii0 Teolo6ia se afla inauntrul e#perientei cuvintului si puterii lui !umnezeu de catre Biserica8 in diferite locuri si situatiii0 /a nu este formulata ca un alt raspuns la problemele ce se pun in istoria Bisericii8 ci ca o interpretare continua8 vie8 difunctie de interpretare si de aceea ea are un caracter mobil8 variat8 ca insasi viata Bisericilor locale0 Si pentru ca e#ista totdeauna o tensiune intre e#perienta cuvintului lui !umnezeu de catre Biserica si reflectarea teolo6ica si istorica a acestei e#periente8 teolo6ia trebuie sa se reinnoiasca8 sa se corecteze si sa se 7udece continuu in lumina adevarului Revelatiei si a traditiei Bisericii0 30 Cu toate ca teolo6ia ortodo#a nu accepta o ierar+izare a adevarurilor de credinta8 totusi ea considera ca do6ma indumnezeirii constituie o invatatura careia traditia patristica ()a dat o importanta cu totul part6iculara8 considerind)o scopul intre6ii lucrari a lui !umnezeu cu omul credincios0 S)ar putea spune ca din punct de vedere sistematic si ecumenic8 indumnezeirea reprezinta definitia prin e#celenta a "rtodo#iei0 T+eosis devine tinta in care se concentreaza marile capitole ale teolo6iei4 antropolo6ia8 soteriolo6ia8 ecclesiolo6ia8 es+atolo6ia0 !in reactiile ortodo#e ce s)au produs in le6atura cu publicarea de catre revista @@(stinaAA 9vol0 1%8 nr0 38 1% 4; a unor articole catolice contra doctrinei palamite despre fiinta lui !umnezeu si ener6iile divine necreate8 reiese clar ca respin6erea credintei in indumnezeire inseamna in fond respin6erea "rtodo#iei0 40 (n cadrul teolo6iei sistematice si ecumenice s)a impus o noua metodolo6ie de a prezenta "rtodo#ia0 S)a inteles8 in sfirsit8 ca "rtodo#ia nu mai trebuie considerata ca o latura mediatorie a unui triun6+i confesional8 deoarece @@pozitiile catolice si protestante nu reprezinta doua pozitii e#treme intre care "rtodo#ia ar fi c+emata sa 7oace rolul de mi7locitoare0 &ceste doua pozitii fac parte din una si aceeasi atitudine fundamentala care8 in domeniul eccleziolo6ic8 pune accentul pe or6anizare8 mentala

232

care8 in domeniul eccleziolo6ic8 pune accentul de or6anizare8 structura si institutieAA8 spune Prof0 <0 <issiotis0 C+iar daca noul curent eccleziolo6ic nu s)a conturat inca intr)o forma e#plicita8 el a parasit metoda ecclezioloziei traditionaliste8 comparatiste8 care definea "rtodo#ia ca o a treia forma de crestinism8 intermediara intre catolicismul roman si protestantismul occidental0 &sadar8 in perspectiva @@teolo6iei apofaticeAA8 orice elaborare sau formulare asupra misterului Bisericii trebuie sa aiba un caracter do#olo6ic8 desc+is0 "rice ri6iditate teolo6ica sau canonica in le6atura cu Biserica risca sa devina de aceea mai de6raba o limitare de sens si de perspectiva8 decit o aparare a unui continut care prin insasi natura sa nu poate fi cuprins in definitii conceptuale0 ((0) 1a intrebarea de principiu4 in ce sens Biserica apartine mesa7ului /van6+eliei lui *ristos8 "rtodo#ia a dat un raspuns implicit8 concepind Biserica nu atit ca un mi7loc sau un instrument in iconomia mintuirii8 ci mai ales ca o realitate unica si ori6inala8 o @@creatie nouaAA8 manifestarea prezentei continue a lui !umnezeu in istorie0 Biserica este plasata in aceasta perspectiva sacramentala4 @@<oul (erusalim8 care se po6oara din cer de la !umnezeuAA 9&poc0 (((8 12;0 Biserica este @@noul popor al lui !umnezeuAA transformat in @@trupul lui *ristosAA8 in care !u+ul Sfint insusi produce evenimentul mintuiriii intr)o situatie interpersonala si istorica0 (n si prin Biserica8 !umnezeu introduce prezenta Sa personala in lume8 aceasta devenind8 astfel8 @@icoanaAA imparatiei Sale vesnice8 arvuna sfintirii intre6ului univers0 >izibilitatea e#terioara8 istorica a Bisericii8 ar+itectura ei institutionala si canonica8 pe cit de necesare sint8 pe atit de transparente trebuie sa ramina pentru a lasa sa se e#prime realitatea ei spirituala8 interpersonala si +arismatica0 (n locul unei interpretari instrumentaliste sau functionale8 in care accentul este pus e#clusiv pe mi7loacele mintuirii de care dispune Biserica8 "rtod#ia a preferat aceasta interpretare sacramentala)+arismatica8 Biserica fiind mai de6raba mediul in care se produce continuu mintuirea cu cele trei momente principale ale acesteia4 intrupare8 rascumparare8 transfi6urare0 Biserica se defineste astfel pornind de la sensul mintuirii noastre in *ristos8 care nu poate fi descris in mod simplu nici ca o 7ustificare8 nici ca rascumparare si nici c+iar ca o iertare de pacate8 ci mai ales ca un act de consacrare printr)un sc+imb de iubire dintre !umnezeu si omul credincios8 printr)un transfer de ener6ie divina0 Biserica se produce in actul in care -iul ne consacra lui !umnezeu8 prin trecerea de la moarte la viata0 Prin puterea invierii lui *ristos8 creatia se pre6ateste sa devina Biserica8 depasind barierele create de pacat8 absurdul8 moartea8 neantul8 pentru a recisti6a elanul si c+ipul ei ori6inar0 ,intuirea este deci reasezarea lumii credincioase in starea ,ielului lui !umnezeu8 sin6urul care ofera si se ofera pentru aceasta lume8 ridicind)o impreuna cu /l la nivelul altarului ceresc 9&poc0 >8 6;0 (n studiile ecleziolo6ice din ultima vreme8 trei aspecte fundamentale ale Bisericii au fost puse in evidenta4 10 &spectul trinitar8 care se refera nu numai la ori6inea si certitudinea Bisericii8 ci mai ales la ontolo6ia ei8 la constitutia ei divino)umana0 <otiunea de treime este de altfel fundamentala pentru intele6erea misterului Bisericii8 deoarece Treimea este simbolul transcendentei8 al depasirii8 al comuniunii8 al libertatii0 1a baza ecleziolo6iei sta asadar @@teolo6iaAA8 ca invatatura despre !umnezeu)Sfinta Treime8 ceea ce insemna ca intotdeauna trebuie afirmata transcendenta ei8 desc+iderea ei0 "ntolo6ia Bisericii este ontolo6ia iubirii8 a comuniunii si libertatiiB de aceea8 ecleziolo6ia nu trebuie inteleasa ca inc+izind Biserica in imanenta ei istorica0 Biserica nu se invirte in 7urul a#ei sale terestre8 ca sa devina un templu cu portile inc+ise0 Biserica este asezata in actiunea de iubire8 comuniune si liberate pe care !umnezeu o introduce in relatia Sa cu omul Credincios8 actiune care a luat forma suprema a intruparii -iului Sau8 (isus *ristos0

233

Biserca se afla prin insasi fiinta ei in aceasta miscare care continua dintre !umnezeu si lume0 /a coboara in lume8 deoarece !umnezeu este iubirea totala si accesibila creatiei prin ener6iile Sale necreate8 ea e mai mult decit lumea8 pentru ca !umnezeu este liber de imanenta si revativismul istoriei0 Toata iconomia mintuirii se reduce la aceasta miscare intre !umnezeu si Creatia Sa8 care a luat forma trecerii de la moarte la viata8 de la o stare de imobilism spiritual creata de pacat la o stare de comuniune creata de iubirea lui !umnezeu0 (n le6atura cu caracterul trinitar al Bisericii8 s)a vorbit despre cele doua @@iconomiiAA8 a -iului si a !u+ului Sfint0 !ar aceasta nu trebuie sa fie intelese intr)un sens cronolo6ic P intruparea si invierea8 evenimentele -iului8 succedate de Cincizecime8 manifestarea !u+ului Sfint8 ) ci intr)un sens ontolo6ic si sacramental0 /c+ilibrul eccleziolo6iei ortodo#e provine anume din faptul ca ea a reusit o sinteza intre +ristolo6ie si pnevmatolo6ie8 intre aspectul institutional si cel +arismatic8 intre structura ontolo6ica si cea e#istentiala8 intre structura si mistica0 Cele doua iconomii pot fi descrise astfel4 Pe de o parte8 Biserica este un or6anism divino)uman8 teandric8 realitatea ontolo6ica @@obiectivaAA a vietii lui *ristos continuata in mod sacramental in istorie0 *ristos n)a intemeiat Biserica Sa pur si simplu ca o institutie istorica sau ca o societate de crestini0 -iinta ei izvoraste din umanitatea transfi6urata a lui *ristos8 /l insusi fiind apul ei8 dupa inviere8 cind ridica intrea6a umanitate la dreapta Tatalui0 !e altfel8 din multimea de ima6ini8 simboluri si denumiri ce s)au atribuit Bisericii in perioada apostolica8 e#presia paulina @@trupul lui *ristosAA 9( Cor0 J((8 2 B Col0 (8 1$; a retinut cel mai mult atentia teolo6iei ortodo#e8 deoarece ea indica cel mai bine continuitatea sacramentala a vietii in *ristos0 Biserica este @@purtatoare de *ristosAA8 @@+ristoforaAA8 in sensul real al cuvintului0 Sfintul C+iril al (erusalimului afirma cu cura7 ca Biserica si *ristos devin8 in actul /u+aristiei8 @@concorporali si consan6uiniAA0 Centrul ecleziolo6iei ortodo#e sta8 fara nici o indoiala8 tocmai in aceasta @@concorporalitateAA dintre *ristos si Biserica Sa0 ,eritul Sfintului C+iril este acela de a fi indicat foarte clar ca sensul notiuni de indumnezeire corespunde inte6ral cu sensul notiunii de @@concorporalitateAA si @@consan6uinitateAAB *ristos8 /u+aristia8 Biserica P trupul fizic8 trupul sacramental8 trupul mistic P nu reprezinta trei entitati diferite si separate ontolo6ic8 ci toate trei au o unitate de fiinta0 (n taina /u+aristiei ne impartasim cu trupul si sin6ele lui *ristos si numai astfel devenim Biserica0 Pe de alta parte8 Biserica este @@templul !u+ului SfintAA 9( Cor0 >(8 1%;8 un trup @@purtator de !u+AA8 @@pnevmatoforAA0 &celasi !u+ care a luat parte la intruparea si transfi6urarea -iului8 a luat parte si la intemeierea Bisericii0 !ar rolul !u+ului Sfint in Biserica nu se poate limita la ceea ce tine de intemeierea si continuitatea istorico) institutionala a acesteia0 Sfintii Parinti interpreteaza trimiterea si continuitatea istorico) institutionala a acesteia0 Sfintii Parinti interpreteaza trimiterea !u+ului in lume in sensul unui sc+imb ontolo6ic ce s)a realizat intre (isus *ristos cel inviat si umanitatea noastraB noi am dat -iului trupul nostru8 iar el ne)a dat !u+ul Sau8 spune Sfintul (oan *risostom0 Biserica nu se plaseaza aici ca o realitate intermediara intre !umnezeu si credincios8 ci este implicata direct in acest transfer ontolo6ic dintre umanitatea inviata a lui *ristos si umanitatea noastra in !u+ul Sfint0 Biserica nu poate avea constiinta @@obiectivitatiiAA si certitudinea mintuirii in *ristos fara invocarea !u+ului Sfint0 (n acest sens8 caracterul @@obiectivAA al sacramentalitatii Bisericii si al structurilor ecleziale depinde de prezenta !u+ului Sfint0 !u+ul Sfint marturiseste adevarul in Biserica 9(oan J(>8 26; si confirma slu7irile8 tainele8 propovaduirea si +arismele acesteia 9( Cor0 J((8 4;0 /l face aceasta in subiectivitatea persoanelor care alcatuiesc comuniunea Bisericii0 Prin !u+ul Sfint8 fiecare crestin isi asuma umanitatea in viata a lui *ristos8

234

dobindind astfel identitatea sa spirituala si libertatea sa personala0 @@Celor ce vor birui le voi da din mana cea ascunsa si fiecaruia dintre acestia le voi da o piatra alba pe care este scris un nume nou8 pe care nimeni nu)l stie8 decit numai primitorul eiAA 9&poc0 ((8 1 ;0 Cele doua perspective4 +ristolo6ica si pnevmatolo6ica P cu consecintele lor4 aspectul institutional si cel +arismatic8 ontolo6ic si e#istential8 sint complementare si ele nu trebuie sa fie nici separate8 nici confundate0 !in aceasta cauza8 sint de semnalat consecintele ecleziolo6ice ale doctrinei -ilioKue si ale penticostalismului0 " ecleziolo6ie filiocvista pune accent pe continuitatea istorica si obiectiva a structurilor8 care sint 6arantate intacte si e#cluse de la pacat8 pe cind una penticostalista reduce totul la manifestarea subiectiva8 personala a !u+ului Sfint fara constiinta unei realitati sacramentale0 Pentru cea dintii8 Biserica este o marturie intacta8 o imitatie a lui *ristos cel istoricB de aceea8 intre perioada apostolica si cea postapostolica8 intre apostolat si episcopat nu este nici o diferenta0 Biserica @@imitaAA pe &postoli8 papa @@imitaAA pe Petru8 ca vicarul lui *ristos0 Pentru cea de a doua8 Biserica este mai de6raba o prefi6urare a lui *ristos es+atolo6icB de aceea8 ea se complace intr)un fel de doc+etism si profetism0 !esi6ur8 aceasta analiza este o simplificare8 dar ea arata ce importanta are conceptia despre @@iconomiaAApersoanelor Treimii in raport cu Biserica0 !e aceea8 doctrina despre Biserica este influentata in mod direct de ceea ce teolo6ia a formulat in le6atura !eus ad intra si !eus ad e#tra0 !e pilda8 pentru teolo6ia ortodo#a8 !u+ul Sfint nu este simpla le6atura dintre Tatal si !u+ul8 ci are propria sa @@iconomieAA8 constituind @@trupulAA lui *ristos in istoria crestina8 ca noul popor al lui !umnezeu8 es+atolo6ic0 Biserica se misca intre istoria crestina P de unde aspectul ei es+atolo6ic8 dar traiectoria ei istorie)es+atolo6ie este penetrata permanent de prezenta !u+ului Sfint care tine impreuna intrea6a @@comuniune a sfintilorAA8 Biserica cereasca si cea paminteasca0 !esi6ur8 in aceasta sc+ema ecleziolo6ica nici (isus *ristos8 nici !u+ul Sfint nu se identifica cu Biserica8 fiind si deasupra ei0 !umnezeu ramine liber in Biserica8 cu toate ca /l este fidel fata de tot ceea ce /l insusi a instituit8 a daruit si promis Bisericii Sale 9apostolat8 slu7iri8 sacrament8 +arisme8 mesa7e etc0;8 pentru ca aceasta sa reziste in istorie iar puterile iadului sa nu o biruiasca0 !ar numai !u+ul Sfint umple de viata8 de +ar si de sens aceste structuri0 !in aceasta cauza invocarea !u+ului Sfint este esentiala pentru e#istenta si misiunea Bisericii0 (nsasi preotia este opera !u+ului Sfint si sub 7udecata acestuia0 Clericalismul P si in 6eneral structuralismul ) 8 adica certitudinea pe care o da simpla vizibilitate e#terioara a institutiilor ecleziastice prin care se asi6ura continuitatea in timp si spatiu8 a dus la estomparea @@iconomieiAA !u+ului Sfint in toata dimensiunea ei0 !u+ul Sfint insa a invocat nu numai ca sa confirme aceste slu7iri si structuri8 ci si ca sa le 7udece8 sa le innoiasca si sa le trasfi6ureze0 Sfintul >asile cel ,are a aratat in lucrarea sa !espre !u+ul Sfint ca totul in Biserica este intr)un proces de innoire8 de continuitate si discontinuitate8 asa dupa cum -aptele &postolilor arata ca aspectul institutional P vezi -apte (8 12)26 si ((8 42 P si aspectul +aristatic P vezi -apte ((8 1 P sint complementare0 20 Structura eu+aristica sau sacramentala a Bisericii0 (n ultima vreme8 o mare dezvoltare a cunoscut ecleziolo6ia eu+aristica8 care8 in contrast cu cea universalista8 a recunoscut deplinatatea ecleziala si sacramentala a adunarii locale eu+aristice prezidata de episcop impreuna cu preotii0 !e altfel8 inca din perioada apostolica8 e==lesia s)a identificat cu sina#a eu+aristica8 in care episcopul incon7urat de preoti propovaduia cuvintul lui !umnezeu si savirsea eu+aristia0 /u+aristia8 potrivit invataturii Sfintului &postol Pavel8 e#prima fiinta si unitatea Bisericii8 a celei locale si a celei universale 9( Cor0 J8 1 ;0

235

!efinitia eu+aristica a Bisericii este de o importanta fundamentala pentru "rtodo#ie8 deoarece ea pune in evidenta urmatorele elemente4 a0 !imensiunea si coeziunea ei eclesiala8 nu numai in sensul ca viata Bisericii este o viata in comunitate si unitate spirituala8 ci in sensul ca /u+aristia constituie acea =oinonia esentiala dintre !umnezeu si credincios0 Noinonia constituie cel mai specific si cel mai puternic atribut al prezentei si spiritualitatii crestine0 >izibil8 aceasta =oinonia s)a e#primat prin aceeasi credinta8 acel depostium fidei apostolic8 prin acea a6ape crestina8 care a marcat atit de puternic spiritualitatea Bisericii primare si mai ales prin frin6erea si impartasirea piinii8 simbolul reconcilierii cu !umnezeu si cu aproapele0 !esi6ur ca8 in primele secole8 transmiterea mesa7ului si spiritualitatii apostolice8 mai ales in mediul elenistic8 a ridicat o serie de probleme dificile pentru mentinerea acelei comuniuni0 ,ari personalitati teolo6ice8 bisericesti si spirituale8 precum (6natie8 (rineu8 *Epolit8 "ri6en8 &tanasie8 Ciprian8 >asile cel ,are8 (oan *risostom au avut un rol esential in procesul de adaptare a Bisericii in acest mediu0 :nul a pus accentul pe ascetism8 altul pe institutionalizare8 unul pe dimensiunea sociala8 altul pe cea litur6ica8 dar toti au pastrat aceasta spiritualitate a =onioniei8 care identifica Biserica lui *ristos in lume0 ,arturisirea credintei drepte si formularea "rtodo#iei in fata ereziilor8 care s) au facut nu numai in cadrul sinoadelor ecumenice8 ci mai ales prin 7ertfa martirilor si marturisitorilor8 a accentuata si mai puternic acest caracter eclezial8 comunitar al "rtodo#iei0 <u trebuie sa se uite ca doctrina ortodo#a s)a transmis nu numai prin te#te do6matice si cate+isme8 ci mai ales prin @@>ietile SfintilorAA0 b0 /u+aristia este semnul real8 anticipat8 al unitatii es+atolo6ice a tuturor in *ristos0 /a este denumita de Parinti @@medicamentul nemuririiAA8 +rana poporului lui !umnezeu in e#odul sau catre imparatia viitoare0 Sina#a litur6ica locala este o icona a (erusalimului ceresc8 o prefi6urare a universalitatii si unitatii transcendente a Bisericii0 !esi6ur8 @@Sfintele8 sfintilorAA8 ceea ce inseamna ca Trupul si Sin6ele eu+aristic constituie privile6iul membrilor Bisericii0 (n definitiv8 "rtodo#ia nu renunta la afirmatia ca comuniunea eu+aristica presupune unitatea de credinta8 marturisirea aceleiasi credinte0 Totusi8 interpretarea es+atolo6ica a eu+aristiei ar putea sa desc+ida un drum nou catre aceasta comuniune8 deoarece eu+aristia ar fi semnul unei unitati perfecte viitoare a tuturor in *ristos8 care depaseste orice unitate vizibila8 care nu poate fi niciodata perfecta0 c0 Structurile si slu7irile Biserica trebuie concepute tot in aceasta perspectiva eu+aristica0 /u+aristia presupune statutul sacerdotal si responsabilitatea litur6ica a intre6ii comunitati care s)au dat prin botez si mirun6ere0 /a este un act sacramental realizat de toti membrii Bisericii in calitatea lor de preoti0 !esi6ur8 preotia are diverse trepte si forme8 dar episcopul8 preotul sacramental si comunitatea8 preotia sacramentala si cea universla sint deopotriva necesare si indispensabile si sacramentului /u+aristiei0 1itur6+ia nu se poate savirsi fara prezenta si cooperarea comunitatii8 dupa cum +irotonia absoluta8 fara functie pastorala si o comunitate este o anomalie0 &ceasta dubla si distincta participare la starea preotiei se vede si in modul in care Biserica pastreaza si e#prima credinta sa0 /piscopatul are datoria de a pazi si e#prima credinta Bisericii8 dar autoritatea bisericeasca nu este ea insasi criteriul ortodo#iei credintei si nici nu se poate substitui acestuia0 &sa cum &postolii vor @@7udecaAA lumea8 tot asa episcopii P ca succesori ai apostolilor P au autoritatea de a discerne adevarul de erezie8 dar criteriul acestui adevar ramine constiinta totala a Bisericii in care !u+ul Sfint e#ista si opereaza ca !u+ al &devarului0 Catolicitatea Bisericii inseamna nu numai la sinodalitate P modalitatea de a conduce cole6ial P ci la

236

capacitatea ei de a percepe &devarul in comuniunea de ru6aciune8 iubire si libertate8 pe care o creeaza !u+ul Sfint in trupul intre6ii Biserici0 30 Caracterul penticostal sau misionar al Bisericii8 care nu este altceva decit dimensiunea ei litur6ica8 deoarece prin @@misiuneAA "rtodo#ia n)a inteles pur si simplu propovaduirea unei doctrine8 ci intrdoucerea in ordinea noua a +arului0 Biserica proclama /van6+elia nu in sensul de a transmite pur si simplu un mesa7 sau o cultura8 ci de a ne @@descoperiAA pe !umnezeu noua8 ca creatorul8 mintuitorul si 7udecatorul nostru0 Scopul misiunii este acea @@metanoiaAA8 care nu este atit o aptitudine etica8 ci o atitudine8 o orientare fundamentala a vietii crestine8 o reconstituire a noastra0 (n perspectiva /van6+eliei8 intre Biserica si noi e#ista permanent o discrepanta inevitabila8 deoarece Biserica propovaduieste caracterul relativ al creatiei lui !umnezeu si o @@7udecaAA pentru imanenta si insuficienta ei0 Biserica trebuie sa faca tot ceea ce poate pentru a evita ca creatura lui !umnezeu sa devina infern8 descopeind si condamnind in realitatea sa raul care o de6radeaza0 Pe de o parte8 ea @@7udecaAA lumea creata de !umnezeu8 pe de alta parte ea o @@consacraAA lui !umnezeu8 transformind)o intr)un cosmos transfi6urat0 @@.udecareaAA8 adica spiritul profetic si @@consacrareaAA8 adica spiritul litur6ic P sint doua acte care apartin raportului in care Biserica se 6aseste cu lumea creata de !umnezeu8 care este un raport @@eu+aristicAA0 !e aceea o reinnoire a constiintei evan6+elice si profetice a "rtodo#iei depinde de recuperarea functiei sale litur6ice in toata profunzimea ei0 ,isiunea tine de catolicitatea Bisericii care se realizeaza in aspectul cosmic al litur6+iei8 dupa cum se vede si in faptul ca8 desi preotul stri6a @@:sile8 usile5AA8 inaintea Crezului8 ea accepta pe cate+umeni si se roa6a pentru ei impreuna cu ei0 Se pare ca imobilismul misionar actual se datoreaza si unei ritualizari e#cesive a litur6+iei8 care impiedica Biserica sa comunice or6anic cu credinciosii0 !in cauza polemicii confesionale8 traditia a fost redusa uneori la structuri fi#e8 institutii ri6ide8 definitii imuabile0 T+eolo6ia perennis8 blocind astfel dinamismul ei evan6+elic si profetic0 Traditia tine insa de @@iconomiaAA !u+ului Sfint in Biserica si nu se refera numai la structurile care sa si6ure continuitatea in timp si spatiu a Bisericii8 ci mai ales la acea @@comuniune a sfintilorAA ) @@communio sanctorumAA0 Traditia este o continua intrupare a /van6+eliei lui *ristos in bio6rafia sfintilor0 (((0 P Prezenta "rtodo#iei in dialo6ul ecumenic ridica o problema de principiu8 anume4 care este definitia ecleziala a celorlalte confesiuni crestine care nu apartin "rtodo#iei0 (n 6eneral8 teolo6ia ortodo#a din ultima vreme a evitat sa determine in mod precis identitatea ecleziala a acestor confesiuni8 desi canoanele sint e#trem de severe in ce priveste criteriile apartenentei la Biserica0 !esi6ur8 traditia canonica se refera la vec+ile cate6orii de eterodocsi P eretici8 sc+ismatici si apostati )8 dar are si ea o oarecare fle#ibilitate8 facind8 de pilda8 distinctie intre intre eretici care sint reprimiti in Biserica fara rebotezare8 si cei carora li se impune botezul ortodo#0 Se recunoaste azi ca limitele canonice ale Bisericii nu pot fi determinate e#plicit8 ci si pentru ca o anumita realitate eclesiala si sacramentala poate fi identificata si la neortodocsi0 !esi6ur8 e#ista anumite criterii ale apartenentei la Biserica deplina4 marturisirea credintei apostolice formulata de sioadele ecumenice8 propovaduirea /van6+eliei8 celebrarea /u+aristiei si botezului de catre o preotie sacramentala8 asteptarea imparatiei8 disciplina cononica0 Problema insa ramine crestinismul este divizat asa de profund incit nu poate sa e#ite comuniune eu+aristica intre toti crestinii0 (ar separarea se afla nu numai la nivelul sistemelor de or6anizare8 terminolo6iei teolo6ice si identitatii culturale a crestinilor8 ci la nivelul constiintei universalitatii Bisericii0 !in e#perienta pe care ortodocsii o au in dialo6ul cu an6licanii se pare ca punctul central care ar determina reluarea comuniunii eu+aristice ar fi recunoasterea reciproca a preotiei si a validitatii tainelor0 !ar intrucit teolo6ia sacramentala este doar un capitol al ecleziolo6iei8 a trebui sa se identifice intrea6a lor viziune despre Biserica8 care este o realitate dinamica si desc+isa0

237

(>0 P <u este locul aici de a compara ecleziolo6ia ortodo#a cu cea catolica si protestanta0 Cu toate ca definitia reala a "rtodo#iei nu este destul de cunoscuta de celelalte confesiuni crestine8 totusi acestea au inteles ca "rtodo#ia are propria ei identitate specifica8 radical diferita de a lor8 asa incit ea nu mai poate fi identificata in sens restrictiv sau ne6ativ8 ca in trecut4 @@lumea orientalaAA8 @@ritul bizantinAA8 @@fratii separati din "rientAA0 Citeva idei fundamentale ortodo#e au patruns in circulatia ecumenica8 ca de pilda8 dimensiunea eclesiala8 de comuniune8 a credintei crestine8 dimensiune ne6li7ata in trecut de Reforma protestanta8 care8 pe buna dreptate8 a respins conceptia dintre e#istenta unui @@intermediarAA intre !umnezeu si credincios0 &poi8 notiunea de Biserica locala8 care se refera nu numai la modul de or6anizare administrativa si conducere pastorala a acesteia8 ci la realitatea sacramentala a manifestarii poporului lui !umnezeu0 &utonomia Bisericilor "rtodo#e locale8 socotita de catolici ca o de6radare si o renuntare temporara la autoritatea primatului papal8 sin6ura structura care ar mentine universalitatea Bisericii8 este intemeiata pe sacramentalitatea si apostolicitatea comunitatilor locale8 care se pastreaza prin episcopatul si eu+aristia lor0 /piscopii nu sint apostoli continuanti8 ci succesori ai apostolilor8 de aceea nu e#ista un episcop al Bisericii universale0 (ar universalitatea Bisericii se pastreaza si se e#prima in si prin comuniunea eu+aristica0 Pentru catolici8 a ne6a primatul papal inseamna a fi @@sc+ismaticAA0 Pentru ordodocsi8 sc+isma presupune ruperea comuniunii eu+aristice8 o de6radare a definitiei Bisericii8 care nu poate fi formulata in sens 7uridic4 Biserica universala unita cu scaunul de Roma8 ci in sens eu+aristic0 Se pare ca diferentele ecleziolo6ice dintre confesiunile crestine provin din lipsa unei corelatii or6anice intre +ristolo6ie si prevmatolo6ie0 (n catolicism8 problema nerezolvata ramine aceea a relatiei dintre institutie si mistica8 dintre structurile ecleziale si spiritualitateB in protestantism8 aceea dintre indivod si =oinonia8 dintre comunitatea de baza si oe=umene0 Toate confesiunile sint insa confruntate deopotriva cu problema relatiei dintre biserica si lume8 nu numai la nivelul structurilor8 ci mai ales la nivelul marturiei lor evan6+elice0 &lianta dintre *ristos si Biserica Sa este o alianta dinamica8 creatoareB de aceea trebuie descoperite toate mi7loacele si posibilitatile prin care ea se manifesta4 nu numai adunarea eu+aristica si ru6aciunea8 ci si an6a7area crestinilor in aceasta lume ca marturisitori ai dreptatii8 e6alitatii8 pacii8 iubirii si libertatii umane8 in numele -iului lui !umnezeu care a murit si a inviat @@pentru noi oamenii si pentru a noastra mintuireAA0 Pr0 Conf0 (on Bria8 FStudii Teolo6iceF8 nr0 )1'U1% 68 pa60 6%5) '40 B(B1("3R&-(/ Conferinta tinuta la (nstitutul ecumenic de la BosseE)3eneva8 in cadrul Seminarului ortodo# ) 1% 60

10 /nciclica din 1$4$ P versiunea franceza in @@ContactsAA8 vol0 J>((8 nr0 4%8 1%658 p0 23)460 20 >ladimir 1oss=E8 T+e ,Estieal T+eolo6E of t+e /astern C+urc+es8 1ondon8 Clar=e8 1%5 0 30 3eor6es -lorovs=E8 Bible8 C+urc+8 Tradition4 &n /astern "rt+odo# >ieC8 <ordland Publis+in6 CompanE8 Belmont8 1% 20 40 (aroslav Peli=an8 T+e C+ristian Tradition0 & +istorE of t+e !evelopment of !octrine0 (( T+e Spirit of /eastern C+ristendom 96'')1 '';8 C+ica6o4 :niverstitE of C+ica6o Press8 1% 40 50 .o+n ,eEendorff8 BEzantine T+eolo6E8 <eC Qor=8 -ord+am :niversitE Press8 1% 40 60 !umitru Staniloae8 1e Saint /sprit dans la t+eolo6ie et la vie de lW/6lise "rt+odo#e8

238

@@ContactsAA8 vol0 JJ>(8 nr0 $ 8 1% 48 p0 22 )2560 0 <i=os <issiotis8 Presence t+eolo6iKue8 relations oecumeniKues et unite interieure de lW"rt+odo#ie8 @@ContactsAA8 J>(8 nr0 4 8 1%648 p0 16 )2'30 $0 "liver Clement8 1e renouveau de lR/6lise8 @@ContactsAA8 J>(8 nr0 4$8 1%648 p0 254)2%'0 %0 3eor6es N+odre8 ,ission et developpement dans la t+eolo6ie ort+odo#e8 @@ContactsAA8 vol0 JJ>(8 nr0 $58 1% 48 p0 66) 30 1'0 B0 Bobrins=oE8 1itur6ie et ecclesiolo6ie trinitaire de Saint Basile8 in vol0 /uc+aristies dW"rient et dR"ccident8((8 1es /ditions du Cerf8 paris8 1% '8 p0 1% )24'0 110 /lie ,elia8 1e mmEstere de lR/6lise8 in @@1umiere et >ieAA8 vol0 J8 nr0 558 1%618 p0 4 )630 120 Paul /vda=imov8 1a culture a la lumiere de lW"rt+odo#ie8 in @@ContactsAA8 vol0 J(>8 nr0 5 8 1%6 8 p0 1')340 130 .ean ?izioulas0 1a vision ec+aristiKue du monde et lW+omme contemporain8 in @@ContactsAA8 vol0 J(J8 nr0 5 8 1%6 8 p0 $3)%20 140 (on Bria8 1ivin6 in t+e "ne Tradition0 &n "rt+odo# Contribution to t+e Kuestion of unitE8 in @@T+e /cumenical RevieCAA8 nr0 40 1% 40 Cea mai de seama problema care a facut si face obiectul discutilor ecumeniste este refacerea unitatii Bisericii0 Cine urmareste activitatea Consiliului /cumenic al Bisericilor sau discutiile bilaterale dintre diferitele Biserici si Confesiuni8 constata cu usurinta ca problema ecleziolo6ica este nelipsita din catalo6ul temelor care se dezbat in toate intrunirile8 pe plan local8 re6ional sau mondial0 Se discuta asupra instituirii Bisericii8 asupra naturii ei8 asupra caracterului ei divino)uman8 asupra or6anizarii8 asupra membrilor Bisericii8 asupra conducerii8 asupra sfintelor taine etc0 !e altfel8 invatatura despre Biserica a preocupat pe crestini in toate timpurile8 pentru ca Biserica este taina mintuirii lor0 Sinodul al (()lea ecumenic tinut la Constantinopol in anul 3$18 a fi#at in Simbolul credintei do6ma despre Biserica8 intr)o formulare e#trem de simpla si usor de retinut0 @@Cred intr)una8 sfinta8 soborniceasca si apostoleasca BisericaAA0 :nitatea8 sfintenia8 sobornicitatea si apostolicitatea formeaza insusirile sau atributele Bisericii8 e#primind plentitudinea naturii ei si asi6urind continuitatea lucrarii mintuitoare a !omnului nostru (isus *ristos pina la Parusie0 (ntre temele cu privire la Biserica8 ce urmeaza a fi discutate in cadrul dialo6ului teolo6ic oficial dintre Biserica "rtodo#a si Biserica >ec+e Catolica8 este si aceasta4 @@*otarele 9limitele; BisericiiAA0 Problema se pune in relatie cu insusirile Bisericii8 care e#prima adevarul de credinta8 revelat8 predat de ,intuitorul Sfintilor &postoli si pastrat cu sfintenie de Biserica "rtodo#a0 Trairea in acest adevar8 adica in +otarele Bisericii celei adevarate8 ii da crestinului certitudinea mintuirii0 (n cele ce urmeaza vom e#pune mai intii invatatura Bisericii "rtodo#e despre insusirile Bisericii8 apoi vom face unele consideratiuni in lumina acestei invataturi8 cu privire la +otarele Bisericii0 (0 10 Biserica este una8 pentru ca !omnul nostru (sus *ristos n)a intemeiat mai multe Biserici care sa e#iste paralel8 ci una sin6ura0 Sfintul &postol Pavel invata ca Biserica este Trupul lui *ristos si *ristos este Capul ei0 (n (isus *ristos8 !umnezeu realizeaza planul Sau de a reuni intr)unul toate cele din cer si cele de pe pamint 9/fes0 (8 %)1';8 deoarece @@toate au fost facute prin /l si pentru /lAA 9Colos0 (8 16;0 Prin 7ertfa Sa8 !omnul (isus *ristos a devenit @@Capul BisericiiAA8 intrucit toti apartin 1ui8 ca membrele in trup8 ca @@implinirea Celui ce plineste toate in totiAA 9/fes0 (8 22)23;0 /l tine Biserica intocmai ca un trup unitar si stabil8 @@bine inc+e6at si strins le6atAA 9/fes0 (>8 16;0 Ca rezultat al intruparii si al 7ertfei Sale rascumparatoare8 noi sintem una in *ristos 96al0 (((8 2$;0 :nitatea crestinilor se intemeiaza deci pe +ristocentrismul Bisericii4 @@/ste un sin6ur Trup8 un sin6ur !u+8 dupa cum si voi ati fost c+emati la o sin6ura nade7de a c+emarii voastre0 /ste un sin6ur !omn8 o sin6ura credinta8 un sin6ur botezAA 9/fes0 (>8 4)5;0 Sfintul &postol Pavel accentueaza le6atura ontolo6ica

239

dintre *ristos si Biserica 9( Cor0 (8 2B /fes0 (((8 21B >8 32;8 asa incit forma sacramentala pe care o ia viata noastra in *ristos este Biserica8 adica e#istam in *ristos ca @@TrupAA8 ca o comunitate si comuniune4 @@<oi cei multi alcatuim un sin6ur trup in *ristos8 dar fiecare in parte sintem madulare unii altoraAA 9Rom0 J((8 5;0 ,intuitorul (isus *ristos se roa6a ca unitatea Bisericii sa ia c+ipul unitatii Sfintei Treimi si sa se +raneasca din unitatea Sfintei Treimi 9(oan J>((8 21)24;0 !e fapt8 unirea Persoanelor treimice constituie temelia unitatii Bisericii8 dupa cum subiliniaza si unii Printi ai Bisericii 18 dintre care Sfintul Ciprian in lucrarea !espre unitatea Bisericii8 relevind numeroase si interesante situatii si aspecte ale unirii umanitatii cu dumnezeirea in Biserica8 a accentuat ca viata si unitatea Bisericii sint revarsarea vietii si a unitatii Sfintei Treimi in cei care au primit si primesc sa faca parte din Biserica 20 :nitatea concreta si vizibila a Bisericii este lucrarea si efectul Cincizecimii8 pentru ca Sfintul !u+ constituie principiul dinamic al @@=oinonieiAA 9-apte ((8 42;8 incit apartenenta la Biserica este dependenta de primirea !u+ului0 Sfintul &tanasie cel ,are spune ca @@!umnezeu s)a intrupat pentru ca omul sa poata deveni locas al Sfintului !u+ 9pneumatofor;AA 38 iar Sfintul (rineu spune ca unde este Biserica acolo e !u+ul lui !umnezeu si unde este !u+ul lui !umnezeu8 acolo este Biserica si tot +arul 40 (n acelasi sens se e#prima si Sfintul 3ri6orie Palama atunci cind afirma ca @@+arul da Trupului 9adica Bisericii; e#perienta lucrurilor dumnezeiestiAA 50 Participarea la Trupul lui *ristos8 care e Biserica8 se face prin Sfintul !u+0 @@<oi toti8 in adevar8 am fost botezati intr)un sin6ur !u+8 ca sa alcatuim un sin6ur trup8 fie iudei8 fie elini8 fie robi8 fie sloboziB si toti am fost adapati dintr)un sin6ur !u+AA 9( Cor0 J((8 13;0 !e aceea8 unitatea Bisericii consta in @@pastrarea !u+ului in le6atura paciiAA 9/fes0 (>8 3;0 :nitatea Bisericii se e#prima8 de asemenea8 prin unitatea de credinta8 prin unitatea de cult si participarea la acelasi Taine8 precum si prin unitatea comunitatii ecleziastice si de conducere 60 :nitatea de credinta8 care este manifestata in aceeasi marturisire si in aceeasi predicare nealterata a adevarului crestin este socotita de Sfintul &postol Pavel ca mi7loc si rezultat al edificarii in *ristos8 care este 1o6osul si in Sfintul !u+8 care este !u+ul &devarului0 Sfintul &postol Pavel numeste Biserica lui !umnezeu @@stilpul si temelia &devaruluiAA 9( Tim0 (((8 15;8 indemnindu)i pe credinciosi sa a7un6a la @@unitatea credinteiAA 9/fes0 (>8 13;0 (ncorporarea in Biserica incepe cu actul de credinta in adevarul si realitatea Revelatiei divine8 de aceea martusirea credintei ortodo#e a fost de la inceput conditia fundamentala a apartenentei la Biserica prin Botez si a raminerii in sinul Bisericii0 &ceasta unitate este accentuata in deosebi de Sfintul &postol Pavel care cere pazirea depozitului credintei si combate ener6ic pe pseudo)profeti si pseudo)invatatori 9/efe0 (>8 3)15B ( Cor0 (8 1'B 3al0 (8 6)$B Tit0 (((8 6)$;0 !e asemenea8 Biserica este o comunitate sacramentala8 litur6ica8 in care se savirsesc Sfintele Taine ca mi7loace prin care !umnezeu in !u+ul Sfint impartaseste *arul mintuitor celor ce cred si marturisesc pe -iul Sau8 (iisus *ristos ca !omn si ,intuitor0 Prin Sfintele Taine8 *ristos !omnul zideste Biserica Sa8 in care /l este prezent in mod sacramental8 asa cum intareste Sfintul (oan !amasc+in spunind ca @@daca taina este o unire cu *ristos si in acelasi timp o unire a tuturor unii cu altii8 aceasta trebuie sa ne dea unitatea reala cu cei care o primesc asa cum am primit)o si noiAA 0 !e aceea8 unitatea bisericeasca vazuta nu este posibila fara comuniunea sacramentala8 iar comunitatea sacramentala nu poate fi despartita de unitatea de credinta0 Caci dupa cum @@+arul si adevarulAA nu se pot desparti de *ristos8 tot asa nici viata sacramentala a Bisericii nu se poate desparti de adevarul de credinta care sta la baza unirii membrelor in Trupul lui *ristos8 adica in Biserica $0

240

:n alt element de seama al unitatii Bisericii este ierar+ia si in primul rind episcopatul0 :nitatea ei se e#prima si prin comuniunea membrilor ierar+ici0 &postolii au rinduit ca succesori ai lor pe episcopi8 iar acestia8 la rindul lor8 +irotonisesc preoti si diaconi8 impartasindu)se astfel intre6ului popor credincios8 +arul Sfintului !u+0 -unctiile si or6anele institutionale asezate prin +irotonie episcopala in succesiune apostolica in Biserica fac parte din elementele necesare e#istentei si misiunii ei %0 (erar+ii ramin in comuniune cu poporul credincios8 impartasindu)se cu acesta din acelasi Taine0 &stfel8 comuniunea dintre ei este comuniunea dintre Bisericile locale pe care le reprezinta0 Prin urmare8 Biserica fiind constienta de la inceput ca este pazitoarea unitatii8 n)a recunoscut niciodata erezia si sc+isma ca or6ane paralele ale mintuirii8 luind masuri impotriva celor ce se osindeau sin6uri prin alterarea invataturii de credinta sau nesoscotirea cirmuirii ierar+iei 1'0 20 Biserica este caracterizata drept institutie sfinta8 care sfinteste in acelasi timp pe credinciosi0 Caracterul de sfintenie ii este conferit Bisericii de !omnul nostru (isus *ristos si de Sfintul !u+8 izvorul sfinteniei0 Primii crestini se numeau sfinti 9-apte (J8 32B Rom0 (8 B J((8 13B /fes8 (8 1;8 invatatura pe care o predica este sfinta8 crestinii sint renascuti prin Botez spre o viata noua8 +arica0 Sfintul &postol Pavel declara ca activitatea slu7itorilor bisericesti are in vedere @@desavirsirea sfintilorAA8 zidindu)se astfel Trupul lui *ristos 9/fes0 (>8 11)12;8 iar despre Biserica spune4 @@*ristos a iubit Biserica si S)a dat pe Sine pentru ea8 ca s)o sfinteasca8 curatind)o cu baia apei prin cuvint si ca s)o infatiseze Siesi8 Biserica slavita8 neavind pata sau zbircitura8 ori altceva de acest fel8 ci ca sa fie sfinta si fara de pri+anaAA 9/fes0 >8 25)2 ;0 Prin 7ertfa pe Cruce8 ,intuitorul @@a sfintit prin sin6ele Sau8 poporulAA 1ui 9/vrei J(((8 12;8 adica pe cei ce cred si devin membre ale Trupului8 ru6indu)se Tatalui @@ca si acestia sa fie sfintiti intru adevarAA 9(oan J>((8 1%;0 Sfintenia membrilor Bisericii se savirseste dupa +ar si prin participare la sfintenia -iului lui !umnezeu 110 Caci sfintenia desavirsita este numai la !umnezeu8 @@a carui sfintenie8 dupa afirmatia Sfintului 3ri6orie de <Esa8 nu are +otarAA 120 / adevarat ca crestinii se straduiesc spre nepri+anire si sfintenie8 dar se face deosebire intre sfintenia dumnezeiasca si sfintenia dobindita prin +ar si prin efort personal8 dupa cum remarca Sfintul C+iril al (erusalimului0 @@Cu adevarat unul este sfint8 sfint prin natura0 Si noi sintem sfinti dar nu prin participare si prin e#ercitiu si prin ru6aciune8 sintem sfinti si noi invrednicindu)ne de Sfintul !u+AA 130 &ceasta arata ca crestinii in Biserica nu sint sfinti cu desavirsire8 ci se 6asesc pe calea sfinteniei0 &dica in Biserica se afla si unii care se lupa cu 6reutatea pacatelor sau sint crestini numai cu numele0 &ceasta nu limiteaza insa dimensiunea sfinteniei Bisericii0 !impotriva8 Biserica a luat totdeauna atitudine atit impotriva celor ce au socotit Biserica alcatuita numai din sfinti cit si a celor care8 accentuind sfintenia elementului dumnezeiesc au privit cu prea mare in6aduinta la membrii pacatosi8 cu convin6erea ca ale6erea definitiva intre cei buni si cei rai8 intre 6riu si ne6+ina8 se va face cu dreptate divina la 7udecata din urma 140 30 Sobornicitatea Bisericii 15 se intele6e spatial8 adica Biserica este raspindita in toata lumea8 si temporal unind @@toate in *ristos si cele din ceruri si cele de pe pamintAA 9/fes0 (8 1';8 intinzindu)se pretutindeni ca loc si ca timp si cuprinzind pe toti dreptii >ec+iului Testament care au crezut in !umnezeu si pe cei ce au crezut in *ristos si vor crede pina la sfirsitul veacului8 Biserica paminteasca si cereasca0 Sobornicitatea Bisericii este strins le6ata de unitatea Bisericii8 pentru ca Biserica8 desi este raspindita in toata lumea8 totusi formeaza un intre6 unitar8 fara limitari de loc8 de timp8 de rasa8 de limba8 etc08 deoarece @@!umnezeu vrea ca toti oamenii sa se mintuiasca si la cunostinta adevarului sa vinaAA 9( Tim0 ((8 4;0

241

Sobornicitatea Bisericii se intele6e insa si ca ortodo#ia credintei8 care inseamna unitate in invatatura si conducere8 ca le6atura ce uneste Bisericile din diferite locuri0 (n acest fel a inteles Sfintul C+iril al (erusalimului cuvintul din Simbolul de credinta8 spunind4 @@Biserica se numeste soborniceasca pentru ca se intinde in toata lumea8 de la o mar6ine a pamintului la cealalta si pentru ca invata in mod sobornicesc si desavirsit toate invataturile care trebuie sa a7un6a la cunostinta oamenilorAA 160 !e aceea8 incepind cu secolul al (()lea8 Bisericile locale se infatisau inaintea ereziilor si sc+ismelor ca @@ortodo#eAA8 adica sobornicestiAA8 e#primindu)se astfel identificarea lor prin credinta cu Biserica in 6eneral8 prin urmare aratau ortodo#ia lor0 Scrisoarea catre Smirneni a Sfintului (6natie Teoforul e#plica4 &sa dupa cum in /u+aristie 1 este prezent *ristos in intre6ime8 tot la fel fiecare comunitate ecleziastica este plentitudinea Trupului lui *ristos caci @@unde este *ristos (isus8 acolo este si Biserica soborniceascaAA 1$0 (n ,artiriul Sfintului Policarp 6asim acordarea acestui nume atit Bisericilor locale cit si comunitatilor raspindite in lume8 care apartin de Sfinta Biserica soborniceasca 1%0 40 Biserica se numeste si apostolica pentru ca este intemeiata de ,intuitorul *ristos8 marele @@&postolAA 9Col0 (>8 4 si /vrei (((8 1;8 @@pe temelia &postolilor si a proorocilor8 piatra cea din capul un6+iului fiind insusi (isus *ristosAA 9/fes0 ((8 2';8 adica pe marturisirea &postolilor cu privire la (isus *ristos0 -iul lui !umnezeu celui viu 9,atei J>(8 1$;0 @@&postolicitatea se arata pe de o parte in marturisirea celeiasi credinte pe care a marturisit)o si Biserica primara si in identitatea conducerii8 iar pe de alta8 in succesiunea numita apostolica8 in seria episcopilor ca urmasi ai &postlilor8 cind sint instituiti canonic0 &mbele aceste momente stau in le6atura interna8 presupunindu)se reciproc0 Percum invatatura apostolica este baza succesiunii apostolice8 tot astfel succesiunea apostolica constituie indiciul e#tern ca o Biserica este adevarata si in armonie cu Biserica primara8 in doctrina si conducereAA 2'0 Succesiunea apostolica este socotita de Parintii Bisericii ca o conducta prin care cur6e invatatura apostolica si un semn distinctiv al Bisericii adevarate fata de cele false 210 !imensiunile apostolicitatii Bisericii sint un 6arant al adevarului de credinta0 (n sinoadele ecumenice8 episcopii sinodali e#clamau4 @@&sa au invatat &postolii si parintii5 1a fel se 6aseste si in scrierile Parintilor Bisericii8 intarirea cuvintului lor cu referirea continua la invatatura &postolilor0 Tot in acest sens8 de plentitudine a adevarului de credinta8 a savirsirii tainelor si a trairii in comuniunea de dra6oste a Bisericii spune si Sfintul Ciprian ca @@/piscopul este in Biserica si Biserca in /piscop si daca cineva nu este cu /piscopul8 acela nu este in BisericaAA 228 intele6ind8 e clar8 pe episcopul asezat in Biserica in mod canonic8 care @@a primit de la &postoli8 asa cum intareste si Sfintul (rineu8 invatatura si traditia si ne)a predat noua tuturor una si aceeasi credintaAA 230 ((0 Problema +otarelor Bisericii este indeosebi ridicata de unele Biserici si comunitati crestine care prezinta elemente ecleziale si care revendica titlul de Biserica0 (nvatatura ca Biserica este sin6ura mantuitoare e atestata de izvoarele Revelatiei0 ,intuitorul a spus4 @@Cel care asculta de voi8 de ,ine asculta si cel care se leapada de voi8 de ,ine se leapada8 iar cel care se leapada de ,ine8 se leapada de cel ce ,)a trimis pe ,ineAA 91uca J8 16B ,atei J>(((8 1$;B sau4 @@!e nu va asculta cineva de Biserica sa fie ca un pa6in si vamesAA 9,atei J>(((8 1 ;B sau4 @@/u sint Calea8 &devarul si >iata0 <imeni nu vine la Tatal decit prin ,ineAA 9(oan J(>86;B sau 4 @@/u sint usa4 de va intra cineva prin ,ine se va mintuiAA 9(oan J8 %;0 &ceasta arata ca adevarul mintuitor se afla numai in Biserica si ca numai Biserica8 sub actiunea sfintitoare a Sfintului !u+ 24 poseda mi7loacele fericirii vesnice0

242

(n le6atura cu aceasta se pune intrebarea pina unde se intinde Biserica cea adevarata8 cum se pot marca +otarele acestei Biserici si ce se intimpla in afara de aceste +otare2 :n raspuns potrivit se poate da numai in lumina invataturii Parintilor si Scriitorilor bisericesti0 (n 6eneral8 afirmatia lui "ri6en si a Sfintului Ciprian ca in @@afara de Biserica nu este mintuireAA8 reluata si de alti Parinti ai Bisericii8 a avut si are o mare influenta in dezvoltarea do6mei ecleziolo6ice0 &ceasta afirmatie se referea la niste fapte concrete petrecute in secolul al (()lea si al ((()lea8 in cadrul Bisericii0 "ri6en face un apel catre iudei8 de a iesi din cadrul >ec+iului Testament si de a intra in Biserica spre a se mintui8 asa cum <oe a intrat in corabia izbavitoareB @@cine din acest popor vrea sa fie salvat sa vina in aceasta casa pentru a dobindi mintuirea0 Sa vina in aceasta casa8 in care Sin6ele lui *ristos este semnul mintuiriiM (n afara de aceasta casa unica8 adica in afara de Biserica8 nimeni nu este mintuit0 !aca totusi cineva iese din ea8 este sin6ur vinovat de moartea saAA 250 Sfintul Ciprian8 cu un secol mai tirziu8 e#prima aceeasi 6indire8 luind atitudine ferma impotriva celor ce se separau de Biserica8 formind partide reli6ioase8 aratind ca @@cel ce nu are Biserica drept mama nu pate avea pe !umnezeu drept tataAA8 si ca @@nu este posibila mintuirea in afara de BisericaAA0 260 (n ultima vreme8 unii teolo6i au interpretat afirmatiile de mai sus in sens istoric 2 8 lasind oarecum sa se intelea6a ca invatatura Sfintului Ciprian despre mintuirea crestinilor numai in Biserica cea :na8 e#primata in anumite formule ferme8 nu ar mai avea astazi aceeasi tarie0 Ca aceasta interpretare este eronata si tendintioasa8 o demonstreaza Sfintul Ciprian care8 in /pistola 1JJ(((8 adresata @@-ratelui (ubaianusAA8 arata clar ca este necesar ca ereticii sa fie rebotezati8 daca s)ar intoarce la dreapta credinta8 deoarece dreptmaritorii crestini n)au nimic comun cu acestia4 nici pe !umnezeu)Tatal8 nici pe *ristos)-iul lui !umnezeu nici pe Sfintul !u+8 nici credinta nici Biserica si deoarece botezul ereticilor nu duce la mintuire @@Kuia salus e#tra /cclesiam non estAA8 iar ei nu se afla in Biserica cea adevarata 2$0 !e aici reiese in conceptia Sfintului Ciprian8 ca erezia si sc+isma nu erau factori care sa zideasca Biserica lui *ristos0 &ceeasi idee se 6aseste si la Sfintul (6natie Teoforul care8 intarind pe crestinii din -iladelfia in dreapta credinta8 le scrie4 @@<u va inselati8 fratii mei8 daca cineva urmeaza unui sc+ismatic nu mosteneste imparatia lui !umnezeuB daca cineva umbla in alta invatatura8 aceasta nu este impreuna cu Patima lui *ristosAA 2%0 >orbind cate+umenilor despre sensurile cuvintului Biserica8 Sfintul C+iril al (erusalimului face urmatoarea precizare4 @@Cineva ar putea afirma ca8 propriu vorbind si adevarat8 si adunarea celor rai8 a ereticilor8 adica a marcionitilor8 amni+eilor si a celorlalti este tot biserica0 (mpotriva acestei afirmatii8 Simbolul credintei te)a intarit si ti)a predat acest articol de credinta4 Si intr)una8 sfinta8 soborniceasca Biserica8 pentru ca sa fu6i de adunarile lor spurcate si sa ramii pururea in sfinta Biserica in care ai si fost renascutAA 3'0 :n alt Parinte al Bisericii8 Sfintul <iceta de Remesiana8 opune Biserica cea adevarata in care se preda corect invatatura ,intuitorului8 asa cum a fost propovaduita de &postoli8 falselor Biserici8 care isi au ori6ine omeneasca nu dumnezeiasca8 spunind4 @@(ntr)adevar8 sint si alte Bieserici8 false 9pseudo)eccleisiae; dar tu sa nu ai nimic comun cu ele8 ca de e#emplu8 a mani+eilor8 a catafri6ienilor8 a marcionitilor8 sau ale celorlalti eretici sau sc+ismatici8 fiindca ei inceteaza de a mai face parte din aceasta Biserica sfintaB ei cred in invataturile diavolesti ale inselatorului si spun altceva decit au predat &postoliiAA 310 (n acelasi sens vorbeste si Rufin de &Kuileea despre Bisericile false8 numindu)le @@Concilium vanitatisAA si @@Con6re6ationes mali6nantiuAA8 in opozitie cu adevarata @@Biserica8 una sfinta8 in care este o sin6ura credinta si un sin6ur Botez8 in care se crede intr)un sin6ur !umnezeu)Tatal si intr)unul !omn (isus *ristos -iul 1ui si intr)un sin6ur !u+ Sfint0 Caci sint multi atii care au alcatuit Biserici8 ca ,arcion8 >alentin8 /bion8 ,ani+eu si &rie si ceilalti toti ereticiiAA 320 &ceasta invatatura a fost e#primata cu multa vi6oare8 la inceputul secolului al >()lea8 de /piscopul -ul6entiu de Ruspe 946$)533;8 care scria ca

243

@@toti eriticii si sc+ismaticii8 care)si vor sfirsi viata in afara de Biserica soborniceasca8 nu vor avea parte de mintuireAA 9,atei JJ>8 41; 330 &sadar8 in plentitudinea credintei adevarate8 in episcopatul cu succesiunea apostolica si in Sfintele Taine8 se poate spune ca se afla +otarele Bisericii /rezia8 ca slbire a adevarului de credinta8 a fost aruncata dincolo de +otarele Bisericii0 /rezia8 ca slabire a adevarului de credinta8 a fost aruncata dincolo de +otarele Bisericii8 condamnata si inalturata0 1a fel a fost combatuta si sc+isma ca o instrainare de Biserica8 o despartire bazata pe motive etice si administrative8 fara nici o fundamentare do6matica 340 !e aceea8 in Biserica "rtod#a se subiniaza faptul ca toti cei ce cred in ,intuitorul (isus *ristos sint in Biserica P :na8 Sfinta8 Soborniceasca si &postoleasca P in masura in care tin si marturisesc adevarul de credinta8 in toata plentitudinea lui8 asa cum l)au propovaduit Sfintii &postoli si urmasii acestora8 avind ca termen de comparatie invatatura Bisericii primare0 &stfel8 afirmatia Sfintului Ciprian4 @@/#tra /cclesiam nulla salusAA isi pastreaza actualitatea0 Biserica se afla in lume in virtutea ori6inii sale8 a functiunii si telului sau definit in actul revelator al lui !umnezeu0 @@& fi in lume inseamna8 dupa cum sublinaza teolo6ul 6rec <ic=os <issiotis8 eminamente8 inseparabil8 temeinic si in intre6ime in solidaritate nu simplu etnica si sociala8 ci esentiala si or6anicaAA 350 (n ultimul timp8 unii teolo6i s)au referit la relatia Bisericii cu lumea8 vorbind de +otarele Bisericii 9in actiunea 6enerala a cuvintului; fata de lume 360 (n aceasta privinta trebuie sa se precizeze urmatoarele4 @@Bisericile sint le6ate cu lumea prin umanitatea comuna a membrilor lor si a celorlalti oameni8 prin lumea comuna in care isi desfasoara viata8 prin ori6inea lor in actul creator al lui !umnezeu8 prin unirea ontolo6ica a lui *ristos cu toti oamenii0 !esc+izindu)se lumii de azi si colaborind pentru rezolvarea problemelor ei8 Bisericile nu numai ca a7uta omenirea si se apropie intre ele in mod practic8 dar se apropie si doctrinar8 intele6ind intr)o lumina comuna si revelatia divina din lucrarea lui !umnezeu in lumea actualaAA 3 0 Biserica "rtod#a8 urmatoare credincioasa a invataturii ,intuitorului (isus *ristos8 socoteste ca trebuiesc con7u6ate si dinamizate fortele spirituale si morale ale tuturor crestinilor pentru refacerea unitatii Bisericii 3$0 !e aceea8 fara a parasi adevarul de credinta al Bisericii celei una si nedespartie8 Biserica "rtod#a desi are constiinta ca este mostenitoarea fidela a intre6ului tezaur do6matic8 totusi nu a inaltat ziduri de separare intre ea si ceilalti crestini0 !impotriva8 asa cum rezulta din /ciclica Patriar+iei /umenice din 1%2'8 intitualata su6estiv4 @@Catre toate Bisericile lui *ristos de pretutindeneaAA8 din +otaririle Conferintelor Panortodo#e de la Rodos 91%618 1%638 1%64; si C+ambesi)3eneva 91%6$;8 a manifestat dorinta de a dezvolta relatii de apropiere8 de cunoastere si de colaborare pentru binele si fericirea intre6ii omeniri8 cu unele Biserici si Confesiuni crestine8 a7un6indu)se in ultimul timp sa treaca la dialo6ul teolo6ic cu Bisericile <ecalcedoniene8 &n6licana si >ec+i)Catolica0 (n acelasi timp8 Biserica "rtodo#a a respins asa)numita teorie an6licana a ramurilor 9Branc+ T+eolo6E; care recunoaste numai Bisericile4 &n6licana8 de Rasarit8 si Romano)Catolica8 precum si teoria formulata de ecumenistul Pastor >isserWt *ooft cu privire la @@Supra)BisericaAA8 institutie centrala bisericeasca avind caracter universalist 3%0 <ici una din cele doua teorii nu da ima6inea Bisericii infatisate de Sfintul &postol Pavel8 ca @@Trup al lui *ristosAA8 care are ca limita plentitudinea adevarului de credinta0 @@:n sincretism constintutional8 remarca pe buna derptate Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 nu duce la un adevarat ecumenism si nu duce la unitate0 !aca Biserica nu)si recunoaste limitele in revelatia lui *ristos8 care ii este izvor si Cap si care desc+ide portile oricarei inimi curate8 ea P Biserica P poate deveni o interesanta &cademie de Credinte reli6ioase8 dar inceteaza a mai fi Biserica lui *ristosAA 4'0

244

:nirea tuturor crestinilor in +otarele adevarului de credinta postuleaza rezolvarea unor serioase probleme ecleziolo6ice0 Sarcina crestinitatii este de a realiza o unitate bisericeasca in care crestinii si ,intuitorul (isus *ristos sa se intilneasca in aceeasi Biserica8 intr)o comuniune de credinta si sacramentala 410 Pina la infaptuirea acestei nazuinte8 Biserica "rtodo#a ramine desc+isa pentru dialo6ul slu7irii lumii8 pentru zidirea pacii intre oameni8 pentru implinirea aspiratiilor ma7ore ale omenirii si pentru realizarea unei unitati crestine in diversitate 420 Pr0 Conf0 Stefan &le#e8 FStudii Teolo6iceF8 nr0 )1'U1% 68 pa60 '5) 130 <"T/ B(B1("3R&-(C/ 10 Clement Romanul8 /pistola ( catre Corinteni8 468 68 /d0 .osep+ &0 -isc+er8 p0 $2B Sfintul (oan 3ura de &ur8 "milia 1JJ>((( la (oan8 P0308 1(>8 4250 >ezi si Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Relatiile treimice si viata Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 J>( 91%64;8 nr0 48 p0 5'3)5250 20 Sfintul Ciprian8 !e unitate /cclesiae8 68 238 CS/18 (((8 18 p0 215 si 2310 30 Sfintul &tanasie cel ,are8 !e incarnatione8 P0308 JJ>(8 %%60 40 Sfintul (rineu8 &dversus +aereses8 (((8 248 18 P0308 >((8 %66 BC0 50 Saint 3re6orie Palamas8 Triades8 /d0 ,eEendorff8 p0 46'8 citat dupa "liver Clement8 Situation de la parole t+eolo6iKue selon la tradition ort+odo#e8 prefata la cartea teolo6ului 6rec C+ristos Qannaras8 !e lWabsencce et de lWinconnaissance de !ieu0 T+eolo6ie sans frontiers8 traduit du 6rec par .aKues Touraille8 Paris8 1% 18 p0 110 >ezi si Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 Sensul ecumenic al lucrarii Sfintului !u+ in teolo6ia Sfintilor Parinti8 in @@"rtodo#iaAA8 J>( 9J>( 91%64;8 nr0 28 p0 22')23%0 60 Pana6iotis <0 Trembelas8 !o6matiKue de lW/6lise "rt+odo#e Cat+oliKue8 Tome second0 Trad0 francaise par lW&rc+0 Pierre !ument "0S0B08 C+evelo6ne8 1%6 8 p0 3 %0 0 Sfintul (oan !amasc+in8 !e fide ort+odo#a8 (>8 138 P0308 JC(>8 1154 &0 $0 Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 :nitatea Bisericii si problema refacerii ei in lumina Sfintilor Parinti8 in @@"rtodo#iaAA8 >( 91%54;8 nr0 2)38 p0 43$)43%B @a6istrand 3rio6oras &urel8 :nitatea in *ristos si unitatea in Biserica8 in @@Studii Teolo6iceAA8 J>(( 91%65;8 nr0 3)48 p0 1$2)2'3B (dem8 :nitatea de credinta conditie a unitatii Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 J>((( 91%66;8 nr0 38 p0 41')422B Pr0 Conf0 Stefan C0 &le#e8 Biserica una si Bisericile cele multe8 in @@"rtodo#iaAA8 JJ> 91% 3;8 nr0 28 p0 23')3258 P0C0 Prof0 !0 Staniloae in studiul &utoritatea Bisericii8 in @@Studii Teolo6iceAA8 J>( 91%64;8 <R0 3)48 p0 2'48 pune accentul pe efortul comun al credinciosilor de a propasi in dreapta credinta8 in cadrul Sfintei 1itu6+ii8 subliniind urmatoarele4 @@:nitatea constienta in credinta e o datorie si o nazuinta necontenita a membrilor Bisericii8 in timpul 1itur6+iei care e si un mi7loc de sporire comuna a credintei si de marturisire a ei8 credinciosii8 pre6atindu)se pentru aducerea 7ertfei eu+aristice si pentru unirea cu *ristos8 cer in repetate rinduri @@unirea credinteiAA si8 ca urmare a ei8 @@impartasirea Sfintului !u+AA0 Se arata astfel ca unirea cu *ristos si deci intreolalta nu poate avea loc fara aceasta baza de unitate spirituala prin credinta si ca !u+ul care si primeste prin trupul !omnului e !u+ul unitatii si al comuniunii iubitoare intre credinciosi8 nu du+ul dezbinarii0 Cind se apropie momentul prefacerii eu+aristice8 credinciosii primesc indemnul4 @@Sa ne iubim unii pe altii ca intr)un 6ind sa marturisimAA8 iar ei raspund4 @@Pe Tatal8 pe -iul si pe Sfintul !u+8 Treimea cea de)o fiinta si nedespartitaAA8 apoi marturisesc Simbolul credintei intre68 in vreme ce si preotul il rosteste in altar0 %0 Pr0 Prof0 1iviu Stan8 Succesiunea apostolica8 in @@Studii Teolo6iceAA@ >(( 91%55;8 nr0 5)68 p0 3'5)3250 1'0 *ristu &ndrutsos8 !o6matica Bisericii "rtodo#e Rasaritene8 Traducere de Prof0 !r0 !umitru Staniloae8 Sibiu8 1%3'8 p0 2%40 110 Prof0 (oan Narmiris8 -iinta si insusirile Bisericii 9in limba 6reaca;8 in "rtodo#ia si >ec+i)Catolicismul8 Caietul (>8 &tena8 1% 48 p0 210 120 Sfintul 3ri6orie de <Essa8 "milia >( la Cintarea Cintarilor8 P030 J1(>8 $%30 130 Sfintul C+iril al (erusalimului8 Cate+eza JJ(((8 1%8 P0308 JJJ(((8 11240 140 *ristu &ndrutsos8 op0 cit08 p0 2%%0 150 (n

245

studiul intitulat4 Sobornicitatea Bisericii 9publicat in @@Studii Teolo6iceAA8 >(( 91%55;8 nr0 3)48 p0 15')16$;8 !omnul Prof0 <icolae C+itescu da urmatoarea definitie a sobornicitatii4 @@Sobornicitatea e plinatatea vietii dumnezeiesti impartasita celor care formeaza un or6anism tainic P Biserica lui *ristos)8 in comuniunea iubirii suprafiresti si a adevarului descoperit si in du+ul libertatii de copii al lui !umnezeu0 /a implica8 deci8 unirea tuturor cu totul8 in trairea unicului adevar descoperit8 formulat in soboarele a toata lumea crestinaAA 9p0 15';0 @@Sobornicitatea Bisericii se poate intele6e ca avind fete deosebite8 una potrivita cu aspectul ei de comuniune +arica8 nevazuta8 alta cu acela de institutie dumnezeiasca si omeneasca vazuta8 adica sa fie calitativa8 du+ovniceasca si intensiva8 launtrica 9e#primind universalitatea in *ar8 in iubire8 in adevar8 in ortodo#ia marturisirii credintei de totdeauna si de pretutindeni;B sau sa fie e#terioare8 e#tensiva8 spatiala8 cantitativa 9privind intinderea Bisericii etc0;8 p0 15$0 160 Sfintul C+iril al (erusalimului8 Cate+eza J>((8 238 "0308 JJJ(((8 1'44 &BB Comp0 Si -ericitul &u6ustin8 !e a6one c+ristiano8 lib0 (8 cap0 JJ(J8 318 P0108 J18 3'60 1 0 Problema relatiei dintre Sfinta /u+aristie si sobornicitatea Bisericii a fost studiata de Pr0 Prof0 !0 Staniloae in articolul4 Biserica universala si soborniceasca8 in @@"rtodo#iaAA8 J>((( 91%66;8 nr0 28 p0 16 )1%$0 1$0 Sfintul (6natie Teoforul8 /pistola catre Smimeni8 $8 28 /d0 .osep+ &0 -isc+er8 p0 21'0 1%0 ,artiriul Sfintului Policarp8 J>(8 2 si J(J8 28 /d0 30 Rausc+en8 -lorile6ium Patristicum8 (8 Bonn8 1%148 p0 558 5$0 2'0 *ristu &ndrutsos8 op0 cit08 p0 3'10 210 (bidem0 220 Sfintul Ciprian8 /pistola 1J>(8 $8 CS/18 (((8 28 p0 330 230 Sfintul (rineu8 &dversus +aereses8 >8 2'8 18 P0*08 >((8 11 0 240 Sfintul <iceta de Remesiana8 !espre Sfintul !u+8 1$8 ed0 Burn8 p0 340 Cf0 si Sfintul 3ri6orie de <azianz8 Cuvintarea J1(0 1a Cincizecime8 J>(8 P0308 JJJ>(8 44% C4 @@Caci din &celasi !u+ unic revarsindu)se in multi aceeasi intele6ere sint adunati toti in aceeasi armonieAAB -ericitul &u6ustin8 Cuvintarea CC1J>((8 (>8 P0108 JJJ>(((8 12314 @@&sa lucreaza Sfintul !u+ in Biserica intrea6a8 dupa cum lucreaza sufletul in toate membrele unui trupAA0 &lte relatari patristice8 la Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Sfintul !u+ si sobornicitatea Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 J(J 91%6 ;8 nr0 18 p0 36)430 250 "ri6en8 (n librum .esus <ave8 "milia (((8 58 P0308 J((8 $41)$420 260 Sfintul Ciprian8 !e unitate /cclesiae8 68 CS/18 (((8 18 p0 2140 2 0 .osep+ Ratzin6er8 1e nouveau peuple de !ieu8 traducere din limba 6ermana8 Paris8 1% 18 p0 15')152B *ans Nun68 !ie Nirc+e8 *erder8 -reibur6 im Breis6au8 1%6 8 Cap0 ! ((8 20 Parerile lui Nun6 au fost e#puse creitic de /piscop !r0 &ntonie Plamadeala8 vicar patriar+al8 in lucrarea4 *ans Nun6 si !elcaratia @@,Esterium /cclesiaeAA8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune "rtodo#a8 9/#tras din @@"rtodo#iaAA8 1U1% 4;8 Bucuresti8 1% 48 p0 1')11B 42)430 2$0 Sfintul Ciprian8 /pistola 1JJ(((8 218 CS/18 (((8 28 p0 %50 2%0 Sfintul (6natie Teoforul8 /pistola catre Piladeltieni8 38 38 /d0 .osep+ &0 -isc+er8 p0 1%60 3'0 Sfintul C+iril al (erusalimului8 Cate+eza J>(((8 268 P0308 JJJ(((8 1'4$ &B8 trad0 de Pr0 !0 -ecioru8 @@(zvoarele "rtodo#ieiAA8 8 Bucuresti8 1%438 p052$0 310 <iceta de Remesiana8 !e SEmbolo8 1'8 /d0 Burn8 p0 4$)4%0 320 Rufin de &Kuiteea8 Comentariu la Simbolul &postolilor8 3%8 P0108 JJ((8 3 5 &B0 &lte marturii in aceasta problema la 1actantiu8 !ivinae institutiones8 48 3'8 118 CS/18 J(J8 p0 3%6B -ericitul (eronim8 /pistula ad !anasum8 28 CS/18 1(>8 p0 63B -ericitul &u6ustin8 Srmo ad Caes0 /ccl0 Plebem8 68 CS/18 1(((8 p0 1 40 330 -u6entiu de Ruspe8 !ie fide8 seu de re6ula verae fidei8 ad Petrum8 liber urus8 JJJ>(((8 %8 P0108 '4 &0 340 T+eodoros <i=olaou8 !ie 3renzen der Nirc+e in der Sc+it der "rtodo#en Nat+olisc+en Nirc+e8 in @@"=umenisc+e Rundsc+auAA8 218 1% 28 Caiet 38 p0 321)323B Cf0 si .0 Nalo6iru8 (ntroducere la a doua Conferinta a Comisiei teolo6ice interotodo#e asupra dialo6ului cu vec+ii)catolici si !ocumentele vec+i)catolice respective cele mai recente 96receste; Tesalonic8 1% 18 p0 35)368 cit0 dupa Pr0 Prof0 (oan 30 Coman8 Pre6atirea dialo6ului cu >ec+ii)Catolici8 Cap0 (4 Citeva consideratii asupra fiintei si limitelor Bisericii8 in @@"rtodo#iaAA8 JJ> 91% 3;8 nr0 48 p0 5''0 350 <i=os &0 <issuotis8 1W /6lise8 monde transfi6ure8 in lucrarea4 1W/6lise dans le monde8 /d0 ,ame8 Tours8 1%668 p0 410 360 Dolf6an6 !ietzfelbin6er8 !ie 3renzen der Nirc+e nac+ romisc+) =ot+olisc+er 1e+re8 3oittin6en8 1%62B Rein+ard Slencz=a8 "st)Nirc+e und "=umene0 !ie /in+eit der Nirc+e als do6matisc+es Problem in de neueren ast=irc+lic+en

246

T+eolo6ie8 3ottin6en8 1%628 p0 4) %B %3)1'3B 1 5)2 6B *0 de 1ubac8 Parado#e et mEstere de lW/6lise8 Paris8 1%6 8 p0 152)153B .0 Razin6er8 "p0 cit08 p0 141)1 1B *ans Nun68 C+rist sein8 ,unc+en8 1% 48 p0 $1)$40 3 0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 Coordonatele ecumenismului din punct de vedere ortodo#8 in @@"rtodo#iaAA8 J(J 91%6 ;8 nr0 48 p0 52 8 5358 5360 3$0 Prea -ericiul Parinte .ustinian8 Patriar+ul Bisericii "rtodo#e Romane8 :na8 sfinta8 soborniceasca si apostoleasca Bieserica8 in @@"rtod#iaAA8 >( 91%54;8 nr0 2)38 p0 >()>(((0 &celasi8 :manismul evan6+elic si responsabilitatea crestina8 in @@"rtodo#iaAA8 J(J 91%6 ;8 nr0 28 p0 163)1650 Cf0 si T+eodoros <i=olaou8 !ie 3renzen der Nirc+e in der Sic+t der "rto+odo#en Nat+olisc+en Nirc+8 in @@"=umenisc+e Rundsc+auAA8 218 1% 28 Caiet 38 316)33'0 3%0 D0 &0 >isserWt *ooft8 :ber) Nirc+e und o=umenisc+e BeCe6un68 in "=umenisc+e Rundsc+auAA8 91%5$;8 p0 15 )1 6B Cf0 T+0 <i=olaou8 "p0 cit08 rev0 cit08 p0 32%0 4'0 Pr0 Prof0 (oan 30 Coman Pre6atireaM8 in rev0 cit0 p0 5'10 410 Boris Bobrins=oE8 1W/uc+aristie plenitude de lW/6lise8 in lucrarea (ntercommunion8 /d0 ,ame8 Tours8 1%6%8 p0 15)410 420 P0S0 /piscop &ntonie Plamadeala8 vicar patriar+al8 Biserica slu7itoare8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isune "rtodo#a8 /#tras din revista @@Studii Teolo6iceAA8 JJ(> 91% 2;8 nr0 5)68 p0 2$ )3'60 Cf0 si Pr0 Prof0 (sidor Todoran8 :nitatea Bisericii in perspectiva ecumenista8 in @@"rtodo#iaAA8 JJ> 91% 3;8 nr0 38 p0 33 )346B (dem8 /cumensim teoretic si practic8 in @@"rtodo#iaAA8 JJ>( 91% 4;8 nr0 38 p0 44')45'0 10 (ntruparea Cuvantului ) actul divino)uman de fundamentare a (coanei (n >ec+iul Testament erau interzise cu desavarsire ima6inile reli6ioase4 OSa nu)ti faci c+ip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in cer8 sus8 si din cate sunt in apele de sub pamant5 Sa nu te inc+ini lor8 nici sa le slu7estiM0R 9/#0 2'8 4) 5B !eut0 58 $)%;0 Si aceasta interdictie era temeinic motivata8 deoarece !umnezeu Se revelase poporului numai prin cuvinte8 prin sunete 10 -ata 1ui era inca necunoscuta4 O(ar !omnul v)a 6rait de pe munte din mi7locul foculuiB si 6lasul cuvintelor lui l)ati auzit8 iar fata lui n)ati vazut)o8 ci numai 6lasul i l)ati auzitR 9!eut0 48 12;0 !e aceea orice reprezentare in ima6ine a lui !umnezeu ar fi pus in prime7die Opuritatea cultului !umnezeului Cel nevazutR 20 Totusi8 profetul (saia 9538 3; zice4 O1)am vazut si nu avea c+ip8 nici frumusete0 Ci infatisarea 1ui era lipsita de cinste8 parasita de toti fiii oamenilorR0 OCum se impaca acestea intre ele P se intreaba Sfantul Teodor Studitul )8 in caz ca nu se combat una pe cealalta2 /vident ca amandoua te#tele vorbesc despre aceeasi persoana4 unul ne6and ca !umnezeirea poate fi vreo asemanare8 ca !umnezeirea e nevazuta si pentru aceasta lipsita de asemanare8 iar altul afirmand ca &celasi !omn8 luand forma de rob8 a fost vazut intr)o infatisare ca si noi0 Si pentru aceasta este circumscris dupa trup8 c+iar daca e necircumscris dupa !umnezeireR 30 (ata care este motivul pentru care in >ec+iul Testament era interzisa reprezentarea lui !umnezeu0 C+ipul lui !umnezeu nu poate fi facut8 fiindca !umnezeirea este fara forma8 nevazuta8 necorporala si necircumscrisa0 O/ste culmea nebuniei si a lipsei de credinta P zice Sfantul (oan !amasc+in P sa infatisezi !umnezeireaR 40 Pentru ca !umnezeu in >ec+iul Testament nu Se revelase pe deplin8 iar Cuvantul divin nu Se intrupase0 O!ar cand !umnezeu8 din pricina milostivirii 1ui8 s)a facut om cu adevaratM8 s)a infatisat in icoana c+ipul 1ui spre a ne aduca aminte de /l si spre a capata invatura noi8 cei care n)am fost de fata atunci8 pentru ca fara sa fi vazut8 dar auzind si crezand8 sa avem parte de fericirea !omnuluiR 50 !aca ima6inile reli6ioase erau interzise8 era acceptata8 si c+iar poruncita de !umnezeu8 reprezentarea sculpturala a in6erilor 9/#0 258 18 1 ) 2B <umeri 248 $)%;0 Totusi8 interdictia din 1e6ea >ec+e 9/#0 2'8 4B !eut0 58 $; care viza inc+inarea la idoli8 icoana nefiind idol 68 a avut un caracter vremelnic si trebuie inteleasa Odoar ca purificarea unei

247

asteptari8 o profetie despre venirea icoanei prin *ristosR 0 &ceasta opreliste se cuvenea le6iuita8 pentru ca sa se evite Oprapasita politeismuluiR afirma Sfantul Teodoar Studitul $8 de altfel ineluctabila in anumite momente din viata poporului israel8 nu insa ireversibila8 datorita liderilor spirituali ai poporului0 !aca in >ec+iul Testament8 !umnezeu Se reveleaza numai prin cuvant8 in <oul Testament8 /l se arata8 deopotriva8 prin cuvant si prin ima6ine0 Cel nevazut se face vazut8 Cel necuprins de minte si cuvant se lasa tinut in bratele maicii Sale8 parasit8 ba mai mult8 bat7ocorit0 !aca in >ec+iul Testament !umnezeu nu putea fi vazut8 ci doar auzit8 in <oul Testament O!umnezeu S)a aratat in trup8 S)a intrupat in !u+ul8 a fost vazut de in6eri8 s)a propovaduit intre neamuri8 a fost crezut in lume8 S)a inaltat intru slavaR 9( Tim0 38 16;0 !e acum !umnezeu nu Se reveleaza doar prin cuvant8 ci Se arata in Persoana -iului Sau4 OSi Cuvant trup s)a facut si S)a salasluit intre noi si am vazut slava 1uiMR 9(oan 18 14;0 Cel ce a facut pe om Odupa c+ipulR Sau 9-ac0 18 26; ia c+ipul omului8 parca ar fi Osilit de o le6e sa ia o forma8 iar forma cea mai proprie e omenitatea0 "menitatea pamanteasca e prelun6irea necesara a omenitatii ceresti a !umnezeirii %0 !umnezeul crestinilor nu este un !umnezeu fara c+ip8 ci un !umnezeu cu c+ip si acesta este C+ipul lui (isus *ristos 1'0 Si ceea ce este simtit8 pipait si vazut cu oc+ii trupesti8 poate fi reprezentat iconic0 !esi Cuvantul lui !umnezeu se intrupeaza si adevereste despre Sine ca este om adevarat 9,t0 $8 2'B %8 6B $8 11 etc0; si !umnezeu adevarat4 OCel ce ,)a vazut pe ,ine a vazut pe TatalR 9(oan 148 %;B O/u si Tatal ,eu una suntemR 9(oan 1'8 3';8 totusi8 datorita atmosferei politeiste din primele veacuri8 crestinii au avut reticenta fata de ima6inile reli6ioase 110 !impotriva8 alta a fost atitudinea neoplatonicilor8 care considerau ca Omateria si lumea fizica nu sunt realeR 120 /i au fost primii care8 in secolele (()((( i0 *r08 au aparat Ocultul ima6inilor8 in timp ce crestinii8 a caror credinta se intemeia pe (ntrupare8 se opuneau lorR 130 Cu timpul politeismul 6reco)roman slabeste iar cultul icoanelor incepe sa se afirme8 raspandindu)se din ce in ce mai mult8 fara a fi impus prin decret imperial8 ci Oa inflorit in mod natural din sufletul crestin aflat sub stapanirea *aruluiR 140 !rumul pana la asezarea definitiva in biserici si cinstirea icoanelor 9$43; a fost marcat de atitudini pro si contra ima6inii reli6ioase8 nelipsind nici interesele politice imperiale8 asa incat unii imparati au dus o veritabila politica de aparare a icoanelor 9cei care considerau pe *ristos imparat absolut al cerului si al pamantului8 iar ei domneau in *ristos;8 iar altii au luptat impotriva icoanelor8 considerandu)se pe ei insisi sin6urii reprezentanti ai divinitatii pe pamant8 atribuindu)si calitatea de sefi reli6iosi ai poporului0 (n pofida tuturor actiunilor de respin6ere a ima6inii lui *ristos8 icoana si)a continuat itinerarul sau ascendent in spatiul spiritual al crestinismului0 !ar ceea ce constituie fundamentul reprezentarii iconice P (ntruparea Cuvantului P aceasta s)au 6asit unii sa conteste ca neadevarat8 respectiv iconoclastii8 afirmand ca8 daca icoana reprezinta ipostasul 1o6osului divin intrupat8 care este8 deodata8 !umnezeu adevarat si om adevarat8 cum poate fi reprezentat iconic de vreme ce !umnezeirea este nevazuta si8 deci nereprezentabila8 iar daca in icoana este reprezentat (isus *ristos8 doar dupa natura Sa umana8 cum poate fi icoana vrednica de cinstire8 in cazul respectiv fiind lipsita de sacralitate0 &poi8 (isus *ristos nu poate fi reprezentat decat dupa (postasul Sau in care cele doua naturi dumnezeiasca si omeneasca sunt unite fara amestecare0 (n felul acesta8 ceea ce pentru unii 9iconoduli; constituie ar6umentul incontestabil al reprezentarii iconice8 pentru altii 9iconoclasti; devine contra ar6ument0 Respin6and icoana8 ne6au8 de fapt intruparea Cuvantului lui !umnezeu0 1a

248

baza acestei rataciri iconoclaste sta de fapt conceptia teolo6ica 6resita cu privire la OipostasR 150 &deversarii icoanelor afirmau ca ceea ce este reprezentat in icoana este o persoana8 iar cel ce circumscrie aceasta persoana circumscrie desi6ur si firea divina care nu poate fi cuprinsa0 (ntr)adevar8 icoana nu reprezinta decat o persoana8 nu natura comuna8 abstracta8 dar problema care se ridica este ca Persoana lui *ristos nu este numai persoana omeneasca8 ci este -iul lui !umnezeu care S)a facut om0 !eci8 cum poate fi reprezentata in icoana2 Parado#ul (ntruparii este ca OCel nevazut Se face vazutR8 ceea ce inseamna ca 1o6osul cel vesnic al Tatalui S)a aratat oc+ilor nostri trupesti si deci8 c+ipul pe care)l reprezinta icoana lui (isus *ristos este Oc+ipul persoanei celei vesnice a Cuvantului facut "mR0 &cest c+ip omenesc nu OcircumscrieR firea divina8 nici macar firea umana8 ci acel prosopon8 c+ipul persoanei Cuvantului0 (n icoana8 noi nu vedem nici firea divina8 nici firea omeneasca8 ci c+ipul persoanei divino) umane a lui (isus 160 Sfantul Teodor Studitul va fi primul care va reusi sa demonstreze indubitabil ca icoana nu reprezinta natura cuiva8 ci persoana aceluia4 O1a orice lucru reprezentat iconic se reprezinta iconic nu natura ci ipostasul luiB caci cum ar putea fi reprezentata o natura necontemplata in ipostas2 !e e#emplu4 Petru nu este reprezentat iconic intrucat este vietuitor rational8 muritor si capabil de 6andire si stiinta P caci acest lucru nu)l defineste numai pe Petru8 ci si pe Pavel8 (oan si pe toti cei de sub aceeasi specie P ci intrucat se distin6e de indivizii de aceeasi specie avand impreuna cu definirea lor comuna si anumite proprietati8 ca de pilda4 nasul coroiat sau carn8 parul cret8 culoarea frumoasa a pielii sau orice altceva caracterizeaza infatisarea inerenta lui0 !ar desi este alcatuit din suflet si trup8 el nu poarta nici o proprietate a sufletului pentru infatisarea fi6urii lui8 si cum ar putea)o purta8 fiindca aceasta este nevazut2 Tot asa si la *ristos4 /l nu este reprezentat iconic intrucat este simplu om8 impreuna si !umnezeu8 ci intrucat se deosebeste prin proprietatile Sale ipostatice de toti indivizii de aceeasi specie8 a fost rasti6nit si ca atare are o infatisare0 Prin urmare8 c+iar daca dupa !umnezeire este necircumscris8 *ristos este circumscris dupa ipostas si nu dupa naturile din care este compusR 1 0 (n baza unirii celor doua naturi intr)un sin6ur ipostas8 trupul lui *ristos are imprimata in el dumnezeirea si devine trupul real al 1o6osului divin insusi8 caci Cuvantul Os)a facut trupR 9(oan 18 14;8 nu are un trup aparent8 ci un trup real0 (isus *ristos este din veci O(coana !umnezeului Celui nevazutR 9Col0 18 15; ca 1o6os divin etern si -iu al Tatalui0 !ar ar+etipul si icoana lui *ristos nu pot fi confundate8 pentru ca nu sunt una8 ci Ouna e adevar si cealalata8 umbraR 1$0 (ntre ele e#ista diferenta de natura 9substanta; si identitate de asemanare ipostatica0 Prototipul si icoana sunt naturi diferite dar au indentitate in baza asemanarii lor ipostatice0 *ristos este prezent real P dar o prezenta relationala P in icoana Sa8 asa incat putem spune ca (coana lui *ristos este *ristos P dar nu prin unire ipostatica si relationala P urmare similitudinii lor formale 1%0 Ca (isus *ristos este prezent real8 dar relational in icoana 1ui8 afirma Sfantul Teodor Studitul4 OM0 (n icoana nu e prezenta insasi natura trupului infatisat pe ea8 ci numai relatia si8 deci8 cu atat mai putin ar aputea fi prezenta !umnezeirea cea necircumscrisa8 Care este 9prezenta; si este inc+inata in icoana doar asa cum este prezent in umbra trupul unit cu ea0 Caci unde este locul unde nu este prezenta !umnezeirea2 /a este prezenta in cele rationale si nerationale8 in cele insufletite si neinsufletiteM &stfel n)ar 6resi cinevaM zicand ca !umnezeirea este si in icoana8 pentru ca este si in timpul Crucii si in celelalte asezaminte dumnezeiesti8 dar nu printr)o unire naturala P caci ele nu sunt trupul indumnezeit P ci prin impartasire relationala8 pentru ca se impartasesc de +arul si cinstirea luiR 2'0 Prin urmare8 crestinii nu venereaza fiinta8 substanta sau natura icoanei ci c+ipul prototipului intiparit ca un si6iliu in ea8 caci Ocinstea adusa icoanei se intreapta spre ori6inalul eiR 218 aceasta neinsemnand introducerea unei alte inc+inari8 adica4 una

249

prototipului si alta icoanei8 fiindca atat prototipul cat si c+ipul prototipului au aceleasi caractere si8 deci8 li se cuvine o unica inc+inare0 Ceea ce distin6e ar+ec+ipul de c+ip este natura si prin urmare icoana este inferioara prototipului in ce priveste slava0 Sfantul >asile cel ,are zice ca Oimparat se zice si ima6inea imparatului8 si8 totusi8 nu sunt doi imparati4 caci nici puterea nu se scindeaza8 nici slava nu se imparteR 220 /ste adevarat8 insa8 ca in icoana noi nu vedem decat Oc+ipul lui *ristosR8 nu pe *ristos (nsusi in Persoana Sa8 asa cum 1)au vazut apostolii si au marturisit lui Toma4 O&m vazut pe !omnulR 9(oan 2'8 25;0 (n aceasta ar consta de fapt nedesavarsirea icoanei8 nu in aceea ca ar apartine8 prin natura ei8 lumii materiale8 caci si *ristos apartine acestei realitati prin trupul Sau0 !e aceea8 icoana nu trebuie contemplata pur intelectual ci in Oc+ip du+ovnicescR8 fiindca8 daca acest mod de privire a icoanei ar fi fost suficient in sine8 astfel ar fi venit si -iul lui !umnezeu la noi 230 "r (isus *ristos s)a aratat in trup8 a fost printre noi8 a savarsit minuni8 a patimit8 a fost rasti6nit8 a inviat si s)a inaltat la cer0 Respin6and icoana8 iconoma+ii isi etaleaza dispretul nepermis fata de trup 9de materie; pe care (isus *ristos si l)a asumat ca sa)l transfi6ureze8 suprimand increderea omului in atin6erea asemanarii cu !umnezeu si totodata8 1)au inc+is pe !umnezeu in trascedenta Sa 240 20 (coana P cuvant despre Cuvantul8 viata si faptele 1ui mantuitoare (nradacinata in insasi natura umana a 1o6osului intrupat8 icoana reveleaza pe Cel nevazut si e#prima pe Cel ine#primabil0 /a nu Opreinc+ipuie8 ci descoperaR 25 pe Cel ce S)a aratat in trup8 ca sa nu se mai confunde Oc+ipul cioplitR 9idolul; P interzis in >ec+iul Testament P cu icoana8 c+ip al Cuvantului (ntrupat 260 C+ip al Cuvantului8 icoana este cuvant8 tacut8 despre Cuvantul8 viata si faptele 1ui mantuitoare0 Contemplata in !u+ul8 ea comunica puterea de viata a +arului divin si reprezinta un fapt real8 inscris in timpul istoric8 semnificativ in iconomia mantuirii0 /a este Oo amintire mantuitoare pentru ca ea ne arata pe *ristos in nasterea Sa8 botezat8 savarsind minuni8 rasti6nit8 in6ropat8 inviat8 inaltandu)Se la cer0 (n toate acestea8 noi nu ne inselam ca si cum toate acestea nu ar fi avut loc8 caci vederea se adau6a contemplarii mintii si prin amandoua P este intarita credinta noastra in taina icoaneiR 2 0 !aca profetii propovaduiau ceea ce !omnul 6raia catre ei8 deci8 ceea ce auzeau8 Sfintii &postoli propovaduiesc Oceea ce era la inceput8 ce am auzit8 ce am vazut cu oc+ii nostri8 ce am privit si mainile noastre au pipait despre Cuvantul vietiiR 9( (oan 18 1;0 Sfantul (oan !amasc+in afirma4 O&postolii (l vedeau pe *ristos fata catre fata8 fiindca /l era prezent in trup0 (nsa noi8 cei care nu)1 vedem nemi7locit si nu)( auzim cuvintele8 le putem totusi auzi prin intemediul cartilor sfintindu)ne astfel auzul si8 prin el8 sufletul0 <e socotim fericiti sa veneram cartile cu a7utorul carora auzim cele sfinte8 fiind noi insine sifintit0 1a fel8 prin mi7locirea c+ipului8 contemplam aspectul fizic al lui *ristos8 minunile si patima Sa0 &ceasta contemplatie ne sfinteste vederea8 si8 prin ea8 sufletul0 <e socotim fericiti si veneram acest c+ip inaltandu)ne dupa putinta8 de la infatisarea fizica pana la vederea slavei !umnezeiestiR 2$0 Pentru a)si propovadui adevarurile de credinta8 Biserica si)a creat dintru inceput un limba7 sacru propriu8 diferit de cuvant8 dar cu aceeasi putere de comunicare si e#primare a &devarului revelat0 Consfintita ca atare8 arta crestina a avut puterea de convertire la crestinism mai mare decat a cuvintelor0 ,enirea ei a fost aceea de a comunica mesa7ul Cuvantului divin 2%B de a propovadui si intari credinta in (isus *ristos 3'0 (coana este un mod de transmitere a Revelatiei dumnezeiesti8 de manifestare a credintei si de participare la &devarul divin 310 /a nu este &devarul (nsusi8 dar e#prima adevarurile reli6iei crestine in ima6ine si trimite totdeauna catre o alta lume8 dincolo de cea imanenta8 incorporand in sine o prezenta personala relationala a ,odelului pe care)1 reprezinta 320 /a este un OC+ip al eternitatiiR 338 o pre6atire si anticipare a vederii es+atolo6ice a lui *ristos 340 Privind)o8 ea ne permite Osa depasim timpul si sa intrevedem veacul viitor in o6linda tremuranda a c+ipurilorR 350 -acand parte din insasi esenta crestinismului 368 ea este o punte fidela intre

250

credincios si ceea ce crede el 3 8 locul sacru de intalnire cu !umnezeirea 3$8 aratandu) i ca obiectul credintei sale8 al cultului sau nu este o fictiune ci o realitate 3%0 (coana este un adevarat indrumator spiritual si un model viu pentru cei ce iubesc viata mai inalta8 du+ovniceasca si ru6aciunea 4'8 ea insasi e#primand in culori un e#emplu personal de virtute in care puterile sufletului se impletesc cu simturile0 (coana ne arata8 in c+ip ma6istral8 ce trebuie sa facem cu viata noastra8 pentru a se o6lindi c+ipul lui !umnezeu in fiecare dintre noi8 ne vorbeste despre viata si vietutile sfintilor si ne arata calea pentru dobandirea acestora0 /a ne adreseaza c+emarea pe care !umnezeu o face prin Cuvantul Sau8 e#primand prin ima6ini8 vesnicia si comuniunea cu !umnezeu0 ORatiunea de a fi a icoanei si valoarea ei nu stau in frumusetea obiectiva8 ci in ceea ce reprezinta4 o ima6ine a frumusetii ca asemanare divinaR 410 (coana reveleaza natura umana transfi6urata prin +ar si c+eama8 totodata8 pe om sa participe la aceasta innoire spirituala8 aratandu)i cum sa)si oranduiasca viata si ce trebuie sa devina0 Pentru aceasta Biserica "rtodo#a considera icoanele drept Oima6ini sacreR 428 Ove+iculR 43 si OcanalR 44 al +arului dumnezeiesc8 mi7loace de propovaduire8 de aparare si intarire a dreptei credinte0 Rolul instructiv si formativ8 peda6o6ic al icoanei este evidentiat in intrea6a literatura patristica0 Papa 3ri6ore cel ,are adreseaza8 in sec0 al >()lea8 /piscopului Sereniu al ,arsiliei8 care era impotriva icoanelor urmatoarele cuvinte4 O<u trebuia totusi ca icoanele sa fie distruse0 /le sunt puse in biserici pentru ca nestiutorii de carte sa poata citi8 privind peretii8 ceea ce nu pot citi din carti0 &r trebui8 frate8 sa pastrezi icoanele8 nelasand poporul sa le adoreM Ceea ce este Scriptura pentru cel invata8 aceea este icoana pentru cel nestiutor0 Prin ea8 c+iar si cei lipsiti de invatatura vad ce trebuie sa urmezi4 ea este citirea celor ce nu cunosc literele0 !e aceea icoana inlocuieste citirea8 mai ales pentru strainiR 450 Prin urmare8 icoana si cuvantul comunica in moduri diferite8 dar cu valoare e6ala8 /van6+elia lui *ristos8 intre6indu)se reciproc0 Ceea ce se vesteste prin predica 9cuvant; se comunica prin ima6ine0 (coana este un alt cuvant4 un cuvant in ima6ine0 !ar ima6inea are ratiunea ei8 sensul ei4 reveleaza o e#perienta spirituala8 indica participarea omului la viata +arica in *ristos8 si)l indrumeaza catre eternitate 460 (n Biserica P afirma C+r0 Qannars P important nu este predica8 nu sunt cuvintele P cuvinte si iarasi cuvinte )8 ci arta sacra8 fiindca e#prima viata8 nu ideolo6ia 4 0 Parintii Bisericii afirma ca ceea ce Sfintele /van6+elii ne vestesc prin cuvant8 icoana ne spune prin ima6ini 4$8 Ofiindca nu toti stiu carte si nici nu se ocupa toti cu cititulR 4%8 inlesnindu)le astfel atin6erea cuvantului divin prin simturi0 OCeea ce aici este fi#at in scris pe +artie prin cerneala este fi#at tot asa pe icoana prin felurite culori sau oricare alte materii0 Caci zice marele >asile4 Oceea ce infatiseaza cuvantul istoriei aceasta arata si pictura in tacere prin imitatieR 5'0 Tacerea e mai mult decat cuvantulB ea este 6raiul icoanei0 Prin faptul ca icoana nu spune nimic sonor8 tacand8 ea spune ceea ce cuvantul nu poate e#prima0 /a patrunde mai profund in sufletul nostru decat cuvantul 51 si stie sa vorbeasca in mutismul ei despre ceea ce nu se vorbeste8 ci se traieste 520 !e aceea contempland)o8 trebuie sa invatam sa)i ascultam tacerea0 O&rta muta stie sa vorbeascaR8 afirma Sfantul 3ri6orie din <Essa 530 !aca cuvantul8 dupa Sfantul (saac Sirul8 e unealta acestui veac8 tacerea e 6raiul lumii de dincolo8 taina veacului viitor 540 (n timp ce cuvantul ne poate instraina de !umnezeu 558 daca nu ne infranam limba 9(acob 38 3)12;8 tacerea in planul vietii du+ovnicesti8 e o Ote+nica a vietii in !u+R 568 e Oru6aciunea neincetata si ramanerea mintii in !umnezeuR 5 8 inceputul vietii Oin !u+R si culmea ei0 Contempland icoana lui *ristos8 a Sfintei -ecioare ,aria8 a sfintilor8 cu credinta8 in !u+ul Sfant8 Persoana8 al carei c+ip il infatiseaza icoana8 este de fataB ii simti prezenta si caldura cu care)ti vorbeste in tacere despre Tainele (mparatiei lui !umnezeu8 ca si cand !umnezeu ti)ar vorbi prin citirea Scripturilor0

251

&sadar8 alaturi de cuvant8 icoana este un mi7loc de revelare a divinitatii si de comunicare cu divinitatea0 Cuvantul si ima6inea se spri7ina reciproc 5$ si formeaza impreuna8 dintotdeauna8 una din Oformele fundamentale ale autoreprezentarii si comunicarii umaneR 5%0 Cuvantul Creator al Tatalui se adreseaza intotdeauna auzului si vazului 9( (oan 18 1)2;8 ceea ce inseamna ca ima6inea si cuvantul conlucreaza8 sunt complementare0 !aca cuvantul se adreseaza auzului8 dar patrunde si la inima 9-apte 28 3 ;8 ima6inea se adreseaza vazului8 dar si vederii rational)spirituale0 &tat cuvantul cat si icoana privesc omul in intre6ul sau4 trup si suflet0 &idoma cuvantului8 icoana lucreaza asupra sufletului8 desi se adreseaza simturilor0 !ar lucrarea lor nu este a lor8 ci a +arului !umnezeiesc0 <u ima6inea in sine si nici cuvantul in sine pot ceva8 ci forta +arului divin8 care lucreaza prin icoana si cuvant0 ,enirea icoanei P nediferita de cea a cuvantului in predica P nu este doar de a vesti intruparea Cuvantului8 de a transmite adevarurile de credinta revelate de !umnezeu sau de a descoperi Tainele de Sus 6'8 ci de a face ca Cuvantul lui !umnezeu sa ia trup P fiinta in sufletele credinciosilor8 de a)i transfi6ura8 facand din fiecare fiinta umana o noua faptura0 Sfantul Teodor Studitul zice4 O(ntipareste)ti pe *ristos in inima8 acolo unde /l locuieste de7aB daca citesti despre /l intr)o carte sau (l privesti intr)o icoana8 /l are sa luminezeu cu6etarea ta8 ca sa)1 cunosti indoit prin cele doua cai de percepere8 prin intermediul simturilor0 &stfel8 tu vei vedea cu oc+ii ceea ce ai invatat prin cuvant0 Cel care aude si vede in acest fel8 in fiinta sa8 totul va fi umplut cu lauda lui !umnezeuR 610 1amurindu)se reciproc 9cuvantul si ima6inea;8 cum se afirma in te#tul Sinodului >(( ecumenic 9 $ ;8 si avand menirea de a intari credinta in (ntruparea Cuvantului lui !umnezeu8 icoana invata pe cei ce nu stiu sa citeasca dreapta credinta crestina 628 le sfinteste vederea celor ce le privesc8 inaltandu)le mintea care cunoasterea lui !umnezeu 638 purifica si transfi6ureaza pe cei ce o contempla 64 reveleaza lumina es+atolo6ica 65 si da un plus de prezenta +arica si lucrare mantuitoare in cei ce cu evlavie i se inc+ina0 -aptul ca -iul si Cuvantul lui !umnezeu S)a intrupat8 a venit aproape de noi8 OS)a facut sarac pentru noiR 668 nefiindu)( Orusine ca S)a facut /l (nsusi ceea ce a asumat 9trup;R 6 8 dar totdata ramanand in propria)( marire dumnezeiasaca8 nevazuta si necircumscrisa 6$8 ne indreptateste sa)( reprezentam in culori c+ipul Persoanei Sale8 prin marirea (ntruparii Cuvantului si dovedirea credintei in Cel ce de buna voie a luat pentru noi8 c+ipul robului8 6asindu)Si in sublima Sa coborare8 afirmarea Slavei dumnezeieisti0 Pr0 !r0 (lie (0 (van8 ,itropolia "lteniei8 serie noua8 anul 1(8 nr0 5)68 septembrie)decembrie 1%%%8 pa60 63) 40 <"T/ B(B1("3R&-(C/ 10 1eonid :spens=E8 Teolo6ia (coanei in Biserica "rtodo#a0 Studiu introductiv si traducere de Teodor Ba=ons=E8 /ditura &nastasia8 Bucuresti8 1%%48 p0 220 20 Paul /vdoc+imov8 &rta icoanei ) o teolo6ie a frumusetii8 trad0 !e 3ri6ore ,o6a si Petru ,o6a8 /ditura ,eridiane8 Buc0 8 1%%28 p0 16 0 30 Sfantul Teodor Studitul8 (isus *ristos ) Prototip al (coanei Sale8 Studiu introductiv si traducere de !iac0 (oan (0 (ca 7r08 /ditura !eisis8 Sfanta ,anastire (oan Botezatorul8 &lba (ulia8 1%%48 p0 13$0 40 Sfantul (oan !amasc+in8 !o6matica8 /ditia a ((()a8 traducere de Pr0 !0 -ecioru8 /ditura Scripta8 Buc08 1%%38 p0 1 0 50 (bidem0 60 (dolul este e#presia ine#istentului8 fictiune8 aparenta8 neant8 in Sfantul Teodor Studitul8 P030 %%8 1$'B Teodoret8 P030 $'8 2648 apud P0 /vdo=immov8 op0 cit08 p0 1 6B F/#presie a suprematiei ima6inii asupra cuvantului8

252

idolatria a devenit8 de altfel8 o caracteristica esentiala a politeismelor pa6ane8 oreintale sau 6reco)romane0 Ca o delimitare critica fata de transformarea ima6inilor de cult in idoli8 in reli6iile politeiste orientale ) e6iptene8 feniciene8 mesopotamiene 9cultul sarpelui8 a taurului sau al vitelului etc0; ) traditiile reli6ioase ale monoteismului semitic ebraic 9cel putin poste#ilic;8 iar ulterior si islamic8 au impus prin interdictii severe 91e#0 2'8 1B !eut0 58 $; aniconismul radical in ceea ce priveste reprezentarea !ivinitatiiF8 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 (conolo6ia bizantina intre politica imperiala si sfintenia mona+ala8 in Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 60 0 P0 /vdo=imov8 op0 cit08 p0 16$0 $0 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 $0 %0 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 *ristolo6ie si icono6rafie in disputa din sec0 >((()(J8 in Studii teolo6ice JJJ(8 1% %8 nr0 1)48 p0 410 1'0 (erom0 3+eor6+e 3+elasie8 1o6osul *ristic8 Colectia (si+asm8 1%%68 p0 $0 110 F!upa cum atesta literatura crestina a epocii8 confirmata de rezultatul cercetarilor ar+eolo6ice8 in primele doua secole nu poate fi vorba insa de reprezentari reli6ioase crestine8 nici o arta reli6ioasa care sa poata fi prelucrata fara ec+ivoc crestina0 !impotriva8 data fiind asocierea intima a ima6inilor la cultul politeist 6reco)roman si mai ales8 la forma lui ultima4 cultul imperial8 ostilitatea fata de ima6ini a crestinilor deste declarataF8 !iac0 (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 60 120 !iac0 Prof0 !r0 <icolae Balca8 (storia filosofiei antice8 /ditura (nsitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 Buc08 1%$28 p0 3230 130 .o+n ,eEendorff8 Crist in t+e /aster C+ristian T+on6+t 91%6%;8 St0 >ladimirLs SeminarE Press8 CrestCood <eC Qor=8 1% 48 p0 1 58 apud (oan ( (ca 7r08 op0 cit08 p0 %0 140 >0 3urmel8 !ictionarie de la t+eolo6ie cat+oliKue8 >((8 1%228 col0 6$8 apud (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 110 150 C+r0 Sc+onborn8 (coana lui *ristos8 Traducere si prefata de Pr0 !r0 >asile Raduca8 /d0 &nastasia8 Buc08 1%%68 p0 13 0 160 (bidem0 1 0 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 141B FCum va fi infatisat ceea ce este nevazut8 ceea ce este fara 6reutate8 fara marime si fara forma2 !ar cand vezi ca Cel fara de trup s)a facut pentru tine om8 atunci vei face intiparirea formei 1ui omenesti8 cand Cel nevazut se face vazut in trup8 vei iconiza asemanarea a cea ce s)a vazutF8 Sfantul (oan !amasc+in8 Cultul Sfintelor (coane8 traducere din 6receste si studiu introductiv de !0 -ecioru8 Buc08 1%3 8 p0 1' 0 1$0 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 $60 1%0 F!iferite substantial8 fiind naturi +etero6ene8 prototipul si ima6inea au identitate ipostatica in baza asemanarii lor formale0 *ristos si (coana 1ui au acelasi (postas0 /#ista o prezenta reala a lui *ristos in (coana Sa8 dar ea e de natura ipostatica8 mai precis relationala0 (coana este *ristos dar nu prin unire ipostatica ci relationala8 in baza asemanarii lor formaleF8 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 41B FPrototipul nu este in icoana dupa fiinta ) afirma Sfantul Teodor Studitul8 ) caci astfel s)ar numi si icoana prototip si8 invers8 prototipul icoana ) lucru care nu se admite8 pentru ca e#ista o definitie proprie a fiecarei naturi ) ci dupa asemanarea ipostatica8 lucru care inseamna alta ratiune a definirii0 Prin urmare8 faptul ca icoana este lipsita de e6alitate cu prototipul si e inferioara aceluia in slava se ia nu in ce priveste asemanarea 9ipostatica;8 ci dupa diferenta substanteiB adica a materiei icoanei care nu e venerata in mod natural8 c+iar daca este venerat 9inc+inat; cel ce este reprezentat iconic in ea0 Prin urmare8 nu introducem o alta inc+inare a icoanei8 ci una si aceeasi cu referire la prototip potrivit identitatii asemanarii 9ipostatice;F8 in Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 1530 2'0 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 $ 0 210 Sf0 >asile cel ,are8 ,0P030 JJJ((8 col0 14% CB 9Colectia FP0S0B0F8 vol0 >((8 p0 6';0 220 (dem8 !e spiritu sancto J>(((8 45B P030 328 col0 14%B >ezi4 Sfantul Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 1540 230 C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1$'0 240 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 *ristolo6ie si iconolo6ie in disputa din sec0 >(()(J8 in FS0T08 JJJ(F8 1% %8 nr0 1)48 p0 520 250 &le#andru Sc+ememann8 Taina (mparatiei8 traducere de Pr0 Boris Raduleanu8 /d0 &nastasia8 Buc0 1%%38 p0 520 260 (dem8 3+0 3+elasie8 op0 cit08 p0 $0 2 0 Sfantul Teodor Studitul8 P030t0 %%8 col0 456 BC8 apud C+r0 Sc+onborn8 p0 1$'0 2$0 Tratat despre icoane8 (((8 J((8 P030 0%48 col0 1333 si 13368 apud 1eonid :spens=8 op0 cit08 Fp0 25F8 F(n *ristos c+ipul uman si ar+etipul dumnezeiesc se unesc intr)un unic ipostas0 &postolii ce priveau fata lui *ristos nu puteau separa intre ceea ce se arata omenesc si dumnezeiesc in ea0 Prin c+ipul lui *irstos din icoana8 transpare ar+etipul divin8 putand fi privite si trebuind sa fie privite in unitatea lor0 (n icoana lui *ristos ipostasul divin s)a actualizat in c+ipul

253

Sau uman8 sau prototipul suprem in propriul Sau c+ipF8 Pr0 Prof0 !r0 !0 Staniloae8 (coanele din Biserica8 in F,0B0F8 &nul JJJ(8 nr0 1')128 1%$18 p0 64'0 2%0 F(n arta catacombelor8 intalnim Fo arta semnificativaF pura0 Scopul sau este didacticB ea propovaduieste mantuirea si)i traseaza mi7loacele prin intermediul semnelor cifrateF8 P0 /vdo=imov8 FCunoasterea lui !umnezeu in Traditia RasariteanaF8 Traducere8 prefata si note de Pr0 lect0 univ0 !r0 >asile Raduca8 /d0 Cristiana8 Buc08 1%%58 p0 1220 3'0 >0 >oiculescu8 3anduri albe8 /d0 Cartea Romaneasca8 Buc08 1%$68 p0 4510 310 FReprezentarea divinului era facuta cu putinta de calitatea de simbol 9si nu doar de simplu semn conventional; a ima6inii reli6ioase considerata a participa efectiv in realitatea repezentata4 ima6inea sacra este si8 in acelasi timp8 nu este intr)u totul8 realitatea divina ima6inataF8 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 5)60 320 C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1 60 330 P0 -lorens=E8 1Licone8 in FContactsF8 1% 48 nr0 8 p0 325B 1ucian Bla6a afirma ca Ficoanele sunt un refle# al eternitatii8 purtatoare ale unei transcendenteF8 Spatiul mioritic8 Trilo6ia culturii8 /d -undatiilor8 Buc08 1%$$8 p0 1$6B "vidiu !rimba8 -ilosofia lui Bla6a8 Centenar8 Casa de /ditura /#celsior ,ulti Press8 Buc08 1%%48 p0 10 340 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 420 350 P0 -loresn=E8 op0 cit08 p0 3250 360 .0 P0 RamseEer8 1a Parole et lL(ma6e8 <euc+atel8 1%638 p0 5$0 3 0 ,aria 3razia Siliato8 ,isterul Sfantului 3iul6iu din Torino8 trad0 din limba italiana de <icolae 1uca8 /d0 Saeculum (0>0 si /d8 >estala8 Buc08 1%%$8 p0 12%0 3$0 ,aica &le#andra8 Sfintii in6eri8 trad0 de !r0 (rineu Pop)Bistriteanu8 /piscop >icar8 stilizare de prof0 1uminita <iculescu8 /ditie in6ri7ita de Sorin !umitrescu8 /d0 &nastasia8 Buc08 1%%28 p0 2 30 3%0 ,aria 3razia Siliato8 op0 cit08 p0 12%0 4'0 F(n viziunea filocalica Farta artelor este nu in primul rand icono6rafia si asceza si ru6aciunea8 sfintenia0 (nainte de a fi pictate pe lemn8 iconele lui *ristos sunt FpictateF de sfinti in propria lor e#istentaF8 !iac0 (oan (0(ca 7r08 op0 cit08 p0 440 410 10 :spens=E8 op0 cit08 p0 1260 420 (bidem8 p0 150 430 (bidem8 p0 50 440 Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 op0 cit08 p0 6450 450 Cartea (J8 /pist0 1'58 P010t0 8 col0 1'2 c )1'2$ bB Cartea (J8 /pist0 J((8 P010 0 8 col0 112$ a ) 113' bB 1eonid :spens=E8 op0 cit08 p0 6%B ,aica &le#andra8 op0 cit08 p0 2 50 460 3abriel ,arcel8 !ialo6uri cu Pierra Boutan68 trad0 de &urelian Craiut si Cristian Preda8 cu o prefata de ,i+ai Sora0 /d0 &nastasia8 Buc08 1%%58 p0 11 0 4 0 "rtodo#ie si "ccident8 te#t in6ri7it de (ulia <istea8 /d0 Bizantina8 Buc08 1%%58 p0 $60 4$0 Sinodul din $6'8 ,ansi J>(8 4''B P0 /vdo=imov8 op0 cit08 p0 15% C+r0 Sc+onborn op0 cit0 15%0 4%0 Sf0 (oan !amasc+in8 !o6matica8 p0 1 0 5'0 Sf0 Teodor Studitul8 op0 cit08 p0 $40 510 P0 /vdo=imov8 "rtodo#ia8 traducere de !r0 (rineu (oan Popa &r+iereu >icar8 /d0 (nstitutul Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 Buc08 1%%68 p0 2410 520 F(coana ilustreaza in mod admirabil aceste parado#uri ale limba7ului mistic acolo unde se opresc8 neputincioase8 orice cuvant8 orice descriereF8 P0 /vdo=imov8 Cunoasterea lui !umnezeu in Traditia Rasariteana8 p0 1340 530 P030t0 468 col0 3 !8 apud P0 /vdo=imov8 "rtodo#ia8 p0 2350 540 &r+im0 >asilios8 (ntrarea in (mparatie8 trad0 !e Pr0 Prof0 !r0 (oan (0 (ca8 /d0 !eisis8 Sibiu8 1%%68 p0 $5B P0 /vdo=imov8 (ubirea nebuna a lui !umnezeu8 trad08 prefata si note de Teodor Bacons=E8 /d0 &nastasia8 f0a08 p0 510 550 C0 <oica8 Pa6ini despre sufletul romanesc8 /d0 *umanitas8 Buc08 1%%18 p0 6$0 560 (bidem0 5 0 Cuviosul Siluam &t+onitul8 (ntre iadul deznade7dii si iadul smereniei8 (ntroducere de !iac0 (oan (0 (ca 7r08 trad0 de Pr0 Prof0 (oan (0 (ca si &sist0 (oan (0 (ca 7r08 /d0 !eisis8 &lba (ulia8 1%%48 p0 1%0 5$0 C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 15%0 5%0 !iac0 (oan (0 (ca 7r08 op0 cit08 p0 50 6'0 <0 Crainic8 <ostal6ia paradisului8 /ditia a (()a8 /d0 Cu6etarea ) 3eor6escu !elafrans8 Buc08 1%428 p0 1%50 610 P030t0 %%8 col0 1213 C!8 apud C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1$10 620 F(coanele au un neta6aduit rol instructiv8 ele au fost si sunt un neintrecut mi7loc didactic si cate+etic pentru credinciosi8 servind drept carti puse la indemana celor ce intra in Biserica0 /le constituie o /van6+elie vazuta sau o varianta picturala a /van6+elieiF8 Pr0 Prof0 !r0 <icolae <ecula8 Biserica si cult pe intelesul tuturor8 /d0 /uropartner8 Buc08 1%%68 p0 4'0 630 P0 /vdo=imov8 "rtodo#ia8 p0 11 B Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 op0 cit08 p0 6640 640 (dem8 &rta icoanei ) o teolo6ie a frumusetii8 p0 1660 650 (bidem8 p0 1640 660 Sf0 Teodor Studitul8 P030t0 %%8 col0 352 B08 apud C+r0 Sc+onborn8 op0 cit08 p0 1$30 6 0 (bidem8 col0 336 C0 6$0 (bidem

254

&nul bisericesc se imparte in trei mari perioade al caror inceput este cu data variabila8 in functie de data Sfintelor Pasti4 10 perioada Triodului ) care incepe cu trei saptamani inainte de Postul ,are 9Postul Sfintelor Pasti; si dureaza pana in Sambata Pastelui8 inclusiv8 deci are 1' saptamaniB 20 perioada Penticostarului ) care incepe din !uminica (nvierii 9a Sfintelor Pasti; si dureaza pana in ziua de Rusalii 9Po6orarea !u+ului Sfant;8 inclusiv8 deci are 5' de zileB 30 perioada "ctoi+ului ) cea mai lun6a perioada a anului bisericesc8 ea incepand de a doua zi dupa Rusalii si tinand pana la inceputul Triodului din urmatorul an0 &sadar8 anul acesta Triodul incepe duminica8 1 februarie0 Primele trei saptamani ale acestei perioade sunt pre6atitoare pentru Postul Sfintelor Pasti8 urmand8 apoi8 cele saptamani ale Postului ,are0 Triodul se caracterizeaza prin slu7be si cantari specifice8 care indeamna la pocainta in vederea unei adevarate curatii sufletesti si trupesti8 absolut necesare mantuirii0 Toate duminicile din perioada Triodului au pericope evan6+elice adecvate care ) prin pilde sau e#emple de comportament ) indruma pe credinciosii Bisericii noastre pe Fcalea mantuiriiF0 GediteazHI Indreptarea , Principalul termen folosit de Sfanta Scriptura cat si de Sfanta Traditie pentru a arata motivul intruparii -iului lui !umnezeu8 precum si scopul operei Sale cu privire la om este FmantuireF0 /l este folosit atat pentru a numi lucrarea rascumparatoare a ,antuitorului *ristos prin 7ertfa de pe cruce8 cat si pentru a numi starea celor care si) au insusit sau impropriat roadele 7ertfei de pe cruce0 (n primul caz8 este vorba de mantuirea obiectiva 8 rascumpararea sau impacarea omului cu !umnezeu prin 7ertfa ,antuitorului8 iar in al doilea8 de mantuirea subiectiva sau personala8 ori simplu mantuire8 indreptare sau sfintirea omului8 lucrare care se infaptuieste de fiecare crestin in parte prin +ar8 credinta si fapte bune8 pentru ca omul rascumparat prin 7ertfa lui *ristos8 sa poata dobandi fericirea vesnica0 ,antuirea subiectiva este impreuna) lucrarea lui !umnezeu si a omului8 prin care acesta isi insuseste roadele 7ertfei de pe cruce a ,antuitorului8 fiind eliberat din robia pacatului si a mortii8 incepand de la Botez si ,irun6ere o noua viata8 prin care se face drept inaintea lui !umnezeu0 &ceasta noua viata se dezvolta si se intareste prin conlucrarea crestinului cu +arul8 ca rod al credintei8 manifestandu)se in fapte bune8 dar rasplata pe care o va primi va fi fericirea vesnica0 Precum rezulta din indemnul Sfantului &postol Pavel8 adresat filipenilor4 F000 lucrati cu frica si cu cutremur la mantuirea voastraF 9-ilip0 28 12;8 mantuirea nu este un simplu dar de la !umnezeu8 nici numai un act sau o lucrare a omului8 ci o actiune de durata care are un inceput8 se dezvolta treptat si se realizeaza prin impreuna)lucrarea lui !umnezeu si a omului0 !esi6ur8 ea se infaptuieste ca urmare a +arului dobandit de om prin Taina Botezului8 prin straduinta si propria lucrare a crestinului4 !umnezeu da +arul Sau8 iar din partea omului sunt necesare credinta si faptele bune0 ,antuirea subiectiva este consecinta rascumpararii in (isus *ristos8 prin Care ne)a venit +arul si adevarul 9(oan 18 1 ;0 (n conceptia Bisericii noastre si spre deosebire de protestanti8 mantuirea subiectiva sau indreptarea potrivit te#tului de la Rom0 $8 2%8 este o renastere spirituala adevarata si reala a omului8 prin care el devine drept

255

inaintea lui !umnezeu0 /a pro6reseaza sau re6reseaza datorita unor conditii subiective ale crestinului8 fiind dependenta de pre6atirea si de ridicarea lui din punct de vedere moral0 /a este deci susceptibila de crestere8 intarire si desavarsire8 dar fiindca este le6ata nu numai de vointa si lucrarea omului ci si de cum va 6asi !umnezeu rezultatul actiunilor lui8 nimeni nu poate fi si6ur de mantuirea sa0 !e aceea8 omului ii este necesara continua lucrare in acest scop8 implinind toate poruncile si casti6andu)si virtutea care le incununeaza pe toate4 iubirea0 (n orice stadiu al cresterii sale du+ovnicesti s)ar afla8 el trebuie sa)si aduca aminte de cuvintele Sfantului &postol Pavel4 F &sa ca celui ce i se pare ca sta8 sa ia aminte sa nu cada 9( Cor0 1'8 12;0 <ecesitatea +arului pentru mantuire rezulta din universalitatea pacatului stramosesc4 F -iindca toti au pacatuit000indreptandu)se in dar8 cu +arul 1ui8 prin rascumpararea in *ristos (isusF 9Rom0 38 23)24;0 -ara +arul redobandit prin (isus *ristos8 nimeni nu poate nici sa voiasca8 nici sa lucreze pentru mantuirea sa4 F Caci !umnezeu este Cel ce lucreaza in voi si sa voiti si sa faceti dupa a 1ui bunavointaF 9-ilip 28 13;0 ,antuirea este un dar al lui !umnezeu8 deci nu este rezultatul vredniciei personale a omului4 F Caci in dar sunteti mantuiti8 prin credinta8 si aceasta nu de la voi4 al lui !umnezeu este darul0 <u din fapte8 ca sa nu se laude nimeni0 Pentru ca a lui faptura suntem8 ziditi in *ristos (isus spre fapte bune8 ca sa umblam intru eleF 9/fes0 28 $)1';0 !in cele de mai sus rezulta ca mantuirea este o lucrare in care !umnezeu face inceputul prin +arul sau8 iar omul are nevoie de acest +ar si in continuare8 straduindu) se incontinuu sa colaboreze cu el0 ,antuirea inceputa prin renasterea la o viata noua cere un efort sustinut din partea crestinului pentru realizarea cresterii sale du+ovnicesti8 spre a putea urca pe cele mai inalte trepte ale desavarsirii sale morale si a lua astfel cununa c+emarii lui !umnezeu in *ristos (isus 9-ilip0 38 13)14;8 prin urmare ea are mai multe trepte sau faze0 /tapele indreptarii Cea dintai treapta este c+emarea si pre6atirea omului pentru renastere8 pentru primirea +arului divin0 "mul nerenascut8 fiind luminat de +arul premer6ator de care simte nevoia si insusindu)si prin credinta adevarurile Revelatiei8 doreste sa se mantuiasca8 de aceea8 constient de starea in care se afla8 face o adevarata pocainta0 &tat famenul etiopian8 cat si Saul din Tars au simtit nevoia sa se impace cu !umnezeu8 trezindu)se in ei credinta in *ristos0 (nainte de a renaste prin botez8 +arul lucreaza dinafara asupra omului8 dar dupa botez +arul se salasluieste in el insusi8 lucrarea lui devenind mai vie0 ,entionam insa ca aceasta c+emare8 aceasta lucrare de pre6atire se savarseste in Biserica si nu in afara ei0 & doua treapta este renasterea omului in *ristos prin Taina botezului0 Cu aceasta incepe indreptarea propriu)zisa8 care consta8 pe de o parte8 in curatirea de pacatul stramosesc si de celelalte pacate savarsite pana la botez8 iar pe de alta8 in salasluirea +arului lui *ristos in el8 inclusiv +arul virtutilor teolo6ice8 ceea ce marc+eaza inceputul unei noi vieti8 in care omul simte dorinta vie de a se uni cu *ristos si de a umbla Fintru innoirea vietiiF 9Rom0 68 4;0 & treia treapta face vizibil pro6resul crestinului in viata cea noua in *ristos8 aratandu)1 pe *ristos prezent in viata si faptele lui incat acum el poate spune4 F!e acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos este Cel ce traieste intru mineF 93al0 28 2';0 &cum se arata cu adevarat cresterea crestinului in virtute si indeosebi in iubire8 ceea ce da un sensibil

256

avant urcusului du+ovnicesc spre desavarsire8 care poate fi realizat8 pe de o parte8 prin implinirea poruncilor8 iar pe de alta8 prin urmarea de catre unii a sfaturilor evan6+elice0 Conditiile insusirii mantuirii subiective !in cele anterioare8 se poate intele6e ca intrea6a lucrare de ridicare a vietii crestinului are nevoie din partea lui de credinta si fapte bune0 a; Credinta0 Ca act intelectual8 credinta este adeziunea noastra libera la cele descoperite de !umnezeu sau la Revelatia divina0 !ar pentru mantuire8 aceasta credinta nu)i suficienta8 ci este necesara credinta lucratoare prin iubire 93al0 58 6;0 &ceasta credinta nu e numai un act de cunoastere8 ci este o manifestare inte6rala a sufletului omenesc0 &stfel8 ea include in sine si iubirea si nade7dea8 deci an6a7eaza intrea6a fiinta a crestinului8 cuprinzand in sine atat credinta in opera mantuitoare a lui (isus *ristos si alipirea de ea cat si credinta ca le6atura personala cu *ristos8 care duce la iubirea fata de *ristos si de opera Sa mantuitoare0 /a mai cuprinde incredintarea si nade7dea ca vom primi cele fa6aduite de !umnezeu8 si8 in sfarsit8 manifestarea ei nu numai in 6anduri si dispozitii virtuoase8 ci indeosebi in fapte bune8 ca rezultate sau ca efecte ale credintei lucratoare prin iubire0 <ecesitatea credintei pentru mantuire a fost aratata de (nsusi ,antuitorul *ristos apostolilor8 cand i)a trimis la propovaduire4 F ,er6eti in toata lumea si propovaduiti /van6+elia la toata faptura0 Cel ce va crede si se va boteza se va mantui8 iar cel ce nu va crede se va osandiF 9,arcu 168 15)16;0 &ceeasi necesitate a credintei o arata si Sfantul &postol Pavel cand zice4 F-ara credinta cu neputinta este a bineplacea lui !umnezeuF 9/vr0 118 6;8 iar in alt loc4 F !e vei marturisi cu 6ura ta pe !omnul (isus si vei crede in inima ta ca !umnezeu 1)a inviat pe el din morti8 te vei mantuiF 9Rom0 1'8 %;0 !esi6ur8 la inceputul indreptarii8 in faza de pre6atire8 credinta este 6enerala sau informa si consta in acceptarea 6lobala a Revelatiei8 dar odata omul indreptat prin botez8 credinta pro6reseaza si devine speciala sau formata 9fides caritate formata;B ea nu ramane numai la primirea Revelatiei8 ca o credinta neroditoare si moarta 9(acov 28 1 8 2';8 ci e fecundata de elementul viu8 activ si roditor al dra6ostei8 deci este credinta lucratoare prin iubire8 93al0 58 6;0 &ceasta credinta inseamna o daruire si o unire treptata cu *ristos8 din 7ertfa Caruia primim si noi puterea de a muri pacatului si a invia la o viata noua impreuna cu *ristos8 dupa cuvantul Sfantului &postol Pavel4 F &sa si voi socotiti)va a fi morti pacatului si vii lui !umnezeu8 in (isus *ristos !omnul nostru 9Rom0 68 11;0 Prin credinta lucratoare prin iubire8 spune Sfantul Pavel ne insusim starea de dreptate a lui (isus8 ca urmare a 7ertfei si invierii 1ui0 &ceasta credinta o opune &postolul faptelor le6ii 8 savarsite numai din puterile omului si nu din puterea lui *ristos8 fapte care nu aduc omului indreptarea 9cf0 Rom0 38 25)2$;0 !ar precum faptele care nu izvorasc din credinta in (isus *ristos si din iubirea fata de /l nu au valoare pentru mantuire8 la fel si credinta care nu e lucratoare prin iubire nu poate aduce mantuirea0 b; -aptele bune0 (nvatatura Bisericii noastre sustine ca alaturi de credinta si faptele bune sunt necesare pentru mantuire0 Sfanta Scriptura vorbeste despre necesitatea acestora pentru mantuire in numeroase locuri0 &stfel8 ,antuitorul zice4 F <u tot cel ce) ,i zice4 !oamne8 !oamne8 va intra in imparatia cerurilor8 ci cel ce face voia Tatalui ,eu care este in cerF 9,atei 8 21;0 !e asemenea8 tot /l ne arata ca la obsteasca 7udecata8 cand -iul "mului va veni intru slava sa 7udece lumea8 mostenirea imparatiei cerurilor sau e#cluderea de la ea se vor face dupa criteriul implinirii sau neimplinirii de catre crestini a faptelor milei trupesti 9,atei 258 34)45;0 1a fel8 Sfantul &postol Pavel

257

subliniaza in numeroase ocazii ca8 la dreapta 7udecata !umnezeu va rasplati fiecaruia dupa faptele sale 9Rom0 28 6B (( Cor0 58 1'B ( Tim0 68 1$ s0a0;0 Cat priveste pe Sfantul (acov8 el spune clar4 F "mul se indrepteaza prin fapte8 iar nu numai prin credintaF 9(acov 28 21;8 iar despre credinta care nu se manifesta in fapte8 spune4 F Credinta fara fapte moarta esteF 9(acov 28 1 ;0 !e asemenea8 Sfintii Parinti afirma in mod unanim ca faptele bune sunt necesare pentru mantuire0 &stfel8 sfantul C+iril al (erusalimului zice4 FCinstirea de !umnezeu consta in doua parti4 din cunoasterea e#acta a do6melor pietatii si din fapte bune0 !o6mele fara de fapte bune nu sunt placute lui !umnezeu0 /l nu primeste insa nici faptele8 daca nu sunt intemeiate pe do6mele pietatiiF0 !aca Sfantul &postol Pavel contesta importanta unor fapte importanta unor fapte bune in lucrarea mantuirii8 el se refera la faptele savarsite de om in afara le6aturii cu *ristos8 pe baza unor le6i normative 9le6ea mozaica8 le6ile civile;8 pe cand faptele savarsite ca urmare a le6aturii omului cu *ristos prin credinta si iubire8 fapte care izvorasc din puterea lui *ristos si care sporesc unirea credinciosului cu *ristos si asemanarea cu /l8 le considera absolut necesare pentru mantuire0 /ste insa 6reu sa facem o separare intre credinta si faptele bune in procesul mantuirii8 aratand unde sfarseste credinta si unde incep faptele8 deoarece intre ele e#ista o le6atura or6anica0 Caci daca credinta este aceea care indrepteaza si mantuieste8 fiind vie si lucratoare prin iubire8 ea insasi este in acelasi timp si fapta buna8 cuprinzand si imbratisand in sine si faptele e#terne in mod necesarB la fel se poate spune si despre faptele bune ca ele aduc cu sine mantuirea8 daca izvorasc din credinta in *ristos0 Cu toate acestea8 c+iar daca faptele bune8 izvorate din aceasta credinta sunt meritorii in ele insele8 noi nu suntem indreptatiti sa ne laudam cu ele8 sau pe baza lor sa pretindem dobandirea propriei noastre mantuiri0 &ceasta rezulta lamurit din cuvintele ,antuitorului si din cele spuse de Sfantul &postol Pavel0 &stfel8 ,antuitorul ne spune4 F &sa si voi8 cand veti face toate cele ce vi s)au poruncit8 sa ziceti4 slu6i netrebnice ce suntem8 caci ce am fost datori sa facem am facutF 91uca 1 8 1';8 iar Sfantul &postol Pavel spune despre sine4 F Cu +arul lui !umnezeu sunt ceea ce sunt8 si +arul 1ui care a fost intru mine n)a fost in zadar8 caci m)am ostenit mai mult decat ei toti8 dar nu eu8 ci +arul lui !umnezeu care este in mineF 9( Cor0 158 1';8 iar in alt loc zice4 FCaci ce ai pe care sa nu)l fi primit2 (ar daca l)ai primit8 de ce te lauzi ca si cum nu l)ai primit2F 9( Cor0 48 ;0 !e aceea8 nu trebuie sa uitam niciodata ca mantuirea este darul lui !umnezeu8 iar credinta lucratoare prin iubire8 din care izvorasc faptele bune este sin6urul mi7loc prin care ne putem dobandi mantuirea0 (ar cat priveste faptul ca nimeni nu poate fi si6ur de propria sa mantuire8 aceasta nesi6uranta e#ercita o influenta pozitiva asupra credinciosilor8 constituind un indemn permanent la savarsirea faptelor bune0 Pr0 Prof0 !r0 (sidor Todoran8 &r+id0 Prof0 !r0 (oan ?a6rean8 FTeolo6ia !o6maticaF8 manual pentru seminariile teolo6ice8 Bucuresti8 1%%18 pa60 2 6) 2$10 (ertarea are doua aspecte4 un aspect psi+olo6ic si un altul moral si reli6ios0 Primul aspect este descrierea faptului sufletesc8 iertarea ca actualitate psi+ica8 analizata fenomenolo6ic8 obiectiv8 ca orice fenomen observat stiintific0 /a este aici infatisata la indicativ si8 dintr)un indicativ impersonal nu se poate scoate un imperativ0 &sa cum din le6ile stiintifice nu se pot deduce nemi7locit comandamente morele8 etice si reli6ioase0 &l doilea aspect se afirma cind iertarea se incorporeaza in constiinta morala si devine o realitate personala8 vie8 palpabila8 vibrind de constiinta infinitei dreptati divine si stapinita de miracolul viu al iubirii0 !evine 6indire8 este viata0 (n aceasta ipostaza iertarea este efortul constant de a pune de acord viata cu 6indirea8 constiinta morala cu

258

faptele de fiecare zi si cu responsabilitatile pe care le implica si pe care ni le asumam0 (ertarea desc+ide oc+ii sufletului ca sa vada infricosatoarele raspunderi de la temelia vietii si desc+ide infinita zare catre iubirea iertatoare care salasluieste pe culmea e#istentei0 !evine poruncitoare prin convin6ere si lucratoare prin nevinovatia care tinde sa descopere o noua 6eneza a sufletului si a lumii0 &cest imperativ este insa prea 6lobal8 ca sa nu fie si putin va60 /l este totusi un postulat al 6indirii8 care nu va inceta niciodata de a ne da de 6indit8 o treapta spre plenitudinea pe care numai !omnul (isus o poate a7un6e0 Credinciosul8 +omo viator8 este in via8 Fpe caleF spre ea0 (mperativul iertarii se cumpaneste intre o forma ipotetica8 in care spiritul isi porunceste lui insusi si o forma cate6orica8 in care porunca se impune fara conditii din afara si este adoptata launtric0 (n aceasta stare de incertitudine e#emplul !omnului si porunca 1ui sint +otaritoare0 (ubirea si iertarea se impletesc in capodopera eliberarii8 a purificarii0 !omnul (isus e prea desavirsit pentru a fi doar un ideal e#emplu impasibil al tuturor perfectiunilor0 /l este real si prezent cu toata divina 1ui iubire si cu toata neistovita Sa iertare in toate nazuintele spre puritate ale credinciosilor0 1a forma ipotetica8 imperativul iertarii este privit ca un deziderat8 ca un mi7loc in vederea unui scop4 Fiarta8 daca vrei sa fii iertatF0 1a forma cate6orica imperativul este intemeiat pe autoritatea lui !umnezeu4 Fsi ne iarta noua 6reselile noastre8 precum si noi iertam 6resitilor nostriM Ca de veti ierta oamenilor 6reselile lor8 ierta)va si voua Tatal vostru cel ceresc0 (ar de nu veti ierta oamenilor 6reselile lor8 nici Tatal vostru nu va va ierta 6reselile voastreF 9,atei >(8 128 14)15;0 (ntr)un cuvint4 Fiarta8 ca sa fii iertatF0 &ltfel spus 4 Fiarta cum iarta !umnezeu8 fa ce face !umnezeu si te vei asemana 1uiB te vei indumnezeiF0 !omnul (isus insista asupra iertarii 6reselilor referindu)se atit la forma pozitiva cit si la cea ne6ativa8 imitind iertarea la sfera relatiilor dintre oameni0 !ar in convorbirea cu fariseul Simon8 /l arata ca iertarea este in nemi7locita le6atura cu iubirea4 !omnul iarta pe femeia pacatoasa Fpentru ca a iubit multF pe !umnezeu0 Spre uimirea celor de fata /l ii iarta pacatele8 incit acestia se intreaba4 FCine este acesta care iarta si pacatele2F 91uca >l(0 4%;0 /i stiau ca numai !umnezeu poate ierta pacatele8 nu stiau insa ca ,intuitorul este insusi !umnezeu si ca sub oc+ii lor se savirseste ceva mai presus de toate prescriptiile traditionale si de profetiiB se descopera lumii cel care avea sa FridiceF toate pacatele ei0 (ertarea !omnului se e#tinde si cuprinde toate pacatele omenesti din trecut si din viitor0 Pacatul este o povara strivitoare8 atit de 6rea ca numai !umnezeu o poate duce8 iar !umnezeu iarta fara conditii0 Pentru /l conditiile nu e#ista0 Caci iertarea cu conditii nu mai este iertare0 Pacatosii nu pot oferi lui !umnezeu ceva in sc+imbul iertarii8 ceva care sa valoreze si sa ec+ivaleze iertarea divina0 /i pot insa sa ierte 6reselile semenilor lor si sa)1 roa6e pe !umnezeu sa)i ierte0 (ertarea divina este astfel climatul in care omul se incifreaza in e#istenta0 !omnul (isus a venit sa restaureze si sa innoiasa totul4 /l a invins pacatul8 moartea si iadul8 impacind pe !umnezeu si lumea 9(( Cor0 >0 1%)21;0 /( s)a po6orit din cer si s)a inaltat la cer inscriind o verticala eterna care lea6a cerul cu pamintul8 fata de care dainuirea umana descrie o linie asimptotica8 nevoindu)se sa se apropie cit mai mult de verticala si c+iar sa se identifice cu ea0 FCaleaF de apropiere este iubirea si odata cu iubirea si iertarea0

259

Crestinismul a fost definit ca Freli6ia iubiriiF0 " definitie perfecta0 !in punct de vedere lo6ic este una dintre cele mai complete definitii din istoria lo6icii0 !umnezeu este iubire8 a creat lumea si pe om din iubire8 i)a adus mintuirea din iubire si din iubire ii poarta de 6ri7a8 i)a rinduit Biserica Sa din iubire0 Biserica fara pata8 fara pacate8 nu insa fara pacatosi0 Prezenta continua a pacatosilor in viata Bisericii invedereaza necesitatea continua a iertarii0 Cate+ismul observa cu adincime ca Fto)ata cunoasterea si puterea dumnezeiestii /van6+elii se cuprinde in cererea4 Fsi ne iarta noua 6reselile noastre8 precum si noi8 iertam 6resitilor nostriF0 (n adevar8 -iul lui !umnezeu a venit in lume8 S) a intrupat si si)a dat sin6ele Sau pentru iertarea faradele6ilor si a pacatelor noastre0 Tot spre iertarea pacatelor a asezat si Sfintele TaineF 10 Pe temeiul acesta crestinismul a fost tot asa de bine definit ca Freli6ia iertariiF0 (n conte#t evan6+elic !umnezeul iubirii este deopotriva si !umnezeul iertarii0 Caci multe sint pacatele noastre si Fde vom zice ca pacat nu avem8 pe noi insine ne inselamF 9( loan (8 $;0 Persoana omeneasca pastreaza inca in inima amintirea sfinteniei pierdute8 a nevinovatiei pe care acum n)o mai are8 dar pe care o cauta cu infri6urare0 !in aceasta perspectiva nimic nu i se poate intimpla fapturii omenesti mai maret decit iertarea0 !umnezeu nu poate fi implicat in nici un fel in caderea omului in pacat8 nu se poate deduce ca /l stia mai dinainte de caderea lui &dam si totusi l)a facut slab si e#pus caderii8 !umnezeu nu este la ori6inea pacatului omenesc pentru ca /l este infinit bun8 nu rau0 /l n)ar ierta0 Pacatul este un mister terifiant si constituie o mare tema8 in suspensie8 ca raul si substantialitatea raului8 ca problema filosofica0 Raul n)a devenit un scandal pentru ratiune decit atunci cind omul a realizat8 intelectual si afectiv8 puterea sa demiur6ica0 >azindu)se creator a intreprins o pasionata cercetare critica a creatiunii si a inceput sa) 1 7udece pe Creator in lumina dorintelor sale0 !aca n)ar fi fost decit o simpla realitate a naturii8 Fdaca nu si)ar aprecia si nu si)ar construi sin6ur destinul8 el ar lua limitele8 ranile si obstacolele vietii ca simple fapte8 fara sa puna intrebariF8 )cum s)a observat0 "mul insa este o faptura problematica si intero6ativa4el irtreaba si se intreaba0 Cunoasterea lui este o permanenta tranzitie intre viata efemera8 temporara8 viata in trup8 si viata spirituala8 viata eterna0 Constiinta lui nu se resemneaza la limitele pe care i le pune i6noranta8 eroarea si dorintele0 Cu mult timp in urma si cu multa finete Sfintul 3ri6ore de <Esa constata ca Fnu e decit un sin6ur fel de a cunoaste4 acela de a tinde neincetat dincolo de cunoscutF28 pentru ca8 precizeaza acest Sfint Parinte8 Forice limita contine in esenta ei un dincolo8 care este Ftranscendenta eiF 30 (n teolo6ia iertarii8 cunoasterea finitudinei si a imperfectiunilor umane atra6e inevitabil problema pacatului0 Pacatul este o realitate omeneasca imposibil de ocolit0 Teoretic si principial teolo6ia a stabilit ca pacatul este marea noastra mizerie8 marele rau de care suferim8 sau cum subliniaza un teolo68 sin6urul nostru rau4 caci dintre toate relele omenesti el este acela din care nu ne mai ridicam8 nici c+iar in vesnicie0 1asati la masura propriilor noastre puteri8 ne este cu neputinta sa ne izbavim prin noi insine8 daca n)ar fi fost pacatul omenesc8 n)ar fi venit ,intuitorul0 Problema pacatului a fost pusa in toata adincimea ei numai in crestinism0 -ilosofiile pa6ine n)au putut)o banui macar0 Pentru &ristotel este ceva ca o eroare sau ca o neintele6ere8 ceva care nu se aseamana cu pacatul0 Stoicii vorbeau de un acord al vointei umane cu vointa lui !umnezeu8 insa acest !umnezeu era inteles painteist8 impersonal8 prezent pretutindeni si in toate8 in virtute8 ca si in abateri0 !aca !umnezeu nu era o fiinta personala8 abaterile nu erau 7udecate de nimeni8 decit de constiinta proprie0 "mul se ierta pe sine insusi8 daca acest lucru ar fi cu putinta0 Ceea ce8 practic ec+ivaleaza cu absenta oricarei obli6atii si responsabilitati0

260

<umai crestinismul8 reli6ie revelata8 afirma +otarit ca pacatul este o calcare a vointei lui !umnezeu8 savirsita de &dam0 Posteritatea lui &dam a fost into#icata si este intrea6a pacatoasa0 Toti sintem pacatosi toti mostenim acest 6ust pentru ce e rau8 care ne pune in contradictie cu noi insine 9cf0 Rom0 >((8 14;0 !in vina primului om toti sintem partasi la sanctiunile 6reselii lui0 !in fericire pentru noi a venit in lume !omnul (isus8 si8 ca un nou &dam8 a reconstituit fiinta umana si i)a desc+is FcaleaF spre viata divina0 Prin /l a fost indreptata stravec+ea 6reseala si din vec+iul om8 sub pacat8 s)a nascut omul nou8 omul mintuit8 fiu al lui !umnezeu0 <iciodata nu v)a putea fi indea7uns admirata aceasta opera de radicala transformare a unei infrin6eri in biruinta8 a unui aparent esec in triumf8 fara a fi sc+imbate datele initiale0 Preluind toate elementele vec+i8 pacatul si moartea8 toate ruinele provocate de &dam in caderea lui8 !umnezeu a facut o noua capodopera8 o noua creatiune0 <umai /l putea face aceasta imposibila alc+imie ontolo6ica8 sa faca din piatra seaca straluciri de astru luminos0 S)a crezut uneori ca 6reseala lui &dam si caderea lui au fost dezastruoase erori ale creatiunii8 ca &dam a fost o creatura esuata0 Credinte si socotinte pripite si incomplete0 >enirea !omnului (isus este tocmai desavirsirea unei opere )9a omului; )pe o alta cale8 care nu anuleaza nimic din starea cea dintii0 !e)a pururi minunate sunt caile !omnului8 altele decit caile omului8 si 6indurile lui altele si preainalte 9cf0 (saia 1>8 $)%;0 (n !omnul (isus au fost implinite toate 9cf0 Colos0 (8 15)2';0 /l a luat pe umeri toate durerile noastre8 pe care nu le puteam duce8 Fa fost strapuns pentru pacatele noastre si zdrobit pentru faradele6ile noastre0 /l a fost pedepsit pentru mintuirea noastra si prin ranele 1ui noi toti ne)am vindecaF 9(saia 1(((8 5;0 ,iracolul acestei convertiri a pacatului in binecuvintare8 a raului in bine8 a mortii in viata8 mi#aculoasa substituire a -iului lui !umnezeu in locul celor osinditi8 este8 de la un capat la altul8 opera iubirii si a iertarii lui !umnezeu0 !e aceea !omnul (isus8 in activitatea Sa8 a pus un accent atit de miscator pe iubirea aproapelui si pe iertare0 <ici una din temele evan6+elice nu este mai insistent reluata si tratata mai amanuntit0 Poate si din pricina ca /l venea in lume Fcind oamenii nu se iubeauF0 1e6ea 6enerala de la care porneste este FRe6ula de aurF pe care !omnul o formuleaza astfel4 Fsi precum voiti sa va faca voua oamenii8 faceti)le si voi asemeneaF 91uca >(8 3) 1 ;0 "amenii vor sa fii bunB bunatatea este unitatea de masura si atunci Fcu ce masura masurati vi se va masuraF 9,atei >((8 2;0 ,asura comuna este depasita atunci cind credinciosul iubeste pe cei in suferinta ca pe !omnul insusi8 cind vede in orice nevoias pe !omnul 9,atei JJ>8 34)4';0 &stfel sint enumerate unele impre7urari tipice de suferinta si unde !omnul se identifica cu suferinta8 si atunci ceea ce s)a facut pentru cei in suferinta este pentru /l0 / vorba de a darui8 care in fond se reduce la a ierta8 FSi ne iarta noua 6reselile noastreF 9,atei >l0 12; este o cerere ec+ivalenta cu e#presia de la 1uca in care se cere e#plicit iertarea datoriilor 91uca J(8 4;0 (ntelesul acesta este ilustrat de raspunsul pe care !omnul il da lui pentru care intreba 4 F!oamne8 de cite ori va 6resi fata de mine fratele meu si eu ii voi ierta lui 2 "are pina de sapte ori2 (i raspunde (isus4 F<u zic tie pina de sapte ori8 ci pina la saptezeci de ori cite sapteF0 Cu acest prile7 !omnul rosteste frumoasa parabola a celor doi datornici8 al carei sens este sa puna in lumina imensul crezamint si infinita iertare a Tatalui 9,atei J>(l(8 21)35;0

261

(ertarea crestina trebuie sa depaseasca pina si limitele celei mai e#acte 7ustitii prevazute de vec+ea le6e a talionului8 necesara la vrea mea ei8 dar aspra si imperfecta fata de 6eneroziatea divina a iubirii4 F&ti auzit ca s)a zis4 oc+i pentru oc+i si dinte pentru dinte0 /u insa va spun voua4 sa nu stati impotriva celui rau000 &ti auzit ca s)a zis4 sa iubesti pe aproapele tau si sa urasti pe vra7masul tau0 (ar /u zic voua4 iubiti pe vra7masii vostri8 binecuvintati pe cei ce va blesteama8 faceti bine celor ce va urasc si ru6ati)va pentru cei ce va vatama si va pri6onesc 9,atei >8 3$)44;0 (ubirea si iertarea lui !umnezeu inspira credinciosului o atit a inalta si de eroica iubire si iertare incit il transfi6ureaza si il face ) pe planul si in ordinea sa umana )asemanator cu perfectiunea lui !umnezeu0 !omnul (isus8 pe Cruce8 cu o sublima statornicie8 a iertat0 /#emplul Sau a fost curind urmat de Sfintul ar+idiacon Stefan care s)a savirsit ru6indu)se4 F!oamne8 nu le tine in seamna acest pacat 5F 9-apte >((8 6'; Sfintul &postol Pavel si lun6a coloana de martiri s) au 7ertfit iubind a cei ce)i ucideau si ru6indu)se pentru ei8 iertind si binecuvintind0 1a inceputurile Bisericilor crestine8 in secolele primare8 aflam aproape pretutindeni marturii de acest fel8 de martiriu8 de iubire si de iertare0 !ra6ostea toate le rabda8 toate le iarta 9cf0 ( Cor0 J(((0 4)$;0 (ertarea este iubirea in actiune0 /lanul sau8 cu neputinta de analizat8 este un nelimitat avint de darnicie0 (ertarea este dar8 este 6enerozitate impetuoasa8 infinita0 /a este o dreptate de dincolo de le6e8 care nu desfiinteaza le6ea8 ci o incoroneaza cu un spor de darnicie cu neputinta a dobindit prin le6e8 in limitele naturale ale le6ii0 Caci iertarea reflecta supranaturalul in relatiile dintre oameni0 Cel care iarta si celui caruia i se iarta sint8 prin iertare8 in raporturi noiB 7udecata este aceeasi8 insa a intervenit ceva ca o radicala intervisiune8 care transforma ura in iubire8 ostilitatea in pace8 instrainarea in prietenie0 Cel care iarta Fster6e cu bureteleF trecutul4 si intoarce spatele e#i6entelor 7ustitiei0 (ertarea este rasturnarea pornirilor noastre razbunatoare8 discordante si distructive0 /a este creatoare8 face dintr)o data oameni noi8 innoindu)i0 Tot ce a fost este ca si cind n)ar mai fi8 tot ce s)a facut ca si cind nu s)ar fi facut0 (ertind8 !umnezeu a creat un om nou0 "mul8 cind iarta8 il imita pe !umnezeu0 Cind 6reseste sau cind pacatuieste8 slabeste8 se de6radeaza0 Cind iarta se inalta ca un inviat din morti0 -orta infinita a iertarii8 imperativul ei supranatural8 este infinit mai puternica decit forta faptei savirsite sub influenta unei porniri intunecate0 Pacatul nu dureaza0 / totdeauna 6ol si sec0 (ertarea insa este miraculoasa reparatie a stricaciunilor produse de pacat0 (ertarea mobilizeaza toate fortele supranaturale8 tot ce e vesnic in om si)i desc+ide calea luminoasa apre eternitate0 Pr0 Prof0 Sebastian C+ilea8 F"rtodo#iaF nr0 3U1% $8 pa60 512)5160 10 (nvatatura de credinta ortodo#a8 /d0 (nstitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 Bucuresti8 1%528 p0 2350 20 (n Cant0 +om0 120 30 >ita ,oE8 P030 448 4'1)B0 Sfinta Scriptura este8 prin continutul si destinatia ei8 o carte reli6ioasa0 /a cuprinde cuvintul lui !umnezeu adresat credinciosilor in vederea cunoasterii voii Sale si a caii spre mintuire0 -enomenele cosmice8 evenimentele istorice si realitatile umane mentionate in cuprinsul ei intereseaza deci nu pentru ele insele8 ci pentru semnificatia

262

lor reli6ioasa0 /le au retinut atentia sfintilor scriitori ai cartilor biblice pentru motivul ca ilustreaza desfasurarea raporturilor dintre noi si !umnezeu0 Privite din acest punct de vedere8 vremile dinainte de *ristos se impart in trei perioade4 a; /tapa edenica sau ori6inara8 care determina o data pentru totdeauna trasaturile fundamentale ale conditiei umane pe pamint8 unde cea dintii indatorire morala este munca creatoare 9-ac0 ((8 58 15; si unde8 sub raport reli6ios8 urmasii lui &dam sint c+emati sa faca fata tensiunii dintre idealul de indumnezeire care a fost stabilit de catre Creator 9,atei >8 4$B (( Petru (8 4; si aplecarea spre pacat mostenita de la stramosiB b; /tapa le6ii naturale8 in care s)au dezvoltat trasaturile 6enerale ale neamului omenesc si in care8 datorita raspindirii idolatriei si inmultirii pacatelor8 indepartarea noastra de voia lui !umnezeu a devenit un fapt aproape universal4 c; /tapa 1e6ii vec+i P inau6urata prin Revelatia divina supranaturala pe ,untele Sinai )8 care insumind aceste trasaturi 6enerale intr)o serie de e#periente unice si semnificative8 a pre6atit era mesianica10 Ceea ce caracterizeaza8 din punct de vedere reli6ios si moral8 prima perioada din viata noastra este e#perienta e#istentiala a lui &dam si /va8 care8 din pricina calcarii voii lui !umnezeu8 au pierdut starea de nevinovatie8 de sfintenie si de fericire de care se bucurau si au trecut intr)o stare de nedreptate8 de suferinta si de coruptibilitate0 Pedeapsa pe care si)au atras)o trebuia sa)l faca a)si da seama mai intii de contradictia ireductibila dintre adevar si minciuna8 bine si rau8 virtute si pacat8 viata si moarte si apoi de necesitatea absoluta ca !umnezeu sa se milostiveasca de ei si sa)l scoata din starea in care au cazut si care era cu neputinta de depasit numai prin puterile lor proprii0 "ri6inea si realitatea pacatului8 dupa >ec+iul Testament0 P Credinta in istoricitatea pacatului stramosesc si universalitatea urmarilor lui constituie8 dupa Sfintul &postol Pavel8 premisa intre6ului edificiu do6matic al soteriolo6iei crestine 9Rom0 (((8 22)23;0 !e aceea te#tele biblice care descriu caderea primului om din +arul dumnezeiesc si care atesta realitatea pacatului in lume au o importanta covirsitoare pentru intele6erea predicii apostolice ca toti credinciosii8 fara deosebire8 au nevoie de mintuire si ca eliberarea lor de povara pacatului poate fi dobindita numai prin insusirea roadelor intruparii8 7ertfei si invierii lui *ristos 9-apte ((8 36)3%B Rom0 (8 16)1 B ((( 24)26;0 Realitatea pacatului stramosesc si universalitatea urmarilor lui sint atestate8 sub diferite forme8 de foarte multe pericope si versete din >ec+iul Testament0 ,arturia biblica de la care pornesc si pe care o intaresc toate aceste te#te este istorisirea lui ,oisi8 primul a6+io6raf8 din -acere (((8 1)248 unde aparitia pacatului si intrarea lui in viata noastra sint descrise ca petrecindu)se in trei momente succesiveB a; &dam si /va8 care primisera de la !umnezeu o fire buna si fusesera inzestrati cu toate darurile spirituale si materiale8 au fost avertizati in mod e#pres de catre Creatorul si Stapinul a toate ca neascultarea lor de o porunca pro+ibitiva le va aduce pierderea nemuririi trupesti 9((8 1 ;B ) b; !ar8 lasindu)se influentati de su6estia rauvoitoare a diavolului si dorind sa a7un6a fara efort moral la asemanarea cu !umnezeu8 ei au calcat aceasta porunca divina 9(((8 1)$;B ) c; !rept pedeapsa8 !umnezeu ()a iz6onit din 6radina /denului8 ei urmind sa suporte toate consecintele pacatului in care au cazut8 acestea fiind8 dupa Sfintii Parinti8 consecinte al pierderii +arului divin20 !ar !umnezeu nu ne)a lasat prada disperarii0 "data cu anuntarea pedepsei pentru calcarea poruncii P a carei respectarea avea sa le ofere prile7ul de a)si intari puterile morale prin practica virtutii si de a se ridica astfel in mod treptat la un 6rad de desavirsire atit de inalt8 incit sa nu poata pacatui niciodata )8 !umnezeu a dat primilor

263

oameni nade7dea min6ietoare a trimiterii unui Rascumparator sau ,intuitor8 care sa)i scoata de sub stapinirea pacatului si sa)i scape de osinda mortii 9-acere (((8 15;0 Precizarea naturii pacatului savirsit de primul om a provocat din totdeauna numeroase discutii si controverse0 Sfintii Parinti8 urmati de ma7oritatea comentatorilor8 vad din 6reseala lui &dam un act de neascultare8 constind din calcarea poruncii si socotesc ca imbold launtric al neascultarii a fost trufia8 pacat savirsit inti de in6erii sai8 inainte de facerea lumii vazute si su6erat omului de catre diavol0 ,incind din @@pomul cunostintei binelui si rauluiAA de care nu avea permisiunea sa se atin6a8 &dam a calcat P cu voie libera si cu deplina stiinta P porunca lui !umnezeu30 !ind ascultare unei insinuari perfide din partea celui rau8 &dam si /va au voit sa devina e6ali cu !umnezeu in @@cunoasterea binelui si rauluiAA 9-acere (((8 5;0 Caci cum8 in vocabularul biblic verbul @@a cunoasteAA 96recescul ; implica8 pe lin6a intelesul de cunoastere abstracta8 si ideea de insusire8 de posesiune si de folosinta a obiectului cunoscut48 dorinta primilor oameni de @@a cunoasteAA binele si raul e#prima de fapt pretentia lor de a deveni stapinii propriului lor destin8 de a +otari ei insisi ce este bine si ce este rau8 de a)si fi ei insisi de masura si 6+id8 de a nu mai depinde de &cela care ()a creat8 de a se bucura de libertate si de o putere fara mar6ini50 " asemenea incercare din partea unei creturi nu este o simpla 6reseala8 ci o abatere fundamentala de la atitudinea pe care se cuvenea s)o aiba fata de Creatorul si Binefacatorul ei8 o alterare esentiala a relatiilor initiale dintre cel credincios si !umnezeu8 o deviere de la calea spre desavirsirea morala si fericirea vesnica0 &ctul de neascultare savirsit &dam a pus pe urmasi in situatia de a inclina mai mult spre cele senzuale si de a nu mai dispune de capacitatea deplina de a savirsi binele dorit0 <eascultarea lui &dam intruneste astfel toate caracteristicile unei 6rave abateri morale si ale unui 6reu pacat reli6ios4 prin calcarea poruncii divine8 omul credincios a nesocotit autoritatea si bunatatea lui !umnezeuB abuzind de libertatea cu care a fost inzestrat8 &dam a introdus un element de dezordine in desfasurarea planului lui !umnezeu cu privire la scopul ultim al creatieiB dind ascultare diavolului8 &dam a 6resit fata de !umnezeu8 care)( oferise in 6radina /denului cele mai bune conditii de viata si de propasire60 &cest act de neascultare a provocat deci o ruptura in relatiile de incredere dintre &dam si !umnezeu0 Pacatul stramosesc indeparteaza de +arul divin si slabeste puterile cu care fuseseram inzestrati de la creatie8 dar nu ne)a facut incapabili de a faptui binele si nici cu totul nevrednici de a primi mintuirea fa6aduita0 "mul credincios si)a pastrat liberul arbitru si n)a pierdut complet capacitatea de a tinde spre bine si de a se impotrivi raului8 fapt ilustrat de viata dreptilor pomeniti de >ec+iul Testamen si confirmat anume de Sfintul &postol Pavel 9Rom0 ((8 1'8 14)15B /vr0 J(8 4 s0u0; 0 <eascultarea primului om a asezat intrea6a sa posteritate sub stapinirea pacatului8 care s)a multiplicat8 de)a lun6ul vremii8 in forme din ce in ce mai vairate8 pe toata fata pamintului0 (ar pacatul fata de !umnezeu a 6enerat in noi pacatul impotriva semenilor nostri0 (ncepind cu omuciderea savirsita de Cain asupra fratelui sau &bel 9-ac0 (>8 3)$; si a7un6indu)se la faradele6i ca cele pedepsite de !umnezeu prin ur6ia potopului 9-acere >(8 5 P >((8 24;8 ori prin nimicirea prin foc din cer a cetatilor Sodoma si 3omora 9-ac0 J(J8 1)25;8 rautatea oamenilor a mers atit de departe si a luat proportii atit de mari8 incit la un moment dat P dupa e#presia antropomorfica a lui ,oisi ) @ > (Fac. VI, 56).

264

:niversalitatea urmarilor pacatului stramostesc P dintre care cea mai evidenta este moartea trupeasca P si realitatea pacatului in viata noastra provenite din &dam cel cazut sint afirmate8 in afara de cartea -acerii8 si de alte scrieri canonice ale >ec+iului Testament0 &stfel8 in ((( Re6i >(((8 46 citim4 @@<u este om care sa nu pacatuiascaAAB in cartea Proverbelor8 este lasata fara raspuns intrebarea4 @@Cine poate spune4 sint curat de pacat2AA 9JJ8 %;B in cartea Psalmilor8 sta scris4 @@Stricatu)s)a oamenii si uriti s)au facut intru indeletnicirile lor0 Toti fiii oamenilor s)au abatut8 toti impreuna netrebnici s) au facutAA 9J(((8 1)3;4 @@,ilueste)ma8 !umnezeule8 dupa mare mila TaM Ca pacatul meu inaintea mea este purureaM si rau inaintea Ta am facutM Ca iata8 intru faradele6i m)am zamislit si in pacate m)a nascut maica meaAA 918 1)6; etc0 (ar convin6erea ca starea de intinare si stricaciune se mosteneste prin nastere naturala si ca nici un om nu poate iesi din ea prin propriile sale eforturi8 face pa autorul cartii (ov sa scrie8 printre altele4 @@Cum ar putea un om sa fie fara pri+ana inaintea lui !umnezeu8 sau cum ar putea sa fie curat cel ce se naste din femeie2AA 9JJ>8 4)6;0 1e6atura cauzala dintre pacat si moarte este aratata foarte lamurit si in cartea (ntelepciunea lui Solomon4 @@!umnezeu a creat pe om spre nestricaciune si l)a facut dupa c+ipul fiintei saleB dar8 prin invidia diavolului8 moartea a intrat in lumeAA 9((8 24;8 precum si in scrierea intitulata (ntelepciunea lui (isus8 fiul lui Sira+8 primita in canonul biblic intre cartile din cate6oria 4 @@Prin femeie s)a facut inceputul pacatului si prin ea toti murimAA 9JJ>8 2 ;$0 :niversalitatea urmarilor pacatului stramostesc8 dupa <oul Testament0 P Cind !omnul *ristos si)a inceput activitatea publica8 toti iudeii credeau in realitatea pacatului stramosesc si in universalitatea urmarilor lui si toti asteptau venirea ,intuitorului fa6aduit0 !e aceea predica Sfintului (oan Botezatorul despre necesitatea 6enerala a pocaintei n)a surprins pe nimeni si nu s)a izbit de nici o obiectie principala din partea reprezentantilor teolo6iei iudaice0 (naintemer6atorul !omnului8 vazind in (isus *ristos pe @@Robul lui (+aveAA din proorocia lui (saia 91(((; si meditind asupra semnificatiei tipice a ,ielului pascal si a mieilor 7ertfiti zilnic la templul din (erusalim8 il numeste cu e#presia mesianica cunoscuta din >ec+iul Testament4 @@,ielul lui !umnezeu8 care ridica pacatele lumiiAA 9(oan (8 2%8 36;%0 Sfintii &postoli8 la rindul lor8 infatiseaza pe (isus *ristos ca fiind adevaratul @@,ielAA pascal8 care cu sin6ele sau rascumpara pe oameni din stapinirea pacatului 9( Cor0 >8 B /vr0 (J8 12)1$B ( Petru (8 1$)1%B &poc0 >8 %) 14B J((8 11B J(>8 4 etc;0 Sfintului &postol Pavel ii revine meritul de a fi infatisat mai pe lar6 universalitatea pacatului in viata omenirii provenite din &dam cel cazut si de a fi subliniat necesitatea absoluta ca toti credinciosii sa)si insuseasca roadele 7ertfei lui *ristos0 !ar Sfintul &postol Pavel subliniaza necesitatea mintuirii prin (isus *ristos8 avind in vedere mai ales pe crestinii proveniti dintre pa6ini0 !upa ce descrie8 in scop misionar8 decadenta 6enerala a pa6initatii 9Rom0 (8 1$)32; si dupa ce demonstreaza8 in acelasi scop8 ca si iudeii8 desi au 1e6ea8 savirsesc faptele pe care le osindesc la altii 9Rom0 ((8 1)2%;8 Sfintul &postol Pavel tra6e concluzia8 folosindu)se de citate din >ec+iul Testament8 ca @@toti oamenii au pacatuit si sint lipsiti de marirea lui !umnezeu 9Rom0 (((8 23; si ca8 prin *ristos8 atit pa6inii cit si iudeii @@se afla sub pacatAA 9Rom0 (((8 %;0 Pornind de la adevarul P relatat de ,oisi din Cartea -acerii 9(((8 1)23; P ca datorita neascultarii lui &dam au intrat in lume pacatul8 suferinta si moarte8 Sfintul &postol Pavel precizeaza la Rom0 >8 12)218 ca cea ma 6rea dintre urmarile pacatului stramosesc este aceea ca a pus pe toti oamenii intr)o stare reala de pacatosenie sau nedreptate inaintea lui !umnezeu0 &firmatia sa nu se intemeiaza numai pe marturiile >ec+iului Testament8 pe care le citeaza in Rom0 (((8 4)1$8 ci si pe insasi invatatura !omnului *ristos8 care a spus ca autorul raului si @@tatal minciuniiAA este diavolul 9,atei J(((8

265

2$8 3%B (oan >(((8 44;8 ca @@oricine savirseste pacatul este rob pacatuluiAA 9(oan >(((8 34; si ca lumea se afla @@in stapinirea intunericuluiAA 91uca JJ((8 53;8 adica a diavolului 9(oan J>(8 11;0 &devarul ca sclavia pacatului insamna instrainare de !umnezeu8 care este izvorul vietii si al fericirii vesnice8 a fost subliniat de Sfintul &postol Pavel8 avind in vedere invatatura propovaduita de ,intuitorul8 care a e#primat acest adevar8 intre altele8 si prin parabola fiului celui pierdut8 de unde rezulta limpede ca iesirea de sub ascultare a tatalui si delectarea cu dulceata ama6itoare si efemera a pacatului coboara pe om nu numai in cea mai nea6ra mizerie8 dar si in cea mai amara robie 91uca J>8 11) 32;0 >ec+iul Testament atribuie neascultarii primului om cauza intrairii si raspindirii pacatului in lume8 dar nu ne da nici o e#plicatie cu privire la natura pacatului ori6inar8 la modalitatea transmiterii lui si la le6atura dintre pacatul lui &dam si pacatele personale savirsite dupa aceea de ceilalti oameni0 (n Sfintele /van6+elii8 nu se afla multe precizari in aceasta privinta8 dar faptul este e#plicabil8 deoarece ele consemneaza doar o parte din cuvintele si faptele ,intuitorului8 iar invatatura 1ui are caracter 6eneral si urmareste in primul rind un scop practic1'0 Privit in 6eneral8 pacatul are8 dupa invatatura ,intuitorului8 un caracter obiectiv4 orice incalcare a 1e6ii divine0 !ar pacatul poate consta si dintr)o carenta4 nesavirsirea faptelor poruncite de 1e6ea divina8 pe primul plan situindu)se a7utorarea celor aflati in suferinta si iubirea frateasca fata de semenii nostri 9,atei JJ(((8 23B JJ>8 41)45B 1uca J(((8 6)%B J>(8 %)12B 1%)25B (oan J((8 34)35 etc0;0 pacatul8 asa cum arata si una dintre denumirile lui 9 ; are si un aspect 7uridic8 caci este o incalcare a 1e6ii divine si ec+ivaleaza cu contractarea unei datorii fata de &utorul ei 9,atei >(8 12B J>((8 23)35;0 /l intineaza sufeltul aceluia care)l savirseste 9,atei JJ(((8 26)2$;0 !omnul *ristos8 cunoscind strinsa le6atura dintre pacat si suferinta8 a iertata mai intii pacatele acelora pe care i)a vindecat de diferite boli 9,arcu ((8 5B ,atei (J8 3) B 1uca >8 2';8 iar slabano6ului de la scaldatoarea >itezda8 dupa ce i)a redat sanatatea8 i)a poruncit ca pe viitor sa nu mai 6reseasca8 daca voieste @@sa nu)i fie si mai rauAA 9(oan >8 14;0 Binestiind8 de asemenea8 ca nu e#ista nimeni care sa nu 6reseasca8 ,intuitorul ne)a povatuit ca8 in ru6aciunea catre Parintele ceresc8 sa)i cerem sa ne ierte @@datoriileAA 9 4 ,atei >(8 12; sau @@pacateleAA 9 4 1uca J(8 4;8 de aceasta iertare avind nevoie cu aceeasi ur6enta P cum remarca Sfintul Ciprian11 si -er0 &u6ustin12 ca si de piinea zilnica necesara intretinerii vietii trupesti0 Pentru intele6erea raportului dintre pacatul stramosesc si universalitatea urmarilor lui8 pe de o parte si roadele 7ertfei lui *ristos pentru mintuirea tuturor oamenilor8 pe de alta parte8 Sfintul &postol Pavel face o paralela antitetica intre neascultarea lui &dam si ascultarea lui *ristos8 intre osinda si moartea venite in lume prin 6reseala unuia 9&dam; si +arul idreptarii spre viata vesnica cu imbelsu6are asupra tuturor credinciosilor @@prin cel unul (isus *ristosAA0 &postolul afirma ca @@asa cum printr)un om a intrat in lume pacatul si prin pacat moartea8 asa moartea a trecut la toti oameniiAA8 caci @@prin ascultarea unui sin6ur om8 (isus *ristos8 se fac drepti cei multiAA8 iar cei @@care primesc prisosinta +arului si a darului indreptarii impartasesc in viata prin unul (isus *ristosAA 9Rom0 >8 158 1 )21;0 !upa cum precizeaza Sfintul &postol Pavel8 moartea a intrat in lume prin neascultarea primului om @@a imparatit de la &dam pina la ,oisi8 si peste cei care n)au pacatuit dupa asemanarea 6reselii lui &damAA 9Rom0 >8 14;0 /#plicatia acestei situatii nu trebuie cautata in vina si responsabilitatea individuala a tuturora8 deoarece moartea secera fara crutare si vietile acelor care8 decedind in fra6eda virsta8 n)au apucat sa savirseasca

266

pacate personale0 :niversalitatea mortii este consecinta solidaritatii naturale care ne uneste cu protoparintele nostru &dam0 !ar cum trebuie inteleasa aceasta solidaritate2 Raspunsul la aceasta intrebare depinde de intelesul atribuit ultimelor cuvinte din Rom0 >8 124 0 "pinia ca pronumele relativ s)ar referi la substantivul din prima parte a frazei este 6reu de sustinut8 deoarece moartea este pedeapsa8 nu cauza sau instrument al pacatului0 :nii Parinti bisericesti latini l)au raportat la substantivul de la inceputul frazei si P luind ca analo6ie faptul ca8 la /vr0 >((8 1'8 acelasi &postol afirma ca 1evi a dat zeciuiala lui ,elc+isedec pe cind se afla inca in coapsa lui &vraam P afirma ca in toti au fost inclusi in actul de neascultare savirsit de prtoparintele biblic130 (n cadrul unei asemenea interpretari8 se poate intele6e fie ca &dam8 in calitatea sa de protoparinte8 a transmis tuturor urmasilor sai o mostenire de moarte148 fie ca pacatele erau cuprinse dinainte in neascultarea sa8 ca si cum el ar fi lucrat in numele nostru al tuturor150 !ar8 cind afirma universalitatea urmarilor pacatului stramosesc8 Sfintul &postol Pavel nu se preocupa de modalitatea transmiterii lui8 ci are in vedere starea 6enerala de pacatosenie in care8 ca mostenitori directi ai lui &dam cel cazut8 se afla toti urmasii sai si pe care fiecare a7uns la virsta discernamintului o confirma si o intareste prin pacatele sale personale 9Rom0 (((8 1')23;0 Caci pacatele personale nu trebuie privite izolat8 ci ca facind parte inte6ranta din corte6iul urmarilor pacatului stramosesc si ca e#presii ale starii de pacatosenie create de caderea lui &dam8 ca dovezi ale relatiei de solidaritate dintre primul om si urmasii sai8 aceasta solidaritate facind ca 6reseala lui &dam sa desc+ida calea intrairii pacatului si a mortii in lume 9-acere ((@ 1 B (((8 1%;160 <ecesitatea eliberarii noastre din robia pacatului0 P (n planul lui !umnezeu8 situatia creata de neascultarea primului om nu era destinata sa se eternizeze0 &dam8 iesit nevinovat din mina Cratorului8 s)a facut rob pacatului si mortii8 iar mostenirea starii create prin 6reseala lui si inmultirea pacatului au facut din fiecare urmas al lui &dam cel cazut un @@rob pacatului si mortii8 iar mostenirea starii create prin 6reseala lui si inmultirea pacatului au facut din fiecare urmas al lui &dam cel cazut un @@rob al pacatuluiAA 9Rom0 >(8 38 16)1 ; si @@al stricaciuniiAA 9(( Petru ((8 1%;0 (isus *ristos P intrucit s)a nascut fara pacatul stramosesc8 a respins orice ispita8 a biruit moartea in trupul sau si s)a inaltat intru slava P este cu adevarat @@&dam8 cel nouAA8 adica pir6a sau inceputul 9 ; unei vietuiri noi8 libere de pacat8 impacate cu !umnezeu si an6a7ate pa calea ce duce la desavirsire si slava vesnica 9Rom0 >8 )15)1$B >(((8 14)1 8 2%B ( Cor0 J>8 2')26B 3al0 (8 15 etc0;0 !ar daca eliberarea din stapinirea pacatului avea sa fie obtinuta numai prin *ristos8 pentru ce s)a mai dat 1e6ea vec+e si cu ce scop s)au mai instituit preotia levitica si ceremonialul sacrificial incredintat acesteia2 1e6ea mozaica8 inclusiv sacerdotiul si cultul asezate de ea8 nu s)a dat pentru a desfiinta sau inlocui fa6aduinta mesianica adresata de !umnezeu lui &vraam8 ci cu scopul de @@a le inc+ide pe toate sub pacatM in vederea credintei care avea sa vinaAA 93al0 (((8 15)23;8 adica pentru a redestepta si tine mereu treaza8 in cu6etul poporului ales8 teama de pacat si a nu lasa sa se stin6a la cei credinciosi dorinta si speranta venirii (zbavitorului fa6aduit0 1e6ea vec+e a fost @@o calauza spre *ristosAA 93al0 (((8 25; si rolul ei a incetat cind a venit *ristos 93al0 (((8 24;B o data cu 7ertfa de pe 3ol6ota8 a incetat si rolul preotiei levitice si al 7ertfei aduse prin mi7locirea ei 9/vr0 >((8 11 sKB (J8 1 P J8 1$;0 Sfintul &postol Pavel afirma ca8 fata de fa6aduinta de mintuire prin *ristos adresata lui &vraam8 1e6ea mozaica @A 93al0 (((8 1 )1%; si @@ca sa se inmulteasca pacatulAA 9Rom0 >8 2';0 (ntr)adevar8 1e6ea mozaica a oferit cunoasterea pacatului si a pus sub blestem pe cei ce)l savirsesc8 dar nu le)a oferit nici un a7utor pentru evitarea sau invin6erea lui0 !atorita faptului ca ma7oritatea poruncilor ei privesc obli6atii ceremoniale8 ca cele cu

267

continut moral sint e#primate in forma ne6ativa si ca8 practic8 nimeni nu se poate feri in mod absolut de calcarea vreuneia dintre ele8 ea n)a facut decit sa accentueze si mai mult vina si raspunderea noastra inaintea lui !umnezeu 9Rom0 (((8 1%)2'B (>8 15B >8 13;0 (n c+ip parado#al8 pacatul si)a 6asit loc8 facind ca @@porunca data omului spre viata sa)( fie spre moarte 9Rom0 >((8 )1';0 Cauza pentru care 1e6ea vec+e n)a adus iertare si binecuvintare ci vina si minie 9Rom0 (>8 15; nu se afla in ea insasi8 caci aceasta fiind data de !umnezeu8 este sfinta8 dreapta8 buna si du+ovniceascaAA 9Rom0 >((8 128 14;0 Cauza se afla in contradictie interioara a urmasului lui &dam cel cazut4 @@Stim ca 1e6ea este du+ovniceascaB dar eu sint trupesc8 supus pacatuluiM -iindca stiu ca nu locuieste in mine8 adica in trupul meu8 ce este bunM Caci dupa omul cel launtric ma bucur de le6ea lui !umnezeuB dar vad in madularele mele o alta le6e8 luptindu)se impotriva le6ii mintii mele si dindu)ma rob pacatuluiAA 9Rom0 >((8 14)23;0 &ceasta este din punct de vedere reli6ios8 conditia noastra0 !e aceea8 vorbind in numele intre6ii posteritati a lui &dam cel cazut8 Sfintul &postol Pavel e#clama4 @@"m nenorocit ce sint5 Cine ma va izbavi de trupul mortii acesteia2AA 9Rom0 >((8 24;0 (ar ceea ce dorim noi credinciosii8 nu este sa fim eliberati8 ca dintr)o temnita sau ca de o povara8 de propriul nostru trup8 ci sa fim izbaviti de tirania care ne sileste trupul impotriva boii sufletului8 sa slu7easca pacatului aducator de moarte0 Cel lipsit de +arul lui !umnezeu dispune de posibilitati limitate8 sub raport reli6ios8 caci puterile pe care le)a primit la creatie si care erau suficiente pentru a)si implini c+emarea8 au fost slabite de pacatul ori6inar0 Suferinta lui provine din dezbinarea profunda a fiintei sale8 din e#perienta dureroasa a neputintei de a se conduce constant dupa e#i6entele ratiunii si constiintei sale morale 9 8 ; si ale le6ii lui !umnezeu 9 ;0 /liberarea de care cel ce crede are trebuinta si care ()a fost fa6aduita de !umnezeu consta deci din restaurarea armoniei initiale dintre trupul si sufletul sau8 din desfiintarea puterii pacatului P instrument al diavolului si @@bold al mortiiAA 9( (oan (((8 $B ( Cor0 J>8 55)56;) din abolirea tutelei e#ercitate de 1e6ea vec+e 93al0 (((8 22)25B (>8 21)31; si din readucerea omului din sfera +arului divin8 adica la libertatea vestita de Proorocii >ec+iului Testament si adusa credinciosilor de (isus *ristos0 /liberarea in *ristos0 Pacatul face din victimele sale prizonieri 9Rom0 >((8 23B (( Tim0 (((B -apte >(((8 23;0 "data cazut in stapinirea lui8 credinciosul nu mai dispune8 prin el insusi8 de nici un mi7loc de eliberare0 !ar !umnezeu nu in6aduie biruinta finala a raului si nu voieste moartea pacatosilor 9(( Petru (((8 %B ( Tim0 ((8 4;0 Pentru nemar6inita sa iubire si credincios fa6aduintei sale de demult8 /l @@a trimis in lume8 la plinirea vremii8 pe insusi -iul Sau cel nascut din femeie8 ca sa elibereze pe cei robiti si sa rascumpere pe cei de sub 1e6eAA 93al0 (>8 3)5;8 ca @@sa ispaseasca pacatele lumiiAA 9(oan (8 2%B ( (oan (((8 5; si s)o scoata @@din acest veac rau de acumAA 93al0 (8 4;8 ca @@sa surpe pe cel ce are stapinirea mortii adica pe diavolulAA si ca @@sa izbveasca pe aceia care8 de frica mortii8 erau supusi robiei pentru toata viataAA 9/vr0 ((8 14)15;0 (ntele6erea mintuirii ca eliberare din robia pacatului P preinc+ipuita odinioara de eliberarea evreilor din robia e6ipteana si de stabilirea lor in pamintul fa6aduintei P fusese pre6atita8 cu veacuri inainte8 de Proorocii >ec+iului Testament0 !e aceea primii credinciosi ai <oului Testament au primit /van6+elia lui *ristos ca pe o c+arta dumnezeiasca a libertatii8 iar pe (isus *ristos ca pe eliberatorul lor din stapinirea pacatului si mortii0 Preotul ?a+aria8 crezind ca era mesianica s)a inceput cu nasterea Sfintului (oan Botezatorul8 preaslaveste pe !umnezeu @@pentru ca a facut rascumpararea 9 ; poporului sauAA 91uca (8 6$;0 Proorocita &na8 recunoscind in pruncul (isus pe ,esia cel asteptat8 il vesteste tuturor celor ce asteptau izbavire 9 ; in

268

(erusalimAA 91uca ((8 3$;0 1uca si Cleopa au urmat pe (isus pentru ca au nada7duit ca @@/l este cel ce va elibera 9 ; pe (srailAA 91uca JJ(B8 21;0 Sfintul &postol Pavel8 vorbind despre pacatul stramosesc8 ia in considerare si urmarile lui asupra intre6ii creatii8 cind afirma ca @@toata faptura a fost supusa desertaciuniiAA si trecuta @@in robia stricaciuniiAA si ca @@ea suspina impreuna 9cu omul; si impreuna are dureri pina acumAA8 spre nade7dea ca @@si ea va fi eliberata 9 ;M8 sa se bucure de libertatea maririi fiilor lui !umnezeuAA 9Rom0 >(((8 1$)22;0 &postolul infatiseaza pacatul primului om si povara urmarilor lui asupra neamului nostru8 sub c+ipul unui manuscris8 al unei polite8 al unui zapis al datoriilor contractate de &dam fata de !umnezeu pe seama noastra si afirma ca acest inscris de inrobire care despartea pe urmasii lui &dam de Parintele ceresc8 a fost @@pironit pe cruceAA8 adica a fost desfiintat prin actul 7ertfei lui *ristos8 care a luat asupra sa si a ac+itat8 cu pretul sin6elui sau8 toata datoria celor credinciosi 93al0 ((8 13)15;1 0 /ficienta 7ertfei de pe 3ol6ota pentru izbavirea noastra din stapinirea pacatului este subliniata pe lar6 indeosebi in /pistola catre /vrei8 unde Sfintul &postol Pavel8 in cadrul unei strinse ar6umentari teolo6ice8 afirma4 @@(isus *ristos8 venind &r+iereu al bunatatilor celor viitoare00 a intrat o sin6ura data in Sfinta SfintelorM cu insusi sin6ele sau si a dobindit o vesnica rascumparareM Pentu aceasta /l este mi7locitorul unui nou testament8 ca prin moartea petrecuta spre rascumpararea celor de sub testamentul dintii8 ci c+emati sa ia fa6aduinta mostenirii vesniceAA 9/vr0 (J8 12)15;0 (ar in /pistola catre Tit8 acelasi &postol sicrie4 @@,intuitorul nostru (isus *ristos s)a dat pe sine pentru noi8 ca sa ne izbaveasca 9 ; de toata faradele6ea si sa)si curateasca lui popor ales8 rivnitor de fapte buneAA 9((8 13)14;0 .ertfa de pe 3ol6ota este infatisata ca mi7loc de rascumparare si de Sfintul &postol Petru8 care scrie4 @@<u cu lucruri stricacioase8 cu ar6int sau aur8 ati fost rascumparati 9 ; din viata voastra desarta8 pe care o aveti de la parinti8 ci cu scumpul sin6e al lui *ristos8 ca al unui miel nevinovat si nepri+anitAA 9( Petru (8 1$)1%;1$0 !e fapt8 insusi !omnul *ristos a proclamat cel dintii acest adevar8 declarind8 in repetate rinduri8 ca @@/l8 -iul "mului8 a venit ca sa)si dea viata rascumparare 9 ; pentru multiAA 9,arcu J8 45B ,atei JJ8 2$;0 Totodata8 ,intuitorul a dovedit8 prin alun6arile de demoni8 ca a venit in lume ca sa invin6a pe diavol8 sa)l dezarmeze8 sa)( desfiinteze stapinirea asupra credinciosilor si sa intemeieze pe pamint (mparatia lui !umnezeu 91uca J(8 2')22;0 (ar @@catre iudeii care crezusera in /l8 !omnul a spus4 !aca veti ramine in cuvintul ,eu8 sinteti cu adevarat ucenicii ,ei si veti cunoaste adevarul8 iar adevarul va va face liberiAA 9(oan >(((8 31)21;B @@&devarat8 adevarat zic4 "ricine savirseste pacatul este rob pacatului8 iar robul nu ramine in casa in veciB -iul insa ramine in veci0 !eci8 daca -iul va va elibera veti fi cu adevarat liberiAA (oan >(((8 34)36;0 !in aceste te#te8 la care se pot adau6a si altele8 rezulta ca8 in <oul Testament8 mintuirea este inteleasa totdeauna ca o eliberare din robia pacatului 9,atei (8 21B 1uca (8 B >((8 4%)5'B -apte >8 31B (acob (>8 12;8 din blestem 9Rom0 >8 %B ( Tes0 >8 %;8 de orice impilare si suferinta 91uca (>8 1$B ,atei J(((8 1 ;8 de tirania diavolului 9,atei >((8 13B -apte J8 3$B /ves0 (>8 2 B >(8 11B ( Tim0 (((8 B (( Tim0 ((8 26B ( Petru >8 $;8 din stapinirea mortii 91uca >(8 9B (( Cor0 >((8 1'B (acob >8 2'; de la pierzare 9,arcu >(((8 35B ,atei JB(((8 11B 1uca J(J8 1'B ( Cor0 (8 1$B (( Cor0 ((8 15B (( Test0 ((8 1'; din osinda vesnica 9,arcu J>(8 16B (oan (((8 1 B J((8 4 B ( Cor0 (((8 15B >8 5B ( Petru (>8 1$;0 ,intuirea prin *ristos inseamna in primul rind o ruptura totala de trecut8 o eliberare deplina din starea creata de pacat8 o emancipare definitiva fata de orice tutela si sclavie8 @@o dezbracareAA sau @@parasireAA irevocabila a @@omului vec+iAA8 cu toate

269

pre7udecatile si deprinderile lui 9/fes0 (>8 22B Col0 (((8 %;0 /a este o izbavire de sub @@le6ea pacatului si a mortiiAA 9Rom0 >(((8 2;0 /a este o @@dezle6areAA 9&poc0 (8 5;8 o @@spalareAA 9Br0 >8 26B Tit (((8 5; si o @@curatireAA 9(( Petru (8 %B /vrei (J8 14B ( (oan (8 ; de pacate si se dobindeste prin Taina Botezului 9Rom0 >(8 3 KB 3al0 ((8 2 ; si a Pocaintei 9( (oan (8 %B ((8 2B (abob >8 16;0 /a este o @@nastere din nouAA 9 ; si se infaptuieste @@prin baia nasterii cele de a doua si prin innoirea !u+ului SfintAA 9Tit (((8 5)68 cf0 (oan (((8 5 s0u0;0 /a este o @@moarte8 in6ropare si inviereAA sacramentala cu *ristos in !u+ul Sfint8 este o desfiintare a @@zapisului care era asupra noastra si care ne era potrivnicAA 9Col0 ((8 14; si o @@biruiunta asupra du+urilor rautatiiAA 9Col0 ((8 15B 1uca J(8 2')22;0 !ar mintuirea in *ristos nu se reduce la actul eliberarii credinciosilor din robia pacatului8 de sub tutela 1e6ii vec+i si din stapinirea mortii0 (n conditiile sociale din epoca sclava6ista8 eliberarea unui sclav era deplina si reala numai atunci cind acestuia ( se oferau si mi7loacele de care avea nevoie pentru a putea duce o viata mai buna in viitor0 !rept aceea si eliberarea credinciosilor din robia pacatului8 diavolului si mortii vesnice si readucerea lor sub ascultarea de !umnezeu P ca @@robi ai lui *ristosAA 9Rom0 >(8 16B ( Cor0 >((8 22B /fes0 >(8 6; P nu este o simpla stramutare dintr)o stapinire in alta8 o transferare 7uridica dintr)un re6im intr)altul0 /a este mult mai mult decit atit0 /ste o innoire totala a fiintei credinciosului si o infiere a lui de catre !umnezeu0 Caci +arul divin nu este un dar e#terior8 un decret 7uridic8 o simpla iertare de pacate8 ci un nou principiu de viata8 un ferment de innoire si un izvor de ener6ie care)i a7uta sa urce8 treapta cu treapta8 scara tuturor virtutilor si care face ca noua lor viata8 inca imperfecta acum8 sa se invredniceasca de slava cereasca8 dupa a doua venire a lui *ristos 9Rom0 >(((8 11B 3al0 >(8 $B (( Cor0 (8 21)22B (>8 13)>8 5B /f0 (8 11)14;0 !atorita principiului de viata sadit in noi de catre Sfintul !u+8 crestinul este capabil sa implineasca cu usurinta nu numai toate cerintele 1e6ii morale naturale8 ci si poruncile din 1e6ea descoperita de !umnezeu0 !atorita acestui principiu de viata8 supunerea fata de voia lui !umnezeu nu are caracterul unei robii ) cum era ascultarea ceruta de 1e6ea vec+e pentru urmasii lui &vraam )8 ci este libera8 spontana8 din imboldul cu6etului8 insotita de bucuria inimii8 caci izvoraste din iubirea profunda a binelui8 din constiinta relatiilor de filiatie cu Parintele ceresc8 din indemnul tainic al !u+ului Sfint care salasluieste in cei al lui *ristos4 @@Caci citi sint minati de !u+ul lui !umnezeu sint fii ai lui !umnezeu sint fii ai lui !umnezeu0 Pentru ca n)ati primit iarasi un du+ al robiei8 spre temere8 ci ati primit du+ul infierii8 prin care sti6am4 &vva5 Parinte5M Si daca sintem fii8 sintem si mostenitori adica ai lui !umnezeu si impreuna P mostenitori cu *ristos8 M ca impreuna cu /l sa ne preamarimAA 9Rom0 >(((8 14)1 B vezi si (oan J>0 14) 15B 3al0 (>8 5)6B >(8 1$B (( Tim0 18 B ( (oan >8 16)1$;0 " astfel de robie P daca mai poate fi numita astfel P este de fapt e#presia supremei libertati spirituale8 intrucit inseamna biruinta deplina asupra pacatului si c+ezasia fericirii si slavei ceresti 9Rom0 >(8 22)23B >(((8 1$B (( Cor0 (>8 1 etc0;0 &sa cum arata ,intuitorul in convorbirea cu <icodim 9(oan (((8 3) ; si cum marturiseste Sfintul &postol Pavel in mai toate /pistolele sale8 crestinul este @@un om nouAA zidit pe ruinele @@omului vec+iAA8 este @@o faptura nouaAA8 in care +arul divin a reperat toate stricaciunile pricinuite de pacatul lui &dam 9( Cor0 J>8 228 45B Rom0 >8 1%; si in care locuieste *ristos4 @@!eci8 daca este cineva in *ristos8 este faptura noua8 cele vec+i au trecut8 iata toate s)au facut noi0 Si toate sint de la !umnezeu8 care ne)a impacat cu Sine prin *ristosAA 9(( Cor0 >8 1 )1$;B @@(n *ristos (isus nici taierea impre7ur nu este ceva8 nici netaierea impre7ur8 ci faptura cea nouaAA 93al0 >(8 15;B @@Toti citi in *ristos ne)am botezat8 intru moartea lui ne)am botezat0 !eci ne)am in6ropat cu /l8 in moarte8 prin Botez8 pentru ca8 precum *ristos a inviat din morti8 prin slava Tatalui8 asa sa umblam si noi intru innoirea vietiiB caci daca am crescut impreuna cu /l prin asemanarea mortii 1ui8 atunci vom fi partasi si ai invierii 1uiMAA 9Rom0 >(8 3)11;0

270

,intuirea nu este insa o stare dobindita de)a 6ata si definitiv in clipa Botezului8 ci un proces pe care Sfinta Treime il ina6ureaza prin Taina Botezului 9,atei JJ>((8 1%; si pe care crestinul trebuie sa)l sustina pina la sfirsitul vietii sale pamintesti8 colaborind cu +arul divin prin credinta8 si fapte bune0 Caci daca *ristos a realizat pentru noi mintuirea obiectiva8 pe cea subiectiva fiecare credincios este c+emat a o dobindi0 /liberarea de pacat si nasterea din nou ii sint oferite 6ratuit8 prin lucrarea +arului divin primit la Botez0 Pentru dobindirea fericirii vesnice8 este absolut necesar ca credinciosul sa pastreze comuniunea cu *ristos 9(oan J>8 1)11;8implinind poruncile 1ui 9(oan J(>8 2'B J>8 4; si ferindu)se de pacatele care ()ar aduce pierderea +arului dumnezeiesc 93al0 >8 48 &poc0 (((8 15)16;0 <ici virtutea nici pacatul nu sint abstractii8 ci fapte8 atitudini8 realitati morale si reli6ioase8 iar omul8 ca fiinta inzestrata cu libertate8 poate urma sau binele8 sau raul0 Si dupa convertire8 credinciosii pot cadea8 in cursa diavolui8 prinsi fiind de el8 pentru a)( face voiaAA 9(( Tim0 ((8 26B si ( Tim0 >(8 %)1';0 (nsasi libertatea dobindita prin Botez8 daca este rau folosita8 poate servi @@ca prete#t pentru a slu7i trupuluiAA 93al0 >8 13;0 !e aceea Sfintul &postol Petru previne pe crestini asupra acestei prime7dii si indeosebi asupra urmarilor dezastruoase ale recaderii in pacatele dinainte de convertire4 @@Traiti ca oamenii liberi8 dar nu ca si cum ati avea libertatea drept acoperamint al rautatiiAA 9( Petru ((8 16 si (( Petru ((8 1%)22;0 1a drept vorbind8 abtinerea de la rau8 dupa porunca lui !umnezeu8 nu inseamna o limitare sau o frina impusa libertatii crestine8 ci un mod superior de a e#ercita8 sin6urul mod de a tra6e folose reale de pe urma ei8 in vederea mintuirii1%0 !upa invatatura Sfintei Scripturi8 autorul raului este Satan8 capetenia in6erilor rai0 (n urma iz6onirii lui si a ostilor sale din cer 91uca J8 1$B &poc0 J((8 )%;8 Satan a fost aruncat pe pamint si aici8 ama6ind pe &dam si reusind a se face ascultat de cei prinsi in mre7ele pacatului8 si)a aro6at titlul de @@stapinitor al lumiiAA2'0 Pentru crestini8 respin6erea ispitelor si lepadarea de pacate nu sint deci simple biruinte ale du+ului asuprea trupului8 ci biruinte asupra diavolului0 !e aceea Sfintul &postol Pavel aseamana virtutile crestine cu o panoplie8 iar viata crestinului ci o lupta continua impotriva unor dusmani nevazuti8 dar reali4 @@(mbracati)va cu toata armatura lui !umnezeu8 ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului0 Caci lupta noastra nu este impotriva trupului si sin6elui8 ci000 impotriva stapinitorilor intunericului acestui veac8 impotriva du+urilor rautatii raspindite in vazdu+uriAA 9/fes0 >(8 11)1 B comp0 1uca JJ((8 31B /fes0 (>8 2 B ( Tim0 (((8 6B (( Tim8 26B /vr0 ((8 14B (acob (>8 B ( Petru >8 $B ( (oan (((8 $)1';0 Respin6ind orice ispita8 alun6ind demonii8 inviind mortii8 acceptind de buna voie moartea pe cruce si parasind biruitor mormintul8 (isus *ristos a invins pacatul8 moartea si pe satan in propriul lor domeniu0 Prin smerenia8 ascultarea si 7ertfa Sa8 /l a scos pe in6erii rai din stapinirea lor uzurpatoare asupra noastra 9(oan J((8 31B J>(8 11B /vr0 ((8 14; si a dat si ucenicilor sai puterea de a)i invin6e si a le porunci 91uca J8 1 )2'B ,arcu J>(8 1 ;0 (n timpul cind se afla cu trupul in mormintul pecetluit de sinedristi si stra7uit de ostasi si cind diavolul se credea8 in sfirsit8 biruitor asupra lui8 !omnul *ristos s)a coborit cu sufletul in iad8 propovaduind si celor tinuti acolo 9( Petru (((8 1%) 2'; si dovedind ca de acum inainte /l este cel care dispune de @@c+eile mortii si ale iaduluiAA 9&poc0 (8 1$;0 !ar victoria lui *ristos asupra diavolului si mortii va fi deplina si stralucitoare la invierea cea de obste si la 7udecata din urma8 cind iadul si moarte vor fi silite sa)si elibereze prada si cind satan si toti cei ama6iti de el vor fi aruncati pentru vesnicie in c+inuri vesnice 9&poc0 JJ8 1'8 13)15;0 !e aceea8 in inc+eierea pericopei consacrate trimfului lui *ristos asupra mortii8 la Parusia sa8 Sfintul &postol Pavel scrie4 @@Cind

271

acest trup stricacios se va imbraca in nestricaciune si acest trup muritor sa va imbraca in nemurire8 atunci va fi 9implinit; cuvintul ce s)a scris4 @@(n6+ititu)s)a moartea in biruinta0 :nde iti este8 moarte8 boldul2 :nde iti este8 iadule8 biruinta2M Sa dam deci multumire lui !umnezeu8 care ne)a dat biruinta prin !omnul nostru (isus *ristosAA 9( Cor0 J>8 54)5 ;0 &ici8 pe pamint8 crestinii primesc8 prin Sfintele Taine8 prin Sfintele Taine8 doar @@arvuna !u+uluiAA 9(( Cor0 (8 22B v8 5;8 doar @@arvuna mosteniriiAA 9/fes0 (8 14;0 /i sint mintuiti @@in nade7deAA 9Rom0 >(((8 24; si @@asteapta in !u+ speranta indreptatirii din credintaMcare lucreaza prin dra6osteAA 93al0 >8 5)6;0 !eplina mostenire adica eliberarea de moartea care pune stapinire totala pe trup in clipa decesului fizic8 precum si slava vesnica o vor primi la a doua venire a lui *ristos8 cind @@mortii vor invia nestricaciosiAA si cei vii @@se vor imbraca in nemurireAA8 caci dupa cum am purtat c+ipul 9omului ; celui pamintesc8 vom purta si c+ipul celui cerescAA 9( Cor0 J>8 4%)53B &poc0 JJ8 13)14B JJ(8 3)4;0 &vind inainte aceasta 6lorioasa perspectiva8 adevaratul crestin nu)si pierde cura7ul in suferinte si intimpina cu seninatate moartea trupeasca8 deoarece crede cu tarie ca @@c+iar daca omul nostru cei din afara se strica8 cel dinauntru insa se innoieste din zi in zi8 iar necazul nostru de acum8 usor si trecator8 ne aduce slava vesnica mai presus de orice masuraAA 9(( Cor0 (>8 16)1 ;0 &vind in inima lor @@arvuna !u+uluiAA 9(( Cor0 (8 22; si cunoscind adevarul ca @@unde este !u+ul !omnului8 acolo este libertateAA8 ucenicii lui *ristos privesc de pe acum @@ca in o6linda8 cu fata descoperita8 slava !omnului si se prefac in acelasi c+ip din slava in slava8 ca de la c+ipul !omnuluiAA 9(( Cor0 (((8 1 )1$;0 Concluzia lor in veacul de acum este determinata de convin6erea profunda ca sin6ura atitudine conforma credintei si nade7dii crestine este cea e#primata de Sfintul &postol Pavel prin cuvintele4 @@(n toate acestea sintem mai mult decit biruitori8 prin &cela care ne)a iubitM Caci sint incredintat ca nici moartea8 nici viata8 nici in6erii8 nici stapinirile8 nici cele de acum8 nici cele viitoare8 nici puterileM si nici o alta faptura nu va putea sa ne desparta pe noi de dra6ostea lui !umnezeu cea in *ristos (isus8 !omnul nostru 9Rom0 >(((8 3$)3%;0 1upta impotriva pacatului8 indatorire esentiala a credinciosului0 P !upa invatatura !omnului nostru (isus *ristos8 cea dintii 6ri7a a celui credincios in aceasta viata trebuie sa fie mintuirea sufletului si dobindirea fericirii ceresti4 @@Caci ce)( foloseste omului sa cisti6e lumea toata8 daca isi pierde sufletul2 Sau ce ar putea sa dea credinciosul8 in sc+imb8 pentru sufletul sau2 9,arcu >(((8 36)3 ;B @@Ci cautati mai intii (mparatia lui !umnezeu si dreptatea luiAA 9,atei >(8 33;B @@1ucrati deci nu pentru mincarea cea pieritoare8 ci pentru mincarea care ramine spre viata vesnicaAA 9(oan >(8 2 ;0 (nceputul mintuirii il face +arul divin8 prin renasterea baptizmala8 iar infaptuirea ei8 in vederea invrednicirii de fericirea cereasca8 depinde de conlucrarea noastra cu !umnezeu8 prin credinta si fapte bune0 Sin6urul obstacol in calea mintuirii este pacatul0 !e aceea8 intre cele dintii puteri incredintate Sfintilor Sai &postoli de catre ,intuitorul8 a fost aceea de a dezle6a pe oameni de pacate8 prin administrarea Botezului si Pocaintei 9,atei J>(8 1%B (oan JJ8 21)23B -apte (((8 1% etc0;0 Tot de aceea doua din cele sapte cereri ale Ru6aciunii domnesti au ca obiectiv iertarea pacatelor si ferirea de ispite 9,atei >(8 12)13;0 "mul care8 pretinzindu)se crestin se complace in pacat8 se afla in contradictie cu sine insusi8 deoarece @@pomul cel bun nu poate face roade releAA 9,atei >((8 16)1%;8 iar @@cel bun este nascut din !umnezeu nu savirseste pacat8 caci prin aceasta se vadesc fiii lui !umnezeu si fiii diavoluluiAA 9( (oan (((8 %)1';0 (ar daca -iul lui !umnezeu a venit in lume ca sa ne izbaveasca din robia pacatului 9(oan (8 2%B ( (oan (((8 5; si sa desfiinteze orice putere a diavolului asupra lumii 9(oan J((8 31B ( (oan (((8 $;8 se intele6e de la sine

272

ca8 intemeind Biserica8 /l i)a incredintat8 ca misiune esentiala8 eliberarea credinciosilor de povara apasatoare a pacatului0 !omnul *ristos cind si)a inceput activitatea publica si)a definit misiunea prin cuvintele lui (saia 9J1(8 14;4 @@!u+ul !omnului peste mine8 pentru ca m)a uns sa binevestesc saracilorB m)a trimis sa vindec pe cei zdrobiti la inima8 sa propovaduiesc robilor dezrobirea si celor orbi vederea8 sa slobozesc pe cei apasati si sa vestesc anul milei !omnuluiAA21 91uca (>8 1$)1%;0 Sfinta Scriptura P de la prima la ultima ei carte P arata destul de clar ca pacatul a avut urmari ne6ative nu numai asupra relatiilor interumane0 &laturi de pacatul individual si ca o +ipertrofie a lui a aparut astfel pacatul colectiv0 Pasivitatea fata de aceste urmari din ce in ce mai 6rave ale pacatului stramosesc ar insemna8 din partea crestinilor8 o atitudine de nepasare fata de mesa7ul lui (isus *ristos8 care ne)a aratat ca toti oamenii8 fiind fii ai aceluiasi Parinte ceresc si deopotriva c+emati la mintuire8 sint datori sa se respecte8 sa se iubeasca si sa se a7ute ca fratii0 Pr0 !rd0 <icolae Radulescu8 FStudii Teolo6iceF8 nr0 )1'U1% 68 pa60 66%)6$20 <"T/ B(B1("3R&-(C/ 1ucrare de seminar elaborata si sustinuta in cadrul pre6atirii doctoratului in teolo6ie8 sub indrumarea P0C0 Pr0 Conf0 Const0 Cornitescu8 care a dat si avizul pentru publicitate0

10 P0 3relot8 Biblie et T+eolo6ie8 Paris8 1%658 p0 2%8 164B @@Sens c+retien de lW&ncien TestamentAA8 Tournai8 1%628 p0 1150 20 :rmarile pacatului stramosesc asupra intre6ii posteritati a lui &dam au fost contestate8 in epoca patristica8 de pela6ieni8 care vedeau in neascultarea lui &dam o 6reseala numai a sa8 fara consecinte pentru urmasi4 Pela6ianismul a fost Condamnat mai intii de doua Sinoade locale ale Bisercii palestiniene si apoi de Sinodul ((( /cumenic0 (n epoca moderna8 ele au fost ta6aduite de socinieni si aminieni8 care au pus la indoiala insasi e#istenta pacatului ori6inar si privesc moartea nu ca pe o pedeapsa a pacatului8 ci ca pe un rau natural transmis prin nastereB la fel sustin8 in timpurile mai noi8 Tua=erii si ,ennoinitii0 Cf0 *r0 andrutos8 Simbolica8 trad0 de (ustin ,oisescu8 /d0 Centrului ,itropolitan al "lteniei8 1%558 p0 161)1620 30 (0 ,i+ailcescu8 ,anual de Teolo6ie !o6matica8 Bucuresti 1%328 p0146 s0u0 40 -0 ,0 &bel8 3rammaire de 3rec BibliKue8 Paris8 1%2 8 p0 3'40 50 *r0 &ndrutsos8 !o6matica Bisericii "rtodo#e Rasaritene8 trad0 de !0 Staniloae8 Sibiu8 1%3'8 p0 15%B (0 ,i+alcescu8 op0 cit08 p0 12%B St0 1Eonnet8 art0 Pec+e8 in @@>ocabulaire de T+eolo6ie BibliKueAA8 Paris8 1% '8 col0 %33B 30 Pidou#8 art0 Pec+e in @@>ocabulaire BibliKue8 <eucatel8 1%648 p0 2240 60 T+0 Cremer8 ar0 Pec+e8 in @@!ictionnaire /ncEclopediKue de la BibleAA8 ((8 >alence)sur)R+one8 1%328 p0 35 0 0 !upa invatatura Bisericii "rtodo#e8 urmarile pacatului stramosesc P rezultate din pierderea +arului divin P sint foarte 6rave8 dar nu catastrofale8 caci firea noastra8 care a ramas buna8 n)a fost viciata atit de profund8 incit sa nu mai putem savirsi nici macar binele cunoscut din le6ea morala naturala0 !upa invatatura Bisericii Romano)Catolice8 pacatul stramosesc a cauzat numai pierderea darurilor supranaturale pe care primul om le primise de la !umnezeu4 @@carentia doni superadditiAA0 Protestantii se situeaza la polul opus4 pacatul stramosesc a intunecat complet c+ipul lui !umnezeu in om si ()a prevertit atit de 6rav facultatile intelectuale si trupesti8 incit omul cazut nu mai poate dori si faptui decit

273

pacatul0 cf0 (0 ,i+alcescu8 op0 cit08 p0 133B *r0 &ndrutos8 Simbolica p0 156 s0u0 $0 :rmarind documentarea tezei ca pacatul stramosesc a distrus complet c+ipul lui !umnezeu din om si ca omul natural a devenit incapabil de orice bine8 protestantii dau caracter absolut acestei cate6orii de citate biblice8 trecind cu vederea numeroase alte te#te din >ec+iul si <oul Testament 9-acere J(>8 1$)1%B J>(((8 2 sKB JJ((8 16)1%B (ov0 (8 $B (esire (8 1 sK0B ,atei >8 46)4$B >((8 %B 1uca ((8 258 36)3 B Rom0 (8 1%)2'B ((8 14)15 etc0; care arata ca puterile omului n)au slabit atit de mult8 incit sa nu mai vada nici o raza a luminii dumnezeiesti si sa implineasca macar cerintele esentiale ale le6ii morale naturale0 *r0 &ndrutsos8 Simbolic8 p0 153 s0u0 %0 .0 Bonsirven8 T+eolo6ie du <ouveau Testament8 Paris8 1%518 p0 5)$60 1'0 .0 Riviere8 art0 Pec+e ori6inel8 in @@!ictionnaire PratiKue des Connaisances Reli6useseAA8 (>8 Paris8 1%2 8 col0 410 110 Sf0 Ciprian8 1ibere de "ratione !ominica8 228 P010 (>8 63'0 120 -er0 &u6ustin8 Contra duas epistolas Pela6ianorum (>8 1'0 P0108 J1(>8 63'0 130 -0 Prat8 1a T+eolo6ie de Saint Paul8 (8 Paris8 1%2 8 p0 2560 140 -ormula teolo6ica @@a pacatui in &damAA se intilneste pentru prima oara la Sf0 &mbrozie4 @@"mnes in primo +omine peccavimusAA 9&polo6ia pro !avide8 ((8 10 P0108 J(>8 %15; si in comentarul la /pistolele pauline 9&mbrosiaster; ce ()a fost atribuit8 dar al carui autor nu este cunoscut4 @@(n Kuo8 id est in &dam8 omnes peccaveruntAA 9P010 1J>((000;0 -er0 (eronim8 adept al aceleiasi opinii8 a tradus aceste patru cuvinte8 in >ul6ata8 astfel4 @@in Kuo omnes peccaveruntAA0 Tot asa le intelesese8 mai inainte8 "ri6en si la fel vor fi interpretate dupa aceea de -er0 &u6ustin si de ma7oritatea apusenilor din veacurile urmatoare0 Cf0 1)C(A -illion8 1a Sainte Bible commentee dWapres la >ul6ate8 >(((8 Paris8 1%258 p0 460 150 Transpunerea e#presiei prin cuvintele4 @@(n cel prin careAA sau4 @@prin acela in careAA8 desi se intilneste in foarte multe traduceri8 nu satisface cerintele 6ramaticale ale limbii 6recesti ea fiind o prescurtare a cuvintelor si indeplinind rol de con7unctie8 cu insemnarea4 pentru aceea ca8 deoarece8 intrucit 9cf0 -0 &bel8 op0 cit08 p0 23 ;0 /#presia L are rol de con7unctie si in (( Cor0 >08 4 9 in intelesul de @@pentru caAA;8 precum si in -ilip0 (((8 12 si (>8 1'0 !e remarcat si faptul ca nici conte#tul nu poate fi socotit favorabil raportarii e#presiei L la &dam8 caci transmiterea pacatului stramosesc este indicata anume in versete 1$)2' din aceeasi pericopa 9cf0 -0 &miot8 1es idees maitresses de Saint Paul8 Paris8 1%5%8 p0 5%8 n0 2;0 &ceeasi opinie este adoptata in /pitre de Saint Paul au# Romains0 Traduction "ecumeniKue de la Bible8 Paris8 1%6 8 p0 54)550 10 Cerau#8 propune alta traducere4 @@din cauza aceluia prin care toti au pacatuitAA 91e C+rist dans la T+eolo6ie de S0 Paul8 Paris8 1%638 p0 1 $;8 dar su6estia lui nu rezolva nici una din dificultatile problemei0 &dau6am si constatarea ca Parintii si Scriitorii bisericesti de limba 6reaca P e#ceptia lui Teofilact al "+ridei8 care in comentarul sau la /pistola catre Romani8 raporteaza la &dam e#presia L atribuie acestei e#presii rol de conu7unctie si vad in Rom0 >8 128 intarirea afirmatiei ca8 pina la *ristos8 din pricina pacatului8 toti oamenii sint vinovati inaintea lui !umnezeu si se afla pe drept sub stapinirea mortii0 &mintim8 in sfirsit8 si observatia do6matismului 6rec *r0 &ndrutsos ca formula @@toti oamenii au pacatui in &damAA nu se impaca cu teoria creationismului sufletului adoptata de Biserica "rtodo#a 9Simbolica8 p0 16$; si ca @@6ramatical8 forma 9a pacatui din oarecare cauza; nu poate inlocui pe 9in cineva;8 cum afirma aproape toti comentatoriiAA 9!o6matica Bisericii "rtodo#e Rasaritene8 p0 1 2;0 160 -0 Prat8 op0 cit08 25 8 /pitre au# Romains8 Trad0 oec de la Bible8 p0 550 1 0 *0 Roventa8 /pistoal catre Coloseni8 Bucuresti8 1%468 p0 $3)$50 1$0 (n Septua6inta8 verbul traducere8 de re6ula8 doua cuvinte eternice aproape sinonime4 @@6aalAA ) a rascumpara si @@padda+AA ) a elibera0 >ul6ata l)a tradus prin @@redimereAA0 Substantivul P folosit mai cu seama in vocabularul militar8 pentru notiunea de rascumparare a ostaticilor si prizonierilor de razboi P e#prima cind dreptul de rascumparare 91ev0 JJ>8 4$)54;8 cind rascumpararea insasi 9<um0 J>(((8 16;8 cind eliberarea propriu)zisa 9Ps0 CJ8 %B CJJ(J8 ;0 (n Col0 (8 14 si /f0 (8 8 unde este vorba de rascumpararea din robia pacatului8 Sf0 &postol Pavel intrebuinteaza substantivul 0 <otiunii @@pret de rascumparateAA din >ec+iul Testament P unde (a+ve8 ca mintuitor sau eliberator8 poarta epitetul de @@3oelAA 9(s0 1J(8 14B 1(J8 2'B Ps0 J(J8 15 etc0;8 ii corespunde in <oul Testament8 termenul 8 substantiv format din verbul 8 care impreuna

274

cu verbul 8 e#prima ideea de eliberare8 salvare8 izbavire0 Cf0 C0 Spic=8 T+eolo6ie morale du <ouveau Testament8 (8 Paris8 1%658 p0 625B <0 C+itescu8 Rascumpararea in Sf0 Scriptura si in scrierile Sf0 Parinti8 Bucuresti8 1%3 8 p0 2)120 1%0 10 RoE8 1iberation) 1iberte8 in @@>ocabulaire de T+eolo6ie BibliKueAA8 col0 6640 &firmatia Sf0 Pavel ca /van6+elia ne)a c+emat la libertate nu contrazice faptul ca8 prin convertire8 din robi ai diavolului noi devenim @@robi ai lui *ristosAA este doar aparenta8 deoarece !umnezeu voiest numai binele oamenilor si)i trateaza nu ca un despot8 ci ca un adevarat si bun Parinte0 ,enit @@sa fie asemenea c+ipului 9 ; -iul lui !umnezeu 9/om0 >(((8 2%; si avind calitatea de ucenic al lui *ristos P care @A 9-il0 ((8 ; )8 este firesc ca crestinul sa se considere8 in semnul de smerenie si ascultare8 rob al Parintelui ceresc0 10 Cerfau#8 1e C+rist dans la T+eolo6ie de Saint Paul8 Paris8 1%51 p0 2%'0 2'0 Satan si)a aro6at titlul de in contrast cu !umnezeu8 care este 0 &cest titlu este inclus in c+iar numele sau8 cuvintul ebraic satana 9S sar +aolam; insemnind @@domn al lumiiAA0 /l este numit astfel de catre ,intuitorul 9,atei (>8 1'B J((8 26B 1uca J8 1$B (oan J((8 31B J(>8 3'B J>(8 11; nu pentru ca ar domni cu adevarat peste lume8 cit intrucit este autorul raului si stapineste peste cei rai0 Cf0 *0 Roventa8 /pistola catre /feseni8 Bucuresti8 1%2%8 p0 1440 210 /#presia @@anul milei !omnuluiAA 9 ; P aluzie la anii sabatici si 7ubiliari din calendarul ebraic8 destinati de le6islatia mozaica eliberarii 6ratuite a sclavilor8 iertarii datoriilor si restituirii fara despa6ubire a bunurilor imobile instrainate P e#prima ideea ca /van6+elia inau6ureaza in lume este mesianica vestita de Prooroci8 era de libertate8 e6alitate8 dreptate si fraternitate pentru toti membrii poporului !umnezeu0 &0 >alensin P .0 *ubE8 /van6ile selon Saint 1uc8 Paris8 1%2 8 p0 0 GediteazHI Sfintele Taine !upa invatatura ortodo#a8 mintuirea nu e o transformare ma6ica a crestinului prin +arul divin8 ci este rezultatul conlucrarii continue a acestuia cu +arul8 careia ii urmeza o transformare8 o innoire a intre6ii lui fiinte0 ,intuirea inseamna mai intii eliberarea sau slobozirea omului din robia pacatului prin Taina Sfintului Botez8 iar apoi o continua ascensiune a crestinului pe calea desavirsirii8 cu a7utorul mi7loacelor pe care i le pune la dispozitie Sfinta Biserica0 !e aceea Sf0 &postol Pavel da indemn filipenilor4 @@000 lucrati cu frica si cu cutremur la mintuirea voastraAA 9-ilip0 28 12;0 !eci cu toate ca primul pas pentru indreptarea omului il face !umnezeu prin +arul Sau8 innoirea morala a credinciosului nu se realizeaza in mod necesar nici in c+ip ma6ic inauntrul lui8 ci numai printr)o actiune comuna dintre +arul divin si activitatea libera a omului0 (n aceasta impreuna)lucrare8 din partea lui !umnezeu este absolut necesar +arul8 care face inceputul mintuirii8 iar din partea crestinului8 credinta si faptele bune 9cf0 Rom0 38 24B /fes0 285B -apte 158 11 s0a0;8 ceea ce rezulta clar din cuvintele Sf0 &postol Pavel4 @@Caci sinteti mintuiti din +ar prin credinta si aceasta nu de la voiB al lui !umnezeu este darul000AA 9/fes0 28 $;8 iar in alt loc4 @@000lucrati cu frica si cu cutremur la mintuirea voastraAA 9-ilipeni 28 12;0 *arul divin pierdut prin pacatul stramosesc a fost redobindit prin 7ertfa de pe cruce a ,intuitorului8 de aceea Sfintii Parinti spun ca el este puterea sa sau ener6ia dumnezeiasca care izvoraste din 7ertfa de pe cruce a ,intuitorului si care indrepteaza si sfinteste pe credinciosi0 !ar aceasta putere nu lucreaza in mod nemi7locit asupra celor ce cred8 ci este le6ata de anumite semne si lucrari vazute8 care sint or6ane purtatoare sau transmitatoare ale +arului8 deci sint mi7loace de mintuire si sfintire a credinciosilorB acestea sint4 cuvintul lui !umnezeu si Sfintele Taine0 !ar in timp ce cuvintul lui !umnezeu nu impartaseste

275

+arul divin in mod necesar8 deoarece rodirea lui fie la renastere8 fie la sfintirea credinciosului8 este in functie de anumite conditii subiective ale celui ce crede 9acceptare libera a cuvintului8 credinta neindoielnica in el8 colaborare cu cuvintul;8 Sfintele Taine sint mi7loace care impartasesc +arul divin in mod real si necesar0 Sfintele Taine si importanta lor in viata crestina0 Sfintele Taine sint lucrari vazute8 instituite de ,intuitorul *ristos si incredintate Sfintei Sale Biserici8 prin care se impartaseste crestinilor +arul cel nevazut al !u+ului Sfint8 scopul lor fiind mintuirea si sfintirea credinciosilor0 Cu toate ca de Sfintele Taine se ocupa in mod special !o6matica8 de ele se ocupa si ,orala8 deoarece au o importanta si o valoare deosebita in viata credinciosilor0 ,arele teolo6 din veacul J(>8 <icolae Cabasila8 in cartea sa @@!espre viata in *ristosAA arata influenta pe care o au Sfintele Taine 9indeosebi a Botezului8 ,irun6erii si /u+aristiei; asupra vietii morale a crestinului8 transformindu)l si ridicindu)l la o noua viata4 viata in *ristos0 Prin +arul pe care)l revarsa asupra credinciosilor care se impartasesc cu ele8 Sfintele Taine au o importanta multipla in viata acestora0 (n primul rind8 prin faptul ca +arul divin innoieste8 creeaza din nou fiinta credinciosului8 din rob al pacatului facindu)l o faptura noua in *ristos8 conferindu)i acestuia forte morale deosebite8 care il fac capabil de o noua viata morala0 -ata de omul aflat in robia pacatului8 care recunoaste4 @@Caci nu fac binele pe care)l vreau8 ci raul pe care nu)l voiesc pe acela il savirsescAA 9Rom0 8 1%;8 crestinul reinnoit prin +ar poate spune4 @@Toate le port in *ristos cel ce ma imbuna cu putereaAA 9-ilip 48 13;0 (n al doilea rind8 daca crestinul a devenit prin +ar o faptura noua in *ristos 9(( Cor0 58 1 B 3al0 68 15; el dobindeste nu numai posibilitatea8 ci in acelasi timp si obli6atia de a duce o viata noua8 punind in actiune fortele lui morale reinnoite0 (n acest sens8 Sf0 &postol Pavel da indemn 6alatenilor4 @@!aca traim cu !u+ul sa si umblamAA 93al0 58 25;0 (n al treilea rind8 Sfintele Taine au o importanta deosebita pentru viata crestinilor deoarece atit savirsirea cit si primirea lor pretind de la savirsitor si primitor implinirea anumitor conditii morale8 prin aceasta stimulindu)se efortul de ridicare morala a vietii crestinului0 Caci atit inainte8 cit si dupa savirsirea si primirea lor8 atit savirsitorul cit si primitorul trebuie sa aiba o pre6atire corespunzatoare atit trupeasca8 cit si sufleteasca0 &sadar8 c+iar si numai din acest motiv8 influenta lor psi+olo6ica va avea urmari pozitive in viata morala a credinciosilor0 (n acest sens Sf0 &postol Pavel atra6e atentia corintenilor4 @@Sa se cerceteze insa omul pe sine si asa sa manince din piine si sa bea din pa+ar0 Caci cel ce maninca si bea cu nevrednicie isi maninca si isi bea osindaAA 9( Cir0 118 2$)2%;0 (n cele ce urmeaza vom arata importanta si valoarea morala a fiecarei Taine in parte8 dupa urmatoarea impartire4 10 Tainele vietii spirituale sau ale incorporarii si cresterii in *ristos si in BisericaB 20 Tainele restabilirii sanatatii sufletesti si trupesti sau Tainele restauratoareB 30 Taine speciale sau pentru misiuni speciale0 !in prima cate6orie fac parte4 Botezul8 Sf0 ,ir si /u+aristia8 din a doua8 Pocainta si ,aslul8 iar din a treia8 Preotia si <unta0 10 Botezul0 Botezul este Taina prin care omul se curateste de pacatul stramosesc8 renascindu)se spre o viata noua si devenind membru al Bisericii0 Botezul face inceputul vietii spirituale a crestinului8 prin el mladita fiind altoita in butucul vitei care este *ristos0 /l este baia nasterii celei de a doua8 usa de intrare in crestinism si in Biserica8 fiind in acelasi timp si conditie necesare pentru primirea celorlalte Taine0

276

(mportanta Botezului pentru viata crestina ne)o arata diferitele numiri care i se dau in Sf0 Scriptura si Sf0 Traditie4 apa sfintitoare8 renastere8 sfintire8 baia nasterii celei de a doua8 baie mintuitoare8 Taina nasterii de sus etc0 Prin Botez se face inceputul mintuirii subiective a crestinului8 deoarece prin el cel botezat primeste si +arul celor trei virtuti teolo6ice4 credinta8 nade7dea si dra6ostea8 prin care crestinul se ridica la viata suprafireasca in *ristos0 (n acelasi timp insa8 Botezul ne face si madulare ale trupului tainic al lui *ristos8 care este Biserica8 incadrindu)ne in marea comunitate a poporului lui !umnezeu4 @@Caci dupa cum trupul unul este si are madulare multe si toate madularele unui trup8 desi sint multe8 sint un trup8 asa si *ristos0 Pentru ca intr)un !u+ ne)am botezat noi toti000AA 9( Cor0 118 12)13;0 Se poate deci spune ca Botezul este Taina renasterii noastre spirituale8 care din punct de vedere moral inseamna inceputul unei noi vieti4 viata in *ristos8 noi devenind fii ai lui !umnezeu dupa +ar8 dar in acelasi timp si madulare ale trupului tainic al lui *ristos8 care este Biserica0 /l este cea dintii Taina a unificarii sau a unitatii crestinilor in *ristos0 Botezul este Taina rasti6nirii si in6roparii noastre impreuna cu *ristos0 !ar daca prin Botez am murit pacatului8 ne revine datoria ca dupa Botez sa umblam @@intru innoirea vietiiAA 9Rom0 68 4;0 !e aceea Sf0 &postol Pavel ne da indemnul tuturor celor botezati4 @@&sa si voi socotiti)va a fi morti pacatului si vii pentru !umnezeu8 in (isus *ristos !omnul nostruAA 9Rom0 68 11;0 20 Sf0 ,ir0 Prin Taina Sfintului ,ir crestinul renascut la viata noua prin Botez8 primeste +arul !u+ului Sfint spre a se intari si a creste in noua viata pe care o incepe odata cu nasterea sa din nou0 &ceasta Taina aduce un pro6res pe calea formarii si a savirsirii fapturii celei noi in *ristos0 Raportul intre efectele acestei Taine si ale Sfintului Botez este cel dintre cresterea trupeasca si sufleteasca si nastere4 precum copilul dupa nastere are nevoie de o in6ri7ire deosebita ca sa creasca8 tot astfel noul botezat8 o faptura firava8 are nevoie sa fie intarit prin noi daruri spre a creste in noua viata al carei inceput l)a facut Botezul0 *arul ce se da prin Sf0 ,ir este al cresterii si dezvoltarii spirituale a celui botezat8 de aceea8 unii Sf0 Parinti spun ca noul botezat abia dupa primirea Sfintului ,ir e vrednic sa poarte numele de crestin0 !aca cel botezat este om matur8 prin Taina Sfintului ,ir el primeste taria de a marturisi credinta pe care a primit)o si de a deveni luptator pentru *ristos0 30 Sf0 /u+aristie0 !aca prin Taina Sfintului Botez s)a facut inceputul vietii celei noi a crestinului8 iar prin Sf0 ,ir acesta se intareste si creste in noua viata8 prin Sf0 /u+aristie el dobindeste noi puteri spirituale8 deoarece acum el nu se mai impartaseste numai de +arul divin8 ci se uneste cu insusi izvorul +arului8 cu (sus *ristos intre60 !espre Sf0 /u+aristie8 Sf0 (6natiu de &ntio+ia spune ca ea nu e numai o doctorie a nemuririi8 ci si una impotriva mortii si cu atit mai mult un mi7loc de a ne uni si vietui impreuna cu *ristos8 incit cel ce a primit Sf0 /u+aristie dupa Botez si ,irun6ere poate spune impreuna cu Sf0 &postol Pavel4 @@!e acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos este cel ce vietuieste intru mineAA 93al0 28 2';8 iar viata lui e ascunsa cu *ristos in !umnezeu 9Col0 38 3;0 &stfel8 prin Sf0 /u+aristie se realizeaza cea mai intima le6atura intre crestin si ,intuitorul *ristos8 precum (nsusi spune4 @@Cel ce maninca trupul ,eu si bea sin6ele ,eu8 acela petrece intru ,ine si /u intru elAA 9(oan 68 56;8 ea fiind arvuna vietii vesnice si a nemuririi 9cf0 (oan 68 5$;0 !esi6ur8 cel ce poate spune4 @@!e acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos este cel ce vietuieste intru mineAA 93al0 28 2'; dobindeste prin Sf0 /u+aristie forte morale

277

considerabile8 astfel ca prezenta lui *ristos in el se vadeste in toata 6indirea8 simtirea si vointa lui0 Cel ce are convin6erea ca in Sf0 /u+aristie se impartaseste cu insusi izvorul +arului8 cu *ristos cel rasti6nit8 mort si inviat8 se va pre6ati in mod cu totul deosebit pentru aceasta unire cu *ristos8 precum ne invata Sf0 &postol Pavel4 @@-iecare sa se cerceteze pe sine si asa sa manince din piine si sa bea din pa+ar8 caci cel ce maninca si bea cu nevrednicie se face vinovat de trupul si sin6ele lui *ristos si osinda lui isi maninca si beaAA 9( Cor0 118 2$)2%;0 !intre toate Tainele8 Sf0 /u+aristie e#ercita cea mai profunda influenta asupra vietii morale a crestinului0 (nsemnatatea si valoarea ei pentru viata morala s)ar putea rezuma in urmatoarele4 ea umple de +ar si binecuvintare pe cei ce o primesc cu vrednicie8 face sa petreaca in ei pe insusi ,intuitorul *ristos8 ii curateste de pacatele usoare si ii fereste de savirsirea pacatelor de moarte8 le da o dispozitie si rivna deosebita spre implinirea celor bune8 ii intareste in credinta si in nade7dea mintuirii8 le da bucuria du+ovniceasca a vietuirii in *ristos8 precum si arvuna vietii vesnice0 /a opreste aprinderea dorintelor si poftelor pacatoase din crestin8 slabeste taria patimilor si ii da putere sa inainteze pe calea desavirsirii morale si a virtutii0 (n sfirsit8 ea uneste pe toti cei ce o primesc in acelasi trup tainic al lui *ristos8 care este Biserica8 facindu)i madularele acestuia8 pentru ca toti sa fie una 9(oan 1 8 2';0 40 Pocainta0 Prin Pocainta crestinul care se caieste de pacatele savirsite si le marturiseste inaintea preotului8 primeste de la !umnezeu prin aceasta iertarea pacatelor marturisite8 fiind reasezat in starea +arica din care cazuse datorita acestora0 <ecesitatea si importanta acestei Taine pentru viata crestina este mai presus de orice indoiala8 deoarece Botezul nemaiputindu)se repeta8 e necesara o alta Taina prin care sa i se ierte crestinului pacatele savirsite dupa Botez8 deci sa se insanatoseze sufleteste de aceasta boala care este pacatul0 <ecesitatea acestei Taine apare cu atit mai evidenta8 cu cit prin Taina Botezului i se iarta celui botezat numai vina si pedeapsa pacatului8 dar urmarile lui ramin4 inclinarea spre pacat sau concupiscenta0 !atorita acestui fapt8 crestinul pacatuieste si dupa Botez8 facind nu numai pacate usoare8 ci si pacate de moarte8 prin care pierde +arul dumnezeiesc0 !e aici necesitatea pentru crestin de a se folosi de aceasta Taina ori de cite ori a savirsit pacate 6rele si deci a rupt le6atura cu !umnezeu8 decazind din starea +arica8 fiindca numai prin Pocainta el poate restabili aceasta le6atura8 redobindind +arul divin pierdut8 a7un6ind iarasi capabil de a savirsi fapte bune pentru propria sa mintuire0 !e aceea Pocainta este Taina insanatosirii sufletesti a crestinului0 !ar Pocainta e necesara c+iar si pentru cei pro6resati in virtute8 mintuiti pentru ca nimenea nu poate fi si6ur daca n)a savirsit vreun pacat 6reu8 iar apoi fiindca ea necesita din partea celui ce se pocaieste parere de rau8 cainta si dorinta de indreptare8 iar prin aceasta se intareste in el dorinta si vointa de a nu mai pacatui0 !e aceea8 Sf0 Ciprian spune4 @@Sint mai mari prin credinta si mai buni prin frica pacatosii care8 nesavirsind pacate 6rele8 se intorc indata ce 6indesc la ea8 o marturisesc cu inima infrinta si zdrobita inaintea preotilor !omnului si cauta leacul ranelor lor8 desi usoare si neprime7dioaseAA0 !esi6ur8 importanta Pocaintei nu consta numai in efectele ei +arice4 iertarea pacatelor8 ci si in faptul ca ea presupune si pretinde cainta si convertire din partea celor ce s)au +otarit sa vina in scaunul marturisirii0 Cel ce re6reta cu adevarat pacatele pe care le)a facut manifestind incredere in mila si bunatatea lui !umnezeu si arata o +otarire puternica de a se desface de ele8 de a nu le mai savirsi8 acela a facut de7a primii pasi pe calea pocaintei adevarate0

278

Pe de alta parte8 din punct de vedere psi+olo6ic8 orice marturisire inseamna o usurare8 caci o 6reutate sau suferinta pe care o impartasesti altuia8 prin insusi acest fapt se micsoreaza0 !ar oricit de binefacatoare ar fi efectele psi+olo6ice ale marturisirii asupra sufletului omenesc8 nu trebuie sa uitam ca numai dezle6area preotului du+ovnic da marturisirii caracterul de taina0 !e aceea8 cel ce a facut o marturisire sincera in fata preotului8 s)a cait de pacatele sale si a fa6aduit ca nu le va mai repeta8 dupa ce a primit dezle6area de la du+ovnic8 se simte usurat in suflet de povara acestora8 eliberat acum din robia lor si capabil sa porneasca de acum pe o alta cale8 pe cea a virtutii0 Si astfel8 prin Taina Pocaintei se manifesta cu adevarat peda6o6ia divina pentru intoarcerea fiului ratacit si primirea acestuia cu bucurie de catre Parintele ceresc 91uca 158 25;0 50 ,aslul0 !aca prin Pocainta crestinul se insanatoseaza de boala pacatului8 prin ,aslu el dobindeste8 in primul rind8 tamaduire de boalele trupesti si sufletesti8 iar apoi primeste iertare de pacate0 ,aslul e Taina in care8 prin un6erea cu undelemn sfintit si prin ru6aciunile preotilor8 crestinul primeste +arul vindecarii de bolile trupesti si sufletesti8 precum si iertare de pacate0 Practicarea obisnuita a acestei Taine in epoca apostolica ne)o marturiseste Sf0 &postol (acob4 @@!e este cineva dintre voi bolnav8 sa c+eme preotii bisericii si sa se roa6e pentru dinsul8 un6indu)l cu untdelemn intru numele !omnului0 Si ru6aciunea credintei va mintui pe cel bolnav si)l va ridica pe el !omnul8 iar de va fi facut pacate8 i se vor ierta luiAA 9(acob 58 14)15;0 !aca bolnavul nu se insanatoseaza totdeauna8 !omnul8 prin +arul Sau8 aduce insa totdeauna iertarea pacatelor celui bolnav8 min6iiere8 usurare si intarire in suportarea bolii prin aceasta Taina acesta primind fortele morale necesare spre a nu se sminti in rabdare si suferinta8 ci a vedea in incercarile la care este supus prile7 si mi7loc de mintuire0 &stfel8 Taina Sfintului ,aslu ii da bolnavului puterea sa faca din suferinta si rabdare o adevarata scara care duce la cer0 !aca Tainele de care ne)am ocupat pina acum sint necesare tuturor crestinilor8 urmatoarele doua Taine de care ne vom ocupa8 Preotia si <unta8 sint Taine speciale8 destinate numai celor ce fac parte din stari deosebite in comunitatea crestinilor0 60 Preotia sau *irotonia 0 Preotia e taina in care8 prin punerea miinilor episcopului si prin ru6aciune8 +arul divin se po6oara asupra unui candidat de se# barbatesc8 anume pre6atit8 sfintindu)l si asezindu)l in una din treptele ierar+iei bisericesti 9episcop8 preot sau diacon;8 impartasindu)i puterea de a invata cuvintul lui !umnezeu8 de a savirsi lucrarile sfinte si de a conduce credinciosii incredintati lui pe calea mintuirii0 !aca prin celelalte Taine se impartaseste credinciosilor +arul divin8 sau in /u+aristie insusi *ristos8 prin Taina *irotoniei *ristos se lea6a ca subiect de o anumita persoana8 consacrind)o intr)o treapta ierar+ica8 pentru ca prin ea credinciosii sa se poata impartasi cu celelalte Taine8 in calitate de savirsitor al acestora0 ,ai mult decit oricare alta Taina8 *irotonia este Taina coeziunii si unitatii Bisericii8 deoarece prin ea Biserica conditioneaza toate celelalte Taine pe care le impartaseste credinciosilor prin ierar+ie0 !atorita acestui fapt8 primitorii *irotoniei au un rol central nu numai in or6anismul Bisericii8 ci si in viata morala a credinciosilor8 care nu poate fi conceputa fara e#istenta ierar+iei cu intreita ei slu7ire8 caci ierar+ia este mi7locitoarea +arului si propovaduitoarea adevarurilor de credinta8 ca si conducatoarea credinciosilor pe calea mintuirii0 &ceasta intreita slu7ire a ierar+iei sta la temelia vietii morale a credinciosilor0 &sadar8 Taina *irotoniei are o importanta capitala pentru viata morala a credinciosilor0 &ceasta importanta este indoita4 mai intii pentru cel ce se +irotoneste8 iar apoi pentru credinciosii pe care ii pastoreste0 Pentru cel ce se +irotoneste importanta ei sta in faptul ca el este constient de inalta c+emare si demnitate pe care i)o confera aceasta taina8 deosebindu)l de ceilalti crestini8 facind din el @@lumina lumiiAA si @@sarea

279

pamintuluiAA8 ceea ce ii pretinde acestuia o tinuta si conduita morala cu totul deosebita0 Pentru credinciosi8 importanta ei sta in aceea ca ei vad in cel +irotonit pe @@unsulAA !omnului8 pe parintele lor du+ovnicesc8 pe cel de care trebuie sa asculte si sa)l urmeze in calitate de @@iconomAA al tainelor lui !umnezeu si slu7itor al lui (isus *ristos 9( cor0 48 1;0 !e aceea8 pe drept se spune ca Taina *irotoniei sfinteste pe preot pentru ca acesta8 prin vestirea cuvintului /van6+eliei si prin savirsirea lucrarilor sfinte8 sa sfinteasca pe credinciosi si sa)i conduca la mintuire0 !e aici rezulta nu numai inalta demnitate si c+emare a Preotiei8 dar in acelasi timp si 6reaua sarcina si responsabilitate ce apasa pe umerii celui +irotonit8 deoarece preotul trebuie permanent sa ia aminte asupra sa si asupra turmei incredintate lui spre pastorire8 precum il indeamna Sf0 &postol Pavel pe ucenicul sau Timotei4 @@(a seama la tine insuti si la invatatura staruie in aceasta8 pentru ca facind aceasta8 te vei mintui pe tine si pe cei ce te ascultaAA 9( Tim0 48 16;0 !e aceasta inalta raspundere au fost patrunsi numerosi Sfinti Parinti ca4 Sf0 3ri6ore Teolo6ul8 Sf0 (oan 3ura de &ur8 sf0 &mbrozie de ,ilan8 -er0 &u6ustin si altii8 unii dintre ei c+ibzuind mult pina s)au +otarit sa primeasca aceasta Taina0 0 <unta 9Cununia;0 <unta este Taina prin care se sfinteste le6atura libera pentru intrea6a viata dintre un barbat si o femeie8 spre a se a7utora reciproc8 a naste si creste copii si a se feri de desfrinare0 (nsitituita de !umnezeu in rai8 casatoria a fost ridicata de ,intuitorul la ran6ul de Taina8 prin ea revarsindu)se +arul divin asupra celor ce se casatoresc8 care devin amindoi un trup 9/fes0 58 31;8 aceasta le6atura fiind facuta dupa asemanarea le6aturii dintre *ristos si Biserica0 &stfel8 prin Taina nuntii cei doi soti primesc un +ar special care ii a7uta sa poata convietui impreuna in noua viata in care au intrat8 care le impune o serie de datorii noi0 Tocmai fiindca prin aceasta Taina cei doi soti trebuie sa constituie o unitate in doi8 le6atura lor fiind indisolubila8 cei ce voiesc sa se casatoreasca trebuie sa se 6indeasca foarte serios la importanta actului spre care se indreapta8 de aceea ei trebuie sa aiba toata 6ri7a la ale6erea tovarasului de viata8 +otarindu)se la aceasta numai dupa cunoasterea calitatilor spirituale si morale ale acestuia si dupa o matura c+ibzuinta0 >iitorii soti nu trebuie sa se ama6easca8 lasindu)se atrasi unul spre celalalt numai de porniri senzuale8 ori de interese momentane care ar putea fi satisfacute prin casatorie8 ci sa caute unul la celalalt @@frumusetea sufleteasca cea netrecatoareAA care consta in insusiri sufletesti si calitati morale alese8 caci numai pe asemenea temelii o casnicie va fi durabila0 *arul ce se po6oara asupra celor ce se casatoresc prin Taina <untii intareste si sporeste numai intentiile bune si oneste care stau la baza le6aturii lor0 !e aceea8 numai casatoria in care le6atura dintre *ristos si Biserica8 prin +arul divin ce se po6oara asupra celor casatoriti rezista tuturor incercarilor8 ba mai mult8 ea se intareste daca ambii soti pasesc nedespartiti pe calea unitatii si desavirsirii morale0 &celasi +ar divin care se revarsa asupra lor va intari nu numai le6atura si dra6ostea reciproca dintre cei doi soti8 ci si iubirea si 6ri7a fata de copiii lor8 in care vor vedea o binecuvintare de la !umnezeu0 (n acelasi timp insa8 ei vor simti o mare raspundere fata de !umnezeu si fata de societate cu privire la modul in care ii vor creste si educa8 spre a fi buni crestini si cetateni devotati Patriei si poporului0 $0 (eruru6iile0 &laturi de Sfintele Taine8 Sf0 Biserica a stabilit si orinduit din vremuri stravec+i) dupa e#emplul ,intuitorului ) lucrari sfintitoare sau slu7be folositoare crestinilor pentru dobindirea a7utorului dumnezeiesc in diverse momente sau impre7urari din viata acestora0

280

(erur6iile sint de mai multe feluri4 e#orcismele8 care se fac pentru slobozirea de sub puterea diavolului si intarire in +arul divinB binecuvintarile8 facute pentru a7utor in necazuri si in nevoi si sfintirile sau consacrarile8 prin care persoane8 locuri sau lucruri se destineaza pentru scopuri sfinte8 fiind scoase din intrebuintarea obisnuita0 !esi sint deosebite de Sf0 Taine si nu au importanta acestora8 deoarece nu impartasesc +ar sfintilor8 totusi sint lucrari sfinte care impartasesc a7utor dumnezeiesc crestinilor care se folosesc de ele8 fiind astfel utile pentru pro6resul moral al credinciosilor0 Caracteristica lor principala este ca efectul lor asupra vietii morale a credinciosilor depinde8 in primul rind8 de pre6aritea si starea morala a celor ce le primesc8 acestia fiind astfel stimulati sa paseasca pe calea virtutii0 Botezul este o taina de o mare bo6atie8 asa cum arata numele multiple date in <oul Testament0 /l se da nu numai pentru iertarea pacatului stramosesc si numai copiilor 9(oan 38 3B Rom0 68 3)5;0 Botezul este si e#perienta personala a Cincizecimii8 deoarece cel nou botezat intra acum in adunarea vazuta a Bisericii8 alaturandu)se celor ce s)au sfintit in (erusalim0 !e aceea8 conditia esentiala a botezului este marturisirea pacatelor si afirmarea personala a Simbolului de credinta4 @@/u cred000AA0 @@/u cred000AA trebuie repetat si la primirea Tainei (mpartasaniei8 care e nedespartita de botez0 Prezenta !u+ului Sfant in crestinul botezat este de o valoare incomparabila0 &ceasta este asi6urarea ferma ca cel botezat va fi cu *ristos in veci4 @@ Cati in *ristos v)ati botezat in *ristos v)ati si imbracatAA 93al0 38 2 ;0 @@(mbracarea in *ristosAA este insa o e#perienta constienta8 activa0 @@<umai mortii nu simt cand sunt imbracatiAA 9Simeon <oul Teolo68 Cuvantare morala8 (>;0 Crestinul botezat nu este un corp inert8 un cadavru0 !e aceea simtirea +arului este un semn autentic al nasterii din nou inceputa la Botez0 Crestinul este uns8 consacrat8 ca ostas al lui *ristos8 al carui nume este inscris in Cartea vietii0 (n practica Bisericii apostolice8 pastrata in traditia ortodo#a8 Botezul8 ,irun6erea si (mpartasania formeza un sin6ur si inseparabil @@ritual de initiereAA0 !e altfel8 /van6+elia de la botez4 ,atei 2$8 16)2'8 introdusa de &postol4 Romani 68 3)11 si de @@Cati in *ristos v)ati botezatAA8 se citeste dupa un6erea cu sfantul ,ir a copilului0 !upa botez si mirun6ere8 copilul este adus in fata altarului unde primeste Sfanta /u+aristie0 Cu aceasta8 intrarea sa in Biserica vazuta este completa0 :n6erea cu ,ir 9instituire4 -apte $8 14)1 ; este taina in care8 prin un6erea cu ,ir 9sfintit de patriar+ul Bisericii; pe or6anele de simt ale trupului si prin invocarea darului !u+ului Sfant4 @@Pecetea darului !u+ului Sfant0 &minAA8 cel botezat este consfintit in unirea sa cu *ristos8 i se confera darurile !u+ului Sfant8 fiind consacrat pentru o slu7ire in Biserica vazuta0 ,arturisirea de credinta ortodo#a 91642; face o analo6ie intre venirea !u+ului Sfant asupra apostolilor la Cincizecime8 si conferirea darurilor !u+ului celor botezati prin Taina mirun6erii4 @@!upa cum odinioara !u+ul Sfant S)a po6orat asupra &postolilor in c+ip de foc si a revarsat asupra lor darurile Sale8 tot asa si acum8 cand preotul8 cu sfantul ,ir8 un6e pe cel botezat8 se revarsa asupra lui darurile Sfantului !u+AA 9(ntrebarea C(>;0 <icolae Cabasila 9 >iata lui *ristos8 (((8 1) ; 6aseste un element comun intre +irotonia preotilor si un6erea celor botezati8 deoarece ambele se fac prin invocarea !u+ului Sfant si prin punerea mainilor4 @@!umnezeiescul +ar000AA @@Pecetea darului !u+ului Sfant000AA0 Taina se da celor botezati prin afundare intreita in apa8 in numele Sfintei Taine8 dupa fa6aduinta facuta c+iar in >ec+iul Testament 9(oil 38 1B -apte 28 1 ;0 Potrivit principiului4 fiecare Taina are efectul ei propriu8 mirun6erea este Taina @@comunicarii !u+ului SfantAA 9 >iata in *ristos (((8 1;0 !aca prin botez crestinul participa la crucea8

281

moartea si invierea lui *ristos8 prin mirun6ere el participa la ener6iile !u+ului Sfant8 primind pecetea sfinteniei +arului0 (nnoit prin baia botezului8 credinciosul devine @@crestinAA prin un6ere 9( (oan 28 2';0 ,irul este simbolul re6enerarii8 dar si al darurilor !u+ului Sfant4 @@ (ar Cel ce ne intareste pe noi impreuna cu voi8 in *ristos si ne)a uns pe noi8 este !umnezeu8 Care ne)a si pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului in inimile noastreAA 9(( Cor0 18 21)22;0 ,irun6erea este o conditie de primire in Biserica "rtodo#a si la (mpartasania acesteia8 pentru cei ce au primit botezul in sanul si dupa ritualul altei Biserici crestine0 Potrivit practicii Bisericii vec+i8 unele confesiuni crestine separa timpul botezului de timpul mirun6erii 9sacramentul confirmarii;8 pentru motive cate+etice si peda6o6ice 9la o varsta cand copiii sunt constienti si responsabili;0 (n acest caz8 confirmarea este facuta de episcopul locului8 ceea ce pune in relief foare bine inte6rarea copilului in Biserica locala8 reprezentata de episcop0 1a patruzeci de zile dupa botez8 copilul8 baiat sau fata8 este adus de parinti impreuna cu nasii la biserica pentru ritualul numit @@imbisericireAA8 care consta in introducerea copilului in altar si inc+inarea lui in fata sfintei ,ese0 Cu aceasta el sau ea devine8 in mod deplin8 madular nou al paro+iei respective0 Pocainta8 spovedania sau marturisirea pacatelor 9(nstituire4 (oan 2'8 22)23; este taina iertarii pacatelor savarsite dupa botez8 de unde si denumirile ei4 innoirea botezului8 impacarea cu biserica vazuta8 fa6aduinta pentru a doua viata crestina0 (ntr)adevar8 crestinul beneficiaza nu numai de tainele de initiere spre iertarea pacatului stramosesc8 ci si de posibilitatea @@innoiriiAAbotezului8 de etape de ridicare prin pocainta atunci cand crestinul a cazut0 !e aici8 necesitatea pocaintei si spovedaniei pentru toti care au pacatuit dupa botez 9 (oan 18 %;0 @@ !aca zicem ca nu avem pacat8 ne inselam sin6uri si adevarul nu este in noiAA 9( (oan 18 $;0 Taina are mai multe elemente esentiale4 ) Recapitularea sau innoirea marturisirii de credinta facuta de penitent la botezul sau4 @@Cred in unul !umnezeu Tatal000 Cred in una8 sfanta8 sobornica si apostolica Biserica000 Cred si marturises un sfant botez000AA0 ) Constiinta starii de pacat8 sau intristarea pentru pacat8 si +otararea de a pune un inceput nou de a sc+imba viata prin @@ innoirea mintiiAA 9Rom0 128 2;8 inspirate de iubirea fata de !umnezeu0 Crestinii au modele de cainta pentru pacate atat in >ec+iul Testament 9!aniel 1'8 1'8 unde se vorbeste de caderea in 6enunc+i pe mainile lui !umnezeu si de ru6aciunea lui ,anase ) 2 Cronici 338 12)1$;8 cat si in <oul Testament4 smerenia vamesului in raport cu bo6atul 91uca 1$8 14;8 intoarcerea la casa parinteasca a fiului plecat4 @@ Tata8 6resit)am cerului si fata de tineB nu mai sunt vrednic sa ma numesc fiul tauAA 91uca 158 1$)1%;0 ) Pomenirea pacatelor 6rave si marturisirea lor8 pe nume8 deoarece crestinul se afla in captivitatea lor0 &ceasta se facea8 in trecut8 in mod public8 in mi7locul Bisericii8 ceea ce arata ca spovedania este un act de impacare cu comunitatea0 ,arturisirea este totdeauna necesara8 dar mai ales in cazul pacatelor 6rave si dupa o lun6a separare ne7ustificata de comunitatea litur6ica0 ,arturisirea individuala si deplina a pacatelor 6rave 9Biserica nu admite marturisirea colectiva si dezle6area sacramentala 6enerala decat in situatii e#ceptionale; este urmata de ru6aciunea de dezle6are sau de iertare a pacatelor care este formulata de preot in numele lui *ristos8 sin6urul care are puterea de a le6a si dezle6a 9,arcu 28 8 1'B (oan 2'8 21)23;8 dar si in numele comuniunii

282

@@!omnul si !umnezeul nostru (isus *ristos8 cu +arul si cu iubirea Sa de oameni sa)ti ierte tie fiule 9fiica; toate pacatele taleAA0 <oul Testament da un mare e#emplu4 unul din condamnatii rasti6niti impreuna cu *ristos a zis4 @@ Pomeneste)ma8 !oamne8 cand vei veni in imparatia TaAA0 (isus i)a raspuns4 @@ &devarat 6raiesc tie8 astazi vei fi cu ,ine in raiAA 91uca 238 42)43;0 ) Prin dezle6area sacramentala se iarta pedeapsa cuvenita pacatelor marturisite8 pentru care e#ista @@ pocainta de faptele moarteAA 9/vr0 68 1;0 !e aceea8 canonul de pocainta 9 epitimia; nu e o compensatie pentru pacate8 o satisfactie le6alizata0 Sin6ura forma de penitenta cunoscuta in traditie este retinerea pentru un timp de la Cuminecatura0 /#cluderea de la (mpartasanie nu inseamna insa separare de Biserica0 Penitentul primeste anafora 9 antidoron; in locul /u+aristiei 9Sf0 (oan Postitorul8 can0 33;0 ,ai mult8 celui ce se pocaieste i se aplica totdeauna metoda iconomiei8 a creditului pastoral8 nu cea a acriviei8 a verdictului aspru 9Sinodul trulan8 can0 1'2;0 Spovedania are un caracter terapeutic4 @@(ata8 te)ai facut sanatosB de acum sa nu mai pacatuiestiAA 9(oana 58 14;0 Taina /u+aristiei 9(nstituirea4 1uca 228 1%)22B ( Cor0 118 23)2 ;8 a (mpartasaniei cu Sfintele Taine8 sau a Cuminecaturii8 ocupa un loc central in viata Bisericii si se deosebeste de celelalte taine8 ierur6ii si slu7be cultice8 prin aceea ca aici nu este vorba de impartasirea tainca a +arului ci de cuminecarea cu trupul si san6ele lui *ristos8 @@carbunele aprinsAA care arde pacatele8 painea cereasca ce se da spre iertarea pacatelor8 spre comuniunea cu !u+ul Sfant8 spre viata de veci4 @@,ancare si bautura ai dat oamenilor spre desfatare000 iar noua ne)ai daruit8 prin -iul Tau8 mancare si bautura du+ovniceasca si viata vesnicaAA 9 !ida+ia8 J8 2;0 <icolae Cabasila descrie caracterul unic al (mpartasaniei astfel4 @@-ara indoiala ca *ristos se afla in toate tainele8 /l care este si un6erea si botezul si +rana noastra8 ba este de fata si in cei ce iau parte la savarsirea Sfintelor Taine impartindu)le din darurile Sale8 dar in fiecare din Taine /l este de fata in alt c+ip0 Pe cei botezati ii curateste de intinaciunea pacatului si intipareste in ei din nou c+ipul Sau0 (n cei miruiti face mai lucratoare puterile !u+ului8 a caror comoara s)a facut trupul Sau prin un6ere0 Cand duce insa pe credincios la Sfanta ,asa si)i da sa manance din insusi Trupul 1ui8 ,antuitorul sc+imba intru totul launtrul primitorului8 imprumutandu)i insasi personalitatea Sa8 iar noroiul care primeste vrednicie de imparat nu mai este noroi8 ci se preface in insusi trupul (mparatului4 ceva mai fericit decat aceasta soarta nici nu s)ar putea inc+ipui0 !e aceea8 Sfanta (mpartasanie este taina cea mai mare8 pentru ca mai incolo de ea nu se mai poate mer6e8 nici nu se mai poate adau6a ceva0 Caci8 de re6ula8 dupa o treapta vine a doua8 dupa aceasta a treia si apoi tot asa pana la cea din urma0 !upa Sfanta (mpartasanie insa nu mai este loc unde sa pasesti8 de aceea trebuie sa te opresti aici si sa te 6andesti cum sa faci8 ca sa poti pastra pana la sfarsit comoara pe care ai dobandit)oAA 9 >iata in *ristos8 (>;0 &ducerea si sfintirea darurilor eu+aristice au un caracter de 7ertfa8 fara ca litur6+ia eu+aristica sa fie o repetare a 7ertfei unice de pe cruce a lui (isus *ristos0 /l este @@7ertfa cea vie si ne7ertfitaAA8 Care @@o data pe Sine ca 7ertfa Parintelui Sau ca 7ertfa aducandu)se8 pururea se 7un6+ieAA0 (ntre cele doua veniri ale lui *ristos)!omnul8 comunitatea locala aduce8 prin episcopul sau preotul ei8 aceasta @@7ertfa du+ovniceasca si fara de san6eAA spre pomenirea pastelui8 mortii si invierii lui *ristos 91uca 228 1%; si spre vestirea imparatiei lui !umnezeu4 @@ "ri de cate ori mancati din painea aceasta si beti din potirul acesta8 vestiti moartea !omnului pana va veni /lAA 9( Cor0 118 25;0 (n le6atura cu caracterul de 7ertfa al 1itur6+iei eu+aristice8 se mai pot adau6a urmatoarele4 (isus *ristos spune ca painea este Trupul Sau8 iar ceea ce este in potir8

283

San6ele Sau 9,atei 268 26)2$;0 /u+aristia este astfel sin6ura Taina in care darurile oferite ) materia ) se prefac in mod real in ceea ce ele semnifica0 1a botez8 apa nu devine !u+ Sfant8 desi este purtatoare de putere sfintitoare a +arului0 @@/u+aristia8 zice sfantul (6natie8 este Trupul ,antuitorului nostru (isus *ristos8 Trupul care a suferit pentru pacatele noastre si pe care Tatal8 in bunatatea Sa8 1)a inviatAA 9 Catre Smirneni8 >((8 1;0 Pentru a e#prima caracterul unic al .ertfei lui *ristos8 numai o sin6ura litur6+ie se celebreaza intr)o zi litur6ica8 la acelasi altar8 de catre aceeasi paro+ie8 intr)un anumit loc0 Cuminecarea sau mancarea Trupului eu+aristic nu inseamna consumarea fizica a Trupului lui (isus0 Trupul se 6usta in mod real8 sub forma painii si vinului0 &poi8 Trupul si San6ele apartin -iului intrupat8 rasti6nit8 inviat8 inaltat si incoronat ca !omn si nu Tatalui sau Sfantului !u+0 !esi6ur8 darurile devin @@eu+aristieAA 9S multumire; prin lucrarea comuna a Sfintei Treimi0 Si8 deoarece -iul este unit cu Tatal si cu !u+ul Sfant8 credinciosii pot spune dupa impartasire4 @@&m primit !u+ul cel cerescAA0 (n taina Cuminecaturii8 *ristos se da intre6 fiecaruia8 neimpartindu)Se si nemicsorandu) Se in cei ce se fac partasi de /l0 (nstituita de (nsusi8 (isus in .oia Patimilor Sale8 in timpul ultimei cine cu apostolii8 /u+aristia este savarsita acum duminica8 @@?i in care !umnezeu8 sc+imband intunericul si materia8 a creat lumea8 iar (isus *ristos8 ,antuitorul nostru8 in aceeasi zi a inviat din mortiAA 9(ustin8 &polo6ia 18 cap0 1J>((;0 (nca de la inceputul Bisericii in (erusalim8 crestinii8 parasind calendarul cultic urmat de sina6o6a si Templu8 n)au mai tinut zi de odi+na si 7ertfa sambata8 ci s)au adunat pentru a celebra @@,ultumireaAA 9/u+aristia; in prima zi a saptaminii8 duminica8 ca o retraire saptamanala a Pastelui0 Potrivit re6ulii apostolice transmise de (ustin ,artirul8 nu poate participa la /u+aristie decat numai @@cel ce crede ca cele propovaduite de noi sunt adevarate si care a trecut prin baia iertarii pacatelor si a renasterii8 traind mai departe asa cum ne)a transmis *ristosAA 9 &polo6ia intaia8 1J>(;0 Biserica "rtodo#a nu accepta la Cuminecatura crestini care apartin unei Biserici ce nu marturiseste aceeasi invatatura de credinta8 mai ales in privinta /u+aristiei si Preotiei0 Taina Preotiei sau a *irotoniei 9(nstituire4 (( Tim0 18 6B ( Tim0 38 1B Tit0 18 5; este taina introducerii in succesiunea apostolica a slu7itorilor bisericesti8 consacrati acelor slu7iri pe care &postolii le)au recunoscut ca fiind dupa porunca lui *ristos si fara de care identitatea si unitatea Bisericii vazute nu pot fi 6arantate0 *irotonia nu confera +arisma si demnitatea &postolilor8 unice si netransmisibile0 Ca membri ai 6rupului @@celor doisprezeceAA8 &postolii ) simbolul poporului lui !umnezeu ) au un rol unic8 netransferabil8 de aceea8 in aceasta pozitie8 ei nu au succesori0 Primind de la *ristos autoritatea sa lucreze in numele 1ui 91uca 1'8 16;8 si sa transmita mai departe ceea ce au primit8 apostolii au instituit slu7iri care au un caracter si o functie apostolica0 &ceste slu7iri au forme diverse8 dar ele au fost introduse sub suprave6+erea &postolilor si prin punerea mainilor lor8 ritual prin care se da autoritatea slu7itorilor 9cf0 -apte 138 3B 2'8 2$;0 (n ritualul *irotoniei8 cele doua elemente sunt inseparabile4 punerea mainilor episcopului cu ru6aciunea de invocare a !u+ului Sfant8 Care imparte un +ar special pentru o misiune specifica in Biserica si trimiterea de a slu7i in numele lui *ristos dupa voia Sa0 Slu7itorii bisericesti 9episcopi8 preoti si diaconi; nu lucreaza in locul lui *ristos8 ca si cand &cesta ar fi absent0 /i nu sunt propriu)zis vicari8 reprezentanti sau inlocuitori0 /i au darul de a manifesta vazut8 de a da 6arantie obiectiva despre prezenta continua si activa a lui *ristos cu poporul Sau0 Tocmai de aceea8 numai episcopii si preotii +irotoniti in continuitate cu &postolii pot slu7i cu putera !u+ului Sfant8 spre

284

predicarea /van6+eliei8 spre iertarea pacatelor8 spre celebrarea tainelor0 <umai ei sunt trimisi prin actul +irotoniei sa dea un semn eficient de lucrarea lui *ristos in mi7locul poporului0 !e altfel8 in actul +irotoniei8 pe care episcopul o savarseste in virtutea succesiunii apostolice4 @@!arul pe care l)ai varsat peste Sfintii &postoli ai binevoit sa se intinda pana la noiAA8 *ristos este Cel ce pune mana0 1a +irotonia preotului8 episcopul se roa6a4 @@Tu (nsuti Stapane al tuturor8 pe acesta pe care ai binevoit sa pui mainile prin mine8 binevoieste sa primeasca acest mare +ar al !u+ului Sfant000 ca sa aiba viata vrednica de aceasta mare cinste de preot8 daruita lui prin providenta Ta atotputernicaAA 9 *irotonia preotului8 &r+ieraticon8 p0 $';0 (n orice act sacramental8 ar+ierul bisericesc este slu7itorul ,arelui ar+iereu ceresc4 @@Caci nu prin punerea mainilor mele peste el8 ci prin trimiterea indurarilor Tale celor multe se da celor vrednici ai Tai +arulAA 9 *irotonia diaconului8 ,olitfelnic8 p0 6;0 -aptele &postolilor 9Cap0 6B 2'8 2$B 118 2%)3'B 148 23B 158 28 48 23B 218 $;8 ca si epistolele pauline 9( Tim0 38 1)13B 58 1 ; atesta e#istenta distincta si complementara a celor trei slu7iri sacerdotale8 instituite prin +irotonie0 (n secolul urmator8 Sfantul (6natie al &ntio+iei8 el insusi episcop8 va e#plica pe lar6 locul si simbolismul episcopului8 preotului si diaconului 9 Catre -ilad08 4B Catre ,a6n08 68 1B 38 1)2B Catre Tral08 38 1;0 Ca succesori ai &postolilor8 episcopii au o raspundere si o misiune apostolica0 /piscopul este conducatorul unei Biserici locale8 in calitate de membru al cole6iului episcopal8 cole6iu care reprezinta 6rupul celor @@!oisprezeceAA0 /piscopul reprezinta Biserica universala si de aceea are autoritate in Biserica locala0 / sin6urul care confera taina in cele trei trepte sau slu7iri0 Prezbiterii 9preotii; e#ercita functiile sacerdotale in unitate diplina cu episcopii0 (mpreuna formeaza preotimea sau cinul preotesc care are raspundere de Biserica locala0 Preotul primeste de la episcop raspunderea pastorala pentru o paro+ie0 !iaconii se afla in serviciul episcopului0 !esi n)au preotia necesara savarsirii Tainelor8 ei au diverse functii in Biserica4 predicarea /van6+eliei8 diaconie0 Preotia conferita prin *irotonie se e#ercita in mai multe directii4 ) Predicarea /van6+eliei 9/fes0 38 6)%; sau @@slu7irea cuvantuluiAA 9-apte 684;8 si nu numai simpla citire si interpretare a Sfintei Scripturi 9Rom0 1'8 14)15;8 care erau obli6atorii si pentru sina6o6a 9Rom0 158 4;0 Predicarea /van6+eliei inseamna8 pe lan6a vestirea istorica a lui (isus *ristos si invatatura 1ui ) si propovaduirea intr)o perspectiva es+atolo6ica 9,atei 248 31;0 !esi6ur ca slu7irea =eri6matica si misionara nu era privile6iul e#clusiv al celor +irotoniti0 !ida+ia mentioneaza profeti si didascali itineranti ) Savarsirea Sfintelor Taine si in primul rand a /u+aristiei 9( Cor0 148 16)1 B ( Tim0 28 1;0 Prezbiterii nu sunt altceva decat @@iconomi ai +aruluiAA 9( Petru 48 1';0 &devarata /u+aristie este cea celebrata de @@episcopAA sau de cel caruia episcopul ()a in6aduit 9 Catre Smirneni8 $8 1;0 ) Slu7irea pastorala 9( Cor0 28 1$; care nu inseamna doar a conduce si a oficia8 ci mai ales a pastori8 adica a apara8 a oferi o +rana8 a intretine prin 7ertfa0 (isus *ristos Se numeste pe Sine @@Pastorul cel bunAA8 intrucat (si pune viata pentru oile Sale 9(oan 1'811;0 Prin porunca @@Paste oile ,eleAA 9(oan 218 16)1$;8 Petru si ceilalti apostoli8 ca si urmasii lor8 sunt c+emati sa actualizeze pentru fiecare 6eneratie8 loc si timp8 actul in care *ristos insusi pe Sine S)a dat pentru viata lumii0

285

<unta 9(nstituire4 /fes0 58 258 32; este cea dintai dintre tainele crestine amintite de <oul Testament 9(oan 28 1)11B ,atei 1%8 4)6;0 !e fapt8 casatoria 9alianta matrimoniala; e#ista si in >ec+iul Testament8 dar (isus ii da o semnificatie unica8 sacra8 eterna0 <unta este taina in care se binecuvinteaza unirea omului cu femeia8 cu trup si suflet8 intr)un mod unic0 :nii e#e6eti biblici cred ca te#tul4 @@ &colo unde sunt doi sau trei uniti in numele ,euAA 9,atei 1$8 2'; se refera la unirea dintre barbat si femeie0 Ritualul de consacrare a cuplului om)femeie cuprinde4 ) 1iberul consimtamant8 sau le6atura naturala bazata pe iubire8 a celor ce se casatoresc8 membri botezati ai Bisericii0 &cest contract matrimonial este indispensabil nuntii8 dar nu aceasta o face o institutie divina0 ) Caracterul sacramental propriu nuntii il da binecuvantarea unirii 9mainilor; impreuna cu ritualul incoronarii savarsite de preot8 in numele lui *ristos si dupa modelul unirii lui *ristos cu Biserica8 ,ireasa Sa 9/fes0 58 25)32;8 prin care se daruieste un +ar special mirilor0 ,omentul principal al tainelor este ru6aciunea de unire a sotilor4 @@Si acum8 intinde mana Ta din sfantul Tau locas si uneste Tu (nsuti pe robul Tau 9<; si roaba Ta 9<;8 pentru ca de Tine se insoteste barbatul cu femeia0 :neste)i pe ei intr)un sin6ur trup8 incununeaza)( cu dra6oste8 daruieste)le lor roada pantecelui8 ca sa dobandeasca multime de copiiAA0 Cu mainile impreunate8 sotii primesc cununiile pe cap ca semn al aliantei lor8 cu binecuvantarea4 @@Se cununa robul lui !umnezeu000AA0 Preotul conduce pe cei cununati impreuna cu nasii lor intr)o ocolire8 ca la botez0 ) Ca orice taina8 nunta trebuie sa se oficieze in le6atura cu 1itur6+ia0 Prin iconomie8 este permis sa se faca separat de 1itur6+ie8 iar impartasania sa fie inlocuita cu paine si vin8 binecuvantate0 Scopul casatoriei este o unire completa intre soti8 care sa asi6ure sfintirea reciproca 9( Cor0 8 14;8 inte6ritatea familiei prin fidelitate comuna8 nasterea pruncilor8 ordinea morala a societatii si a creatiei0 Semn al fidelitatii si aliantei cu *ristos8 casatoria este unica0 /ste o le6atura con7u6ala indisolubila 9,atei 1%8 %;8 o mono6amie perpetua0 (isus *ristos a interzis divortul 9,atei 58 13;8 deoarece impin6e la adulter8 iar apostolul Pavel vorbeste despre cinstea casatoriei 9/vr0 138 4;0 &dulterul este pacat deoarece uzurpa fidelitatea unui sot0 !e asemenea divortul este in contradictie cu indisolubitatea casatoriei0 Biserica nu permite recasatorirea0 Totusi8 ea a admis divortul ca o concesie0 Tot prin iconomie8 Biserica poate sa accepte8 prin pocainta si marturisirea pacatelor a doua si a treia casatorie8 dar niciodata a patra0 Recasatorirea are totdeauna un caracter penitential 9dupa Sfantul >asile cel ,are8 canonul 58 cei recasatoriti nu sunt e#clusi de la Cuminecatura8 dar trebuie sa se abtina8 in semn de pocainta8 doi ani;0 Biserica recomanda vaduvelor sa ramana necasatorite8 caci moartea nu rupe unirea dintre soti0 &tat celibatul8 adica retinerea de la relatii se#uale proprii sotilor8 cat si casatoria sunt le6itime din punct de vedere natural si moral0 Celibatul8 ca si castitatea con7u6ala8 este o recomandare8 nu o porunca 9( Cor0 8 5)$;0 Casatoria nu trebuie sa fie redusa la simpla satisfacere a instinctelor se#uale8 nici ca remediu impotriva concupiscentei8 care ar fi rea in sine0 !e asemenea8 casatoria n)a fost niciodata 7ustificata e#clusiv prin procreatie8 nastere de prunc0 Casatoria implica nasterea de copii 9( Tim0 28 15;8 dar ea este mai mult decat aceasta 9( Cor0 8 4)5;8 adica oferirea reciproca a trupului4 @@ Sa nu va lipsiti unul de altulAA0 Se#ualitatea lipsita de procreatie8 mai ales in caz de sterilitate8 nu se cade sa fie condamnata fara a considera motivele naturale si morale0

286

Refuzul casatoriei pentru motive de confort8 lu#8 libertate8 frica de raspundere8 ura fata de copii8 nu intra in disciplina crestina0 Relatiile se#uale cauzale8 cu diferite persoane8 +omose#ualitatea8 avortul8 masturbatia8 libertatea erotica in 6eneral8 toate acestea sunt subiecte delicare care nu trebuie sa fie 7udecate le6alist8 fara e#aminarea constiintei persoanelor in cauza8 sub indrumare spirituala si pastorala serioasa0 Cununia se administreaza celor botezati in aceeasi Biserica8 ortodo#a0 Casatoriile mi#te8 cu neortodocsii8 care se fac fara presiuni din partea altei Biserici8 pot sa fie binecuvantate8 cu conditia ca sotul ortodo# sa continue sa ramana fiu al Bisericii sale si sa lucreze pentru unitatea Bisericilor0 (n asemenea situatii8 preotul trebuie sa consulte episcopul sau4 @@Trebuie ca cei ce se insoara si cele care se marita sa faca unirea cu aprobarea episcopului8 ca sa fie casatoria lor dupa !omnul8 si nu dupa pofta0 Toate sa se faca spre cinstea lui !umnezeuAA 9(6natie Teoforul8 Catre Policarp8 >8 2;0 ,aslu este taina in care cel bolnav fizic8 prin un6erea cu untdelemn sfintit si invocarea +arului Sfantului !u+ de catre preoti8 recapata sanatatea si inte6ritatea firii sale o data cu tamaduirea trupului si iertarea pacatelor0 " referinta directa despre aceasta Taina se 6aseste in /pistola Sfantului (acov 958 14)15;4 @@ /ste cineva bolnav intre voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e pentru el8 un6andu)l cu untdelemn8 in numele !omnului0 Si ru6aciunea credintei va mantui pe cel bolnav si !omnul il va ridica8 si de va fi facut pacate se vor ierta luiAA0 :na din slu7irile mesianice ale lui *ristos este cea taumatur6ica8 asa cum reiese de altfel din cele sapte pericope evan6+elice care se citesc la Taina maslului 9(oan 58 25)3 B 1%8 1)1'B ,atei 1'8 18 5)$B 8 14)23B 258 1)13B 158 21) 2$B %8 %)13;0 Preotii Bisericii8 prin puterea !u+ului Sfant8 continua in Biserica slu7irea pe care (nsusi (isus a incredintat)o apostolilor Sai4 @@ Si mer6and8 ei 9cei doisprezece; propovaduiau pocainta0 Si scoteau multi demoni si un6eau cu untdelemn pe multi bolnavi si)i vindecauAA confundata cu +arisma vindecarilor 9( Cor0 128 2$;0 Tamaduirea trupului ) insotita de iertarea pacatelor ) este unul din semnele anticipate ale (mparatiei lui !umnezeu4 @@ Puterea !omnului se arata in tamaduiriAA 91uca 58 1 ;0 ,aslul cuprinde cateva elemente principale4 Pocainta8 deoarece iertarea pacatelor sta la ori6inea tamaduirii bolii0 Pacatul si suferinta mer6 impreuna8 asa cum sufletul si trupul sunt inseparabile in firea umana4 @@ Ce este mai usorB a zice iertate sunt pacatele tale8 sau a zice4 scoala si umbla2 (ar ca sa stiti ca -iul "mului are pe pamant puterea sa ierte pacatele8 a zis paraliticului4 Tie iti zic4 Scoala)te8 ia patul tau si mer6i la casa taAA 91uca 58 23)24;0 Citirea celor sapte pericope biblice8 din &postol si /van6+elii8 care inseamna ca actul tamaduitor nu este interventie medicala sau o vindecare miraculoasa8 ci un act de compasiune a lui *ristos8 @@doctorul sufletelor si trupurilor8 Cel ce poarta fara durere neputintele noastre8 cu a Carui rana toti ne)am vindecat0 Caci precum este slava Ta8 asa este si mila TaAA8 de aceea /l a poruncit sa iertam de saptezeci de ori cate sapte celor care cad in pacate0 Sapte ru6aciuni pentru binecuvantarea untdelemnului8 insotite de tot atatea un6eri ale bolnavului de catre preoti 9sapte sau macar doi;8 spre sanatate si izbavire de toate bolileB untdelemnul este simbolul milei dumnezeiesti 91uca 1'8 33)34;8 al bucuriei si al sfinteniei4 @@Caci n)ai binevoit a ne curati prin san6e8 ci ai dat in untdelemnul sfintit c+ipul CruciiAA0 @@Sapte ru6aciuni8 un6eri si preotiAA si cat mai multi credinciosi8 inseamna plenitudinea Bisericii8 care8 intocmai ca un or6ansim8 resimte suferinta8 infirmitatea si neputinta unui madular4 @@ !aca un madular sufera8 toate madularele sufera impreunaAA 9( Cor0 128 26;0

287

Taina maslului se da oricarui bolnav in vederea vindecarii in orice caz de suferinta8 la orice varsta0 /a nu este o pre6atire pentru moarte 9@@e#trema unctioAA; si nici nu se practica o sin6ura data in ultimele clipe ale vietii 9@@in articulo mortisAA;8 fara speranta insanatosirii8 cum se practica in Biserica romano)catolica0 !esi6ur8 preotii se roa6a @@sa se faca voia 1uiAA8 caci @@nimeni nu este fara de pacat pe pamantAA0 !upa rascumpararea omului din 6reseala lui &dam8 prin 7ertfa de pe cruce a !omnului nostru (isus *ristos8 adica dupa mintuirea obiectiva oferita tuturor omenilor8 !umnezeu din marea Sa iubire ne ofera in continuare o serie de mi7loace suficiente si depline pentru ca fiecare om8 individual si liber8 sa poata sa)si insuseasca opera rascumparatoare a !omnului *ristos8 sa poata deveni posesorul bunurilor spirituale oferite in mod 6ratuit de /l0 Caci nu)i suficient ca mintuirea sa se fi efectuat si oferit pentru toti oamenii8 ea ramine ineficienta daca nu se insuseste de fiecare personal si individual8 nu se identifica cu ea si nu o traieste0 ,i7loacele vizibile care ne introduc si ne fac adepti ai imparatiei !omnului *ristos ) Biserica ) sint cele sapte Sfinte Taine0 !intre ele8 prima si cea mai importanta8 pentru ca este usa prin care ne introducem si ne incorporam in comunitatea de iubire care era Biserica crestina8 e Taina Sfintului Botez0 Cuvintul vine din 6receste ) ) care inseamna scufundare in apa0 !e aici denumirea sa data de unii Sfinti Parinti de @@baieAA8 @@izvor sfintAA8 @@baia vietii vesniceAA0 Botezul este taina care prin scufundarea in apa de trei ori8 in numele Sfintei Treimi8 se coboara in mod nevazut +arul !u+ului Sfint asupra celui caruia i se administreaza taina si i se iarta pacatul stramosesc si toate pacatele personale8 facute pina la acea data8 se renaste du+ovniceste8 devenind membru al Bisericii crestine0 Botezul crestin a fost instituit de !omnul *ristos8 dupa invierea Sa din morti8 cind a spus &postolilor Sai4 @@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurile botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+AA 9,atei JJ>(((8 1%;0 !omnul *ristos n)a savirsit nici un botez0 Primul botez a fost savirsit de Sfintii &postoli in ziua Cincizecimii8 dupa Po6orirea !u+ului Sfint8 cind s)au botezat trei mii de suflete 9-apte ((8 41;0 Sfintii &postoli s)au botezat8 fara apa8 in mod e#traordinar8 supranatural prin Po6orirea Sfintului !u+ asupra fiecaruia dintre ei8 in c+ip de limbi de foc 9-apte ((8 2)4;0 Botezul crestin a fost prefi6urat in >ec+iul Testament prin circumciziunea iudaica8 prin care !umnezeu a intarit si pecetluit le6amintul Sau8 cu &vraam si prin el cu poporul evreu 9-acere J>(((8 1')118 2 B cf0 Coloseni ((8 11)12;0 !e asemenea botezul a mai fost prefi6urat in >ec+iul Testament prin trecerea evreilor prin ,area Rosie si prin conducerea acelorasi de catre un nor in pustie4 @@Si toti prin ,oise s)au botezat in nor si in mareAA 9( Corinteni J8 2;0 & fost prefi6urat si de stinca din care a curs apa in acelasi pustiu spre a)i adapa pe evrei 9(esire J>((8 6;0 @@Si toti aceiasi bautura du+ovniceasca au baut8 pentru ca beau din piatra du+ovniceasca ce avea sa vina8 iar piatra era *ristosAA 9( Corinteni J8 4;0 &ceieasi prefi6urare a botezului era si prin apa din timpul potopului8 ca si prin corabia lui <oe8 care a salvat de apele potopului familia acestuia 000 @@(ndelun6a rabdare a lui !umnezeu astepta8 in zilele lui <oe si se pre6atea corabia in care putine suflete8 anume opt8 s)au mintuit prin apa0 (ar aceasta mintuire prin apa inc+ipuia botezul8 care va mintuieste astazi si pe boi000AA 9( Petru (((8 2')21;0

288

Botezul crestin a fost simbolizat prin botezul Sfintului (oan Botezatorul8 numit si botezul pocaintei0 &cesta se savirsea de Sfintul (oan in pustiul (ordanului asupra evreilor care se caiau de pacatele facut0 /l se indeplinea prin scufundare in apa8 dar nu era asemanator cu botezul crestin8 ci era o pre6atire pentru Taina Botezului8 era inferior lui0 /l oferea o iertare de pacate 9,arcu (8 4;8 dar o curatire e#terna in vederea uneia interneB el nu era sacramental8 nu e#ista odata cu savirsirea lui o actiune interna a !u+ului Sfint si o renastere du+ovniceasca0 &semanator botezului Sfintului (oan era si botezul savirsit de &postolii ,intuitorului 9(oan (>8 1)2;0 (nsusi botezul ,intuitorului *ristos primit de la Sfintul (oan Botezatorul in riul (ordan nu este botezat crestin0 Totusi el este inceputul botezului ca taina8 pre6atirea lui8 caci prin Botezul !omnului s)a botezat intrea6a umanitate8 atunci incorporata in /l8 s)a aratat intrea6a Sfinta Treime8 s)au sfintit apele8 s)a introdus ener6ia curata a +arului0 <ecesitatea botezului ca taina se impune din faptul ca toti oamenii au pacatuit prin &dam0 @@Toti 9oamenii; s)au abatut impreuna netrebnici s)au facut0 <u este cine sa faca binele8 nici macar unul nu esteAA 9Romani (((8 12;0 Sau mai precis4 @@!e aceea8 precum printr)un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moarte8 asa moartea a trecut la toti oamenii8 prin acesta in care toti au pacatuitAA 9Romani >8 12;0 !eci8 pentru ca !omnul *ristos ne)a rascumparat prin 7ertfa Sa de coruptia pacatului trebuie ca fiecare om personal sa se reinte6reze in opera restauratoare a lui (isus prin Taiana Botezului0 !e altfel si ,intuitorul ii arata necesitatea absoluta4 @@!e nu se va naste cineva din apa si din !u+8 nu va putea sa intre in imparatia lui !umnezeuAA 9(oan (((8 5;0 Sau in alt loc4 @@Cel care va crede si va fi botezat se va mintuiB iar cel ce nu va crede va fi osinditAA 9,arcu J>(8 16;0 Botezul se efectueaza prin treita scufundare in apa sfintita intru asemanarea mortii si invierii !omnului *ristos0 Prin cufundare murim sau omorim pacatul din noi8 iar prin scoatere8 inviem la o viata noua0 @@&u nu stiti ca toti cititi in *ristos (isus ne)am botezat8 intru moartea lui ne)am botezat2 !eci8 ne)am in6ropat cu /l8 in moarte8 prin botez8 pentru ca8 precum *ristos a inviat din morti8 prin slava Tatalui8 asa sa umblam si noi intru innoirea vietiiAA 9Romani >(8 3)4;0 !eci8 prin botez ne curatim de pacatul stramosesc si personal 9-apte ((8 3$; si ne nastem du+ovniceste la o viata noua8 ne renastem8 dobindim calitatea de fii ai lui !umnezeu4 @@Caci toti sinteti fii ai lui !umnezeu prin credinta in *ristos (isus0 Caci8 citi in *ristos v)ati botezat8 in *ristos v)ati imbracatAA 93alateni (((8 26)2 ; 9cf0 ( Corinteni J((8 13;0 ,ai mult8 devenim mostenitori ai vietii vesnice 9,arcu J>(8 16;0 Pentru ca pacatul stramosesc a cuprins toata firea omeneasca8 si nimeni nu poate dobindi (mparatia cerurilor8 viata vesnica infectat de el8 botezul e necesar tuturor oamenilor0 !in aceste motive botezul se administreaza si copiilor0 !e altfel8 botezul s)a administrat si copiilor c+iar din epoca apostolica0 &stfel se presupune ca erau si copii intre cele trei mii de suflete botezate la (erusalim la Po6orirea !u+ului Sfint8 in ziua Cincizecimii 9-apte ((8 41;8 ca si in momentul botezului celor din casa 1idiei 9-apte J>(8 15; si a casei temnicerului din -ilipi 9-apte J>(8 33;8 a casei lui Stefana din Corint 9( Corinteni (8 16; si a casei lui Crispus8 mai marele sina6o6ii din Corint 9-apte J>(((8 $;0 <ecesitatea botezului copiilor se fundamenteaza si pe faptul ca !omnul *ristos a binecuvintat pe copii adusi la /l8 spunindu)le celor din 7ur4 @@1asati copiii si nu)i opriti sa vina la ,ine8 ca unora ca acestia este imparatia ceruluiAA 9,atei J(J8 14;B iar alta data a spus4 @@&devarat zic voua4 !e nu va veti intoarce si nu veti fi ca

289

pruncii8 nu veti intra in imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8 3;0 !eci8 daca !omnul *ristos a binecuvintat pe copii s)a preocupat de ei8 cu atit mai mult Biserica nu le poate ne6li7a sufletele8 oferindu)le Taiana Botezului si crescindu)i intr)o atmosfera crestina8 proprie oricarui suflet omenesc0 Cu atit mai mult cu cit ei nu sint lipsiti de aceasta pata a pacatului ori6inar0 !e aceea8 biserica dintru inceput a adminsitrat botezul copiilor mici precum afirma unii scriitori si bisericesti ca Policarp al Smirnei8 Sfintul (ustin ,artirul8 si Sfintul (rineu0 !e asemenea8 botezul copiilor mici aflator dintru inceput in biserica crestina il confirma si e#istenta unor inscriptii de pe pietrele de mormint din unele cimitire ce dateaza din primele secole ale crestinismului8 unde se arata epitafe ale copiilor mici decedati8 din care reiese ca erau botezati 1 0 Conditiile indispensabile pentru primirea botezului sint4 libertatea8 credinta si pocainta0 "ricine vine la botez trebuie sa fie liber8 sa primeasca invatatura crestina8 sa creada in ea si sa se caiasca8 sa re6rete pacatele facute0 Credinta presupune acceptarea libera a unei invataturi8 deci presupune de7a libertatea acelui care crede0 Referitor la credinta ,intuitorul spune4 @@Cel care va crede si va fi botezat se va mintuiAA 9,arcu J>(8 16;8 iar Sfintul Petru adau6a privitor la pocainta 4 @@Pocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui (isus *ristos000AA 9-apte ((8 3$;0 !e altfel si Biserica cind cere celui ce se boteaza sa se lepede de Satan si de toate lucrurile lui si sa se uneasca cu *ristos8 intele6e prin aceasta ca el sa paraseasca viata pacatoasa dinainte8 sa se pocaiasca si sa inceapa o viata noua0 Credinta si pocainta sint absolut indispensabile pentru primitorul adult al botezului8 in sc+imb pentru botezul copiilor8 6aranti sau c+ezasi sint nasii lor8 care trebuie sa fie buni crestini si care)si iau obli6atia de calauzi pe fini in credinta crestina0 Botezul se administreaza copiilor pe baza credintei nasilor0 &cest act se indeplineste in asemanarea cu faptul ca !omnul *ristos a vindecat multe boli8 a savirsit multe minuni pe baza credintei parintilor8 a rudelor si celor apropiati unor bolnavi0 &stfel8 !omnul *ristos a vindecat pe slu6a sutasului din Capernaum 9,atei >(((8 5)13; pentru credinta stapinului eiB pe fiica cananeiencei8 pentru credinta mamei sale 9,atei J>8 22)2$;B pe fiul lunatic pentru credinta tatalui sau 9,atei J>((8 14)1$;B a inviat pe fiica lui (air8 pentru credinta tatalui sau 91uca >(((8 41)55;B a inviat pe fiul vaduvei din <ain8 pentru credinta mamei sale 91uca >((8 11)15;0 ,ai mult8 pe timpul &postolului Pavel8 intre crestinii din Corint8 era obiceiul de a se boteza unii in locul altora care au murit nebotezati 9( Corinteni J>8 2%;8 ceea ce inseamna ca pentru botez are valoare credinta unuia pentru altcineva0 Credinta si marturisirea nasului este valabila pentru botezul pruncilor0 /vident8 credinta care se cerea la inceput pentru primirea botezului adultilor8 cum a fost pentru multimea de trei mii din ziua Cincizecimii 9-apte ((8 41;8 celor botezati de -ilip in Samaria 9-apte >(((8 12;8 famenului re6inei din /tiopia 9-apte >(((8 3 ; si temnicerului din -ilipi 9J>(8 31;8 era o credinta simpla8 o acceptare cu bucurie a credintei mesianice8 dupa care urma o adincire si desavirsire a ei din partea creditenilor insisi8 conform spuselor ,intuitorului4 @@000Botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)le sa pazeasca toate cite am poruncit vouaAA 9,atei JJ>(((8 1%)2';0 (n aceasta privinta Sfintul Pavel spunea despre crestinii din vremea sa ca la inceput erau +raniti cu lapte8 ca pruncii 9( Corinteni (((8 2;0 ,ai tirziu biserica prin institutia cate+umenatului instruia mai temeinic pe cei care veneau la botez0 Savirsitorul Tainei Botezului este preotul +irotonit8 iar in caz de nevoie8 cind pruncul este in pericol de moarte8 poate savirsi botezul si orice laic8 c+iar mama pruncului8 afundid pruncul in apa de trei ori si spunind corect formula4 @@Se boteaza robul sau

290

roaba lui !umnezeu 9<;8 in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+0 &minAA0 <u poate administra botezul pruncului un necrestin8 c+iar daca ar sti si rosti formula e#acta a botezului8 caci nu poate introduce in Biserica cineva care nu este membru al Bisericii0 Caci8 ar insemna sa facem din botez un act ma6ic0 &dica8 cineva care pronunta o formula e#terna are puterea sa opereze si intern8 numai prin simpla formula0 !aca pruncul traieste dupa botezul administrat de un laic8 preotul completeaza ritualul botezului8 fara a mai repeta afundarea si cuvintele respectiv0 Caci botezul nu se repeta0 Sfintul Pavel spune4 @@/ste un !omn8 o credinta8 un botezAA 9/feseni (>8 5;0 Botezul nu se repeta8 pentru ca el se savirseste pentru iertarea pacatului stramosesc si odata sters acest pacat isi atin6e scopul si nu mai are nici un rost sa se repete0 ,ai mult8 fiind savirsit in asemanarea mortii si invierii lui *ristos8 asa precum acestea s)au savirsit odata pentru totdeauna8 nici e#emplul botezului nu)si mai are rost0 Botezul se savirseste prin afundarea in apa sfintita0 Caci8 daca apa botezului aduce sfintire celui botezat8 atunci si ea trebuie mai intii sa fie sfintita0 !e altfel toate obiectele din natura8 care sint puse in slu7ba bisericii se sfintesc cu a6iasma peste care se po6oara !u+ul Sfint8 aplicindu)se si in cazul botezului 9( Timotei (>8 4)5;0 (n afara de botezul obisnuit cu apa care se savirseste prin intreita afundare si in caz de boala a copilului prin stropire8 mai e#ista si botezul sin6elui8 adica acei care mor pentru credinta crestina8 fara a fi primit botezul8 conform cuvintelor ,intuitorului4 @@"ricine va marturisi pentru ,ine inaintea oamenilor8 marturisi)voi si /u pentru el inaintea Tatalui ,eu Care este in ceruriAA 9,atei J8 32;0 Sau in alt loc4 @@Cine)si va pierde viata pentru ,ine8 o va cisti6aAA 9,atei S8 32;0 Sau in alt loc4 @@Cine)si va pierde viata pentru ,ine8 o va cisti6aAA 9,atei J>(8 25;0 (ntre acesti martiri si sfinti8 morti fara botezul crestin8 se inscriu acei prunci omoriti de (rod8 care cauta sa)l omoare pe (isus0 ,ai e#ista si un botez al dorintei8 intre care se inscriu toti acei drepti care se pre6atesc pentru botez si)l doresc cu pasiune8 dar mor inainte de a primi efectiv botezul0 &cestia ar fi asemanatori cu femeia pacatoasa despre care ,intuitorul a spus4 @@(ertate ii sint pacatele ei cele multe8 caci mult a iubitAA 91uca >((8 4 ;0 !e asemenea tot intre acestia se afla si dreptii >ec+iului Testament8 pe care biserica ii cinsteste ca sfinti0 (n le6atura cu Taina Sfintului Botez e#ista deosebiri si abateri de la dreapta credinta8 mai ales la crestinii proveniti din protestantism0 &cestia au admis botezul dar nu ca taina ci ca pecete8 ca semn e#terior al celui ce crede8 ca simbol0 Cit despre botezul copiilor8 in sensul amintit nu sint toti de acord0 :nele denominatiuni crestine de astazi8 nu admit botezul copiilor0 &sadar se afirma ca botezul crestin este un simbol8 o dovada a credintei pe care o are cineva8 un semn ca a facut pocainta0 !eci nu botezul transforma8 purifica de pacat8 ci credinta8 iar botezul confirma acest fapt0 !ovada cuvintele Sfintului &postol Petru adresate sutasului Corneliu ca prin credinta acestuia @@se va mintui el si toata casa luiAA 9-apte J(8 14;0 Sau din cuvintele Sfintului Pavel spuse temnicerului din -ilipi4 @@Crede in !omnul (isus si te vei mintui si tu si casa taAA 9-apte J>(8 31;0 &sadar8 credinta simpla ar fi mintuitoare8 curatitoare de pacat si nu botezul0 (nsa credinta nu este scopul8 ci mi7locul prin care se a7un6e la botez0 Sutasul Corneliu ca si temnicerul nu puteau a7un6e altfel la botez8 decit prin credintaB aceasta premer6e botezul8 dar Taina Botezului transforma 9(oan (((8 5;0 Botezul precum s)a amintit8 are

291

efecte mintuitoare8 izvavitoare de pacat8 pentru care motive nici nu se repeta8 cum invata si acesti crestini0 !e altfel8 cei care afirma ca botezul crestin este un simbol8 confunda botezul Sfintului (oan Botezatorul8 botezul simbol8 cu botezul crestin0 (nsa8 s)a amintit8 ca botezul Sfintului (oan era pre6atitor8 e#tern si deosebit de botezul crestin0 Botezul lui (oan era un botez numai @@cu apaAA 9(oan (8 26;8 iar botezul crestin este un botez @@cu !u+ SfintAA 9(oan (8 33;0 Primul era un simbol al doilea este o taina0 Se mai afirma ca botezul nu trebuie adminstrat copiilor pentru ca acestia nu sint constienti si nu pot indeplini conditiile prealabile ale botezului4 credinta si pocainta0 Pe acestea le creau si !omnul *ristos si Sfintul &postol Petru in le6atura cu botezul0 &stfel ,intuitorul spune &postolilor Sai cind ii trimite la propovaduire4 @@!rept aceea8 mer6ind8 invatati toate neamurile8 botezindu)le in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+8 invatindu)i sa pazeasca toate cite am poruncit voua000AA 9,atei J>(((8 1%) 2';B sau8 in alt loc4 @@Cel ce va crede si va fi botezat se va mintuiB iar cel care nu va crede va fi osinditAA 9,arcu J>(8 16;0 (ar Sfintul Petru se adreseaza direct ascultatorilor sai4 @@Pocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui (isus *ristos8 spre iertarea pacatelor voastre si veti primi darul !u+ului SfintAA 9-apte ((8 3$;0 !eci8 credinta si pocainta sint drept conditii de primire a botezului8 din partea primitorului8 predica si invatare din partea propoveduitorului8 a propunatorului8 a celui ce administreaza botezul0 (nsa8 trebuie sa observam c+iar de la inceput ca in toate trei versetele 9,atei JJJ>(((8 1%)2'B ,arcu J>(8 16B -apte ((8 3$; este vorba despre predica &postolilor in raspindirea crestinismului8 predica ce se adresa oamenilor adulti8 virstnici8 care trebuiau sa ia cunostinta despre invatatura !omnului *ristos8 sa creada in /l sa re6rete pacatele si apoi sa se boteze0 /vident8 &postolii nu puteau boteza fara a face inteles acest fapt8 fara a pre6ati terenul0 !upa ce parintii primeau botezul8 primeau si copii8 lor 8 avind in vedere rolul botezului8 efectele sale si insemnatatea sa pentru viata crestina0 Totusi8 c+iar in acel moment8 de multe ori8 am amintit8 c+iar cu ocazia botezului parintilor se botezau si copiii0 (ntre cele trei mii de @@sufletAA de la Botezul din (erusalim 9-apte ((8 41; erau si copii8 ca si in casa 1idiei8 a temnicerului din -ilipi8 in casa lui Stefana si Crispus din Corint0 (n te#tul de la ,arcu se spune ca4 @@Cel care va crede si va fi botezat se va mintuiB iar cel ce nu va crede se va osindiAA 9,arcu J>(8 16;0 /vident si in acest te#t este vorba despre adulti0 (nsa adaosul4 @@(ar cel ce nu va crede se va osindiAA implica si pe copiii care nu pot crede si spre a nu fi osinditi8 trebuie botezati spre a intra in imparatia cerurilor0 Ceea ce si faceau crestinii0 Te#tul al treilea 9-apte ((8 3$; indreptateste si el botezul copiilor8 desi se adresa tot adultilor8 prin vers0 3% care spune4 @@Caci voua este data fa6aduinta si copiilor vostri si tuturor celor de departe pe oriciti ii va c+ema !omnul !umnezeul nostruAA0 !eci8 fa6aduinta mintirii prin botez e data nu numai celor in virsta ci si poiilor pentru care aducerea pocaintei inaintea botezului este de prisos8 pentru ca lor8 ca unora ce nu au pacat8 nici nu le trebuie pocainta 9Cf0 ,0 &0 Calnev8 Combaterea sectelor rationaliste ) !espre *arul !umnezeiesc ,intuitor8 p0 3%;0 ,ai mult8 !omnul *ristos spunind4 @@!e nu se va naste cineva din apa si din !u+ nu va putea sa intre in imparatia lui !umnezeuAA 9(oan (((8 5;8 prin acel @@cinevaAA include si pe adult si pe copil8 caci toti au fost implicati in &dam care a pacatuit si prin

292

care s)a transmis pacatrul ori6inar 9Romani >8 12; si de care ne izbavim prin botez0 !eci copilul trebuie botezat0 !e altfel8 in Sfinta Scriptura nu se arata nici o virsta in le6atura cu botezul si nici nu poate fi0 Caci copilul nu)si poate da seama despre insemnatatea botezului8 despre rostul lui8 nu poate avea o credinta deplina dupa cum nu)si poate da seama8 nu e capabil de pocainta la virsta de 16 ani precum o pretind anumiti crestini adversari ai botezului pruncilor0 Cind ducem copiii de la scoala ei nu stiu ce inseamna scoala0 !aca am astepta pina sa intelea6a ei rostul scolii ar fi foarte pa6uibitor pentru ei0 Tot astfel se procedeaza si cu botezul copiilor0 (nsemnatatea lui este mare si s)ar pierde mult pentru mintuirea omului daca s)ar astepta pina la maturitate si intele6erea completa a rostului lui0 !e altfel8 precum s)a amintit8 la inceput nici crestinii nu erau complet edificati asupra rostului botezului0 /i erau instruiti despre rostul sau pe parcursul vietii0 Sfintii Parinti8 Sfintul >asile cel ,are ) mai ales ) stiind necesitatea imperioasa a botezului pentru mintuire condamna aminarea botezului pentru virsta maturitatii din motive de intarire a credintei8 din cauza evlaviei8 aratind ca in acest mod8 de multe ori se cade in indiferentism0 Se mai invoca de aceiasi crestini ca !omnul *ristos s)a botezat la virsta adulta de treizeci de ani8 iar Sf0 (oan Botezatorul proceda la fel cind boteza pe cei care se pocaiau0 /ste adevarat ca !omnul *ristos s)a botezat la virsta de treizeci de ani8 virsta care se socotea la evrei matura8 pentru a)si incepe activitate0 /l s)a botezat cu botezul lui (oan8 botezul pocaintei0 !ar /l nu s)a pocait8 nu avea pacat 9(oan >(((8 46;8 ci s)a botezat pentru a se face cunoscut publicului prin marturia lui !umnezeu)Tatal si a !u+ului Sfint 9,atei (((8 16)1 ;0 !omnul *ristos s)a botezat spre @@a plini toata dreptateaAA 9,atei (((8 15;8 adica a indeplini iconomia mintuirii divine0 /l si)a asumat intrea6a omenire si a primit botezul lui (oan spre a implini poruncile divine in inte6ralitatea lor8 referitoare la om0 !e asemenea8 Sfintul (oan boteza pe cei care se pocaiau si deci erau adult0 !ar8 s)a amintit8 botezul lui (oan era un simbol8 o pre6atire a botezului crestin8 iar botezul !omnului *ristos nu era botezul crestin0 Botezul lui (oan era cu apa8 e#tern8 cel crestin este cu !u+ul Sfint0 (n sfirsit8 tot in le6atura cu botezul copiilor se mai afirma ca pruncii n)au nevoie de botez8 caci sint fara de pacat8 sint sfinti si pot astfel intra in imparatia cerurilor fara botez0 Se invoca drept spri7in cuvintele ,intuitorului8 unde se spune4 @@1asati copiii si nu)i opriti sa vina la ,ine ca unora ca acestora este imparatia cerurilorAA 9,atei J(J8 14;0 Sau8 in alt loc4 @@!e nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii8 nu veti intra in imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8 3;0 !eci8 copiii sint nepatati si n)au nevoie de botez0 &celasi lucru il mai afirma Sfintul Pavel8 spune el8 in alta parte0 &stfel8 el spune4 88(ar daca este pir6a sfinta si framintura este sfintaB si daca radacina este sfinta si ramurile sintAA 9Romani J(8 16;0 !eci8 aceeasi idee4 din parinti sfinti8 crestini8 se nasc copii curati8 nepatati8 fara pacat0 !eci8 botezul acestora ar fi fara obiect8 inutil0 (nsa8 in versetele de mai sus nu se afirma puritatea inte6rala a copiilor8 sfintenia lor0 ,ai intii8 acest lucru nici nu este posibil caci @@ce se naste din trup8 trup esteAA 9(oan

293

(((8 6;0 Copiii se nasc nevinovati8 fara pacate personale8 dar ei se nasc cu pacatul ori6inar8 pe care)l mostenesc de la stramosul nostru &dam 9Romani >8 12;0 (ar ,intuitorul *ristos8 spunind sa lase copiii sa vina la /l8 ca unora ca acestora este impartatia cerurilor8 a vrut sa arate ca acei dintre adulti care sint nevinovati ca pruncii vor mosteni imparatia lui !umnezeu0 Cei virstnici sa ia e#emplu de la viata curata a copiilor pentru ca numai astfel vor deveni mostenitori ai imparatiei cerurilor0 Cuvintul @@unoraAA se refera la crestinii adulti8 care trebuie sa se sileasca a deveni curati du+ovniceste ca pruncii0 <u e vorba deci de lipsa de pacatul ori6inar al copiilor si inutilitatea botezului pentru ei0 Caci daca pruncul poate intra in imparatia cerurilor8 este membru al ei8 cind este mic8 ce pacate mari savirseste el pina la virsta de 15)16 ani ) cind se pretinde ca poate primi botezul ) spre a fi necesar sa se boteze8 spre a se mentine membru al imparatiei ceresti2 9Cf0 Prot0 !r0 !0 !e+eleanu8 Sectolo6ia8 p0 33' s0u0;0 !eci8 nu e vorba de purtiatea inte6rala a copiilor8 ci de lipsa de pacate personale8 care pot fi e#emple pentru acei care vor sa devina adevarati crestini0 ,ai mult8 cind !omnul *ristos i)a c+emat la Sine8 i)a binecuvintat8 @@punindu)si miinile peste eiAA 9,atei J(J8 15;8 pentru nevinovatia lor personala8 e un motiv in plus ca trebuie sa avem 6ri7a de ei8 sa)i botezam8 ca nu cumva din cauza pacatului ori6inar cu care se nasc sa fie lipsiti de mintuire0 &celasi fapt il arata si al doilea verset rostit de ,intuitorul cind spune referitor la copii4 @@!e nu va veti intoarce si nu veti fi ca pruncii8 nu veti intra in imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8 3;0 /l vrea sa dea drept e#emplu de urmat pentru crestini nevinovatia pruncilor0 &ceasta interpretare se intareste daca observam si conte#tul te#tului unde citim4 @@!eci8 cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta8 acesta este cel mai mare in imparatia cerurilorAA 9,atei J>(((8 15;0 (n le6atura cu citatul de la ( Corinteni >((8 14 unde se spune4 @@Caci barbatul necredincios se sfinteste prin femeia credincioasa si femeia necredincioasa se sfinteste prin barbatul credincios0 &lminterea copiii vostri ar fi necurati8 dar acum ei sint sfintiAA8 de unde vrea sa se deduca parerea ca pruncii nascuti cel putin dintr)un parinte crestin sint sfinti8 curati8 n)au nevoie de botez8 este complet falsa0 &ici nu este vorba despre o sfintenie inte6rala a copilului nascut dintr)un parinte crestin ) din familiile mi#te8 formate dintr)un sot crestin ) despre o curatie interna8 c+iar fara pacatul ori6inar0 Caci8 in acest caz8 ar trebui ca pruncii nascuti din parinti crestini sa nu se mai boteze de loc8 ci ar trebui botezati numai copiii pa6inilor0 ,ai mult8 ar trebui ca nici sotii necrestini din aceste familii8 despre care vorbeste Sfintul Pavel sa nu se mai boteze8 deoarece ei sint influentati de sotii crestini0 (nsa8 in citatul amintit Sfintul Pavel vrea sa arate ca intr)o astfel de familie mi#ta8 unde unul dintre soti este crestin8 e#ista o atmosfera mai proprie pentru botezul unui copil8 decit intr)o familie pa6ina0 Sotul sau sotia crestina ) botezat8 sfint ) sfinteste8 adica influenteaza favorabil crestineste si pe celalalt sot8 dupa cum creeaza un climat crestin in casa8 propriu pentru botezul copiilor lor0 (n sfirsit8 interpretarea citatului Sfintului Pavel de la Romani prin care se spune4 @@(ar daca este pir6a sfinta si framintatura este sfinta si daca radacina este sfinta si ramurile sintAA 9Romani J(8 16;8 prin care vrea sa se dovedeasca tot sfintenia copiilor proveniti din parinti crestini si aici e#plicatie este de)a dreptul eronata0

294

Caci8 aici8 nu se intele6e ca pruncii proveniti din parinti crestini sint sfinti8 puri8 si n)au nevoie de botez0 &ici se vorbeste despre poporul evreiesc8 ca in intre6 capitolul J(0 Se spune despre @@Pit6aAA si @@radacinaAA acestui neam care a fost patriar+ii sai 9,oise8 &vraam8 (sac8 (acov; care au fost drepti8 sfinti si cu care evereii se mindreau8 spunind ca si ei8 urmasii acelora8 @@tamurileAA8 sint drepti0 (nsa8 &postolul la aminteste ) in conte#t ) ca unele din aceste ramuri ) dintre evrei ) totusi au fost taiate si aruncate pentru ca n)au crezut in !omnul *ristos0 !in aceasta cauza ) continua el in conte#t8 vers0 1 )1$ ) pa6inii care au venit la crestinism8 in locul acestor ramuri8 sa nu se mindreasca8 caci nu au radacina sfinta si mai de6raba pot fi respinsi de !umnezeu0 !eci nu poate fi vorba de parinti crestini si de urmasii lor8 care ar putea beneficia de sfintenia acestora0 <u poate duce la aceeasi concluzie nici citatul ades invocat de adversarii botezului copiilor8 in care se spune4 @@<u poate pomul bun sa faca roade rele8 nici pomul rau sa faca roade buneAA 9,atei >((8 1$;0 <u se poate nici acest citat sa se aplice la copiii crestinilor8 in sensul ca crestinii n)ar avea decit copii buni0 Realitatea dezminte acest fapt8 pentru ca din multi parinti rai pot sa se nasca copii buni si invers0 !eci8 copiii crestinilor nu pot fi izbaviti de pacatul stramosesc8 pentru ca au fost purificati prin botez de parintii lor si in acest caz ei n)ar mai avea nevoie de botez0 &tunci8 dupa cum s)a mai amintit8 copiii crestinilor n)ar mai trebui botezati0 "r8 realitatea este alta4 cu cit omul este mai profund crestin8 cu atit se 6rabeste a)si boteza copilul8 stiind necesitatea si importanta botezului pentru sufletul crestinului8 pentru nevoia de a trai de mic intr)o atmosfera si climat crestin0 (n le6atura cu botezul copiilor nici8 nu trebuie sa se uite faptul ca botezul crestin este prototipul unor fapte din >ec+iul Testament8 anume4 circumciziunea8 trecerea evreilor prin ,area Rosie8 adaparea din stinca8 conducerea lor de un nor luminos8 in aceeasi pustie0 Toate s)au aplicat8 de toate au beneficiat si parintii si copiii in momentul cind s) au produs0 ,ai ales circumciziunea care este mai apropiata de botez0 /a s)a facut si lui &vraam8 in virsta de nouzeci si noua de ani8 si lui (smail8 in virsta de treisprezece ani8 ca si la toti ceilalti tineri si copii din casa lui &vraam0 &poi8 ea a ramas ca un semn al le6amintului dintre !umnezeu si poporul evreu8 care trebuia aplicata numai copiilor mici la opt zile dupa nastere 9-acere J>(((;0 Tot astfel8 s)a intimplat si cu botezul0 /l s)a efectuat la inceput si la maturi si la copii ) la Po6orirea !u+ului Sfint8 in casa 1idiei8 temnicerului din -ilipi8 casei lui Stefana si Crispus din Corint si altor multe familii din timpul predicii apostolice0 &poi8 vazindu)se si intele6indu)se insemnatatea lui s)a administrat numai copiilor0 &stfel a procedat Biserica Crestina c+iar de la inceput8 iar prin vocea multor Sfinti Parinti si scriitori bisericesti pledind pentru necesitatea botezului pruncilor0 ,ai mult8 prin +otaririle unor sinoade locale ) 416 ,ileve si 41$ Carta6ina a condamnat pe cei care ne6au necesitatea botezului pruncilor 9cf0 <icolae8 ,itropolitul Banatului8 Pedobaptismul 9botezul copiilor; de)a lun6ul vremii8 @>, nr. 1-2/1975, p. 1 ! si urm.". asta#i, crestinii de $una credinta, in marea %or ma&oritate sint de acord ca practica $ote#u%ui copii%or mici este oportuna si a$so%ut necesara pentru mintuirea crestini%or.

295

(n le6atura cu Taina Botezului se mai invoca de unii crestini8 adversari ai Bisericii constituie8 ca afundarea de trei ori in apa a celui ce se boteaza ca si savirsirea botezului cu apa sfintita in anumita baptisterii nu este amintita in Sfinta Scriptura0 /ste adevarat ca afundarea de trei ori in apa a celui ce se boteaza nu este amintita8 dar nu ni se spune in Sfinta Scriptura ca ea trrebuie facuta numai o data8 cum pretind acestia0 /a se spri7ina pe Sfinta Traditie si se bazeaza pe faptul ca botezul se face in numele Sfintei Treimi @@intru pomenirea si autoritatea fiecarei persoane a Sfintei Treimi si in amintirea in6roparii de trei zile a !omnului *ristosAA0 -iind o practica foarte vec+e a bisericii ea poate fi considerata de ori6ine apostolica0 /a face parte din ritualul sfintelor taine pe care)l invata Sfinta Traditie8 ca si apa sfintita cu care se savirseste botezul ) amintita in rindurile anterioare0 /le nu stirbesc intru nimic fundamentarea teolo6ica a botezului0 Taina Botezului8 fundamentala in crestinism pentru dobindirea mintuirii este comuna aproape tuturor crestinilor0 Cu unele deosebiri care ar trebui reconsiderate astazi ea ar putea deveni punctul de conver6enta dintre crestini si nu de disensiune8 pentru unele c+estiuni mici0

B"T/?:1 Cit timp omul nu poarta numele de fiu al lui !umnezeu este mortB dar primind pecetea el se dezbraca de moarte pentru a se imbraca cu viata0 Pecetea este apa botezului0 Coboara mort in apa si se ridica viu0 *ermas8 Similit8 (J8 168 3)4 9FPastorulF8 lucrare crestina compusa la mi7locul sec0 (( si atribuita lui *ermas8 contemporan episcopului Clement al Romei8 sau unui succesor imediat al sau;0 !upa invatatura crestina ortodo#a taina mirun6erii sta in strinsa le6atura cu botezul8 cu care se oficiaza impreuna8 urmind imediat dupa afundarea in apa a celui botezat0 /a impartaseste noului botezat +arul !u+ului Sfint pentru cresterea si intarirea sa du+ovniceasca0 !e aceea8 ea se numeste de unii Sfinti Parinti4 pecete8 intarire8 perfectiune0 !eci8 ea este acea taina prin care un6indu)se noul botezat8 cu sfintul ,ir la membrele principale ale corpului si prin rostirea cuvintelor @@pecetea !arului Sfintului !u+AA8 se po6oara peste el +arul Sfintului !u+ si se actualizeaza +arurile botezului8 intarindu)se si crescind in el puterile sale du+ovnicesti0 (nstituirea tainei de catre !omnul *ristos nu se arata in mod e#pres in <oul Testament0 (nsa8 ea se administreaza dupa e#emplul si asemanarea ,intuitorului insusi0 /l a fost :nsul prin e#celenta cu !u+ul Sfint ipostatic8 precum (nsusi a marturisit)o4 @@!u+ul !omnului este peste ,ine pentru ca ,)a uns sa binevestesc saracilor8 ,)a trimis sa vindec pe cel cu inima zdrobita000AA 91uca (>8 16;0 & fost uns cu !u+ul spre slu7irea si activitatea Sa8 precum afirma Sf0 Petru4 @@Ca 1)a uns !umnezeu cu !u+ul Sfint si cu putere facind bine si vindecind pe toti cei asupriti de diavolulAA 9-apte J8 3$;0 & fost :nsul prin e#celenta8 dupa cum in >ec+iul Testament erau unsi proorocii8 ar+iereii si imparatii0 Caci in adevar8 !omnul *ristos a indeplinit misiunea de 4 profet8 ar+iereu si imparat0

296

!omnul *ristos a fa6aduit pe !u+ul Sfint &postolilor Sai4 @@Si /u voi ru6a pe Tatal si alt ,in6iietor va va da8 ca sa ramina cu voi in veac0 !u+ul &devarului000care va fi in voiAA 9(oan J(>8 16)1 ;0 Sau4 @@(ar cind va veni ,in6ietorul pe care /u (l voi trimite voua de la Tatal8 !u+ul &devarului8 care de la Tatal purcede8 &cela va marturisi pentru ,ineAA 9(oan J>8 26;0 !ar nu numai apostolilor Sai a promis pe !u+ul Sfint8 ci si tuturor celor care vor crede in /l0 @@Riuri de apa vie vor cur6e din pintecele celui care crede in ,ine8 precum a zis Scriptura0 (ar aceasta a zis)o despre !u+ul Sfint pe care aveau sa)l primeasca acei care cred in /l0 Caci inca nu era dat !u+ul8 pentru ca (isus inca nu fusese preaslavitAA 9(oan >((8 3$)3%;0 !upa preaslavirea !omnului *ristos8 adica invierea si inaltarea Sa la cer8 !u+ul Sfint s)a po6orit asupra &postolilor Sai8 in ziua Cincizecimii8 iar Sf0 Petru spunea8 cu aceasta ocazie8 in cuvintarea sa ca s)a implinit profetia lui (oil 9(((8 1)2; si !umnezeu a revarsat !u+ul Sau cel sfint peste ei si va revarsa si peste cei ce vor crede8 cei botezati 9-apte ((8 1 )1$;0 !upa aceasta data8 Sfintii &postoli au savirsit Taina ,irun6erii fie prin punerea miinilor asupra celor botezati8 fie prin un6ere8 imediat dupa botez sau la o distanta mai mare de timp8 de la aceasta taina8 ceea ce dovedeste ca taina a fost infiintata de !omnul *ristos8 fara a se anunta in Sfinta Scriptura acest fapt in mod e#pres0 Totusi &postolii au pus in practica ceea ce)( invatase !omnul *ristos0 &stfel8 &postolii au impartasit taina amintita prin punerea miinilor peste cei botezati8 de diaconul -ilip4 @@atunci ei 9Petru si (oan; isi puneau miinile peste ei 9cei botezati; si ei luau !u+ul SfintAA 9-apte ((8 1 ;0 &celasi procedeu l)a intrebuintat si Sfintul &postol Pavel punindu)si miinile peste ucenicii Sfintului (oan Botezatorul8 din /fes8 imediat dupa ce au primit botezul crestin4 @@Si Pavel8 dupa ce a strabatut partile de sus8 a venit in /fes0 Si 6asind citiva ucenici8 a zis catre ei4 Primit)ati voi !u+ul Sfint cind ati crezut2 (ar ei au zis catre el4 !ar nici n)am auzit daca este !u+ Sfint0 Si el a zis4 !eci8 in ce v) ati botezat2 /i au zis4 in botezul lui (oan0 (ar Pavel a zis4 (oan a botezat cu botezul pocaintei8 spunind poporului sa creada in Cel Care a zis4 (oan a botezat cu botezul pocaintei8 spunind poporului sa creada in Cel Care avea sa vina dupa el8 adica in (isus *ristos0 Si auzind ei s)au botezat in numele !omnului (isus0 Si punindu)si Pavel miinile peste ei8 !u+ul Sfint a venit asupra lor si vorbeau in limbi si prooroceauAA 9-apte J(J8 1)6;0 /vident8 punerea miinilor in locurile amintite8 nu trebuie confundata cu +irotonia8 care se administra tot prin punerea miinilor8 pentru ca despre aceasta se aminteste in Sfinta Scriptura in conte#te deosebite 9(( Timotei (8 6B ( Timotei >8 22;0 !eci8 !u+ul Sfint s)a impartasit numai de catre apostoli8 la o distanta de timp mai mare de botez ) in primul caz ) sau imediat dupa botez ) in al doilea caz0 Taina ,irun6erii se mai impartasea si prin un6ere ) precum s)a amintit0 &stfel8 Sfintul &postol (oan afirma4 @@(ar voi8 un6ere aveti de la Cel sfint si stiti toateAA9( (oan ((8 2';0 Sau4 @@Cit despre voi un6erea pe care ati luat)o de la /l ramine intru voi si n)aveti trebuinta ca sa va invete cineva8 ci precum un6erea 1ui va invata despre toate si invatatura acestea adevarata este000AA 9( (oan ((8 2 ;0 Sfintul &postol Pavel aminteste si el despre aceasta taina prin un6ere8 spunind4 @@(ar Cel Care ne intareste pe noi impreuna cu voi8 in *ristos si ne)a uns pe noi8 este !umnezeu8 Care ne)a pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului in inimile noastreAA 9( Corinteni (8 21)22;0 :n6erea aceasta ne arata ca este vorba despre un fapt e#tern iar intarirea sufleteasca interna prin !u+ul Sfint arata un fapt supranatural0 &dica este vorba de Taina ,irun6erii0

297

&sadar8 ea se impartasea fie prin punerea miinilor de &postoli sau uramasii acestora8 episcopii8 sau prin un6ere de preoti0 "r8 cum numarul celor botezati s)a inmultit si episcopii nemaiputind sa administreze taina prin punerea miinilor8 s)a 6eneralizat savirsirea tainei de catre preoti prin un6erea cu sfintul ,ir0 !e aici si denumirea de Taina ,irun6erii0 /a se indeplineste de catre preoti8 un6ind madularele cele mai importante ale corpurilor celor botezati cu sfintul mir8 sfintit de catre un sobor de doisprezece episcopi in 7oia din saptamina patimilor0 /a se savirseste ) precum s)a amintit ) odata cu Taina Botezului8 imediat dupa cufundarea in apa a celui ce se boteaza0 /fectele tainei sint cresterea8 intarirea si inflorirea du+ovniceasca a primitorului0 &ctualizarea darurilor primite la botez si desavirsirea intru viata crestina a noului botezat8 posibilitatea de a deveni adevarat urmas al lui *ristos0 *arul ce se impartaseste la Taina ,irun6erii se imprima o pecete in intrea6a fiinta a primitorului8 lucrind si dezfoltind viata sa spirituala0 !in aceste motive8 ca si Taina Botezului8 Taina ,irun6erii nu se repeta0 :n6erea cu sfintul ,ir a unor eretici care se reintorc la dreapta credinta este o simpla ceremonie8 insa nu repetarea Tainei ,irun6erii0 (n le6atura cu Taina ,irun6erii e#ista unele deosebiri intre Biserica ortodo#a si cea romna)catolica0 &ceasta din urma nu administreaza taina copiilor mici imediat dupa botez8 ci la o virsta mai inaintata8 la doisprezece ani8 prete#tind ca acei care primesc taina respectiva trebuie sa cunosaca macar sumar invatatura crestina0 Totusi8 ei cer sa e#iste si nasi ) altii decit la botez ) la primirea mirun6erii0 Taina ,irun6erii se administreaza numai de catre episcopi8 si poarta numele de confirmatiune0 1a virsta amintita8 copilul botezat este uns cu sfintul mir numai pe frunte si punindu)()se mina pe cap0 &dica se mentine si un6erea cu sfintul ,ir si punerea miinilor0 /vident ) dupa invatatura noastra ortodo#a ) aceasta practica este inacceptabila8 fiindca aminindu)se mirun6erea la o virsta rationala8 pe aceleasi motive se poate amina si botezul copiilor mici0 <ici e#cluderea preotului de la oficierea Tainei ,irun6erii nu este 7ustificata credem noi8 pentru ca preotul are dreptul sa administreze toate tainele8 afara de +irotonie0 Protestantii recunosc un6erea cu Sfintul ,ir ca o simpla ceremonie cu caracter instructiv8 numind)o tot confirmatiune si o administreaza la copii de paisprezece ani8 dupa un e#amen sumar de reli6ie0 !in aceste motive unii crestini influentati de spiritul protestant8 nea6a aceasta taina c+iar ca simbol0 /i afirma ca taina nu are nici un temei scripturistic8 nu se aminteste despre ea in Sfinta Scriptura ca un6ere cu Sfintul ,ir8 ci cel mult prin punerea miinilor0 (n adevar8 nu se arata un moment precis in Sfinta Scriptura cind crestinii au primit +arul !u+ului Sfint prin un6ere de la Sfintii &postoli8 ci prin punerea miinilor 9-apte >(((8 1 B J(J8 6;0 (nsa se aminteste in 6eneral despre faptul ca cei botezati8 crestinii8 prin un6ere8 totusi au primit +arul !u+ului Sfint8 @@voi un6ere aveti de la Cel sfint si stiti toateAA 9( (oan ((8 2';0 Sau4 @@:n6erea pe care ati luat)o de la /l ramine intru boi si n) aveti trebuinta ca sa va invete cineva8 ci precum un6erea 1ui va invata despre toate si invatatura aceasta adevarata este si nu este minciuna8 ramineti intru /l8 asa cum v)a invatatAA 9( (oan ((8 2 ;0 Sau8 cum spune Sfintul Pavel4 @@(ar cel care ne intareste pe noi

298

impreuna cu voi8 in *ristos si ne)a uns pe noi este !umnezeu8 Care ne)a si pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului in inimile noastreAA 9(( Corinteni (8 21)22;0 &ici8 prin @@un6ereAA intele6em aceeasi actiune a !u+ului Sfint care se impartaseste crestinului8 ca si prin punerea miinilor0 &dica8 stiinta adevarului credintei 9@@stiti toateAA8 @@va invata despre toateAA;8 prin care (nsusi !umnezeu ne)a uns si @@ne intareste in *ristosAA si care @@ne)a pecetluitAA si a dat arvuna !u+ului in inimile noastre0 Toate aceste e#presii ne arata ca prin un6ere se transmit +arurile !u+ului Sfint care ne intaresc in credinta si prin care se confirma8 @@se pecetluiesteAA apartenenta celui botezat ca fiu al lui !umnezeu4 @@!u+ul insusi marturiseste impreuna cu du+ul nostru ca sintem fii ai lui !umnezeuAA 9Romani >(((8 15;0 :n6erea8 deci8 intareste pe cel botezat in credinta in !umnezeu8 in urmarea lui *ristos8 :n6erea8 deci8 este sinonima cu punerea miinilor0 -orma este diferita8 insa fondul este acelasi8 ambele forme impartasesc acelasi +ar0 Se mai afirma de aceiasi crestini ca mirun6erea este inutila8 nu are nici un rost8 deoarece ea se administreaza noului botezat8 care la botez primeste +arul !u+ului Sfint0 &cest fapt il confirma si Sfintul Pavel cind spune4 @@Si asa erati unii dintre voi8 dar v)ati spalat8 dar v)ati sfintit8 dar v)ati indreptat in numele !omnului (isus *ristos si in !u+ul !umnezeului nostruAA 9( Corinteni >(8 11;0 !eci8 din cuvintele amintite urmeaza ca cei botezati au primit +arul !u+ului Sfint necesar vietuirii8 urmarii lui *ristos0 (nsa e#ista o deosebire intre +arul care se impartaseste la botez si acela care se da prin Taina ,irun6erii0 /le sint doua taine deosebite care ofera +aruri diferite0 Prin botez se impartaseste iertarea pacatului stramosesc si a pacatelor proprii8 pina la acea data8 iar prin mirun6ere se ofera +arul !u+ului Sfint spre a putea starui si a dezvolta puterile sufletesti ale credinciosilor in tot cursul vietii sale0 Botezul ne transmite +arul iertarii pacatelor0 @@Pocaiti)va si sa se boteze fiecare dintre voi in numele lui (isus *ristos spre iertarea pacatelor voastreAA000 9-apte ((8 3$;8 iar mirun6erea ne intareste du+ovniceste0 Sf0 &p0 Pavel face deosebire intre botez si mirun6ere spunind4 @@!e aceea lasind inceputurile cuvintului despre *ristos8 sa ne ridicam spre ceea ce este desavirsit8 fara sa mai punem din nou temelia invaturii despre botez8 a punerii miinilor8 a invierii mortilor si a 7udecatii vesniceAA 9/vrei >(8 1)2;0 !eci8 precum se deosebeste invierea mortilor de 7udecata universala8 tot astfel se deosebeste botezul de mirun6ere 9punerea miinilor;0 !eosebirea dintre botez si mirun6ere a sesizat)o si Simon ma6ul8 care dupa ce s)a botezat 9-apte >(((8 13;8 @@vazind ca prin punerea miinilor &postolilor se da !u+ul Sfint8 le)a adus bani8 zicind4 dati)mi si mie puterea aceasta8 ca acela pe care voi pune miinile sa primeasca !u+ SfintAA 9-apte >(((8 1$)1%;0 !eci botezul impartaseste iertarea pacatelor8 iar punerea miinilor 9mirun6erea; o alta putere8 adica intarirea du+ovniceasca0 (n sfirsit8 se mai afirma de cei ce nea6a rostul si rolul mirun6erii8 ca Sfintul !u+ cu +arurile Sale se impartaseste fara un6ere cu sf0 ,ir si fara punerea miinilor ci e necesara doar credinta si fapte bune0 &stfel8 sutasul Corneliu a primit +arul !u+ului Sfint inainte de botez0 @@(nca pe cind Petru vorbea aceste cuvinte8 !u+ul Sfint a venit peste toti cei care ascultau cuvintul0 (ar credinciosii taiat impre7ur8 care venisera cu Petru au ramas uimiti vazind ca darul !u+ului Sfint s)a revarsat si peste pa6ini0 Caci ii auzeu pe ei vorbind in limbi si slavind pe !umnezeu0 &tunci a raspuns Petru4 Poate oare cineva sa opreasca apa8 ca sa nu fie botezati acestia care au primit !u+ul Sfint ca si noi2 Si a poruncit ca acestia sa fie botezati in numele !omnului (isus *ristosAA 9-apte J8 44)4$;0

299

Trebuie sa observam ca +arul !u+ului Sfint s)a impartasit celor din Samaria8 dupa ce au crezut in predica diaconului -ilip si dupa ce s)au botezat de acesta0 &tunci8 ) dupa botez ) au venit la ei Sfintul Petru si Sfintul (oan si @@isi puneau miinile peste ei si luau !u+ SfintAA 9-apte >(((8 1 ;0 !e asemenea8 pe ucenicii Sfintului (oan Botezatorul din /fes ) botezati cu botezul lui (oan8 ()a intrebat Sfintul &postol Pavel4 @@Pimit)ati voi !u+ul Sfint cind ati crezut2 (ar acestia au zis catre el4 !ar nici n)am auzit daca este !u+ Sfint000 Si auzind ei8 s)au botezat in numele !omnului (isus0 Si punindu)si Pavel miinile peste ei8 !u+ul Sfint a venit asupra lor si vorbeau in limbi si pooroctauAA 9-apte J(J8 2)6;0 !eci8 in mod obisnuit8 sfintul !u+ s)a primit8 dupa botez8 prin punerea miinilor0 !ar Corneliu a primit darurile !u+ului Sfint inainte de botez8 in mod neobisnuit8 minunat fara punerea miinilor8 pentru a convin6e pe Petru sa nu socoteasca pe nici un om necurat8 desi ar fi pa6inB pentru a)( arata printr)un semn ca el trebuie sa primeasca botezul crestin0 Corneliu a primit in mod neobisnuit !u+ul Sfint8 precum au primit si &postolii !omnului pe !u+ul Sfint si au inceput a vorbi in alte limbi 9-apte ((8 4;0 &cestea au fost minuni8 cazuri speciale8 pe care !umnezeu le savirseste cind binevoieste0 (n mod obisnuit8 insa8 +arurile !u+ului Sfint se impartasesc prin sfintele taine8 iar +arul !u+ului Sfint pentru intarirea du+ovniceasca8 pentru a deveni adevarat crestin8 uns8 urmas al lui *ristos se impartaseste prin Taina ,irun6erii care se administreaza celui nou botezat imediat dupa afundarea in apa8 impreuna cu Taina Botezului0 Taina ,irun6erii este foarte necesara pentru crestini pentru ca ea ne a7uta sa ne pastram la inaltimea numelui de crestin8 ea incununeaza eforturile noastre pe calea virtutii0 Totusi8 depinde si de noi ca sa nu slabim si sa ne pazim de 6reseli spre a nu indeparta de la noi !u+ul cel dumnezeiesc8 spre a nu ne face vrednici de pedeapsa necinstirii si calcarii +arului !u+ului Sfint0 Caci spune Sfintul &postol Pavel4 @@Sa nu intristati pe !u+ul cel Sfint al lui !umnezeu8 intru care ati fost pecetluiti pentru ziua rascumpararii 9/feseni (>8 3';0 !espre ori6inea dumnezeiasca a tainei8 necesitatea si utilitatea ei8 savirsirea ei numai de preoti8 ca si savirsirea ei imediat dupa botez8 dau marturie Sfintul Teofil al &ntio+iei8 Tertulian8 "ri6en8 Ciprian8 Sfintul C+iril al (erusalimului8 Sfintul (oan 3ura de &ur8 -ericitul (eronim ca si -ericitul &u6ustin8 sinodul (( /cumenic 93$1; si sinodul (> ecumenic 9451;0 Toate atesta e#istenta Tainei ,irun6erii de la inceputul Bisericii crestine8 savirsirea ei sub ambele forme la inceput si statornicirea si practicarea ei numai sub forma un6erii cu sfintul mir8 asa precum o avem astazi0 Prin Taina Botezului8 omul intra in imparatia +arului ) Biserica !omnului *ristos si devine fiu adoptiv al Tatalui ceresc8 iertindu)()se pacatul stramosesc si orice pacat personal savirsit8 pina la acea data0 (nsa in cursul vietii sale omul nefiind lipsit de inclinare spre pacat el savirseste si alte pacate8 caci @@daca zicem ca pacat nu avem8 ne ama6im pe noi insine si adevarul nu este intru noiAA 9( (oan (8 $;0 !e aceea8 !omnul *ristos a oferit Bisericii si membrilor ei un mi7loc de a birui pacatul si a sta in strinsa le6atura cu !umnezeu8 anume4 Taina Pocaintei sau ,arturisirii0 Se numeste pocainta pentru ca ea consta dintr)un re6ret sau dintr)o cainta a celui ce a savirsit pacatul si o dorinta sincera de a se indrepta0 ( se mai spune si marturisire deoarece cel care se caieste de pacatele savirsite vine si le marturiseste in fata du+ovnicului8 care prin puterea data lui de ,intuitorul *ristos il dezlea6a8 ii iarta pacatele0

300

Pocainta8 deci8 este taina instituita de !omnul *ristos prin care !umnezeu iarta pacatele crestinului8 care le re6reta sincer si le marturiseste in fata preotului cu +otarirea de a se indrepta8 oferindu)()se in acelasi timp un a7utor pentru indreptare8 epitimia sau canonul0 &sadar8 pocainta sau marturisirea cuprinde mai multe elemente4 a; re6retul sau cainta pentru pacatul savirsit8 b; marturisirea in fata preotului cu +otarirea de a se indreptaB c; iertarea pacatelor de catre preot prin ru6aciunea respectivaB d; canonul sau mi7locul8 a7utorul pentru indreptare0 Pocainta sau re6retul pentru pacatul savirsit si incercarea de a se indrepta este un fenomen psi+olo6ic specific uman0 (ncepind cu &dam8 care se caieste de pacatul savirsit8 pocainta sub forma de virtute8 se afla in toate reli6iile0 /a se manifesta8 prin diferite forme ca4 preot8 ru6aciune8 ruperea +ainelor8 marturisirea pacatelor8 7ertfe0 Prin toate se dorea impacarea cu divinitatea si intrarea in le6atura cu ea0 Cainta in crestinism are acelasi scop4 de a ni se ierta pacatele si de a ne apropia de !umnezeu0 Si in >ec+iul Testament 6asim recomandari pentru pocainta4 @@!eci8 de se va face cineva vinovat de ceva8 isi va marturisi pacatul pe care l)a savirsit si sa aduca !omnului 7ertfa o oaie sau o capra si)l va curati preotul si ( se va ierta pacatulAA91evitic >8 5)6;0 (nteleptul Solomon spune in le6atura cu pocainta4 @@Cel ce isi ascunde pacatele lui nu propaseste8 iar cel ce le marturiseste si se lasa de ele va fi miluitAA 9Pilde JJ>(((8 13;0 !e asemenea8 tot in >ec+iul Testament avem pilde de pocainta cind pacatosii se marturisesc si capata iertare de la !umnezeu pentru pacatele lor0 &stfel8 imparatul !avid dupa ce a omorit pe :rie si ()a luat sotia acestuia8 marturisindu)si pacatul inaintea profetului <atan8 a primit prin el iertare de la !umnezeu0 @@Si !omnul a ridicat pacatrul de deasupra ta8 a zi <atan si tu nu vei muriAA 9(( Re6i J((8 13;0 S)au pocait si evreii care s)au intors din captitivatea babilonica si care se casatorisera cu femei straine8 inaintea lui /zdra ) si au primit iertare pentru pacatul lor 9/zdra J8 1') 12; 9cf0 <eemia (8 6) ;0 S)au pocait si <inivitenii in urma predicii si ru6amintilor proorocului (ona 9(ona cap0 3;0 Sfintul (oan Botezatorul avea ca punct central al predicii sale tot pocainta4 @@Pocaiti)va8 spune el8 ca s)a apropiat imparatia cerurilorAA 9,atei (((8 2;0 !upa predicile sale inflacarate8 poporul marturisea pacatele si se boteza 9,atei (((8 6;0 Si !omnul *ristos si)a inceput predica tot prin indemnul la pocainta4 @@Pocaiti)va ca s)a apropiat imparatia cerurilorAA 9,atei (>8 1 ; sau @@Pocaiti)va si credeti in /van6+elieAA 9,arcu 18 15;0 (nsa ca taina8 prin care se iarta penitentului pacatele marturisite8 prin puterea curatitoare a !u+ului Sfint8 marturisirea a fost instituita si inceputa de !omnul *ristos0 /l a instituit)o8 caci /l insusi a asvirsit)o cel dintii8 iertind pacatele unor persoane pe care le vindeca4 vindecarea slabano6ului din Capernaum 9,atei (J8 2)6;B vindecarea femeii de scur6erea sin6elui 9,atei (J8 22;B vindecarea de orbi 9,atei (J8 2$) 2%; etc0 9Pr0 Prof0 !0 Staniloae8 !o6matica8 vol0 38 p0 123;0 (n prea7ma inaltarii la cer8 stiind ca nu va mai putea acorda iertarea de pacate in mod vizibil8 !omnul *ristos imputerniceste pe &postolii Sai cu savirsirea acestei taine dupa ce le)o promisese inca inainte de rasti6nirea Sa0 &stfel8 /l o promite prin Sfintul Petru tuturor &postolilor cind spune4 @@Si iti voi da c+eile imparatiei cerurilor si orice vei le6a pe pamint va fi le6at si in ceruri si orice vei dezle6a pe pamint va fi dezle6at si in ceruriAA 9,atei J>(8 1%;0 (ar cu alta ocazie adresindu)se tuturor &postolilor le spune4 @@&devarat 6raiesc voua4 oricite veti le6a pe pamint8 vor fi le6ate si in cer si oricite veti dezle6a pe pamint vor fi dezle6ate si in cerAA 9,atei J>(((8 1$;0

301

!omnul *ristos acorda direct puterea Sa &postolilor Sai de a savirsi pocainta prin comunicarea !u+ului Sau cel sfint8 cind spune4 @@Si zicind acestea a suflat asupra lor si le)a zis4 luati !u+ Sfint8 carora veti ierta pacatele8 le vor fi iertate si carora le veti tine vor fi tinute 9(oan JJ8 22)23;0 &sadar8 puterea pe care o avea !omnul *ristos ca !umnezeu de a ierta pacatele8 de a le6a si dezle6a8 a transmis)o &postolilor Sai0 &cestia la rindul lor au e#ercitat aceasta putere in epoca apostolica si au transmis)o urmasilor8 episcopilor si preotilor0 &stfel8 in baza acestei puteri Sfintul &postol Pavel pedepseste pe desfrinatul din Corint4 @ > (I Corinteni V, 2-5). A pedepsi si pe <<Imeneu si Alexandru pe care I-a dat satanei ca sa se in ete, sa nu mai !uleasca>> (I "imotei I, 2#). $upa cum in irtutea aceleiasi puteri, a iertat mai tir%iu, dupa indreptare pe incestuosul din Corint (II Corinteni II, &#.). tot in epoca apostolica '(inta 'criptura aminteste ca <<multi dintre cei care cre%usera eneau sa se marturiseasca (la '(intul )a el) si sa spuna (aptele lor>> (Fapte *I*, &+). $espre aceleasi (apt aminteste '(intul Iaco (V, &6) iar '(intul Ioan a(irma, <<$aca marturisim pacatele noastre, -l este credincios si drept ca sa ne ierte pacatele si sa ne curateasca pe noi de toata nedreptatea>> (I Ioan, I, .). Sfintii &postoli au transmis puterea de a ierta pacatele de a savirsi Taina Pocaintei ca si a Botezului nu la toti care au crezut in invatatura !omnului *ristos8 ci unor persoane anume alese si consacrate prin +irotonie8 preotilor4 @@Pentru aceasta te)am lasat in Creta8 ca sa indreptezi cele ce mai lipsesc si sa asezi preoti prin cetati pecum ti)am rinduitAA 9Tit (8 5;0 Sau8 precum se afirma in alt loc4 @@Pentru care cuvint8 te indemn sa tii aprins +arul lui !umnezeu8 cel care este in tine8 prin punerea miinilor meleAA 9(( Timotei (8 6B cf0 ( Timotei >8 22B -apte J(>8 23;0 (n fata preotului +irotonit trebuie sa se prezinte penitentul cu cainta si cu +otarire de a nu mai pacatui spre a)si marturisi pacatele0 /vident8 re6retul trebuie sa fie sincer asemanator cu cainta vamesului din pilda vamesului si a fariseului 91uca J>(((8 1')14; cu a fiului ratacit care s)a intors la parintele sau 91uca J>8 11)31; sau cu cainta Sfintului Petru8 care a plins cu amar dupa ce s)a lepadat de !omnul *ristos 9,atei JJ>(8 5;0 Cainta adevarata8 re6retul adinc de a fi savirsit pacatul duce la neliniste8 la framintare si in mod normal la dorinta de a)( marturisi0 &ctul marturisirii nu este amintit in mod e#plicit de !omnul *ristos0 (nsa8 este afirmat in >ec+iul Testament ) in cazurile amintite4&aron8 !avid8 marturisea evreilor in fata lui /zdra8 <eemia8 ,arturisirea se practica in epoca apostolica4 FSi multi dintre cei care crezusera veneau sa se marturiseasca si sa spuna faptele lor0 (ar multi dintre cei care facusera vra7itorie8 aducind cartile le ardeau in fata tuturorAA 9-apte J(J8 1$)1%;0 Practica marturisirii in fata preotului du+ovnic indeplinita in Biserica c+iar de la inceputurile ei o atesta "ri6en8 Ciprian si Sfintul (oan 3ura de &ur0 !e altfel8 actul marturisirii din Taina Pocaintei are o mare valoare reli6ioasa si morala0 Prin marturisire penitentul isi destainuie 6reselile si pacatele sale in fata du+ovnicului8 creindu)se intre el si preot o intimitate8 o comuniune sufleteasca prin care se realizeaza in omul tulburat de pacat o liniste sufleteasca si posibilitatea de a)si reface si intari comuniunea cu !umnezeu0 <umai dupa cercetarea adinca si serioasa a sufletului penitentului prin marturisire8 du+ovnicul acorda dezle6area ) forma specifica a Tainei Pocaintei8 adica iertarea pacatelor0 @@Caci carora le veti ierta pacatele le vor fi iertate si carora le vei tine8 vor fi tinuteAA 9(oan JJ8 23;0 Prin iertare8 credinciosul8 scapa de robia pacatului si intra in comuniune cu !umnezeu si isi recapata speranta vietii vesnice0

302

Prin Taina ,arturisirii se iarta penitentului toate toate pacatele marturisite8 oricit ar fi ele de mari0 Biserica a condamnat toate credintele unor eretici ca montanistii8 novatienii8 donatistii care sustineau ca omuciderile8 desfrinarile8 apostaziile si tradarile de credinta nu se iarta 9!o6matica8 manual pentru (nst0 Teolo6ice8 p0 $%5;0 (n privinta pacatelor !omnul *ristos spune4 @@Celui care va zice cuvint impotriva -iului "mului8 se va ierta luiB dar celui care va zice impotriva !u+ului Sfint8 nu ( se va ierta lui nici in veacul acesta8 nici in cel ce va sa fieAA 9,atei J((8 32B cf0 (oan >8 16;0 (nsa pacatul impotriva !u+ului Sfint8 care nu se iarta @@este o rautate deplin constienta si libera contra adevarului dumnezeiesc8 necredinta si totala lipsa de penitenta8 o impietrire a omului in releAA 9!o6matica8 ibidem;0 !eci8 lipsa de iertare provine din cauza omului8 a impotrivirii lui fata de !umnezeu8 din neprezentarea la marturisire si nu din cauza preotului ca nu ()ar acorda iertarea0 Preotul spune un do6matist ortodo#8 pronunta numai sentinte de ac+itare si niciodata sentinte de condamnare 9&ndrutsos8 !o6matica8 p0 4'$;0 Totusi8 unele pacate 6rele savirsite de unii penitenti ca omuciderile8 avortul8 desfrinarile8 adulterul8 apostazia si erezia8 unde nu se vede o cainta pe masura pacatelor respective8 savirsite8 du+ovnicul amina pentru un anumit timp primirea Sfintei /u+aristii8 pentru a se proba prin fapte vindecarea slabiciunilor 9,atei >8 23)25; 9Pr0 Prof0 !0 Staniloae;0 Biserica "rtodo#a respin6e si afirmatiile Bisericii romano)catolice care iarta prin pocainta numai pacatele 6rele8 cele care duc la c+inurile iadului8 iar pe cele usoare le absolva prin indul6ente0 !upa pronuntarea iertarii prin ru6aciunea respectiva8 du+ovnicul obli6a pe penitent la un canon8 in stricta le6atura cu pacatele marturisite si iertate0 &dica la savirsirea unor acte de evlavie8 de ru6aciune8 metanii8 post sau diferite fapte milostive pentru intarirea credinciosului pe calea dreptei credinte si a dreptei vietuiri in *ristos0 /le nu sint pedepse pentru pacatele marturisite ci mi7oace de intarire a slabiciunilor constante la marturisire0 /pitimia se intemeiaza din punct de vedere scripturistic prin fapta lui ?a+eu vamesul8 care odata cu convertirea sa a marturisit !omnului *ristos ca)si imparte 7umatate din averea sa saracilor8 iar pe cei pe care ()a nedreptatit ii despa6u6este impatrit0 ) ,ai mult decit cerea le6ea 91uca J(J8 $;0 ) /vident8 era o fapta care o savirsea spre a vindeca sufletul sau de patima furtului8 nedreptatii si a lacomiei0 !ar8 de multe ori8 epitimia poate lipsi8 cind penitenul este bolanv si se afla in imposibilitatea de a indeplini0 &ceasta nu face imposibila eficacitatea Tainei Pocaintei0 Taina ,arturisirii atit de imporatanta pentru mintuirea credinciosului ) precum s)a observat ) a suferit o mutatie completa in sufletele multor credinciosi8 odata cu aparitia protestantismului0 Prin indepartarea preotiei sacramentale s)a indepartat si pocainta ca taina8 si atunci cind se practica ( se inlatura sensul ei de taina0 Pentru ca pocainta este o incercare a fiecarui individ de intarire a credintei8 prin cainta facuta direct catre !umnezeu8 iar cind eventual se marturiseste cineva in fata pastorului 9individual sau in 6rup;8 acesta ii vesteste iertarea pacatelor de catre !umnezeu8 el fiind un simplu martor asistent0

303

!in aceasta invatatura despre pocainta pe care ortodocsii nu o admit s)au inspirat si unii crestini din vremea noastra8 ne6ind valabilitatea si utilitatea pocaintei ca taina savirsita de preoti0 /i sustin ca !omnul *ristos a dat puterea de a ierta pacatele Bisericii ca adunare de credinciosi8 ca 6rupare si nu preotilor0 &stfel8 spune !omnul in acest sens8 &postolilor8 afirmind despre un credincios ce pacatuiestei4 @@!e)ti va 6resi fratele tau8 mer6i mustra)l pe el intre tine si el sin6ur8 si de te va asculta8 ai cisti6at pe fratele tau0 (ar de nu te va asculta8 ia cu tine unul sau doi ca din 6ura a doi sau trei martori sa se statorniceasca orice cuvint0 Si de nu)( va asculta pe ei8 spune)l Bisericii8 iar de nu va asculta nici de Biserica8 sa)ti fie ca un pa6in si cu vamesAA 9,atei J>(((8 15)1 ;0 !eci8 intrea6a adunare8 Biserica trebuie sa 7udece si sa condamne un om care 6reseste8 iar nu preotul0 /i mai citeaza si aul alt verset care ar confirma faptul ca penitentul trebui sa)si marturiseasca pacatul in fata celui care a 6resit si sa)si ceara iertare de la el8 evenutal de la anumiti semeni de ai sai8 iar nu de la preot0 ,arturisirea nu se face in fata preotului in mod individual8 secret8 ci ea este publica0 &sa se practica in vremea apostolica8 dupa cum spune Sf0 (acov4 @@,arturisit)va unul altuia pacatele si va ru6ati unul pentru altul8 ca sa va vindecati8 ca mult poate ru6aciunea staruitoare a dreptuluiAA 9(acov >8 16;0 (n primul citat referitor la Biserica ) adunare ) care sin6ura ar avea dreptul sa condamne8 trebuie sa observam ca adunarea condamna si pedepseste prin conducatorii ei8 preotii0 &stfel8 conc+ide si ,intuitorul *ristos prin conte#t8 vers 1$4 @@"ri cite veti le6a pe pamint8 vor fi le6ate si in cer000AA adresate &postolilor8 conducatorii Bisericii0 /i le6au si dezle6au0 !omnul *ristos n)a dat niciodata tuturor credinciosilor dreptul de a ierta pacatele8 ci &postolilor 9(oan JJ8 23; si urmasilor lor 9( Timotei >8 1%)2';0 &cest fapt se desprinde si din pilda Sfintului Pavel cind a e#clus din comunitatea crestina pe desfrinatul din Corint0 &postolul a 7udecat si a +otarit iar adunarea a e#ecutat0 @@Ci eu8 desi departe8 cu trupul8 insa de fata cu du+ul8 am si 7udecat8 ca si cum as fi de fata000 adunindu)va voi si du+ul meu8 cu puterea !omnului nostru (isus *ristos8 sa dati pe unul ca acesta satanei8 spre pieirea trupului000AA 9( Corinteni >8 3)5;0 (ar cind desfrinatul s)a pocait8 tot &postolul porunceste adunarii din Corint sa)l reprimeasca 9(( Corinteni ((8 $)%;0 !eci nu 7udeca si condamna adunarea8 ci conducatorul ei0 <ici al doilea te#t nu confirma parerea ca marturisirea se savirsea in epoca apostolica8 in fata laicilor0 Sf0 (acov vorbeste in conte#t8 adica ceva mai sus de te#tul citat ) >8 14) 15 ) despre Taina Sfintului ,aslu pe care o savirsesc preotii impreuna cu Taina Pocaintei8 savirsita tot de ei0 !eci &postolul sfatuieste pe credinciosi8 mai departe ) versetul 16 ) sa nu ascunda din pacatele lor ci sa le marturiseasca inte6ral @@unul altuiaAA adica preotilor0 :nii8 referindu)se la penitenti altii privind pe preoti0 !eci cuvintele4 @@unul inaintea altuiaAA nu se refera la marturisirea inaintea mirenilor8 ci despre marturisirea inaintea preotilor Bisericii8 cum era practica bisericii apostolice 9-apte J(J8 1$)1%;0 Cit despre faptul ca marturisirea la inceput se facea publica si nu secreta8 individuala8 faptul este adevarat0 1a inceput8 marturisirea era publicaB penitentul se marturisea in fata du+ovnicului8 asistat de public0 (nsa mai tirziu pentru o mai completa si discreta marturisire8 aceasta s)a efectuat in mod individual0 Totusi si atunci cind se savirsea

304

public8 ea se efectua in fata du+ovnicului si el dezle6a pacatele8 iar nu mirenii8 care erau simplii asistenti0 Se mai afirma de aceiasi credinciosi ca pentru iertarea pacatelor trebuie sa ne indreptam direct lui !umnezeu si nu prin mi7locirea preotilor0 &cest fapt a fost practicat in >ec+iul Testament8 l)a invatat si practicat si !omnul *ristos0 &stfel8 !avid8 s)a adresat8 spre a ( se ierta pacatele direct Parintelui ceresc prin cuvintele4 @@,iluieste) ma8 !umnezeule8 dupa marea mila TaAA 9Ps0 1;0 !omnul *ristos ne)a invatat sa ne adresam direct lui !umnezeu8 in ru6aciunea @@Tatal nostruAA4 @@Si ne iarta noua 6reselile noastre8 precum si noi iertam 6resitilor nostriAA 9,atei >(8 12;0 !e asemenea au primit iertarea pacatelor direct de la ,intuitorul *ristos4 slabano6ul din Capernaum 9,arcu ((8 5;B femeia pacatoasa8 care ()a uns picioarele cu mir 91uca >((8 4$;B vamesul care se ru6a in templu 91uca J>(((8 13;B til+arul de pe cruce 91uca JJ(((8 43;0 !ar nici ar6umentele prin te#tele amintite nu sint intemeiate0 (n >ec+iul Testament8 am vazut8 nu a e#istat Taina Pocaintei sau ,arturisirii8 ci aceasta a fost instituita in <oul Testament de !omnul *ristos0 (ertarea oferita de !omnul *ristos slabano6ului din Capernaum8 femeii pacatoase8 vamesului si til+arului de pe cruce8 sint oferite direct de ,intuitorul ) ele constituind inceputul Tainei Pocainetei8 facut de insusi !omnul *ristos8 precum s)a amintit0 &ceasta nu inseamna ca cei care pacatuiesc trebuie sa se adreseze direct ,intuitorului8 caci /l a dat puterea de a mi7loci8 de a efectua Taina Pocaintei &postolilor8 si urmasilor lor 9,atei J>(((8 1$B (oan JJ8 23B /feseni (>8 11;0 Se afirma8 in continuare8 intru contestarea Tainei ,arturisirii efectuata de preoti ca administratori ai ei8 spunindu)se ca ei nu pot fi mi7locitori intre !umnezeu si oameni spre a ierta pacatele celor ce 6resesc8 deoarece sin6urul care are puterea de a ierta pacatele este Parintele ceresc4 @@Cine poate sa ierte pacatele decit unul !umnezeu2AA 91uca >8 21;0 ,ai mult se spune ca preotul nu poate oficia Taina ,arturisirii8 nu poate ierta pacatele penitentilor8 fiind el insusi om cuprins de pacate0 (n adevar8 numai sin6ur !umnezeu are puterea sa ierte pacatele0 Preotul in oficierea Tainei Pocaintei este doar un instrument al divinitatii8 un mi7locitor8 un administrator al tainei ) !umnezeu este stapinul darului sau al puterii de a ierta pacatele8 iar preotul in iconom al acestui dar0 !eci8 iertarea vine de la !umnezeu8 insa prin mi7locirea preotului 9Pr0 !r0 P0 !e+elanu8 Sectolo6ia8 p0 366;0 !e altfel si in cazul celorlalte taine4 Botez8 ,irun6ere etc08 preotul este un iconom al tainelor lui !umnezeu 9( Corinteni (>8 1;0 Raspunsul de mai sus este valabil si pentru obiectia aminitata ca preotul fiind om cu pacate nu poate oficia Taina Pocaintei8 nu poate ierta pe altul8 deoarece fiind pacatos are nevoie sa ( se ierte pacatele sale0 Preotul fiind un mi7locitor8 un administrator al Tainelor8 pacatele sale nu impiedica +arul !u+ului Sfint8 cu care este imputernicit prin +irotonie 9( Timotei (>8 14;8 a)si indeplini valabil tainele0 (n cazul de fata8 pacatele preotului nu)l impiedica de a oferi prin Taina Pocaintei iertarea pacatelor penitentului0 Caci om fara pacat nu e#ista 9( (oan (8 $;0 &postolii ,intuitorului erau oameni pacatosi 9( Timotei (8 15; si totusi au primit puterea de a oficia Sfintele Taine8 deci si Taina

305

Pocaintei8 puterea de a ierta pacatele 9(oan JJ8 23;0 ,ai mult ei au oficiat in timpul lor Taina Pocaintei8 au iertat pacatele semenilor lor 9-apte J(J8 1$)1%;0 &ceasta putere au primit)o si urmasii lor8 episcopii si preotii 9Tit (8 5B (( Timotei (8 6B (( Timotei >8 1%)2';0 Ca oameni8 preotii sint pacatosi si la fel ca si mirenii se izbavesc de pacate tot prin Taina Pocaintei in fata altor preoti0 !ar in calitate de pastori si du+ovnici au puterea de la !omnul *ristos8 ca urmasi ai &postolilor de a oficia Taina Pocaintei si de a ierta pacatele8 @@spre desavirsirea sfintilorAA 9/feseni (>8 12;0 (n sfirsit8 aceiasi crestini care contesta valabilitatea Tainei ,arturisirii administrata de preoti nu se impaca nici cu epitimia sau canonul dat de du+ovnic celor ce marturisesc0 &cesta ar fi un adaos inutil8 spune ei8 care impiedica pe multi sa vina la marturisire8 caci este 6reu de indeplinit pentru cei mai multi0 Cei care se caiesc nu trebuie sa suporte asemenea povara0 !omnul *ristos a spus4 @@Pe cel care vine la ,ine8 nu)l boi scoate afaraAA 9(oan >(8 3 ;0 !eci8 pentru marturisire8 nu se cere nimic altceva decit cainat0 Canonul nu este o obli6atie inutila8 ci o cerinta a sufletului omenesc8 impovarat de pacat si care odata cu izbavirea de el8 simte neboia unei reparatii0 ?a+eu vamesul simte trebuinta unei reparatii si spune4 @@!oamne8 iata 7umatatea din averea mea o dau saracilor si daca am napastuit pe cineva cu ceva8 intorc impatritAA 91uca J(J8 $;0 Canonul este un mi7loc de vindecare a vec+ilor pacate ale penitentilor8 intrebuintat cu tact de du+ovnic4 pentru pacate din lacomie si avaritie se dau epimimii care constau prin fapte milostive8 pentru pacatele desfrinarii se dau epitimii care constau prin fapte milostive8 pentru pacatele desfrinarii se dau canoane de post etc0 deci nu sint poveri si obli6atii inutile8 ci sint o terapeutica sufleteasca8 primite si asteptate de penitenti0 Cind ele nu se pot indeplini pretotul nici nu le prescrie0 Caci epitimiile nu +otarasc si conditioneaza eficacitatea tainei8 adica iertarea pacatelor8 acestea fiind cainta si marturisirea ci ) precum am amintit ) mi7loace de vindecare a ranelor pacatelor0 Taina Pocaintei sau ,arturisirii8 pentru marea ei importanta a fost practicata frecvent de membrii Bisericii crestine8 incepind din epoca apostolica0 Caci izbavindu)ne de pacate ea ne a7uta a duce o viata crestina si ne tine vie constiiinta mostenirii imparatiei ceresti0 Sfintii Parinti si scriitori bisericesti ca4 "ri6en8 Ciprian8 Sfintul &tanasie8 (oan 3ura de &ur si Sfintul &mbrozie in scrierile lor o recomanda cu caldura credinciosilor8 aratindu)( valoarea ei pentru mintuirea sufletelor0 /a trebuie repetata de orice crestin in fiecare din cele patru posturi anuale sau cel putin o data in postul Pastilor8 precum o recomanda porunca a (>)a a Bisericii "rtodo#e0 e fundalul doctrinei si cultului crestin este puternic imprimat adevarul despre 7ertfa de rascumparare a lui (isus pe cruce0 !in coapsa lui (isus8 strapunsa de sulita ostasilor romani8 a curs temporar si in mod vizibil8 sin6ele cald al fiintei Sale umane8 iar pentru vesnicie8 in mod tainic8 s)a dat *arul8 acea ener6ie a Sfintei Treimi care intretine viata Bisericii lui *ristos8 sub forma ei de comunitate0 Cind ,intuitorul a trimis la predica pe colaboratorii Sai ) Sfintii &postoli ) si cind le)a spus4 @@1uati !u+ Sfint8 carora veti ierta pacatele8 iertate vor fi 000AA8 a predat Bisericii

306

sub forma ei de ierar+ie acest depozit al *arului !ivin8 care se transmite de catre urmasii Sfintilor &postoli Bisericii ascultatoare0 Participarea la mintuirea obiectiva8 adusa de ,intuitorul *ristos8 da celor credinciosi8 atunci cind colaboreaza prin credinta si fapte bune8 posibilitatea de a trai in afara de viata ve6etativa a plantelor8 in afara de viata senzitiva a lumii celor necuvintatoare8 in afara de viata rationala a tuturor celorlalti semeni o viata in plus4 viata supranaturala in comuniune de *ar8 Credinta si !ra6oste cu (isus *ristos0 <umai prin siner6ismul perfect al acestor trei elemente 9credinta8 *ar si fapte bune; poate omul sa urce pe scara desavirsirii in nazuinta lui de a a7un6e la masura barbatului desvirsit8 dupa statura lui (isus *ristos0 !in citatul de mai sus @@1uati !u+ Sfint 000AA se vede clar ca Biserica este depozitarea *arului0 Pornind de la interpretarea 6resita a notiunii de @@BisericaAA si in dorinta lor de a desfiinta ierar+ia bisericeasca cu succesiune apostolica8 careia ii suprapun notinea de @@preotie universalaAA8 unele fractiune ale Bisericii crestine nu socotesc Biserica depozitara a *arului8 ci o reduc la treapta de @@societateAA sau @@adunareAA8 pe care atunci cind e vorba de ei8 o numesc @@adunare de sfintiAA8 fara insa a avea putere cineva din aceasta @@adunareAA sa impartaseasca *arul0 (n felul acesta ei desfiinteaza Sfintele Taine ca mi7loace vizibile prin care se impartasesc in mod mistic *arul lui !umnezeu8 iar daca pe unele care sint prea puternic e#primate in te#tul Sfintei Scripturi nu le pot desfiinta8 le reduc la simple forme sau comemorari0 <oi stim ca dintre toate Sfintele Taine cea mai insemnata este Taina Sfintei /u+aristii8 deoarece daca prin celelalte Taine se impartaseste crestinului *arul sau 3ratia divina8 forma tainei respective raminind nesc+imbata8 prin Taina Sfintei /u+aristii se impartaseste insusi Trupul si Sin6ele !omnului8 sub forma piiniii si a vinului0 !in cuvintele adresate de ,intuitorul *ristos in Capernaum celor doritori de o mai vedea o minune ca cea din seara precedenta8 in pustie8 cind au fost saturati cei cinci mii de barbati numai cu cinci piini si doi pesti0 @@&6onisiti)va nu mincarea cea pieritoare8 ci mincarea care ramine pentru viata vesnica000AA 9(oan >(8 2 ;8 ca si din versetul 33 al aceluiasi capitol8 unde se vorbeste despre piinea ce se po6oara din cer si da viata vesnicaAA8 se vede ca (isus a anuntat cu mult mai inainte Taina Sfintei /u+aristii8 care a fost insitituita in .oia Patimilor8 la Cina cea de Taina8 cind luind piinea si binecuvintind)o8 a dat)o Sfintilor Sai ucenici si apostoli zicind4 @@1uati8 mincati0 &cestea este Trupul ,eu8 care se frin6e pentru voi8 spre iertarea pacatelor00AA8 dupa care8 asa cum relateaza evenimentul8 Sf0 /van6+elist 1uca a completat4 @@&ceasta sa o faceti intru pomenirea ,eaAA 91uca JJ((8 14;8 din care se vede clar porunca -iului lui !umnezeu8 de perpetuarea peste veacuri a sfintei 7ertfe0 !eci Sfinta /u+aristie este taina si 7ertfa in acelasi timp4 Taina8 intrucit aduce iertarea pacatelor si 7ertfa8 pentru ca atunci cind se savirseste8 se frin6e Trupul si se varsa Sin6ele lui (isus0 <imeni dintre cei ce aplica liberul arbitru in interpretarea Sfintei Scripturi n)au putut inlatura definitiv8 aceasta Sfinta Taina cu radacini adinc infipte in te#tul Sfintei Carti8 deoarece despre insitituirea ei vorbesc toti evan6+elistii 9,atei JJ>(8 25B 1uca JJ((8 1%B ,arcu J(>8 22;0

307

(n prima epistola catre Corinteni8 la capitolul 118 2%8 reproducind cuvintele ,intuitorului @@Cine maninca si bea cu nevrednicie Trupul si Sin6ele !omnului8 7udecata isi maninca si beaAA8 Sf0 &postol Pavel arata ca in Sfinta Taina a (mpartasaniei este vorba di insusi Trupul si Sin6ele lui (isus8 nu doar de o simpla piine0 Totusi8 interpretind subiectiv cuvintele ,intuitorului4 @@&ceasta s)o faceti intru pomenirea ,eaAA8 unii sustin ca Sf0 /u+aristie nu este altceva decit comemorarea ultimei cine luata de (isus cu ucenicii Sai8 ) o simpla masa comemorativa ) din care cauza o si numesc ei @@Cina !omnuluiAA0 Bazati pe te#tele de la ,atei 148 25 ] 268 2%8 unde se vorbeste de @@roada viteiAA8 ei spun ca piinea si vinul sint piine si vin naturale0 !aca cercetam teama insitituirii Sfintei /u+aristii la Sf0 /van6+elist 1uca aflam ca ,intuitorul vorbeste despre @@roada viteiAA la primul pa+ar8 dar Sf0 /u+aristie a fost instituita la cel de al doilea pa+ar8 dupa cina8 cind a zis4 @@1uati8 mincati000AA0 Bazati8 in fine8 pe te#tul din epistola catre /vrei cap0 %8 2$ si 1'8 148 unde se afirma prin 6ura Sfintului &postol Pavel8 ca ,intuitorul s)a 7ertfit o sin6ura data8 noii credinciosi sustin ca nu mai e nevoie de o alta 7ertfa si fac acest lucru cu scop bine determinat0 Si aceasta deoarece8 daca ar recunoaste ca Sfintii &postoli ar fi savirsit o 7ertfa reala8 inerent ar fi trebui sa recunoasca si o ierar+ie cu succesine apostolica8 care sa continue opera Sf0 &postoli0 <ici noi nu ta6aduim ca intr)adevar ,intuitorul s)a 7ertfit o sin6ura data8 nici nu avem pretentia ca repetam 7ertfa lui (isus pe cruce0 Prin savirsirea acestei taine8 noi doar continuam8 actualizam si permanentizam aceasta 7ertfa savirsita o sin6ura data si facem acest lucru pentru a ramine in permanenta le6atura cu ,intuitorul *ristos0 Pentru sustinerea parerilor lor cu privire la Sf0 /u+aristie8 acesti subiectivi interpreti ai Sfintei Scripturi se bazeaza pe toate acele te#te in care se vorbeste despre primatul Cuvintului lui !umnezeu8 fata de trup si fata de +rana trupeasca8 concretizata prin termenul de @@piineAA0 Cind ,intuitorul a zis 91uca 4841; @@nu numai cu piine va trai omul8 ci cu tot cuvintul care iese din 6ura lui !umnezeuAA8 nu s)a referit la Sf0 /u+aristie8 cum vor unii credinciosi sa intelea6a8 ci la piinea cu care diavolul a vrut8 in pustiul Carantaniei8 sa trezeasca simturile fizice de foame trupeasca ale lui (isus)"mul8 dupa un post atit de lun60 Cind ,intuitorul a rostit8 in Capernaum8 a doua zi dupa saturarea 6loatelor flaminde din pustie cuvintele4 @@&6onisiti)va nu mincarea cea nepieritoare8 ci mincarea ce ramine pentru viata vesnica pe care va va da)o -iul "mului8 caci pe /l 1)a pecetluit TatalAA0 (n acest te#t !omnul *ristos nu s)a referit la altceva decit pur si simplu la +rana trupeasca pe care o asteptau 6loatele flaminde de piine8 dintre care unele participasera probabil la saturarea miraculoasa din pustie8 cind (isus a savirsit minunea inmultirii piinilor0 Cind Sfintul /van6+elist (oan a reprodus cuvintele ,intuitorului @@Cine asculta de ,ine si crede in Cel ce ,)a trimis pe ,ine8 are viata vesnica si la 7udecata nu va veniAA n)a vrut sa arate ca (isus ar fi e#clus le6atura ce trebuie sa tinem cu /l prin impartasirea cu Trupul si Sin6ele 1ui8 ci a vrut sa arate ca in adevar ascultarea Cuvintului evan6+elic da omului posibilitatea de a a7un6e la mintuire0 !ar8 in acelasi timp8 a avut 6ri7a ca la inceputul /van6+eliei Sale 9cap0 68 53; sa intareasca acest adevar prin cuvintele4 @@Cel ce maninca Trupul ,eu si bea Sin6ele ,eu ramine in ,ine

308

si /u in elAA8 aratind ca numai impartasirea cu Trupul si Sin6ele lui (isus da omului posbilitatea trairii reale ale Cuvintului revelat si a mintuirii0 Cine citeste Sfinta Scriptura trebuie sa aiba notiuni8 cel putin sumare8 despre ar+eolo6iea poporului iudeu8 despre viata si obiceiurile lorB sa cunoasca evoluita vietii crestine de la inceputurile ei in conte#tul timpului respectiv0 Sfinta Scriptura trebuie studiata profund si interpretata cu sinceritate0 &deseori nici e#presiile pauline n)au fost omise de unii credinciosi in cautarea de te#te in spri7inul sustinerilor lor eronate0 /i se opresc de obicei la un te#t scurt8 separindu)l de conte#tul scrierii respective8 ceea ce reda adevaratul inteles8 pe care apoi il interpreteaza cum vor0 &sa8 de e#emplu8 daca in prima epistola catre Corinteni8 cap0 118 260 &postolul Pavel scrie4 @@!e cite ori mincati aceasta piine si beti acest pa+ar8 moartea !omnului vestiti pina la venirea 1uiAA8 unii crestini sustin ca prin mincarea piinii si prin 6ustarea vinului comemoram moartea lui (isus0 /i uita insa sau nu vor sa citeasca mai departe te#tul8 care afirma4 @@Cine cu nevrednicie maninca Trupul si bea Sin6ele !omnului8 7udecata siesi maninca si beaAA8 ceea ce insemneaza ca piinea si vinul nu constituie un simbol ci sint insusi Trupul si Sin6ele lui (isus *ristos0 Sf0 /u+aristie este taina si 7er6a in acelasi timp8 instituita de ,intuitorul *ristos0 Prin ea8 sub forma piinii si a vinului8 dupa ru6aciunea de invocare a Sfintului !u+8 se ofera credinciosilor insusi Trupul si Sin6ele !omnului 9(oan 68 55)5 B ( Cor0 1'8 16;0 /a nu poate fi savirsita decit de preotul cu succesiune apostolica8 in virtutea *arului primit de la ,intuitorul prin Sfintii &postoli0 &sa trebuiesc intelese epistole pauline catre Timotei si TitB asa trebuiesc interpretate cuvintele care ne spun4 @@pe altii ()a pus !umnezeu dascali si prooroci spre savirsirea Sfintelor TaineAA 9/feseni 48 4; si asa trebuie sa credem si noi cei pe carei ii pastorim8 pentru mintuirea noastra a tuturor0 (n strinsa le6atura cu Taina ,arturisirii este Taina ,aslului0 Scopul ambelor taine este acelasi8 adica vindecarea credinciosilor de bolile de care sufar0 !ar8 in timp ce Taina ,arturisirii vindeca bolnavul de bolile sufletesti ) de pacatele sale ) prin Taina ,aslului el se tamaduieste8 indeosbie8 de bolile trupesti8 adau6indu)se si cele sufletesti8 adica iertarea pacatelor0 !omnul *ristos in activitatea Sa mesianica a vindecat nenumarati bolnavi de bolile si neputintele lor0 Pentru aceste tamaduiri /l nu le cerea decit dorinta de a se vindeca si credinta in puterea Sa0 (nsa8 de multe ori8 odata cu tamaduirea bolilor trupesti8 /l le ierta si pacatele 9,atei (J8 2;8 cerindu)le sa nu mai 6reseasca 9(oan >8 14;0 Ceea ce inseamna ca e#ista o strinsa le6atura intre boala si pacat 91uca (>8 3%;8 pentru ca e#ista o strinsa le6atura8 o influenta reciproca intre suflet si corp0 &postolii !omnului *ristos continuind opera mintuitoare a (nvatatorului lor8 au fost imputerniciti de /l ) sa vindece pe membrii Bisericii de boalele si nepturintele lor0 (n acest scop8 a infiintat Taina ,aslului8 imputernicind cu savirsirea ei pe &postolii si urmasi lor0 !in aceste motive8 credinciosii au pentru tamaduirea neputintei lor trupesti pe lin6a remediile medicale si un mi7loc du+ovnicesc de vindecare8 anume4 Taina ,aslului0 /a este acea taina care prin un6erea cu untdelemnul sfintit de preoti8 impreuna cu anumite ru6aciuni8 se coboara +arul !u+ului Sfint peste bolnavul respectiv8 ( se iarta

309

pacatele si se impartaseste totodata tamaduire trupeasca sau usurarea durerilor si intarire sufleteasca0 :n6erea cu untdelemn era practicata in reli6iile vec+i8 fie pentru cult8 fie pentru vindecarea bolnavilor0 1a evrei8 in >ec+iul Testament8 se aducea ca 7ertfa 9(esire JJ(J8 4'B 1evitic8 ((8 4;B pentru sfintirea lucrurilor trebuincioase la slu7ba 9(esire J18 %;0 Se intrebuinta si pentru sfintirea unor oameni in anumite emisuni8 pentru un6erea re6ilor si imparatilor Saul 9( Re6i J>8 1;8 Solomon 9((( Re6i (8 34;B pentru un6erea preotilor &aron 9(esire JJ(J8 ;B pentru un6erea profetilor8 /lisei 9((( Re6i J(J8 16;0 (n <oul Testament se folosea ca medicament pentru un6erea bolnavilor8 dupa cum ne arata pilda samarineanului milostiv8 unde acesta un6e cu untdelemn pe un ranit cazut intre til+ari 91uca J8 34;0 !omnul *ristos cind a trimis pe &postoli la propovaduire8 intr)o misiune de proba8 le)a dat puterea de a vindeca pe bolnavi8 un6indu)( cu undelemn4 @@Si socoteau multi demoni si un6eau cu untelemn pe multi bolnavi si)( vindecauAA 9,arcu >(8 13;0 &ceasta practica a un6erii cu untdelemn a fost consfintita de ,intuitorul *ristos si ridicata la ran6ul de taina8 dupa invierea Sa0 &cest fapt il aminteste Sfinta Scriptura8 cind spune ca !omnul *ristos8 dupa invierea Sa8 s)a infatisat pe Sine viu &postolilor Sai si li s)a aratat timp de patruzeci de zile @@si vorbind cele despre imparatia lui !umnezeuAA 9-apte (8 3;0 !eci8 in acest rastimp8 de patruzeci de zile a instituit Taina ,aslului0 &ceasta o confirma faptul ca Sf0 (acov ) ruda !omnului si episcopul (erusalimului8 indemna pe crestini ca atunci cind sint bolnavi sa savirseasca Taina ,aslului0 @@/ste cineva bolnav intre voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e pentru el8 un6indu)l cu untdelemn8 in numele !omnului0 Si ru6aciunea credintei va mintui pe cel bolnav si !omnul il va ridica si de va fi facut pacate se vor ierta luiAA 9(acov >8 14)15;0 !in spusele Sf0 (acov se vede ca este vorba de o taina si nu despre o un6ere obisnuita cu untdelemn8 pe care o putea face orice credincios sau orice om si nu numai preotii0 <u este vorba nici de o un6ere +arismatica8 adica o un6ere cu vindecari minunate pe care o faceau unii credinciosi8 inzestrati cu aceasta putere prin +arul !u+ului Sfint ) +arismaticii4 @@Si unuia ( se da prin !u+ul Sfint cuvint de intelepciune000 iar altuia darurile vindecarilor8 intru acelasi !u+AA 9( Corinteni J((8 $)%B ,arcu J>(8 1$;0 ,ai mult8 aceasta un6ere cu untedelemn despre care vorbeste Sf0 (acov8 aduce dupa sine prin ru6aciunea credintei )a preotilor ) nu numai vindecarea trupului si @@iertarea pacatelorAA prin +arul !u+ului Sfint0 !eci8 untdelemnul si ru6aciunea ) partea e#terna ) preotii ca savirsitori ) administratorul ) usurarea suferintelor sau c+iar vindecarea lor8 impreuna cu iertarea pacatelor ) partea supranaturala0 &vem toate elementele constitutive ale taine0 /le ne dovedesc ca !omnul *ristos a instituit Taina ,aslului8 imputernicind pe &postoli si urmasii lor s)o indeplineasca in cazul crestinilor bolnavi8 pentru vindecarea lor0 Taina ,aslului se adminstreaza credinciosului bolnav sau la mai multi bolnavi8 ) enoriasilor unei paro+ii8 in anumite zile8 ) pentru vindecare de anumite boli sau iertarea pacatelor lor0

310

/a se oficiaza de sapte preoti ) preotii Bisericii 9(acov >8 14; in conformitate cu cele sapte daruri ale Sfintului !u+ 9(saia J(8 2)3;0 1a nevoie pot oficia si doi sau c+iar un preot0 @@Ru6aciunea credinteiAA o constituie partea formala a tainei si consta din repetarea ru6aciunii4 @@Parinte sfinte doctorul sufletelor000AA de sapte ori8 impreuna cu sapte pericope evan6+elice8 sapte pericope din &postol si alte ru6aciuni0 (n rastimpul ru6aciunii8 se un6e bolnavul cu untdelemnul sfintit8 in prealabil8 de preoti8 prin repetarea ru6aciunii de sfintire de sapte ori0 Taina ,aslului este precedata ) cind se administreaza unui bolnav ) de Taina Pocaintei8 cind acesta este in masura de a face marturisirea0 Prin ,aslul se iarta bolnavului pacatele care eventual au fost uitate la marturisire0 !upa Taina ,aslului bolnavul primeste Taina Sfintei /u+aristii0 Taina ,aslului se administreaza bolnavului care isi e#prima dorinta de a o primi si este constient spre a face marturisire la Taina Pocaintei0 /a se administreaza si bolnavului care)( mai 6rav suferind8 la dorinta familiei acestuia si care 6aranteaza de dreapta credinta a bolnavului si de probabilitatea de a o fi primit daca ar fi fost in posibilitatea de a se e#prima0 (n asemanare cu Taina Botezului8 ,aslul se oficiaza si pentru copiii bolnavi8 la cererea parintilor0 Si la bolnavii 6ravi si la copii8 administrarea maslului se bazeaza pe faptul ca !omnul *ristos a vindecat anumiti bolnavi in urma ru6aciunii casnicilor lor0 >indecarea unui demonizat orb si mut 9,atei J((8 22;8 vindecarea fiicei cananeiencei 9,atei J>8 22)2$;0 !ar efectul tainei8 adica vindecarea trupeasca a bolnavului nu este totdeauna evidentaB bolnavul nu se vindeca in mod automat8 caci atunci taina ar deveni un act ma6ic0 Taina ,aslului este o ru6aciune adrestat lui !umnezeu si ca orice ru6aciune8 indeplinirea ei depinde de atotstiinta si bunatatea divina0 /l sin6ur stie si +otaraste ce)( folositor omului0 /a mai depinde si de credinta bolnavului0 (nsa8 prin maslu8 bolnavului ( se iarta pacatele si daca nu se vindeca trupeste8 simte o usurare a suferintelor si o intarire sufleteasca0 1a romano)catolici maslul se numeste un6erea din urma8 /l se administreaza ca o +rana de intarire pentru plecarea bolnavului din aceasta viata0 (nsa8 pentru credinciosul bolnav taina are psi+olo6ic vorbind tocmai un efect contrar0 Bolnavul se demoralizeaza8 cind ( se oficiaza Taina ,aslului8 stiind ca in curind va muri0 Protestantii nea6a maslului caracterul de taina8 sustinind ca in afirmatiile Sf0 (acov 9>8 14)15; este vorba de o un6ere +arismatica sau medicinala0 !e la ei s)au inspirat unii crestini din vremea noastra0 &cestia afirma ca maslul nu este o taina si deci nu se poate administra celor bolnavi8 pentru ca nicaieri in Sfinta Scriputra nu se arata ca a fost instituita de !omnul *ristos0 S)a amintit8 ca nu e#ista un loc e#pres in <oul Testament unde sa se arate ca !omnul *ristos a instituit Taina ,aslului0 !ar puterea data de ,intuitorul &postolilor cind au fost trimisi la propovaduire8 in misiunea de proba8 spre a un6e pe bolnavi cu untdelemn si a)( vindeca 9,arcu >(8 13;8 este un inceput al maslului8 cum a fost botezul !omnului *ristos pentru botezul crestin0 ,aslul a fost instituit de !omnul *ristos8 dupa invierei8 in rastimpul celor patruzeci de zile8 pina la inaltarea Sa la cer 9-apte (8 3;0

311

&firmatiile Sf0 (acov 9>8 14)15; care arata clar elementele unei taine si faptul ca ea se savirsea in timpul &postolilor sint proba neindoielnica a maslului care provine de la ,intuitorul *ristosB iar noi sintem datori a)( crede pe ei0 <ecrezind in &postoli nu credem nici in !omnul *ristos0 @@Cel ce va asculta pe voi pe ,ine ,a ascultaAA 91uca J8 16;0 !eci8 Taina ,aslului provine de la !omnul *ristos0 Se mai afirma ca Taina ,aslului n)a e#istat nici cind ca taina8 ci ea a fost pe timpul ,intuitorului si &postolilor ca o un6ere +arismatica pe care ucenicii !omnului *ristos o indeplineau prin puterea data lor sau ,intuitorul sau de !u+ul Sfint si prin care ei vindecau pe cei bolnavi fie un6indu)( cu untdelemn8 fie punindu)si miinile peste ei0 &stfel8 misiunea de proba8 &postolii un6eau pe bolnavi cu untdelemn si)( vindecau 9,arcu >(8 12)13;0 !upa (nviere8 !omnul *ristos le da imputernicirea &postolilor de a vindeca pe bolnavi si prin punerea miinilor4 @@pe bolnavi miinile isi vor pune si se vor face sanatosiAA 9,arcu J>(8 1$;0 &semenea vindecare +arismatica a savirsit si Sf0 Pavel in insula ,alta8 vindecind @@de fri6uri si urdinare cu sin6eAA pe tatal conducatorului insulei8 prin punerea miinilor peste el unita cu ru6aciune 9-apte JJ>(((8 $;0 !eci nu este necesara un6erea cu untdelemn8 ci numai ru6aciunea0 /vident8 &postolii prin +arismele lor speciale faceau vindecari in mod e#traordinar8 minunat8 cu undelemn si fara untdelemn ci numai prin ru6aciuni si punerea miinilor0 &ceasta nu inseamna ca nu e#ista Taina ,aslului sau ca la aceasta taina lipsea untdelemnul0 Sf0 (acov 9>8 14)15; arata in mod e#pres ca de la aceasta taina nu putea lipsi undelemnul8 care era materia tainei8 cum este apa la botez si piinea si vinul la Sfinta /u+aristie0 :ntdelemnul8 precum s)a aratat8 trebuie sfintit de preoti8 cu care se un6e bolnavul0 &cesta intareste faptul ca ,aslul este o taina si nu o un6ere medicinala pe care o poate face orice credincios8 un6ind bolnavul cu untdelemn obisnuit0 (n sfirsit8 se mai sustine de aceiasi crestini8 inutilitatea maslului pe motiv ca nu toti bolnavii carora li se oficiaza maslul se vindeca8 iar unii c+iar mor0 /fectul ,aslului este iertare pacatelor si intarirea sufleteasca a bolnavilor8 precum si vindecarea trupeasca0 (nsa8 vindecarea trupeasca nu se indeplineste la toti bolnavii pentru ca aceasta este in functie de credinta bolnavului si de atotstiinta lui !umnezeu8 care +otaraste asa precum socoteste ca este bine pentru bolnav0 Taina nu este un act ma6ic spre a vindeca pe toti0 /a nu este un leac universal contra morii0 Cei care primesc Taina ,aslului se intaresc sufletele si c+iar daca pleaca dintre noi8 sint mai linistiti8 mai impacati sufleteste8 decit cei carora nu le se administreaza aceasta taina0 Taina ,aslului a fost practicata ) precum s)a amintit ) dintru inceput in Biserica cu mult folos pentru crestini si o amintesc "ri6en8 Sfintul (oan 3ura de &ur8 si Papa (nocentiu (0 Si astazi este necesara pentru credinciosii bolnavi8 caci pe lin6a medicamentele care vindeca corpul este nevoie si de intarirea sufletului8 de ridicarea moralului aceluia care sufera0 " referinta directa despre aceasta Taina se 6aseste in epistola sfintului (acov 58 14)154 @@/ste cineva bolnav intre voi2 Sa c+eme preotii Bisericii si sa se roa6e pentru el8 un6indu)l cu untdelemn8 in numele !omnului0 Si ru6aciunea credintei va mintui pe cel bolnav si !omnul il va ridica8 si de va fi facut pacate se vor ierta luiAA0 :na din slu7irile mesianice ale lui *ristos este cea taumatur6ia8 asa cum reiese de altfel din cele sapte pericope evan6+elice care se citesc la Taina maslului 91c0 58 25)3 B 1'8 1)1'B ,t0 1'8 . 5)$B $8 14)23B 258 1)13B158 21)2$B %8 %)13;0 Preotii Bisericii8 prin puterea !u+ului Sfint8 continua in Biserica slu7irea pe care (nsusi (isus a incredintat)o apostolilor Sai4 @@Si mer6ind ei 9cei doisprezece; propovaduiau pocainta0 Si scoteau multi demoni si un6eau cu untdelemn pe multi

312

bolnavi si)i vindecauAA 9,c0 68 12)13;0 Taina tamaduirii prin ru6aciune si un6ere nu trebuie confundata cu +arisma vindecarilor 9( Cor0 128 2$;0 Tamaduirea trupului este unul din semnele anticipate ale imparatiei lui !umnezeu4 @@Puterea !omnului se arata in tamaduiriAA 91c0 58 1 ;0 ,aslul cuprinde citeva elemente principale4 a0 Pocainta8 deoarece iertarea pacatelor sta la ori6inea tamaduirii bolii0 Pacatul si suferinta mer6 impreuna8 asa cum sufletul si trupul sint inseparabile in firea umana4 @@Ce este mai usor2 & zice4 iertate sint pacatele tale8 sau zice4 scoala si umbla2 (ar ca sa stiti ca -iul "mului are pe pamint puterea sa ierte pacatele8 a zis paraliticului4 Tie iti zic4 Scoala)te8 ia patul tau si mer6i la casa taAA 91c0 58 23)24;0 & muri pacatului prin pocainta inseamna a reface articulatia care sta la radacina vietii si umanului0 b0 Citirea celor sapte pericope biblice8 din &postol si /van6+elii8 care inseamna ca actul tamaduitor nu este o interventie medicala sau o vindecare miraculoasa8 ci un act de compasiune a lui *ristos8 @@doctorul sufletelor si al trupruilor8 Cel care poarta fara durere neputintele noastre8 cu a Carui rana toti ne)am vindecatAA0 @@Caci precum este slava Ta8 asa este si mila TaAA8 de aceea /l a poruncit sa iertam de saptezeci de ori cite sapte celor care cad in pacate0 c0 Sapte ru6aciuni pentru binecuvintarea untdelemnului8 insotite de tot atitea un6eri ale bolnavului de catre preoti 9sapte sau numai trei;8 spre sanatate si izbavire de toate bolile0 :ntdelemnul este simbolul milei dumnezeiesti 91c0 1'8 33)34;8 al bucuriei si al sfinteniei4 @@Caci n)ai binevoit a ne curati prin sin6e8 ci ai dat in untdelemnul sfintit c+ipul CruciiA0 @@Sapte ru6aciuni8 un6eri si preotiAA inseamna plentitudinea Bisericii8 care intocmai ca un or6anism resimte suferinta8 infirmitatea si neputinta unui madular4 @@!aca un madular sufera8 toate madularele sufera impreunaAA 9( Cor0 128 26;0 Preotii se roa6a nu numai pentru @@tamaduirea sufletului si a trupului si spre curatie si inlaturarea a toata patima si a toata neputinta si boala8 si a toata intinaciunea trupeasca si sufleteascaAA8 ci mai ales pentru reinte6rarea celui bolnav in trupul Bisericii4 @@!aruieste)l pe dinsul sanatos si intre6 Bisericii Tale8 ca sa fie bineplacut Tie si sa faca voia TaAA0 Taina maslului se da oricarui bolnav in vederea vindecarii8 in orice caz de sufeninta si la orice virsta0 /a nu este o pre6atire pentru moarte 9@@e#trema unctioAA; si nici nu se da o sin6ura data in ultimile clipe ale vietii 9@@in artvulo mortisAA;8 fara speranta tamaduirii8 cum se prectica in Biserica romano)catolica0 (mparatia lui !umnezeu este viata vesnica8 de aceea re6enerarea umanului este un semn al imparatiei0 Suferinta fizica trebuie sa fie vindecata prin tratament medical8 dar cind articulatia dintre trup si suflet este atinsa8 atunci numai un act de @@un6ere dumnezeiascaAA8 in c+ip tainic8 poate sa refaca aceasta rana0 C+iar daca deplinatatea fizica nu este restabilita prin lucrarea Tainei maslului8 inc+eietura care tine omul in e#istenta vesnica este intarita cu +arul lui !umnezeu0 !e aceea8 prin Taina maslului Biserica face @@semneAA anticipate ale invierii trupului si ale (mparatiei lui !umnezeu8 credinciosul avind in simturile sale trupesti si sufletesti8 inca din aceasta viata8 o pre6ustare a restaurarii si nemuririi viitoare0 Trupul nostru este trupul asumat de -iul lui !umnezeu8 de aceea el se va impartasi de aceeasi stare in cele din urma0 (n acest sens8 maslul este Taina sperantei in fa6aduintele imparatiei lui !umnezeu0 /a arata indeosebi valoarea trupului8 destinat sa fie proslavit prin participarea dupa +ar la trupul indumnezeit al lui *ristos0 Taina marturisirii presupune patru elemente8 primele doua avind un caracter personal8 subiectiv8 iar celelalte un caracter litur6ic8 sacramental8 obiectiv4

313

a0 Cainta8 adica determinarea de a fi iertat si de a ierta8 prin redescoperirea cu @@inima franta si smeritaAA a starii de decadere0 @@,etanoiaAA inseamna sc+imbarea spiritului8 innoirea mintii8 nu numai intristarea8 parerea de rau sau re6retul pasiv8 ci convertirea profunda8 orientarea fundamentala a vietii0 Pocainta este @@o moarte indoita si de buna voie0 (ar inima miloasa este arderea inimii pentru toata zidirea8 pentru oameni si pasari si animale si demoni8 si pentru toata fapturaAA 9(sac Sirul8 cit0 dupa Calist si (6natie Jant+opol8 Cele 1'' de capete8 448 in -iloc0 rom08 vol0 >(((8 p0 1'5;0 Pentru Clement &le#andrinul8 lacrimile intristarii si pocaintei constituie al doilea botez 9Care bo6at se va mintui2 J1((8 14;0 (n >ec+iul Testament8 cainta este intuc+ipata de re6ele !avid 9(( Re6i 11B 128 1)25;4 @@,iluteste)ma !umnezeule dupa mare mila TaAA 9Ps0 5';8 si de profetul (oan4 @@Pocaiti)va ca s)a apropiat imparatia cerurilorAA 9,t0 38 2;0 b0 ,arturisirea pacatelor inaintea preotului8 adica apelul la Biserica de a fi iertat si de a fi reprimit in comuniune0 /ste momentul in care credinciosul isi recunoaste nevrednicia sa4 @@Tata8 am 6resit la cer si inaintea ta8 nu mai sint vrednic sa ma numesc fiul tauAA 91c0 158 21;0 (n Biserica primara8 marturisirea era publica8 in semn de impacare cu intrea6a comunitate8 iar cazurile 6rave erau aduse la cunostinta episcopului0 Cu timpul8 marturisirea si)a pierdut aspectul ei public8 dobindind un caracter personal0 (n caz de necesitate8 este permisa marturisirea 6enerala0 Cainta si marturisirea pacatelor sint conditii personale indispensabile ale iertarii8 dar +arul iertarii pacatelor se impartasete prin ru6aciunea de dezle6are a preotului0 c0 Ru6aciunea de iertare si de dezle6are a preotului8 prin punerea miinii pe epitra+ilul asezat pe capul celui ce se spovedeste0 !ezle6are sau @@cuvintul impacariiA constituie realitatea obiectiva a Tainei spovedaniei8 @@pentru ca !umnezeu era in *ristos8 impacind lumea cu Sine insusiAA 9(( Cor0 58 1%;0 /a nu are un caracter declarativ8 ci de invocare8 deoarece preotul care rosteste ru6aciunea de iertare este @@numai un martorAA8 pe cind *ristos8 Care sta nevazut8 primeste marturisirea0 :na din infiltratiile catolice in tipicul slavon8 de unde a patruns si in ,olitfelnicele romanesti8 este formula de dezle6are la persoana intii4 @@Si eu8 nevrednicul preot si du+ovnicM te iert si te dezle6AA8 in timp ce formula sacramentala la celelalte Taine este la persoana a treia4 @@se boteazaAA8 @@se impartasesteAA8 @@se cununaAA0 Toate pacatele pot fi iertate8 incit nu e#ista restrictii ale Tainei cum credeau unii eretici 9canonul 5 al Sin0 >(( e0;0 e#ista o sin6ura e#ceptie8 anume pacatele impotriva !u+ului Sfint8 deoarece acestea creeaza o stare de nepocainta totala8 in care +arul nu mai poate lucra 9/vr0 68 4)1';0 &numite pacate8 cum ar fi4 apostazia8 omuciderea si adulterul8 sint tratate cu multa severitate0 Teolo6ia ortodo#a a respins doctrina catolica potrivit careia pocainta ster6e numai pedepsele eterne ale pacatelor8 cele temporale urmind a fi satisfacute in pur6atoriu8 unde pot fi iertate de Biserica din tezaurul de merite acumulat prin 7ertfa lui *ristos si prin faptele superero6atorii 9superabundente; ale sfintilor0 (deea de satisfacere8 prin pedepse8 a dreptatii lui !umnezeu este in contradictie cu iubirea de oameni a lui !umnezeu8 @@Care nu voieste moartea pacatosului8 ci sa se intoarca si sa fie viuAA0 !e aceea nu numai doctrina indul6entelor8 ci si considerarea epitimiei sau a canonului ca o satisfactie sau pedeapsa8 care ar @@completaAA Taina marturisirii8 este de neacceptat0 !esi6ur8 pocainta este un act de adevarata tamaduire8 @@ceas curatitorAA8 de aceea preotul8 cu discernamintul sau pastoral8 poate recomanda credinciosului un canon de pocainta4 ru6aciuni frecvente8 a7utoare8 citiri biblice8 pelerina7e8 oprirea de la impartasire0 !ar epitimia nu are un caracter de satisfactie sau de pedeapsa8 ci de remediu8 caci8 @@de vreme ce ai venit la doctor8 sa nu te intorci nevindecatAA0 /a nu e o conditie indispensabila si nici o completare a dezle6arii0

314

d0 (mpacarea cu comunitatea si bucuria intoarcerii care se celebreaza in Taina (mpartasaniei0 @@Bucurie se face in cer pentru un pacatos care se pocaiesteAA0 (n 6eneral8 Taina spovedaniei se administreaza inainte de Taina /u+aristiei8 dar deoarece pocainta are un caracter continuu8 ea se poate savirsi si independent de impartasanie0 (n practica unor Biserici otodo#e8 accentul este pus pe puterea preotului de a dezle6a8 de aceea momentul dezle6arii8 c+iar fara marturisirea pacatelor8 este cel mai important0 (n alte Biserici ortodo#e8 sub influenta mona+ismului nu toti preotii au dreptul de a primi marturisirea pacatelor8 deoarece indrumarea du+ovniceasca presupune e#perienta personala si calauzire permanenta0 Cu toate ca puterea de a ierta pacatele tine de +arul preotiei primit in Taina +irotoniei8 in practica8 preotul obtine permisiunea de a fi du+ovinic8 sau facultatea de a e#ercita aceasta putere printr)o @@+irotesieAA speciala0 (ntr)adevar8 parintii +arismatici si pnevmatofori au 7ucat un mare rol in indrumarea spirituala si in fi#area canoanelor penitentiale8 dar mona+ii neconsacrati preoti n)au e#ercitat puterea sacramentala a @@c+eilorAA 9,t0 168 1%;0 (ndiferent de ritumul impartasirii8 care desi6ur trebuie sa fie foarte frecvent8 credinciosii trebuie sa fie indrumati sa practice pocainta si marturisirea in mod continuu8 ca o actualizare permanenta a +arului primit la botez0 ,intuirea noastra8 refacerea comuniunii cu !umnezeu8 este in raport de intilnirea noastra cu ,intuitorul8 care este calea8 adevarul si viata si care ne spune ca4 @@<imeni nu vine la Tatal ,eu decit prin ,ineAA 9(oan J(>8 6;0 "r8 aceasta ar insemna ca8 odata cu inaltarea ,intuitorului la cer8 le6atura noastra cu !umnezeu8 comuniunea cu /l8 sin6ura 6anatie a mintuirii ar inceta8 ar dispare0 Cuvintele ,intuitorului spun insa clar4 @@>a este de folos ca sa ,a duc /u0 Caci daca ,a voi duce8 ,in6ietorul nu va veni la voi8 iar daca ,a voi duce8 (l voi trimite la voiAA 9(oan J>(8 ;8 si aici8 si in cele ce urmeaza acestui verset8 ni se reveleaza pentru prima oara importanta Sfintelor Taine pentru mintuirea noastra8 Taine P de data aceasta in sensul restrins al cuvintului P in sensul de sacramente crestine0 *arul !u+ului Sfint8 trimis de ,intuitorul &postolilor Sai si prin ei Bisericii Sale8 are misiunea de a invata toate si a aduce aminte de toate cele spuse si faptuite de ,intuitorul 9(oan J(>8 26;0 *arul trimis prin sfintele taine va face simtita prezenta ,intuitorului fata de toti oamenii4 @@Si iata /u cu voi sint in toate zilele pina la sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJ>(((8 2';0 &bsenta intilnirii vizibile cu ,intuitorul va fi implinita de *arul revarsat in sfintele taine8 care sint o permanenta sarbatoare a Cincizecimii pentru sufletele credinciosilor8 sarbatoare cu reale urmari ontolo6ice0 !ar asteptarea @@intilnirii deplineAA poate fi inteleasa numai prin faptul ca noi si acum il intilnim pe !omnul cel preamarit8 caci /l face vizibila si palpabila intre noi prezenta Sa +arica8 activa P prin Sfintele TaineAA 10 !eci8 sfintele taine sint lucrari vizibile8 acte personale ale ,intuitorului8 in vizibilitate paminteasca8 prin mi7locirea carora @@ne intilnim cu "mul preamarit (isusAA si prin care venim @@in contact viu cu misteriul cultic sfintitor al lui *ristosAA 20

315

>aloarea si importanta lor deosebita pentru mintuire rezida in caracterul lor mai mult decit simbolic8 cu totul real8 al actului care se savirseste asupra credinciosului0 /le sint si simboale8 dar mai mult decit atitB ele sint simboale in sensul la care simbolul este domeniul in care @@vazutul este o parte a nevazutului si ca atare il cuprine8 caci o parte poate reprezenta intre6ul8 pe baza participarii4 de pilda8 capul este trupul intre6AA 30 (mportant8 in Sfintele Taine8 este nu numai faptul de a preinc+ipui8 dar si de a cuprinde o anumita putere8 o anumita forta ce lucreaza asupra fiintei omenesti si anume aceea a +arului care se po6oara asupra credinciosului 40 -aptele ,intuitorului sint fapte savirsite cu putere dumnezeiasca8 mintuitoare prin trup8 sfintele taine care se savirsesc intru pomenirea 1ui ne vor impartasi aceeasi putere divina8 mintuitoare a lui *ristos0 ,ai mult decit atit8 sacramentele crestine nu au ca scop obtinerea bunurilor naturale ci a celor spirituale8 ele fiind o anticipare si o pre6ustare a realitatilor es+atolo6ice 50 Simbolismul Sfintelor Taine nu numai preinc+ipuie ci si afirma realitatea le6aturii intre om si !umnezeu8 prin +arul si actiunea lui asupra credinciosului8 actiune transfi6uratoare si desavirsitoare0 Sfintele taine desavirsesc lucrarea de propovaduire a Cuvintului lui !umnezeu prin care sintem c+emati la unire cu *ristos0 Prin ele ne impartasim de puterea lui *ristos si c+iar mai mult ni se comunica /l insusi unindu)Se real cu noi 60 Ca si Cuvintul lui !umnezeu8 sfintele taine se cer primite cu credinta8 deoarece efectul lor se produce @@pe plan transempiric8 supraconstient8 la radacinile constiintei noastreAA 8 fapt care depaseste capacitatea noastra de a simti imediat puterea comunicata0 Propovaduirea invataturii crestine8 a Cuvintului lui !umnezeu revelat8 nu face altceva decit sa pre6ateasca sufletul credincios pentru primirea mai rodnica a +arului comunicat in sfintele taine0 @@MCuvintul premer6e si urmeaza tainelor8 pre6atind sufletul pentru primirea lorAA $0 Cerinta lui este implinita prin actul vizibil al tainei8 care da sensuri imbo6atite acestuia8 daruindu)( @@un coeficient de claritate si impresionabilitateAA %8 dar si de eficienta8 fapt ce are o influenta binefacatoare asupra omului8 credincios corespunzind de altfel constitutiei psi+o)fizice a fiintei lui0 Superioritatea tainei fata de cuvint8 in nasterea si cresterea du+ovniceasca a noastra in *ristos8 este subliniata clar de <icolae Cabasila8 care arata ca4 @@numai prin mi7locirea Cuvintului a invataturii8 a le6ilor8 omul nu poate a7un6e la tinta cea adevarata0 !aca predica ar fi dea7uns8 n)ar mai fi fost de lipsa faptele si nici faptele mai presus de fire8 dupa cum n)ar mai fi fost de lipsa nici ca !umnezeu sa se intrupeze8 sa se rasti6neasca si sa moaraAA 1'0 Sfintele taine sint astfel nu numai cuvint ci si fapte8 acte mintuitoare8 prin care cel ce crede dobindeste mintuirea ce se revarsa de 7ertfa ,intuitorului pe cruce0 ,ai departe8 acelasi scriitor pune in evidenta puterea transfi6uratoare a +arului revarsat de Taine4 @@Bucurosi ca au primit invatatura crestina c+iar din 6ura ,intuitorului si ca ()au fost martori la toate si la darurile pe care 1e)a revarsat peste oameni si la cite a suferit pentru el si la moartea Sa8 cei dintii crestini8 de nici una din intimplarile acestea8 nu s)au mirat si n)au vazut ceva nou8 ceva peste fire8 ceva marit sau mai bun dcit in >ec+iul Testament8 pina cind nu s)au botezat0 Cind insa au a7uns sa primeasca Botezul si !u+ul cel min6iietor a a7uns sa se reverse in sufletele lor8

316

atunci s)au facut alti oameni8 oameni noi insufletiti de viata noua si pilda facindu)se unii altora8 au inceput sa aprinda flacara lui *ristos8 atit in sufletele lor cit si ale altoraAA 110 (ntre Cuvint si sfintele taine e#ista o interdependenta si o reciprocitate care le face sa se completeze8 sa se implineasca intre ele0 Credinta sadita prin cuvint indeamna si face apt pe om pentru primirea sfintelor taine8 iar primirea sfintelor taine intareste credinta8 o lumineaza8 o face vie0 *arul !u+ului Sfint revarsat prin Taine intareste cunoasterea noastra prin credinta8 ne conduce pe calea adevarului catre viata8 sfintindu)ne in eforturile noastre pe aceasta cale0 Sfintul >asile cel ,are arata ca Sfintul !u+ este @@izvor de sfintire8 lumina inteli6ibila8 care procura prin /l insusi oricarei puteri rationale un fel de claritate pentru descoperirea adevaruluiAA 120 Conducerea pe calea mintuirii se face treptat prin crearea unei tensiuni interioare8 de catre Sfintul !u+8 care ne daruieste prin puterea Sa pe masura inaintarii noastre0 &ceasta o arata de asemenea Sfintul >asile cel ,are cind spune4 @@/l umple cu puterea Sa8 dar nu se comunica decit acelora care sint vrednici8 nu urmarind o masura unica8 ci impartind lucrarea Sa proportional cu credintaAA 130 Sfintele taine sint acte care transforma8 pentru ca transformarea este tinta reala a lui !umnezeu in actele Sale mintuitoare 140 :n teolo6 rus arata ca trebuie sa aflam ultimul inteles al ideii ortodo#e de mintuire in sarbatoarea Sc+imbarii la fata 9a transfi6urarii; 150 Sfintele taine sint acte care transfi6ureaza c+ipul desfi6urat al omului cazut in pacat0 &cest inteles il are si te#tul Sfintului &postol Pavel8 care spune4 @@MPrivind ca in o6linda8 cu fata descoperita8 Slava !omnului ne prefacem la acelasi c+ip din slava in slava8 ca de la !u+ul !omnuluiAA 9(( Cor0 (((8 1$;0 Si intradevar8 sfintele taine sint o6linda prin care privind cu credinta8 dar si cu fata descoperita8 ne impartasim de c+ipul slavei -iului lui !umnezeu8 caci noi8 ca fiinte create @@dupa c+ipulAA lui !umnezeu8 sintem c+emati sa devenim @@c+ipAA a lui !umnezeu8 +ristosi 9Rom0 >(((8 2%; sa a7un6em la asemanarea cu /l 160 Sfintele taine sint cele prin care noi capatam puterea ca sa urmam !omnului pe muntele Taborului8 din slava in taina8 din slava in slava0 !ar intilnirea cu fiecare Sfinta Taina presupune o pre6atire prealabila8 caci pre6atirea si implinirea este ceea ce da ritm vietii Bisericii0 /fort si bucurie8 straduinta si sarbatoare8 intre aceste doua puncte se desfasoara intrea6a viata crestina 1 0 Sfintele Taine sint durerile 9(( Cor0 >((8 %)1'; si bucuriile prin care *ristos ia c+ip in noi0 &stfel8 devenim si noi impreuna dar si fiecare in parte8 trup tainic al ,intuitorului nostru0 !evenim toti temple ale !u+ului Sfint 9( Cor0 >(8 1%; dar si toti impreuna un trup tainic in inteles de Biserica0 Prin Sfintele Taine devenim totodata +ristofori8 prin participarea noastra ca parti la intre60 !espre Sfintele Taine se poate spune ceea ce ,intuitorul spunea despre Sine4 ele sint4 @@Calea8 &devarul si >iataAA8 pentru ca /l insusi este in ele8 cu puterea Sa0 Prin calea desc+isa de ele a7un6em la realitati mintuitoare care duc la viata vesnica 9(oan8 J>((8 3;0 (n ele aflam pe *ristos mereu prezent in 7ertfa Sa si in Slava Sa cea de dupa (nviere0 (l aflam credincios fa6aduintelor Sale facute Sfintilor &postoli si prin el tuturor oamenilor4 @@Si iata /u cu voi sint in toate zilele8 pina la sfirsitul veaculuiAA 9,atei JJ>(((8 2';0 Tainele sint sinteza cea mai minunata a peda6o6iei divine pornite in cautarea oii cele pierdute8 omenirea cazuta in pacat0 /le sint o scara a lui (acov ce duce catre !umnezeu8 cu puterea coborita de la /l8 dar si cu participarea efortului nostru de zi cu zi0 Toate tainele invataturii crestine si cu atit mai mult Sfintele Taine isi au radacina in ,intuitorul (isus *ristos8 ca unic si ori6inar Sacrament8 Taina din care izvorasc toate si in care se rezolva toate0

317

Sfintul &postol Pavel si impreuna cu el Sfintii Parinti vad in *ristos8 Taina ori6inara8 (zvorul Tainelor4 @@Taina lui *ristos e una cu *ristosAA 1$0 (ntruparea ,intuitorului8 c+enoza e o taina care covirseste mintea 9-il0 ((8 5)%;0 (nsusi *ristos este o taina8 care a fost ascunsa neamurilor8 dar s)a descoperit noua acum 9Rom0 J>(8 25;0 !upa cum prin taina intruparii ,intuitorului care este -iul lui !umnezeu si c+ipul Tatalui8 ni se descopera !umnezeirea care altfel ar fi ramas o taina de nepatruns pentru noi8 tot asa Sfintele Taine constituie tot atitea trepte de urcus du+ovnicesc8 de crestere neincetata in cunoasterea8 in trairea deplina8 in unirea cu -iul Sau intrupat8 rasti6nit si inviat0 !upa cum intruparea inseamna intr)un fel biruirea distantei dintre noi si !umnezeu8 taina ei punindu)ne in le6atura cu !umnezeirea8 tot asa8 analo6ic si real8 Sfintele Taine inseamna biruirea distantei in timp si spatiu dintre noi si ,intuitorul8 o continua apropiere a noastra de /l8 de puterea Sa8 de +arul Sau0 !upa rolul si importanta pe care o ocupa in viata omului credincios si dupa aria mai lar6a sau mai restrinsa asupra careia sfintele taine isi e#ercita actiunea8 ele ar putea fi impartite in doua cate6orii4 tainele 6enerale si tainele speciale0 !in prima cate6orie ar face parte4 taina Botezului8 a ,irun6erii8 a Pocaintei8 a (mpartasaniei8 iar din a doua cate6orie4 taina ,aslului8 a Cununiei si a Preotiei0 Tainele din prima cate6orie sint absolut necesare pentru mintire8 fiecare din ele constitnd trepte8 etape8 pe care trebuie sa le strabata fiecare credincios in stadalnica epectaza8 pentru dobindirea cununii fa6aduite de ,intuitorul 9-ilip0 (((8 13)14;0 Sfintul Botez este prima Taina8 prin care ne impartasim de +arul dumnezeiesc si prima Taina8 care implineste aspiratia si credinta noastra8 insciindu)ne pe orbita din centrul careia sta *ristos8 a carui forta centripeta se manifesta in toate Tainele8 dar mai ales in Taina Sfintei (mpartasanii in care pe masura comuniunii noastre cu ,intuitorul *ristos vom simti ca nu mai traim noi8 ci *ristos traieste in noi 93al0 ((8 2';B ca noua a vietui este *ristos 9Rilip0 (8 21;0 Sau tot asa de bine pentru a ilustra acest fapt mai intutiv8 noi insine traim in *ristos8 sintem asimilati 1ui8 sintem asimilati trupului Sau tainic0 &ctiunea +arului8 revarsat prin taina Botezului asupra sufletului credinciosului8 este pre6nant ilustrata de cuvintele Sfintului !iado+ al -oticeii4 @@/u insa am inteles din dumnezeiestile Scripturi si din insasi simtirea mintii ca8 inainte de sfintul Botez8 +arul indeamna sufletul din afara spre cele bune8 iar satana foieste in adincurile lui8 incercind sa stavileasca toate iesirile dinspre dreapta ale mintii0 !ar din ceasul in care ne renastem8 diavolul este scos afara8 iar +arul intra inauntru0 Ca urmare8 aflam ca precum odinioara stapinea ratacirea asupra sufletului si dupa aceea ca si mai inainte8 ba de multe ori c+iar si mai rau0 !ar nu ca unul ce se afla de fata impreuna cu +arul8 ci invaluind8 prin mustul trupului8 mintea ca intr)un fum8 in dulceata poftelor nerationaleAA 1%0 *arul daruit prin botez infuzeaza credinciosului o putere8 care da un puternic impuls stradanilor lui8 pentru dezvoltarea credintei sale spre cunoasterea tot mai deplina a voii lui !umnezeu si a implinirii ei0 Sfintul >asile cel ,are descrie astfel le6atura care e#ista intre credinta si botez si raportul de interdependenta8 care le uneste atit de strins8 incit faptul credintei determina implinirea actului botezului8 iar actul botezului desavirseste faptul credintei8 pe o noua treapta de e#istenta4 @@cu adevarat credinta si botezul8 aceste doua mi7loace ale mintuirii8 sint le6ate unul cu celalalt si indivizibile0 Caci daca

318

credinta primeste din botez desavirsirea sa8 botezul se fondeaza pe credintaB si unul si celalalt prin acelasi nume se desavirsescB cum se crede in Tatal si -iul si in Sfintul !u+8 la fel se boteaza in numele Tatalui si al -iului si al Sfintului !u+B marturisirea credintei8 care duce la mintuire vine mai intii8 dar botezul8 pecetea sentimentului nostru8 urmeaza indeaproapeAAA 2'0 &spiratia dupa cele inalte8 dupa absolut8 si credinta sint cele doua forte8 care ne duc pina in pra6ul Bisericii8 nava a mintuirii8 dar in Biserica sintem introdusi prin sfintul Botez0 !upa credinta8 care este certitudine intelectuala despre adevarurile crestine sau unire cu *ristos prin aceasta certitudine8 Botezul este unire cu *ristos8 participare la viata 1ui cu toata fiinta noastra0 Prin Botez devenim urmasi ai noului &dam8 ne impartasim de natura umana8 curatita de pacat0 (n Taina Sfintului Botez8 noi devenim partasi la patimile8 moartea si invierea ,intuitorului8 dupa cuvintul &postolului Pavel8 care spune4 M<u8 stiti ca toti citi in *ristos (isus ne)am botezat8 intru moartea 1ui ne)am botezat2AAM @@(ar daca am murit impreuna cu *ristos8 credem ca vom si vietui impreuna cu /l8 stiind ca *ristos inviat din morti8 nu mai moareAA 9Rom0 >(8 38 $8 %;0 <oi ne impartasim in mod real de puterea de patimire si de moartea ,intuitorului si tot in mod real ne impartasim de (nviere si de viata Sa noua8 lucru pe care l)au subliniat indea7uns Sfintii parinti 210 !aca in viata de toate zilele8 prin participarea la moartea ,intuitorului si cind asupra noastra se revarsa +arul Sau0 Taina Sfintului Botez ne transmite puterea de suportare a patimii si a mortii omului vec+i8 in mod insesizabil8 dar 6ermenele8 sadit de ea in noi8 va incolti8 va creste si va da roade in fiinta noastra spirituala sub razele +arului ce se revarsa din celelalte Sfinte Taine0 Prin aceasta Taina noi facem din nou8 in noi8 c+ipul lui !umnezeu8 c+ipul -iului lui !umnezeu8 avind ca model pe *ristos8 dupa a carui asemanare trebuie sa ne straduim sa crestem spiritual0 (ncepind cu Taina Botezului @@omul nostru cel din afara se trece8 iar cel dinauntru se innoieste din zi in ziAA 9(( Cor0 (>8 16;0 Botezul este incepatura vietii in *ristos8 cu /l incepe viata noastra autentica spirituala8 care pina la *ristos era imposibila8 pentru ca @@natura divina si natura umana erau separate si unirea ipostatica nu fusese realizata inca0 /#ista un contact intre cele doua naturi8 dar nu si comuniuneaMAA 220 !eci8 de acum8 viata noastra nu mai este o vitata dupa trup8 ci dupa du+8 caci @@asa precum *ristos a murit pacatului si traieste pentru !umnezeu8 asa si noi8 prin Taina Botezului8 trebuie sa murim placerilor trecute ale pacatului si sa inviem prin *arul lui *ristosAA 230 Prin Taina Botezului ni se sadeste in suflet o anumita cunoastere si simtire a lui !umnezeu8 in urma ster6erii pacatului stramosesc8 care slabise priceperea noastraB ni se desc+id oc+ii sufletului si ne se da putere pentru orinduirea vietii la *ristos 240 Prin *arul primit prin Taina Botezului si @@lucrat 9actualizat; in c+ip voluntar prin implinirea poruncilor P arata Sfintul ,a#im ,arturisitorul P avind la inceput numai nasterea cea in du+8 suporta fiecare8 prin multe patimi8 moartea 9intrebuintarea mortii; spre osinda pacatuluiAA 250 &stfel8 pazind nepatata +aina Botezului8 prin implinirea poruncilor8 omul primeste @@(ntrebuintarea mortii ca osinda a pacatului8 care il trece in c+ip tainic la viata dumnezeiasca si fara de sfirsitAA 260 &sa incit8 dupa cum se arata in ru6aciunea din ,olitvelnic la Spalarea pruncului8 botezul este @@o arvuna a vietii cele de apoiAA8 pe care nelasind)o @@furata ne invredniceste la viata de veciAA 2 0 C+iar actul taierii parului8 celui ce se boteaza8 asemanator cu acela al tunderii in mona+ism are P dupa cum arata teolo6ul P0 /vdo=lmov8 acelasi sens simbolic de daruire toatala a

319

vietii proaspatului botezat lui !umnezeu0 Caci @@trecind prin tundere8 orice laic se re6aseste calu6ar al mona+ismului interiorizat supus tuturor e#i6entelor absolute ale /van6+elieiAA 2$0 Botezul este prima c+emare catre viata in *ristos si primul a7utor in urcusul du+ovnicesc0 Sfinta taina a ,irun6erii8 care urmeaza Botezului8 este o a doua mina de a7utor intinsa de ,intuitorul noua8 celor credinciosi0 /a este pecetea darului !u+ului Sfint8 prin care sintem intariti in +arul pe care l)am primit prin Botez0 Po6orirea !u+ului Sfint peste ,intuitorul la botezul Sau preinc+ipuie un6erea pe care o vom primi noi de sus la intrarea in Biserica8 un6erea de care vorbeste Sfintul &postol Pavel4 @@iar Cel ce ne intareste8 pe noi impreuna cu voi8 in *ristos8 si ne)a uns pe noi este !umnezeu8 care ne)a si pecetluit pe noi si a dat arvuna !u+ului8 in inimile noastreAA 9((( Cor0 (8 218 22;0 Prin venirea Sa in lume si prin c+enoza Sa desavirsita8 ,intuitorul s)a impartasit pentru noi8 ca om8 de @@Sfintul !u+ al fa6aduintei8 care este arvuna mostenirii noastre spre rascumpararea celor dobindite de /l si spre lauda slavei SaleAA 9/fes0 (8 13;0 &cest !u+ ni)l daruieste mereu in sfinta taina a ,irun6erii0 Taina ,irun6erii este c+emarea noastra la preotia universala8 este trimiterea noastra a tuturor la propovaduirea mesa7ului evan6+elic8 este semnul electiei divine8 dupa cum arata cuvintele Sfintului &postol Petru4 @@iar voi sinteti semintie aleasa8 preotie imparateasca8 neam sfint8 popor a6onisit de !umnezeu8 ca sa vestiti in lume bunatatile cerului Celui ce va c+emat din intuneric8 la lumina Sa cea minunataAA 9( Petru ((8 %;0 Prin taina ,irun6erii8 fiecare din noi este c+emat sa indeplineasca destinul ,intuitorului8 sa fie purtatorul viu8 traitor al vietii cele buneB de aici8 caracterul eclesiolo6ic al acestei Sfinte Taine8 care este nu numai in folosul sufletesc personal8 ci si in folosul vietii comunitatii0 !arurile Sfintei taine a ,irun6erii pecetluiesc in noi credinta8 daruindu)ne @@darul evlaviei si al ru6aciunii8 al dra6ostei si al intelepciuniiAA 2%0 &ceasta Sfinta Taina imprima in noi semnul8 pecetea prezentei si lucrarii darului Sfintului !u+8 semnul prin care sintem recunoscuti de catre ,intuitorul8 stapinul sufletelor noastre4 @@apropiati)va de pecetea tainica pentru ca voi sa fiti recunoscuti de stapini0 -iti socotiti in sfintita si inteli6ibila turma a lui *ristos8 pentru ca sa fiti asezati de)a dreapta SaAA 3'0 Sfintul 3ri6orie de <azianz spune ca sfinta taina a ,irun6erii8 c+iar in aceasta viata8 este cea mai mare dintre asi6urarile vietii vesnice8 date noua de *ristos 310 !upa cum Botezul este taina nasterii din nou8 ,irun6erea este taina intaririi in viata spirituala din care trebuie sa izvoreasca barbatia crestina 328 atit de necesara in lupta noastra cu ispitele0 ,irun6erea nu este numai un semn distinctiv8 prin care sintem recunoscuti ca apartinind ,intuitorului ci si o intarire8 un indemn de a pastra acest semn distinctiv8 aceasta pecete neatinsa8 nestricata0 Calitatea de distinctie8 de electie pe care ne)o da Botezul si pe care o intareste mai apoi taina ,irun6erii ne este daruita de !umnezeu8 dar ea se intareste si prin fiecare biruinta pe care o cisti6am prin efortul nostru in lupta cu ispitele0 Revarsare +arului este o continua daruire a puterilor dumnezeiesti catre noi8 dar ea este provocata si de o continua lupta a noastra de dobindire a ei0 !esi6ur8 prin lipsa de 6ri7a si prin neputintele noastre8 adeseori ne intinam +aina alba a sufletului primita in dar la BotezB nu pastram neatinsa si nestricata nici pecetea si

320

intarirea primita prin taina ,irun6erii0 ,intuitorul cunoscind slabiciunea noastra si faptul ca sufletul este osirduitor8 dar trupul neputincios 9,area J(>8 3$;8 ne iese din nou in intimpinare8 ne intinde din nou mina8 precum a facut)o fata de &postolul Petru8 cind se scufunda in mareB ne ofera o noua punte de scapare4 este aceea a Sfintei taine a ,arturisirii8 a Pocaintei0 Prin ea ,intuitorul8 in marea Sa iubire pentru noi8 ne a7uta sa ne refacem puritate dintii a sufletului nostru0 Sfinta taina a Pocaintei reface le6atura credinciosului cu !umnezeu8 le6atura mereu slabita prin pacatele pe care le savirsim0 Ca act vizibil ea se bazeaza pe necesitatea psi+olo6ica a celui credincios ca fiinta cuvintatoare8 ca fiinta creata pentru un permanent dialo6 intaritor ca @@tuAA8 fata de care sa)si impartaseasca nu numai bucuriile8 ci si nea7unsurile si esecurile fiintei lui0 Prin pacat8 potrivit ontolo6iei telo6ice8 omul cade din dialo6ul cu !umnezeu8 se face nevrednic unui astfel de dialo68 care este absolut necesar pentru ca omul credincios sa devina personalitate du+ovniceasca0 Pacatul este8 de asemenea8 cel care face imposibil si un autentic dialo6 intre oamenii credinciosi0 Posibilitatea unui dialo6 cu !umnezeu a aparut numai odata cu venirea ,intuitorului in lume80 Caci /l este cel care @@ne indeamna si ne a7uta sa raspundem Tatalui cu /l si in /lAA 330 Taina Pocaintei8 a marturisirii pacatelor8 a recunoasterii vinovatiei8 insotita de cainta si de remuscarile de a ne fi aflat ne6li7enti fata de noi insine8 ne da posibilitatea ca prin dezle6area de ele si prin iertarea lorB sa intram din nou in acest dialo6 binefacator0 Prin iertarea obtinuta8 in aceasta sfinta taina8 de la !umnezeu prin preot8 cel care crede este8 de asemenea8 inclus in 1o6os8 subiectul divin care raspunde Tatalui8 ca subiect la acelasi timp uman 340 Prin acest dialo68 credinciosul iese din izolarea8 din sin6uratatea la care il impin6e pacatulB iese din dialo6ul interior si c+inuitor8 mai bine)zis8 din monolo6ul lipsit de putere8 din acel lant care il strin6e in cercul sau8 fara a)( oferi vreo posibilitate de iesire din 7ocul contradictoriu al ar6umentelor pro si contra0 ,arturisirea inseamna o infrin6ere a vointei individualiste si o ascultare de c+emarea ,intuitorului la pocaintaB inseamna invin6erea mindriei si a parerii de sine8 care l)a prabusit pe 1ucifer din ceruri0 ,arturisirea ca act psi+olo6ic inseamna o depasire a starii de inc+idere in sine8 puterea unei confruntari obiective8 +otarirea unei an6a7ari ferme contra pacatului 350 Puterea celui care a reusit sa iasa din impietrire a fost deosebit subliniata de Sfintul (saac Sirul4 @@Cel care a vazut pacatul sau este mai mare decit cel care invie mortiiAA 360 Si intr)adevar nu poate vedea cineva pacatul sau decit cind el devine obiect al cunoasterii reale si nu se mai ama6este cu o falsa cunoastere0 & vedea pacatul este mai mult decit a invia mortii8 caci ei oricum vor invia8 pe cind sufletele vor fi date spre moarte vesnica in cazul nerecunoasterii pacatelor proprii0 !e aceea8 cainta ce insoteste Spovedania este @@o venire in firea noua sau adevarata daruita de *ristosB este o ridicare din nou la ran6ul de fiinta destinata dialo6ului8 dialo6ului cu !umnezeuB este ridicarea promisa prin cuvintul8 @@cine se va smeri8 pe sine se va inaltaAA 9,atei J((8 12;0

321

Suprema smerire a noastra care imita c+enoza ,intuitorului va fi urmata de aceeasi inaltare si marire de care s)a bucurat *ristos0 (ertarea obtinuta in taina spovedaniei inseamna o eliberare 9lucru pe care ni)l spune si etimolo6ia cuvintului romanesc @@iertareAA format din latinul vul6ar @@libertareAA; de sub povara pacatului care sta sa ne copleseasca8 eliberare de consecintele lui e6ale cu impietrirea0 Cainta este leacul vindecator al ranii8 pe care a produs)o pacatul8 sufletului nostru 3 B iar +arul revarsat in aceasta sfinta taina @@nu in6aduie sa ramina nici o cicatrice in sufletul nostru si odata cu sanatatea ne da si frumusetea sufletuluiAA 3$0 (n taina sfintei Spovedanii8 ,intuitorul8 caruia ii e#punem pacatele si slabiciunile noastre8 este doctorul care stie sa fie bolnav cu bolnavii8 stie sa plin6a cu cei ce plin68 care are mila de noi8 ne da sfat si ne intareste 3%0 (ntilnirii pline de pocainta cu ,intuitorul il urmeaza @@piscul cel mai inalt al vietii du+ovnicesti8 la care daca am a7uns o data8 apoi nimic nu ne mai lipseste ca sa dobindim fericirea cea dorita0 Pentru ca aici nu mai este vorba a ne face partasi mortii8 in6roparii sau unei vieti mai bune8 ci este vorba c+iar de dobindirea celui inviat0 !e acum nu mai primim darurile !u+ului Sfint8 oricit de bo6ate ar fi ele8 ci pe insusi vistiernicul acestor daruri8 comara intru care incape toata bo6atia darurilorAA 4'0 Privind retrospectiv8 sfinta taina a impartasaniei8 satisface tensiunea necesara vietii sufletesti a credinciosului in efortul sau de inaltare de indumnezeire0 !e la aspiratia catre cele spirituale si vesnice8 aspiratie la inceput va6a8 apoi fondata pe cuvintul /van6+eliei8 primit cu credinta8 intarita de +arul revarsat prin toate tainele8 pina la sfinta (mpartasanie8 credinciosul traieste o continua epectaza pentru cresterea in *ristos8 pentru a a7un6e la statura barbatului desavirsit0 <icolae Cabasila arata ca de toate celelalte sfinte taine putem sa ne impartasim si totusi sa nu reusim sa pro6resam pe scara desavirsirii8 a cresterii depline in *ristos0 "data spalati de orice pacat in baia Pocaintei8 lucrarea sfintei (mpartasanii sta tocmai in aceea de a nu lasa lipsiti de roade pe nici unul din cei ce se impartasesc cu trupul si sin6ele ,intuitorului 410 Trupul si sin6ele !omnului nu se poate irosi fara rost8 fara folos0 !e aici si avertismentul Sf0 &postol Pavel pentru cei care se impartasesc cu nevrednicie0 9( Cor0 J(@ 2%;0 .ertfa nesin6eroasa8 in urma careia !omnul ni se impartaseste cu insusi trupul si sin6ele Sau nu poate fi zadarnica0 !e aici si marele folos pe care il are credinciosul8 care primeste cu vrednicie Sf0 (mpartasanie0 Primind pe *ristos in noi8 @@intimitate cu /l este deplina caci @@cel ce se alipeste de !omnul este un sin6ur du+ cu /lAA 9( Cor0 >(8 1 ;0 Ca urmare vointei lui este una cu a lui *ristos8 precum a lui *ristos a fost una cu a Tatalui0 Credincioasul poate de acum

322

repeta cuvintele Sf0 &postol Pavel4 @@acum nu mai traiesc eu8 ci *ristos traieste in mineAA 93al0 ((8 2';8 caci in el nu mai ramine nici cu6etul8 nici vointa si nici viata lui8 ci *ristos tine locul tuturor acestora 420 Prin sfinta (mpartasanie8 mladitele se lea6a de buciumul vitei care le comunica viata din !u+ul Sfint8 eliberindu)le de uscaciune0 (mpartasirea din acelasi potir cu trupul si sin6ele aceluiasi !omn (isus *ristos8 topeste individualitatea noastra e6oista in or6anismul de credinciosi8 care formeaza Biserica8 trupul tainic al !omnului si este patrunsa de du+ul iubirii trinitare 430 Sfinta (mpartasanie este carbunele aprins care curata sufletul nostru8 ea este @@desavirsirea tuturor celorlalte taineAA8 implinind @@ceea ce nu sint in stare celelalte taine sa faca8 dupa cum tot ea este aceea care face sa straluceasca si mai tare darul primit prin celelalte taine si intunecat de umbra pacatuluiAA 440 Comunicarea noastra cu ,intuitorul se permanentizeaza prin impartasirea deasa cu trupul si sin6ele Sau8 ea fiind polul care mentine tensiunea vietii noastre sufletesti ridicata0 Sfinta /u+aristie este leacul la care sintem datori sa aler6am nu numai o data ci de mai multe ori @@caci e de lipsa ca -acatorul lumii sa ramina tot timpul in lutul nostru ca sa indrepteze c+ipul Sau in noi ori de cite ori da semne ca vrea sa se striceMAA 45 Pina acum am infatisat sfintele Taine8 pe care le)am numit 6enerale0 >om continua e#punerea noastra cu sfintele taine8 care nu au un caracter 6eneral obli6atoriu pentru dobindirea mintuirii0 Sfinta taina a ,aslului8 care are ca baza scripturistica cunoscutul te#t de la (acob8 vine sa dea o mai mare atentie suportului material al sufletului nostru4 trupul0 *arul care se po6ara asupra celui bolnav ii da putere sa rabde cu barbatie crucea suferintei trupesti0 Primirea suferintelor trupesti ca drepte8 ca plata a pacatelor noastre8 rabdarea lor cu liniste si c+iar bucuria de a ne sti prin ele partasi !omnului8 confera acestora puteri de transfi6urare a fiintei noastre sufletesti0 Ru6aciunile preotilor sint facute pentru dobindirea sanatatii adevarate8 ceea a restaurarii inte6rale a credinciosului8 pe care !umnezeu il cerceteaza prin aceste suferinte trupesti si care este facut din nou deplin8 pentru ca este in comuniune cu !umnezeu0 &stfel8 ceea ce dobindim noi prin taina sfintului ,aslu este mai precis posibilitatea biruintei prin *ristos8 care sufera cu cel bolav pentru ca acesta sa poata invin6e povara si suferinta 460 Ru6aciunea preotilor8 la care se adau6a ru6aciunea si c+iar contributia materiala a credinciosilor8 da bolnavului o putere sportia8 izvorita din sentimentul de solidaritate tuturor in suferinta8 in *ristos si cu *ristos0 Comuniunea bolavului cu mladitele trupului tainic al ,intuitorului sporeste puterile de viata ale bolavului sau il intareste cu caldura ei pina in pra6ul clipelor de suprema si in6+etata sin6uratate al despartirii de toti si de toate de pe pamint 4 0

323

Taina sfintei Cununii8 prin intarirea +arului8 adusa le6aturii dintre barbat si femeie8 da acesteia c+ipul si taria le6aturii dintre ,intuitorul *ristos si Biserica Sa si creeaza dispozitiile favorabile mentinerii acestei le6aturi prin depasirea e6oismului8 a dra6ostei si parerii de sine0 /a pune astfel o baza solida celei mai mici celule sociale si teolo6ic vorbind8 continuata si e#tinsa8 in timp si spatiu prin comuniunea spirituala creata in Biserica0 Sfinta taina a Cununiei este primul nostru pas spre realizarea unei mai lar6i comuniuni8 sustinute de o 7ertfelnicie concreta8 un sin6ur trup si un sin6ur du+8 avind acelasi !omn8 aceeasi credinta8 acelasi botez si impartasindu)se la acelasi +ar revarsat din sinul iubirii treimice0 Prin aceasta sfinta taina8 celor doi li se adreseaza din nou c+emarea de a fi rodnici8 de a se inmulti si de a stapini pamintul 9-ac0 (8 2$;0 /ste un indemn la crestere in timp si spatiu8 dar si in adincime a le6aturii noastre cu !umnezeu8 crestere ce nu se poate realiza intr)o sin6ura 6eneratie0 (ntimitatea noastra cu !umnezeu8 prin mi7locirea ,intuitorului8 trebuie sa devina mai strinsa8 mai adinca si acest lucru se poate implini desi6ur si in cadrul unei vieti de om8 dar mai ales8 si cu prisosinta8 in cursul mai multor 6eneratii0 !e asemenea8 copiii nascuti in cadrul unei casnicii binecuvintate sint @@ferestreleAA desc+ise ale familiei catre semeni8 catre viitor0 Prin puritatea lor8 ei desc+id caile de acces spre intele6ere si comuniune sufleteasca8 ale parintilor cu semenii lor8 copiii fiind adevarate punti de le6atura in realizarea unei mai lar6i comuniuni spirituale0 !in punct de vedere teolo6ic8 punerea cununilor pe capul mirilor semnifica reasezare omului in ran6ul de coroana a creaturii8 de stapin al ei8 dar totodata semnifica si cununa martirilor0 Convietuirea impreuna8 in dra6oste este o continua rasti6nire a omului vec+i8 a e6oismului8 a tendintelor e6ocentrice 4$0 (n acest proces de rasti6nire8 de mucenicie continua8 prin omorirea tuturor tendintelor e6oiste8 cei doi sint a7utati de revarsarea +arului dumnezeiesc8 care le intareste vointa si le da putere sa paseasca inainte spre desavirsita comuniune cu ceilalti crestini in Biserica8 iar prin Biserica8 vazuta ca trup tainic al !omnului8 la desavirsita comuniune cu ,intuitorul8 capul ei0 (ntre toate celelalte sfinte taine8 *irotonia ocupa un loc aparte0 &cest loc deosebit este dat de caracterul dominant eclesiolo6ic al acestei taine8 ca taina8 prin e#celenta8 primita pentru comunitate0 -olosul ei depaseste pe cel strict personal si se e#tinde asupra comunitatii0 /a este taina coeziunii Bisericii8 de ea atirnind tainele care promoveaza si ele comuniunea 4%0 Beneficiarul acestei taine este deci nu atit preotul8 cit comunitatea8 +arul revarsindu)se prin intermediul acestuia asupra credinciosilor0 *arul *irotoniei primit de preot nu se revarsa asupra credinciosilor numai prin faptul ca acesta este savirsitorul tainelor8 care le comunica aceasta ener6ie divina8 ci si prin aceea ca propovaduirea lui8 a cuvintului /van6+eliei vestit de el8 are puterea acestui +ar care poate naste credinta in ascultatorB iar mai apoi8 el poate transfi6ura viata credinciosilor prin indemnurile sale8 ca pastor si du+ovnic al credinciosilor0 Pe de alta parte8 preotul si episcopul sint reprezentanti ai comunitatii8 purtatorii ei de cuvint in fata lui !umnezeu8 dar ei nu sint rupti de comunitate0 /i sint cei prin care ru6aciunile comunitatii sint inaltate la !umnezeu si totodata cei prin care !umnezeu revarsa +arul Sau8 in sfinta biserica8 asupra comunitatii0 /i sint purtatorii aceleiasi

324

misiuni pe care a avut)o ,intuitorul pe pamint8 de aduce 7ertfa nesin6eroasa in numele comunitatii si de a dobindi darurile !u+ului Sfint pe care le daruiesc comunitatii0 !e aici8 importanta si valoarea deosebita a tainei *irotoniei si a sacerdotiului0 !ar daca taina *irotoniei este prin e#celenta in folosul comunitatii8 nu se poate i6nora nici actiunea ei sfintitoare8 de a7utor +aric8 dat preotului pentru implinirea misiunii sale4 invatatoresti8 sfintitoare si pastorale0 Preotul este pus intr)o alta relatie cu semenii8 decit aceea in care se afla doi credinciosi0 &ceasta relatie implica un plus de responsabilitate fata de destinul pamintesc si vesnic al credinciosilor8 fata de pozitia lor referitoare la 7ertfa de pe cruce a ,intuitorului0 <u in zadar Sfintul &postol Pavel atra6e atentia8 in mod deosebit8 ucenicului sau Timotei8 de a inflacara darul lui !umnezeu8 care este pus in el 9(( Tim0 (8 6;8 inflacarare care se mentine prin intrea6a sa activitate0 Preotul este purtatorul crucii lui *ristos8 @@care mintuiestei si pe altiiA ) dupa cuvintul -ericitului &u6ustin8 si totdata beneficiarul puterii +arice de a duce la bun sfirsit stradaniile sale pentru mintuirea celor incredintati lui0 &devaratul preot este cel care facindu)se @@tuturor toateAA 9( Cor0 (>8 22; plamadeste si in6ri7este de cresterea du+ovniceasca a comunitatii in viata lui intelesul real al cuvintelor lui *ristos4 @@-oc am venit sa arunc pe pamint si cit as vrea sa fie acum aprins5AA 91uca J((8 4%; 5'0 Preotul @@reprezintaAA intr)un mod real pe insusi *ristos8 6ri7a 1ui8 dra6ostea 1ui8 invatatura 1uiB /l este cel care stind in centrul tuturor zice4 @@Sa fim toti una in *ristosAA8 care (nsusi constituie centrul Bisericii ca unitate8 si care a avut puterea sa transforme un 6rup de credinciosi in Biserica8 cina in sacrament8 ritul sau simbolul in realitate0 !e aceea8 sacramentul *irotoniei nu priveste sin6ur pe cel care este +irotonit8 ci intrea6a BisericaAA 510 !ar insasi aceasta activitate de apostol al ,intuitorului pe care o savirseste preotul provoaca un proces de indu+ovnicire a preotului asa precum opera sau lucrarea cuiva isi revarsa binefacerile asupra altora8 dar si asupra subiectului lucrator0 &sa incit starea de responsabilitate cu care si incarca primitorul *irotoniei8 creeaza in acelasi timp o tensiune de continua preocupare pentru persoana proprie8 pentru cresterea sa du+ovniceasca in *ristos8 pentru ca nu cumva8 dupa ce a propovaduit altora8 el isusi sa fie lepadat 9( Cor0 (J8 2 ;0 !esi6ur ca taina *irotoniei pune o sarcina 6rea pe umerii primitorului8 dar ii da si a7utorul +aric necesar purtarii ei0 Responsabilitatii mari ii da 7utor pe masura ei8 dar si pe masura stradaniilor primitorului acestei taine0 *arul primit prin punerea miinilor8 da celui ce se impartaseste de el puterea de a fu6i de toate pacatele8 de a pastra nealterata credinta8 nade7dea si dra6ostea sa de a propovadui adevarul8 de a mustra cu blindete8 de a fi smerit8 cunoscind nevrednicia proprie si slabiciunile si ispitele0

325

Preotul are misiunea de a @@naste in (isus *ristos prin /van6+elieAA 9( Cor0 (>8 15; si de a creste pe toti membrii comunitatii pe care ii are in 6ri7a0 !ar aceasta lucrare se va reflecta si asupra lui8 transfi6urindu)l8 modelindu)l dupa c+ipul Celui pe care)l preinc+ipuie8 dupa c+ipul Pastorului cel bun8 (isus *ristos0 !upa cum ne)am putut da seama sfintele taine sint e#presia marii iubiri a ,intuitorului8 care ne)a lasat8 dupa inaltarea Sa8 pe ,in6iietorul8 ca sa ne a7ute in lupta noastra cu cel rau8 care8 profitind de slabiciunea noastra8 ne pericliteaza nu numai mintuirea noastra8 ci c+iar si conditia noastra de fiinte spirituale0 Sfintele taine sint tot atitea miini ale dra6ostei dumnezeiesti intinse noua pentru a putea birui obstacolele ce stau in fata urcusului nostru du+ovnicesc8 a cresterii noastre in viata in *ristos0 !enumirile multiple8 pe care le poarta8 indica tot atitea lucrari8 pe care +arul !u+ului Sfint le opereaza asupra fiintei noastre sufletesti0 !in cele aratate mai sus se poate desprinde intr)o oarecare masura importanta si valoarea sfintelor taine8 comparabile in viata or6anica cu sin6ele ce pulseaza in vinele ficaruia dintre noi8 sin6e care ne face vii si capabili de rod0 (mportanta si valoarea lor nu se poate dezvalui insa8 in mod deplin8 prin mi7locirea cuvintelor8 ci numai prin trairea nemi7locita si practicarea permanenta a lor8 prin impartasirea cu puterea transfi6uratoare a +arului divin ce se revarsa din ele si aceasta in strinsa comuniune a credintei8 a nade7dii si a dra6ostei cu celelalte mladite ale trupului tainic al ,intuitorului0 GediteazHI Sfanta (itur-!ie - Slu.ba Slu.belor Sfanta 1itur6+ie ocupa in viata Bisericii un loc central0 /ste cunoscut faptul ca or6anizarea primelor comunitati crestine s)a facut in functie de savarsirea Sfintei /u+aristii0 O!eci cei ce au primit cuvantul 1ui s)au botezatB si in ziua aceea s)au adau6at ca la trei mii de suflete0 Si staruiau in invatatura &postolilor si in comuniune8 in fran6erea painii si in ru6aciuniR 9-apte ((8 41)42;0 (n primele secole ei care doreau sa devina crestini erau pre6atiti in c+ip special0 Cate+umenaul8 se poate spune8 constituia nu numai invatarea doctrinei crestine8 ci si o initiere in vederea intele6erii lucrarii tainice a lui !umnezeu prin Biserica in lume0 Cate+umenii erau pre6atiti pentru intele6erea tainei tainelor8 Sfanta /u+aristie0 !intru inceput8 credinciosii se straduiau sa intelea6a adevarurile de credinta si sa participe8 prin traire8 la cult0 (n nazuinta de a intele6e ceea ce se savarsea s)a simtit nevoia unei e#plicari a randuielii si a simbolismului actelor cultice0 Se poate spune8 in acest sens8 ca cei ce participau la Sfanta 1itur6+ie in care se recapituleaza simbolic activitatea ,antuitorului intrupat8 inviat si proslavit8 traiau bucuria comuniunii cu !umnezeu0 -ata de alte servicii reli6ioase8 Sfanta 1itur6+ie era inteleasa c+iar si cand limba de cult era straina0

326

1a inceputul secolului al J>()lea8 deci descriind situatii si mai vec+i8 un preot sas din Bistrita8 &dalbert Durmloc+8 scrie unui prieten al sau din Breslau ca preotii romani Oe#plicaR epistolele Sfantului Pavel si /van6+elia in limba romana8 dupa ce le)au citit in slavona8 Ope care mirenii n)o intele6R0 &sadar8 prin e#plicarea te#telor8 preotii cultivau si ei limba romaneasca in biserica si trebuie sa intele6em ca aceasta era pe atunci o mare indrazneala0 Stefan ,etes spune8 pe drept cuvant8 ca in acea vreme credinciosii se ru6au in mod si6ur in romaneste si putem adau6a la aceasta ca8 fara nici o indoiala8 se spovedeau la preot si acesta ii dezle6a in romaneste8 de vreme ce nu intele6eau slavona 10 Catre aceste concluzii conduce lo6ica lucrurilor0 Remarcam in acest sens si faptul ca in randuiala 1itur6+iei8 ecfonisele si tot ceea ce se rosteste cu voce tare in unele 1itur6+iere sunt redate in limba poporului8 iar ru6aciunile care se citeau de catre preot in taina erau8 spre e#emplu8 in limba 6reaca0 (n felul acesta a fost conceput 1itur6+ierul aroman8 in care Oe#ceptind ru6aciunile care se citeau de catre preot in taina erau8 spre e#emplu8 mult mai bo6ate in 1itur6+ierul romanesc 9ceea ce este si e#plicabil8 scopul traducerii fiind acela de a se face inteles serviciul divin de catre aroman8 in timp ce tipicul este acelasi8 indiferent de limba in care se fac slu7ba;8 continutul strict al 1itur6+iei8 ceea ce se citeste cu 6las tare8 nu in taina8 adica ecfonisele toate cate se zic in 1itur6+ia Sfantului (oan 3ura de &ur8 sunt intocmai si in 1itur6+ierul aromanesc 20 /#plicarea si intele6erea Sfintei 1itur6+ii in consensul invataturii Bisericii a fost ceruta si de nevoia de aparare si propovaduire a dreptei credinte0 Primul 1itur6+ier tiparit si care dateaza din 15 '8 reprezinta8 de fapt8 raspunsul Bisericii "rtodo#e Romane din Transilvania la propa6anda calvina0 &probarea tiparirii acestui 1itur6+ier a fost o capitulare a propa6andei calvine8 o capitulare a prozelitismului calvin in fata rezistentei ortodo#eR 30 &ceste cateva consideratii preliminare ne indreptatesc sa afirmam ca fiii Bisericii noastre stramosesti8 cu toate ca mai multe veacuri au avut ca limba de cult o limba straina8 au inteles si au pretuit Sfanta 1itur6+ie cu multa si adanca evlavie0 Pentru a intele6e mai bine locul pe care l)a ocupat Sfanta 1itur6+ie in preocuparile teolo6ilor romani este necesar8 mai intai8 o succinta prezentare a istoricului savarsirii Sfintei 1itur6+ii la noi0 <u avem documente care sa ateste structura Sfintei 1itur6+ii si felul cum se savarsea ea la straromani0 &r6umentul filolo6ic privind raspindirea crestinismului la stramosii nostri se dovedeste8 prin fapte de limba8 ca limba folosita in Biserica era limba latina populara0 Caracterul latin al crestinismului romanesc nu mai poate fi pus la indoiala de nimeni in vremea noastra 40 Si8 de vreme ce se atesta raspandirea crestinismului inca de la inceput la romani trebuie sa admitem ca stramosii nostri si)au manifestat evlavia prin cult si in primul rand prin participarea la savarsirea Sfintei 1itur6+ii0 Primul manuscris care cuprinde randuiala Sfintei 1itur6+ii dateaza8 potrivit concluziilor la care au a7uns cercetatorii nostri8 din anul 141%0 /l cuprinde de fapt 1itur6+ia Sfantului >asile cel ,are 50 &u e#istat si numeroase manuscrise0 Timpul si vitre6iile care s)au abatut in nenumarate randuri asupra pamantului romanesc au facut ca aceste marturii ale evlaviei si ostenelilor stramosilor nostri sa dispara0 -aptele de limba

327

sustin aceasta afirmatie0 &nalizind limba 1itur6+ierului lui (on din Suiu68 3+0 Serban Cornila scria4 OCred ca ar+aismul formelor 6ramaticale8 precum si anar+ismul le#icului din te#tele pe care le vom reproduce mai 7os8 vor proba ca avem de a face cu o carte a carui ori6inal a fost scris cel putin cu doua secole mai inainte de data cand a fost copiatR 60 &cest manuscris dateaza8 potrivit insemnarii autorului8 din 22 au6ust 1 240 Comparind limba 1itur6+ierului mitropolitului !osoftei al ,oldovei 916 %; si a 1itur6+ierului preotului Petru din Tinod 916 %;8 re6retatul Pr0 Ciu+andru a7unsese la concluzia ca Oambele 1itur6+iere reproduc un prototip comun8 iar diferenta ce e#ista intre ele s)ar datora felului diferit cum au copiat cei doi copisti unul si acelasi te#tR 0 Prin urmare8 inainte de a se tipari 1itur6+ierul a circulat mai intii in manuscrise0 <umarul acestor manuscrise era destul de mare8 iar aria de raspindire era intre6 tinutul romanesc din vremea noastra0 !upa aparitia tiparului8 1itur6+ierul8 a fost cartea cea mai des tiparita$0 Tipariturile care cuprindeau te#tul Sfintei 1itur6+ii au o mare importanta atit din punct de vedere litur6ic cit si lin6vistic0 /le reflecta nivelul de cultura pe care)l aveau oamenii vremurilor respective0 Traducerea 1itur6+ierului s)a facut8 asa cum aratam mai sus8 din motive de a intele6e mai bine taina Sfintei 1itur6+ii8 dar si cu scopul de a apara dreapta credinta impotriva prozelitismului reli6ios0 Traducatorii 1itur6+ierului cunosteau foarte bine bo6atia si frumusetea 1itur6+iilor ortodo#e0 (on <eculce a consemnat un fapt 6raitor in acest sens0 /ste vorba de slu7bele pe care ,itropolitul !osoftei8 luat in sur6+iun8 le facea in Polonia8 O!upa ce l)au dus la .olfa8 il punea craiul Sobiet=i de se imbraca cu +ainele cele scumpe si odoarele ,itropoliei tarii noastre si facea 1itur6+ia de zile mari si (ordan la Boboteaza8 dupa obiceiul tarii noastre8 de sa mira craiul8 si toti domnii lesesti si lauda frumoasa taramonie ce are biserica tarii noastreR%0 (n concluzie8 putem spune ca 1itur6+ierul8 alaturi de Sfinta Scriptura8 a fost cartea cea mai des tiparita si de cel mai folos pentru evlavia si spiritualitatea romaneasca0 !e)a lun6ul veacurilor Sfinta 1itur6+ie a constituit obiectul a numeroase e#plicari0 &cestea s)au facut fie sub aspect do6matic8 fie mistico)simbolic0 /le aveau menirea sa antreneze pe credinciosi la intele6erea rinduielii si simbolismului Sfintei 1itur6+ii si implicit la o mai profunda traire a vietii du+ovnicesti0 -ara indoiala preotii slu7itori e#plicau credinciosilor Sfinta 1itur6+ie8 mai ales in predica0 Primele e#plicari ale Sfintei 1itur6+ii in limba romana sunt insa traduceri0 (n cele ce urmeaza ne vom stradui sa prezentam8 pe scurt8 care sunt e#plicarile Sfintei 1itur6+ii in teolo6ia romaneasca0

&0 Traduceri :na din lucrarile cele mai de seama privind e#plicarea Sfintei 1itur6+ii o datoreaza Biserica "rtodo#a Sfintului Simion8 &r+iepiscopul Tesalonicului au fost traduse in romaneste pentru prima data in 1 658 sub titlul4 OSimeon &r+iepiscopul Tesalonicului0 Care acum intii intr)acest c+ip s)au tiparit si s)au diortosit dupa ellinie pre limba 1uminatului si invatatului !omnului nostru (o Stefan ,i+aiu Racovita voevod0 Cu bla6oslovenia si cu toata c+eltuiala a Prea Sfintitului ,itropolit al :n6rovla+iei Nir

328

3ri6orie la Sfinta ,itropolie in Bucuresti P 1a anul de la zidirea lumii leat 2'3 91 65;0 !e (ordac+e Stoicanu i Tipo6rafulR0 (ncercarea8 redactata sub forma unui dialo6 intre un ar+iereu si un cleric8 cuprinde zece parti in care autorul trateaza probleme teolo6ice cu caracter do6matic8 cultic si litur6ic0 (n partea intiia trateaza despre e#istenta lui !umnezeu si combate ereziile care au aparut in sinul Bisericii0 (n partea a (()a se ocupa de Sfintele Taine8 la numar8 aratind ca (isus *ristos este izvorul tuturor tainelor8 despre invierea mortilor si afirma ca Sfinta 1itur6+ie a fost savirsita pentru prima data de catre ,intuitorul (isus *ristos la Cina cea de Taina0 Partea a ((()a trateaza despre ,irun6ere si arata cum se face sfintirea ,arelui ,ir0 Partea a (>)a P invataturi despre Sfinta 1itur6+ie P este cea mai importanta din punctul nostru de vedere0 Sfintul Simeon e#plica simbolismul actelor si actiunilor litur6ice8 incepind cu po6orirea ar+iereului din scaun8 numarul vesmintelor ar+ieresti si preotesti8 imbracarea slu7itorilor8 Proscomidia8 vasele 1itur6ice8 darurile4 Piinea dospita si vinulB staruie asupra folosirii piinii dospite si arata de ce nu folosim azima0 !aca am folosi azima8 cum fac romano)catolicii8 ne)am face partasi cu iudeii8 ar trebui sa 7ertfim mielul si sa tinem simbata0 &rata ca potrivit/van6+eliei8 (isus a adus .ertfa piine dospita8 a facut cina inainte de ziua azimilor Oci mai inainte de azima eraR si iudeii nu au intrat Oin divanR ca sa nu se spurce Ocaci era mare ziua aceeaR0 (isus a instituit Pastile cele noi si adevarate Osi acestea era po+tit ca sa le dea mai inainte pina a patimi8 pentru ca sa ramina cu noi8 ca sa fie adevarat precum a zis4 Cel ce maminca Trupul ,eu si bea Sin6ele ,eu8 in ,ine petrece si /u in el0 !rept aceea nu toate ale le6ii au facut la cine aceea8 ci au facut spalarea si au sezut si blid era intru care a intins (udaR0 Sfintul Simeon demonstreaza ca practica folosirii piinii dospite si a vinului ametescat cu apa pe care o tine Biserica "rtodo#a este in deplin acord cu invatatura do6matica despre unitatea firilor in persoana divi)umana a Rascumparatorului0 /l afirma ca unii eretici foloseau numai apa0 &ceasta practica este 6resita8 dupa cum si cea a armenilor care foloseau numai vinul4 O!ar nici vin sin6ur numai sa se puie precum fac ereticii armei care alt eres voind sa strice la mai rau eres au cazut0 Ca voind acestia asta impotriva lui <estorieB carele despartire au invatat a fi la *ristos si deosebesc cuvintul adeca !umnezeirea si deosebirea omenirea8 i)au zis ca o fire iaste intru *ristos8 intruparea 1ui lepadind)o ticalosiiR0 Sfintul Simeon al Tesalonicului insista asupra acestor pentru ca in vremea sa se adusese de7a in discutie modul de prefacere a Sfintelor !aruri0 Tot in partea aceasta se ocupa de scoaterea miridelor8 aratind ordinea acestora8 da unele e#plicatii despre strana8 arata de ce se tamiiasa la Proscomidie8 ce este Sfintul &ltar si Sfinta ,asa0 Partea a >)a trateaza despre Biserica8 tirnosirea ei8 lucrurile care se pastreaza intr)insa8 despre Taina *irotoniei8 Pocaintei8 <untii si Sfintului ,aslu0 (n partea a >()a se ocupa de ru6aciunile Bisericii8 cuprinse in cele laude bisericesti8 avind in centrul lor Sfinta 1itur6+ie0 Se dau e#plicatii aspura 1itiei8 Ceasurilor8 1itur6+iei8 !arurilor mai inainte Sfintite si pomenirii mortilor0

329

Partea a >(()a cuprinde e#plicatii date Botezului si Sfintului ,ir8 Biserica ca lacas de inc+inare si revine cu e#plicari asupra vesmintelor de slu7ba si a momentelor mai importante din Sfinta 1itur6+ie oficiata cu &r+iereu0 (n partea a >((()a e#plica simbolul credintei si impotriva cui s)au ridicat afirmatiile sale0 (n partea a (J)a trateaza sub forma de dialo6 unele invataturi do6matice8 iar in ultima parte8 a J)a8 da povete celor ce vor intra in cinul mona+al sau se vor face preoti0 !in aceasta simpla insiruire a problemelor pe care Sfintul Simeon al Tesalonicului le)a ridicat si tratat in lucrarea sa ne dam seama de bo6atia temelor8 aduse in discutie si de actualitatea lor8 raportate la epoca respectiva0 /l nu a reusit o tratare sistematica8 a revenit asupra unor teme8 a adus mai multe interpretari mistice si le)a aratat8 intotdeauna8 temeiul do6matic0 (nterpretarile pe care le da8 le raporteaza la (ntruparea8 unitatea celor doua firi in Persoana ,intuitorului8 la patimile si invierea !omnului0 1ucrarea Sfintului Simeon al Tesalonicului s)a bucurat de multa pretuire in sinul Bisericii noastre0 !e aceea s)a facut o noua traducere sub titlul4 OSfintul Simeon la Tesalonicului0 Tratat asupra tuturor do6melor credintei noastre ortodo#e dupa adevaratele principie puse de !omnul nostru (isus *ristos si urmasii Sai0 Retiparita dupa ori6inala traductie din limba elena cu data 1 65 si indreptata in stil pe alocarea0 (n zilele Prea (naltatului !omn Principatelor :nite Romane &le#andru (oan (8 cu binecuvintarea (nalt Prea Sfintitului &r+iepiscop si ,itropolit al :n6ro)>la+iei si Primat al Romaniei S0 !0 <ifon8 de Toma Teodorescu0 Suburbia ,untuleasa8 strada Plantelor nr0 % O0 Partea a>(()a se intituleaza4 /#plicarea a acetuiasi Parinte pentru Sfinta Biserica si pentru cei ce slu7esc intr)insa8 diaconi8 preoti8 ar+ierei si pentru adau6irile cu care slu7esc oricare dintr)insii0 Pentru dumnezeiasca Taina a Sfintei 1itur6+ii aratindu)i pricina fiecareia din cele ce se savirsesc la dinsa si care e#plicare s)a trimis la crestinii cei din Nritus 9p0 251)26$;0 /ste de fapt un rezumat al primei lucrari0 Cel mai de seama litur6ist al Bisericii "rtodo#e este insa8 fara indoiala8 <icolae Cabasila0 /l s)a nascut in 7urul anului 13''0 Si)a facut o frumoasa cultura la Bizant0 !upa terminarea studiilor a venit la (erusalim fiind Ouna dintre personalitatile cele mai remarcabile care au ilustrat istoria politica8 reli6ioasa si culturala a lumii bizantine din secolul al J(>)leaR1'0 1itur6istii considera lucrarea lui <icolae Cabasila OTilcuirea !umnezeiestii 1itur6+iiR cea mai buna erminie sau tilcuire care a a7uns pina la noi0 (n limba romana lucrarea a aparut purtind titlul4 O<icolae Cabasila0 Tilcuirea !umnezeiestii 1itur6+ii0 Traducere din 6receste si lamuriri introductive de diaconul /ne Braniste8 asistent la universitar0 Cu o prefata de Pr0 Petre >intilescu8 !ecanul -acultatii de Teolo6ie din Bucuresti0 Cuvint inainte si ilustratii in6ri7ite de (0 !0 Stefanescu8 profesor universitar0 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune al Bisericii "rtodo#e Romane8 Bucuresti8 1%460R (n introducerea lucrarii8 autorul traducerii8 da Ociteva stiri despre viata lui <icolae Cabasila si lamuriri asupra tilcuirii sale litur6iceR0 &sa cum arata P0C0 Pr0 Prof0 /ne Braniste8 erminia lui <icolae Cabasila Oare un pronuntat caracter do6matic si mistic si este cea mai completa8 mai profunda si mai celebra dintre tilcuirile litur6ice clasice ale ortodo#ieiR110

330

(mpartita in 53 de capitole8 sistematic rinduite8 lucrarea prezinta Sfinta 1itur6+ie8 urmarind desfasurarea ei0 (n cap0 ( <icolae Cabasila face o prezentare 6enerala a 1itur6+iei care are un indoit scop4 sfintirea darurilor si sfintirea credinciosilor0 Cap0 J>( OSimbolismul Sfintei 1itur6+ii8 pe scurt este cum remarca traducatorul Oo repetare aproape cuvint cu cuvint8 a ultimei parti din Cap0 (R120 (n capitolele (()J( se ocupa cu interpretarea ProscomidieiB Cap0 J(()J> si J>(()JJ>(( cu 1itur6+ia cate+umenilor si cea a credinciosilor8 pina la momentul Sfintirii darurilor sau 7erfei litur6ice sub toate aspectele0 &poi in cap0 JJJ>((()J1(8 continua interpretarea 1itru6+iei pina la impartasirea credinciosilor0 (nsista in cap0 J1(()1((8 asupra efectelor8 esentei si modului sfintirii credinciosilor prin Sfintele Taine8 Cap0 1((() este consacrat ultimelor acte litur6ice0 (n comparatie cu alte erminii bizantine8 subliniaza traducatorul8 <icolae Cabasila Otrece foarte repede peste unele amanunte litur6ice8 ne6li7ind8 in 6eneral8 6esturile si actiunile litur6ice0 &stfel8 la el nu 6asim nici o mentiune despre unele acte si ceremonii care intrasera de7a de multa vreme in rinduiala 1itur6+iei8 ca de e#emplu8 imbracarea Sfintitilor slu7itori8 spalarile rituale si nici despre tamiieri sau cadiri8 dintre care abia pomeneste8 in treacat8 de cea de la acoperirea darurilor8 la sfiristul proscomidiei 9cap0 J(;0 /l nu se ocupa8 de asemenea8 nici de sfintul locas8 de vesmintele si de vasele litur6ice8 a caror interpretare cuprinde cea mai mare parte din comentariul atribuit lui 3+erman al Constantinopolului si din opera litur6ica a Sfintului Simeon al TesaloniculuiR130 S)a remarcat8 de asemenea8 faptul ca el nu citeaza te#tul ru6aciunilor8 ci multumindu) se indica inceputul si sfirsitul8 rezumind personal continutul acestora0 &sa cum sublinia in cuvintul introductiv re6ratatul preot profesor Petre >intilescu8 aceasta /rminie Ode neintrecuta valoareR8 care Oin cultura unui teolo6 si mai ales in pre6atirea unui litur6+isitor constientR8 nu poate Ofi suplinita de nici o alta lucrareR trebuia deci sa fie tradusa si in limba romana0 O/ste usor de inteles8 deci8 ce eminent serviciu face Teolo6iei romanesti Parintele asistent !iacon /ne Braniste8 dind din limba 6reaca in cea romana aceasta subtila tilcuireR140 (n sfirsit8 o alta lucrare care tilcuieste Sfinta 1itur6+ie si care a fost8 in ultimul timp8 tradusa in romaneste este (storia bisericeasca si privire mistica a lui 3+erman8 &r+iepiscopul Constantinopolului0 Sfintul 3+erman a trait intre anii 65') 330 & fost patriar+ al Constantinopolului intre 15) 33 si alaturi de Sfintul (oan !amasc+in a luptat pentru restabilirirea adevaratei invataturi despre Sfintele icoane0 1ucrarea sa este dupa parerea cercetatorilor foarte importanta pentru epoca bizantina0 /ste tradusa in romaneste si prefatata de Pr0 Prof0 <icolae Petrescu de la Seminarul teolo6ic din Craiova150 Pina acum a aparut in revista O,itropolia "ltenieiR an0 JJ>( 91% 4;8 nr0 %)1'8 p0 $25) $328 sub urmatoarele titluri puse de traducator Odintr)o necesitate didacticaR8 deoarece te#tul 6recesc nu are nici un fel de titlu sau subtitlu4 !espre biserica8 lacasul divin si drepre toaca8 despre primele doua Taine4 Botezul si ,irun6erea8 despre absida &ltarului8 despre obiectele din &ltar8 despre iconostas si despre naos8 despre inc+inare catre rasarit si despre in6enunc+ere8 despre tunderea capului preotului8 despre vesmintele preotesti si simbolismul lor0 (n aceeasi revista8 anul JJ>(( 91% 5;8 nr0 1)28 p0

331

4)$'8 a aparut comentariul asupra Proscomidiei si 1itur6+iei cate+umenilor pina la antifonul (((B in nr0 3)48 p0 213)21% este continuarea e#plicarii 1itur6+iei cate+umenilor pina la sfirsitB in nr0 )$8 p0 544)55 este tilcuirea litur6+iei credinciosilor pina la OSa ne iubim unii pe altii000R ultima parte fiind in curs de aparitie0 !upa cum se vede autorul a acordat atentie si s)a preocupat de biserica)lacas de cult8 de vesminte si numai dupa aceea despre tilcuirea Sfintei 1itur6+ii0 Sfintul 3+erman al Constantinopolului prezinta istoric faptele litur6ice8 le tilcuieste simbolic0 O(nterpretarea mistico)contemplativa domina in 1itur6+ia cate+umenilor si a credinciosilor0R &sa cum sublinia traducatorul8 Oacest comentariu are meritul ca reda tilcuirea ortodo#a a tuturor elementelor Sfintei 1itur6+ii din primele opt secole si devine temei de tilcuire a Sfintei 1itur6+ii si pentru perioada de dupa sc+isma din 1'548 cind au aparut celelalte tilcuiri litur6ice ale lui Pseudo)Sofronie al (erusalimului8 Teodor de &ndida 9sec0 J((; si a lui <icolae Cabasila 9sec0 J(>;0 /l contribuie deci la pastrarea invataturii ortodo#e cu privire la Oe#plicarea serviciului divin al Sfintei 1itur6+iiR160 Traducerea acestei lucrari in limba romana8 imbo6ateste numarul lucrarilor cu caracter litur6ic traduse la noi si reflecta atentia pe care teolo6ii romani din toate timpurile au acordat)o literaturii patristice si lucrarilor de teolo6ie ortodo#a in 6eneral0 :n alt ostenitor in domeniul 1itur6+iei a fost /remia Cacavela care prin tilcuirea ce o face contribuie la cunoasterea Sfintei 1itur6+ii la romani4 O(nvatatura sfinta adeca sfintei si dumnezaestii litur6+ii tilcuire de pe limba 6reciasca pe limba rumaneascaR8 (asi8 16% 0 /remia Cacavela s)a nascut in insula Creta cam pe la 1651 si a invatat in manastirea Ret+Emo8 calatoreste foarte mult prin &sia ,ica8 >iena etc08 a6onisind o vasta cultura0 (n 16$6 il 6asim in Tara Romaneasca8 in Bucuresti8 unde traduce din italiana in 6receste O&sediul >ieneiR8 iar in 16$ il 6asim e6umen la manastirea Plaviceni0 >orbim despre el8 !imitrie Cantemir il numeste Omona+ foarte iscusitR0 (n 16$$ vine la (asi c+emat de Constantin >oda Cantemir8 iar in aceasta perioada cit sta in ,oldova face traducerea de care ne ocupam a Sfintei 1itur6+ii 1 %38 dupa <icolae >ul6aris0 (n aceasta preocupare de traducator l)a avut ca ostenitor si purtator de 6ri7a pe +atmanul Bo6dan8 cumnatul lui &ntio+ Cantemir0 Prelucrarea lui /remia Cacavela a circulat la romani in stare de manuscris si a fost drept manual pentru instruirea preotilor pina in secolul trecut0

B0 1ucrari ori6inale "r6anizarea si dezvoltarea invatamintului teolo6ic la noi a adus de la sine si nevoia aparitiei unor manuale de 1itur6ica0 !intre acestea remarcam pentru valoarea si e#tinderea lor8 tratatele de 1itru6ica0 !intre acestea remarcam pentru valoarea si e#tinderea lor8 tratatele de 1itur6ica ale lui >asile ,itrofanovici si Badea Cireseanu0 10 P 1itur6ica Bisericii "rtodo#e0 Cursuri universitare de dr0 >asile ,itrofanovici fost profesor p0o0 teolo6ia practica la facultatea teolo6ica din Cernauti0 Prelucrate8 completate si editate de Prof0 !r0 Teodor Tarnavsc+i si acum din nou editate si completate de !r0 in teolo6ie si filosofie <ectarie <icolae Cotlarciuc8 &r+iepiscop si ,itropolit al Bucovinei8 fost profesor universitar pentru Teolo6ia practica8 Cernauti8 1%2%8 /ditura /par+iei ort0 rom0 din Bucovina0 /ste precum se vede fructul stradaniilor a trei profesori universitari0 >asile ,itrofanovici 91$64)1$$$;8 Teodor Tarnavsc+i 91$%6)

332

1%14; si <icolae Cotlarciuc 91%1%)1%23;0 -iecare dintre ei au adus completari8 dezvoltari si imbunatatiri prele6erilor universitare8 tinute initial de >asile ,itrofanovici0 &cestea au fost publicate pentru prima data in anul 1%'%0 /ditia din 1%2% cuprinde doua parti0 -iecare parte este impartita in capitole8 acestea in sectiuni8 iar sectiunile in articole0 !espre >asile ,itrofanovici stim ca s)a nascut in 1$318 la Budenit in Bucovina8 a facut liceul si Teolo6ia la Cernauti si s)a specializat pentru teolo6ia practica la >iena0 (n 1$56 a fost numit preot si i s)a incredintat suplinirea catedrei de Teolo6ie practica la (nstitutul teolo6ic din Cernauti0 (n 1$5% a fost numit administrator paro+ial la >icovul de Sus pentru a face practica pastorala0 (n 1$61 a devenit profesor a6resat8 iar in 1$64 profesor titular la catedra de Teolo6ie practica a (nstitutului teolo6ic cernautean0 (nfiintindu)se in 1$ 5 :niversitatea din Cernauti8 a fost numit profesor titular al -acultatii de teolo6ie0 (ntre anii 1$ 6)1$$2 a fost !ecan al acelei -acultati0 (n 1$ % a fost facut doctor +onoris causa0 & murit in 1$$$ la ,ariebod8 suferind de inima0 1ucrarea lui este impartita astfel4 Partea (8 1itur6ica 6enerala 9p0 $')451;8 care cuprinde cap0 ( Cerintele si conditiile pentru e#ecutarea rinduielilor litur6ice si cap0 (( -ormele 6enerale comune rinduielilor litur6ice0 Partea a (()a8 1itur6ica speciala 9p0 454)%'6;8 cuprinde4 cap0 ( Cultul public comun adica rinduielile bisericesti publice comune sau rinduielile bisericesti fi#e8 stationareB cap0 (( Rinduielile bisericesti particulare sau rinduielile bisericesti periodice0 &utorii s)au ocupat despre Sfinta 1itur6+ie in partea a (()a8 cap0 (8 sectiunea (8 articolul ((8 p0 4% )6'28 tratind despre Sfinta 1itur6+ie OculmeaR cultului divin si Ocentrul intre6ii vieti reli6ioase a crestinuluiR1 0 1itur6ica P spune autorul P se poate privi sub punctul de vedere al sacrificiului si sub punctul de vedere al sacramentului0 &ici avem a privi 1itur6+ia din punctul cel dintii1$0 !e aceea se ocupa mai intii de conceptul de sacrificiu8 sacrificiile >ec+iului Testament8 scarificiul lui *ristos pe cruce si sacrificiul eu+aristic0 &poi trateaza8 cu temeinicie8 despre necesare pentru serbarea Sfintei 1itur6+ii8 ministrul Sfintei 1itur6+ii8 1itur6+iile Bisericii "rtodo#e Rasaritene8 norme rituale vec+i ale 1itu6+iei0 (n continuare autorii prezinta Partile 1itur6+iei Sfintului >asile cel ,are si a Sfintului (oan 3ura de &urB Proscomodia8 1itu6+ia cate+umenilor si 1itur6+ia credinciosilor0 (mpletind consideratiile istorice cu e#plicarile do6matice si mistice date de Sfintul Simeon al Tesalonicului8 Sfintul 3+erman al Constantinopolului si <icolae Cabasila8 autorii sintetizeaza si pun in lumina elementele fundamentale ale Sfintei 1itur6+ii0 1itur6+ia Bisericii "rtodo#e8 in forma editiei din 1%2% constituie un izvor important de documentare si intele6ere a Sfintei 1itur6+ii0 20 P &l doilea tratat de 1itur6ica a aparut in trei volume intre anii 1%1')1%120 /l este opera activitatii profesorale si stiintifice depuse de)a lun6ul a 1 ani de catre Badea Cireseanu0 1ucrarea este intitulata4 Tezaurul litur6ic al Sfintei Biserici crestine ortodo#e de rasarit0 >ol0 ( Bucuresti8 1%1'8 vol0 (( Bucuresti 1%118 vol0 ((( Bucuresti8 1%120 1ucrarea8 cu bo6ate temeiuri biblice si patristice8 a aparut la un an dupa aceea a lui >asile ,itrofanovici0 Se pare ca Badea Cireseanu nu cunoastea lucrarea aparuta in 1%'% la Cernauti0 !e aceea se considera nu desc+izator de drumuri nu numai in teolo6ia romaneasca8 ci in "rtodo#ie0 Bine documentata8 e#pusa intr)un stil limpede si structurata intr)o viziune mai lar6a decit domeniul litur6ic P ne referim la vol0 (( in care

333

face referiri la ar+itectura precrestina si crestina8 lucrarea lui Badea Cireseanu constituie un izvor de referinta pentru specialisti0 >ol0 ( se ocupa de istoria literaturii litur6ice8 vol0 (( despre lacasurile de cult4 icono6rafia bisericeasca8 slu7itorii altarelor8 odoarele litur6ice si simbolica cultului crestin0 >ol0 (((8 prezinta cultul dumnezeiesc public8 sarbatorile8 Tainele8 ieru6iile si posturile0 !espre Badea Cireseanu se stie ca s)a nascut in sinul unei familii de tarani in 1$5%8 in comuna Spineni8 7udetul "lt0 Tatal sau era cintaret0 & urmat scoala primara la Slatina8 Seminarul la Curtea de &r6es si cu a7utorul episcopului 3+enadie al &r6esului8 Seminarul Central din Bucuresti0 (n 1$$38 a fost numit profesor de cali6rafie la Seminarul de la Curtea de &r6es8 unde a functionat trei ani0 &poi s)a inscris la -acultatea de teolo6ie din Cernauti8 unde si)a luat doctoratul in Teolo6ie0 (n 1$%1 a fost numit profesor suplinitor la -acultatea de teolo6ie din Bucuresti la catedra de 1itur6ica8 Pastorala8 Cate+etica si "miletica0 (n 1$%2 a fost numit profesor provizoriu8 iar in 1$%5 profesor definitiv 9Pentru amanunte vezi4 Pr0 Prof0 &l0 ,oisiu8 :n pionier al 1itur6icii romanesti4 Prof0 Badea Cireseanu8 in OS0T0R8 an0 JJ>((( 91% 6;8 nr0 3)68 p0 52')522;0 Ceea ce intereseaza cu osebire lucrarea de fata 6asim tratat in lucrarea lui Badea Cireseanu8 Tezaurul 1itur6ic8 in capitolul ((4 :nele lamuriri stiintifice asupra serviciului divin8 in care pentru inceput vorbeste despre vec+imea Sfintei 1itur6+ii si pre6atirile pentru savirsirea ei8 cuprinde articolul ( inflorirea serviciului litur6ic rasaritean cu trecerea treptata a timpului P serviciul divin in >ec+iul Testament8 1itur6+ia in timpul Sfintilor &postoli8 in secolul al (()leaB 1itur6+ia Constitutiunilor &postolice din secolul al ((()lea si 7umatatea prima a secolului la (>)lea 1itur6+ia Sfintului &postol (acob fratele !omnului8 1itur6+ia Sfintului ,arcuB cele Trei formulare litur6ice ale Bisericii ortodo#eB sacrificiul eu+aristic si numirile lui8 si articolul (( cuprinde conditiile trebuincioase pentru savirsirea Sfintei 1itur6+iiB vrednicia si pre6atirea ministrului litur6+isitor8 timpul pentru savirsirea Sfintei 1itur6+ii8 odoarele trebuincioase la servire a Sfintei 1itur6+ii si spicuiri asupra sectiunii ()a0 Sectiunea a (()a intitulata4 Sfinta 1itur6+ie se ocupa in capitolul ( de cele laude bisericesti si ori6inea lor impartind prezentarea acestora in laude dumnezeiesti de seara 9art0 (; si laude dumnezeiesti de dimineata 9art0 ((;B iar in capitolul (( O/#plicatiuni asupra litur6+iilor sfintilor Parinti >asile cel ,are8 (oan *ristodomul si 3ri6orie !ialo6ul8 p0 15 )23% P Proscomidia8 p0 15$)16$8 despre 1itur6+ia Cate+umenilor si 1itur6+ia Credinciosilor in articolul ((8 p0 1 $)2' 8 iar in articolul (((8 despre 1itur6+ia Sfintului 3ri6orie !ialo6ul sau a celor mai inainte sfintite8 p0 222)23%0 Badea Cireseanu8 considera ca Sfinta 1itur6+ie Oare partile ei deosebite8 dar nedespartite intre eleR1%0 Proscomidia8 1itur6+ia cate+umenilor si aceea a credinciosilor formeaza o unitate8 caci nu pot sa limpezeasca cele doua8 daca s)a inceput ProscomidiaR2'0 Ca si tratatul aparut la Cernauti in 1%2%8 Tezaurul 1itur6ic al lui Badea Cireseanu este o lucrare bine inc+e6ata8 bo6at si stiintific documentata8 mai ales pentru vremea aparitiei0 /l priveste sub un6+i istoric dezvoltarea Sfintei 1itur6+ii si sustine totul cu temeiuri biblice si patristice0 " alta lucrare de mare importanta pentru Teolo6ia litur6ica romaneasca8 este cea a !iaconului /ne Braniste8 /#plicarea Sfintei 1itur6+ii dupa <icolae Cabasila8 Bucuresti8 1%438 Tipo6rafia Cartilor Bisericesti0 &utorul lucrarii s)a nascut in comuna Suseni in 7udetul &r6es la 12 octombrie 1%13 intr)o familie de invatatori0 Scoala primara o face in satul natal8 apoi Seminarul <ea6oe)>oda din Curtea de &r6es si -acultatea de teolo6ie

334

din Bucuresti pe care o termina in iunie 1%3$0 "data cu inscrierea la doctorat o sustine in 1%42 cu titlul de mai sus0 /ste numai apoi profesor de 1itur6ica si Pastorala avindu)l ca indrumator pe re6retatul Pr0 Prof0 Petre >intilescu0 Teza de doctorat o sustine in 1%42 cu titlul de mai sus0 /ste numai apoi profesor de 1itur6ica la -acultatea de teolo6ie din Bucuresti8 post ce il ocupa si in prezent8 ostenindu)se atit pentru studentii teolo6i cit si pentru cursantii la doctorat0 1ucrarea se inscrie ca o contributie de prim ordin pentru 1itur6ica romaneasca0 (n introducere8 p0 3)1$8 autorul arata care sunt erminiile litur6ice in rasarit pina la <icolae Cabasila0 >orbind despre lipsa e#plicarii Sfintei 1itur6+ii in primele trei secole ale crestinismului spune4 O&ceasta lipsa se e#plica probabil prin aceea ca8 dupa cum remarca un litur6ist 6erman contemporan8 in antic+itatea crestina nici nu s)a simtit asa de mult nevoia unei e#plicari a litru6+iei8 ca in timpul de mai tirziuR210 Sec0 (> si >8 aduc in aceasta problema citeva comentarii ale Sfintului Niril al (erusalimului OCate+ezeleMR8 Sf0 (oan 3ura de &ur 9]4' ;8 Teodor de ,opsuestia 9]42$;8 Sfintul !ionisie &reopa6itul8 3+erman al Constantinopolului8 Sfintul Teodor Suditul 9]$26;8 Teodor episcop de &ndida8 incununind cu cea mai desavirsita opera litur6ica al lui <icolae Cabasila O/#plicarea Sfintei 1itur6+iiR0 Partea (8 p0 21)5$8 descrie pe autorul lucrarii8 viata si intinsa lui opera8 cu referinte speciale asupra cuprinsului /rminiei0 Partea a (()a8 p0 5%)2'2 P in cap0 ( si (( sunt comentate punctele din /#plicarea Sfintei 1itur6+ii P cuprinzind scopul 1itur6+iei8 acela de sfintire a darurilor si sfintire a credinciosilor8 7ert7a litur6ica in institutia si esenta ei8 materia darurilor de 7ertfa8 Proscomidia8 sfintirea darurilor si apolo6ia epiclezei0 Cap0 ((( P vorbeste despre sfintirea credinciosilor8 mi7loacele litur6ice8 efectele sfintirii si participarea celor vii si a celor morti la efectele 7ertfei eu+aristice0 Cap0 (> P 1itur6+ia ca mi7loc al cultului crestin4 raportul nostru fata de !umnezeu8 formele latreuticii in 1itur6+ie8 eu+aristia ca nota predominanta a 7ertfei litur6ice8 1itur6+ia ca ru6aciune de cerere si de multumire si sensul pomenirii Sfintilor in 1itur6+ia Sfintului (oan 3ura de &ur0 Cap0 > P cuprinde semnificatia simbolico)mistica a rinduielii litur6+iei in care se ocupa de 1itur6+ie ca pomenire sau comemorare8 semnificatia Proscomidiei8 a Sfintei 1itur6+ii pina la epicleza si a ritualului Sfintei .ertfe0 Partea a ((()a8 p0 2'3)23$ P in cap0 ( se ocupa de valoarea si meritele lui Cabasila ca tilcuitor al 1itur6+iei si cap0 (( P (nfluenta /remiei litur6ice a lui Cabasila in teolo6ia 6reaca si latina aratind ca Omeritul de capetenie al interpretarii lui Cabasila este simtul critic si respectarea sensului istoric8 insusiri ce lipsesc nu numai comentariului lui 3+erman ci8 in mare parte8 tuturor celorlalte comentarii litur6ice 6recestiR220 Se poate spune8 pe buna dreptate8 ca Pr0 Prof0 /ne Braniste prin lucrarile sale8 faca un mare serviciu Teolo6iei romanesti8 inscriindu)si numele alaturi de marii litur6isti ortodocsi8 la locul de onoare al celor ce se ostenesc mereu in domeniul vast si sacru al Sfintei 1itur6+ii0 !e o deosebita valoare este si lucrarea re6retatului preo profesor Petre >intilescu8 1itur6+ierul e#plicat8 /ditura (nstitutului Biblic si de ,isiune "rtodo#a8 Bucuresti8 1% 28 3$4 pa6ini0

335

<ascut la 25 septembrie 1$$ in comuna Cateasca8 7udetul &r6es dintr)o vec+e familie preoteasca8 a urmat cursurile primare8 apoi urmeaza un an la Seminarul Central din Bucuresti pe care il absolva in 1%' iar in 1%11 este licentiat al -acultatii de aici0 *irotonit preot da dovada de multa abne6atie8 cisti6indu)si un deosebit presti6iu prin scrisul sau0 (ntre 1%24)1%26 urmeaza cursurile de doctorat la -acultatea din Bucuresti0 /ste pensionat la 1 martie 1%5'8 in care timp 91%54 si 1%66; detine functia de presedinte al Consistoriului Central Bisericesc0 Se stin6e din viata dupa o lun6a si rodnica activitate carturareasca8 in noaptea de 11 spre 12 iunie 1% 40 !upa marturia autorului8 lucrarea Oreuneste iarasi 14 volume8 asa cum fusesera concepute si redactate initial in stare de manuscris8 capitolele publicate disparat intre anii 1%53)1%64 in revistele Bisericii "rtodo#e Romane0 /le au ca obiect prezentarea istorica8 e#e6etica si tipiconala a slu7belor bisericesti de seara8 de dimineata si a Sfintei 1itur6+ii8 servicii care alcatuiesc continutul principal si ma7or al cartii numita 1itur6+ierR230 1ucrarea are doua parti8 dar se desc+ide cu asa)zisul capitol4 OCartea numita 1itur6+ierR8 in care autorul trateaza despre denumirea si cuprinsul 1itur6+ierului8 problema unui formular al 1itur6+iei in primele veacuri crestine8 formatul si structura 1itur6+ierului in manuscrise8 editii si traduceri 9p0 %)25;0 (n partea ( a 1itur6+ierului e#plicat4 Serviciile premer6atoare 1itur6+iei 9p02$) 2; autorul face unele consideratii 6enerale8 apoi trateaza despre oficiul >ecerniei sau slu7ba de seara8 ceasul al (J)lea si >ecernia propriu)zisa8 1itia8 oficiul ,ezonopticii si acela al :treniei0 Partea a (()a P 1itur6+ia 9p0 %)324; trateaza8 rind pe rind despre pre6atirea sfintitilor slu7itori pentru oficiul litur6+iei8 ritualul Procomidiei8 !umnezeiasca 1itur6+ie comentata in oficiul si in te#tul ei4 1itur6+ia cate+umenilor8 1itur6+ia credinciosilor8 impartasirea in cadrul Sfintei 1itur6+iei si ru6aciunea apolisului 1itur6+iei0 1ucrarea se inc+eie cu doua ane#e4 ,iruirea si &nafora sau &ntidoron 9p0 34 )3 ;0

-iecare capitol are subcapitole si para6rafe0 ,aterialul este bine sistematizat si tratat cu multa probitate stiintifica0 Sunt aduse in discutie opinii teolo6ice sau practici litur6iceB se analizeaza totul prin prisma evolutiei istoriceB se pun in lumina tilcuiri cu caracter do6matic8 simbolic8 mistico)contemplativ0 Totul face dovada unei lucrari temeinic inc+e6ata si de mare utilitate nu numai pentru clerici si studentii teolo6i8 ci deopotriva8 pentru specialisti si pentru toti cei ce doresc sa cunoasca mai bine trecutul si importanta Sfintei 1itur6+ii si a cultului crestin in 6eneral0

C0 1ucrari de popularizare &sa cum am arata mai sus8 credinciosii simt nevoia de a intele6e mai adinc si a trai mai intens8 in cadrul Sfintei 1itur6+ii8 bucuria comuniunii cu !umnezeu0 &laturi de profesorii de specialitate8 ierar+i ai Bisericii noastre sau preoti slu7itori24 au venit intru intimpinarea acestor dorinte ale credinciosilor si le)au daruit in forma de predica si cu multa 6ri7a8 e#plicari ale Sfintei 1itur6+ii0 &m putea numi aceste daruri du+ovnicesti8 lucrari de popularizare0

336

(n cele ce urmeaza ne vom referi in ordinea aparitiei8 la trei lucrari de acest 6en4 10 /piscopul <icodim8 staretul manastirii <eamt8 Seminte /van6+elice pentru "6orul !omnului8 vol >(((0 Cuvintari 1itur6ice0 !umnezeu si dreptatea lui0 ,ina lui !umnezeu in lumea vazuta0 Scurta e#plicare a Sfintei 1itur6+ii0 "ri6inale si prelucrari0 /ditura Tipo6rafiei Sfintei ,onastiri <eamtu8 1%338 416 p0 Prelucrarea ar+iereului (oanic+ie /vantias4 OScurta e#plicatie partii ()a si a (()a a Sfintei si !umnezeiestii 1itur6+iiR8 editia a (()a8 Bucuresti8 Tipo6rafia Stefan Rossidescu8 Strada 3ermana nr0 28 1$668 26$p0 1ucrarea isi propune sa prezinte cititorilor e#plicarea Sfintei 1itur6+ii0 Partea a ((()a urma sa apara0 Primele doua parti trateaza despre Sfinta 1itur6+ie cu cele trei parti 9p0 1)33;B in cap0 () (((8 trateaza despre Proscomidie8 darurile eu+aristice8 piinea trebuie sa fie dospita8 simbolizind unitatea tuturor crestinilor8 rinduiala pe scurt a Proscomidiei0 Cap0 (> trateaza despre luarea binecuvintarii de la ar+iereuB cap0 > despre inc+inarea slu7itorilorB cap0 >( despre spalarea miinilor8 care simbolizeaza curatia si nevinovatia litur6istilorB cap0 >((( scoaterea &6netului8 care preinc+ipuie nasterea in pestera BetleemuluiB cap0 (J despre simbolismul prescurilor8 cap0 J)JJ( despre scoaterea miridelorB cap0 JJ(( despre acoperirea sfintelor daruriB iar capitolul JJ(((8 care inc+eie prima parte8 trateaza despre aprinderea candelelor si a luminarilor c+iar in ziua cind nu este nevoie de lumina0 Partea a (()a incepe cu Tilcuirea Sfintei 1itur6+ii8 binecuvintarea8 ectenia mare 9p0 35) 1$ ;8 antifoanele 9p0 1$%)1%$;8 >eniti sa ne inc+inam 9p0 1%%)22$;0 &utorul se straduieste sa puna in lumina invatatura do6matica in primul rind0 /ste o lucrare meritorie daca ne 6indim la timpul cind apare0 /ste un volum de predici in cea mai mare parte litur6ice8 ramase de la <icodim ,unteanu8 fericitul intru adormire patriar+ al Romaniei8 pe cind era staret la ,inastirea <eamt0 Sub titlul OCuvintari litur6iceR8 publica 13 predici 9p0 5)11%;8 in care prezinta limpede si sumar8 invatatura despre Biserica8 despre slu7bele care se savirsesc in Biserica 9()(>; si e#plica Sfinta 1itur6+ie 9>)J(((;0 Tot cu caracter litur6ic e#plica fericirile in capitolul O!umnezeu si dreptatea luiR 9p0 123)1% ;B iar in cel intitulat O,ina lui !umnezeu in lumea vazutaR 9p0 2'%)26'; vorbeste despre insemnatatea si semnificatia reli6ioasa a anotimpurilor anului0 Capitolul intitulat4 OScurta e#plicare a Sfintei 1itur6+ii0 Cum se cuvine sa stea crestinul in Biserica la slu7ba Sfintei 1itur6+iiR 9p02 %)36%;8 este cel mai intins si mai important0 Se dau indrumari de felul cum trebuie sa mear6a crestinul la biserica8 ce daruri sa aduca si cum sa stea la slu7ba 9()>(((;0 (n predicile (J)JJ>( insista asupra unor momente mai importante din Sfinta 1itur6+ie8 privite sub un6+iul de vedere al credinciosilor si nu al slu7itorilor4 Citirea &postolului8 cintarea *eruvicului8 iesirea cu Sfintele !aruri8 impartasirea cu Sfintele Taine8 ce este anafora2 cind8 cui si pentru ce se da28 ce trebuie sa faci8 crestine8 dupa iesirea din Biserica2 Cum trebuie serbata ziua !uminicii si sarbatorile2 etc0

337

:ltima parte4 OPomenirea in ru6aciuni a viilor si mortilorR 9p0 3 )4'5; cuprinde >((( predici0 1ucrarea se inc+eie cu doua povatuiri privind O/van6+eliile si &postolii care se citesc la pomenirea mortilor si Starea sufletelor noastre dupa moarte 9p0 4'6)411;0 20 Pr0 /conom Constantin ,oisiu8 OSa stam bine8 sa stam cu fricaR0 Povatuitor litur6ic pentru preoti si popor0 Tipo6rafia cartilor bisericesti8 Bucuresti8 1%418 31$ p0 &sa cum ne arata titlul8 lucrarea era adresata poporului credincios0 Cuprinde 1' capitole0 (n cap0 ()((( 9p0 3)%2;8 trateaza in ordine8 despre Biserica P lacas de inc+inare8 podoabele si odoarele bisericii8 artele in slu7ba ei8 pictura8 ar+itectura8 sculptura8 muzica8 cartile de cult si vesmintele de slu7ba0 Capitolele (>)(J 9p0 %3)1%1;8 se refera la sfintitii slu7itori8 cultul divin8 participarea si tinuta credinciosilor la biserica8 ru6aciunea si importanta ei8 vremea slu7irii8 slu7bele de seara si de dimineata0 Capitolul J 9p0 2' )31'; se ocupa de savirsirea8 insemnatatea si impartirea Sfintei 1itur6+ii0 /#plica ce cuprinde fiecare parte a 1itur6+iei4 Proscomidia si Sfintul &6net8 1itur6+ia cate+umenilor8 a credinciosilor8 raspunsurile8 sfintirea darurilor8 impartasirea slu7itorilor si impartasirea credinciosilor0 /ste o lucrare care poate fi folosita inca si astazi0 30 >asile8 /piscopul "radiei8 Cuvintari 1itur6ice8 /ditura /piscopiei "rtodo#e Romane8 "radea8 1% 3B p0 2660 Cuprinde 6 de predici pe care P0S0 Sa le)a rostit intr)o prima forma8 in biserica OSfinta &dormireR din Brasov)Cetare0 ,ulte dintre ele au fost rostite si in alte biserici si publicate in revistele noastre bisericesti8 mai ales in O,itropolia &rdealuluiR8 O,itropolia BanatuluiR8 si OTele6raful RomanR0 P0S0 >asile8 citindu)l pe *omiacov Onumai acela intele6e Biserica8 care intele6e 1itur6+iaR8 arata in cuvintul introductiv importanta pe care o are Sfinta 1itur6+ie care Oa fost un neintrerupt peda6o6 al crestinilor catre !umnezeu si a e#ercitat mereu o patrunzatoare influenta asupra vietii spirituale a acestora8 modelindu)o dupa c+ipul sublim de traire8 dat noua de *ristos !omnulR250 Cuvintarile de impart in trei 6rupe4 a; cuvintari pre6atitoare pentru participarea la Sfinta 1itur6+ie8 in numar de $ 9p0 5)36;8 b; Cuvintari cu caracter 6eneral teolo6ic) litur6ic8 in numar de 2' 9p0 3 )12'; si c; /#plicarea Sfintei 1itur6+ii in ordinea desfasurarii ei8 3% de cuvintari 9p0 121)266;0 P0S0 Sa a voit ca odata cu tilcuirea litur6ica sa puna in lumina si adevarurile marturisirii de credinta0 O&stfel8 fiecare cuvintare dintre acestea se poate imparti in doua4 una in care infatisam momentul litur6ic in desfasurarea lui8 cu simbolismul sau8 si partea a (()a8 consacrata adincirii sensului du+ovnicesc ce se rasfrin6e din acest moment litur6icR260 :rmarind acest scop8 P0 S0 >asile a pus la indemina slu7itorilor un foarte bun si pretios material omiletic si8 in acelasi timp8 a venit in a7utorul credinciosilor pentru a le usura

338

intele6erea rinduielii si simbolismului Sfintei 1itur6+ii0 !esi aparent predicile lasa impresia unor colectii4 .erfa inimii in ru6aciune8 1itur6+iile Bisericii "rtodo#e8 Simbolismul intrarii cu Sfintele !aruri8 ,arturisirea credintei etc08 ele au o strinsa le6atura intre ele8 formind o unitate0 !upa aceasta scurta prezentare a stradaniilor litur6istilor romani8 putem spune8 cu indreptatire8 ca ei s)au aplecat cu multa daruire si au lucrat cu deosebit simt de raspundere in domeniul teolo6iei litur6ice0 /i au avut neincetata 6ri7a fata de adevarul credintei noastre ortodo#e si au cautat ca aportul lor sa se armonizeze si sa se inte6reze celui al litur6istilor ortodocsi0 Pe aceasta linie se inscriu contributiile litur6istilor romani0 !aruirea lor este vrednica de toata lauda si pretuirea8 iar ostenelile depuse in vederea pastrarii tezaurului de credinta si mai ales al redarii8 in toata bo6atia si frumusetea8 credinciosilor zilelor noastre8 atra6 admiratia noastra a tuturor0 !omnul nostru (isus *ristos8 cu putin inainte de sfintele Sale patimi8 a mers cu discipolii Sai intr)un loc deosebit8 pentru ca sa oficieze cu ei C(<& despartirii0 Primii trei sfinti evan6+elisti8 care din cauza asemanarii celor istorisite de ei8 au fost denumiti cu timpul sinoptici 9de la termenul 6recesc Fa privi mai multe lucruri deodata si impreuna8 la fel8 deopotrivaF;8 consimtind toti in fond asupra aceluiasi adevar istoric8 descriu8 aproape la fel Cina cea de Taina si Taina Sfintei /u+aristii savarsite de !omnul0 Relatarea sfintilor evan6+elisti ,atei si ,arcu se aseamana pana si in cuvint0 Sfantul evan6+elist 1uca descrie acest eveniment ceva mai amanuntit0 /l spune4 FCand a venit ceasul8 (isus s)a asezat la masa8 si apostolii impreuna cu /l0 Si a zis catre ei4 Cu dor am dorit sa mananc cu voi aceste Pasti8 mai inainte de patima ,ea0 Caci zic voua ca de acum nu voi mai manca din acestea8 pana cand nu se vor implini in imparatia lui !umnezeu0 Si luind pa+arul8 multumind8 a zis4 1uati acesta si impartiti)l intre voiB caci zic voua4 <u voi mai bea de acum din rodul vitei8 pana ce nu va veni imparatia lui !umnezeu0 Si luind painea8 multumind8 a frant si le)a dat lor zicind4 &cesta este Trupul ,eu care se da pentru voiB aceasta sa faceti spre pomenirea ,ea0 &semenea si pa+arul8 dupa ce au cinat zicind4 &cest pa+at este 1e6ea cea <oua8 intru San6ele ,eu8 care se varsa pentru voiF 91uca JJ((8 14)2';0 Sfantul /van6+elist (oan8 care8 dupa cum se stie8 a avut in vedere sa nu mai descrie cele istorisite de primii trei evan6+elisti8 ci sa completeze8 cele omise de ei8 nu mai mentioneaza evenimentul impartasirii apostolilor catre !omnul0 (n sc+imb8 in capitolul al saselea din evasn6+elia sa intalnim convorbirea avuta de (isus cu iudeii8 in sina6o6a din Capernaum8 din care se constata necesitatea pentru toti credinciosii de a manca Trupul si San6ele !omnului0 &ceasta convorbire este in cea mai stransa le6atura cu Taina Sfintei /u+aristii8 care a fost instituita la Cina cea de Taina0 !upa cum relateaza Sfantul /van6+elist (oan8 ,antuitorul (isus *ristos spunea atunci4 F&devarat8 adevarat zic voua8 daca nu veti manca trupul -iului "mului si nu veti bea san6ele 1ui8 nu veti avea viata in voi0 Cel ce mananca trupul ,eu si bea san6ele ,eu are viata vesnica8 si /u il voi invia in ziua cea de apoi0 Caci Trupul ,eu este adevarata mancare si san6ele ,eu8 adevarata bautura0 Cel ce mananca Trupul ,eu si bea San6ele ,eu ramane intru ,ine si /u intru el0 Precum ,)a trimis pe ,ine Tatal Cel viu si /u viez pentru Tatal8 si cel ce ,a mananca pe ,ine va trai prin ,ine0 &ceasta este painea care s)a po6orat din cerB nu precum au mancat parintii vostri mana si au murit0 Cel ce mananca aceasta paine va trai in veacF9(oan >(8 53)5$;0 Convorbirea despre Trupul si San6ele !omnului a avut loc cu ocazia minunatei inmultiri a painilor prin care (isus a saturat poporul0 Prin aceasta cuvantare8 !omnul (isus *ristos a rusinat pe acei care cu6etau numai la o +rana pamanteasca0 /l vorbea

339

despre o paine cereasca si in acelasi timp despre Sine insusi8 ca Painea >ietii8 despre mancarea Trupului si San6ele Sau8 drept conditie a unei vieti vesnice0 <)au inteles si au plecat acei care nu s)au invrednicit sa intelea6a8 deoarece8 ca si pana atunci8 n)au vrut sa intelea6a 9(oan >(((8 43;0 !ar predica !omnului a fost inteleasa de Petru si de cei mai apropiati ucenici4 F1a cine ne vom duce2F ) a raspuns &postolul Petru8 (nvatatorului8 in numele tuturor celorlalti0 FTu ai cuvintele vesniceF 9(oan >(8 6$;0 Continutul cuvantarii !omnului de la Capernaum si de la Cina cea de Taina are unele deosebiri de terminolo6ie0 (n capitolul al saselea din /van6+elia de la (oan intalnim cuvantul FtrupF8 cu intelesul de carne0 (ar primii trei sfinti evan6+elisti8 vorbind despre Cina cea de Taina8 folosesc cuvantul FcorpF0 (n limba7ul biblic8 cuvantul FtrupF 9 ;8 in anumite cazuri8 insemneaza mai mult decat FcorpF 9 ; 9Coloseni (8 22;0 <otiunea de FtrupF 9carne; este folosita uneori in te#t cu intelesulde FviataF 9/fes0 ((8 15B /vr0 >8 ;0 &ceasta notiune capata un inteles si mai clar8 atunci cand la sfarsitul discursului Sau8 ,antuitorul (isus *ristos8 ca si cum ar fi avertizat pe ascultatorii Sai asupra intele6erii e#clusiv material 9literar; al cuvintelor Sale8 spune ca important este numai ceea ce insufleteste viata si o face sa fie sfanta4 F!u+ul este cel ce da viataB trupul nu foloseste la nimic0 Cuvintele pe care vi le)am spus sunt du+ si sunt viataF 9(oan >(8 63;0 (n acelasi inteles !omnul spune ca mancarea si painea 1ui este sa faca voia Tatalui care 1)a trimis pe /l 9(oan (>8 34;0 (n aceasta lumina trebuie privita invatatura din capitolul al saselea al /van6+eliei de la (oan si le6atura ei cu Sfanta Taina a /u+aristiei8 despre care scriu primii trei evan6+elisti si Sfantul &postol Pavel 9( Corinteni J(8 23)26;8 dar care este trecuta sub tacere de Sfantul /van6+elist (oan0 Tainicul si aratatorul lui *ristos8 (oan8 in locul descrierii Tainei Sfintei /u+aristii8 despre care vorbisera ceilalti evan6+elisti8 prezinta cuvantarea !omnului care a avut loc numaidecat dupa Sfanta /u+aristie8 si Ru6aciunea ar+iereasca8 in care este e#primata dorinta unirii tuturor cu !umnezeu8 in *ristos0 &ceasta convorbire si ru6aciune reprezinta8 intr)un anumit fel8 o continuare fireasca si o completare a convorbirii !omnului despre impartasirea cu Trupul si San6ele Sau8 prezentata de autor in capitolul al saselea0 Comparind te#tul capitolului al saselea de la (oan cu descrierea evenimentelor de la Cina cea de Taina8 prezentata de sinoptici8 se constata8 fara indoiala8 ca in discutia ,antuitorului avuta cu evreii se vorbeste nu numai despre Trupul si San6ele Sau ca atare8 ci si despre viata noua care este in /l8 ca o 6arantie a nemuririi0 (ata8 prin urmare8 de ce Sfantul /van6+elist (oan nu mai mentioneaza momentul instituirii Sfintei /u+aristii0 (n capitolul al saselea al /van6+eliei sale este prezentat ceva mai mult decat la CinaB aici este prezentata invatatura despre unirea vietii noastre cu *ristos8 despre impartasirea cu Trupul si San6ele Sau8 care reprezinta comuniunea cu viata Sa8 adica acea comuniune la care se refera in parte /u+aristia0 Binevestind /van6+elia8 proclamind invatatura despre dobandirea vietii vesnice8 prin purtarea crucii si prin mancarea Trupului si San6elui Sau8 !omnului (isus *ristos8 in 7urul Patimilor Sale8 a incredintat ucenicilor Sai8 in foisorul de pe Sion8 Preacuratul Sau Trup si Preacuratul Sau san6e8 zicindu)le4 F>oi sunteti aceia care ati ramas cu ,ine in incercarile ,ele0 Si /u va randuiesc voua imparatie8 precum ,i)a oranduit ,ie8 Tatal ,eu8 ca sa mancati si sa beti la masa ,ea8 in (mparatia ,eaF 91uca JJ((8 2$)3';0 !upa intelesul adanc al Cinei celei de Taina8 aceste cuvinte aveau si au intelesul8 ca de aici inainte intre *ristos si apostolii Sai si urmasii acestora e#ista o sin6ura viata 9(oan J(>8 1%)2';0 >iata Sa devine una cu viata lor0

340

!in cuvantarile ,antuitorului (isus *ristos si ale sfintilor prooroci8 vedem ca notiunea de Fpa+arF era folosita adeseori in sens fi6urativ8 ) in intelesul de soarta8 soarta vietiiB uneori in inteles de suferinta sau de nevointa0 FPa+arul mantuirii voi luaF8 spune proorocul !avid 9Ps0 CJ>8 4;0 F!omnul este partea mostenirii mele si a pa+arului meu0 Tu esti care imi asezi mie iarasi mostenirea meaF 9Ps0 J>8 5;0 Sfantul Prooroc (eremia prevesteste ca poporul iudeu8 in anul saraciei8 va fi lipsit de Fpa+arul man6aieriiF 9(erem0 J>(8 ;B iar in alt loc vorbeste despre Fcupa incercarilor amareF 9Plan6eri (J8 21;0 Proorocul (ezec+iel prevesteste ca (udeea va trebui sa bea Fpa+arulF care l)a baut FsoraF ei ) Samaria8 in zilele navalirii dusmanilor0 (n aceleasi sens fi6urativ folosesc notiunea de Fpa+arF si proorocii &vacum 9((8 16; si ?a+aria 9J((8 2;0 (n cuvantarile ,antuitorului (isus *ristos Fpa+arF simbolizeaza 6reutatea sau crucea eroismului vietii0 Cand mama fiilor lui ?evedei i)a prezentat lui (isus pe (acob si (oan8 ei fiind de7a apostoli8 si a cerut sa)i puna de)a dreapta si de)a stan6a Sa8 in (mparatia slavei Sale8 (isus i)a intrebat4 FPuteti oare sa beti pa+arul pe care)l voi bea /u8 si sa va botezati cu botezul cu care ma voi boteza /u2F 9,atei JJ8 22;0 (nflacaratii ucenici8 au raspuns4 FputemF0 (ar (isus le)a zis4 cu adevarat il veti bea000 &u baut ei oare cu adevarat acest pa+ar pe care8 dupa cuvintele !omnului8 puteau sa)l bea2 -ara indoiala8 l)au baut8 nu numai ei8 ci si alti multi ucenici ai lui (isus0 &cest Fpa+arF insa a fost pa+arul suferintei8 pe care l)a baut -iul "mului si pe care l)a in6aduit !umnezeu)Tatal8 lui (isus si unora dintre cei care au urmat 1ui0 Prin urmare8 acest pa+ar8 dupa cuvintele !omnului8 a fost la fel ) si pentru -iul "mului)*ristos ,antuietorul8 care a venit sa)i mantuiasca si pentru ei ) fii oamenilor ) care se mantuiau0 FPa+arul ,eu il veti bea si cu botezul ,eu va veti boteza000F0 & bea acest pa+ar comun8 cu Rascumparatorul8 inseamna a fi constient de suferintele Sale si a lua parte impreuna cu /l la aceste suferinte0 (n /van6+elii intalnim inca o data notiunea de pa+ar ca simbol al unei 6rele incercari0 Sfantul /van6+elist ,arcu relateaza8 ca !omnul venind in 3+etsimani8 a inceput a se tulbura si a se intrista0 Si adresindu)se ucenicilor8 le)a zis4 F(ntristat este sufletul ,eu pana la moarteB ramaneti aici si prive6+eati0 Si retra6indu)se intr)o parte8 a cazut la pamant ru6indu)se8 ca8 daca este cu putinta8 sa treaca de la /l ceasul acesta0 Si spunea4 F&vva ) Parinte5 Tie toate iti sunt cu putintaB fa sa treaca de la ,ine pa+arul acesta8 dar nu cum voiesc /u8 ci cum voiesti TuF 9,arcu J(>8 33)36;0 Presimtind pa+arul suferintei atat in foisorul din Sion cat si in 6radina 3+etsimani8 (isus se ru6a sa fie scutit de ea 9de suferinta;8 deoarece firea Sa omeneasca8 in mod normal8 se impotrivea mortii si suferintei0 &ceasta lupta launtrica /l a indepartat)o8 insa8 cand ucenicii au voit sa)l salveze din mainile celor care veneau sa)1 prinda0 Cu acest prile78 (isus le spune in mod +otarat4 F<u voi bea8 oare8 pa+arul pe care ,i l)a dat Tatal2F 9(oan J>(((8 11;0 Si8 in adevar8 pa+arul suferintelor a fost baut de (isus8 pana la fund8 in timpul Patimilor Sale pe 3ol6ota0 /#presivitatea bo6ata a predicii lui (isus in le6atura cu insemnatatea cuvantului Fpa+arF8 atat in sens literar cat si fi6urativ8 o intalnim si la Sfantul &postol Pavel0 /l scrie corintenilor despre Fpa+arul binecuvantariiF8 din care ei se impartasesc8 iar mai departe spune4 F<u puteti sa beti pa+arul !omnului si pa+arul demonilorF 9( Cor0J8 21;0 !aca in primul el are in vedere pa+arul luat in sens literar8 concret8 in al doilea ) el intele6e8 desi6ur8 nu obiectul8 ci ima6inea vietii0 ,antuitorul (isus *ristos a fost rasti6nit pe o cruce materiala8 dar in cuvantarile Sale cuvantul Fcruce F are si un inteles simbolic8 nu numai unul literar4 F!aca vrea cineva sa vina dupa ,ine8 sa se lepede de sine8 sa)si ia crucea8 si sa),i urmeze ,ie0 9,atei J8 3$;0

341

Prin urmare8 si cuvantul Fpa+arF si cuvantul FcruceF8 in /van6+elie8 au un inteles dublu0 Si c+iar daca acest inteles este diferiit 9cand ne 6andim la aspectul lui concret si fi6urat;8 in substanta el este unul0 Trupul si San6ele ,antuitorului *ristos8 din care ne impartasim in Sfanta /u+aristie8 sunt datatoare de viata pentru fiinta noastra0 FSan6eF si FviataF sunt notiuni sinonime in limba7ul biblic 91evitic J>((8 11B !euteronom J((8 23;0 &sa dupa cum in foisorul din Sion8 Pa+arul San6elui lui *ristos este baut de ucenici8 si prin aceasta ei intra in comuniune cu San6ele Sau8 adica cu viata lui *ristos8 tot asa si dupa aceea8 in decursul vietii lor8 ei trebuie sa bea pa+arul vietii in *ristos8 pa+arul suferintei Sale8 fiindca numai astfel poate fi inlaturat raul 9si moartea; si numai astfel poate renaste viata0 Pa+arul vietii lui *ristos este unul0 Pa+arul de la Cina cea de Taina este prototipul Pa+arului de pe 3ol6ota8 pentru care si &postolul spune4 F!e cate ori veti manca aceasta paine si veti bea acest pa+ar8 moartea !omnului vestiti pana cand va veniF 9( Cor0 J(8 26;0 (ar pa+arul pe care trebuie sa)l bea ucenicii in viata8 este reprezentarea8 continuarea si asemanarea Pa+arului lui *ristos de pe 3ol6ota0 Pa+arul San6elui lui *ristos8 care s)a varsat pentru mantuirea lumii8 din care ne impartasim la Sfanta 1itur6+ie8 reprezinta o unitate cu *ristos8 o unitate nu ca o simpla amintire8 ci o unitate reala8 adevarata8 unitate care8 odata efectuata8 face posibila viata in *ristos0 !ar pa+arul vietii in *ristos nu poate fi limitat numai la pa+arul litur6ic0 !aca aceasta limitare ar fi fost posibila8 atunci nu mai era nevoie de a purta crucea8 nu mai trebuia baut Pa+arul !omnului0 Caci daca continutul convorbirii ,antuitorului despre painea vietii din capitolul al saselea de la (oan8 s)ar fi referit numai la Sfanta /u+aristie8 atunci n)ar mai fi fost nevoie nici de 3ol6otaB atunci intrea6a lucrare de mantuire a lumii ar fi avut loc numai prin intemeierea Sfintei /u+aristii si prin continuarea si repetarea ei ulterioara pentru urmasii lui *ristos0 !ar nu este asa0 (nvatatura ,antuitorului *ristos8 despre Painea vietii8 nu se refera numai la pa+arul litur6ic0 Comunicarea cu *ristos numai prin pa+arul litur6ic8 fara paza poruncilor 1ui8 sau ducind in acelasi timp o viata nevrednica8 nu numai ca nu a7uta la mantuire8 ci are drept urmare osanda celui pacatos0 F"ricine va manca painea aceasta sau va bea pa+arul !omnului cu nevrednicie8 va fi vinovat fata de trupul si de san6ele !omnuluiF8 ) scrie Sfantul &postol Pavel crestinilor din Corint0 FSa se cerceteze deci omul pe sine si asa sa manance din paine si sa bea din pa+ar0 Caci cel ce mananca si bea cu nevrednicie8 osanda isi mananca si bea8 nesocotind trupul !omnuluiF 9( Cor0 J(8 2 )2%;0 Pa+arul vietii la omul credincios este unul sin6ur0 !e aceea nu se poate ca in biserica sa bei pa+arul !omnului8 iar in viata de toate zilele sa bei Fpa+arul diavoluluiF 9( Cor0 J8 21;0 Pentru deplinatatea vietii in *ristos8 este nevoie nu numai de comuniunea litur6ica cu Trupul si San6ele lui *ristos8 ci si de o viata activa0 &ceasta viata activa reprezinta unicul si nesc+imbatul drum care duce la mantuire0 Caci tocmai pentru restabilirea unitatii vointei omenesti cu vointa divina a venit la noi -iul cel :nul)<ascut al lui !umnezeu0 >iata in *ristos reprezinta o adevarata impartasire cu Trupul si San6ele 1ui8 fiindca numai traind aceasta viata se restabileste adevaratul Trup al lui *ristos ) Biserica lui *ristos 9/fes0 (8 23B Colos0 (8 24;0 (n aceasta viata intima cu /l ) care este marea taina a comuniunii cu Trupul lui *ristos ) se infaptuieste Trupul lui *ristos 9Biserica;0 (isus *ristos a randuit pe cei alesi ai Sai F000 la desavarsirea sfintilor8 la locul slu7irii8 la zidirea trupului lui *ristosF 9/fes0 (>8 12;0 !e aceea8 noi suntem c+emati ca prin adevarata iubire de !umnezeu si de oameni sa ne desavarsim in *ristos4 (n Sfanta

342

/u+aristie ) prin comuniune litur6ica8 in viata ) prin participare activa si slu7ire cu credinta si cu dra6oste la desavarsirea Trupului Bisericii0 &vind in vedere cele spuse8 vedem ca Cina cea de Taina8 oficiata de ,antuitorul *ristos8 constituie temeiul 1itur6+iei noastre8 la care credinciosii se impartasesc cu adevaratul Trup si San6e al ,antuitorului8 si pe care o savarsim dupa porunca !omnului0 F&ceasta sa o faceti in cinstea ,ea0F (n acelasi timp8 vedem ca !omnul ne c+eama sa)1 urmam si in viata de toate zilele0 (ar aceasta urmare a lui *ristos este anticipata8 insotita si intarita prin comuniunea litur6ica0 &cest fapt este e#primat in mod convin6ator in ru6aciunile pe care crestinii ortodocsi le rostesc inainte de a se apropia de sfanta taina a Trupului si San6elui !omnului4 F&sa8 !oamne (isuse *ristoase8 !umnezeul meu8 sa nu)mi fie mie spre osanda impartasirea preacuratelor si de viata facatoarelor Tale Taine8 nici sa a7un6 neputinciosB ci da)mi8 pana la suflarea mea cea mai de pe urma8 fara de osanda sa primesc particica sfintelor Tale Taine8 spre impartasirea cu !u+ul Sfant8 ca merinde pentru viata de veci si spre raspuns bineprimit la infricosatorul Tau scaun de 7udecata8 ca si eu8 dimpreuna cu toti alesii Tai8 sa fiu partas bunatatilor Tale cele nestricacioase8 pe care le)ai 6atit !oamne celor ce Te iubesc pe Tine8 intru care esti prea slavit in veci8 amin0F 9Ru6aciunea intai de la Sfanta (mpartasanie;0 Si Cina cea de Taina si Patimile lui *ristos de pe 3ol6ota si !umnezeiasca 1itur6+ie8 care se oficiaza dupa porunca !omnului8 si viata noastra traita dupa poruncile lui *ristos8 ) toate acestea reprezinta aceeasi lucrare de mantuire a lui *ristos8 ca un sin6ur corp indisolubil8 ca un sin6ur or6anism0 (n aceasta lucrare de mantuire8 multipla ca aspect dar unica in substanta8 totul este nedespartit unul de altul0 !espartite sunt numai momentele acelei unitati ale vietii divino)umane8 momentele vietii :nicului Trup al lui *ristos8 care este Biserica si al carei Cap este *ristos (nsusi 9/fes0 (>;0 FPa+arul vietiiF8 pe care !omnul l)a incredintat apostolilor Sai la Cina cea de Taina8 a fost in acelasi timp si pa+arul comuniunii8 pentru cei care il vor urma pe /l0 :nindu)se cu !omnul lor prin Taina Sfintei /u+aristii8 crestinii sunt uniti si intre ei in cea mai stransa comunitate 8 care este Biserica !omnului8 si care le ofera aceasta Taina0 /i sunt constienti ca biserica din care fac parte a fost intemeiata pe 7ertfa lui *ristos si rascumparata cu San6ele Sau0 &stfel8 Sfanta /u+aristie consolideaza intr)o sin6ura unitate pe (nsusi *ristos ,antuitorul cu credinciosii8 in le6atura iubirii Sale8 incat ei toti8 impreuna cu /l8 alcatuiesc o unitate deplina8 un sin6ur Trup 9Biserica;8 al carui Cap este *ristos (isus0 Cuvantul Flitur6+ieF9 ; insemneaza lucrare publica 8 caci litur6+ia se oficiaza prin ru6aciunea intre6ii Biserici0 &ceasta publicitate este remarcata foarte clar in ru6aciunile litur6+iei ortodo#e0 C+iar in primele ru6aciuni pe care le citeste preotul in timpul cantarii antifoanelor8 este e#primata dorinta ca !omnul sa pazeasca Fdeplinatatea BisericiiF Sale0 !eosebit de semnificativa in acest sens8 este ru6aciunea antifonului al treilea8 adresata lui !umnezeu8 Cel ce ne)a daruit noua aceste ru6aciuni Fobstesti si impreuna 6lasuiteF8 Cel ce si la doi si la trei8 care se unesc intru numele Sau a fa6aduit sa le implineasca cererile000 (n ru6aciunea din timpu iesirii mici8 preotul se roa6a8 spunand Fca impreuna cu intrarea noastra 9in altar; sa fie si intrarea sfintilor in6eriF0 (n constiinta credinciosilor e#ista convin6erea ca Sfanta 1itur6+ie este o lucrare sfintitoare8 savarsita de oameni8 impreuna cu sfintii in6eri0

343

Caracteristic e si faptul ca8 in Sfanta 1itur6+ie8 toate ru6aciunile se fac din partea tuturor credinciosilor prezenti0 Preotul slu7itor nu se roa6a numai de la sine sau numai pentru sine0 <icaieri nu se pronunta cuvantul FeuFB toate ru6aciunile sunt rostite de preot ca din partea intre6ii Biserici0 !e aceea8 in toate aceste ru6aciuni intalnim pronumele FnoiF0 " e#ceptie de la aceasta re6ula face numai ru6aciunea din timpul cantarii *eruvicului8 cand preotul se roa6a8 ca !omnul sa)i curete sufletul si inima sa de Fcu6ete vicleneF si sa)l invredniceasca ca8 prin puterea Sfantului !u+8 sa stea inaintea sfintei mese8 pentru a 7ertfi preacuratul Trup si San6e al !omnului8 pentru el si pentru poporul ce sta inainte0 !ar indata in ru6aciunile urmatoare imnului +eruvic8 preotul se roa6a din nou in numele tuturor4 F!oamne8 !umnezeule8 &tottiitorule8 Cel ce esti sin6ur Sfant0008 primeste si ru6aciunea noastra a pacatosilor000 Si ne invredniceste a)Ti aduce Tie daruri si 7ertfe du+ovnicesti8 pentru pacatele noastre si pentru cele din nestiinta ale poporului000F0 Canonul litur6ic 9partea esentiala a 1itur6+iei; se incepe cu c+emarea spre comuniune8 cu aceeasi iubire si credinta4 FSa ne iubim unul pe altul8 ca intr)un 6and sa marturisim pe Tatal si pe -iul si pe Sfantul !u+8 Treimea cea de o fiinta si nedespartitaF0 &ceeasi iubire a crestinilor8 iubirea unul fata de altul si pacea e#istenta intre ei8 reprezinta temeiul pentru oficierea de catre intrea6a comunitate a Sfintei 1itur6+ii8 care este Fmila paciiF0 Ru6aciunile de la inc+eierea canonului litur6ic se rostesc de preot in numele tuturor celor prezenti in fata sfantului altar0 Suntem prezenti la cel mai important moment al Sfintei /u+aristii4 inaltarea si sfintirea !arurilor8 Fale Tale dintru ale Tale8 Tie Ti) aducem de toate si pentru toate0 Pe Tine Te laudam8 pe Tine Te binecuvantam8 Tie iti multumim si ne ru6am Tie8 !umnezeului nostruF0 (n aceste cuvinte rostite de preot 9prima parte; si de toti credinciosii 9a doua parte; este o6lindita in modul cel mai direct esenta litur6+iei8 ca o lucrare comuna de sfintire0 (n numele tuturor8 sfintitul slu7itor se roa6a8 pentru ca !umnezeu sa trimita pe !u+ul Sau cel Sfant peste credinciosii care stau de fata8 si peste !arurile ce sunt puse inainte4 F!u+ul Tau cel Sfant peste credinciosii care stau de fata8 si peste !arurile ce sunt puse inainte4 F!u+ul Tau cel Sfant8 Bunule8 nu)l lua de la noi8 ci ni)l innoieste noua8 celor ce ne ru6am TieF0 !upa ce Sfintele !aruri sunt prefacute8 prin venirea Sfantului !u+8 urmeaza prima ru6aciune8 care caracterizeaza esenta intre6ii litur6+ii4 F(ar pe noi8 pe toti8 care ne impartasim din aceeasi Paine si din acelasi Potir8 uneste)ne unul cu altul8 prin impartasirea aceluiasi !u+ SfantF0 !upa ce face pomenirea tuturor celor ce stau in 7urul Sfantului .ertfelnic8 preotul se roa6a in numele intre6ii comunitati8 zicand4 FSi ne da noua8 cu o 6ura si o inima8 a slavi si a canta preacinstitul si de mare cuviinta numele Tau8 ) al Tatalui si al -iului si al Sfantului !u+000F Toti membrii Bisericii pamantesti se sfintesc prin aceasta Taina8 pentru ca fiind curati sa poata intra in le6atura cu Biserica sfintilor8 cu Biserica cereasca0 F&sa8 !oamne8 !umnezeul nostru ) se roa6a preotul litur6+isitor ) pe nici unul dintre noi sa nu)l faci vinovat de aceste ale Tale infricosatoare si ceresti Taine000B ci ne da noua pana la suflarea noastra cea mai de pe urma sa primim cu vrednicie particica Sfintelor Tale Taine8 ca merinde pe calea vietii vesnice si spre raspuns bine primit la infricosatorul scaun de 7udecata al *ristosului Tau0 Ca si noi8 impreuna cu toti sfintii care din veac au bineplacut Tie8 sa ne facem partasi vesnicilor Tale bunatati8 pe care le)ai 6atit celor ce Te iubesc pe Tine8 !oamneF0 (nvocand Funirea credintei si impartasirea Sfantului !u+F8 in acelasi timp8 apropiindu) ne de sfantul potir8 toti8 cu o 6ura si cu o inima suntem c+emati a ne ru6a :nicului Parinte4 FTatal nostruF5 (ar cand soseste insusi momentul impartasirii8 toti ) si sfintii

344

slu7itori si credinciosii mireni ) se unesc cu *ristos si intre ei8 Fdin aceeasi Paine si din acelasi Pa+arF0 Consumand Sfintele !aruri si fiind in cea mai stransa comuniune or6anica cu *ristos8 toti cei care s)au impartasit sunt uniti si unul cu altul8 in aceeasi stransa si or6anica comuniune8 ) toti alcatuind o sin6ura unitate du+ovniceasca si8 prin aceasta8 un sin6ur Trup al lui (isus *ristos0 (n felul acesta se a7un6e la scopul pentru care s)au si ru6at toti dupa prefacerea Sfintelor Taine8 anume8 ca toti8 Fimpartasindu)se din aceeasi Paine si din acelasi Pa+arF sa fie uniti unul cu altul8 Fprin impartasirea aceluiasi !u+ SfantF8 traind in armonie si colaborare cu toata lumea0 (mpartasindu)ne cu Sfintele Taine si luand pa+arul vietii traita in *ristos8 noi devenim in cea mai stransa unire cu /l si unul cu altul8 inte6randu)ne in Biserica cea una si sfanta8 care este Trupul du+ovnicesc al lui (isus *ristos8 implinirea celui ce plineste toate intru toti0 9/fes0 (8 23;0 Traditia ortodo#a este profund litur6ica8 intrucat pentru "rtodo#ie Biserica e#ista in /u+aristie si prin /u+aristie8 iar forma concreta este locasul in care se savarseste /u+aristia8 si nu in c+ip intamplator este numita FbisericaF8 9pentru ca universul intre6 este o litur6+ie8 o litur6+ie cosmica8 in care se aduce inaintea tronului lui !umnezeu intrea6a creatie;0 Teolo6ia ortodo#a este in fond o do#olo6ie8 o litur6+ie8 este o teolo6ie eu+aristica0 &vand in vedere sc+imbarile care s)au produs pe parcursul vremii in conceptia Bisericii despre lume si despre viata8 mai ales sub influenta transformarilor stiintifice8 filosofice8 sociolo6ice8 trebuie sa ne intrebam4 ce poate oferi viata litur6ica ortodo#a oamenilor epocii noastre2 !ar pentru ca /u+aristia este uneori rau inteleasa si semnificatia ei alterata8 inainte de a arata cum trebuie conceputa /u+aristia8 cand se vorbeste despre viziunea eu+aristica a lumii8 este nevoie sa precizam vec+iul inteles ortodo# si patristic al /u+aristiei0 >ec+ea conceptie despre /u+aristie intele6ea /u+aristia nu numai si nici in c+ip principal ca un mi7loc de e#primare a pietatii8 ci mai ales ca o actiune8 ca o litur6+ie 9acest termen ortodo# este cu deosebire caracteristic; si mai ales ca un act de adunare la un loc8 ca e#presie comuna8 6enerala8 a Bisericii totale8 nu ca o relatie verticala a fiecaruia cu !umnezeu0 9Trebuie remarcat faptul ca Rasaritul ortodo# care a pastrat aceasta conceptie vec+e cu scumpatate8 nu a introdus niciodata nici litur6+ii individuale8 nici adorarea sfintelor !aruri sub forma care sa le readuca in permanenta la starea de obiect de pietate si de cult;0 /u+aristia este in c+ip esential un eveniment care se produce8 un act dar nu un act al fiecaruia8 e un act al Bisericii totale000 (n raportul /u+aristiei cu celalate Taine8 Biserica vec+e avea conceptia despre o sin6ura si unica Taina8 Taina lui *ristos8 de unde decur6e ca sin6ura intele6ere cu putinta a /u+aristiei este intele6erea +ristolo6ica4 ea este Trupul lui *ristos8 *ristos insusi8 *ristos total0 !e aceea trebuie sa vedem in /u+aristie nu un mi7loc de transmitere a +arului ) abstract si independent de +ristolo6ie ) ci pe *ristos insusi Care mantuieste pe om si lumea si ne impaca cu !umnezeu Caracterul fundamental al /u+aristiei consta in faptul ca ea este o adunare si un act8 si ca misterul total al lui *ristos8 *ristos total8 mantuirea lumii8 se reveleaza8 se vede si se concentreaza in ea0 !e aceea apropierea de /u+aristie trebuie sa se faca8 nu in intele6erea autonoma si abstracta despre Taine8 ci ca fata de ceva concret8 asa cum se prezinta /u+aristia in 1itur6+ia concreta intr)o Biserica0 (ar in cercetarea 1itur6+iei ortodo#e ) care este acceptarea lumii si a cretiei in actiune ) vom descoperi ca /u+aristia contine o viziune speciala asupra istoriei0 Ca o miscare inversa fata de mona+ism ) care practica fu6a de lume ) 1itur6+ia se caracterizeaza prin primirea tuturor credinciosilor care8 venind la celebrarea ei8 aduc cu ei insisi lumea8 inteleasa in c+ipul cel mai realist0 &stfel

345

credinciosul aduce cu sine relatia sa cu lumea naturala8 cu creatia0 9(n vec+ime era obiceiul ca fiecare credincios sa aduca daruri din roadele pamantului8 pe care le oferea lui !umnezeu8 ca F/u+aristieF;0 Prin urmare8 in loc sa faca pe credinciosi sa)si uite nevoile venind la biserica8 1itur6+ia le cere sa)si aduca nevoile si sa se roa6e pentru toate cate6oriile de nevoi si de semeniB iar dupa ce in timpul 1itur6+iei ) in consensul ecteniilor si al ru6aciunilor ) lumea toata se perinda in fata altarului8 la sfarsitul 1itur6+iei credinciosii sunt invitati Fsa iasa cu paceF din nou in lume0 (n al doilea rand trebuie remarcat faptul ca lumea8 care ia parte la 1itur6+ie pentru a ramane asa cum este ci8 lepadand 6ri7a de toate cele oare fac pe credincios nevrednic sa ia parte la /u+aristie8 credinciosii participa la acest remediu de nemurire care este 1itur6+ia8 care) ( accepta8 le inlatura coruperea8 ii sfinteste si)( ofera Creatorului lor ca Fdarurile Tale dintru darurile Tale8 pe care le aducem Tie din toate si pentru toateF0 &ceasta acceptare a lumii in 1itur6+ie dovedeste ca pentru viziunea litur6ica a creatiei8 lumea nu a incetat niciodata de a fi cosmosul lui !umnezeu8 ca tot ceea ce suntem8 tot ceea ce facem tot ceea ce ne intereseaza0 &stfel tot ce este in lume poate si trebuie sa treaca prin mainile litur6+isitorului8 nu pentru a ramane ce este8 ci pentru a deveni ceea ce este in adevar8 dinainte de a fi fost deformat de pacat0 &ceasta recunoastere si ne6are a lumii in 1itur6+ie constituie transfi6urarea eu+aristica8 in care omul este reinnoit fara a fi distrus si fara a fi creat din nimic8 transfi6urare care constituie in spatiu si timp0 ,anifestarea misterului lui *ristos8 in care &dam cel vec+i s)a reinnoit fara sa fie distrus8 mister in care natura umana a fost asumata fara sa se sc+imbe8 omul a fost indumnezeit fara a inceta sa fie om0 >iziunea litur6+ica ortodo#a iese in intampinarea omului credincios si a nevoilor lui0 Pentru ca in 1itur6+ia ortodo#a omul este prezent8 e intre6 impreuna cu firea reprezentata prin painea si vinul din Sfintele !aruri8 prin lemnul si culoarea icoanelor sfintilor care creeaza atmosfera unei prezente personale sfintitoare unica8 la care participa intre68 nu cu oc+ii inc+isi 9ca in pietatea occidentala8 in care omul credincios trebuie sa intalneasca pe !umnezeu intr)o relatie psi+olo6ica8 relatie pretins imateriala;0 Pe lan6a aceasta salvare a inte6ritatii omului8 viziunea eu+aristica salveaza pe credincios si de la criza izolarii8 creand in el constiinta vietii in comuniune0 (ntradevar8 /u+aristia nu constituie o simpla intalnire verticala a fiecarui credincios cu !umnezeu8 ci ) asa cum ea s)a pastrat in "rtodo#ie ) /u+aristia este in c+ip esential sociala si ecleziala0 <u e#ista nici o alta manifestare de e#istenta ecleziala in care crestinii inceteaza de a mai fi indivizi8 pentru a deveni Biserica0 (n /u+aristie8 tot ce participa8 in alta vreme8 fiecare crestin in c+ip individual4 ru6aciune8 credinta8 dra6oste8 caritate8 inceteaza de a mai fi Fal meuF8 pentru a deveni Fal nostruF8 iar relatia intrea6a intre om si !umnezeu devine relatia lui !umnezeu cu poporul Sau8 cu Biserica Sa0 !e aceea /u+aristia nu este numai comuniunea fiecaruia cu *ristos8 ci ea este totodata comuniunea credinciosilor intre ei si unitatea lor in trupul lui *ristos8 nu in mai multe trupuri8 ci intr)un sin6ur trup0 (n acest fel adevarul biblic dupa care calea catre !umnezeu rezuma si implica adevarata cale spre aproapele8 este in c+ip deosebit vie in /u+aristie8 care constituie actul cel mai antiindividualsit din Biserica0 Pentru ca omul inceteaza de a mai fi un individ8 ci devine o persoana8 nu mai este un mi7loc8 ci devine un scop8 credinciosul fiind el insusi scop8 c+ip si asemanare a lui !umnezeu8 care isi 6aseste implinirea numai in comuniunea cu !umnezeu si cu ceilalti credinciosi0 Traditia teol6ica a transformat morala intr)un sistem de re6uli de conduita si intr)un domeniu de teolo6ie8 in care formele de comportare au fost transformate in do6me absolute8 abstracte8 fara le6atura nici cu diversitatea oamenilor8 nici cu diversitatea epocilor istorice8 ci inte6randu)se intr)un pietism conformist8 dupa care raporturile

346

dintre !umnezeu si om au capatat caracter 7uridic ) lar6 raspandit in romano) catolicism0 !aca se semnaleaza decadenta valorilor morale in lumea secularizata de azi8 vina acestei stari o poarta recur6erea la declaratii morale principiale8 pentru a convin6e o lume care nu mai asculta8 intrucat se uita ca 1o6osul nu consta in cuvinte8 ci in prezenta Persoanei 1ui8 care se intrupeaza in /u+aristie8 care este inainte de toate unire si comuniune0 (mpotriva traditiei care a dus la aceasta stare8 viziunea eu+aristica a lumii si a societatii nu in6aduie si nu admite o autonomie a moralei sau reducerea ei la re6lementari 7uridice absolute8 pentru ca viata morala decur6e dintr)o transfi6urare si dintr)o reinnoire a creatiei si a omului in *ristos8 incat orice porunca morala apare si trebuie inteleasa numai ca o consecinta a acestei transfi6urari sacramentale0 (ntr)o astfel de viziune8 comportarea morala este inteleasa ca o prelun6ire a trairii litur6ice8 dupa cum spune Sf0 &postol Pavel in /pistola catre coloseni 38 1)58 %)1'4 F!aca atiinviat cu *ristos 000 dezbracati pe omul cel vec+i si imbracati pe omul cel nou000F 9termeni care au devenit litur6ici in slu7ba Botezului;0 (n acest fel /u+aristia ne ofera nu un sistem de re6uli morale8 ci o societate transfi6urata si sfintita8 un aluat care va insufleti intrea6a creatie8 nu prin teama de poruncile morale8 ci printr)o prezenta sfintitoare0 Prezenta marturiei care nu fabrica lanturi de neindurat pentru crediciosi8 ci ii invita la libertatea de fii al lui !umnezeu8 ii c+eama la comuniunea cu !umnezeu8 comuniune care le va aduce renasterea0 /u+aristia are in natura ei intima o dimensiune es+atolo6ica8 deoarece8 cu toate ca intra in istorie8 /u+aristia nu se transforma in intre6ime in istorieB in ea se intalnesc8 aici si acum8 Fes+atonF cu istoria8 ceea ce este perfect8 cu ceea ce este relativ in e#istenta credinciosului8 constituind o marturie cu deosebire dramatica8 o marturie morala care este +ar ce coboara in c+ip vertical de la !u+ul Sfant8 prin epicleza8 care constituie latura fundamentala si caracteristica a eu+aristiei ortodo#e8 prin care Fveacul prezentF se transfi6ureaza si devine in *ristos Fo noua creatieF0 !e aceea /u+aristia va desc+ide totdeauna calea nu spre un vis de perfectiune pro6resiva8 ci spre e#i6enta unei asceze eroice8 a unei e#perimentari a F=enoseiF si a Crucii8 sin6ura in care poate fi traita in lume ) pana la sfarsitul veacurilor ) biruinta (nvierii0 -ara aceasta perspectiva si dimensiune es+atolo6ica8 ce patrunde prin comuniunea eu+aristica si face cu putinta indumnezeirea noastra in timp si spatiu8 nici o metoda misionara8 nici o diplomatie a dialo6ului cu lumea8 nici un sistem de morala nu va transfi6ura lumea de azi in *ristos0 (ncapacitatea crestinismului de a intalni pe omul de azi ) datorata mar6inirii la apararea unor forme morale si teolo6ice necorespunzatore ) ar fi cu putinta de inlaturat daca Biserica sa8 in care credinciosul isi afla inte6ritatea in comuniunea cu !umnezeu0 Constienta de viziunea eu+aristica asupra lumii8 pe care o pastreaza in tezaurul sau litur6ic8 Biserica "rtodo#a poate a7un6e la unele reformulari teolo6ice creatoare0 <ecestiatea prezentei Bisericii in viata actuala a lumii8 este manifestata prin stradaniile depuse pentru o reinnoire a misiunii universale a "rtodo#iei in formele epocii istorice actuale0 (n aceasta perspectiva Biserica trebuie sa asume viata lumii si a formelor sale in viata crestina8 facand ca fiecare crestin ortodo# sa fie pe deplin omul epocii sale0 (n aceasta perspectiva devine posibila intele6erea /u+aristiei din 1itur6+ia ortodo#a ca viziune asupra intre6ului cosmos8 a intre6i creatii in actiune0 &ceasta viziune ortodo#a asupra istoriei8 inlaturand practica Ffu6ii de lumeF8 primeste la /u+aristie pe toti credinciosii care aduc cu ei insisi lumea ) inteleasa in c+ipul cel mai realist ) caci credinciosul ortodo# participa la 1itur6+ie cu fiinta sa concreta8 cu slabiciunile si cu pasiunile sale8 cu relatiile sale cu lumea naturala8 cu intrea6a creatie8 cu semenii si se roa6a pentru nevoile sale si ale semenilor sai8 cu care el formeza ) ca fii ai &celuiasi sin6ur Parinte ceresc ) un sin6ur tot8 o sin6ura lume8 catre care Biserica il invita8 la sfarsitul 1itur6+iei8 Fsa iasa in paceF din nou in lumea vremii lui8 de care nu poate fi

347

despartit sub nici o forma0 Biserica "rtodo#a este8 inainte de toate8 o Biserica litur6ica0 Cultul constituie centrul vietii bisericesti si cea mai si6ura e#presie a credintei sale 9le# orandi le# credenti est;0 1itur6+ia ortodo#a 9eu+aristica; este profund biblica in continutul ei 9%$ referiri la >ec+iul Testament si 124 referiri la <oul Testament;0 &ceasta e#plica si faptul ca litur6+ia ortodo#a s)a sc+imbat foarte putin de)a lun6ul veacurilor0 Pe lin6a faptul ca ea reprezinta interpretarea si e#perienta comuna a tainei lui *ristos si a Bisericii Sale8 litur6+ia ortodo#a este ) in acelasi timp ) si o traditie vie8 care uneste in aceeasi credinta o mare diversitate8 de 6eneratii si de Biserici etnice si locale0 Ca atare8 Biserica "rtodo#a nu poate fi inteleasa fara litur6+ia sa0 Prioritatea acordata litur6+iei ca le# credenti 9norma credintei; si ca le# orandi 9rinduiala cultului;8 fata de autoritatea 7uridica arbitrara sau fata de parerile teolo6ice individuale8 constituie trasatura caracteristica a conceptiei ortodo#e cu privire la unitatea Bisericii4 caracterul ei sacramental)comunitar0 10 1itur6+ia ) prin insasi natura sa ) este un act inte6rator sau o lucrare atotcuprinzatoare4 lucrarea lui !umnezeu pentru popor0 !e aici rezulta caracterul divino)uman al litur6+iei0 1itur6+ia 9din 6r0 leiton]er6on; inseamna actiune publica sau comuna8 respectiv8 actiunea laso)ului8 a intre6ului popor al lui !umnezeu8 deci nu doar a clerului0 Citeva e#emple ale caracterului divino)uman si atotcuprinzator al litur6+iei4 a0 (nainte de inceperea litur6+iei8 diaconul reaminteste episcopului ca acum este momentul potrivit 9=airos; pentru a actiona8 de a lucra pentru !umnezeu 9alta traducere posibila4 acum este =airos)ul pentru lucrarea !omnului;0 !e fapt8 denumirea traditionala si cea mai raspindita pentru litur6+ia eu+aristica este8 in Biserica "rtodo#a8 Fdumnezeiasca 1itur6+ieF0 b0 Slu7itorul principal este (nsusi *ristos8 &r+iereul nostru vesnic4 FCaci Tu esti Cel Care aduci si Te aduc0 Cel Care primesti si Cel care Te imparti0 *ristoase !umnezeul nostru5F 9ru6aciunea dinainte de iesirea cu Sfintele !aruri;0 c0 (ntrucit litur6+ia este actiunea intre6ii obsti crestine8 sau actiunea lui !umnezeu pentru intre6 poporul Sau dreptcredincios8 in "rtodo#ie8 nu e#ista litur6+ie individuala ) adica savirsita doar pentru preot sau numai de catre acesta pentru credinciosi ) cum nici lituri6+ii speciale pentru anumite cate6orii de membri ai Bisericii 9litur6+ii pentru batrini8 copii etc0;0 !e fapt8 toti membrii Bisericii sint invitati la aceeasi litur6+ie8 oficiata o sin6ura data pe zi8 in acelasi loc4 clericii si mirenii8 tinerii si bartinii8 saracii si bo6atii8 barbatii si femeile0 d0 Toate verbele utilizate in litur6+ie sint la plural8 c+iar atunci cind ru6aciunile sint pronuntate doar de catre preot8 intrucit acestea sint ale intre6ii comunitati8 sau pentru intrea6a comunitate0 -orma dialo6ica intre una si mai multe voci e#prima inclusivitatea unitatii Bisericii8 diversitatea adunata in comuniune8 evitind atit uniformitatea8 cit si individualismul8 aceasta comuniune fiind caracterizata prin dialo68 daruire reciproca si fatietate armonioasa0 9Sin6ularul este folosit numai atunci cind preotul se pocaieste de propriile pacate;0 e0 Pentru a intele6e litur6+ia ca actiune inte6ratoare prin care Biserica8 Trup al lui *ristos8 este edificata in fratietate8 se face astazi incercarea ) mai ales in diaspora ortodo#a din /uropa "ccidentala si din &merica de <ord ) de a reintroduce oficierea Tainelor Botezului si Cununiei de la inceputul litur6+iei eu+aristice8 asa cum se

348

proceda in Biserica primara0 &desea8 vec+ea traditie ne a7uta la reinoirea sau corectarea traditiei si practicii contemporane5 <u cu mult timp inainte8 deseori8 numai corul participa la cintarea litur6ica4 astazi8 insa8 in multe Biserici locale8 se incura7eaza participarea tuturor membrilor Bisericii la oficierea litur6+ei 9cintarea si ru6aciunea comuna;0 20 1itur6+ia eu+aristica constituie un memorial inte6rator deoarece nu este vorba numai de pomenirea Persoanei si actelor lui *ristos8 ci si de intrea6a Biserica8 unita cu /l prin credinta si dra6oste0 !e aici rezulta si dimensiunea soborniceasca8 nu doar locala sau nationala8 a litura6+iei0 (n litur6+ia ortodo#a8 *ristos nu apare niciodata sin6ur8 ci in comuniune indivizibila cu Tatal si cu Sfintul !u+8 precum si in comunicune inseparabila cu Trupul Sau ) Biserica0 Ca atare8 la inc+eierea oricarei ru6aciuni apare do#olo6ia treimica8 adica indreptata catre Sfinta Treime4 Tatal8 -iul si Sfintul !u+8 comuniunea suprema de viata si iubire8 descoperita noua de *ristos si premarita de Biserica0 !o#olo6ia treimica este urmata ) cu mici e#ceptii ) de lauda adusa ,aicii !omnului8 care personifica Biserica ca Trup al lui *ristos8 sau salasluirea lui !umnezeu in umanitate8 ,aica !omnului realizind cea mai intima si libera acceptare a lui *ristos)!umnezeu de catre omenire0 (ata citeva e#emple4 a0 Cind ortodocsii savirsesc memorialul actualizator al mortii si invierii lui *ristos in litur6+ia eu+aristica8 conform poruncii Sale4 F-aceti aceasta intru pomenirea ,eaF 9( Corinteni 118 24; ei (l pomenesc pe (ntre6ul *ristos 9totus Cristus4 caput et membra; pe (isus *ristos8 Capul unit cu Trupul Sau tainic ) Biserica0 (n acest sens8 toti sfintii >ec+iului si <oului 1e6amint 9communio sanctorum; sint pomeniii in litur6+ia eu+aristica0 (ntre acestia8 -ecioara ,aria8 ,aica !omnului *ristos si icoana es+atolo6ica a Bisericii 9&pocalipsa 12 si 218 1)3; este pomenita intr)o forma deosebita de lauda 9vezi8 mai ales8 proscomidia8 precum si ru6aciunile de dupa sfintirea darurilor;0 b0 1itur6+ia mentioneaza sfintul 9sfinta; zilei8 pe numele respectiv8 conform calendarului ) aceasta constituind o alta e#presie a dimensiunii inte6ratoare8 atotcumprinzatoare a litur6+iei8 care transcende spatiul8 timpul8 se#ul8 pozitia sociala8 rasa virsta8 cultura ) pentru a realiza comuniunea tuturor credinciosilor in *ristos0 c0 &ceasta inclusivitate a pomenirii litur6ice este accentuata si in icono6rafia 9pictura; ortodo#a8 care infatiseaza comunitatii credinciosilor iubirea lui !umnezeu pentru Biserica Sa din toate timpurile si de pretutindeni8 precum si actiunea sfintitoare a Sfintului !u+ in toate 6eneratiile si in toata lumea0 d0 Pomenirea mortilor adormiti in credinta arata8 de asemenea8 puterea ru6aciunii si iubirii8 care este mai puternica decit moartea fizica0 30 1itur6+ia este cultul inte6rator de cerere si de multumire8 nu numai pentru Biserica8 ci si pentru intrea6a creatie0 Tocmai de aceea se poate vorbi despre dimensiunea cosmica a litur6+iei0 /#emple0 a0 in ectenia cea mare de la inceputul litur6+iei8 Biserica se roa6a pentru intrea6a lume si pentru toata credintaB

349

b0 inaintea sfintirii piinii si a vinului8 cuvintele anaforei 9oferirii darurilor; arata ca acestea sint oferite lui !umnezeu pentru intre6 cosmosul4 F&le Tale dintru ale Tale8 Tie (ti aducem de toate si pentru toateF 9adica8 in numele si pentru binele intre6ii creatii;B c0 apoi8 dupa sfintire se spune4 F(nca aducem Tie aceasta slu7ba du+ovniceasca8 pentru toata lumea Ta8 pentru Sfinta soborniceasca si apostoleasca Biserica0F 40 1itur6+ia8 ca Taina sau icoana profetica a adunarii es+atolo6ice a omenirii in (mparatiea lui !umnezeu 9,atei 248 3')31; si ca prinz pascal la masa !omnului 9,atei 268 2%; constituie ) in acelasi timp ) in mod parado#al8 o 7udecata 9FcrisisF; si o acceptare a lumii noastre8 o c+emare la FmetanoiaF 9la pocainta8 convertire si reinoire;8 precum si la F=oinoniaF 9comuniune de viata si iubire;8 un eveniment sau o fratietate e#clusiva si inclusiva0 Tensiunea intre cele doua aspecte ale evenimentului se vede in credinta si practica apostolica4 ,atei 2$8 1% si ,atei 25B &pocalipsa 218 24 si 218 2 B 3alateni 38 2$ si ( Corinteni 118 2%0 /#emple4 a0 marturisirea personala a pacatelor 9spovedania; si marturisirea credintei comune 9continute in Crez si in toate cintarile litur6ice; preced participarea la impartasirea eu+aristica cu Trupul si Sin6ele !omnului4B b0 impacarea celor despartiti si dezbinati din cauza conflictelor de credinta sau a lipsei de iubire din viata Bisericii 9sc+isme8 certuri; este o conditie prelabila pentru impartasirea eu+aristica comuna0 "bservatii4 /#cluderea unora de la impartasirea eu+aristica nu este definitiva8 ci ) mai de6raba ) terapeutica8 aceasta facindu)se in vederea reinnoirii vietii noastre8 conform poruncilor de iubire ale lui *ristos 9( Corinteni 58 1)13 si (( Corinteni 28 5)11;0 (ntrucit /u+aristia este Taina comuniunii cu *ristos in (mparatia cerurilor8 indepartarea temporara de impartasire eu+aristica are ca scop atentionarea penitentului ca ) in cazul in care nu)si sc+imba viata aici8 pe pamint ) risca sa piarda comuniunea vietii vesnice din (mparatia cerurilor8 adica mintuirea0 50 Consideratii finale0 !esi te#tele noastre litur6ice ortodo#e sint ) inainte de toate ) inte6ratoare 9inclusive; din punct de vedere teolo6ic8 totusi noi trebuie sa imbunatatim participarea membrilor Bisericii la litur6+ie0 Confruntati frecvent cu pericolul ritualismului formal si al rutinei8 noi ) clericii si mirenii ortodocsi trebuie sa redescoperim astazi in bo6ata traditie a sfintei noastre litur6+ii8 profunda ei semnificatie ecle#iala si e#istentiala4 trebuie sa participam la aceasta nu doar din obli6atie morala sau din obicei8 ci ca la un act de edificare a comunitatii bisericesti prin iubire reciproca in *ristos si prin preocupare comuna pentru viata intre6ii lumi0 Trebuie sa redescoperim litur6+ia ca inspiratie si viziune pentru viata noastra de zi cu zi8 ca un izvor de lumina pentru a privi lumea asa cum o vede *ristos8 spre a accepta sau respin6e ceea ce /l accepta sau respin6e0 Secularizarea de astazi8 pe de o parte8 si cautarea spirituala a unui sens mai profund al vietii8 pe de alta parte8 maresc ur6enta implinirii acestei sarcini0 <ecesitatea unei litur6+ii inclusive8 bazate pe o participare sporita8 ne apare si mai acuta8 atunci cind la litur6+ia de duminica 6asim unele biserici pline de credinciosi8 iar nu departe de ele biserici aproape 6oale0 Care sint motivele pentru care intr)o biserica8 litur6+ia constituie preocuparea tuturor8 iar in alta ea este privita ca fiind e#clusiv datoria sau FmeseriaF clerului2

350

&cest fapt demonstreaza ca minunatele te#te litur6ice traditionale8 ce reflecta o viziune atotcuprinzatoare de viata8 nu sint suficiente daca nu sint traite8 daca diferitele daruri proprii obstei vii a credinciosilor nu sint descoperite si folosite si daca participarea credinciosilor nu este incura7ata si stimulata0 10 -ilocalia8 ca colectie de scrieri preocupate de metoda urcusului du+ovnicesc al persoanei8 e firesc sa acorde atentia principala starilor interioare ale persoanei8 analizei patimilor si virtutilor8 si mi7loacelor de curatire a celor dintii si de sadire si dezvoltare a celor din urma0 !ar ea nu uita sa acorde si impartasirii cu trupul si sin6ele !omnului8 in cadrul Sfintei 1itur6+ii a comunitatii8 o importanta decisiva ca mi7loc de crestere du+ovniceasca a persoanei0 " staruinta deosebita in descrierea acestei importante a impartasirii eu+aristice in infaptuirea urcusului du+ovnicesc al persoanei se pune in @@Cele o suta de capeteAA ale lui Calist si (6natie8 traitori in secolul J(>0 &utorii afirma aceasta importanta in mod direct la inceputul cap0 %18 dedicat8 impreuna cu cap0 %28 Sfintei (mpartasanii0 !upa ce au descris toate celelalte mi7loace necesare purificarii omului si inaintarii lui spre unirea cu !umnezeu8 ei declara la inceputul acestui capitol4 @@!ar nimic nu ne a7uta si nu contribuie asa de mult la curatirea sufletului8 la luminarea mintii8 la sfintirea trupului si la prefacerea amindurora spre o stare mai dumnezeiasca si la nemurire8 ba si la biruirea patimilor si a demonilor8 sau mai potrivit spus8 la unirea cu !umnezeu cea mai presus de fire8 ca impartasirea si comuniunea continua8 cu inima si cu simtire curata8 pe cit e cu putinta omului8 cu prea curatele si nemuritoarele si de viata facatoarele Taine8 cu insusi cinstitul trup si sin6e al !omnului si !umnezeului si ,intuitorului nostru (isus *ristosAA0 Precum vedem nu se ne6li7eaza nicidecum 1itur6+ia comunitatii in viata du+ovniceasca a acelor credinciosi care au pornit pe calea urcusului du+ovnicesc intr)un mod de asceza calu6areasca8 sau de linistire in retra6ere0 Ba in spiritul declaratiei de mai sus se poate spune8 in 6eneral8 ca viata du+ovniceasca a persoanei nu se dezvolta intr)o izolare de comunitate eu+aristica8 iar comunitatea eu+aristica nu ramine neinfluentata de dezvlotarea vietii du+ovnicesti a persoanei0 &cestea nu reprezinta doua ordini despartite0 :rcusul du+ovnicesc al persoanei se alimenteaza din comunitatea eu+aristica8 din impartasirea in comun cu ceilalti credinciosi8 cu trupul si sin6ele !omnului8 si prin aceasta urmareste o cit mai deplina armonizare cu /l si cu comunitatea0 &ceasta corespunde de altfel cu faptul ca tinta ultima a urcusului du+ovnicesc al persoanei este iubirea de !umnezeu si de ceilalti oameni8 sau deplina incadrare in (mparatia lui !umnezeu8 care e comuniunea desavirsita a tuturor si care nu se poate infaptui decit in *ristos8 izvorul iubirii nesfirsite pus noua de !umnezeu la dispozitie in *ristos0 1a rindul ei8 comunitatea sporeste tot mai mult in caracterul ei de viata in comunitate8 prin viata tot mai du+ovniceasca a membrilor ei8 sau macar a unora dintre ei8 in !umnezeu8 sau in *ristos8 izvorul iubirii sau al comuniunii dintre toti0 (ar trupul !omnului8 oferit noua in /u+aristie8 are puterea sa ne indu+ovniceasca si c+iar prin aceasta sa ne faca sa sporim in comuniune nu numai cu /l8 ci si cu ceilalti membri ai comunitatii8 prin faptul ca e un trup 7ertfit si sfintit8 sau curat de orice pornire e6oista8 ba dimpotriva8 plin de elanul 7ertfirii pentru noi8 plin de elanul de a ni se darui8 pentru ca si noi sa luam acest elan al daruirii noastre lui !umnezeu si celorlalti oameni0 Trupul rasti6nit si inviat la !omnului e fermentul indumnezeirii sau ridicarii noastre peste noi8 al elanului mortii fata de noi insine si al desc+iderii pentru viata invierii ce cur6e din *ristos in noi0 (ar trupul inviat al !omnului are in el acest elan8 de a ni se darui8 de a iesi din /l insusi8 si de a ne face si pe noi plini de acest elan8 pentru ca e coplesit de !u+ul Sfint8 care e !u+ul comuniunii8 !u+ul care nu poate ramine in nici un fel de 6ranite8 care prin trup iradiaza in cei ce au alte trupuri0

351

(n trupul lui *ristos sint active puterile indumnezeitoare8 iradiante ale !u+ului Sfint8 dar fara sa se dispenseze de simtirile si de lucrarile trupului0 !intr)un om curat in sufletul si in trupul lui P caci numai curatia aceasta a omului total e curatie reala P iradiaza in noi o unda de putere curatitoare0 -unctiunile din trupul !omnului8 intru totul curate si de aceea pline de elanul daruirii ce vin in noi impreuna cu trupul 1ui8 imprima o putere curatitoare functiunilor trupului nostru8 deci un elan de daruire curata in toate directiile0 Calist si (6natie citeaza in acest sens cuvintele lui (oan Scararul @@!aca un trup ce se atin6e de alt trup se sc+imba in puterea sa de lucrare8 cum nu se va sc+imba cel ce se atin6e de trupul !omnului cu miini nepri+anite2AA0 Curatia aceasta produsa in noi de trupul !omnului cind il primim cu un efort de a ne insusi si cu vointa noastra aceasta curatie ne face nebiruiti de orice ispita spre rau si puternici in orice pornire spre bine0 Sfintul (oan Scararul citeaza pentru puterea aceasta a Sfintei (mpartasanii cuvintele urmatoare ale unui barbat du+ovnicesc4 @@Sf0 (oan de Bostra8 barbat sfint si avind putere peste du+urile necurate8 a intrebat pe draci8 care locuiau in niste fetite furioase si c+inuite de ei cu rautate4 @@!e care lucruri va temeti voi la crestini2AA0 &cestia au raspuns4 @@&veti cu adevarat trei lucruri mari4 unul pe care il purtati atirnat de 6itul vostruB unul cu care va spalati in bisericaB si unul pe care il mincati in adunare 9in sEna#a;AA0 (ntrebindu)i iarasi4 @@!in acestea trei8 de care va temeti mai mult2AA8 au raspuns4 @@!aca ati pazi bine aceea cu care va impartasiti8 n)ar putea nici unul din noi sa faca vreun rau vreunui crestinAA10 (n acelasi spirit8 Calist si (6natie citeaza din Sfintul (oan 3ura de &ur cuvintele4 @@*ristos ne)a dat putinta sa ne saturam de trupul 1ui8 ridicindu)ne la o prietenie si mai mare si aratindu)ne dorul 1ui catre noi0 Caci nu se da pe Sine celor ce doresc8 numai ca sa)1 vada8 ci si ca sa)1 atin6a8 sa)1 manince si sa se sadeasca in trupul 1ui si sa se uneasca cu /l si sa)si sature intre6 dorulAA20 ,ai mult c+iar8 dat fiind ca in orice lucrare a trupului e subiectul insusi lucrator8 lucrarile lui *ristos intiparindu)se in lucarile trupului meu8 /l insusi devine subiectul lucrarilor mele si eu subiectul lucrarilor sale0 (ar aceste lucrari fiind pline de !u+ul8 care e elan de iubire daruitoare8 eu insumi devin subiectul acestor lucrari insufletite de elanul iubirii daruitoare a lui *ristos0 Caci impartasindu)ne de trupul lui *ristos8 nu)l farimitam ca pe o carne8 omorindu)l8 ci el ramine intre68 viu si activ in noi8 dar intiparit cu toate lucrarile 1ui in toate lucrarile trupului nostru8 incit putem spune ca noi devenim purtatorii trupului Sau si /l purtatorul trupului nostru8 /l subiectul oc+iului nostru8 al miinii noastre8 iar noi subiectul oc+iului 1ui8 al miinii 1ui curate si pline de elanul faptuirii curate0 ,ai bine) zis8 /l devine subiectul unic al oc+ilor nostri curatindu)i si umplindu)i de bunavointa8 ai minilor noastre care cauta prin du+ul comuniunii ce le insufleteste sa se intinda unele altora cu prietenie si spre a7utorare8 sau sa se intinda la ru6aciune unele pentru altele0 Caci spune Sfintul Simion <oul Teolo64 @@<oi devenim madularele lui *ristos si *ristos devine madularele noastreAA30 -iecare dintre noi intram intr)o simfonie de simtiri si de fapte ale unora pentru altii8 devenim un corp de simtiri si de intentii in corpuri materiale deosebite8 umplute de acelasi *ristos0 Totusi8 aceasta nu inseamna o confundare a eului meu cu eul lui *ristos8 nici a eurilor noastre intreolalta0 !aca ar fi asa8 n)am mai trai fericirea iubirii intre noi si *ristos si intre noi insine8 nici elanul daruirii reciproce0 1ucrind *ristos in mine8 /l lucreaza intr) un fel in care eu constitui sa ma simt ca cel ce ma bucur de lucrarea 1ui8 ca de o lucrare ce depaseste prin revarsarea ei in mine nesfirsit pe a mea8 iar pe a altora ca un dar iubitor ce mi se face0 Simtirea iubirii reciproce ce vine din aceasta impreuna)

352

lucrare8 se arata si in aceea ca8 data fiind infinitatea iubirii8 pe care eu niciodata nu o pot primi si darui intrea6a8 eu insetez totdeauna dupa si mai multa primire si daruire a ei0 Tot Sfintul Simion <oul Teolo6 zice4 @@Cind eu beau8 totodata insetezM eu doresc sa am tot si sa beau de e cu putinta toate abisurile deodataB dar cum aceasta e cu neputinta8 iti spun ca eu sint mereu insetat8 desi in 6ura mea e mereu apa ce cur6e8 ce debordeaza in piraie0 !ar cind vad abisurile8 mi se pare ca nu beau deloc8 pentru ca doresc sa am tot8 desi am din belsu6 apa toata in 6ura mea0 /u sint totdeauna un cersetor8 desi posed cu adevarat totul unit cu putinul ce)l beauAA40 Sint unit cu *ristos8 dar unit in forma parado#ala a dialo6ului in care fiecare cere raspuns si primeste raspuns8 da si primeste simtiri si asi6urari de iubire0 *ristos nu vrea numai sa)mi arate si sa)mi dea iubirea 1ui8 ci vrea ca si eu sa)( dau iubirea mea0 / unirea unui sc+imb continuu0 !ar insasi iubirea mea cu care raspund iubirii 1ui e alimentata de iubirea 1ui0 &celasi lucru se intimpla si intre mine si ceilalti0 Si aceasta cu atit mai mult cu cit acelasi *ristos lucreaza in toti0 1ucrind in mine8 trezeste iubirea mea fata de /l care e in toti si ii face pe toti sa)mi arate iubirea lor8 trezita de lucrarea iubirii lui *ristos in ei0 !in toti ma iubeste *ristos8 dar ma iubesc si ei odata cu *ristos si eu ii iubesc pe toti8 dar si *ristos ii iubeste din mine0 / unirea unei primiri si daruiri continui nu numai intre mine si *ristos in izolare8 ci in comuniunea intre toti0 Sfintul Simion zice4 @@!aca voiesti tu8 vei deveni madular la lui *ristos si la fel toate madularele noastre P ale fiecaruia din noi P vor deveni madulare ale lui *ristos si *ristos madularele noastreAA50 :nirea intre madularele unui or6anism8 ale unui corp e o unire de dare si primire8 o unire de sc+imb8 in care madularele nu se confunda8 ci se promoveaza si se sustin in armonie0 &sa este intre cei ce au devenit si sporesc prin impartasirea de acelasi *ristos un sin6ur corp al 1ui in multe madulare0 (ubirea lui *ristos iradiaza din toti8 ii uneste pe toti8 ii tine in bucuria de a iubi si de a fi iubiti8 ii uneste pe toti in iubirea aceasta a sc+imbului nu numai cu *ristos8 ci si intreolalta0 &stfel8 toti lucreaza in mine prin *ristos si eu lucrez in toti prin *ristos8 ma bucur de iubirea tuturor si toti se bucura de iubirea mea8 cresterea mea personala este o crestere in le6aturile cu toi8 impreuna cu cresterea tuturor8 cu cresterea intre6ului trup0 Sanatatea si vi6oarea mea ca madular al trupului e conditionata de armonia cu toate madularele trupului tainic al lui *ristos0 1a rindul lui8 trupul intre6 creste in vi6oare du+ovniceasca prin vi6oarea madularelor8 prin sc+imbul cit mai activ de iubire si de putere du+ovniceasca intre ele0 Prezenta aceasta vie si lucratoare a lui *ristos ca subiect intre6 in noi8 lucrind la indu+ovnicirea noastra8 se e#plica din faptul ca trupul fiecaruia din noi care primeste trupul lui *ristos nu e separat de suflet si nici trupul lui *ristos nu e despartit de sufletul si de dumnezeirea 1ui0 &stfel8 persoana omeneasca primeste trupul lui *ristos nu numai in trupul ei8 ci si in sufletul ei8 pentru ca primeste trupul lui *ristos impreuna cu sufletul si cu dumnezeirea 1ui0 Calist si (6natie citeaza din Sfintul (oan !amasc+in in acest sens urmatoarele cuvinte4 @@Si piinea si vinul nu sint c+ip al trupului si al sin6elui lui *ristos8 sa nu fie8 ci insusi trupul lui *ristos cel indumnezeit si insusi sin6ele 1ui M Caci este trupul si sin6ele lui *ristos8 care intra in constitutia sufletului si trupului nostru8 netopindu)se8 nestricindu)se8 netrecind in ceea ce dam afara8 ci raminind in fiinta noastra8 ca pricina conservarii noastre8 ca mi7loc de curatire a toata intinaciuneaM Trupul !omnului este trup de viata facator8 pentru ca s)au zamislit din !u+ de viata facator0 @@Ca ceea ce se naste din !u+8 !u+ esteAA 9(oan (((8 6;0 (ar aceasta o spun nu ca sa desfiintez firea trupului8 ci voind sa arat ca e de viata facatorAA60

353

&sa cum sufletul nostru este in trupul nostru8 asa e8 in oarecare fel8 si trupul nostru8 prin radacinile rationalitatii si sensibilitatii lui8 in sufletul nostru0 !ar atunci cu atit mai mult *ristos cel inviat8 adica cu trupul nesfirsit indu+ovnicit8 si deci8 inseparabil de plinatatea !u+ului8 e in oarecare fel si in sufletul nostru8 indu+ovnicindu)lB e in sufletul nostru c+iar dupa iesirea lui din trup8 daca l)am primit des in noi in cursul vietii pamintesti si am trait in /l8 prin vointa8 prin 6indirea si prin faptele noastre8 care au lucrat la indu+ovnicirea trupului si a sufletului nostru0 !e aceea sintem sa impartasim pe bolnavi inainte de a pleca din viata aceastaB de aceea spunem ca ne impartasim cu trupul si cu sin6ele !omnului @@spre viata de veciAAB sau ca trupul si sin6ele !omnului sint merinde pentru drumul pe care pornim8 plecind din viata aceasta0 Prin mincarea trupului si sin6elului lui *ristos8 pnevmatizate si indumnezeite8 am +ranit c+iar sufletul nostru8 intarind prin indu+ovnicirea lui8 radacinile rationale si sensibile ale trupului nostru8 care)si are ultimele temelii implintate in adincimea sufletului si prin el in !umnezeu0 !ualismul intre suflet si trup e depasit8 intr)un anumit fel in unitatea ratiunii ontolo6ice a personei umane8 aflate in !umnezeu0 Prin mincare am asimilat in oarecare fel trupul lui *ristos8 cu puterile lui Pnevmatizate si pnevmatizatoare8 in insusi sufletul nostru8 sau viceversa8 insusi sufletul 1ui8 indumnezeit ia in Sine odata cu sufletul nostru0 !espartirea intre suflet si trup nu se produce nici c+iar la moarte atit de total cum ne inc+ipuim0 Cu atit mai mult e valabil aceasta cind sufletul si trupul nostru sint in *ristos8 in care8 ca in 1o6os8 pree#ista ratiunea persoanei noastre inte6rale si in care dupa intrupare si inviere8 osmoza intre suflet si trup si deci si intre indumnezeire si compusul uman a atins treapta culminanta0 Trupul inviat al lui *ristos este piinea de viata facatoare care va +rani si pnevmatiza cu puterea Sa pnevmatica netrecatoare sufletul nostru si radacinile rationale si sensibile active ale trupului nostru8 facindu)le astfel in stare sa invie trupul nostru atunci cind va fi cu putinta sa se faca aceasta pentru intrea6a comunitate umana si in conte#trul transfi6urarii intre6ii materii0 *ristos este ipostasul8 sau temelia ultima si etern vie a ipostasurilor noastre8 cind acestea cred in /l si se unesc cu /l0 Trupul lui *ristos atit de pnevmatizat8 atit de coplesit de !u+ul dumnezeiesc8 atit de subtiat prin !u+ul si de iradiant de putere prin !u+ul prin toti porii lui8 ca se poate numi si trup de viata facator0 !ar ceea ce primim in mod deosebit prin Sfinta (mpartasanie e !u+ul dumnezeiesc8 care intareste sufletul nostru in biruirea proceselor nelibere ale naturii trupului nostru si unifica faptura cu !umnezeu0 Calist si (6natie citeaza in acest sens urmatoarele cuvinte din Sfintul ,acarie4 @@Precum vinul se amesteca in toate madularele celui ce bea si se preface in el si el in vin8 asa cel ce bea sin6ele lui *ristos se adapa cu !u+ul dumnezeiesc8 se amesteca cu /l8 iar prin /u+aristie cei ce se impartasesc cu vrednicie8 se invrednicesc sa se faca partasi de !u+ul Sfint si asa sufletele pot sa vietuiasca in veciAA 0 !ar !u+ul Sfint primit in suflet8 se salasluieste si in trup0 Caci in suflet sint radacinile rationale si sensibile ale trupului0 Sufletul nostru devine pnevmatic8 se intareste in ceea ce are superior naturii si e ridicat c+iar peste treapta spirituala creata si poate pnevmatiza si trupul8 sau radacinile lui rationale si simititoare aflate in suflet0 Sufletul dobindeste astfel o putere neasemanat mai mare de indu+ovnicire8 de subtiere a trupului0 :nirea intre suflet si trup si a amindoua cu !u+ul dumnezeiesc e tot mai mare8 prin coplesirea trupului de suflet si a amindoura de !u+ul dumnezeiesc8 pentru

354

ca devine tot mai mare unirea sufletului si a trupului cu trupul insufletit al lui *ristos si in trupul lui *ristos8 pe care !u+ul dumnezeiesc l)a pnevmatizat8 l)a subtiat8 l)a indumnezeit8 l)a transfi6urat deplin8 l)a facut iradiant la ma#imum prin transparenta 1ui luminoasa si incadescenta0 !aca dupa Sfintul ,a#im ,atrurisitorul8 dualitatea e depasita in sfinti 9intele6em dualitatea functionala activa8 nu cea virtuala de substanta;$8 cu atit mai mult in *ristos0 Prin impartasirea de /l8 se incepe depasirea acestei dualitati si in cei ce se impartasesc des si cu credinta tare si curata0 Prin aceasta sufletul adus in unirea cu !umnezeu8 va putea trai in veci si va da in parte si trupului taria sa copleseasca procesele naturale inca in lumea aceasta8 iar prin intarirea si pnevmatizarea radacinilor lui rationale in suflet8 sufletul va putea sa invie trupul la sfirsitul lumii8 la o viata nesupusa in veci descompunerii0 &ceasta inseamna ca sufletul celui ce se impartaseste cu trupul !omnului8 se impartaseste propriu)zis cu dumnezeirea0 Pe de alta parte8 trupul lui *ristos e atit de intim strabatutde !u+ul Sfint8 sau de dumnezeirea lui *ristos8 ca +ranind trupul omului nu se poate spune ca nu +raneste acest trup si cu !u+ul Sfint0 !e altfel8 !u+ul Sfint8 ca foc personal al iubirii treimice8 face din trupul !omnului un comple# or6anic de ener6ii prin care se manifesta aceasta caldura a iubirii in planul uman8 adica in relatiile omului cu !umnezeu si in relatiile omului cu ceilalti oameni8 facind din persoanele insesi niste transmitatoare ale focului iubirii0 20 !ar faptul ca 7ertfa eu+aristica sporeste nu numai viata du+ovniceasca a comunitatii8 ci si a persoanelor din ea8 prin aceea ca prile7uieste salasluirea lui *ristos in fiecare persoana care apartine comunitatii8 are8 ca urmare8 ca *ristos salasluit prin impartasirea eu+aristica in interiorul pesoanei8 se salasluieste in interiorul cel mai intim al acesteia ca un ar+iereu in interiorul unui altar8 primind acolo 7ertfele persoanei respective si aducindu)le impreuna cu ea lui !umnezeu)Tatal0 1itur6+ia comunitatii se prelu6este astfel intr)o litur6+ie personala8 sau isi prelun6este lucrarea intr)o opera de indu+ovnicire continua a credinciosului0 !esi6ur8 nu a7un6e ca credinciosul sa se impartaseasca o sin6ura data cu trupul si cu sin6ele eu+aristic al !omnului8 pentru ca litur6+ia interioara sa se prelun6easca la nesfirsit si in mod neslabit in el0 !in citatele anterioare din (oan Scararul si Sfintul (oan 3ura de &ur am vazut cit de importanta este atin6erea noastra de trupul !omnului si primirea 1ui8 cit mai des pentru lucrarea 1ui eficienta in noi0 /ner6iile dumnezeiesti ale lui *ristos si deci8 *ristos insusi8 isi prelun6esc lucrarea lor in noi8 dar ele pornesc din trupul 1ui si de aceea e nevoie sa primim cit mai des acest trup0 Realitatea acestei litur6+ii sau 7ertfiri interioare a infatisat)o cu deosebire Sfintul ,arcu &scetul0 / drept8 ca el vede aceasta salasluire a lui *ristos in noi efectuindu)se inca de la Botez8 dar el mentioneaza ca odata cu Botezul primim si trupul lui *ristos prin Sfinta (mpartasanie0 1e6atura strinsa intre Botez si /u+aristie au pus)o in relief toti Parintii0 &mintim pe <icolae Cabasila si pe Teofan al <iceii0 Cel din urma zice4 @@Pe cei ce intentioneaza sa)( uneasca cu Sine ca pe niste madulare ale sale8 le face mai intii de acelasi c+ip cu capul8 prin Botez8 apoi prin comunicarea si impartasirea trupului si sin6elui Sau propriu8 lipseste de Sine si intreolalta madularele acestei deiforme0 Pentru aceasta Botezul premer6e Sfintei (mpartasaniiAA%0 !ar iata cum descrie Sfintul ,arcu &cetul aceasta lucrare ar+iereasca a lui *ristos in noi si an6a7area noastra in ea0 @@Templul 9personal; este locasul sfint al sufletului si al trupului8 care e zidit de !umnezeu0 (n sfirsit8 altarul este masa nade7dii asezata in acest templu0 Pe ea se aduce de catre minte si se 7ertfeste 6indul intii nascut al fiecarei intimplari8 ca un animal intii nascut8 ca 7ertfa de ispasire pentru cel ce)l aduce8 daca il aduce neintinat0 Caci si acest templu are un loc in partea din launtru al ctapetesmei0 &colo a intrat (isus pentru noi ca (naintemer6ator 9/vr0 >(8 2';8 locuind de la Botez in

355

noi8 @@afara numai daca nu sintem crestini netrebniciAA 9(( Cor J(((8 5;0 &cest loc este incaperea cea mai din launtru8 mai ascunsa si mai curata a inimii8 incapere care daca nu se desc+ide prin !umnezeu si prin nade7dea rationala 9cuvintatoare; si intele6atoare8 nu putem cunoaste in c+ip si6ur pe Cel ce locuieste in ea si nu putem sti de au fost primite 7ertfele de 6induri8 sau nu0 Caci precum la inceput8 in vremea lui (srail8 focul mistuia 7ertfele8 tot asa se intimpla si acum0 !esc+izindu)se inima credincioasa prin nade7dea mai sus pomenita8 &r+iereul ceresc primeste 6indurile intii nascute ale mintii si le mistuie in focul dumnezeiesc8 de care a spus4 @@-oc am venit sa arunc in lume si cit as vrea sa fie inca de acum aprinsAA 91uca J((8 1%;1'0 /l le primeste in focul iubirii Sale si odata cu ele ne primeste pe noi insine in acest foc al iubirii0 !ar numai dupa ce ne)am curatit de patimi8 strabatind drumul poruncilor8 adica dupa ce am facut totul ca sa crestem spre iubirea lui *ristos8 putem aduce ca 7ertfa &r+iereului *ristos 6indurile noastre de la prima lor aparitie8 adica @@nemuscate de fiareleAA8 sau de patimile noastre care le tra6 spre pacat si le murdaresc110 /le sint si o 7ertfa cuvintatoare8 pentru ca sint un raspuns la cuvintul soptit de *ristos in constiinta noastra8 cuvint prin care le cere0 !ar cu totul remarcabila este observatia Sfintului ,arcu &scetul8 ca precum noi mincam8 in 1itur6+ia comunitatii8 trupul lui *ristos8 asa in aceasta litur6+ie interioara8 *ristos maninca8 adica isi face proprie mintea noastra0 @@Caci facind asa8 precum la inceputul credintei venite prin Botez8 trupul lui *ristos s)a facut mincare credinciosului8 tot asa acum mintea8 devenita tare in credinta8 si curata8 prin lepadarea 6indurilor si prin nade7dea intele6atoare8 seface mincare lui (isusAA120 1e6atura intre 1itur6+ia comunitatii si litur6+ia interioara ca deplina fructificare a aceleia8 se e#prima aici cu toata claritatea0 !evenita curata de alte impatimiri8 prin iubirea adusa in noi de trupul eu+aristic al !omnului8 mintea noastra8 indreptata acum intrea6a spre *ristos8 se face8 ca una ce e plina de iubirea 1ui8 mincare placuta lui *ristos0 !in iubirea 1ui fata de noi8 comunicata noua odata cu trupul Sau in /u+aristie8 creste iubirea noastra fata de /l8 mainfestata in daruirea tuturor 6indurilor noastre e#clusiv 1ui0 (ar aceasta insemnind daruirea noastra lui *ristos0 /l ne primeste acum cu o iubire primitoare din placerea ce o are fata de noi8 cita vreme in daruirea trupului Sau ne)a aratat o iubire daruitoare0 (n /u+aristie a coborit /l la noi8 acum ne ridica /l in Sine0 !eosebim doua aspecte in slu7irea de &r+iereu permanent a lui *ristos4 unul prin care ni se daruieste ca Cel ce s)a adus 7ertfa Tatalui8 pentru a imprima si in noi pornirea de a ne aduce 7ertfa Tatalui impreuna cu *ristosB si alta prin care primeste 7ertfa noastra pentru ca8 asimilindu)o 7ertfei 1ui8 s)o aduca astfel Tatalui8 aratindu)( unirea 1ui cu noi in iubire8 ca o iubire comuna fata de Tatal 1ui8 pe care l)a facut si Tatal nostru dupa +ar0 &sa se infaptuieste intre6 scopul 7ertfei lui *ristos8 sau al ar+ieriei 1ui8 intre6 planul mintuirii sau al infierii noastre dumnezeiesti0 /l se aduce intii8 sau pe 3ol6ota Tatalui8 pentru ca pe urma in /u+aristie sa ne se daruiasca cu aceasta simtire de 7ertfa si noua8 ca apoi in litur6+ia interioara sa ne aducem si noi 7ertfa 1ui8 pentru ca asimilind)o cu a Sa8 sa ne aduca si pe noi 7ertfa Tatalui impreuna cu Sine0 (deea ca noi ne mintuim intrucit ne aducem in *ristos 7ertfa curata Tatalui si in felul acesta ne sfintim8 a intemeiat)o pe lar6 Sfintul C+iril din &le#andria in opera sa4 @@(nc+inare in du+ si adevarAA0 (ata unele te#te al lui in acest sens4 @@!upa ce s)a sculat din morti /manuel8 noul rod al omenirii intru nestricaciune8 s)a suit la cer8 ca sa se arate acum pentru noi fetii lui !umnezeu si Tatal 9/vr0 (J8 24;8 nu aducindu)Se pe Sine insusi sub vederea 1ui 9caci /l este pururea imperuna cu Tatal si nu e lipsit de /l

356

ca !umnezeu;8 ci aducindu)ne in Sine sub vederea Tatalui mai virtos pe noi ce ce eram in afara fetii 1ui si sub minia 1ui din pricina neascultarii0 &sadar8 in *ristos cisti6am putinta de a veni in fata lui !umnezeu0 Caci ne invredniceste de acum de privirea 1ui8 ca pe unii ce sintem sfintitiAA0 Sau4 @@&sadar8 s)a 7un6+iat /l pentru pacatele noastre8 dar ne)am in6ropat si noi impreuna cu /l8 suportind moartea8 nu cea trupeasca8 ci omorind madularele cele de pe pamint si ne mai vietuind lumii8 ci mai virtos lui *ristos si prin /l TataluiAA0 Sau4 @@-umul ce se ridica din miel 9in >ec+iul Testament;8 e un c+ip al Celui ce din pricina si de dra6ul nostru se inalta spre Tatal intru miros de buna mireasma8 aducind impreuna cu Sine si viata celor ce au crezut in /l8 care au intru nade7de stalucirea slavei si a imparatiei si6ure si pe lin6a aceasta bucuria de desfatarile vesniceAA0 Sau4 @@Caci 7ertfa noastra e primita si placuta lui !umnezeu pentru patima lui *ristos cea mintuitoare0 Si aceasta socotesc ca este ceea ce a spus insusi ,intuitorul4 @@-ara de ,ine nu puteti face nimicAA 9(oan J>8 5;0 &sadar8 in c+ip necesar bunele miresme ale lui *ristos8 amestecindu)se intr)un mod oarecare cu cele ale noastre se ridica impreuna spre Tatal0 Caci nu sintem altfel primiti decit numai prin *ristosAA0 <u sintem primiti decit in stare de 7ertfa8 de predare a noastra8 prin iesirea din e6oism8 dar in acesta stare de dar curat8 desavirsit8 nu a7un6em decit intipaindu)se in noi 7ertfa lui *ristos8 ca sa murim si noi noua insine si lumii8 cum a murit *ristos8 si din puterea 7ertfei lui *ristos 130 Precum se vede8 Sfintul Ciril lar6este intelesul 7ertfei ce o asociem la 7ertfa lui *ristos pentru a fi adusa Tatalui8 la toata viata si la toate faptele noastre8 nevazind)o numai in 6induri0 Toata viata noastra poate deveni astfel o 7ertfa vie8 deci o prelun6ire a 1itur6+iei0 !esi6ur8 si Sfintul ,arcu &scetul8 cind vorbeste de 6induri8 se 6indeste la ele ca radacini ale faptelor noastre0 (n acest sens ne indeamna si &va !orotei sa aducem intrea6a noastra viata lui !umnezeu prin *ristos0 Pornind ca si Sfintul Ciril din &le#andria de la 7ertfele din >ec+iul Testament ca tipuri8 el zice4 @@&cele 7ertfe si arderi de tot erau simboale ale sufeltelor ce voiesc sa se mintuiasca si sa se aduca pe ele lui !umnezeu M Bratul 9spun Parintii; e faptuirea0 Caci faptuirea se face prin miini0 Bratul e putera miinii0 !eci aduceau puterea miinii drepte8 adica a faptelor bune0 Caci prin dreapta se intele6e bineleAA140 30 !ar impartasirea de *ristos in cadrul 1itur6+iei comunitatii nu are ca urmare numai o daruire a 6indurilor si a faptelor noastre lui *ristos si prin /l Tatalui8 ci pentru cei ce au inaintat du+ovniceste8 si o traire in cele mai adinci si mai bo6ate strafunduri ale !umenezeirii0 &m vazut ca aceasta ni se da de inteles si de catre Sfintul ,arcu &cetul8 cind afirma ca *ristos maninca mintea noastra plina de iubirea fata de /l0 Prin aceasta8 /l insusi se face subiectul ei8 dindu)( sa cunoasca adincimile tainelor 1ui dumnezeisti0 !ar faptul acesta ne este descris mai staruitor de Patriar+ul Calist in cap0 55 din scrierea sa4 @@RaiulAA0 Si pentru ca bo6atia nesfirsita a lui *ristos e imbratisata de minte numai cind se intilneste cu /l ca :nul8 caci numai asa 6usta in /l totul8 mincarea eu+aristica suprema a lui *ristos e ec+ivalenta cu patrunderea in /l ca :nul nesfirsit0 /#perienta acestei bo6atii nesfirsite de catre mintea iesita din orice impartire intre 6induri mar6inite8 pentru a putea cisti6a prin contemplarea :nului cel nemar6init si ea nemar6inirea8 bo6atia aceasta infinita nu mai poate fi e#primata prin cuvinte8 care indica lucruri mar6inite8 definite0 /#perienta aceasta se traieste in tacere0 &tunci mintea vede in mina !omnului potirul plin de totalitatea @@amestecarii neamestecateAA a celor doua firi8 care cuprind toata realitatea necreata si creata8 adusa la unitate0 /a mai bea din acest potir8 umplindu)se de @@betia treazaAA a unei bucurii ne6raite si indescriptibile0 !ar mintea cunoaste atunci totodata ca nu poate bea in veacul acesta8 pina la fund8 vinul cuprins in potirul pe care il tine prin mina preotului insusi *ristos si

357

in care /l insusi stoarce din trupul Sau8 ca dintr)o vita8 vinul care e de drept sin6ele 1ui8 care ne da viata si ne incalzeste si ne uneste cu /l prin iubire0 (n aceasta e#perienta intre impartasirea eu+aristica sau urmarea ei si trairea du+ovniceasca cea mai inalta nu mai e nici o despartire0 /le au devenit cu desavirsire una0 (ata cum descrie patriar+ul Calist e#perienta acestei supreme uniri cu *ristos8 prile7uita de impartasirea eu+aristica4 @@Cind mintea vede in *ristos adevarul 9realitatea suprema si totala; in c+ip unitar8 e vremea a tacea 9/cl0 (((8 ;0 Caci e vremea in care se bea nectarul dumnezeiesc al bucuriei si al veseliei du+ovnicestiB e vremea vederilor de taina si al impartasirii de realitatile mai presus de fire0 !e fapt8 atunci minea vede limpede potirul in mina !omnului8 plin de vinul amestecarii neamestecateB contempla cit se poate de vadit turnarea din acesta in acesta 9Ps0 1JJ(>8 $; si cunoaste lamurit ca dro7dia lui nu s)a desertatAA0 Patriar+ul Calist pare a intele6e prin turnarea dintr)un potir in altul8 de care a vorbit si psalmistul8 turnarea din potirul trupului lui *ristos in potirul trupului nostru0 (ar faptul mentionat tot de psalmist ca dro7dia8 sau partea cea mai din fund a sin6elui nu se desarta din trupul lui *ristos in trupul nostru8 o e#plica patriar+ul Calist insusi in continuare8 zicind4 @@Caci stafundul revarsarii bunatatii dumnezeiesti si8 asa zicind8 adincul bo6atiei si capatul final al +arului nu se descopera nimanui din noi desertat in viata de acum8 c+iar daca s)ar invrednici de cel mai inalt urcus spre !umnezeu si de cea mai inalta indumnezeire0 Caci capatul si desavirsirea se pastreaza tuturor spre impartasire in veacul viitorAA0 Caci abia atunci8 @@dupa ce o6linzile se vor desface si adevarul se va descoperi in c+ip vadit8 vom a7un6e la simtirea tainei care acum e acoperita in c+ip tainicAA0 &stfel8 impartasirea eu+aristica repetata in viata paminteasca si urcusul du+ovnicesc al daruirii noastre lui *ristos8 +ranit de acea impartasire8 ne conduc spre impartasirea desavisita si descoperita de *ristos din viata viitoare8 cind deosebirea dintre impartasirea de *ristos si inaltimea culminanta a vietii noastre in /l va inceta0 Cei ce asculta pe pamint indemnul4 @@3ustati si vedeti ca bun este !omnulAA 9Ps0 JJJ(((8 $;8 traiesc in atit cit pot bea acum8 setea lor de tot mai mult8 si in acelasi timp si6uranta ca vor bea in viata viitoare8 pina la fund8 vinul bucuriei plin de !u+ul iubirii lui *ristos0 /i pot spune4 @@Si mila Ta cea necuprinsa8 data noua acum8 ca dintr)un adinc8 ca un vin8 ne va urma pe noi in toate zilele vietii noastreAA 9Ps0 JJ((8 $; adevarate8 adica a celei viitoare8 statornice si nemuritoare8 cum zice partiar+ului Calist4 @@Caci pururea vom avea bunatatile dumnezeiesti viitoare si vom fi in ele8 de vom 6usta din amindoua partile vinului potirului de viata facator si nou8 aflat in mina !omnului8 si de vom bea din el in toate zileleAA0 (mpartasirea de trupul si sin6ele !omnului e impartasirea de realitatea es+atolo6ica8 nu numai intrucit e impartasirea de trupul care a depasit coruptia si moartea8 de trupul de dincolo de moarte8 ci si intrucit la impartasirea acoperita si nedeplina de aici8 ni se da asi6urarea impartasirii descoperite si depline din viata viitoare0 (mpartasindu) ne aici de trupul !omnului8 traim in trupul 1ui primit8 forta atra6erii noastre spre impartasirea deplina si descoperita cu /l in viata viitoare0 (n impartasirea eu+aristica traim dinamica es+atolo6ica a /u+aristiei8 traim atractia spre culmea impartasirii depline8 e#ercitata din ea asupra noastra0 (ar aceasta e nu numai atractia spre impartasirea totala si descoperita de trupul lui *ristos8 ci si spre desavirsirea noastra du+ovniceasca si spre viata in trupul inviat si incoruptibil0 Caci /u+aristia ne de puterea sa sporim in desavirsire8 sa sporim nu numai datorita faptului ca ne)am impartasit de trupul atotcurat al !omnului8 ci si pentru a ne face apti8 sau pentru a ne des+ide unei impartasiri depline si descoperite a 1ui0 @@!eci8 continua patriar+ul Calist8 din ceea ce este aratat8 cunosc in c+ip cuvenit8 ceea ce e ascuns si din ceea ce se

358

varsa8 am dovada a ceea ce e la temelie si din ceea ce e din parte ca dintr)o arvuna imi dau socoteala de ceea ce voi lua in viitorAA0 &ceasta corespunde si cu ru6aciunea pe care o rostim dupa impartasire8 la sfirsitul 1itur6+iei Sfintului (oan 3ura de &ur si a Sfintului >asile cel ,are4 @@"8 Pastile cele mai mari si sfintite8 *ristoase5 "8 (ntelepciunea si Cuvintul lui !umnezeu si Puterea0 !a)ne noua sa ne impartasim cu Tine mai adevarat in ziua cea neinserata a (mparatiei TaleAA0 *ristos este Pastele nostru prin e#celenta si continuu0 /l ne trece in mod real si continuu si tot mai mult din planul vietii pamintesti in planul vietii indumnezeite si fara de moarte0 Si o face aceasta in mod principal prin impartasirea de /l in /u+aristie0 (ar trecerea aceasta se arata in noi prin sporirea noastra du+ovniceasca continuaX0 (ndicatii esentiale despre semnificatia cultului public si despre practica 1itur6+iei eu+aristice se 6asesc de7a in <oul Testament0 !e pilda8 le6atura dintre celebrarea /u+aristiei si propovaduirea /van6+eliei 9( Cor0 118 26;8 dintre /u+aristie si Biserica 9( Cor0 1'8 1 ;8 aspectul de 7ertfa al 1itur6+iei 9/vr0 138 15;0 1itur6+iea este cultul de la templu8 unde @@orice preot litur6+iseste in fiecare ziAA 9/vr0 1'8 11B cf0 1c0 18 23;8 si unde se face orice slu7ba cu caracter reli6ios0 &stfel8 ucenicii @@litur6+iseauAA !omnului 9-apte 138 2;8 apostolul Pavel se numeste @@litur6+istorAA al lui *ristos 9Rom0 158 16;8 iar in6erii sint @@du+uri litur6+isitoareAA 9/vr0 18 14;0 Traditia ortodo#a P care intr)o mare masura se identifica cu pastrarea cultului litur6ic P ne)a transmis pe lin6a marturiile postapostolice despre practica 1itu6+iei4 !ida+ia sfintului (ustin ,artirul8 Traditia apostolica a lui (polit P sec0 (((B Constitutiile apostolice P sec0 (>8 de ori6ine sirianaB /v+olo6+iul lui Serapion P sec0 (>8 de ori6ine ale#andriana8 si 1itur6+ii de tip bizantin 9a sfintilor (oan *risostom si >asile cel ,are;8 de tip sirian 91itur6+ia sfintului (acov P sec0 (>)>;8 de tip ale#andrin 91itur6+ia sfintului ,arcu;0 (n "rient8 o mare importanta au avut comentariile litur6+iilor sau unor te#te litur6ice 9!ionisie &reopa6itul8 ,a#im ,arturisitorul8 /frem Sirul8 <icolae Cabasila8 Simeon al Tesalonicului8 3+erman al Constantinopolului;0 1itur6+ia ortodo#a face parte din ritul bizantin sau de Constantinopol8 care este unul din riturile litur6ice practicate in Rasarit8 alaturi de ritul asiatic din Pont8 de cel sirian si de cel e6iptean0 !e7a incepind cu secolul al (>)lea8 paralel cu formarea marilor centre si metropole crestine 9&ntio+ia8 &le#andria8 Roma8 (erusalim0 Cezareea Capadociei8 <iceea8 /desa;8 se observa constituirea unor rituri litur6ice particulare8 care pastreaza in comun elementele de baza ale 1itur6+iei8 cum ar fi anaforaua eu+aristica0 !oua familii litur6ice sint cele mai cunoscute acum4 pentru "rient8 litur6+iile din &ntio+ia si &le#andria8 Roma8 (erusalim8 Cezareea Capadociei8 <iceea8 /desa;8 se observa constituirea unor rituri litur6ice particulare8 care pastreaza in comun elementele de baza ale 1itur6+iei8 cum ar fi anaforaua eu+aristica0 !oua familii litu6ice sint cele mai cunoscute acum4 pentru "rient8 litur6+iile din &ntio+ia si &le#andria8 iar pentru "ccident8 litur6+ia romana si cea @@6alinicaAA0 Caracteristic acestei epoci8 in ambele parti ale Bisericii universale8 este o mare diversitate de rituri litur6ice0 (n baza principiului diversitatii8 odata cu or6anizarea marilor patriar+ate orientale 9Constantinopol8 &le#andria8 &ntio+ia si (erusalim;8 in secolul al (>)lea8 acestea si)au impus ritul lor local8 particular0 Ritul bizantin8 care deriva de fapt din ritul de &ntio+ia si cel de Cezareea8 s)a fi#at in cele trei 1itur6+ii clasice4 cea a sfintului (oan *risostom8 cea a sfintului >asile cel ,are si 1itur6+ia !arurilor mai inainte sfintite0 (n te#tul actual al acestor 1itur6+ii8 care au aceeasi structura8 unele rituri si ru6aciuni sint relativ recente8 dar ele n)au sc+imbat planul lor 6enereal care s)a fi#at in secolul al (>)lea0 1itur6+ia sfintului (oan *risostom8

359

care deriva din timpul de &ntio+ia8 a devenit din secolul al >((()lea 1itur6+ia obisnuita a Bisericii bizantine8 fiind mai scurta decit cea a sfintului >asile8 de care se deosebeste doar prin te#tul ru6aciunilor anaforalei eu+aristice si care se savirseste numai de zece ori pe an0 /#ista marturii care atesta nu numai autentiticitatea 1itur6+iei sfintului >asile8 dar si faptul ca ea era in uz in secolul al (>)lea in intre6 "rientul si c+iar la Constantinopo0 (n ce priveste 1itur6+ia !arurilor mai inainte sfintite8 ea se celebreaza 9de 15)1$ ori pe an; numai in cursul Postului ,are8 care potrivit spiritualitatii ortodo#e constituie o perioada de pocainta8 deci alitur6ica0 &ceasta litur6+ie nu comporta prefacerea eu+aristica8 deoarece Sfintele !aruri au fost sfintite intr)o litur6+ie duminicala precedenta8 fiind in realitate o slu7ba de vecernie8 urmata de impartasire0 Pentru <icolae Cabasila8 1itur6+ia nu este altceva decit o reprezentare simbolica a iconomiei operei lui *ristos8 pentru a face posibila participarea reala la roadele 7ertfei Sale 9/#plicarea dumnezeiestii litur6+ii (8 6;0 &dunarea litur6ica retraieste toate momentele din viata si lucrarea rascumparatoare a lui (isus0 Toate dimensiunile iconomiei mantuirii sint reactualizate4 pomenirea actelor rascumparatoare din trecut8 savirsite odata pentru totdeauna 9 P /vr0 %8 12;B intimpinarea lui *ristos care vine si Se da ca @@mincareAA celor credinciosiB asteptarea intoarcerii Celui ce sta pe tronul slavei0 Comunitatea litur6ica se preface prin /u+aristie in comunitate es+atolo6ica4 @@(a aminte8 !oamne8 din sfintul locasul Tau si de pe scaunul slavei imparatiei Tale si vino ca sa ne sfintesti pe noi8 Cel ce sus impreuna cu Tatal sezi8 si aici8 in c+ip nevazut8 impreuna cu noi estiAA0 (ntrea6a teolo6ie a 1itur6+iei sta pe principiul ca nu e#ista sfintire fara 7ertfa4 @@Pentru ei /u ,a sfintesc 97ertfesc; pe mine insumi8 ca si ei sa fie consfintiti prin adevarAA 9(n 1 8 1%;0 (n afara de ritualul pre6atirii ofrandelor 9proscomidia;8 care a devenit un ritual in sine8 1ituri6+ia ortodo#a cuprinde doua parti principale4 1itur6+ia cate+umenilor8 care8 avind in centru lecturile biblice si omilia 9litur6+ia cuvintului;8 constituie partea =erE6matica sau misionara8 fiind destinata @@tutror neamurilorAA 91c0 248 4 ;8 in special celor ce se pre6atesc pentru botez si 1itur6+ia credinciosilor sau sina#a eu+aristica8 adica partea sacramentala8 care este o slu7ire comuna a poporului litur6ic P slu7itori si credinciosi )8 luind forma unei concelebrari si coimpartasiri0 1itur6+ia se desc+ide cu do#olo6ia trinitara si ectenia mare8 adica o serie de ru6aciuni insotite de invocarea numelui lui (isus ) @@!oamne8 miluiesteAA )8 dupa care urmeaza trei litanii ce se termina cu cele trei antifoane4 @@Binecuvinteaza suflete ale meu8 pre !omnulMAA8 @@:nule)<ascut -iuleMAA8 si @@-ericirileAA0 1itur6+ia cate+umenilor propriu)zisa cuprinde4 procesiunea diaconului si slu7itorilor cu /van6+elia 9episcopul intra in altar8 in acest moment;8 imnul @@Sfinte !umnezeuleAA intreit care se cinta ca un preludiu la lecturile biblice P penicopa din &postol si cea din /van6+elie8 ce sint comentate si e#plicate in omilie0 &ceasta parte se inc+eie cu ru6aciunea pentru intrea6a Biserica si in Special pentru cate+umeni8 care nu aveau permisiunea sa asiste la a doua parte8 rezervata celor botezati0 1itur6+ia credinciosilor incepe cu ru6aciunea pentru cei botezati8 urmata de imnul @@+eruvicAA8 in timpul caruia se face transferul darurilor de la proscomidiar pe masa altarului0 Cu sarutul pacii si marturisirea Simbolului de credinta 9inserat in 1itur6+ie inca din sec0 &l >)lea8 in timpul controversei monofizite; se introduce anaforaua eu+aristica sau aducerea 7ertfei8 care cuprinde4 prefata ) @@Sus sa avem inimileAA ) 8 ru6aciunea de multumire8 imnul @@Trisa6+ionAA8 cuvintele de instituire8 anamneza8 aducerea8 invocarea !u+ului Sfint 9epicleza;8 consacrarea sau sfintirea darurilor8 mi7locirile sau dipticele 9pentru -ecioara ,aria8 pentru sfinti8 pentru toti cei morti si cei vii;8 sfirsitul canonului eu+aristic0 Ru6aciunea !omnului8 ru6aciunea de adorare8 @@Sfintele8 sfintilorAA8 @@:nul SfintAA 9-fil0 28 1';8 ridicarea si frin6erea &6netului8 amestecarea caldurii 9zeon; )8 toate acestea fac parte din ritul de pre6atire pentru impartasire8 mai intii a slu7itorilor8 apoi a credinciosilor0

360

!upa mutarea potirului si discului la proscomidiar8 se face inc+eierea litur6+iei prin ru6aciunea amvonului8 binecuvintarea finala8 distribuirea painii binecuvintate 9antidoron; si trimiterea credinciosilor in lume8 in numele !omnului4 @@Cu pace8 sa iesim intru numele !omnuluiAA0 1itur6+ia ortodo#a are un profund caracter mista6o6ic si eclezial0 1itur6+ia nu este un simplu cadru emotional si estetic8 si nici numai aspectul ceremonial culminant al /u+aristiei8 ci este marea restituire si reprezentare simbolica a iconomiei mintuirii0 /a insasi pre6ateste si afirma ceea ce se produce /u+aristie8 ca o e#presie cultica a continutului do6mei0 1itur6+ia este insasi Biserica in actul ei de multumire comuna0 (ntre6 trupul P slu7itori si credinciosi P participa la aducerea darurilor8 la ru6aciunea de invocare8 la impartasirea cu Sfintele Taine0 "rtodo#ia nu cunoaste @@litur6+ii privateAA8 in sc+imb cunoaste @@litur6+ia cosmicaAA invatatura dezvoltata de sfintul ,a#im ,arturisitorul8 despre starea de celebrare in care se afla universul transfi6urat si recapitulat in *ristos cel inviat0 Creatia desfi6urata de pacat devine8 prin restituirea lui *ristos cel inviat in /u+aristie8 un cosmos litur6ic care celebreaza continuu0 a consultatia interortodo#a de la /cimiadzin8 &rmenia din 16)21 septembrie 1% %8 s)a pus problema sensului Olitur6+iei dupa litur6+ieR adica permanenta litur6+iei interioare in viata personala a credinciosului atat in an6a7amentul public8 profesional8 social8 familial8 cat si in viata cea mai intima0 /piscopul &nastosios >annoulatos arata atunci ca Olitur6+ia trebuie sa fie continuata in situatiile personale si zilnice0 -iecare credincios este c+emat sa implineasca o litur6+ie personala pe altarul tainic al propriei inimi8 sa realizeze o propovaduire vie a >estei celei Bune pentru viata lumii0 -ara aceasta continuare8 viata eclesiala ramane incompletaR 10 Problema litur6+iei in viata zilnica8 a relatiei ru6aciunii publice in biserica cu viata particulara este una din problemele fundamentale ale pastoralei crestine0 (n le6atura cu aceasta se pune intrebarea4 trebuie acceptata resemnarea fata de di+otomia sacrului si a profanului8 a coe#istentei !uminicii litur6ice8 si a saptamanii alitur6ice8 a momentelor scurte de ru6aciune si a perioadelor in care !umnezeu este absent din inima si viata omului2 1a aceasta intrebare se poate raspunde numai plecand de la sensul 7ertfei eu+aristice pentru e#perienta personala inlaturand frontiera dintre timp litur6ic si timpul numit Oalitur6icR din viata zilnica0 S/<S:1 C:>&<T:1:( F1(T:R3*(/F (n 6andirea biblica si patristica8 cuvantul litur6+ie are intrebuintari multiple0 (nitial 6recescul P vec+iul atic P de la P popor si P lucrare8 opera S opera poporului 28 defineste activitatea unei persoane in serviciul statului apoi OserviciulR in 6eneral si special slu7ba lui !umnezeu in cultul public0 (n acest sens este folosit de Sfanta Scriptura a >ec+iului si <oului Testament0 &stfel tinea ?a+aria8 tatal Sfantului (oan Botezatorul Olitur6+iaR in Templu 91uca 18 23;0 Clement Romanul arata in /pistola ( catre Corinteni ca Olitur6+iaR >ec+iului Testament a fost intocmita ca tip pentru slu7irea <oului Testament0 (n <oul testament intrea6a viata este o slu7ire sfanta a lui !umnezeu8 asa cum arata Parintii Bisericii cand vorbesc de intaistatatorul Bisericii care celebreaza 1itur6+ia pentru comunitatea lor 38 adica o introduc in slu7ba lui !umnezeu si in special in serviciul divin4 O&r+iereului ii sunt date slu7iri proprii8 preotilor li s)a randuit loc propriu8 levitilor le sunt puse diaconii proprii8 iar laicului ii sunt date porunci pentru laiciR 40

361

O-iecare dintre noi8 fratilor8 sa caute8 cu cucernicie8 ca in propriul sau ran6 sa fiu bineplacut lui !umnezeu8 avand constiinta curata si nedepasind canonul randuit slu7irii luiR 50 !upa cum aici ordinea litur6+ica a slu7irii din Templu a fost transmisa crestinilor8 in /pistola catre /vrei8 *ristos insusi este numit Slu7itorul <oului &sezamant4 OSlu7itor &ltarului si Cortului celui adevarat pe care l)a infaptuit !umnezeu si nu omulR 9/vrei $8 2;0 Recunoastem clar aici ca misterul primordial al <oului &sezamant nu este o litur6+ie in sensul ritual8 ci ca e#presiile litur6+iei >ec+iului Testament sunt transmise intr)un sens mai inalt realitatilor pur pnevamtice ale <oului Testament0 .ertfa lui *ristos nu este o Olitur6+ieR in sensul ritual vec+i8 ci realitatea curata si sublima8 Oultima si cea mai inalta implinire a litur6+iei tipice a >ec+iului &sezamantR 9die letze un +oc+ste /rfullun6 der tEpisc+en 1itur6+ie des altes Bundes; 60 Cand biserica a inceput misterul lui *ristos in misterul cultului ca ritual8 e#presiile si formele veterotestamentare au 6asit o noua si mai inalta infaptuire si implinire in cultul <oii &liante0 &ici a luat nastere o 1itur6+ie care nu mai poarta in sine Oumbra bunurilor viitoareR 9/vrei 1'8 1;8 ci realitatea plina de +ar a mantuirii insesi0 1itur6+ia constituie astfel locul prin e#celenta al !u+ului Sfant8 mi7loc divin8 prin care facea comunicarea cu viata divina0 Scriptura dezvolta de asemenea notiunea de cult interior8 de sacrificiu spiritual8 asa cum se observa in Sfintele /van6+elii si la Sfantul &postol Pavel 0 (ntrea6a viata a crestinului primeste deci o calificare litur6ica0 /ste posibila totodata lar6irea domeniului Olitur6+ieiR facandu)l sa acopere intrea6a e#istenta profana a omului8 viata sa cea mai personala si intima0 /#ista astfel o continuitate intre litur6+ie si viata zilnica dar si o OrupturaR marcata prin intrarea in spatiul sacru pentru cult8 in locuri si timpuri specifice si unice8 OrupturaR marcata de asemenea prin reintoarcerea in lume0 .0.0 von &llmen foloseste ima6inea sistolei si a diastolei $0 &ceasta alternanta a adunarii si a raspandirii constituie ritumul eclesial0 Continuitatea 1itur6+iei in intrea6a viata umana arata ca cultul divin corespunde naturii litur6ice profunde8 vocatiei primordiale si ultime ale omului8 litur6+isitor si preot in devenire %8 desc+izand lumea pentru o lucrare mai eficienta a lui !umnezeu in ea0 !umnezeu spre care inainteaza insa fiinta umana c+iar in cadrul creatiei cosmice este *ristos0 "rice reflectie teolo6ica cu privire la cult si la relatia sa cu !umnezeu si lumea8 trebuie sa plece astfel de la persoana lui *ristos8 Cuvantul intrupat0 (nvers4 se poate afirma ca in 1itur6+ie actele mantuitoare ale lui *ristos devin evenimente prezente8 miscandu)ne si ridicandu)ne spre divin cum arata teolo6ul catolic "do Casel4 O-ara 1itur6+ie actul mantuitor al lui *ristos ar fi pentru noi un eveniment trecut8 care nu ar putea sa ne miste si sa ne ridice spre divinR 9ein ver6an6enes 3esc+e+en8 das uns nic+t er6reifen und ins 3ottlic+e +inein+eben =onnte;0 Prin 1itur6+ie insa suntem primiti in imisterul primordial 1'0 Casel adau6a4 OSfanta 1itur6+ie este fapta mare si uriasa pe care o datoram crestinismului primar0 !aca nu am fi avut in 1itur6+ie aceste simbloluri cultice sfinte

362

transmise noua am fi fost saraciR 9*atten Cir diese in der 1itur6ie uns uberl=ieferten +eili6en NultsEmbole nic+t8 so Caren Cir arm; 110 (n Sfanta 1itur6+ie credinciosii traiesc si cresc in dra6oste si in unirea in *ristos 7ertfit si inviat si in acelasi timp ei insisi0 &va !orotei vede aceste realitati intr)o stransa corelatie0 Totodata precizeaza ca cea de a doua este conditionata de prima4 O>a voi da o ima6ine luata de la Sfintii Parinti4 presupuneti un cerc de pamant8 adica o linie in cerc trasat cu compasul8 si un centru0 <umim centrul mi7locul cerculuiM (n6+ipuiti)va ca acest cerc este lumea8 iar centrul !umnezeuB si razele8 diferite cai sau moduri de vietuire a oamenilor0 Cand sfintii doritori de a se apropria de !umnezeu mer6 spre mi7locul cercului8 in masura in care se apropie unii de altii8 se apropie in acelasi timp de !umnezeu8 si cu cat se apropie mai mult de !umnezeu8 se apropie mai mult unii de altii0 Si intele6eti ca si inversul este adevarat4 cand se intorc de la !umnezeu8 pentru a se indrepta spre e#terior8 este evident ca cu cat se indeparteaza mai mult de !umnezeu8 se indeparteaza mai mult unii de altiiR 120 Prin unirea lor eu+aristica cu *ristos credinciosii traiesc comuniunea cu Sfanta Treime devenind partasi la ea0 Comuniunea Sfintei Treimi8 arata pr0 Prof0 !0 Staniloae8 este izvorul suprem si nesecat al celor trei valori mai inalte ale e#istentei4 Opersoana8 dra6ostea si vesnicia lorR 130 "rientate intr)o unire mai deplina acestea dau sensul deplin al e#istentei umane0 /le ni se comunica prin -iul lui !umnezeu care OS)a facut om8 S)a rasti6nit si a inviatR ca sa ramana cu noi M /l se uneste cu noi cel mai mult prin Sfanta (mpartasanie in Sfanta 1itur6+ie8 ca cel 7ertfit si inviat0 !e aceea Sfanta 1itur6+ie este prin e#celenta trairea cu *ristos cel 7ertfit si inviat ca sa intarim in noi du+ul dra6ostei pana la 7ertfa contrara e6oismului si sa inaintam astfel spre inviere 140 Constiinta spirituala ortodo#a traieste foarte profund unitatea fundamentala a celebrarilor litur6ice OpamantestiR si a unicii litur6+ii ceresti a &r+iereului *ristos in fata slavei Tatalui Omi7locind in acelasi timp pentru lume si revarsand asupra lumii darurile supraabundente ale !u+ului SfantR 150 &ceasta viziune a /pistolei catre /vrei este complementara &pocalipsei in care cel care sta pe tron si ,ielul sunt incon7urati de cetele ceresti si de sfinti intr)o lauda neincetata0 10 Cand in OmemorialulR sau eu+aristic Biserica Oisi amintesteR de tot ceea ce a fost facut pentru noi Ocruce8 mormant8 invierea cea de a treia zi8 inaltarea la cer8 sederea de) a dreapta si venirea intru slavaR ea actualizeaza realitatile acestea ale trecutului si viitorului8 le face prezente in actiunea litur6ica dincolo de timp si spatiu 160 20 1itur6+ia eu+aristica realizeaza deci aceasta prezenta es+atolo6ica a lui *ristos in Biserica comemorand in anamneza eu+aristica mai intai timpul istoric al mantuirii 9cruce8 mormant si invierea cea de a treia zi;8 apoi preamarirea cereasca 9inaltarea la cer si sederea de)a dreapta; si parusia 9a doua venire intru slava;0 C+emarile litur6ice ale &pocalipsei e#prima in cultul crestin marirea OCelui ce este8 Cel ce era si Cel ce vineR 9&pocalipsa 18 48 $ si 118 1 ;0 30 <umai in actiunea litur6ica a /u+aristiei si in corespondentele interioare ale acesteia adica in litur6+ia permanenta a inimii devine aproape Cel caruia e#istenta parea indepartata0 &tunci numai se inlatura frontierele spatiotemporale in prezenta lui *ristos0

363

40 Prezenta lui *ristos in Biserica implica8 dupa pr0 B0 Boobrins=oE un triplu elan de iubire4 50 :n elan de iubire a Bisericii o impin6e spre ,irele care S)a dat pe Sine pentru ea 9/feseni 58 25;0 Biserica devine astfel8 contemporana =enozei SaleB se alatura pana la sfarsitul lumii8 la crucea patimirii si invierii Sale0 60 Realitatile de mai sus implica un elan de iubire spre ,arele &r+iereu *ristos care a strabatut Cerurile si a desc+is drumul spre (mparatia Cerurilor0 :n dinamism ascensional marc+eaza Biserica in cultul sau si in intrea6a sa e#istenta istorica0 0 /lanul acesta de iubire intoarce Biserica spre !omnul slavei care va veni ca sa 7udece viii si mortii dar care vine de7a in permanenta 7udecatii Sale inau6urate in prezentul Bisericii0 /u+aristia insufleteste astfel dorinta si nerabdarea Bisericii8 al carei ecou este in raspunsul !omnului O>in curandR 9&pocalipsa 28 16B 38 11; 1 0 ,iscarea aceasta de adorare care este strans le6ata de memorialul eu+aristic trebuie e#tinsa la intre6ul cult8 ca marturie a tainei lui *ristos8 dupa cum observa pr0 B0 Bobrins=oE 1$0 (n acest sens se poate observa prezenta si continuitatea ei in intrea6a 1itur6+ie0 Totodata ea trebuie strans le6ata de realitatea 7ertfei lui *ristos si a impreunei noastre 7ertfiri cu /l0 !e fapt Sfanta 1itur6+ie este c+iar unirea comunitatii cu *ristos in stare de 7ertfa pentru a se aduce si ea impreuna cu /l 7ertfa Tatalui ca sa se realizeze imparatia Treimii in toate0 Teolo6ia Sfantului C+iril din &le#andria8 care a staruit asupra faptului ca noi nu putem intra la Tatal8 deci nu ne putem mantui decat in stare de 7ertfa curata pe care nu o putem dobandi decat in *ristos8 trebuie sa constituie fundamentul oricarui mod de intele6ere a rolui si importantei Sfintei 1itur6+ii0Sfantul C+iril arata ca *ristos care a primit crucea pentru noi8 renuntand la Sine8 ne ia in Sine si ne prezinta Tatalui ca 7ertfa curata prin starea lui de 7ertfa curata4 OCaci daca nu murea *ristos pentru noi8 n) am fi fost primiti spre miros de buna mireasma a lui !umnezeu si Tatal0 !ar odata ce s)a desavarsit /l prin patimi8 venim dupa /l indata ca dar sfintit lui !umnezeu si Tatal si ne oferm pe noi insine 7ertfa cu adevarat du+ovniceascaR 1%0 Sfantul C+iril afirma mai departe4 O!upa ce S)a ridicat din morti8 /manuel8 noul fruct al umanitatii intru nestricaciune8 S)a suit la cer pentru a se arata acum pentru noi in fata lui !umnezeu si Tatal 9/vrei %8 24;8 desi6ur nu pentru a se aduce pe Sine sub vederea TataluiM ci mai de6raba pentru a ne aduce in Sine sub vederea Tatalui8 pe noi care eram in afara fetii 1ui si sub mania lui din cauza neascultariiR 2'0 &ici intalnim semnificatia esentiala a tainei cultului4 O-ara taina 7ertfei lui *ristos8 arata Casel8 Biserica ar fi o slu7itoare fara 7ertfa8 un altar fara darul de 7ertfa8 o mireasa despartita de !omnul ei8 nesfintita nevenind vesnic spre Tatal0 *ristos ar fi atunci un preot fara Biserica8 nu ar fi &r+iereul8 O(ncepatorul mantuiriiR 9/vrei8 28 1'; 210 Casel arata mai departe4 precum insa *ristos nu numai prin daruirea interioara 9nic+t durc+ innere *in6abe alleine;8 ci prin Opropriul san6eR 9/vrei %812;8 a fost OSlu7itor &ltaruluiR 9/vrei 8 2;8 desi6ur a unei Oslu7iri cu atat mai deosebita cu cat este si ,i7locitorul unui Testament mai bunR 9/vrei $8 6;8 tot astfel trebuie sa ofere si comunitate o 7ertfa adevarata8 litur6ica8 recunoscuta e#terior 220 <oi dobandim astfel Ocalitatea si puterea de 7ertfa totala8 nelipsita de libertatea noastra ProprieR8 nu lipsiti de Ocalitatea de preoti ai 7ertfei noastre prin calitatea lui *ristos de

364

.ertfa si de &r+iereu al 7ertfeiR 230 (n acest sens Sfantul C+iril din &le#andria spune4 O.ertfa noastra este primita si place lui !umnezeu8 pentru patima mantuitoare a lui *ristos0 Si eu cred ca aceasta este ceea ce a spus !omnul insusi4 O-ara de mine nu puteti face nimicR 9(oan 158 5;0 !eci8 in buna noastra mireasma este amestecata buna mireasma a 7ertfei lui *ristos8 ridicandu)se impreuna cu ea la Tatal8 Ocaci noi nu suntem primiti altfel decat prin *ristosR 240 Buna mireasma a 7ertfei noastre prin care depasim e6oismul nostru din iubire nu poate fi casti6ata decat prin Trupul !omnului oferit noua in /u+aristie8 care este Oun Trup 7ertfit si sfintit8 sau curatat de orice pornire e6oistaR0 (n O,etoda Sau cele 1'' de capeteR Calist si (6natie Jant+opol 9sec0 J(>;8 arata importanta impartasirii cu trupul !omnului4 Odar nimic nu ne a7uta si nu contribuie la curatirea sufletului8 la luminarea mintii8 la sfintirea trupului si la prefacerea amandurora spre o stare mai dumnezeiasca si la nemurire ca si la biruirea patimilor si a demonilor8 sau mai potrivit spus la unirea cu !umnezeu cea mai presus de fire8 ca impartasirea si comuniunea 9M; cu inima si cu simtire curate8 pe cat e cu putinta omului8 cu precuratele si nemuritoarele si de viata facatoarele Taine8 cu insusi cinstitul Trup si San6e al !omnului si !umnezeului si ,antuitorului nostru (isus *ristosR 250 (n cuvintele acestor traitori8 viata du+ovniceasca a persoanei nu reprezinta o ordine separata izolata de 1itur6+ia comunitatii sau comunitatea eu+aristica0 (nvers4 Ocomunitatea eu+aristica este influentata de dezvoltarea du+ovniceasca a persoanei0 Trupul !omnului oferit crestinilor in /u+aristie8 datorita faptului ca este plin de elanul 7ertfirii pentru noi8 ne daruieste si noua elanul daruirii noastre lui !umnezeu si oamenilor0 /l ne face astfel sa sporim in comuniune0 Trupul rasti6nit si inviat al !omnului este fermentul indumnezeirii noastre8 este8 dupa e#presia lui Calist8 O!u+ de viata facatorR 268 Oca zamislit din !u+ de viata facator8 pentru ca ce se naste din !u+8 du+ esteR 9(oan 38 6;0 Calist precizeaza ca spune aceasta nu ca sa desfiinteze firea trupului8 ci ca sa arate ca Oeste de viata facator si dumnezeiescR 2 8 ca este coplesit de !u+ul Sfant0 OPneumaR8 subliniaza Casel8 Oeste viata dumnezeiasca pe care ne)o mi7loceste !omnul8 Stapanitorul Bisericii8 inaltat8 devenit !u+ si ridicat astfel dupa omenitate catre !umnezeuR 2$0 (ntre6 Trupul !omnului este acum !u+0 OPneuma C+ristiR inseamna !omnul intre6 inaltat8 !u+ul dumnezeiesc impreuna cu inaltarea omului (isus 2%0 O"mul simpluR8 devenit O*ristosR dupa modelul !omnului inaltat pnevamtic 9nac+ dem >orbilde des pneumatisc+ er+o+ten NErios; arata ca acum fiinta sa este ridicata pnevamtic 9sein Desen pneumatisc+ er+o+t ist; prin +arul lui !umnezeu si prin locuirea interioara8 creatoare in el a Treimii 3'0 Prin mancarea Trupului si San6elui lui *ristos pnevmatizate am asimilat intr)un fel oarecare Trupul lui *ristos cu puterile 1ui pnevmatizatoare in sufletul nostru0 O/l este cel care pecetluieste si confirma inaltarea noastra la cer8 el arata elementele darurilor noastre fortificatoare ca si curatire in !u+ul SfantR 310 Trupul lui *ristos este atat de pnevmatizat8 coplesit de !u+ul dumnezeiesc incat devine Painea de viata facatoare care +raneste sufletul nostruB ceea ce primim in mod deosebit in Sfanta (mpartasanie este !u+ul dumnezeiesc care uneste pe om cu !umnezeu0 (n acest sens Calist si (6natie Jantopol citeaza cuvintele din Sf0 ,acarie OPrecum vinul se

365

amesteca in toate madularele celui ce bea si se preface in el si el in vin8 asa cel ce bea San6ele lui *ristos se adapa cu !u+ul dumnezeiesc8 se amesteca cu /l8 iar prin /u+aristie cei ce se impartasesc cu vrednicie se invrednicesc sa se faca partasi de !u+ul Sfant8 si asa sufletele pot sa vietuiasca in veciR 320 Trebuie mentionat aici8 ca nu numai la Sf0 ,acarie este afirmat caracterul pnevmatolo6ic al /u+aristiei4 OTraditia eu+aristica antio+iana si siriana in 6eneral careia ii apartine anaforaua Sf0 (oan *risostom8 a fost in mod deosebit sensibila la acest aspect pnevmatolo6ic al /u+aristiei8 nu numai cu privire la sfintirea elementelor ci si cu privire la sfintirea credinciosilorR 330 !upa Sf0 /frem Sirul8 care parafrazeaza instituirea eu+aristica8 (isus Oa numit painea Trupul Sau viu si a umplut)o pe /l insusi si de !u+ul SfantM 1uati8 mancati cu credinta8 nu va indoiti ca acesta este Trupul ,eu8 si ca cel care)l mananca cu credinta8 mananca focul !u+uluiM mancati tot si mancati !u+ul Sfant8 caci &cesta este cu adevarat Trupul meuR 348 O!e acum inainte8 spune Sf0 /frem veti manca un Paste curat8 fara pata8 o paine dospita si desavarsita pe care !u+ul Sfant a framantat)o si a copt)o8 un vin amestecat cu foc si cu !u+R 350 (n omiliile pascale si litur6ice ale traditiei ale#andriene8 in litur6+ia bizantina re6asim tema plentitudinii caldurii si a comuniunii !u+ului Sfant 9Romani 128 11 Ocu du+ul fiti fierbintiRB ( Tesaloniceni 58 1% O!u+ul sa nu)1 stin6etiRB (( Corinteni 138 13 OSfantul !u+ sa fie cu voi cu totiR;0 1itur6+iile bizantine amintesc prezenta Trupului preamarit si OpnevamticR al lui *ristos0 Prin impartasirea de Trupul si San6ele lui *ristos pnevmatizate si indumnezeite8 sufletul nostru devine pnevmatic8 fiind ridicat peste treapta spirituala creata si poate pnevmatiza si trupul0 !ar !u+ul Sfant prezent in suflet se salasluieste si in trup8 caci trupul lui *ristos fiind patruns atat de adanc de !u+ul Sfant si +ranind trupul omului nu se poate afirma ca nu +raneste acest trup si cu !u+ul Sfant0 -aptul insa8 ca 7ertfa eu+aristica dezvolta nu numai viata du+ovniceasca a comunitatii8 ci si a persoanelor din ea8 are ca si consecita realitatea ca *ristos8 prin impartasirea eu+aristica se salasluieste in interiorul cel mai intim al persoanei8 ca un ar+iereu in interiorul unui altar4 O(n acest interior8 arata pr0prof0 !0 Staniloae8 se afla *ristos ca &r+iereu al bisericii noastre intime si impreuna cu /l suntem si noi preoti in eaR 360 1itur6+ia comunitatii se prelun6este in acest fel intr)o litur6+ie personala0 (ntrea6a e#istenta a crestinului trebuie sa devina un cult8 intele6and aici aspectele concrete pe care Sfantul &postol Pavel le lea6a de trup0 Cultul acesta este de acum inainte cultul spiritual 9 ; cum se arata la Romani8 128 14 O>a indemn8 deci8 fratilor8 pentru indurarile lui !umnezeu8 sa infatisati trupurile voastre ca pe o 7ertfa vie8 sfanta8 bine placuta lui !umnezeu ca inc+inarea voastra cea du+ovniceascaR0 Referindu)se la realitatea acestei litur6+ii sau 7ertfiri interioare8 Sfantul ,arcu &scetul declara ca noi oferim lui *ristos8 aflat in interiorul inimii noastre ca intr)un altar8 toate 6andurile noastre din primul moment al aparitiei lor8 inainte de a fi muscate de fiara poftei sau a maniei0 3andurile acestea traduc viata interioara inc+inata lui *ristos aflata in le6atura cu lumea din afara si avand un efect sfintilor asupra ei0 !in faptul ca Sfantul ,arcu &scetul vede 7ertfele aduse lui *ristos de noi pe altarul inimii ca o aducere atat a fiintei noastre cat si a tuturor 6andurilor si simtirilor noastre8 el scoate in evidenta ca noi nu trebuie sa renuntam la viata noastra in lume8 ci sa o

366

inc+inam doar lui *ristos0 Sf0 ,arcu &scetul lea6a astfel preotia noastra interioara de lucrarea noastra in lume8 contribuind astfel la sfintirea acesteia0 (n acest sens el spune4 OTemplul 9personal; este locasul sfant al sufletului si al trupului care e zidit de !umnezeu0 (ar altarul este masa nade7dii asezata in launtrul acestui templu0 Pe aceasta masa se aduce de catre minte 6andul intai nascut al fiecarui lucru sau impre7urare in care a7un6em8 ca 7ertfa de ispasire pentru cel ce)l aduce8 daca il aduce fara pata0 &cest templu are un loc in partea dinauntru a iconostasului0 &colo a intrat (isus pentru noi ca (nainte ,er6atorR 9/vrei 68 2$;8 locuind de la botez in noi8 daca noi nu suntem crestini nevrednici 9(( Corinteni 138 5;0 &cest loc este incaperea cea mai dinauntru8 cea mai ascunsa8 cea mai curata a inimii0 !aca aceasta incapere nu se desc+ide prin !umnezeu si prin nade7dea ratinoala si intele6atoare noi nu putem cunoaste in mod si6ur pe Cel ce locuieste in ea si nu putem sti daca 7ertfele noastre de 6anduri au fost primite sau nu0 !esc+izandu)se inima credincioasa prin nade7dea amintita8 &r+iereul ceresc primeste 6andurile intai nascute al mintii si le arde in focul dumnezeieisc8 despre care a zis4 O&m venit sa aduc foc pe pamant si cat as fi dorit ca el sa se fi aprinsR 91uca 128 4%; 3 0 !espre aceasta litur6+ie interioara au vorbit inaintea Sfantului ,arcu &scentul8 Sfantul (rineu si "ri6en0 &stfel Sfantul (rineu8 vorbind de sacrificiul -iului lui !umnezeu8 arata ca prin aceasta omul insusi este inaltat la ofranda propriei sfintiri +arul lui !umnezeu8 care prin marea si necuprinsa sa intelepciune ne salveaza si ne dezvaluie mantuirea 3$0 OCa fiecare dintre voi8 spune "ri6en8 sa poarte in el insusi arderea 97ertfa; sa8 ca sa se consume neincetat0 !aca renunt la tot ceea ce am8 daca port crucea mea si urmez pe *ristos si daca lumea a fost rasti6nita mie si eu pentru lume8 am oferit o 7ertfa pe altarul lui !umnezeu si devin preot al propriei mele 7ertfeR 3%0 :n imn inedit al Sfantului /frem Sirul8 arata cum cultul litur6ic isi 6aseste implinirea in ru6aciunea neincetata a crestinului4 O/i au fost randuiti preoti pentru ei insisi si ofera asceza lorM Postul este ofranda lor8 prive6+erea ru6aciunea lor8 Pocainta si credinta sunt altarul8 ,editatiile lor sunt arderea8 -ecioria victimaM (nima curata este marele Preot8 Contemplatia lor8 preotul care slu7este8 -ara incetare buzele lor ofera 7ertfa4 Ru6aciunea care tinde spre odi+na 9in !umnezeu;R 4'0 &ducerea ca 7ertfa &r+iereului *ristos a 6andurilor noastre de la prima lor aparitie reprezinta o 7ertfa cuvantatoare8 ca raspuns la cuvantul rostit de *ristos catre om0 1e6atura intre 1itur6+ia comunitatii si litur6+ia interioara8 ca fructificare deplina a celei dintai8 se e#prima cu toata claritatea in observatiile Sfantului ,arcu &scetul8 Sfantului C+iril al &le#andriei si Sfantului 3ri6orie Sinaitul 9sec0 J(>;0 Sfantul ,arcu &scetul observa ca precum noi mancam in 1itur6+ia comunitatii Trupul lui *ristos8 asa in litur6+ia interioara *ristos isi face proprie mintea noastra4 OCaci facand asa8 precum la inceputul credintei venite prin Botez8 Trupul lui *ristos s)a facut mancare credinciosului8 tot asa cum mintea8 devenita tare in credinta si curata prin lepadarea 6andurilor si prin nade7dea intele6atoare8 se face mancare lui (isusR 410 (n lucrarea sa O(nc+inare in !u+ si adevarR8 Sfantul C+iril al &le#andriei a intemeiat ideea ca noi ne mantuim intrucat ne aducem in *ristos 7ertfa curata Tatalui si in acest fel ne sfintim4 O&sadar S)a in7un6+iat /l pentru pacatele noastre8 dar ne)am in6ropat si

367

noi impreuna cu /l8 suportand moartea8 nu cea trupeasca8 ci omorand madularele cele de pe pamant si nemaivietuind lumii8 ci mai vartos lui *ristos si prin /l TataluiR 420 Sfantul C+iril lar6este intelesul 7ertfei aduse lui *ristos de catre crestini si prin /l Tatalui la intrea6a noastra viata0 (ntrea6a noastra viata poate deveni o prelun6ire a 1itur6+iei Oca sa stie acestia aducand mielul pentru mantuirea lor8 caci cu pret au fost rascumparate si nu sint ai lor8 ci unul pentru toti a murit8 ca cei ce vietuiesc sa nu mai vietuiasca lor8 ci Celui ce a murit si s)a sculat pentru eiR 9(( Corinteni 58 15; 430 :n te#t din scrierile lui 3ri6orie Sinaitul rezuma sensul pnevmatic al 7ertfei noastre interioare sau sensul litur6+iei interioare celebrate dupa !u+ul4 O(nima eliberata de toate 6andurile si miscata prin !u+ul Sfant insusi a devenit un adevarat templu inaintea sfarsitului timpurilor0 1itur6+ia se celebreaza aici cu totul dupa !u+ul0 Cel care n)a atins inca aceasta stare8 va fi dorita celorlalte virtuti o piatra buna pentru construirea acestui templu0 !ar nu este el insusi templu al !u+ului8 nici marele sau preotR 440 Continuarea si permanenta /u+aristiei in ru6aciunea neincetata o vede pr0 B0 Bobrins=oE in le6ile comune ale /u+aristiei si ru6aciunii0 &ici sublniaza el trei aspecte4 10 &spectul e#clusiv8 adica punerea de o parte a comunitatii litur6ice a persoanelor umane intr)un vis)a)vis ecclesial si personal cu !umnezeu4 O3ri7a cea lumeasca sa o lepadamR8 OSa taca tot trupul omenescR8 OToata viata noastra lui *ristos !umnezeu sa o damR si OSus sa avem inimileR0 Trebuie mentionat cu privire la ultima c+emare amintita de B0 Borins=oE8 ca &l0 Sc+memman subliniaza si aspectul inclusiv cand spune4 OCand corul si prin 6ura sa noi toti8 intrea6a adunare raspundem4 @@&vem catre !omnulAA este 7udecata noastra care se implineste0 Caci cineva poate intoarce in acel moment inima sa spre !omnul daca nu s)a intors si daca nu se intoarce spre /l in timpul intre6ii sale vietiR 450 20 &spectul inclusiv in6lobeaza ru6aciunea ecclesiala si personala0 *ristos intors spre Tatal duce lumea intrea6a in mi7locirea Sa filiala si imparateasca4 OParinte8 voiesc ca unde sunt /u sa fie impreuna cu ,ine si aceia pe care ,i i)a datR 9(oan 1 8 24;0 Ru6aciunea personala trebuie sa implineasca aceasta e#i6enta si anume sa imbratiseze lumea si sa o duca lui !umnezeu in modul cel mai concret0 30 &spectul apostolic al /u+aristiei si al ru6aciunii8 trimiterea credinciosilor la sfarsitul 1itur6+iei are o semnificatie simbolica si sacramentala profunda0 OCu pace sa iesimR aceasta OtrimitereR a credinciosilor nu inseamna iesirea din Biserica ci intrarea Bisericii in lume 460 Raspunzand la intrebarea cum se e#prima eu+aristic si litur6ic viata de toate zilele8 pr0 B0 Bobrins=oE arata ca indemnul lui *ristos si al &postolului Pavel8 ca si crestinii sa se roa6e neincetat 91uca 1$8 1B ( Tesaloniceni 58 1 ; a fost luat in serios si adesea literal in traditia crestina0 /u+aristia duminicala a ramas norma litur6ica a "rientului crestin8 fara ca prin aceasta sa se desacralizeze saptamana0 O&ceasta a primit in pietatea bizantina un continut teolo6ic si +a6iolo6ic de o mare bo6atie si densitate8 contribuind la o tensiune benefica si creatoare intre saptamana si duminicaR 4 0 Propunerea pr0 Bobrins=oE priveste elaborarea de structuri8 un cadru litur6ic viu in care sa se imbine armonios participarea la /u+aristie cu o viata de ru6aciune

368

personala0 O(n acesta se intrepatrund recitarea psalmilor8 a ceasurilor cu o ru6aciune mai interioara si mai spontanaR 4$0 (erar+ia conducatoare a Bisericii si cei care e#ercita in ea o paternitate spirituala sunt c+emati sa lamureasca si sa informeze credinciosii ca ru6aciunea neincetata si cea la anumite ore nu sunt te+nici formale8 ci prile7uri de unire cu *ristos si ca este posibil sa fie implinite in viata de toate zilele0 " a doua forma de prelun6ire naturala a 1itur6+iei in toate aspectele vietii se realizeaza in comuniunea cu bolnavii si cu cei izolati8 prin impartasirea bunurilor materiale0 (n aceasta directie se indreapta predica sociala a Sfantului (oan *risostom0 Pentru el iubirea frateasca si milostenia sunt inscrise in inima insasi a /u+aristiei0 -ara iubire8 fara ru6aciune in comun8 spune el8 O!u+ul nu poate coboriR 4%0 &stfel ne oferim Ope noi insine si unii si pe altii si toata viata noastra lui *ristos !umnezeuR facandu)ne receptivi !u+ului Sfant care implineste le6atura Trupului si ne da puterea sa adunam la un loc partile dezbinate de noi dupa cum arata <ic+ita Stit+atul0 Caci cat timp firea acestor puteri sau parti este dezbinata8 suntem departe de litur6+ia tainica facuta prin lucrarea mintii4 OCata vreme puterea firilor din noi este dezbinata in sine si e impartita in multe parti potrivnice8 nu suntem partasi de darurile mai presus firesti ale lui !umnezeu0 (ar nefiind partasi de acestea stam departe si de 1itur6+ia tainca a altarului ceresc8 savarsita prin lucrarea mintii0 !ar cand prin multa sar6uinta a sfintelor nevointe n)am curatit de intinaciunea pacatului si am impartasirea de bunatatile ne6raite ale lui !umnezeu si aducem dumnezeiestile taine ale litur6+iei tainice a mintii la altarul intele6ator si mai presus de ceruri al lui !umnezeu8 in c+ip vrednic de !umnezeu Cuvantul ca niste vazatori si preoti ai tainelor nemuritoare ale SaleR 5'0 Transformarea inimii omului interior este adevarata conditie a unei restaurari a functiei sacramentale a Bisericii8 care consta in a darui intrea6a viata umana dupa modelul tainei lui *ristos8 mort si inviat si facand)o transparenta prezentei sfintitoare a !u+ului Sfant0 "mul se redescopera ca fiinta litur6ica creata pentru a celebra lauda lui !umnezeu si pentru a inscrie aceasta lauda in toate modurile e#istentei sale0 >iata spirituala poate fi descrisa8 dupa Casel8 rezumativ in urmatorul fel4 ) Totul este ordonat spre 1itur6+ie si deriva din ea0 ) Contemplarea este vazuta ca lauda totala lui !umnezeu si in forma sa cea mai inalta8 sufletul implineste unirea transformatoare deplina a inc+inarii lui !umnezeu in !u+ si in adevar 510 &ccentuand trebuinta ca 1itur6+ia sa fie traita interior de catre crestini8 Casel arata4 OTrebuie ca 1itur6+ia sa fie e#periata si traita interior0 Cu 1itur6+ia este ca si cu Sfanta Scriptura0 Cel care priveste cu oc+ii necredintei8 vede numai e#terior8 nesemnificativB omul du+ovnicesc priveste comorile ascune0 Pe drept numesc Parintii riturile litur6ice8 taineR 520 OCine se roa6a litur6ic sta pe un fundament de stanca0 /l este liber fata de oscilatiile dispozitiilor si simturilor umane 9frei von den Sc+Can=un6en mensc+lic+er Stimmun6en und 3efu+le;0 /l a construit casa sa pe baza mai si6ura a vesniciei0 1itur6+ia este un izvor care nu seaca niciodata 9!ie 1itur6ie ist eine TuellC8 die nie versie6t;0 &pele lui sunt8 pentru a inc+eia cu profetul8 adevarateR 530 GediteazHI

369

%s!atolo-ia !umnezeu a creat lumea imprimindu)i putinta de a a7un6e la desavirsireB de aceea8 ea va trebui sa primeasca un alt c+ip decat cel al lumii cazute pentru ca8 la osteasca inviere si dupa 7udecata universala8 cand fiecare om va fi rasplatit sau pedepsit in conformitate cu faptel sale8 intrea6a creatura8 in solidaritate8 sa fie ridicata la plenitudinea vietii8 potrivit planului divin8 pentru ca F!umnezeu sa fie totul in toateF 9( Cor0 158 2$;0 -iind fiinta spirituala necreata8 vesnica si absoluta8 !umnezeu nu este supus sc+imbarii si8 precum nu are inceput8 nu are nici sfarsit8 in timp ce lumea in c+ipul ei actual8 ca si omul8 va avea un sfarsit8 fiind supusa unei prefaceri si sc+imbari totale0 !espre eternitatea lui !umnezeu si temporalitatea lumii psalmistul zice4 F(ntru inceput8 Tu8 !oamne8 ai intemeiat pamantul8 si lucrurile mainilor Tale sunt cerurile0 &celea vor pieri8 iar Tu vei ramanea0 Toate ca o +aina se vor invec+i si ca pe un vesmant le vei infasura si se vor sc+imbaB iar Tu acelasi esti8 si anii Tai nu se vor sfarsiF 9Ps0 1'18 26) 2$;0 !ar dupa sfarsitul omului nu inseamna nimicirea lui sau distru6erea totala a fiintei sale8 ci inceputul unei noi vieti8 asa si lumea nu va fi nimicita8 ci sc+imbata8 transformata intr)o lume noua8 pe masura fiintei omenesti renascute prin inviere8 in aceasta noua creatie urmind sa domneasca o deplina desavirsire fizica si moral) spirituala0 &stfel8 Sfantul (oan8 in &pocalipsa 218 18 spune4 FSi am vazut un cer nou si un pamant nou0 Caci cerul dintii si pamantul dintii au trecut8 iar marea nu mai esteF0 9( Cor0 8 31;B iar Sfantul &postol Pavel zice4 FCaci c+ipul acestei lumi va treceF 9( Cor0 8 31;B iar Sfantul &postol Petru zice4 F&tunci cerurile vor pieri cu vuiet mare8 sti+iile arzind se vor desface8 si pamantul si lucrurile de pe el vor arde cu totulF 9(( Petru 38 1';0 1a fel8 Sf0 C+iril al (erusalimului spune4 F1umea aceasta se sfarseste8 si lumea aceasta creata se innoieste0 Pe pamant s)au raspindit tot felul de pacate000 Pentru ca sa nu ramana acest lacas minunat plin de faradele6i8 trece lumea aceasta8 spre a se arata alta mai bunaF0 (n sensul Sfantului &postol Pavel8 -ericitul &u6ustin spune ca lumea aceasta va trece nu in inteles de distru6ere totala8 ci in acela de sc+imbare a fetei lucrurilor0 Sc+imbarea acestei lumi este strans le6ata de insusirile pe care le vor avea trupurile oamenilor dupa inviere0 !e aceea8 cand trupurile se vor preface8 devenind du+ovnicesti si c+ipul acestei lumi se va preface4 pamantul se va spiritualiza8 pentru ca dreptii sa aiba o locuinta potrivita pentru slava la care sunt c+emati8 precum spune Sfantul Simeon <oul Teolo60 &tunci nade7dea fapturii8 supuse desertaciunii din pricina omului se va implini F000 ca si faptura insasi se va slobozi din robia stricaciunii8 spre libertatea maririi fiilor lui !umnezeuF 9Rom0 $8 21;0 !eoarece sfarsitul lumii se afla in strinsa le6atura cu a doua venire a ,antuitorului si cu 7udecata universala8 timpul cand se vor intimpla acestea ne ramine necunoscut0 ,antuitorul vorbind ucenicilor Sai despre acest sfarsit8 ca si despre a doua Sa venire8 le)a spus acestora4 F(ar de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie000 fara numai TatalF 9,atei 248 36;0 (ar cand8 inainte de (naltare8 ucenicii 1)au intrebat daca in acel an va aseza imparatia lui (srael8 adica daca atunci va veni sa intemeieze noua Sa imparatie8 ,antuitorul le)a raspuns4 F<u este al vostru sa stiti anii sau timpurile pe care Tatal le)a pus intru a Sa stapinire000F 9-apte 18 ;0 >orbim despre sfarsitul lumii8 Sfantul &postol Petru isi e#prima nade7dea ca8 potrivit fa6aduintelor Sale8 !umnezeu va intocmi Fceruri noi si pamant nouF 9(( Petru 38 13;8 iar Sfantul (oan spune ca a vazut Fun cer nou si un pamant nouF8 dupa ce cerul cel dintii si

370

pamantul cel dintii au trecut 9&poc0 218 1;0 !esi6ur8 aceste e#presii arata ca lumea nu va fi definitiv distrusa8 ci numai sc+imbata8 transformata8 transfi6urata8 in ea stabilindu)se o noua ordine de viata0 !esi6ur8 nu e usor sa ne pronuntam asupra sensului acestei e#presii8 cu toate ca numerosi Sfinti Parinti s)au straduit sa le e#plice intelesul0 Totusi8 pe temeiul celor afirmate de ei8 putem intele6e ca lumea reinnoita va fi o lume desavirsita si incoruptibila8 cuprinzind bunatati si frumuseti nebanuite8 despre care Sfantul &postol Pavel zice4 FCeea ce oc+iul n)a vazut si urec+ile nu au auzit si la inima omului nu s)a suit8 acelea le)a 6atit !umnezeu celor ce)1 iubesc pe /lF 9( Cor0 28 %;0 !intr)o lume e#terioara omului8 ea va deveni intr)un sens o lume interioara8 aratindu)se in mare masura drept un continut sufletesc al celor drepti0 -rumusetea si maretia ei vor fi neinc+ipuite8 deoarece impartasindu)se de lumina dumnezeiasca8 va radia acesta lumina8 imbracand in ea pe cei ce o vor locui0 1umina ei va face sa straluceasca si mai mult pe cei drepti8 incat aici8 precum spune ,antuitorul8 Fdreptii vor straluci ca soarele in imparatia Tatalui lorF 9,atei 138 43;0 !upa cuvintele Sfantului &postol Petru8 in noua lume transfi6urata va locui dreptatea 9(( Petru 38 13;0 &ceasta inseamna ca relatiile dintre oameni si dintre oameni si !umnezeu vor fi asezate pe temelia dreptatii8 iar virtutea iubirii le va incorona0 (ntre oameni nu vor mai fi privatiuni8 tensiuni8 suspiciuni8 invidie si vra7ba8 ci o pace si armonie desavirsita8 fiecare fiind in pace cu sine insusi8 cu semenii si cu !umnezeu0 &ceasta e pacea lui !umnezeu Fcare covirseste toata minteaF 9-ilip 48 2;8 pace eterna8 conditia ordinii si armoniei0 (n aceasta lume8 in care !umnezeu va fi Ftotul in toateF 9( Cor0 158 2$;8 in6erii si oamenii vor lauda neincetat pe !umnezeu8 izvorul frumusetii8 desavirsirii8 dreptatii si iubirii8 cu care vor fi in continuare in veci0 >iata de veci0 >iata de veci8 viata vesnica sau viata veacului ce va sa fie8 cum este numita in articolul J(( din Simbolul Credintei8 este viata pe care o vor trai atit dreptii cat si pacatosii8 dupa 7udecata universala0 !esi in anumite privinte ea se va asemana cu viata sufletelor de dupa 7udecata particulara8 totusi intre aceste vieti va fi deosebire0 !eosebirea va consta in faptul ca dupa 7udecata universala atit fericirea dreptilor8 cat si nefericirea vor fi traite de suflet impreuna cu trupul8 deci de persoana in unitatea ei psi+o)fizica8 ele crescand in masura in care si trupul a participat la savirsirea faptelor bune sau rele0 (ntensiv vor creste8 deoarece vor fi simtite intr)o masura mai mare decat atunci cand le simtea numai sufletul0 !esi posedam unele date din Revelatie8 noi nu suntem in masura sa cunoastem si sa intele6em pe deplin viata pe care o vor duce cei a caror soarta a fost stabilita definitiv la 7udecata universala0 (n aceasta privinta8 Sfantul 3ri6orie de <Essa zice4 F<ici bunatatile promise celor ce au vietuit drept nu sunt de acelea care sa poata fi descrise prin cuvinte000 nici viata de durere a celor pacatosi nu este e6ala cu vreo suferinta care intristeaza aiciF8 iar Sfantul (oan !amasc+in spune4 F!upa inviere8 timpul nu se va mai numara cu zile si nopti0 >a fi mai de6raba o sin6ura zi continua8 cand Soarele dreptatii va straluci lumina peste cei drepti0 Pentru cei pacatosi va fi o noapte adinca8 fara de sfarsitF0 Si aici trebuie sa mentionam ca nici fericirea dreptilor8 nici nefericirea pacatosilor nu vor avea aceeasi masura8 ci vor avea 6rade diferite8 dupa vrednicia sau nevrednicia pe care fiecarea dovedit)o in viata pamanteasca0 (nsusi ,antuitorul spune4 F(n casa Tatalui ,eu multe locasuri suntF 9(oan 148 2;B iar Sfantul &postol Pavel zice4 F-iecare va primi plata dupa lucrul sauF 9(( Cor0 58 1';0 Referindu)se la viata de veci a celor drepti8 Sfantul 3ri6ore de <Essa spunea ca tendinta continua a acestora este realizarea unei uniri cat mai depline cu !umnezeu8 lucrare care n)are limita8 caci ea continua la infinit0 /ste vorba aici de un urcus du+ovnicesc

371

neincetat al dreptilor 9epectaza;8 care pentru ei este un motiv de continua fericire0 &ceasta inseamna ca iubirea fata de !umnezeu care le copleseste fiinta sporeste fara sfarsit si in lumea vesniciei0 Cat priveste pe cei pacatosi8 ei vor avea o vesnica e#istenta nefericita8 lipsita de comuniune cu oamenii si cu !umnezeu8 petrecand impreuna cu diavolii si cu cei ce)i slu7esc0 &colo ei sunt rosi de Fviermele cel neadormitF si indura Fplan6erea si scrasnireaF0 >iata dreptilor si a pacatosilor a fost descrisa paralel cu multa in6eniozitate de Sfantul C+iril al &le#andriei4 F!reptii dantuiesc8 pacatosii sunt le6ati0 !reptii canta8 pacatosii se tin6uiesc000 !reptii au cantarea8 pacatosii prapastia0 !reptii in sanurile lui &vraam8 pacatosii in torentele de foc ale lui >eliar0 !reptii8 in lumini8 pacatosii in intunecimea furtunii0 !reptii8 cu in6erii8 pacatosii8 cu demonii000 !reptii8 in mi7locul luminii8 pacatosii8 in mi7locul intunericului0 !reptii8 man6aiati de ,an6aietorul8 pacatosii8 c+inuiti de demoni0 !reptii8 in fata tronului Stapinului8 pacatosii8 in fata intunericului c+inuitor0 !reptii8 vad pururea fata lui *ristos8 pacatosii8 stau pururea in fata diavolului000 !reptii sunt initiati de in6eri8 pacatosii de demoni000 !reptii in cer8 pacatosii in abisF 9"mil0 148 !espre iesirea sufletului si despre a doua venire a !omnului8 la !0 Staniloae8 Teolo6ia !o6matica "rtodo#a8 vol0 (((8 pa60 45%; C+inurile vesnice ale pacatosilor0 (nvatatura Bisericii noastre bazata pe Revelatie este ca desi calitatea si cantitatea pedepselor iadului nu sunt aceleasi pentru toti pacatosii8 ele fiind in functie de 6radul de rautate a faptelor si intentiilor celor ce le)au facut8 pedepsele iadului sunt vesnice 9,atei 258 46B ,arcu %8 44B &poc0 148 11B 2'8 1'B ,art0 "rt0 (8 6';0 Sfantul C+iril al (erusalimului spune ca pacatosii la inviere primesc trupuri vesnice8 spre a putea suferi astfel osanda pacatelor lor8 ca sa nu se mistuie niciodata8 arzind in focul cel vesnic8 iar Sfantul (oan 3ura de &ur zice ca orice pedeapsa din viata pamanteasca se sfirseste odata cu viata8 pe cand ale vietii de dincolo sunt vesnice0 >esnicia pedepselor iadului a fost uneori ne6ata si in antic+itate crestina si c+iar si astazi8 de unii teolo6i protestanti si de unele secte0 !ar nu toti cei ce o contesta e#plica sfarsitul c+inurilor vesnice in acelasi fel si nici nu invoca aceleasi motive atunci cand o contesta0 &stfel8 unii spun ca numai dreptii vor trai vesnic in fericire8 in timp ce pacatosii vor fi nimiciti la 7udecata universala8 iar fiind nimiciti8 vor scapa astfel de pedepsele lor0 &ltii cred insa ca pacatosii din iad vor suferi numai un timp oarecare ) mai scurt sau mai lun6 ) dupa 6ravitatea pacatelor lor0 Prin suferintele pe care le indura in iad ei se curatesc8 dupa care vor fi stabiliti in starea de fericire pe care o vor avea dreptii0 1a aceasta restabilire vor a7un6e c+iar si demonii8 incat in cele din urma va fi o restabilire a tuturor 9 ;0 &ceasta invatatura8 numita apocastaza a fost profesata de "ri6en8 iar in timpurile mai noi8 c+iar de unii teolo6i rusi8 ca4 <0 Bardiaev8 S0 Bul6a=ov8 >l0 Soloviev si altii0 (n 6eneral8 cei ce nea6a vesnicia pedepselor iadului invoca urmatoarele motive4 10 !umnezeu fiind bun8 zic acestia8 bunatatea 1ui este incompatibila cu vesnicia pedepselor8 incat /l mai curind sau mai tirziu8 trebuie sa ierte pe toti pacatosii si sa)i scoata din iad0 Teolo6ii rusi S0 Bul6a=ov si >l0 Soloviev8 plecand de la cuvintele Sfantului &postol Pavel4 F!umnezeu a inc+is pe toti oamenii in razvratire8 ca pe toti sa)i miluiascaF 9Rom0 118

372

32;8 afirma ca mila si bunatatea lui !umnezeu depaseste orice razvratire a omului8 fapt pentru care oricat de aspru si de drept ar fi8 nu)l poate tine pe om vesnic in iad0 <0 Berdiev 7ustifica si el respin6ea c+inurile vesnice pe baza bunatatii lui !umnezeu si a iubirii crestine0 /l aduce insa si un ar6ument personal4 cum ar putea accepta raiul pentru el8 cand stie ca parintii8 fratii si prietenii lui sau persoane oricat de necunoscute trebuie sa fie in iad2 Pe de alta parte8 daca sunt crestini care in viata pamanteasca nu se simt bine stiind pe unii frati de ai lor in suferinta8 cu atit mai mult ei nu vor fi lipsiti de astfel de sentimente nici in viata viitoare0 &ceasta inseamna ca stiind pe fratii lor in iad8 c+iar daca ei ar fi in rai ar suferi din pricina starii acelora8 iar atunci iadul n)ar mai fi un loc si o stare de fericire0 !e aceea8 spre a inlatura aceasta8 !umnezeu trebuie sa duca un sfarsit pedepselor iadului8 sfarsit despre care trebuie sa stie si dreptii8 spre a nu mai suferi pentru fratii lor din iad0 /i se vor linisti numai cand vor avea si6uranta ca fratii lor din iad vor a7un6e totusi in rai0 20 !eoarece !umnezeu e drept8 /l nu poate pedepsi pentru vecie pe pacatosi8 deoarece acestia au facut pacate in timp8 si inca intr)un timp relativ scurt si in felul acesta ar fi o disproportie intre fapta si rasplata000 Cu alte cuvinte8 oricat de pacatos ar fi omul8 ar fi nedrept ca pentru pacate savirsite intr)o viata de cateva zeci de ani8 deci intr)un interval de timp atit de scurt8 sa indure pedepse pentru vesnicie0 30 (ntelepciunea lui !umnezeu nu in6aduie ca /l (nsusi sa)si zadarniceasca planul dupa care a creat lumea si omul0 /l l)a creat pe om pentru ca acesta sa fie fericit8 iar pedepsindu)l pentru vesnicie8 inseamna ca aceasta ar fi impotriva scopului creatiei0 Raspunsul la aceste obiectii se poate rezuma in urmatoarele4 10 !atorita bunatatii Sale8 F!umnezeu voieste ca toti oamenii sa se mantuiasca si la cunostinta adevarului sa a7un6aF 9( Tim0 28 4;0 C+iar din acest motiv8 prin +arul Sau8 /l ofera tuturor oamenilor posibilitatea sa se mantuiasca8 iar aceasta unii o pot face c+iar in ceasul al unsprezecelea8 deci pana la sfarsitul vietii lor pamantesti0 !ar sunt unii oameni care dispretuiesc a7utorul divin si nu vor sa cunoasca si sa se apropie de !umnezeu8 ci trec in mod voit propria cauza a nefericirii lor0 /ste inacceptabila afirmatia ca suferintele celor din iad ar produce suferinte celor din rai8 de vreme ce acestia stiu bine ca cei din iad au refuzat pana in ultima clipa a vietii lor a7utorul divin si ca numai prin indir7irea lor au a7uns in iad0 !aca in lumea viitoare Flocuieste dreptateaF 9(( Petru 38 13;8 pacatosii din iad nu pot inspira nici mila8 nici compatimire celor din rai8 caci numai ei sin6uri sunt vinovati de soarta lor8 fiindca au respins cu incapatinare8 din propria lor vointa8 orice a7utor sper a se mantui8 si continua in aceasta stare0 20 (n privinta raportului dintre dreptatea dumnezeiasca si vesnicia pedepselor8 trebuie precizat ca rasplata nu se masoara dupa durata sau timpul in care s)au savirsit faptele8 ci dupa bunatatea sau rautatea acestora000 &stfel8 cu cat un pacat este mai 6rav atit prin felul lui8 cat si prin repetarea lui8 ori prin suferintele provocate unei multimi mai mari de oameni8 cu atit si pedeapsa pentru el trebuie sa fie mai mare0 (ar 6ravitatea este in functie de starea sufleteasca a celui inrait8 tot astfel trebuie sa fie si pedeapsa0 "mul fiind insa o fiinta mar6inita8 nu e in stare sa suporte o pedeapsa nelimitata dupa intensitate8 dar traind in vesnicie8 poate suporta o pedeapsa nelimitata in e#tensiune sau in timp0 !eci nu se poate spune ca pentru o mare nele6iuire sau pentru un numar nesfarsit de nele6iuiri8 ale caror victime au fost mii si milioane de oameni8 desi savirsite intr)un timp scurt8 cel vinovat sa nu primeasca o pedeapsa vesnica0

373

30 / adevarat ca !umnezeu a creat pe om spre a)l impartasi de fericire8 dar nu l)a creat sa)l faca fericit cu de)a sila8 ci l)a inzestrat cu vointa libera8 in virtutea careia el poate urma sau poate refuza sa mear6a pe calea care duce la fericire0 (n cazul ca refuza8 o face aceasta din propria lui vointa8 vina fiind numai a lui0 &dresindu)se fariseilor si carturarilor8 ,antuitorul *ristos a spus4 F(erusalime8 (erusalime8 care omori pe prooroci si ucizi cu pietre pe cei trimisi la tineB de cate ori am vrut sa adun pe fiii tai8 precum aduna closca puii sai sub aripi8 si n)ati vrut5F 9,atei 238 3 ;0 Refuzand pana la sfarsitul vietii c+emarea la mantuire omul se face vrednic de pedepsele vesnice nu numai pentru nele6iuirile pe care le)a facut8 ci si pentru incapatanarea si refuzul continuu de a asculta c+emarea si de a urma calea intoarsa a fiului ratacit0 (n sc+imb8 cei ce mer6 pe drumul care duce la fericire isi realizeaza scopul pentru care au fost creati0 &cestia sunt oamenii cei drepti8 indiferent de numarul lor8 si astfel in ei scopul pentru care a fost creat omul nu este zadarnicit8 iar intelepciunea dumnezeiasca ramine neatinsa0 Condamnand invatatura ori6enista ca pedepsele iadului vor avea sfarsit8 Sinodul ecumenic > a +otarit urmatoarele4 FCel ce zice sau crede ca pedepsirea diavolilor si a oamenilor pacatosi este numai temporala si va avea oarecand un sfarsit8 sa fie anatema5F0 Pe lin6a aceasta8 trebuie sa subliniem ca iadul nu este compus din suflete pe care le refuza !umnezeu8 ci8 dimpotriva8 din cei care refuza iubirea lui !umnezeu0 !upa credinta crestina8 lumea are un inceput si o cauza4 activitatea vesnic creatoare si bunatatea lui !umnezeu8 precum si o menire si un scop final spre care tinde4 desavirsirea si innoirea0 Spre acest tel final se indreapta8 pe diferite cai8 intrea6a creatie0 &tin6erea acestui inalt scop sta in strinsa le6atura cu Parusia !omnului8 cu invierea mortilor si cu 7udecata universala8 evenimente es+atolo6ice abia intrezarite de a6+io6rafii >ec+iului Testament8 vestite anume de catre ,intuitorul8 consemnate pe scurt in cartile <oului Testament8 predicate de Sfintii Parinti si formulate8 ca do6me fundamentale ale dreptei credinte8 in art0 >((8 J( si J(( din Simbolul niceo) constantinopolitan0 !ar nici Sfinta Scriptura8 nici Sfinta Traditie nu precizeaza sorocul sau data acestor evenimente0 /le indica doar citeva fapte semnificative care le vor premer6e8 si aceasta nu pentru a satisface curiozitatea credinciosilor8 ci pentru a)( determina sa se pre6ateasca din vreme pentru intilnirea cu *ristos la 7udecata particulara8 care urmeaza decesului fizic si sa nu piarda din vedere raspunderea ce)( asteapta la 7udecata universala0 Prin inviere8 Sfinta Scriptura intele6e readucerea trupului la viata si unirea lui cu sufletul 9( Cor0 J> 35)5';0 (nvierea se refera numai la trup8 deoarece numai el este stricacios si muritor0 Sufletul8 desi are un inceput este inzestrat cu incoruptibilitate si nemurire8 astfel incit isi continua viata de sine si dupa despartirea de trup10 (nvatatura >ec+iului Testament despre starea sufletelor dupa moarte0 P (n >ec+iul Testament8 se 6asesc putine indicatii despre starea sufletului dupa moartea trupului0 /vreii din perioada pree#ilica credeau ca sufletele celor morti se coboara pentru totdeauna in @@seolAA8 loc de tristete si resemnare situat intr)o caverna rece si intunecoasa din adincul pamintului 9(ov0 >((8 %)1'B J>(B 22B JJJ>(((8 16)1 ;0 (n aceasta sumbra @@locuinta a mortilorAA8 in care se aduna pe rind toti pamintenii si unde fiecare

374

se intlneste cu parintii si stramosii sai 9-acere J>8 15B (ov JJJ8 23B Ps0 1JJJJ(J8 4$;8 sufletele sint lipsite de ocrotirea lui !umnezeu 9Ps8 1JJJ>(((8 4)6; si nu mai au putinta sa)1 laude si sa)l slu7easca0 &ceasta conceptie pesimista despre soarta fiintei umane nu numai ca nu incura7a pe credinciosi in lupta cu ispitele8 dar ii demobiliza in fata suferintei0 (n plus8 ea da loc intrebarii daca nu cumva8 datorita pacatului ori6inar8 ultimul cuvint apartinea mortii0 & privi lucrurile astfel8 insemna totodata a admite ca raul este vesnic8 ca planul lui !umnezeu cu privire la menirea credinciosilor a esuat si ca toate nazuintele omenesti spre fericire sint neintemeiate si zadarnice20 Cea mai clara e#presie a acestei conceptii se afla in cunoscutele cuvinte al eclesiastului4 @@!esertaciune a desertaciunii8 toate sint desertaciuneM8 caci ceea ce este strimb nu se poate indrepta si ceea ce lipseste nu poate fi implinitAA 918 28 15;0 (nvierea mortilor si 7udecata universala8 dupa >ec+iul Testament0 P Revelatia divina care s)a manifestat treptat 9/vr0 (8 1; si care a indeplinit in viata evreilor rolul unei peda6o6ii sfinte3 P a depasit insa acest stadiu elementar al es+atolo6iei0 !upa ce analizeaza carenta ce face ca8 privite prin prisma esecului lor pamintesc8 toate nazuintele si stradaniile noastre sa para @@6oana dupa vintAA8 insusi /clesiastul a7un6e la concluzia ca @@!umnezeu va 7udeca si pe cel drept si pe cel nele6iuitAA 9(((8 1 ; si va rasplati @@toate faptele ascunse8 fie bune8 fie releAA 9J((8 13)14;0 !in scrierile sfinte8 din marturiile istoriei si din propria lor e#perienta8 evreii putusera constata ca viata si soarta noastra sint subordonate e#i6entelor le6ii morale si ca incalcarea lor nu poate ramine nepedepsita de !umnezeu8 care8 fiind sfint si drept8 uraste raul si pedepseste faradele6ea 9(saia (((8 13)25B (eremia >(((8 1 s0u0;0 Profetul /zec+il a e#tins aceasta concluzie asupra fiecarui om8 fara deosebire de apartenenta etnica 9J>(((8 18 s0i0; si a prezis invierea tuturor mortilor si 7udecata universala 9JJJ(>8 1 )2'B JJJ>((8 1 s0 u0;0 pornind de la vec+ea credinta ca !umnezeu este stapinul absolut al vietii si al mortii si ca /l are puterea de a cobori sufletele in seol si de a le scoate de acolo cind voieste 9( Re6i ((8 6;8 Proorocul &mos a prezis ca8 atunci cind va sosi @@?iua !omnului cea mare si infricosataAA8 @@7udecata se va napusti ca apa 9asupra pacatosilor; si dreptatea ca un suvoi furiosAA 9>(8 24; iar "zea a prezis ca in ziua aceea sufletele celor decedati vor fi eliberate din @@locuinta mortilorAA8 iar moartea isi va pierde pentru totdeauna orice putere 9>(8 2B J(((8 14;0 ,alea+i a asemanat 7udecata din @@ziua venirii !omnuluiAA cu focul topitorului si cu lesia nalbitorului si a prezis ca pedeapsa lui !umnezeu se va abate fara crutare asupra tuturor pacatosilor 9(((8 2 s0 u0;0 prezicerea invierii mortilor si a 7udecatii din urma si)a 6asit o e#presie potrivita intr)una din vedeniile lui !aniile4 @@(n vremea aceea8 multi din cei ce dorm in tarina pamintului se vor scula8 unii la viata vesnica8 iar altii spre ocara si rusine vesnicaAA 9J((8 2;0 (n perioada poste#ilica8 temele es+atolo6ice ocupa locul central in scrierile apocrife8 care au e#ercitat o deosebita influenta asupra pietatii individuale a iudeiilor si asupra folclorului lor reli6ios0 &stfel8 &pocalipsa lui /no+ P apocrifa aparuta in sec0 (()(8 i0*r0 P afirma redesteptarea es+atolo6ica a dreptilor 9JC((8 3)4; si iesirea lor din seol 9C(((8 3)4;B amestecind temele din !aniil >(( si J((8 autorul ei crede a sti ca atunci cind @@&lesulAA Somnului 9identificat cu -iul "mului; va sedea pe tronul slavei sale8 dreptii vor intra intr)un univers transfi6urat8 unde vor trai ca in6erii cerului 91J8 1s60;40 9Cu toate acestea8 pina pe vremea ,intuitorului8 inca se mai crede ca soarta fiecaruia va depinde de aceea a intre6ului popor8 ca 7udecata se va face la venirea lui ,esia8 ca !umnezeu va 7udeca toate popoarele8 ca teatrul 7udecatii va fi istoria si ca recompensele si pedepsele vor fi pamintesti 9,atei (((8 )12B Rom0 (((8 2%)3'B (J8 ;0 !ar credinta in invierea

375

mortilor si in 7udecata viitoare nu era acceptata de toti iudeii si nu constituia un criteriu de ortodo#ie in sinul iudaismulu0 /senienii8 secta ascetica profesind dualismul8 priveau materia ca izvor al raului8 considerau trupul inc+isoare a sufletului si respin6eau credinta in invierea trupeasca8 cu aceeasi ve+ementa cu care afirmau nemurirea sufletelor0 Credinta in invierea mortiilor era sustinuta ener6ic de ta6ma fariseilor care treceau drept cei mai zelosi implinitori ai poruncilor 1e6ii mozaice0 (n sc+imb8 ea era combatuta de ta6ma saduc+eilor8 fara ca8 din pricina acestei deosebiri de credinta8 sa li se conteste dreptul de a ocupa functii preotesti si de a fi membri ai Sinedriului8 care era cel mai inalt for de 7udecata reli6ioasa si de disciplina bisericeasca la evrei 9,atei JJ((8 23)32B -apte JJ(((8 6)$;50 ,oartea trupeasca8 dupa <oul Testament0 P ,oartea trupeasca este urmare a pacatului stramosesc 9-acere (((8 38 1%;0 "amenii ii ramin supusi si dupa renasterea baptismala8 in virtutea solidaritatii universale cu &dam cel cazut 9Rom >8 12;0 /a va dainui pina la Parusia lui *ristos8 cind trupurile celor vii @@vor fi imbracate in nestricaciune si nemurireAA8 iar ale celor morti vor fi readuse la viata si reunite cu sufletele respective8 spre a se infatisa impreuna la 7udecata din urma 9( Tes0 (>8 13)1$B ( Cor0 J>8 2')26B 42) 53;0 Prabusirea stapinirii pe care moartea o are asupra neamului omenesc a inceput din momentul in in care (isus *ristos a acceptat de buna voie moartea pe cruce si a inviat din mormint0 Credinta crestina in invierea mortilor nu se mai intemeiaza deci doar pe cuvintele Sfintei Scripturi8 ci si pe invierea ,intuitorului8 pe care au adeverit)o martorii oculari ai aratarilor !omnului dupa inviere 9( Cor08 J>8 3)$B -apte >8 3')32B J8 4')41 etc0 Pentru crestini8 eliberarea din stapinirea mortii si 7udecata lui !umnezeu nu se situeaza insa doar in epoca ce va fi intemeiata la Parusia lui *ristos0 (nau6urata in lume odata cu 7ertfa de pe 3ol6ota si cu minunea de la Cincizecime 9(oan (((8 1%B >8 24) 3'B J((8 31B J>8 22)25B J>(8 $8 11;8 izbavirea credinciosilor din stapinirea mortii se incepe de pe acum8 si anume din clipa primirii Botezului8 taina care)( face partasi mortii si invierii lui *ristos8 pentru ca pe viitor @@sa nu mai slu7easca pacatuluiAA spre moarte8 ci @@sa traiasca lui !umnezeuAA spre @@innoirea vietiiAA 9Rom0 >(8 1)13B >(((8 12)13;0 Privit in lumina invierii ,intuitorului si in perspectiva fa6aduintelor 1ui 9(oan J(>8 1)2B ,atei J(J8 2$)2%;8 fenomenul mortii trupesti nu mai poate fi considerat drept o disparitie a persoanei umane8 iar aspectul lui nu mai este de temut0 Pentru cei ce cred in /van6+elia -iului lui !umnezeu8 moartea trupului nu este nici infrin6ere nici pierdere8 ci biruinta8 cisti68 si aceasta pentru doua motive4 face sa inceteze pentru totdeauna tirania pacatului si teama de moarte 9Rom0 >(8 B /vr0 ((8 15;B prile7uieste intrarea sufletului intr)un nou mod de viata8 adica transferarea lui in cereasca imparatie a lui *ristos 9-il0 (8 21B ((0 Tim0 ((8 11B (((8 )$;0 Prin actiunea ei8 in c+ip parado#al8 moartea se pa6ubeste pe ea insasi8 facind sa)( scape prada pe care pusese stapinire prin pacat si sa)( prile7uiasca trecerea in cealalta viata60 Pentru cei ce cred ca starea provocata prin moartea trupului este provizorie si trecatoare8 intrebarea pe care trebuie sa si)o puna nu este ce sa faca spre a)si salva trupul de le6ea universala a mortii8 ci cum sa se pre6ateasca pentru intilnirea cu *ristos la .udecata particulara8 dupa despartirea sufletului de trup8 si apoi la cea universala8 dupa invierea de obste0 Contradictia launtrica a mortii P sesizabila numai prin credinta P rezulta si din faptul ca ea pune capat tuturor suferintelor fizice8 care alcatuiesc propriul ei corte6iu4 @@-ericiti

376

cei morti8 cei ce de acum mor intru !omnul P 6raieste !u+ul ) 8 caci se odi+nesc de ostenelile lorAA 9&poc0 J(>8 13B comp0 /v0 (>8 1';0 Pentru crestinii care au marturisit credinta8 s)au impotrivit ispitelor8 au savirsit fapte bune8 s)au spalat de pacate prin taina Pocaintei si au pastrat le6atura vie cu visternica +arului divin8 care este Biserica8 moartea inseamna8 de fapt8 intrarea @@in odi+na lui !umnezeuAA 9/vr0 (>8 18 38 11;0 Caci repausul in urma lucrului indeplinit si eliberarea de suferintele trupesti nu sint o pedeapsa8 ci o binecuvintare divina8 pe care crestinii o asteapta si o primesc cu multumire 0 Sfintul &postol Pavel scrie4 @@<ecazul nostru de acum8 trecator si usor8 ne aduce slava vesnica mai presus de orice masuraM Caci stim ca8 daca aceasta locuinta a noastra de cort se va strica8 avem zidire de la !umnezeu8 casa nefacuta de mina8 vesnica8 in ceruriB de aceea si suspinam8 in acest trup8 dorind sa ne imbracam cu locuinta noastra cea din cerM &vem incredere si voim mai bucuros sa plecam din trup si sa petrecem cu !omnulMAA 9((8 Cor0 (>8 1 B >8 1)$;0 ,oartea pacatosilor este insa urmata8 pentru suflet nu de rasplata si pace8 ci de pedeapsa si c+inuri0 Caci pe cind moartea celui drept nu mai este o pedeapsa pentru pacat8 ci o trecere spre o viata de fericire8 moartea celui pacatos este o trecere spre c+inuri vesnice0 Prin moartea trupeasca8 cei ai lui *ristos scapa de ultima stricaciune mostenita de pe urma pacatului stramosesc si de aceea ei privesc moartea ca pe o eliberare si biruinta0 Pe acestia8 +arul Sf0 !u+ si indeosebi impartasirea cu trupul si sin6ele lui *ristos8 prin taina Sfintei /u+aristii8 ()a a7utat ca inca din viata paminteasca sa se ridice mai presus de moarte8 nemaitemindu)se de ea si asteptind)o ca pe un prile7 de a se apropia mai deplin de *ristos$0 <u se poate spune acelasi lucru despre aceia care si)au dus viata in pacat si au fost surprinsi din clipa mortii in stare de nepocainta0 Sufletele acestora sint de indata osindite la c+inurile iadului 91uca J((8 16)21B J>(8 1%) 31;0 .udecata particulara0 P !in diferitele te#te referitoare la aceasta tema rezulta insa destul de clar ca8 in urma parasirii trupului8 sufletul se infatiseaza la 7udecata particulara si apoi trece intr)o stare fie de fericire8 fie de nefericire0 !e aceea aceasta credinta alcatuieste8 inca de la inceputul crestinismului8 una din premisele fundamentale ale moralei crestine si principalul temei pentru combaterea pacatului0 Parerea ca pina la invierea trupurilor8 sufletele crestinilor ar intra intr)o stare de letar6+ie asemanatoare cu somnul8 stare in care posesiunea +arului divin le)ar apropia totusi de *ristos%8 nu are nici o baza biblica sau patristica0 1ipsita de orice temei este si ca Sfintilor &postoli si primii crestini ar fi crezut ca sufletele celor decedati mer6 in @@locuinta mortilorAA8 adica in tristul seol0 !aca ,intuitorul ar fi fost adeptul unei asemenea credinte8 /l n)ar mai fi putut spune til+arului rasti6nit de)a dreapta Sa4 @@&min 6raiesc tie8 astazi vei fi cu mine in raiAA 91uca JJ(((8 43;0 !aca Sfintii &postoli ar fi nutrit o asemenea credinta8 ar fi de nee#plicat dorinta Sfintului Pavel @@de a pleca din trupAA si certitudinea lui ca dupa moarte ( se va da @@cununa dreptatiiAA 9(( Tim0 (>8 $;0 !aca aceasta ar fi fost invatatura Bisericii primare8 Sfintul &postol si /van6+elist (oan n)ar mai fi considerat moartea dreptilor si martirilor drept inceputul unei stari de rasplata8 de odi+na si de fericire4 @@-ericiti cei morti8 cei ce mor de acum intru !omnulM8 caci faptele lor vin cu eiAA 9&poc0 J(>8 13;0 !upa moartea trupului8 sufletele dreptilor se duc intr)un loc de bucurie si fericire numit P potrivit vocabularului curent din traditia iudaica ) @@sinul lui &vraam8 sau @@ParadisAA 91uca J>(8 22B JJ(((8 43B (( Cor0 J((8 4B &poc0 ((8 ;8 iar ale celor nedrepti intr)un loc de tristete si nefericire numit @@6+eenaAA8 @@6+eena foculuiAA8 @@iezerul de focAA8 @@intunerecul cel mai din afaraAA sau @@iadulAA 9,atei >8 228 2%)3'B J>(((8 1%B JJ(((8 158 33B ,arcu (J8 348 458 4 B 1uca J((8 5B J>(8 22)23B -apte ((8 2 B &poc0 (8 1$B JJ8 13)14;0

377

Trecerea sufletelor intr)una din aceste doua stari total diferite una de alta depinde8 pentru crestini8 de atitudinea fiecaruia fata de mesa7ul lui *ristos0 Pentru aceia care n) au cunoscut /van6+elia8 criteriul de 7udecata este 1e6ea morala naturala sadita de !umnezeu in constiinta tuturor oamenilor 9Rom0 ((8 14)16;0 Trimiterea sufletelor in rai sau in iad se face printr)o sentinta data de *ristos8 care prezideaza 7udecata 9,atei JJ>8 348 41;0 -aptul ca8 in 7udecata8 isi spune cuvintul si constiinta morala a fiecaruia8 face ca sentinta sa fie recunoscuta de fiecare ca intru totul motivata si dreapta0 !in cuvintele ,intuitorului4 @@Cind vine noaptea8 nimeni nu poate lucraAA 9(oan (J8 4; si din spusele Sfintului &postol Pavel4 @@/ste rinduit oamenilor8 sa moara o data8 iar dupa aceea este 7udecataAA 9/vr0 :J8 2 ;8 rezulta ca viata paminteasca este sin6ura vreme in care omul isi poate a6onisi mintuirea si ca moartea trupului face ireversibile faptele care ()au atras fie rasplata8 fie pedeapsa0 !e aceea clipa mortii este de temut pentru cei rai4 @@Caci daca pacatuim de buna voie8 dupa ce am luat cunostinta adevarului nu mai ramine 7ertfa pentru pacat8 ci o asteptare infricosata a 7udecatii si iutimii focului8 care va sa mistuie pe cei potrivniciAA 9/vr0 J8 26)2 ;1'0 .udecata universala0 P (n momentul 7udecatii particulare8 credinciosii nu sint in masura sa cunoasca urmarile pe care8 dupa moartea lor8 vorbele si faptele lor le vor avea asupra fostilor lor contemporani si uneori c+iar asupra 6eneratiilor viitoare0 (n afara de acesta8 sentinta data acum afecteaza doar starea sufletului8 desi acesta a savirsit binele si raul dimpreuna cu trupul0 -iind incompleta8 7udecata particulara nu poate avea decit un caracter provizoriu0 !e aceea8 !umnezeu8 in virtutea dreptatii sale8 a rinduit ca indata dupa invierea mortilor sa se faca o noua 7udecata si ca aceasta sa aiba caracter universal8 solemn8 public si definitiv0 Ceea ce este acum renasterea baptismata pentru suflet8 va fi pe plan es+atolo6ic8 invierea @@in slavaAA a trupurilor celor ce vor fi fericiti 9( Cor0 J>8 42)44;0 Tot astfel8 ceea ce este 7udecata particulara pentru fiecare dintre noi8 7udecata din urma va fi pentru toti0 Credinta in victoria finala si completa a dreptatii divine8 atit de des si de 6rav violata de cei care fac voia diavolului8 este nedespartita de credinta ca (isus *ristos va veni a doua oara8 ca @@sa 7udece vii si mortiiAA si sa nimiceasca pentru totdeauna puterea raului8 tot asa cum credinta in eficacitatea 7ertfei lui *ristos pentru izbavirea noastra din stapinirea pacatului si a mortii ar fi incompleta daca n)ar fi insotita de credinta in invierea mortilor0 !e aceea8 credinta in venirea a doua a !omnului8 in invierea mortilor si in triumful dreptatii dumnezeiesti la 7udecata din urma sta la temelia 9 ; predicii apostolice 9/vr0 >(8 1)2B -apte ((8 3')36; si bisericesti 9Simbolul credintei8 art0 >((8 J( si J((;8 tot asa cum pe credinta in intruparea8 7ertfa si invierea -iului lui !umnezeu se spri7ina intre6ul edificiu do6matic al crestinismului 9(0 Cor0 J>8 15)24B ( Tes0 (>8 14B ( (oan (>8 28 148 15 etc;0 Ca asa stau lucrurile8 ne)o arata8 intre altele8 faptul ca nici spusele membrilor &reopa6ului din &tena 9-apte J>((8 32;8 nici dispretul aratat de procuratorul roman Porcius -estus 9-apte JJ>(8 24;0 <ici scepticismul re6elui iudeu (rod &6rippa (( 9-apte JJ>(8 2 )2$;8 nici obiectiile inversunate ale saduc+eilor din Sinedriu iudaic 9-apte JJ(((8 6)$;8 nici indoielile unor crestini din Corint 9( Cor0 J>8 12;8 nici incercarea unora de a identifica invierea mortilor cu renasterea baptismala 9(( Tim0 16)1%; n)au putut determina pe Sfintul &postol Pavel sa abandoneze8 sau macar sa treaca pe plan secundar8 in predica sa8 o do6ma atit de esentiala0 Credinta in certitudinea invierii mortilor8 a 7udecatii universale si a vietii ce va urma dupa a doua venire a lui *ristos sta8 ca o piatra de neclintit si la temelia moralei crestine0 ,ustrind fara crutare pe bo6atii care asupresc pe saraci si indemnind pe crestini sa nu)si piarda rabdarea atunci cind sint in suferinte8 Sfintul (cov8 fratele

378

!omnului8 scrie4 @@>oi8 bo6atilor8 plin6eti si va tin6uiti de necazurile care au sa vina asupra voastra00 ati strins comori in zilele cele de apoi5M >)ati desfatat pe pamint8 +raniti)va inimile voastre spre ziua 7un6+ieriiM (ata8 7udecatorul sta inaintea usilorAA 9>8 1)%;0 Sfintul &postol Petru8 cind indeamna pe crestini sa se fereasca de pacate si sa nu se clatine in credinta din cauza incercarilor prin care trec8 le aduce aminte de raspunderea ce)( asteapta pe toti la 7udecata universala0 Pentru pacatele lor de neiertat8 @@pa6anii vor da seama inaintea Celui care este 6ata sa 7udece viii si mortiiAA 9( Petru (>8 5 s0u0;B @@!umnezeu stie sa scape din ispite pe cei credinciosi8 iar pe cei nedrepti sa)( pastreze8 ca sa fie pedepsiti in ziua 7udecatiiAA 9(( Petru ((8 %B cf0 si (((8 ;0 (nvatatura despre necesitatea8 le6itimitatea si certitudinea 7udecatii universale este corolarul credintei in sfintenie si dreptatea lui !umnezeu si decur6e din cunoasterea urmarilor pacatului si a postulatelor le6ii morale0 !eoarece dreptatea lui !umnezeu si viruinta lui (isus *ristos8 -iul sau8 nu se infaptuiesc decit in parte in cursul istoriei8 trebuie sa admitem ca ele se vor realiza inte6ral8 adica in es+atolo6ie120 !aca !umnezeu ar fi indiferent fata de rezultatul luptei dintre bine si rau si n)ar interveni ca sa asi6ure triumful final al dreptatii si adevarului8 s)ar putea conc+ide ca /l ne paraseste0 Sfintul (oan 3ura de &ur8 intr)una din "miliile sale 9a (>; asupra Providentei divine8 spune ca @@daca amitem ca !umnezeu e#ista si ca este atot puternic si drept8 trebuie sa admiten si ca /l va da fiecaruia dupa faptele sale0 Caci cum8 in viata paminteasca foarte adesea cei buni au parte de neplaceri si suferinte8 iar cei rai de succese si desfatari8 este absolut necesar sa e#iste o alta viata8 in care fiecare sa primeasca dupa faptele sale8 precum si un loc pre6atit celor rai si destinat pedepsei si altul +arazit celor buni si destinat recompensei0 Cum sa renunte !umnezeu8 autorul le6ii morale8 la 7udecata universalal2 Caci daca n)ar e#ista invierea mortilor si 7udecata obsteasca ar trebui sa credem in victoria finala a nedreptatiiAA130 (ntr)o alta "milie 9a (>)a8 la (( Timotei;8 referindu)se la nedesitatea si le6itimitatea 7udecatii universale8 acelasi Sfint Parinte scrie4 @@Cum se face ca !umnezeu8 care este bun si milostiv8 va fi fara mila la 7udecata din urma2 >a fi astfel8 deoarece tocmai 7udecata va instaura in mod definitiv bunatatea luiM Caci daca pe pamint 7udecatorii se straduiesc sa faca dreptate8 cum sa n)o faca !umnezeu8 autorul le6ii moale2 " astfel de indiferenta din partea lui !umnezeu ar fi de necrezut4 C+iar si tatal8 in familie8 pronunta pedepse pentru fiii saiMB la fel procedeaza si comandantul de oaste sau de nava si dascalul pentru elevi8 caci toti voiesc si cer sa se faca dreptate0 !e ce atunci sa nu se faca dreptate si in lumea cealalta2 !umnezeu este indelun6 rabdator si milostiv aici8 pe pamintB dincolo8 /l va fi drept si rasplatitor dupa fapte8 ca sa dea fiecaruia dupa faptele sale si sa nu lase fara razbunare pe cei nevinovatiAA140 !ar !umnezeu fiindca este bun si drept sustine cauza celor buni si le asi6ura mintuirea0 (ntrucit insa !umnezeu este si mult milostiv si nu voieste moartea pacatosilor8 ci indreptarea lor8 /l mai amina pedeapsa8 spre a da si acestora prile7 de pocainta 91uca J(((8 6)%B Rom0 ((8 4B ( Tim0 ((8 4;0 Si cum bunatatea lui este unita cu dreptatea8 !umnezeu anunta inevitabilitatea 7udecatii sale inainte de sorocul ei8 pentru ca nici un om sa nu se poata plin6e ca n)a stiut din vreme ce)l asteapta la capatul vietii sale pamintesti si apoi dupa invierea trupului8 la Parusia lui *ristos150 &stfel8 insusi !omnul *ristos8 7udecatorul suprem8 ne)a descoperit semnele dupa care vom cunoaste ca vine 7udecata universala0 &ceste invataturi sint pe scurt8 urmatoarele4 Cind se vor implini semnele premer6atoare Parusiei !omnului si @@innoiriiAA lumii 9,atei J(J8 2$;8 (isus *ristos se va cobori din cer8 insotit de cetele in6eresti si invesmintat in slava dumnezeuiascaB atunci8 la un semnal8 trupurile tuturor mortilor vor invia si toti oamenii se vor aduna8 pentru 7udecata universala8 inaintea lui *ristos8

379

care va desparti pe cei rai de cei drepti si va raplati pe fiecare dupa cum merita 9,atei JJ>(8 3'B JJ>8 31)46B JJ>(8 64B ,arcu J(((8 26B J(>8 62B 1uca JJ(8 2 etc00 &tit Sfintele /van6+elii8 cit si din celelalte carti ale <oului Testament8 aflam de asemenea ca !omnul *ristos va veni a doua oara nu in calitate de ,intuitor8 ca la intrupare8 ci in calitatea sa de 7udecator suprem al lumii 9-aote (8 11B J8 42B J>((8 31B (( Tim0 (>8 1B ( Petru (>8 5)6;0 &tunci8 inaintea sfintilor in6eri si in prezenta tuturor oamenilor8 vor fi date pe fata toate faptele si vorbele noastre8 precum si 6indurile lor cele mai ascune 9( Cor0 (>8 5; si fiecare va da socoteala de sine insusi 9Rom8 J(>8 12;0 .udecata va fi e6ala si nepartinitoare pentru toti8 iar sentinta data de dreptul .udecator va tine seama de comportarea avuta de fiecare in cursul vietii sale pamintesti 9* Cor0 >8 1'B J(8 15B !om0 ((8 5)68 11B /fes0 >(8 $)%B (( Tim0 (>8 4;0 Cei 6asiti vinovati vor fi trecuti intr)o stare vesnica de remuscari8 rusine si c+inuri8 consecinta a indepartarii lor de la fata lui !umnezeu 9( Tes0 (8 6B (( Tes0 (8 $B (0 Cor0 (((8 13;8 iar cei mintuiti vor fi trecuti intr)o stare vesnica de pace8 cinste si fericire8 consecinta a @@vederii lui !umnezeu fata catre fataAA si a impartasirii cu slava Sa 9( Tes0 (8 B (( Tim8 (>8 $B ( Cor0 J(((8 13B Rom0 ((8 1'8 (( Petru (8 4;160 Semnele premer6atoare venirii a doua a lui *ristos vor marca si apropierea sorocului 7udecatii universale8 o data cu Parusia sau a doua venire a lui *ristos va avea loc cu iuteala ful6erului sau a unei clipe8 invierea trupurilor decedate8 prefacerea trupurilor celor aflati atunci in viata si adunarea tuturor tuturor inaintea dreptului .udecator0 1ocul de intilnire cu *ristos nu va fi pe pamint8 ci undeva8 @@in vazdu+AA 9(8 Tes0 (>8 1 ;0 Sub influenta literaturii apocrife cu colorit apocaliptic si a unor scrieri rabinice8 care infatisau fericirea mesianica prezisa de Profeti drept o era indelun6ata de fericire paminteasca si care afirmau ca ea va fi inau6urata8 prin invierea celor alesi si printr)o condamnare a celor rai8 de catre ,esia8 in unele cercuri crestine din primele secole s)a ivit credinta ca sfirsitul lumii8 invierea tuturor mortilor si 7udecata de apoi vor fi precedate de o inviere trupeasca a sfintilor8 de o 7udecata a pacatosilor aflati in viata si de o imparatie 6lorioasa a lui *ristos8 impreuna cu sfintii sai8 pe pamint0 Pentru spri7inirea acestei credinte8 s)a recurs la interpretarea literala a vedeniei descrise simbolic in &pocalipsa 9JJ8 1)5;8 unde8 dupa opinia unora8 s)ar afirma ca trebuie sa ne asteptam8 pentru o perioada de o mie de ani 9 ;8 la o noua era mesianica pe pamint0 &deptii acestei credinte au fost numiti +iliasti 9in rasarit; sau milenisit 9in apus;0 !upa felul cum isi inc+ipuiau fericirea meslanica pe care o asteptau8 ei erau de daoua feluri4 unii8 trupesti P printre care se numarau cerintienii si ebionitii P care credeau ca8 in presupusul mileniu mesianic8 cei alesi se vor bucura in voie de satisfacerea tuturor poftelor trupestiB altii8 cei spirituali8 credeau ca fericirea va consta din dreptate8 pace si alte bunuri morale0 *iliasmul de sens trupesc a disparut odata cu erezia cerintiana si cu cea ebionita0 *iliasmul de nuanta spirituala a avut o e#istenta ceva mai lun6a8 dar n)a izbutit niciodata sa se impuna atentiei 6enerale !esi a avut citiva sustinatori de vaza P cum au fost Popias de (erapole8 Sfintul .ustin ,artirul si -ilosoful8 Sfintul (rineu8 Tertulian8 Sfintul (polit8 &polinarie de 1aodiceea8 1actantiu8 >ictoriu de Pittavi8 Sulpiciu Sever8 ,etodiu de "limp P si cu toate ca n)a fost condamnata in mod oficial de Biserica8 si aceasta forma de +iliasm a ramas incetul cu incetul fara adepti si apoi a fost data uitarii0 1a disparitia +iliasmului au contribuit mai ales "ri6en si !ionisie de &le#andria8 in rasarit si -er0 &u6ustin8 in apus0 !ar +iliasmul a iesti din nou la iveala8 in mod sporadic8 spre sfirsitul evului mediu8 in unele cercuri dizidente din sinul Bisericii Romano)Catolice8 iar in epoca moderna si)a facut iarasi aparitia8 de data aceasta fiind sustinut de unele 6rupari mistice din sintul Protestantismului1 8 care nesocotesc faptul ca Sfinta Scriptura nu cunoaste decit o sin6ura Parusie 6lorioasa a

380

lui *ristos8 o sin6ura inviere a celor din morminte si o sin6ura 7udecata universala0 ,ilenistii i6nora si faptul ca8 in &pocalipsa JJ8 1)58 Sfintul &postol si /van6+elist (oan se refera in 6rai simbolic8 la era mesianica inau6urata in lume prin intruparea8 7ertfa si invierea lui *ristos8 la renasterea credinciosilor prin +arul Sfintului !u+ incredintat Bisericii spre administrare si la ferirea de stapinirea diavolului0 Starea provizorie in care se afla trupurile si sufletele celor raposati si faza paminteasca a Bisericii crestine se vor inc+eia la Parusia lui *ristos0 (nvierea de obste si 7udecata universala reprezinta ultimul act al biruintei lui *ristos asupra diavolului si mortii4 9( Cor0 J>8 24)2$;0 !in acest moment8 Satan si slu7itorii lui vor fi aruncati @@in iezerul de foc si de pucioasa si vor fi c+inuiti acolo8 zi si noapte in vecii vecilorAA 9&poc0 JJ8 1';8 iar dreptii vor trai de)a pururi @@in cortul lui !umnezeu si vor fi poporul lui si insusi !umnezeu va fi cu eiAA 9&poc0 JJ(8 3 s0u0;0 Criteriul 6eneral dupa care se va face separarea in mintuiti si osinditi8 la 7udecata din urma8 va fi atitudinea practica pe care fiecare a avut)o8 in viata de aici8 fata de aproapele aflat in suferinta8 dreptul .udecator declarindu)se solidar cu toti aceia care au avut nevoie de vreun a7utor 9,atei JJ>8 32)46;0 (ntrucit a7utorarea apoapelui la nevoie este unul din postulatele le6ii morale naturale sadita de !umnezeu in cu6etul fiecaruia dintre noi 9,atei >8 46)4 B Rom0 ((8 6)15;8 nimeni nu va putea pretinde ca n)a cunoscut aceasta obli6atie0 Pentru crestini8 care isi cunosc indatoririle din !escoperirea dumnezeiasca8 7udecata se va face dupa criteriul atitudinii fata de mesa7ul lui *ristos8 care le)a aratat tot ce trebuie sa faca sau sa evite8 spre a merita sa primeasca fericirea cea vesnica0 Poruncile !ecalo6ului8 virtutile asezate la baza celor noua Biserici8 recomandarile din Predica de pe ,unte8 indrumarile date &postolilor si sfaturile adresate multimilor de catre mintuitorul8 precum si e#emplul sau personal P la care se adau6a povatuirile adresate crestinilor de catre Sfintii sai apostoli si ucenici )8 toate acestea alcatuiesc un intre6 cod al conduitei crestine8 iar de implinirea lui va depinde8 pentru fiecare8 rezultatul 7udecatii universale0 (n privinta locului in care se afla raiul ma7oritatea te#telor neotestamentare afirma8 fara alta precizare8 ca cei mintuiti se vor afla @@in cerAA8 @@cu !umnezeuAA0 Sfintul &postol Pavel scrie ca8 la Parusia lui *ristos8 odata cu invierea celor morti si cu prefacerea celor vii 9( Cor0 J>8 51)56;8 tot universul va fi eliberat de robia stricaciunii care ()a fost impusa din pricina caderii primului om 9Rom0 >(((8 1%)23;0 1a rindul sau8 Sfintul &postol Petru scrie4 @@<oi asteptam8 potrivit fa6aduintelor lui8 ceruri noi si pamint nou8 in care locuieste dreptatea 9(( Petru (((8 13;0 (ar Sfintul &postol si /van6+elist (oan8 descriind fericirea rezervata celor ai lui *ristos8 spuneB @@Si am vazut un cer nou si un pamint nou0 caci cerul dintii si pamintul dintii au trecutM Si am vazut cetatea cea sfinta8 noul (erusalim8 coborinddu)se din cer de la !umnezeu8 6atita ca o mireasa impodobita pentru ,irele eiAA 9&poc0 JJ(8 1)2;0 !in aceste te#te8 rezulta ca ster6erea ultimelor ramasite ale stricaciunii produse de pacat nu implica nicidecum nimicirea lumii8 ci innoirea ei0 (ntruparea ,intuitorului8 intemeierea Bisericii si renasterea noastra prin +ar8 credinta si fapte bune sint de pe acum o noua creatie 93al0 >(8 15B (( Cor0 >0 1 ;8 iar @@omul cel nou8 zidit dupa !umnezeu intru dreptate si intru sfintenia adevaruluiAA 9/fes (>8 24;8 a primit de la !u+ul Sfint capacitatea @@desavirsiriiAA8 care)l a7uta @@sa a7un6a la starea de barbat desavirsit8 la masura virstei deplinatatii lui *ristosAA 9/fes0 (>8 12)13;0 1umea care va sa fie si care va consta8 dupa invatatura crestina8 din @@ceruri noi si pamint nouAA8 presupune P prin analo6ie cu cele intervenite in starea trupului 9( Cor0 J>8 42)448 4%) 54; P nu distru6erea si disparitia cosmosului de acum8 pentru ca8 in locul lui8 !umnezeu sa creeze din nimic altul nou8 ca la inceput8 ci innoirea si trasfi6urarea celui actual8 spre a deveni o locuinta potrivita pentru @@fiii lui !umnezeuAA0 (nnoirii

381

esentiale si transfi6urarii noastre in *ristos ii va corespunde asadar o innoire a intre6ii creatii8 caci nu este potrivit ca aceia care vor fi facuti @@partasi dumnezeestiii firiAA 9(( Petru8 (8 4; sa)si duca viata cea noua in conditiile lumii vec+i1$0 &tit in actul invierii mortilor8 cit si in cel al innoirii creatiei8 se respecta deci principiul divin al continuitatii8 in toate domeniile4 ) al slavei8 in care crestinii au si fost introdusi prin Sfintele Taine8 dar care nu va inceta sa creasca pentru aceia care isi a6onisesc de pe acum @@temelia buna pentru veacul viitorAA 9( Tim0 >(8 1%;B ) al vietii vesnice8 inceputa din viata paminteasca prin urmarea lui *ristos8 intarita continuu prin +arul Sfintului !u+ si sporind8 neincetat8 pina la cea cereasca de dupa invierea trupului 9(oan8 (8 16B Rom0 >(8 4B Tit0 (((8 B (( Cor0 (((8 12B (>8 14)1 ;B ) al dra6ostei care8 intrucit @@!umnezeu este iubireAA 9( (oan (>8 $;8 @@nu cade niciodataAA 9( Cor0 J(((8 $8 13; si care @@find le6atura desavirsirii 9Col0 (((8 14;8 uneste pentru totdeauna pe crestini cu *ristos8 capul Bisericii 9/fes0 (((8 1$B 3al0 ((8 1%;B ) al mintuirii care ne)a fost daruita de pe acum 9/fes0 ((8 58 $B ( Cor0 (8 1$B Rom0 (8 16B >(((8 24;8 dar pe care trebuie s)o pastram pina la capatul vietii pamintesti 9&poc0 ((8 1'B J((8 11; si care va fi desavirsita in noi pentru vesnicie8 de (isus *ristos8 prin invierea trupeasca si mostenirea fericirii vesnice8 in urma 7udecatii universale 9-ilip0 ((8 12B (((8 11)14B ( Tes0 >8 %B Rom (((8 11B ( Cor0 >8 5B (( Tim0 ((8 1'B (>8 1$;B ) al infierii de catre Parintele ceresc8 infiere pe care am si dobindit) o in *ristos 9/fes0 (8 5B Rom0 >(((8 168 2%B 3al0 (>8 5)6;8 dar ale carei roade4 mostenirea tuturor bunurilor fa6aduite le vom primi abia in viata viitoare8 dupa Parusia lui *ristos 9Rom0 >(((8 16)1$B 21B 23)3'B (( Cor0 (>8 15;1%0 Certitudinea 7udecatii particulare si mai cu seama a celei universale8 care sint menite sa restabileasca ordinea morala tulburata de pacat8 constituie pentru credinciosi8 dimpreuna cu dra6ostea filiala fata de Parintele ceresc8 cea mai puternica frina impotriva pacatului si un stimulent continuu al virtutii0 Privita din acest punct de vedere8 morala neotestamentara este mai intii si in mod esential primire si valorificare a darurilor dumnezeiesti si dupa aceea inaintare constient8 voluntara si sustinuta pe calea ce duce la desavirsire si spre fericirea8 cereasca0 "r8 aceasta speranta sincera si arzatoare se va implini numai dupa o minutioasa si stricta cercetare si 7udecata a atitudinii fata de !umnezeu si a conduitei morale pe care fiecare le)a avut in cursul vietii sale pamintesti2'0 !aca certitudinea 7udecatii lui !umnezeu8 care este atostiutor si drept8 este o incura7are pentru cei drepti8 ea este totodata o amenintare pentru cei nedrepti4 @@Stim ca 7udecata lui !umnezeu este dupa adevarM Si oare socotesti tu8 omuleM ca vei scapa de 7udecata lui !umnezeu2M !upa impietrirea ta si nepocaita inima iti aduni tie minie pentru ziua miniei si a descoperirii dreptei 7udecati a lui !umnezeu8 care va da fiecaruia dupa faptele lui4 celor ce prin rabdarea lucrului bun cauta slava si cinste si nestricaciune8 9le va da; viata vesnicaB iar celor impotrivitoriM minie si ur6ieB necaz si strimtoare peste tot sufletul omului facator de rauM8 dar slava si cinste si pace oricui face bineleM8 pentru ca la !umnezeu nu este partinireAA 9Rom0 ((8 2)11;0 &ntiteza @@rasplata)pedeapsaAA8 este corolarul celei de @@bine si rauAA0 3indul la 7udecata lui !umnezeu si teama de pedeapsa 1ui opreste pe cei rai sa se lase in voia relelor porniri si deprinderi0 !e aceea8 desi <oul Testament defineste pe !umnezeu ca fiind viata8 lumina si iubire 9( (oan (8 2B $)11B (>8 $; si cu toate ca ni 1)a descoperit ca Parinte8 ,intuitorul si Sfintii Sai &postoli n)au e#clus8 din apelurile morale adresate credinciosilor8 amenintarea cu pedeapsa dumnezeiasca 91uca J(((8 385B ,atei JJ(((8 338 368 3$B -ilip ((8 12 etc0;210

382

Teama de !umnezeu pe care >ec+iul Testament o considera @@inceputul intelepciunii 9Prov0 (8 l Ps0 JC(8 1'; isi pastreaza functia peda6o6ica pentru pacatosi si in iconomia +arului0 !ar <oul Testament nu intele6e prin ea un sentiment inferior8 o reactie servila8 o atitudine umilitoare8 ca a unui sclav fata de stapinul sau8 ci e#presia dorintei arzatoare a credinciosului de a nu supara8 prin pacat8 pe Parintele ceresc0 &titudinea crestinului fata de !umnezeu nu este deci cea de rob8 ci cea de fiu si mostenitor 93al0 (>8 6B Rom0 >(((8 14)1 ;0 (ar daca crestinul8 fiindca se stie supus 6reselii8 nu poate alun6a cu totul din inima sa teama mostenita de la &dam cel cazut8 el o poate totusi invin6e prin iubirea desavirsita fata de !umnezeu si fata de aproapele4 @@(n iubire nu este frica8 ci ubirea desavirsita alun6a fricaAA9( (oan (>8 1$;B @@!ra6ostea este de la !umnezeuM caci !umnezeu este iubireAA 9( (oan (>8 )$; si @@aceasta porunca avem de la /l4 cine iubeste pe !umnezeu8 iubeste si pe fratele sauAA 9( (oan (>8 21;0 Si cum (isus *ristos8 -iul lui !umnezeu8 ne)a incredintat ca de)a dreapta Sa8 la 7udecata din urma8 vor fi asezati numai aceia care au savirsit fapte de iubire frateasca fata de semenii lor mai mici de pe pamint8 se intele6e de la sine ca dobindirea fericirii vesnice este conditionata8 pentru orice credincios8 de slu7irea lui *ristos8 prin slu7irea aproapelui8 de slu7irea lui !umnezeu prin slu7irea semenilor0 Crezul cuprinde doua afirmatii principale care rezuma invatatura despre viata vesnica sau es+atolo6ie4 @@Si iarasi va sa vina8 cu slava8 sa 7udece viii si mortii8 a Caruia imparatie nu avea sfarsitAAB si @@&stept invierea mortilor si viata veacului ce va sa vinaAA0 &ceasta invatatura plina de optimism este purtata si transmisa mai cu seama de traditia litur6ica8 omiletica si cultica8 in special prin slu7ba inmormantarii pentru cei ce au adormit @@in nade7dea invierii si a vietii vesniceAA 9Randuiala proscomidiei;0 (n celebra sa omilie pascala8 (oan *risostom spune ca8 dupa invierea lui *ristos8 moartea si iadul au pierdut puterea lor absoluta4 @@:nde)ti este moarte boldul2 :nde)ti este iadule biruinta2 (nviat)a *ristos si tu ai fost nimicitAA0 (mno6rafii marturisesc4 @@ /ste o mare taina a ta8 risipirea cea vremelnica a fapturilor Tale si dupa aceea alcatuirea din nou si odi+na cea de veciAA 9>ecernia din !uminica Rusaliilor;0 /s+atolo6ia 9de la esc+ata S evenimentele ultime; este invatatura despre realitatile ultime ale mantuirii8 adica despre instaurarea (mparatiei lui !umnezeu sau viata veacului ce va sa vina8 ca incoronare a operei rascumparatoare a lui *ristos)(mparatul8 care se manifesta la sfarsitul istoriei8 plin de slava8 sa 7udece viii si mortii 9/fes0 18 2') 23B ( Tes0 58 1)11;0 /s+atolo6ia nu trebuie confundata cu @@sfarsitul lumiiAA si nici nu trebuie limitata la descrierea evenimentelor care insotesc a doua venire a lui *ristos8 sau parousia4 invierea mortilor8 7udecata ultima sau 6enerala8 raiul si iadul8 instaurarea 6lorioasa a imparatiei0 /s+atolo6ia se referea la o noua ordine de e#istenta8 la o stare ultima de transfi6urare8 dincolo de istorie8 stare care este obiectul ru6aciunii si sperantei crestine4 @@>ina imparatia TaAA 9,atei 68 1';8 dar care este de7a prezenta aici si acum8 si care confrunta istoria actuala4 @@(mparatia lui !umnezeu este in mi7locul vostruAA 91uca 1 8 21;0 !esi se intampla la @@sfarsitulAA istoriei8 (mparatia es+atolo6ica nu este rezultatul unui proces istoric0 1umea incepe din nou avand ca scop nu sfarsitul8 ci eternitatea0 !e la (ntruparea -iului8 lumea este locul manifestarii imparatiei lui !umnezeu si al transfi6urarii omului8 iar de la Cincizecime8 !u+ul introduce si mentine imparatia in istorie8 sc+imband istoricitatea lineara8 cronolo6ica8 in prezenta es+atolo6ica8 vesnica0 (n acest sens8 istoria nu este numai trecut8 @@anamnesisAA ci si anticipare si pre6ustare reala a vesniciei0 Sau mai bine)zis8 istoria si es+atolo6ia formeaza o unica realitate in iconomia mantuirii8 care nu se confunda cu timpul acesta0 (n ru6aciunea eu+aristica8 a doua venire a lui *ristos este invocata ca parte din istoria mantuirii4 @@&ducandu)ne aminte8 asadar8 de aceasta porunca mantuitoare si de toate cele ce s) au facut pentru noi4 de cruce8 de 6roapa8 de invierea cea de)a treia zi8 de inaltarea la

383

ceruri8 de sederea cea de)a dreapta si de cea de a doua si marita iarasi)venireAA0 Ca adunare litur6ica8 Biserica insasi este poporul lui !umnezeu in stare de pelerina78 in miscare spre imparatia lui !umnezeu4 @@Caci nu avem aici cetate statatoare8 ci o cautam pe aceea ce va sa fieAA 9/vrei 138 14;0 (nvatatura despre @@lumea care va sa vinaAA 9/vrei 28 5;8 sau es+atolo6ia a fost dezvoltata ca parte inte6ranta din doctrina despre @@iconomiaAA lui !umnezeu8 care cuprinde ansamblul operei lui !umnezeu @@in afaraAA4 creatia8 intruparea8 rascumpararea 9Rom0 58 %;8 sfintirea si recapitularea tuturor in *ristos 9(oan 1 8 24;8 prin venirea a doua in slava a lui *ristos8 ca !omn si (mparat0 1ui ii va fi supusa @@lumea care va sa vinaAA 9/vrei 28 5;0 @@?iua !omnuluiAA 9(( Tes0 58 2;8 adica ordinea sau eonul es+atolo6ic a fost +otarata intr)un mod @@iconomicAA8 proniator8 prin taina intruparii c+enotice a lui *ristos4 @@>ec+ea imparatie a cazut cand !umnezeu S)a aratat in trup omenesc8 spre innoirea vietii vesnice0 & luat inceput ceea ce fusese +otarat de !umnezeu8 si prin aceasta toate se puneau in miscare8 pentru ca se pre6atea nimicirea mortiiAA0 Tocmai de aceea @@sfarsitulAA nu este o oprire a timpului istoric la o data cronolo6ica8 printr)o catastrofa cosmica8 ci o innoire a creatiei in sens de @@transformareAA 9( Cor08 158 1;8 o trecere de la starea vec+e la starea noua a +arului8 in plentitudinea sa8 la ordinea imparatiei vesnice 9/vrei %8 2 )2$;8 care coincide cu aparitia 6lorioasa a lui *ristos0 Spiritualitatea ortodo#a se distin6e si prin aceea ca lasa un loc foarte lar6 pentru e#perienta es+atoto6ica in viata istorica0 &ceasta atitudine are la baza doua motive esentiale4 unul de ordin teolo6ic8 sistematicB altul de ordin istoric8 misionar0 /ste vorba mai intai de parado#ul vietii crestine8 care poarta in sine aceasta tensiune inevitabila intre e#istenta in lume si lepadarea sau neapartenenta la lume0 Biserica insasi este patrunsa de aceasta viziune parado#ala a vietii si istoriei0 /a este marturia unei noi creatii4 @@!aca este cineva in *ristos8 este o noua fapturaAA 9(( Cor0 58 1 ;0 Biserica si impreuna cu ea intrea6a umanitate si creatie traieste in asteptarea8 @@aratareaAA 9parousia; !omnului8 ziua celei de a doua veniri 9( Cor0 18 $)%B /vrei %8 2$;8 ziua a opta a imparatiei sau a vietii vesnice8 cand !umnezeu va fi totul in toate 9( Cor0 158 2$;0 &ceasta este tinta 9telos;4 viata vesnica 9Rom0 68 22)23;0 (mparatia lui !umnezeu8 care este de7a prezenta odata cu intruparea si invierea -iului Sau0 1a plinirea vremii8 (ntelepciunea si)a intins @@cortulAA printre noi8 lund trup omenesc0 1a sfarsitul vremii8 slava lui !umnezeu isi va intinde cortul in <oul (erusalim8 care nu mai are nevoie nici de templu8 nici de soare 9&poc0 218 3;0 (isus *ristos (nsusi spune ca imparatia Sa8 pre6atita de la intemeierea lumii 9,atei 23)24;8 nu este din lumea aceasta8 dar ca aceasta imparatie este de7a prezenta si la indemana 91uca 1'8 %8 12;0 &cum8 in veacul istoriei prezente8 crestinii au primit numai o arvuna a bunatatilor fa6aduite8 darurile Sfantului !u+B cei ce au pre6ustat imparatia8 au nevoie de rabdare ca sa primeasca rasplata definitiva 91uca %8 62;8 viata vesnica in totalitatea ei0 &cesta este timpul de speranta8 de pocainta si mai ales de ru6aciune4 @@Sa vina imparatia TaAA8 @@Sa vina +arul si sa treaca lumea aceastaAA 9!ida+ia8 1'8 5;0 (n al doilea rand8 tonalitatea es+atolo6ica a pietatii ortodo#e emana dintr)o e#perienta istorica8 dificila8 pe care ma7oritatea Bisericilor au facut)o timp de secole0 &desea8 ortodocsii au fost siliti sa traiasca in situatii sociale si politice defavorabile8 fara posibilitatea de a marturisi credinta lor si a e#prima cultura lor0 ,ar6inalizati din punct de vedere misionar si cultural8 ei au platit credinta lor cu pretul suprem0 &scetismul monastic nu este altceva decat o forma de deplasare a crestinului la mar6inea societatii8 in suferinta si tacere8 intr)o atitudine de anticonformism8 din cauza unei lumi ostile si ambi6ue0 (n aceasta ambianata de ostilitate si a6resivitate8 pustia8 care este simbolul caracterului muribund al lumii8 devine campul unei confruntari spirituale8 a

384

@@razboiului nevazutAA8 intre fortele imparatiei si sti+iile acestei lumi0 ,arii eremiti8 acesti @@in6eri pamantestiAA8 prefera sa ia pe contul lor8 in afara cetatii8 aceasta inversunata ciocnire intre fortele vietii si puterile mortii0 Traditia spirituala ortodo#a recunoaste martirul si eremitul ca martori supremi ai (mparatiei lui !umnezeu8 aici si acum0 Revelatia crestina cuprinde istoria mantuirii nu numai ca trecut8 ci si ca viitor0 !e aceea Biserica propovaduieste nu numai ceea ce !umnezeu a facut pentru mantuirea noastra8 ci si ceea ce /l pre6ateste pentru cei ce cred in /l0 (n acest fel8 viata crestinului este pusa sub semnul nade7dii invierii8 al @@trezvieiAA si al pre6atirii pentru viata cea cereasca0 20 (nvatatura crestina despre viata si moarte a0 >iata este un dar al lui !umnezeu)Creatorul0 !umnezeu a creat lumea in stare de rai8 in stare de nestricaciune si de vesnicie0 /l a creat la inceput o alta viata decat viata aceasta pe care o are creatia si umanitatea acum0 @@Cunoscand sfintii8 ) cu intelepciune)8 nestatornicia si trecerea succesiva a vietii acesteia8 au inteles ca nu aceasta este viata daruita de !umnezeu oamenilor la inceput8 ci au invatat tainic ca !umnezeu a creat la inceput alta8 dumnezeiasca si mereu la fel8 una despre care au inteles ca e demna de !umnezeu8 Care e bunAA 9Sf0 ,a#im ,arturisit08 &mbi6ua8 438 trad0 Cit08 p0 156;0 (n acelasi sens8 (saac Sirul vorbeste de @@cele doua lumiAA8 lumea vec+e si cea noua 9Cuvantul (J8 -iloc0 Rom08 %8 p0 316;0 Caracterul vietii de acum 9( Tim0 48 $; este dat8 pe de o parte8 de faptul ca aducerea la e#istenta a lumii cosmice si a celei umane apartine lui !umnezeu8 adica creatul este dependent de vointa lui !umnezeu8 ca ori6ine si destin0 <u e#ista similaritate de nici un fel intre Creator si creat8 c+iar daca !umnezeu a facut omul @@dupa c+ipul SauAA8 adica destinat participarii la viata divina0 1umea creatului nu este vesnica in sine8 ci prin +ar8 prin indumnezeire0 !eoarece fapturile rationale au atat e#istenta istorica8 temporala8 cat si e#istenta vesnica8 nemurirea prin +ar si participare8 ele au si ceva contrariu8 adica nee#istenta0 Pe de alta parte8 simtul actual al e#istentei8 viziunea timpului istoric8 sunt consecinta unei stari determinate de pacat8 care este un act de revolta impotriva naturii de ori6ine0 <oi traim viata de acu8 ca @@urmasii lui &damAA0 &cest pas fals8 contra naturii8 face imposibila e#istenta vesnica0 (storia actuala este rupta in doua4 viata si moartea0 (naintea creatului se afla aceasta alternativa e#istentiala4 @@(ata8 eu astazi ti)am pus inainte viata si moartea8 binele si raulM >iata si moarte ti)am pus /u astazi inainte8 binecuvantare si blestem0 &le6e viataMAA 9!eut0 3'8 158 1%;0 @@&sa zice !omnul4 (ata8 va pun inainte calea vietii si calea mortiiAA 9(er0 218 $;0 Sensul @@iconomieiAA este acela de a reposeda viata data la inceput de !umnezeu8 intr)o forma noua0 &ceasta iconomie opereaza la toate nivelurile si in toate formele de viata cunoscute8 inainte si dupa cadere4 a0 viata lui !umnezeu8 care e#ista prin /l (nsusi8 Care este vesnic8 fara inceput si fara sfarsit8 nu purcede din altceva si este izvorul a toata viataB b0 viata in6erilor care sunt creati si fara de pacatB c0 viata omeneasca8 creata8 atinsa de pacat si muritoareB d0 viata sub)umana8 aceea a animalelor si plantelor8 care este creata8 muritoare si atinsa de pacatul omenesc intr)o lume care a cazut8 si

385

e0 viata puterilor raului8 create bune8 dar datorita vointei lor si faptelor proprii8 se 6asesc sub puterea raului8 se opun planurilor lui !umnezeu si denatureaza viata pe pamant0 >iata in *ristos0 (ntruparea -iului lui !umnezeu duce la aparitia unei vieti noi si unice aceea a Cuvantului 9tipul a; unit cu trupul 9tipul c;0 aceasta este viata vesnica a lui !umnezeu8 care a imbracat o forma8 un trup uman0 "pera mantuirii prezinta importanta pentru diferitele niveluri de viata amintite0 Cand se vorbeste despre @@viataAA8 teolo6ia crestina trebuie sa reziste ispitei de a transforma in idol viata ca atare si sa faca din moartea fizica problema capitala0 Ceea ce proclama Biserica nu este simplu viata biolo6ica sau viata omeneasca obisnuita8 ci viata -iului lui !umnezeu Care S)a facut om0 &ceasta este viata proclamata intr)o lume in care toti suntem confruntati cu moartea8 viata care nu este simpla supravietuire8 ci biruinta asupra mortii8 participare la viata divina0 /ste o viata de o calitate noua8 pe care o pre6ustam inca de aici0 /ste un @@dar peste darAA8 dar el nu intra in posesia noastra decat prin tenacitatea de a sc+imba modul de viata8 de a iesi din lumea pacatului si a cuceri lumea +arului 9( Tim0 68 12;0 @@&le6e viataAA0 @@<oi nu mai suntem niste copii ai necesitatii si i6norantei8 ci copii ai initiativei si libertatiiAA 9(ustin ,artirul8 &polo6ia (8 61;0 >iata corporala8 istoria prezenta8 are o semnificatie capitala pentru veacul es+atolo6ic0 >iata viitoare nu inseamna o ruina a creatiei actuale8 ci o innoire8 o transfi6urare8 plinatatea vietii0 !e aici8 caracterul indisolubil si indivizibil al @@creatiei noiAA in *ristos 93al0 68 15; si depasirea oricarui dualism intre istorie si es+atolo6ie8 intre trup si suflet0 !ualismul ce s)ar putea observa de pilda intre viata si moarte este depasit8 deoarece ritmul vietii viitoare este re6lat dupa e#i6entele zilei a opta8 sabatul creatiei8 viata in forma ei deplina si vesnica0 /ste adevarat ca in lumea aceasta totul este amestecat si stirbit8 si tocmai de aceea viata crestina este patrunsa de un profund realism4 @@-ie lumea8 fie viata8 fie moartea8 fie lucurile de acum8 fie cele viitoare8 toate sunt ale voastreAA 9( Cor08 38 22;0 (n aceasta perspectiva8 @@zilele de pe urmaAA8 timpul pe care il parcur6em acum in viata corporala8 nu sunt altceva decat pre6atirea 9paras=evi; pentru nelucrarea 9sabat; de dincolo de moarte0 !e aici importanta deosebita ce se da8 in slu7bele ortodo#e8 sfintirii timpului si spatiului8 a tot ce apartine lumii de aici si vietii corporale4 @@&ceasta ni se face de folos cand8 dupa ce vor trece de viata aceasta de pre6atire8 vom intra in nelucrarea de dincolo de moarte0 Pentru ca in ziua dinaintea sambetei este si se numeste ziua de pre6atireAA 9Parasc+evi)>ineri;0 !ar ea e viata aceasta8 in care trebuie sa ne pre6atim pentru viata viitoare8 in care nu vom mai savarsi nici un lucru din cele ce ne sunt in6aduite aici8 nici lucrarea pamantului8 nici ne6utatoria8 nici slu7irea noastra8 nici altceva din cele cu care ne sar6uim aici0 Ce petrecand in nelucrare totala8 vom aduna roadele semintelor semanate de noi in viata aceasta0 /le vor fi nestricacioase si prime7dioase8 daca am semanat seminte rele in timpul lucrarii pamantului in viata aceasta0 @@Caci cel ce seamana in du+8 zice8 va secera din du+ viata vesnicaB iar cel ce seamana din trup8 din trup va secera stricaciunea 93al0 68 $;AA 93ri6orie de <Essa8 >iata lui ,oise8 trad0 Cit08 p0 6$;0 b0 ,oartea0 @@Ceasul de pe urmaAA0 Continuitatea intre viata corporala si viata veacului ce va sa vina 9( Tim0 48 $; este intrerupta de moartea fizica8 biolo6ica8 sau @@adormireaAA8 adica intoarcera trupului in pamantul din care a fost creat8 si a sufletului8 in @@latura celor vii si locasurile dreptilor si sfintilorAA0 ,oartea este 6enerala8 ea vine la fel si pentru cel drept si pentru cel pacatos8 @@Caci pamant esti si

386

in pamant te vei intoarceAA 9-ac0 38 1%;0 @@!aca vorbiti despre moarte8 vorbiti despre datoria fata de firea umanaAA 9Sf0 (oan *risostom8 Scrisoarea catre "limpias8 (J8 4;0 ,oartea corporala8 infricosatul ceas de pe urma8 este o realitate iminenta si implacabila4 @@>eniti acum cei care ziceti4 &stazi sau maine vom mer6e in cutare cetate8 vom sta acolo un an si vom face ne6ot si vom casti6aB voi8 care nu stiti ce se va intimpla maine8 ca ce este viata voastra2 &bur sunteti8 care se arata o clipa8 apoi piere0 (n loc ca voi sa ziceti4 !aca !omnul voieste8 vom trai si vom face aceasta sau aceea0 Si acum va laudati in trufia voastra0 "rice lauda de acest fel este rea0 !rept aceea8 cine stie sa faca ce e bine si nu face8 pacat areAA 9(acov 48 13)1 ;0 @@1a fel va fi in ziua in care se va arata -iul "mului0 (n ziua aceea8 cel care va fi pe acoperisul casei8 si lucrurile lui in casa8 sa nu se coboare ca sa le iaB de asemenea8 cei ce va fi in tarina8 sa nu se intoarca inapoi0 &duceti)va aminte de femeia lui 1ot0 Cine va cauta sa scape viata sa8 o va pierdeB iar cine o va pierde8 o va dobandi0 ?ic voua4 (n noaptea aceea vor fi doi intr)un patB unul va fi luat8 iar celalat va fi lasat0 !oua vor macina impreunaB una va fi luata si alta va fi lasata0 !oi vor fi in o6or4 unul se va lua si altul se va lasaAA 91uca 1 8 3')36;0 (n moarte8 ca si in viata8 toti sunt urmasii lui &dam8 in sensul ca moartea @@a intrat in lumeAA8 pentru ca si pacatul @@a intrat in lumeAA8 nefiind nici creatia lui !umnezeu8 nici co)naturala fiintei create0 (ntelepciunea afirma cu tarie aceasta4 @@!umnezeu n)a facut moartea si nu se bucura de pieirea celor vii0 /l a zidit toate lucrurile spre viata si fapturile lumii sunt izbavitoareB intru ele nu este samanta de pietre si moartea nu are putere asupra pamantuluiAA 9(8 13)14;0 @@!umnezeu a zidit pe om spre nestiricaciune si l)a facut dupa c+ipul fiintei Sale0 (ar prin pizma diavolului moartea a intrat in lume si cei ce sunt de partea lui vor a7un6e s)o cunoascaAA 9((8 23)24;0 ,oartea @@a intrat in lumeAA8 adica situatia descrisa de -acere a fost inversata0 1umea viitoare8 adica restabilirea lumii de la inceput intr)o forma noua8 se realizeaza prin sc+imbarea lumii de acum0 (n starea de rai8 omul participa la viata divina simbolizata prin pomul vietii0 !upa pacat8 pierde starea de nestricaciune8 este departat de comuniunea cu !umnezeu8 nu are acces la pomul vietii0 &dam nu mai recunoaste pe !umnezeu ca principiul vietiiB de aceea8 pune femeii sale numele /va8 adica viata8 pentru ca ea era sa fie mama tuturor celor vii 9-acere 38 2';0 ,oartea8 adica desfacerea vremelnica a naturii umane in elementele ei componente8 ca si invierea8 adica impreunarea la loc a acestora8 constituie mari taine ale credintei0 Te#tele litur6ice vorbesc de desfacerea si risipirea acestei le6aturi8 pentru ca astfel sufletul sa mear6a acolo de unde a luat fiinta8 pana la obsteasca inviere8 iar trupul sa fie desfacut in cele dintru care a fost alcatuit 9Slu7ba inmormantarii;0 &titudinea crestina in fata mortii corporale emana din credinta ca sfarsitul biolo6ic nu inseamna o desfiintare a persoanei8 ci o desfacere vremelnica a fapturii create4 @@Tu sin6ur esti fara de moarte8 Cel ce ai facut si ai plasmuit cu mana pe omB iar noi8 pamantenii8 din pamant suntem ziditi si in acelasi pamant vom mer6e8 precum ai poruncit8 Tu8 Cel ce m)ai zidit si ai zis4 pamant esti si in pamant vei mer6e8 unde toti pamantenii mer6em8 facand din tan6uirea de in6ropare cantarea &leluia5AA0 Slu7ba inmormantarii pune in evidenta credinta ferma intr)o umanitate es+atolo6ica8 ancorata in @@!umnezeul du+urilor si a tot trupulAA 9<um0 2 8 16;0 (n plus8 comunitatea vazuta8 in care se tin impreuna intr)o fraternitate de speranta8 buni si rai8 drepti si pacatosi8 participa prin dra6ostea lor8 la destinul vesnic al celor adormiti0 30 (nvatatura crestina despre inviere

387

Ceasul din urma8 cand se implineste firul vietii8 nu este o moarte absoluta0 Caci fata mortii ce parea indestructibila a fost surpata de invierea lui *ristos0 !upa invierea Sa8 moartea este doar un somn 9( Cor0 158 2';0 ,oartea nu mai este semnul condamnariiB de aceea crestinul nu are frica de moarte8 pentru ca dincolo de ea8 se afla nade7dea invierii 9(( Cor0 48 %)21;0 Crestinii trebuie sa se teama de pacat8 nu de moarte0 Sfantul (oan *risostom spune ca8 prin (nvierea lui *ristos8 s)a sc+imbat sensul mortii si destinul e#istentei noastre4 @@&stazi8 vreme potrivita este iarasi sa 6raim acele cuvinte profetice4 :nde)ti este8 moarte8 boldul2 :nde)ti este8 iadule8 biruinta2 9"sea8 138 14;0 &stazi8 stapanul nostru *ristos a sfaramat portile cele de arama si a pierdut insasi fata mortii0 !ar pentru ce vorbesc de fata mortii2 ()a sc+imbat c+iar numele mortii0 &cum moartea nu se mai numeste moarte8 ci adormire si somnAA 9Cuvant la invierea !omnului;0 <ade7dea si asteptarea de a fi unit cu *ristos pentru viata vesnica 9Rom0 58 1)1'; se spri7ina deci pe faptul invierii lui *ristos8 /l fiind Cel dintai nascut din morti 9Col0 18 1$;0 @@Binecuvantat fie !umnezeu si Tatal !omnului nostru (isus *ristos8 Care8 dupa mare mila Sa8 prin invierea lui (isus *ristos din morti8 ne)a nascut din nou8 spre nade7de vie8 spre mostenire nestricacioasa si neintinata si neveste7ita8 pastrata in ceruri pentru voi8 cei ce sunteti paziti cu puterea lui !umnezeu8 prin credinta8 spre mantuire8 6ata sa se dea pe fata in vremea de apoiAA 9( Petru8 18 3)5;0 Ce raport e#ista intre viata naturala umana si modul de viata al lui *ristos 9intre tipul c si tipul a;8 intre ciclul de e#istenta biolo6ica8 istorica8 si ciclul imparatiei lui !umnezeu2 (n totala ascultare fata de voia Tatalui si in toata iubirea fata de fiinta umana si creatia Sa8 (isus *ristos este Preotul care antreneaza umanitatea in procesul rasti6nirii pe cruce8 care este procesul invierii si al 6lorificarii0 *ristos a fost preamarit pe cruce4 @@&cum -iul "mului a fost preamaritAA 9(oan 138 31;0 (isus nu a murit fortat de impre7urari8 ca punere in fapt a unei sentinte 7udiciare sau reli6ioase0 /l a acceptat 7ertfa deoarece viata lumii mer6ea mana in mana cu moartea Sa0 /l nu S)a distrat cu moartea si nici nu a simulat)o8 ci a suferit in mod real0 .ertfa nu este pentru /l ceva e#terior0 .ertfa este actul in care (isus *ristos a distrus moartea8 nu de la distanta8 ci luptandu) Se /l (nsusi cu ea8 in trupul Sau0 @@:nul din TreimeAA8 cu trupul8 pentru noi s)a rasti6nit si8 cu moartea Sa8 a biruit moartea0 (n moartea Sa8 /l este si &r+iereu care aduce 7ertfa si 7ertfa care se aduce 9/vrei %8 24)25;0 !ar pentru ca viata noastra era ascunsa in /l8 (isus *ristos a biruit moartea si in numele nostru si impreuna cu noi0 Cu trupul 1ui a biruit stricaciunea mortii si cu rana 1ui noi toti ne)am vindecat0 Toti am patimit impreuna cu /l si toti am inviat impreuna cu /l0 Prin (nvierea Sa8 @@din moarte la viata si de pe pamant la cer8 *ristos !umnezeu ne)a trecut pe noiAA 9Canonul Pastilor;0 /l initiaza si conduce aceasta trecere de la moarte la viata8 atat ca ar+iereu care a strabatut cerurile 9/vrei 48 14;8 cat si ca ,ielul lui !umnezeu 9(oan 18 36;8 ca sin6urul fara de pacat 9( Petru 28 22;0 Scopul 7ertfei nu este acela de a ster6e pacatele in sens le6alist8 ci de a restitui viata cea vesnica si adevarata ca o noua relatie cu !umnezeu0 & fi @@in pacatAA inseamna a fi in stare de victima8 in stare de dominare si de alienare0 Pentru a reposeda viata pentru altii8 /l (nsusi ridica pacatul lumii 9(oan 18 2%;8 sfaramand le6aturile mortii8 rupand zidul despartitor 9/fes0 28 14;0

388

>iata lumii mer6e mana in mana cu moartea 1ui4 @@Cine isi iubeste viata8 o va pierdeB iar cine isi uraste viata in lumea aceasta o va pastra pentru viata vesnicaAA 9(oan 128 25;0 /l Si)a oferit viata 9(oan 1'8 1$;8 pentru noi si impreuna cu noi8 iar @@daca am murit impreuna cu /l8 vom si invia impreuna cu /lAA 9(( Tim0 28 11B cf0 Col0 28 2'B Rom0 68 $;0 / o moarte care iarta 91uca 238 34;8 pentru ca /l n)a facut rau nimanui 91uca 238 41B -apte 1'8 3$;0 (isus este sin6urul fara de pacat si sin6urul Care nu a savarsit pacat 9( Petru 28 22;8 caci !u+ul a ramas in /l si ramane in /l0 Prin 7ertfa si iniverea lui (isus *ristos8 ceva radical s)a produs in starea si istoria umanitatiiB a aparut puterea invierii si vietii8 de care nu sunt capabile puterile mortii4 @@Cel ce este in voi8 este mai mare decat cel ce este in lumeAA 9( (oan 48 4;0 :manitatea a fost eliberata8 fiind scoasa din starea de victima in care era tinuta cu sila de pacat8 dezbracand domniile si puterile8 biruindu)le prin cruce 9Col0 28 15;0 Stapanitorul acestei lumi a fost detronat 9(oan 128 31;0 /l a surpat puterile iadului0 /l a blocat definitiv calea mortii0 @@>ra7masul cel din urma8 care va fi nimicit8 este moarteaAA 9( Cor0 158 26;B @@&cum s)a implinit mantuirea8 puterea si imparatia !umnezeului nostru si stapinirea *ristosului Sau8 caci aruncat a fost parasul fratilor nostriAA 9&poc0 128 1';0 Prin 7ertfa si invierea Sa8 (isus ne)a introdus nu numai intr)un nou mod de viata8 ci si intr)un nou ciclu de e#istenta8 ciclul imparatiei lui !umnezeu0 (n miscarea istoriei apare o alta miscare8 aceea a imparatiei viitoare0 !e aceea (nvierea8 si de fapt si (ntruparea8 au nu numai o rezonanta de memorial8 de amintire a evenimentelor din trecut8 ci o rezonanta de anuntarea a viitorului8 de prefi6urare si de pre6atire a imparatiei0 Cu invierea lui *ristos8 viata este orientata spre (mparatie8 care8 intr)o forma de7a anticipata8 este in mi7locul nostru8 aici si acum8 ca imparatie a !u+ului8 care calauzeste Biserica in tainele vietii viitoare pana la a doua venire a -iului8 Care 1)a trimis 9(oan 168 13)15;0 /l ne)a daruit un element nou8 viata Sa dumnezeiasca4 @@!in plinatatea 1ui noi toti am primit8 si +ar peste +arAA 9(oan 18 16;0 /l ne)a transferat puterea de a deveni copiii lui !umnezeu8 nascuti din !umnezeu 9(oan 18 12)13;0 .ertfa si invierea aduc in istorie o noua realitate8 care transforma crestinii in icoane ale lui *ristos8 facandu)i martori efectivi ai Sai8 nu numai in aceasta viata8 ci si in viata veacului care va sa vina0 (n aceasta mutare spre noua creatie8 spre viata in deplinatatea si in infinitate ei8 este posibila numai datorita invierii lui *ristos0 Prin invierea Sa8 /l a surpat moartea definitiv8 dand viata infinita si deplina tuturor0 Teolo6ia filocalica vorbeste de trei @@nasteriAA8 corespunzatoare cu trei moduri de e#istenta4 dupa trup8 ca fiinta umana8 adica aducerea in e#istentaB prin botez8 pentru e#istenta fericitaB prin inviere8 pentru e#istenta vesnica0 !upa invierea lui *ristos8 nu e#ista moarte absoluta4 @@& inviat *ristos si nici un mort nu este in 6roapa8 caci *ristos8 sculandu)Se din morti8 incepatura invierii celor adormiti S)a facutAA0 &stfel8 misterul vietii viitoare este misterul restituirii es+atolo6ice a umanitatii si creatiei de catre *ristos Cel inviat8 ,arele (mparat al veacurilor0 &ceasta restituire nu este rezulatul unei @@intoarceri eterneAA8 teza sustinuta de reli6iile naturale8 care propun o ordine ciclica a timpului0 /s+atolo6ia intra in ordinea lineara a iconomiei divine8 care este miscata de !u+ul lui !umnezeu0 Trecerea de la moarte la viata8 spre imparatia vesnica8 se face prin inviere0 !e asemenea8 nemurirea sau supravietuirea sufletului nu tine de natura lui8 ci este un dar al invierii0 Restituirea es+atolo6ica este o transcendere pascala4 @@/ste cu neputinta ca8 murind cineva8 sa invie fara a7utorul Celui ce S)a inviat pe Sine din mortiAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo6;0 40 .udecata individuala anticipata

389

Credinta intr)o 7udecata particulara sau anticipata8 care are loc dupa moartea fizica8 atunci cand sufletul8 in prezenta lui !umnezeu8 devine responsabil de intrea6a viata8 apartine es+atolo6iei ortodo#e0 &ceasta 7udecata este un fel de recapitulare constienta a intre6ii vieti0 (n practica litur6ica8 in special in slu7ba inmormantarii si a pomenirii mortilor8 e#ista multe elemente care ar parea la prima vedere incoerente8 despre o etapa intermediara intre moartea corporala a fiecaruia si 7udecata finala0 Cu toate acestea8 o 7udecata anticipata nu este pusa niciodata la indoiala0 :n realism es+atolo6ic se de6a7a din aceasta practica4 omul sta in fata vesniciei nu cu oroarea mortii8 nici cu teroarea 7udecatii8 ci cu nade7dea invierii0 <imeni nu va scapa de moarte8 inmormantare si 7udecata8 care sunt ocazii imediate de a se prezenta inaintea Creatorului8 Stapanul vietii si al mortii0 &cestea pot fi descrise astfel4 @@astazi sufletul se desparte de trup8 mutandu)se la lumea cea vesnica8 mer6and pe o cale in care niciodata n)a umblat8 si la .udecatorul Cel nefatarnic8 unde stau inainte cetele in6erestiB infricosatoare este 7udecata aceea8 unde toti vom sta 6oi4 unii rusinati8 iar altii incununatiAA 9Slu7ba inmormantarii;0 .udecata particulara nu este un eveniment de condamnare si de e#cludere absoluta0 /ste momentul de a discerne8 in toata libertatea constiintei8 ceea ce este constructiv8 pozitiv8 de ceea ce este destructiv8 ne6ativ8 in viata credinciosului0 !e aceea si efectul ei nu este la fel pentru toti0 -iecare poarta sarcina sa 93al0 68 4)5;8 deci are o responsabilitate personala8 sin6ulara0 -iecare alear6a de unul sin6ur spre tinta mantuirii8 fiecare se lupta pentru a fi recunoscut drept inaintea lui !umnezeu 93al0 58 4;0 -ata in fata cu !umnezeu8 crestinul nu se 7ustifica8 ci se roa6a4 @@Sa nu intri la 7udecata cu robul TauAA0 Starea in care sufletul este despartit de trup8 este o stare provizorie8 totusi deosebita 9,arturisirea de credinta ortodo#a P 16428 cap0 1J()1J((;8 asa cum arata in parabola bo6atului si saracului 1azar 91uca 268 1%)31;0 Ceea ce fiecare a a6onisit in aceasta viata8 fie bine8 fie rau8 se manifesta imediat0 &ceasta datorita faptului ca suntem marcati de faptele noastre pentru eternitate0 1a 7udecata anticipata se tine seama anume de aceasta le6atura intre credinta si morala8 intre ceea ce credem si ceea ce facem8 intre felul de a crede si felul de a vietui8 intre 1e6ea lui !umnezeu si libertatea personala8 care se vede cel mai bine in pilda bo6atului si a saracului 1azar 91uca 168 1%)31;0 (isus8 spunand prin 6ura lui &vraam catre bo6at4 @@&u pe ,oise si proorociiB sa asculte de eiAA 91uca 168 2%;8 vrea sa confirme obli6atia fiecaruia sa se intrebe in ce masura este responsabil de viata sa proprie4 @@/u8 !omnul8 patrund inima si incerc rarunc+ii8 ca sa rasplatesc fiecaruia dupa caile lui si dupa roada faptelor luiAA 9(eremia8 1 8 1';0 Bo6atul trebuie sa intelea6a ca !umnezeu a ales pe cei saraci pentru a fi mostenitorii imparatiei Sale 9cf0 (acob 28 5;8 purtati de in6eri in sanul lui &vraam 91uca 168 22;0 Bo6atii care raman aserviti averii8 nu intra in aceasta imparatie8 pentru ca nu pot sa asculte vocea /van6+eliei4 @@!aca nu asculta de ,oise si de prooroci8 nu vor crede nici daca ar invia cineva dintre mortiAA 91uaca 168 31;0 /#emplul tanarului bo6at 9,arcu 1'8 1 )2 ; ne arata8 de asemenea8 ca se poate trai8 concret8 in mod deliberat8 in opozitie cu convin6erile cele mai profunde0 Tanarul care intreaba pe (isus4 @@Ce sa fac ca sa mostenesc viata vesnicaAA2 <)ar fi avut atatea bo6atii daca ar fi trait potrivit 1e6ii8 asa cum fals pretinde4 @@(nvatatorule8 acestea toate le)am pazit din tineretile meleAA0 (isus stie ca aceasta se afla in plina contradictie4 urmarea 1e6ii si starea de bo6atie0 (n raspunsul Sau8 (isus este radical8 desi il iubeste pe tanar8 subliniind ca una din e#i6entele spiritualitatii evan6+elice este aceea de a fi sarac4 @@(ar (isus8 privind la el cu dra6oste8 i)a zis4 @@:n lucru iti mai lipseste4 mer6i8 vinde tot ce ai8 da saracilor si vei avea comoara in cerB si apoi8 luand crucea8 vino si urmeaza ,ieAA0 !ar el8 intristandu)se8 a plecat8 caci avea multe bo6atii0 (isus s)a uitat

390

impre7urul 1ui si a zis ucenicilor Sai4 @@Cat de 6reu vor intra cei bo6ati in imparatia lui !umnezeuAA 9,arcu 1'8 21)23;0 !in cauza ca nu renunta la posesii e6oiste care frustreaza pe altii8 pe cei saraci8 pe care)i e#alta (isus8 bo6atul nu este potrivit pentru imparatia lui !umnezeu0 :n alt bo6at vorbeste despre el insusi8 dar nu despre altii8 cu +otararea de a e#tinde dominarea si stapanirea proprie 91uca 128 16)21;0 /l stie ca s)a imbo6atit pe seama altora8 dar nu se simte responsabil de starea actuala a societatii si nici nu se intreaba in ce masura situatia altora este determinata de spiritul sau de dominare0 @@(ar !umnezeu i)a zis4 <ebune5 (n aceasta noapte vor cere de la tine sufletul tau0 Si cele ce ai pre6atit ale cui vor fi2AA 91uca 128 2';0 &ici se subliniaza semnificatia simbolica a vietii fiecaruia8 importanta conceptiei pe care o avem despre viata in 6eneral8 care sa ne dea temei pentru o spiritualitate de renuntare8 de a face ceva pentru ceilalti0 Tema raportului dintre bo6at si sarac este o tema profund es+atolo6ica8 deoarece ea pune in evidenta invatatura despre !umnezeu (nsusi si despre dreptatea acestuia in mod concret0 (isus trece pe alaturi de puteri si de bo6ati8 ca sa inalte pe cei saraci0 /l a stabilit o ierar+ie a valorilor4 i6umenul 9capetenia; trebuie sa devina diacon 9slu7itor; P 1uca 228 2 0 Scopul 7udecatii este de a restaura ierar+ia sufletelor8 avand ca baza iubirea8 o valoare divina comuna tuturor0 &ceasta iubire trebuie sa fie manifestata fata de toti8 deoarece toti au o umanitate comuna8 prin c+ipul lui !umnezeu8 care)l poarta orice fiinta umana8 c+ip cu care se identifica *ristos8 Care spune @@,ie mi)ati facutAA 9,atei 258 4';4 @@<u ne mantuim miluind pe unulB totusi ne trimite in foc dispretuirea unuia0 Caci cuvintele4 @@am flamanzit si am insetatAA 9,atei 258 35;8 nu s)au spus pentru o sin6ura data8 nici pentru o sin6ura zi8 ci pentru intrea6a viata0 !omnul si !umnezeul nostru a marturisit ca primeste sa fie +ranit8 adapat si imbracat8 si celelalte8 nu o data8 ci totdeauna si in toti8 de catre slu6ile Sale0 Cum 1)ar putea inc+ide unii pe Cel ce Se imparte neimpartit si Care este in acelasi timp !umnezeu intre6 in fiecare dintre cei saraci2 Presupune deci ca sunt o suta de saraci ca un sin6ur *ristos0 Caci nu S)a impartit nicidecum *ristos 9( Cor0 18 13;0 !eci cel ce a dat la %% cate un obol8 iar pe unul l)a in7urat8 sau l)a lovit8 sau l)a departat cu mana 6oala8 cui a facut oare acesta8 daca nu Celui ce a zis si zice pururea si va zice4 @@(ntrucat ati facut unuia din acesti prea mici8 ,ie ,i)ati facutAA 9,atei 248 4';0 Cel ce a dat milostenie la o suta8 dar putea sa dea si altora8 si putea sa adape si sa +raneasca inca pe multi care l)au ru6at si au stri6at catre el8 insa i)a nesocotit8 va fi 7udecat de catre *ristos8 ca unul ce nu 1)a +ranit pe /l (nsusiB fiindca cel +ranit de noi8 in fiecare dintre cei mici este si in aceia in totiAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 Cele 225 de Capete8 %1)%38 @@-il0 Rom0AA8 p0 %2)%3;0 Caracterul acestei 7udecati deosebite este dat si de faptul ca @@in starea actuala8 numai o parte este unita cu lumea cereasca8 cealalta parte asteapta aceasta unire0 Caci sufletele sfintilor8 6ratie darului !u+ului Sfant si unirii cu &cesta8 se afla in comuniune ceu !umnezeu inca din timpul vietuirii lor in trup0 Cat priveste trupurile lor8 nu este inca momentulB ele raman in mormant8 supuse stricaciunii8 si nu vor deveni incoruptibile decat in ziua invierii 6enerale8 cand8 desi6ur8 creatia pamanteasca8 vazuta si sensibila8 va fi transformata si se va uni cu cea cereasca8 adica nevazuta si mai presus de simtireAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 Tratate teolo6ice si etice8 /tica8 (8 5;0 50 Rai si (ad

391

(nainte de invierea trupurilor si a 7udecatii 6enerale8 nici bucuria8 nici condamnarea sufletelor8 nu sunt complete 9marturisirea lui !ositei al (erusalimului8 16 28 cap0 J>(((;0 (n slu7ba inmormantarii8 Biserica se roa6a pentru un loc unde nu este nici durere8 nici intristare8 nici suspin0 (n aceasta stare8 fiecare isi are treapta sa deosebita0 Cu ce se aseamana 7udecata2 Cu un om care isi priveste in o6linda fata sa de aproape si permanent8 care dupa ce s)a privit8 nu mai poate sa intoarca spatele si sa uite in ce fel arata c+ipul sau 9cf0 (acob 18 23)24;0 &ceasta vedere ca intr)o o6linda este imperfecta8 limitata8 confuza8 dar pana la vedere directa8 fata catre fata 9( Cor0 158 12;0 Totusi8 starea de dupa moarte reflecta starea si fata omului de aici0 Pentru cei drepti8 aceasta o6linda se numeste @@sanul lui &vraamAA8 latura celor vii8 corturile dreptilor8 @@raiulAA fa6aduit celui ce s)a pocait pe cruce8 marturisind pe *ristos 91uca 238 43;0 Raiul vadeste8 redescopera8 c+ipul si frumusetea cea dintai8 lumina fetei Creatorului0 Pentru cei nedrepti8 aceasta o6linda este ur6ia si focul 3+eenei8 iadul8 in care numai tacere8 in care nu este nici un fel de odi+na toti privind cu fetele in 7os0 Cei drepti @@se vor odi+ni de ostenelile lorAA 9&poc0 148 13;8 @@vor vedea fata 1ui si numele 1ui va fi pe fruntile lorAA 9&poc0 228 2;0 (n sc+imb8 @@nici ziua8 nici noaptea8 n)au odi+na cei ce se inc+ina fiarei si c+ipului eiAA 9&poc0 148 11;0 Cu facultatea discernamantului8 propriu unei constiinte iluminate8 omul poate sa recunoasca destinul sau4 @@Si de voiesti sa afli ce stare de viata ai8 intreaba)ti sufletul si spune)i4 Suflete8 ai pazit toate poruncile lui !umnezeu8 sau nu2 Si desc+izandu)si 6ura constiintei lui8 iti va spune in c+ip si6ur adevarul0 Caci nu se va rusina de tine8 ci te va infrunta si)ti va arata cele ce le)ai pus inainte si le ai in tine8 fie bune8 fie rele0 Caci in constiinta vei afla8 fie ca ai iubit lumea8 fie ca ai slu7it mai mult lui !umnezeu8 fie ca ai cautat slava de la oameni8 fie ca ai dorit numai pe cea data de !umnezeu0 Privind in tine insuti ca intr)o cutie si pipaind continutul si scotand una cate una din cele asezate in ea8 le vei cunoaste in c+ip limpedeAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 (ntaia cuvantare morala8 12;0 Rai desemneaza8 in sens biblic8 @@loculAA in care locuieste !umnezeu 9-ac0 38 $; si in care este introdus cel dintai om4 @@!omnul !umnezeu a sadit o 6radina in /den8 spre rasarit8 si a pus acolo pe omul8 pe care il zidiseAA 9-ac0 28 $;0 Rai inseamna nu numai sfera si comuniunea lui !umnezeu in care se afla omul la inceputul creatiei8 ci si participarea la viata divina8 la sfarsitul creatiei8 adica slava vesnica sau imparatia lui !umnezeu0 !upa acest inteles es+atolo6ic8 raiul este ec+ivalent cu @@parousiaAA8 adica cu prezenta in persoana a !omnului Cel Proslavit cu @@parousiaAA8 adica cu prezenta in persoana a !omnului Cel Proslavit 9,atei 248 3'B 268 64B &poc0 18 ;0 <otiunea de rai cuprinde cei doi termeni ai tensiunii in care se afla Biserica in istorie4 pre6ustarea imparatiei 9@@Ca a fost rapit in rai si a auzit cuvinte de nespus8 pe care nu se cuvine omului sa le 6raiascaAA ) (( Cor0 128 4; si asteptarea fa6aduintelor 9@@astazi vei fi cu ,ine in raiAA ) 1uca 238 43;0 Raiul este o stare de biruinta0 @@Celui ce va birui8 ii voi da sa manance din pomul vietii8 care este in raiul lui !umnezeuAA 9&poc0 28 ;0 !e altfel8 Biserica se roa6a ca toti membrii ei sa devina @@cetateni ai rauluiAA0 !aca raiul este un mediu de usurare si de eliberare8 prin dezle6area totala de sub apasarea si controlul pacatului8 victimele raului devenind persoane libere8 iadul este un mediu de restrictie8 de acuzatie8 de victima8 de respin6ere0 (adul este starea de sufocare a sufletului8 6oliciunea mintii si invaluirea inimii in intuneric si intristare0 /ste desnade7dea ca nu mai are puterea sa dobandeasca mantuirea sufletului8 pentru care nimic nu se poate da in sc+imb 9,atei 168 26;0 !octrina invierii nu este cunoscuta de reli6ia iudaica8 dupa care orice om coboara dupa moarte in s+eol8 loc de intalnire a tuturor mortilor 9(ov 3'8 23;8 un loc sub pamant8 plin

392

de intuneric si umbra8 unde nu e#ista nici amintirea8 nici lauda lui !umnezeu 9Ps0 68 5B $$8 4)6B (ov 38 13)1%;0 (n acest sens8 iadul este un loc unde mortii8 dreptii si pacatosii8 duc o viata de restrictie0 (n alt sens8 6+eena este locul de pedeapsa pentru cei respinsi0 (adul este incremenirea intr)o stare de separare si de necomunicare si de ura8 datorita pacatului8 care este o forta de dezbinare4 @@<oaptea care vine 9(oan %8 4; este8 dupa cuvantul !omnului8 incremenirea totala a intunericului viitor8 sau in alt c+ip anti+ristul8 care este si se numeste noapte si intunericB sau iarasi8 in inteles moral8 este nepasarea continua care8 ca o noapte fara luna8 scufunda sufletul in somnul nesimtirii0 Caci precum noaptea face pe toti sa doarma si este c+ipul mortii8 prin mortirea ce o aduce8 asa noaptea intunericului viitor ii face pe pacatosi morti si nesimtitori prin ameteala durerilorAA 9Sf0 3ri6orie Sinaitul8 Capete in acrosti+8 3%8 in @@-iloc0 rom0AA8 vol0 8 p0 1'2)1'3;0 (n traditia ascetica ortodo#a8 un accent deosebit a fost pus pe e#perienta inca din aceasta viata8 ca stare spirituala prees+atolo6ica8 a .udecatii lui !umnezeu4 @@Precum par6a c+inurilor vesnice e ascunsa in sufletele pacatosilor8 asa si arvunele bunatatilor lucreaza prin !u+ul si se daruiesc in inimile dreptilor0 Caci imparatia cerurilor este vietuirea virtuoasa8 precum c+inurile8 deprinderea patimilorAA 9Sf0 3ri6orie Sinaitul8 Capete in acrosti+8 3$8 in @@-iloc0 rom0AA8 vol0 8 p0 1'2;0 &ceasta constiinta permanenta a .udecatii se rasfran6e in virtutea smerenieiB de aceea cei smeriti cu du+ul nu vor intra la 7udecata8 caci @@intru smerenia 1ui 7udecata 1ui s)a ridicatAA 9Ps0 538 $B -apte $8 32)33;0 /tapele succesive ale petrecerii sufletului dupa 7udecata particulara au fost e#primate prin vamile dincolo de mormant0 Cele 22 de trepte de e#aminare a sufletului de la iesirea din viata corporala la primirea sentintei8 corespund cu diverse forme ale pacatului0 Tema aceasta8 reprezentata icono6rafic in frescele de la >oronet8 a fost dezvoltata in special de teolo6ii rusi 9ca &ntonie &mfitertrov P Teolo6ia do6matica8 &tena8 1$5$B si ,acarie Bul6a=ov P Teolo6ia do6matica ortodo#a8 t0 28 Paris8 1$6'0 Colectiile de canoane 9,anuel ,ala#a8 1651; dau amanunte despre petrecerea sufletului dupa moarte 9trei zile ramane inca pe pamant;8 de drumul spre cer pentru a vedea locul sfintilor 9care dureaza noua zile;8 de rolul in6erilor care arata raiul si iadul8 pana la patruzecea zi8 cand sufletul primeste sentinta0 ?ilele in care se fac slu7bele de parastas8 coincid cu aceste momente principale0 (ntr)adevar8 unele elemente din care este compusa aceasta credinta sunt mentinute de Traditie0 !e pilda8 rolul in6erilor in 7udecata sufletelor 9C+iril si &le#andriei8 /frem Sirul8 (oan Postitorul;8 ideea de balanta pe care se cantaresc faptele bune si rele 9Sf0 (oan !amasc+in;0 Cu toate acestea8 capitolul despre vamile vazdu+ului nu are un caracter do6matic obli6atoriu0 /l reda8 in mod simbolic8 credinta profunda ca sufletul care se afla in afara de timp8 insotit de in6erul sau8 recapituleaza si valorifica in mod constient si 7ust viata sa0 Constiinta astfel luminata e#amineaza orice pacat8 cunoscut si necunoscut8 pentru care sufletul isi asuma intrea6a raspundere P iertarea sau condamnarea80 &cest proces de 7udecata incepe aici 9(oan 58 24B %8 2%B 128 31;8 iar dupa moartea trupului8 sufletul devine deplin constient de viata sa0 60 Ru6aciunile Bisericii pentru cei morti Ru6aciunile pentru cei morti sunt cunoscute in >ec+iul Testament4 @@Si intorcandu)se la ru6aciuni8 s)au ru6at pentru pacatul ce s)a facut8 ca de tot sa se stear6a0 (ar viteazul (uda a indemnat multimea sa se pazeasca fara de pacat8 vazand cu oc+ii cele ce s)au facut pentru pacatul celor ce mai inainte au cazut0 Si facand adunare de bani dupa numarul barbatilor8 care erau cu el doua mii de dra+me de ar6int a trimis in (erusalim8

393

sa aduca 7ertfa pentru pacat0 -oarte bun si cuvios lucru pentru socotinta invierii mortilor5 Ca de n)ar fi avut nade7de ca vor invia cei ce mai inainte au cazut8 desert si de ras lucru ar fi a se ru6a pentru cei morti0 Si a vazut ca celor ce cu buna cucernicie au adormit8 foarte bun dar le este pus0 !rept aceea8 sfant si cucernic 6and a fost ca a adus 7ertfa de curatie pentru cei morti8 ca sa se slobozeasca de pacatAA 9(( ,acabei8 128 42) 46;0 @@Ca in6erilor sai va porunci pentru tine ca sa te pazeasca in toate caile tale0 Pe maini te vor inalta ca nu cumva sa impiedici de piatra piciorul tau0 Peste aspida si vasilisc vei pasi si vei calca peste leu si peste balaur0 Ca spre mine a nada7duit si)l voi izbavi pe elB il voi acoperi pe el ca a cunoscut numele meu0 Stri6a)va catre mine si)l voi auzi pe elB cu dansul sunt in necaz si)l voi scoate pe el si)l voi slaviAA 9Ps0 %'8 11)15;0 Pomenirea litur6ica a mortilor si milosteniile in numele lor sunt patrunse de o speranta ferma si favorabila0 /le au in vedere mai multe criterii4 a0 <imeni nu se mantuieste in iad8 pentru ca @@nu mortii Te vor lauda pe Tine8 nici toti cei ce se po6oara in iad8 ci noi cei viiAA 9Slu7ba inmormantarii;0 Cei vii se roa6a @@sa nu intri la 7udecata cu robul Tau8 ca de vei cauta la faradele6i8 !oamne8 cine va putea sta in fata Ta2AA0 b0 Cei ce au murit in credinta si nade7dea invierii si a vietii vesnice8 nu trebuie sa fie socotiti condamnati definitiv8 deoarece *ristos pentru ei a rabdat cu trupul8 si crucea si in6roparea0 1or le)a zis4 @@&devarat8 adevarat zic voua4 cel ce asculta cuvantul ,eu si crede in Cel ce ,)a trimis8 are viata vesnica si la 7udecata nu va veni8 ci s)a mutat din moarte la viata0 &devarat8 adevarat zic voua8 ca vine ceasul si acum este8 cand mortii vor auzi 6lasul -iului lui !umnezeu8 si cei care vor auzi8 vor invia0 Caci precum Tatal are viata in Sine8 asa ()a dat si -iului sa aiba viata in SineB si ()a dat putere sa faca 7udecata8 pentru ca este -iul "mului0 <u va mirati de aceastaB ca vine ceasul in care toti cei din morminte vor auzi 6lasul 1ui8 si vor iesi cei ce au facut cele bune8 spre invierea vietii8 iar cei ce au facut cele rele8 spre invierea osandei0 /u nu pot sa fac de la ,ine nimicB precum aud8 7udecB dar 7udecata ,ea este dreapta8 pentru ca nu caut voia ,ea8 ci voia Celui Care ,)a trimisAA 9(oan8 58 24)3';0 c0 Biserica se roa6a in primul rand pentru odi+na celui adormit0 "di+na8 in sens es+atolo6ic8 inseamna bucurie si desfatare in sanul lui &raam8 in comuniunea sfintilor0 /a se roa6a pentru usurarea pacatelor si raspuns bun la infricosatoarea 7udecata4 @@<u va tan6uiti cei ce ati murit in credinta8 caci *ristos pentru noi a rabdat cu trupul8 si crucea8 si in6roparea8 si a facut fii ai nemuririi pe toti care stri6a catre /l4 Sa nu intri la 7udecata cu robul TauAA 9Slu7ba inmormantarii;0 Sau4 @@Stapane !oamne !umnezeul nostru8 Cel ce sin6ur ai nemurire8 Care locuiesti in lumina cea neapropiata8 Cel ce omori si iarasi faci viuB Care duci in iad si scotiB Cel ce e cu intelepciune ai facut pe om din pamant si ai le6iuit sa se intoarca iarasi in pamant8 pentru 6reseala lui8 primeste sufletul robului Tau8 si)l odi+neste pe dansul in sanurile lui &vraam8 cei mantuiti8 in slava alesilor Tai8 ca sa ia multa plata in locasurile sfintilor Tai8 pentru cele ce s)a ostenit in lumea aceasta pentru numele TauAA 9Slu7ba inmormanatrii;0 d0 Pomenirea litur6ica a mortilor si milosteniile in numele lor sunt patrunse de o speranta ferma si favorabila0 Biserica celor vii se roa6a pentru toti cei ce au adormit in @@nade7dea invierii si a vietii de veciAA8 cu incredintarea ca e#ista o sc+imbare posibila8 nu in sensul de tamaduire si curatire a firii0 &sadar8 Biserica nu ii considera pentru totdeauna condamnati8 c+iar pe cei foarte pacatosi 9Ps0 11 8 1$;8 dar ea nu face speculatii in ce priveste modul in care se face aceasta sc+imbare0 /a se roa6a pentru ca cel ce in credinta a adormit8 sa fie socotit drept8 prin credinta si +ar5 Caci in afara de viata corporala8 o adevarata reconvertire8 ca decizie personala si colaborare voluntara8 nu mai este posibila0 (n iad nu este pocainta4 @@Ceea ce este moartea pentru oameni8

394

acea este caderea pentru in6eriB caci dupa cadere nu mai e#ista pentru ei o convertire0 <ici pentru oameni dupa moarteAA 9(oan !amasc+in8 !espre credinta ortodo#a8 118 4;0 Totusi Biserica se roa6a cu speranta si indrazneala 9( Tes0 48 13)1 B (oan 58 24)3';8 mai ales pentru cei care nu au reusit sa termine pocainta inceputa0 &steptarea celor ce au murit in credinta are un caracter activ8 in sensul ca sufletele lor nu pot sa nu fie receptive la ru6aciunile si milosteniile savarsite de cei vii in numele lor0 &ceasta ru6aciune nu este bazata pe meritele celor vii si nici nu are intentia de a recompensa pietatea lor0 (n mi7locirea ei8 Biserica incredinteaza pe cei ai sai iubirii fara mar6ini a lui !umnezeu8 privirii Sale pline de +ar4 @@Sa nu intri la 7udecata cu robii TaiAA0 e0 Traditia ortodo#a insista asupra coborarii la iad a lui *ristos cu sufletul Sau indumnezeit8 a carei pomenire se face in Sambata Patimilor4 @@(mpartit)a iadul peste neamul omenesc8 dar n)a ramas in veciB ca Tu8 Puternice8 fiind pus in 6roapa8 cu palma cea incepatoare de viata ai rupt incuietorile mortii si ai propovaduit celor ce dormeau acolo din veac8 izbavirea cea neminicinoasa8 facandu)Te ,antuitorule cel dintai sculat din mortiAA0 (n slu7ba vecerniei din !uminica Po6orarii !u+ului Sfant8 Biserica se roa6a pentru @@cei tinuti in iadAA8 invocand po6orarea la iad a ,antuitorului4 @@Cel ce Te)ai po6orat la iad si ai sfaramat incuietorile cele vesnice8 si celor ce sedau in intuneric le)ai aratat iesireB iar pe sarpele cel din adanc8 incepatorul rautatii8 l)ai vanat cu inteleapta Ta mestesu6ire dumnezeiasca si l)ai le6at cu lanturile intunericului in iad8 si l)ai inc+is cu puterea Ta cea nemasurataAA0 *erma vorbeste de predicarea apostolilor la cei din iad4 @@&cestea 9cele patruzeci de pietre; sunt &postolii si invatatorii8 cei care au predicat numele -iului lui !umnezeuB acestia8 adormind in puterea si credinta -iului lui !umnezeu8 au predicat si celor de mai inainte adormiti8 si le)au dat lor pecetea prediciiAA 9Pilda (J8 168 trad0 Cit08 p0 3'4;0 &sadar8 intre inviere si a doua venire8 portile iadului8 ca si ale raiului8 sunt desc+ise0 !e aceea nimeni nu e condamnat pentru vesnicie inainte de 7udecata0 0 C+ipul actual al lumii in asteptarea 6lorificarii (isus compara plecarea Sa din lume si a doua Sa venire cu @@ceasul nasteriiAA0 @@-emeia8 zice /l8 cand e sa nasca8 se intristeaza8 fiindca a sosit ceasul eiB dar8 dupa ce a nascut copilul8 nu)si mai aduce aminte de durere8 de bucurie ca s)a nascut om in lumeAA0 &sa si @@voi acum sunteti tristi8 dar iarasi va voi vedea si se va bucura inima voastra si bucuria voastra nimeni nu o va lua de la voiAA 9(oan 168 1%)22;0 Caci desi se intrupeaza si locuieste cu noi si printre noi8 (isus Se intoarce la Tatal0 @@Ceasul nasteriiAA8 este o parabola a situatiei actuale a Bisericii8 a ucenicilor lui (isus8 o situatie de despartire si de suferinta8 dar si de asteptare si speranta0 Caci asa cum copilul nu este complet absent inaintea nasterii8 ci prezent fara sa fie vazut8 tot astfel trebuie sa intele6em absenta de acum a lui (isus8 ca o prezenta nevazuta8 care poarta in ea o realitate viitoare0 Copilul care era in sanul mamei8 ascuns oc+ilor8 a7un6e sa fie vazut alaturi de mama0 Bucuria e dubla4 aceea a venirii pe lume a unei noi fiinte omenesti si aceea a descoperirii acestei fiinte pana atunci necunoscute0 1a fel cu *ristos4 Cuvantul cel nevazut devine vazut in persoana istorica vazuta a lui (isus din <azaret0 !ar /l Se intoarce la Tatal8 ramanand prezent8 real8 dar nevazut in mi7locul nostru0 -olosind aceasta ima6ine8 a @@ceasului nasteriiAA8 (isus ne arata ca este cu putinta sa deslusim o nade7de c+iar cand ne aflam in necaz8 in suferinta8 in fata mortii0 &ici avem o meditatie asupra starii acestei lumi8 asa cum este ea acum si asa cum ea va deveni0 Sfantul &postol Pavel 9( Cor0 158 53)5$B (( Cor0 58 15)1 ; face o comparatie intre forma istorica a creatiei si a vietii umane8 si forma lor es+atolo6ica0

395

<imeni nu poate prezice @@sfarsitulAA8 deoarece viata viitoare nu este o continuare8 in sens cronolo6ic8 a timpului istoric0 (isus refuza sa dezvaluie data cand va avea loc sfarsitul 9,atei 248 26;0 @@ParousiaAA8 adica a doua Sa venire8 va fi o mare surpriza8 caci @@de ziua si de ceasul acela nimeni nu stie8 nici in6erii din ceruri8 nici -iul8 ci numai TatalAA 9,atei 248 36;0 /ste nestiut si neprevazut8 ca si ceasul cand furul va veni 91uca 128 3%;0 Totusi8 (isus vesteste semnele venirii Sale si ale sfarsitului veacului acestuia 9,atei 248 3)51B ,arcu 138 4)3 B 1uca 218 )3$;0 :nele din aceste semne pot fi recunoscute de7a din istorie8 de pilda distru6erea templului si orasului (erusalim8 despre care a vorbit (isus8 zicand4 @@Piatra pe piatra nu va ramaneAA 9,atei 248 2;0 (n anul '8 imparatul roman Titus va darama orasul si va incendia templul reconstruit de (rod0 &lte semne8 se vor arata in aparitia de prooroci si +ristosi falsi8 care vor insela pe multi8 anuntand unele evenimente ultime8 care in realitate nu au nici o semnificatie si nici un raport cu venirea a doua a lui *ristos 91uca 218 $;0 (n aceasta perioada pre) es+atolo6ica se observa o a6ravare a nedreptatii in lume 9,atei 248 12;8 razboaiele si cutremurele de pamant si suferintele se inmultesc 91uca 218 %)11;8 se accentueaza persecutarea celor ce cred in numele lui *ristos 9,arcu 138 %B 1uca 218 12;0 (n acest act de confruntare8 multi vor cadea 9,atei 248 1';8 prin ne6area credintei 9( Tim8 48 1)2;0 !e aceea se pune intrebarea4 @@!ar8 cand va veni -iul "mului8 va 6asi /l credinta pe pamant2AA 91uca 1$8 $;0 (n sc+imb8 /van6+elia va fi propovaduita in toata lumea 9,atei 248 14; si tot (sraelul va fi mantuit 9Rom0 118 25)2%;0 Cel care prevede sfarsitul este anti+ristul 9( (oan 28 1$)22B 48 3B (( (oan8 ;8 @@omul faradele6ii8 fiul pierzarii8 potrivniculAA 9(( Tes0 28 1)1';8 fiara 9&poc0 138 1)1$;8 care va atra6e pe multi la idololatrie0 !istru6erea Satanei si a puterilor adverse lui !umnezeu P -iul "mului S)a aratat tocmai @@ca sa strice lucrurile diavoluluiAA 9( (oan 38 $;8 pe care in cele din urma il va desfiinta cu @@aratarea venirii SaleAA 9(( Tes0 28 $; P disparitia raului din istorie8 incetarea suferintei Bisericii pe pamant8 toate acestea sunt semne apocaliptice care premer6 a doua >enire a lui (isus0 Totusi8 fa6aduintele es+atolo6ice8 adica instaurarea imparatiei lui *ristos8 Care sade de)a dreapta Tatalui pe tronul autoritatii divine 9,atei 258 31; si Care se manifesta in plenitudinea slavei Sale pentru a conduce universul spre destinul sau vesnic 9/vrei 128 2;8 sunt in contradictie cu amenintarile si prezicerile pe care le ve+iculeaza sectele apocaliptice0 Stapanul vine in ziua in care nu este asteptat si in ceasul care nu se stie 91uca 128 46;0 Biserica a admis &pocalipsa in canonul Biblic8 totusi8 a respins interpretarea acesteia ca baza pentru calcule cronolo6ice despre veacul es+atolo6ic0 Cartea &pocalipsa8 ultima carte a <oului Testament8 scrisa de /van6+elistul (oan in Patmos8 catre anul %68 este adresata celor Sapte Biserici din &sia ,ica0 /l descrie aici situatia politica in care se afla cititorii sai8 insistand asupra persecutiilor credinciosilor8 dezlantuite de tiranul care are puteri universale0 Cartea denunta imperiile acestei lumi8 care @@fac razboi sfintilorAA 9&poc0 138 ;0 &pocalipsa este influentata de profetiile lui !anielB de aceea este usor sa se intelea6a de ce Roma este comparabila cu Babilon 9!aniel 1 si 1$;8 iar fiara sau dra6onul8 cu puterea totalitara romana0 !e altfel8 &pocalipsa abunda in simboluri8 fi6uri8 cifre8 a caror interpretare nu este simpla8 putand avea sensuri diferite0 !e pilda8 cele 12 triburi ale lui (srael 9 8 4; reprezinta poporul lui !umnezeu8 dar simbolizeaza si totalitatea8 toata omenirea0 <umarul 666 9&poc0 138 1$; este simbolul imparatului <eron care incendiaza Roma8 dand apoi raspunderea pe seama crestinilor0 &pocalipsa este o alta fata a 3enezei8 care se produce printr)o serie de rasturnari si innoiri cu caracter istoric si cosmic0 (n raport cu lumea creata la inceput8 va fi o creatie noua8 @@un cer nou si un pamant nouAA9&poc0 218 1;0 (n locul 6radinii din /den8 va aparea o cetate noua8 <oul (erusalim 9218 2;8 iar in locul pomului mortii va rasari arborele vietii 9-ac0 38 22)24;0 &cest pom va produce de 12 ori pe an8 frunzele lui fiind spre tamaduirea neamurilor 9&poc0 228 2;0 (n aceasta intorsatura a istoriei8 rolul

396

principal il are *ristos Cel inviat8 -iul "mului8 care inau6ureaza imparatia lui !umnezeu 9cf0 &poc0 48 1 )1$;0 Cuvantul 1ui este ca o sabie cu doua taisuri 918 16;8 puterea care pune in miscare istoria 918 1$;0 Cel inviat prezinta amenintarile si fa6aduintele ce se vor intimpla pana la sfarsit0 ,ielul desc+ide cartea istoriei lumii 9cap0 5; si conduce lupta de eliberare de pacat0 1ui si Celui ce sade pe tron ii apartin puterea si 6loria0 /l 7udeca istoria 9cap0 5)%; si face invitatie la ospatul nuntii mesianice8 in care toata umanitatea va fi impacata si in plina comuniune cu /l 9cap0 1%;0 Satana va fi invins definitiv8 dupa care va avea loc 7udecata8 inaintea tronului8 fiecare dupa fapta sa0 Cine n)a fost inscris in @@cartea vietiiAA8 a fost aruncat in iezerul de foc0 Toate acestea se intimpla @@in curandAA 918 1B 228 6;0 @@Cel ce marturiseste acestea8 zice4 !a8 vin curand0 &min5 >ino8 !oamne (isuseAA 9228 2';0 Toate acestea pun la 6rea incercare taria credintei si statornicia in ru6aciune0 @@-oc am venit sa aduc pe pamantAA 91uca8 128 4%;0 /ste o perioada de purificare dureroasa8 dar necesara0 &ctul de purificare este comparat cu procesul dintre doi adversari4 stapanul care vine in ziua in care nu este asteptat si in ceasul de neprevazut8 si slu7itorul care nu s)a pre6atit de aceasta venire 91uca 128 42)4%;0 /ste o perioada de purificare dureroasa8 dar necesara0 &ctul de purificare este comparat cu procesul dintre doi adversari4 stapanul care vine in ziua in care nu este asteptat si in ceasul de neprevazut8 si slu7itorul care nu s)a pre6atit de aceasta venire 91uca 128 42)4%;0 Cat priveste cunoasterea vremii8 crestinul trebuie sa e#ercite acelasi discernamant cu care prevede timpul8 caci ei au capacitatea si sa cunoasca sensul8 si consecintele a ceea ce fac 91uca 128 54)5 ;0 Purificarea prin incercari este radicala0 !e aceea8 inainte de a fi adus in fata .udecatorului8 crestinul trebuie sa se impace cu adversarul sau 91uca 128 5$;0 Toti cei care raman fideli lui *ristos nada7duiesc ca vor participa la fa6aduintele (mparatiei8 ca re6i si preoti 9&poc0 58 1';0 (ar speranta es+atolo6ica presupune o cautare intensa si voluntara a bunurilor fa6aduite 9,atei 68 33;8 o rascumparare activa a timpului istoric 9,atei 248 45;8 nu o @@asteptare infricosata a 7udecatiiAA 9/vrei 1'8 2 ;0 Crestinii traiesc cu nade7dea vie si ferma in mantuirea viitoare 9( Petru8 18 3)4;0 @@>e6+eati8 dar8 in tot timpulAA 91uca 218 36;0 Cura7ul de a marturisi este ultimul dar al crestinismului4 @@<u te teme8 turma mica8 pentru ca Tatal vostru va da cu bunavoie imparatiaAA 91uca 128 32;0 $0 & doua venire a -iului "mului 9Parousia; @@1umea ce va sa vinaAA incepe cu parousia8 adica venirea lui *ristos in plina slava pe norii cerului 9,atei 248 3';8 ca sa completeze istoria mantuirii cu @@ultimele evenimenteAA 9esc+ato;0 Cu manifestarea lui plina de marire8 la sfarsitul acestei lumi8 se desc+ide o perspectiva infinita a imparatiei lui !umnezeu8 sau @@ziua !omnuluiAA8 care8 dupa Barnaba 9/pistola J>8 %;8 este @@ziua a optaAA8 ziua vesniciei8 inceputul unei lumi innoite8 care urmeaza zilei a saptea8 simbolul acelui @@mileniumAA in care (isus va imparati cu cei drepti0 !e altfel8 ?iua !omnului indica si @@?iua .udecatiiAA 9,atei 128 36;8 momentul final al tensiunii dintre *ristos si puterile raului 9Rom0 138 12B ( Tes0 58 2B /vr0 1'8 25B &poc0 18 1';0 (n traditia ortodo#a nu s)a insistat prea mult asupra evenimentelor @@?ilei !omnuluiAA8 cand !umnezeu va aduna pe cei vii si pe cei morti8 prin (isus *ristos si cu /l 9( Tes0 48 138 1$;0 &ccentul a fost pus pe proslavirea -iului8 Care va intra @@in slava mareAA pe care a avut)o din vesnicie8 impreuna cu Tatal 9(oan 1 8 5;0 @@& 1ui este slava8 acum si in ziua veaculuiAA 9(( Petru 38 1$;0 *ristos es+atolo6ic este (isus c+enotic8 Care S)a intrupat8 a luat c+ip de rob 9-ilip0 28 ;0 Care nu are alt semn decat semnul lui (ona 9(ona 28 1)3B ,atei 128 4';0 &celasi -iu al "mului8 Care si)a petrecut trei zile in inima pamantului8 este inaltat la dreapta Tatalui4 @@(ata8 vad cerurile

397

desc+ise si pe -iul "mului stand de)a dreapta lui !umnezeuAA 9-apte 8 56;0 *ristos Cel inviat8 Cel intai nascut din morti8 !omnul imparatilor pamantului8 Pantocratorul8 Cel ce are c+eile mortii si ale iadului8 este asemenea cu -iul "mului 9cf0 &poc0 18 58 $8 138 1$;0 *ristos S)a inaltat cu trupul si va veni cu el4 @@!aca cineva va spune ca *ristos a parasit acum trupul Sau sfant8 ca !umnezeirea Sa este dezbracata de trupul Sau si ca /l va veni fara ceea ce Si)a asumat8 acela nu va vedea slava aparitiei SaleAA 9Sfantul 3ri6orie de <azianz8 Scrisori teolo6ice8 (8 258 in trad0 Cit08 p0 4 ;0 Prin trup se intele6e aici omul intre68 nu numai partea carnala8 neinsufletita8 cum credeau apolinaristii0 @@Cat pentru noi8 cetatea noastra este in ceruri8 de unde si asteptam mantuitor8 pe !omnul (isus *ristos8 Care va sc+imba la infatisare trupul smereniei noaste8 ca sa fie asemenea trupului slavei Sale8 lucrand cu puterea ce are de a)Si spune Siesi toateAA 9-ilip0 38 2')21;0 ,anifestarea plina de slava a -iului inseamna si 6lorificarea celor ai Sai 9( Tes0 58 %)1'B (( Tes0 18 12;8 care reprezinta @@mostenirea SaAA 9cf0 Ps0 38 $B 2 8 12;0 -iul a dobandit pe cei botezati intr)un mod direct8 devenind o comunitate de @@mostenitoriAA 9/fes0 38 6;8 o comuniune specifica0 &ceasta proslavire a comuniunii sfintilor are loc intr)un conte#t cosmic0 Caci toata creatia supusa le6ii pacatului si in asteptare sa fie rascumparata 9Rom0 $8 2')21;8 va fi inviata si transfi6urata0 Cei blanzi vor primi ca mostenire acest pamant innoit 9,atei 58 5;0 Cat priveste @@ziua !omnuluiAA8 ziua de intoarcere a -iului "mului8 Sfantul Pavel insista asupra capacitatii credintei de a discerne semnele venirii4 @@(ar despre ani si despre vremuri8 fratilor8 nu aveti nevoie sa a scriem8 caci sin6uri stiti bine8 ca ziua !omnului vine asa8 ca un fur noaptea0 &tunci cand vor zice4 pace si liniste8 ) atunci8 fara de veste8 va veni peste ei pieirea8 ca si durerile peste cea insarcinata8 si scapare nu vor avea0 >oi insa8 fratilor8 nu sunteti in intuneric8 ca sa va apuce ziua aceea ca un fur0 Caci voi toti sunteti fii ai luminii si fii ai zileiB nu suntem ai noptii8 nici ai intunericuluiAA 9( Tes0 38 1)5;0 @@(n privinta venirii !omnului nostru (isus *ristos si a adunarii noastre impreuna cu /l8 va ru6am8 fratilor8 sa nu va clintiti de6raba ca mintea8 nici sa va spaimantati P nici de du+ prooroces8 nici de vorba8 nici de vreo scrisoare ca pornita de la noi8 cum ca ziua !omnului a si sosit0 Sa nu va ama6easca nimeni8 cu nici un c+ip0 Caci ziua !omnului nu va sosi pana ce mai intai nu va veni lepadarea de credinta si nu se va da pe fata omul nele6iuirii8 fiul pierzarii8 potrivnicul P inaltandu)se mai presus de tot ce se numeste !umnezeu sau e facut pentru inc+inare8 asa incat sa se aseze el in Biserica lui !umnezeu si pe sine sa se dea drept !umnezeuAA 9(( Tes0 28 1)4;0 %0 (nvierea trupurilor Parousia8 adica venirea in slava a -iului8 este insotita de invierea mortilor8 de 7udecata finala si de transfi6urarea vesnica0 Toti vor invia asa cum se arata in viziunea lui /zec+iel 93 8 1)6;0 Toti se vor bucura8 in acest fel8 de invierea lui *ristos8 Care a invins puterile mortii 9( Cor0 28 $;0 @@(nvierea trupurilorAA 9Crezul apostolic;8 adica refacerea unitatii trupului si sufletului pentru a primi astfel rasplata definitiva si intrarea vietii corporale in slava cereasca8 este universala0 <imeni nu este e#clus de la aceasta inviere8 indiferent de meritele lui8 dupa cum a aratat Sfantul (oan *risostom0 Prin aceasta nimeni nu e in afara imparatiei8 numai ca se poate vorbi pe @@micAA si de @@mareAA in imparatia cerurilor 9,atei 58 1%;0 Ca articol de credinta8 iniverea mortilor a fost introdus in Simbolul ortodo# de la Constantinopol 93$1;8 sub forma unei fa6aduinte si asteptari4 @@&stept invierea mortilor

398

si viata veacului ce va sa vinaAA0 Pentru apostolul Pavel8 ar6umentul invierii mortilor se bazeaza pe realitatea +ristolo6ica4 @@(ar daca se propovaduieste ca *ristos a inviat din morti8 cum zic unii dintre voi ca nu este inviere a mortilor2 !aca nu este inviere a mortilor8 nici *ristos n)a inviat0 Si daca *ristos n)a inviat8 zadarnica este atunci propovaduirea noastra8 zadarnica si credinta voastra0 <e aflam inca si martori mincinosi ai lui !umnezeu8 pentru ca am marturisit impotriva lui !umnezeu ca a inviat pe *ristos8 pe care nu 1)a inviat8 daca deci mortii nu inviaza0 Caci daca mortii nu inviaza8 nici *ristos n)a inviat0 (ar daca *ristos n)a inviat8 zadarnica este credinta voastra8 sunteti inca in pacatele voastreB si atunci si cei ce au adormit in *ristos8 au pierit0 (ar daca nada7duim in *ristos numai in viata aceasta8 suntem mai de plans decat toti oamenii0 !ar acum *ristos a inviat din morti8 fiind incepatura 9a invierii; celor adormiti0 Ca de vreme ce printr)un om a venit moartea8 tot printr)un om si invierea mortilor0 Caci8 precum in &dam toti mor8 asa si in *ristos toti vor invia0 !ar fiecare in randul cetei sale4 *ristos incepaturaB apoi cei ai lui *ristos8 la venirea 1uiAA 9( Cor8 158 12)23;0 @@Pentru ca de credem ca (isus a murit si a inviat8 tot asa 9credem; ca !umnezeu8 pe cei adormiti intru (isus8 ii va aduce impreuna cu /l0 Caci aceasta va spunem8 dupa cuvantul !omnului8 ca noi cei vii8 care vom fi ramas pana la venirea !omnului8 nu vom lua inainte celor adormiti8 pentru ca (nsusi !omnul8 intru porunca8 la 6lasul ar+an6+elului si intru trambita lui !umnezeu se va po6ori din cer8 si cei morti intru *ristos vor invia inatai0 !upa aceea8 noi cei vii8 care vom fi ramas8 vom fi rapiti8 impreuna cu ei8 in nori8 ca sa intampinam pe !omnul in vazdu+8 si asa pururea vom fi cu !omnulAA 9( Tes0 48 14)1 ;0 !e aceea8 pentru a dezminti ideea ca (nvierea lui *ristos ar fi un mit sau o superstitie8 apostolii recur6 la proba @@martorilor invieriiAA 9,atei 2$8 %)1 B (oan 2'8 1%)25B -apte 18 22B 28 32;0 Teolo6ia apostolica foloseste ca ar6ument minunile savarsite de (isus8 pe care le considera ca anticipare a invierii0 (nvierea trupului este deci anticipata in minunile Sale8 mai ales in cele asupra mortilor0 Care este realitatea trupului inviat8 tinand seama de dualitatea naturii umane4 trup) suflet2 !upa "ri6en8 trupul va trece in nefiinta8 sufletele si fiintele spirituale revenind la starea lor dinainte de intrarea in trup0 Biserica marturiseste insa credinta in invierea si vesnicia trupurilor8 transfi6urate prin +arul indumnezeitor 9( Tes0 48 14)1 ;0 (n 6eneral8 prin invatatura despre invierea mortilor8 crestinismul rasaritean a vrut sa puna in valoare ideea ca moartea nu este o pierdere sau o aneantizare a persoanei si personalitatii omului8 ci o trecere spre o e#istenta unica cu !umnezeu spre vesnicie0 (n acest sens8 conditia naturala a trupului se pastreaza8 dar coruptia in sens de disolutie a disparut0 &dica trupul ramane ca substanta materiala8 dar functiile lui e#ercitate de simturi sunt covarsite de facultatile spiritului0 !e semenea8 sufletul e#ista ca substanta diferita si este nemuritor8 dar el participa la slava lui !umnezeu impreuna cu trupul0 ,ai bine)zis8 trupul este absorbit de sufletul spiritualizat8 iar acesta este covarsit de ener6iile divine necreate4 @@Si le)a zis lor (isus4 @@-iii veacului acestuia se insoara si se maritaB iar cei ce se vor invrednici sa dobandeasca veacul acela si invierea cea din morti8 nici nu se insoara8 nici nu se marita0 Caci nici sa moara nu mai pot8 caci sunt la fel cu in6erii si sunt fii ai lui !umnezeu8 fiind fii ai invierii0 (ar ca mortii inviaza a aratat c+iar ,oise la ru68 cand numeste !omn pe !umnezeul lui &vraam8 si !umnezeul lui (saac si !umnezeul lui (acov0 !umnezeu deci nu este !umnezeu al mortilor8 ci al viilor8 caci toti traiesc in /lAA 91uca 2'8 34)3$;0 /ste vorba de o @@faptura nouaAA 9(( Cor0 58 1 ;8 de un @@trup du+ovnicescAA inviat4 @@&sa este si invierea mortilor4 se seamana trupul intru stricaciune8 inviaza intru nestricaciuneB se seamana intru necinste8 inviaza intru slavaB se seamana intru slaviciune8 inviaza intru putereB se seamana trup firesc8 inviaza trup du+ovnicesAA 9( Cor0 158 42)44;0 :na din cele mai populare credinte in pietatea ortodo#a8 invierea

399

mortilor8 nu este bazata pe o idee va6a despre nemurire8 ci pe fa6aduinta si asteptarea celei de a doua veniri a !omnului0 (nvierea si parousia nu se pot disocia4 @@&cest (isus8 Care S)a inaltat la cer din mi7locul vostru8 va veni in acelasi fel cum 14)ati vazut mer6and la cerAA 9-apte 18 11;0 (n e#perienta sa8 (ov anticipase aceasta4 @@!ar eu stiu ca Rascumparatorul meu este viu si ca /l8 in ziua cea de pe urma8 va ridica iar din pulbere aceasta piele a mea ce se destramaAA 91%8 25;0 Teolo6ia rasariteana a insistat asupra invierii si pentru a pastra unitatea fiintei umane in dualismul trup)suflet8 si contra ideii de eternitate si de necesitate a materiei8 in starea ei de creatura 9Ps0 1'48 2%;0 &stfel8 teolo6ia vorbeste despre moartea fizica8 corporala8 care nu inseamna disparitia persoanei8 ci dez6re6area si imprastierea materiei partii ei corporale4 trupul sfintit prin botez si +ranit cu painea vietii8 este consacrat lui !umnezeu8 apartine lui *ristos 9( Cor0 68 16)2';0 /l este samanta care trebuie sa moara pentru ca fiinta umana sa imbrace o stare noua8 de transfi6urare0 !e aceea8 Biserica "rtodo#a8 considerand trupul ca parte inte6ranta a persoanei8 nu practica arderea0 (n actul invierii8 sufletul si trupul sunt reunite pentru eternitate intr)o umanitate es+atolo6ica8 patrunsa de ener6ia du+ului nestricacios8 umanitate fara caracter carnal si se#ual 9(oan !amasc+in8 !espre credinta ortodo#a8 (>8 JJ>((;8 @@caci carnea si san6ele nu vor mosteni (mapratia lui !umnezeuAA 9( Cor0 158 3;0 &ceasta @@ridicareAA sau @@redresareAA in @@?iua !omnuluiAA nu este decat consecinta biruintei lui *ristos asupra mortii8 caci @@ invierea lui *ristos care a avut loc dupa suferintele Sale pe cruce8 cuprinde taina invierii trupului eclezial8 ca un intre60 !upa cum trupul vazut al lui (isus a fost rasti6nit8 in6ropat si apoi inviat8 tot asa trupurile sfintilor lui *ristos sunt rasti6nite cu *ristos si nu mai traiesc de acum incoloAA 9"ri6en8 Comentariu la (oan8 t0 ((8 J;0 Care va fi stralucirea de pe urma a zidirii2 @@!ar c+iar cand va fi reinnoita8 zidirea nu va fi iarasi cum a fost adusa de !umnezeu la e#istenta la inceputB sa nu fie5 Caci se seamana trup sufletesc 9( Cor0 158 44;8 cum s) a spus8 si nu se ridica un trup cum era cel al primului om creat inainte de neascultare8 adica material si sensibil si sc+imbacios8 avand lipsa de +rana materiala8 ci se scoala trup intre6 indu+ovnicit si nesc+imbacios8 cum era al Stapanului si !umnezeului nostru dupa inviere8 adica al Celui de al !oilea &dam si al Celui intai)nascut din morti8 deci cu mult deosebit de acela0 (n acelasi fel intrea6a zidire se va face8 la un semn al lui !umnezeu8 nu cum a fost creata8 materiala si supusa simturilor8 ci va fi prefacuta8 la nasterea din nou8 intr)o locuinta nemateriala si du+ovniceasca mai presus de toata simtirea0 !e altfel8 dumnezeiescul Pavel zice4 @@<u toti vom adormi8 dar toti ne vom presc+imba intr)o clipa8 intr)o clipeala de oc+iAA 9( Cor0 158 4';0 !ar tot asa se va presc+imba zidirea8 arsa prin locul dumnezeiesc8 ca sa se implineasca cuvantul proorocesc care spune4 @@(ar dreptii vor mosteni pamantulAA 9Ps0 368 2%;B desi6ur nu un pamant supus simturilor P caci cum ar fi aceasta8 odata ce aceia vor fi indu+ovniciti2 P ci pamantul devenit intre68 spiritual si nematerial8 ca8 cei ce au dobandit trupuri netrupesti si au a7uns intr)o simtire mai presus de simtire si8 circumscrisi fiind8 se vor face necircumscrisi in cele necircumscrise8 sa aiba o locuinta vrednica de slava lorAA0 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 (ntaia cuvantare morala8 5;0 1'0 .udecata ultima si e#i6entele acesteia .udecata 9=risis; este confruntarea istoriei si omului cu dreptatea lui !umnezeu8 la sfarsitul veacurilor8 cand intrea6a lume va fi adusa sub autoritatea suprema a lui !umnezeu0 .udecata este actul final al lui (isus *ristos8 adica @@sfarsitulAA8 cand @@!omnul va preda imparatia lui !umnezeu si Tatalui8 cand va desfiinta orice domnie 9

400

;8 orice stapanire 9 ; si orice putere 9 ;4 @@!upa aceea8 sfarsitul8 cand !omnul va preda imparatia lui !umnezeu si Tatalui8 cand va desfiinta orice domnie si orice stapanire si orice putere0 Caci /l trebuie sa impartaseasca pana ce va pune pe toti vra7masii Sai sub picioarele Sale0 >ra7masul cel din urma8 care va fi nimicit8 este moartea0 Caci toate le)a supus sub picioarele 1ui0 !ar cand zice4 Ca toate i)au fost supuse 1ui P invederat este ca afara de Cel Care ()a supus 1ui toate0 (ar cand toate vor fi supuse 1ui8 atunci si -iul (nsusi se va supune Celui ce ()a supus 1ui toate8 ca !umnezeu sa fie totul in toateAA 9( Cor0 158 24)2$;0 &ceasta confruntare a avut de7a loc8 intr)un mod radical8 pe Cruce4 @@&cum este 7udecata 9=risis; acestei lumi8 acum stapanitorul 9arc+on; lumii acesteia va fi aruncat afara 9(oan 128 31;0 Puterea raului este astfel in mod obiectiv 7u6ulata8 diavolul fiind deposedat de autoritatea ce o avea asupra celor @@robitiAA0 /#ista 7udecata 6enerala8 ultima8 cand toti se vor prezenta impreuna inaintea lui !umnezeu pentru a li se face @@dreptateAA0 !oua !uminici de la inceputul postului Pastelui 9!uminica infricosatoarei 7udecati P te#te biblice4 ( Cor0 $8 $)%B ,atei 258 31)46B si cea a caderii lui &dam si a iz6onirii din rai P te#te biblice4 Romani 138 11)14B 4B ,atei 68 14)21;8 ne amintesc ca e#ista o 7udecata rascumparatoare8 in care !reptul .udecator 9(( Tim8 58 6)$;8 duce la capat dreptatea Sa 9(( Petru 38 $)%B (( Cor0 38 )11;8 deosebind stea de stea 9( Cor0 158 41;8 adica dand sfintilor si dreptilor rasplata pe care o asteapta8 iar celor pacatosi8 pedeapsa pe care o merita0 <u e#ista scapare de la aceasta 7udecata4 @@(ar oricine va va da sa beti un pa+ar de apa in numele ,eu8 fiindca sunteti ucenici ai lui *ristos8 adevarat va spun voua ca nu)si va pierde rasplata sa0 !ar cine va sminti pe unul din acestia mici8 care cred in ,ine8 ar fi mai bine pentru el sa i se le6e o piatra de moara si sa fie aruncat in mareAA 9,arcu %8 41)42;0 !eci8 una din doua8 zice (6natie al &ntio+iei8 sau sa ne temem de mania care va sa vina 9,atei 38 ;8 sau sa iubim +arul de acum5AA 9Catre /feseni8 J(8 1;0 @@>eacul de acum si veacul viitor8 sunt doi adversari8 zice Clement Romanul4 nu putem fi deci prieteni cu cele doua veacuriAA 9Catre Corinteni8 ((8 >(8 4)58 trad0 rom08 p0 %6;0 !umnezeu intervine in istorie pentru a face dreptate4 @@,ultimi si iar multimi in >alea 7udecatii0 Caci aproape este ziua !omnului in >alea 7udecatiiAA0 @@Soarele si luna se intuneca si stelele isi pierd lumina lor0 !in Sion !omnul va stri6a puternic si din (erusalim va slobozi tunetul sau4 pamantul si cerurile cutremura)se)vor atunci0 &tunci veti cunoaste ca eu sunt !omnul !umnezeul vostru8 care salasluieste in Sion8 in muntele cel sfant al meuB (erusalimul va fi altarul meu8 iar strainii nu vor mai trece pe acolo0 Si in vremea aceea8 din munti va cur6e must8 vaile vor fi pline de lapte8 toate paraiele din (uda vor serpui umplute de apa8 iar din casa !omnului va iesi un izvor care va uda valea Sitim /6iptul va fi pustiit si /domul preface)se)va in tinut nelocuit8 din pricina silniciilor impotriva fiilor lui (uda8 fiindca au varsat san6e nevinovat in pamantul lor0 !ar (uda va fi locuit in veci si de)a pururi si (erusalimul din neam in neam80 Razbuna)voi san6ele pe care nu l)am razbunatB si !omnul va locui Sionul in veacAA 9(oel 48 14)21;0 :n anumit limba7 simbolic4 intunericul celui din afara 9,atei 228 13;8 pedepsele corporale 9,atei 238 3';8 in focul vesnic 9,atei 258 41;8 in 6+ena focului 9,atei 1$8 1%;8 vrea sa sublinieze destinul infernal al pacatosului8 a7uns la termenul ultim si inevitabil al responsabilitatii0 Comparat cu @@iezerul de focAA 9&poc0 2'8 1'8 148 15;8 iadul nu inseamna torturi si flacari0 (adul este aceasta @@a doua moarteAA 9&poc0 28 11;8 bascularea sufletului intr)o lume abstracta8 indiferenta si necunoscuta8 consecinta a unei libertati pervertite0 (adul este dovada a libertatii umane rele0 !e aici8 sufocarea sufletului in individualitatea sa ne6ativa8 in lepadarea sa de !umnezeu sau in refuzul sau definit de a fi primit dra6ostea lui !umnezeu0 (adul este raul pur8 cata vreme aici

401

raul este amestecat0 (adul presupune un pacat continuu fata de dra6oste4 @@(ar eu zic ca cei c+inuiti in 6+eena vor fi biciuiti de biciul iubirii0 Si ce c+in mai amarnic si mai cumplit este decat c+inul dra6osteiAA 9(saac Sirul8 Cuvinte despre nevointa8 1JJ((8 -iloc0rom08 vol0 1'8 p0 362;0 <u se poate intele6e acest versant ne6ativ al libertatii8 aceasta stare de perversiune a e#istentei8 decat in prezenta lui *ristos8 Care isi intoarce privirea pentru ultima oara spre fiecare persoana0 .udecata se va face in prezenta intre6ii creatii8 desi este deosebita pentru fiecare in parte0 ,irele va intra la cei invitati8 si celui care nu va purta +aina de nunta ii va spune4 @@Prietene8 cum ai intrat aici fara +aina de nunta2AA0 /l insa a tacut0 &tunci imparatul a zis slu7itorilor4 @@le6ati)l de picioare si aruncati)l in intunericul cel din afara0 &colo va fi plan6erea si scrasnirea dintilorAA 9,atei8 228 12) 13;0 -iul "mului va fi infle#ibil cu @@slu6a vicleanaAA si @@netrebnicaAA 9,atei 258 26) 3';8 deoarece /l este drept0 /l nu poate trece cu vederea mai ales pe cei ce au fost inumani si nedrepti fata de cei saraci si blanzi8 fiindca /l (nsusi Se identifica cu acestia4 @@&devarat zic voua8 intrucat ati facut unuia dintr)acesti frati ai ,ei8 prea mici8 ,ie ,i) ati facutAA 9,atei 258 4';0 Cei ce au trisat cu dreptatea8 nu vor mosteni imparatia lui !umnezeu 9( Cor0 68 %)1';0 Cel ce s)a compromis cu pacatul8 nu poate sa scape de mania lui !umnezeu 9Col0 38 5)6;0 Cererea bo6atului nemilostiv de a fi iertat n)a fost auzita si implinita 91uca 168 24)31;0 1a 7udecata vor fi prezenti cei ce s)au bucurat8 in aceasta viata8 de faptele noastre bune8 pentru a ne aduce @@multumireaAA lor0 &cest act de multumire P eu+aristie P face parte din @@rasplataAA ce s)a pre6atit celor drepti0 !ar si @@bunavointaAA ce se naste in sufletul celui ce primeste fata de cei ce i)au aratat mila in viata aceasta8 ramane in veci 9Sf0 3ri6orie de <Essa8 !espre -ericiri8 p0 3 5) 3 ;0 @@Raiul este dra6ostea lui !umnezeu8 in care se cuprinde desfatarea de toata fericirea0 / locul unde fericitul Pavel a fost +ranit cu o +rana mai presus de fire0 Si dupa ce a 6ustat acolo din pomul vietii8 a stri6at8 zicand4 @@Cele ce oc+iul nu a vazut si urec+ea nu a auzit si la inima omului nu s)au suit8 pe aceala le)a 6atit !umnezeu celor ce)1 iubesc pe /lAA 9( Cor0 28 %;0 !e la pomul acesta a fost oprit &dam8 prin sfatul diavolului0 @@Pomul vietii sale este dra6ostea lui !umnezeu8 de la care a cazut &dam si nu s)a mai intalnit cu bucuriaAA 9(saac Sirul8 op0 cit08 p0 362;0 1iteratura de specialitate insista asupra biruintei sfintilor la sfarsitul veacurilor0 Raiul este aceasta plenitudine a vietii si bucuriei in comuniunea lui !umnezeu0 Slava sfintilor si dreptilor8 de care se impartasesc si trupurile lor la inviere8 este revarsarea +arului !u+ului Sfant 9(( Cor0 38 )11;0 &ceasta a fost anticipata de slava care a incon7urat pe ,oise 9,atei 1 8 2)4;0 !reptii si sfintii vor fi intocmai ca in6erii 9,atei 228 3';8 adica8 plini de bucurie8 nesupusi necesitatilor8 dominati de voie libera0 -orma es+atolo6ica a umanitatii este redata in mod stilizat in icono6rafia sfintilor0 <imbul este simbolul transfi6urarii persoanei0 Raiul este aceasta odi+na activa a lui !umnezeu in Sfintii Sai8 indumnezeindu)i8 cat este cu putinta umanitatii transfi6urate0 >iata viitoare consta tocmai in aceasta prezenta crescanda a lui *ristos in fiecare si in prezenta fiecaruia in celalalt8 6ratie acestei familiaritati care vine din vedera 1ui directa8 @@fata catre fataAA 9( Cor0 138 12;0 (ar aceasta are un caracter dinamic de @@crestereAA8 de inaintare @@din slava in slavaAA 9(( Cor0 38 1$;0 Sfintii au devenit icoane vii ale lui *ristos8 dar ei devin fara incetare si nu se vor opri sa devina0 @@Cine este sfant8 sa se sfinteasca si mai departeAA 9&poc0 228 11;0 &ceasta @@crestereAA trebuie sa fie inteleasa @@in termeni de purificareAA8 mai de6raba decat de satisfactie8 de @@tamaduireAA8 decat de retributie 9Comuniunea sfintilor si cei adormiti8 te#t adoptat de Comisia pentru dialo6ul intre an6licani si ortodocsi8 iulie8 1%$';0

402

.udecata apartine -iului "mului 9(oan 58 228 2 )3';8 care asociaza pe prietenii Sai4 @@>oi8 care ,i)ati urmat ,ie8 veti sedea si voi pe douasprezece tronuri8 7udecand cele douasprezece triburi ale lui (sraelAA 9,atei 1%8 2$;0 &ceasta afirmatie va fi preluata de autorul &pocalipsei8 care pune accentul pe multimea ce se prezinta inaintea tronului lui !umnezeu8 aducand lauda8 adorare si multumire0 @@Celui ce sade pe tronAA 9cf0 &poc0 48 %)1'B 8 %)1%;B @@dupa aceea8 m)am uitat si iata multime mare8 pe care nimeni nu va putea sa o numere din tot neamul8 semintiile8 popoarele si limbile8 stand inaintea tronului si inaintea ,ielului8 imbracati in vesminte albe si avand in mana ramuri de finicAA 9&poc0 8 %;0 /l este @@locul tuturorAA8 in care toti vor fi recapitulati4 @@Cel ce sade pe tron ii va adaposti in cortul SauAA 9&poc0 8 15;0 (n /l se vor implini toate fa6aduintele8 deoarece toate conver6 catre /l8 @@pantocratorulAA4 @@Si se vor binecuvanta in /l toate semintiile pamantului8 toate neamurile il vor ferici pe /lAA 9Ps0 18 1$;0 @@/l va domni pana la mar6inile pamantului8 1ui i se vor inc+ina toti conducatorii pamantului8 1ui ii vor slu7i toate neamurile8 numele 1ui va dainui in vecie si binecuvantat in veac si veacul vecilor0 Tot pamantul se va umple de slava 1uiAA 9Ps0 18 21;0 .udecata nu este ziua razbunarii8 ci a rasplatirii4 @@Sufletele dreptilor sunt in mana lui !umnezeu si c+inul nu se va atin6e de ele0 (n oc+ii celor fara de minte8 dreptii sunt morti cu desavarsire si iesirea lor din lume li se pare mare nenorocire0 Si plecarea lor dintre noi8 un prapad8 dar ei sunt in pace0 C+iar daca8 in fata oamenilor8 ei au indurat suferinte8 nade7dea lor este plina de nemurire0 Si fiind pedepsiti cu putin8 mare rasplata vor primi8 caci !umnezeu i)a pus la incercare si i)a 6asit vrednici de el0 Ca pe aur in topitoare8 asa i)a lamurit8 si ca pe o 7ertfa de ardere intrea6a i)a primit0 Straluci)vor in ziua rasplatirii si ca niste scantei care se lasa pe miriste8 asa vor fi0 .udeca)vor neamurile si stapani vor fi peste popoare si !omnul va imparati intru ei8 in veci0 /i vor intele6e adevarul8 ca unii care si)au pus increderea in !omnul8 cei credinciosi vor petrece cu el in iubire8 caci +arul si indurarea sunt partea alesilor lui0 Cei nele6iuiti pedepsiti vor fi8 dupa cu6etul lor cel viclean8 pentru ca nu le)a pasat de cel drept8 iar de !umnezeu s)a departatAA 9(ntelepciunea8 38 1)1';0 !umnezeu conteaza si pe sensul innascut al dreptatii si ec+itatii4 @@-iindca vaduva aceasta imi face suparare8 ii voi face dreptate8 ca sa nu vina mereu sa ma supere0 Si a zis !omnul4 &uziti ce spune 7udecatorul cel nedrept2 !ar !umnezeu8 oare8 nu va face dreptate alesilor Sai care stri6a catre /l ziua si noaptea si pentru care /l rabda indelun65 ?ic voua ca le va face dreptate in curand0 !ar -iul "mului8 cand va veni8 va 6asi8 oare8 credinta pe pamant2AA 91uca 1$8 5)$;0 & fi responsabil face parte din demnitatea fiecarei persoaneB de aceea aceasta raspundere ultima este si un act de demnitate0 !e aceea8 fiecare va fi 7udecat dupa constiinta si le6ea sa 9(oan 68 45;0 @@Cum ma voi infatisa inaintea !omnului2 9,i+ea 68 6;0 @@Cand va veni fiul "mului intru slava Sa8 si toti sfintii in6eri cu /l8 atunci va sedea pe tronul slavei Sale0 Si se vor aduna inaintea 1ui toate neamurile si)i va desparti pe unii de altii8 precum desparte pastorul oile de capre0 Si va pune oile de)a dreapta Sa8 iar caprele de)a stan6a0 &tunci va zice (mparatul celor de)a dreapta 1ui4 >eniti8 binecuvantatii Tatalui ,eu8 mosteniti imparatia cea pre6atita voua de la intemeirea lumii0 Caci flamand am fost si ,i)ati dat sa manancB insetat am fost si ,i)ati dat sa beauB strain am fost si ,)ati primit0 3ol am fost si ,)ati imbracatB bolnav am fost si ,) ati cercetatB in temnita am fost si ati venit la ,ine0 &tunci dreptii (i vor raspunde zicand4 !oamne8 cand Te)am vazut flamand si Te)am +ranit2 Sau insetat si Ti)am dat sa bei2 Sau cand Te)am vazut strain si Te)am primit8 sau 6ol si Te)am imbracat2 Sau cand Te)am vazut bolnav sau in temnita si am venit la Tine2 (ar (mparatul8 raspunzand8 va zice catre ei4 &devarat zic voua8 intrucat ati facut unuia dintr)acesti

403

frati ai ,ei8 prea mici8 ,ie ,i)ati facut0 &tunci va zice si celor de)a stan6a4 !uceti)va de la ,ine8 blestematilor8 in focul cel vesnic8 care este 6atit diavolului si in6erilor lui0 Caci flamand am fost si nu ,i)ati dat sa manancB insetat am fost si nu ,i)ati dat sa beauB strain am fost si nu ,)ati primitB 6ol si nu ,)ati imbracatB bolnav si in temnita8 si nu ,)ati cercetat0 &tunci vor raspunde si ei8 zicand4 !oamne8 cand Te)am vazut flamand8 sau insetat8 sau strain8 sau 6ol8 sau bolnav8 sau in temnita si nu Ti)am slu7it2 /l insa le va raspunde zicand4 &devarat zic voua4 (ntrucat nu ati facut unuia dintre acesti prea mici8 nici ,ie nu ,i)ati facut0 Si vor mer6e acestia la osanda vesnica8 iar dreptii la viata vesnicaAA 9,atei 258 31)46;0 Pentru unii8 .udecata va fi un act de binecuvantare si de multumireB pentru altii8 va fi un act de osanda 9,atei 258 34)46;0 :nele aspecte ale 7udecatii de apoi8 ale raiului si iadului8 sunt e#puse de o maniera icono6rafica si simbolica in scenele dintr)o vec+e traditie apocaliptica8 reluata de (oan !amasc+in4 @@!e aceea8 la inviere8 sufletele noastre vor fi reunite cu trupurile devenite nestricacioase8 si astfel ne vom prezenta in fata infricosatului tron de 7udecata al lui *ristos0 &ici vor fi citati si diavolul8 demonii si slu7itorii sai8 anti+ristul8 impreuna cu nele6iuitii si pacatosii8 pentru a fi aruncati in focul vesnic0 <u un foc material8 ca cel cunoscut de noi8 ci unul pe care !umnezeu il stie0 Cei care vor fi facut binele8 vor straluci ca soarele8 in comuniunea in6erilor8 impreuna cu !omnul nostru (isus *ristos8 oc+ii nostri fiind atintiti spre /l8 iar oc+ii Sai spre noi8 purtand darul bucuriei nesfarsite8 pe care /l o daruieste8 si laudandu)1 impreuna cu Tatal si !u+ul Sfant8 in vecii vecilorAA 9!espre credinta ortodo#a8 (>8 2 ;0 .udecata ultima8 cand fiecare va da seama de lucrul ce i)a fost atribuit 9Cf0 ,arcu 138 34;8 este un act de dreptate pentru cei care s)au luptat8 dupa intoarcera lui *ristos Tatal8 ca voia lui !umnezeu sa se faca pe pamant precum in cer8 ducand mai departe ceea ce /l incepuse8 imitandu)1 pe /l0 @@-iindca a patimit cu trupulAA 9( Petru 48 1;8 de aceea /l a fost randuit 7udecatorul celor vii si celor mortiAA 9-apte 1'8 42B Rom 148 %B ( Petru 48 1)6;0 (mitarea lui *ristos8 prin viata si fapte8 acesta este criteriul suprem la 7udecata ultima0 /van6+elistul ,atei 9258 31)46;8 care descrie pe lar6 ziua 7udecatii ultime8 arata ca (isus vorbeste aici de /l (nsusi8 anuntand ca va veni in slava Sa8 va lua loc pe scaunul de slava ca sa 7udece pe toti8 fara distinctie8 incon7urat de in6erii Sai8 separand pe cei alesi8 care au facut fapte bune8 si pe cei respinsi0 " e#plicatie este subliniata4 in masura in care @@ati facut unuia dintre mai mici frati ai ,ei8 ,ie ,i)ati facutAA0 *ristos intra in scena nu numai ca 7udecator8 ci si ca Cel Caruia ( S)a refuzat dra6ostea0 Ceea ce facem pentru altii8 porneste nu numai din altruism8 din compasiune naturala8 ci si din faptul ca iubim pe !umnezeu in aproapele nostru0 ,antuirea vesnica a fiecaruia din noi depinde de ceea ce am facut celor mai mici frati ai nostri8 cu care se identifica *ristos0 Prin urmare8 !umnezeu este plin de iubire si de dreptate8 dar fiecare are raspundera pentru ceea ce face0 Pe de alta parte8 la 7udecata ultima starea fiecaruia are un caracter proportional8 potrivit cu masura in care s)a desc+is fata de altii4 @@(n masura in care ati facutM (n masura in care nu ati facutAA0 /ste vorba de proportia initiativei8 a libertatii8 a raspunderii personale8 fara de care nici +arul lui !umnezeu nu lucreaza0 /#ista apoi increderea absoluta in iertarea lui !umnezeu pentru toti cei ce o doresc0 Taina 7udecatii viitoare este taina lui !umnezeu @@imblanzit de insasi milostivirea SaAA8 a unui !umnezeu @@Care nu tine minte raulAA si Care nu @@in6aduie ca faptura sa fie in6+itita de pieireAA0 /ste un !umnezeu milostiv tuturor 9Rom0 118 32;8 Care

404

@@pe cel din urma miluieste si pe cel dintai man6aieB acestuia plateste si aceluia daruieste0 (n cele din urma va birui iertarea lui !umnezeu4 @@<imic nu e6aleaza si intrece mila lui !umnezeu0 !e aceea cel ce deznada7duieste este propriul sau dusman de moarteAA 9(oan Scara sfanta8 >8 46;0 110 Biruinta si nade7dea finala 1o6ica 7udecatii impune ca diavolul8 care a avut o oarecare libertate8 sa fie definitiv impins si le6at in iad 9&poc0 2'8 1';8 care inseamna robie0 !e altfel8 demonii nu sunt liberi niciodata8 deoarece sunt siliti sa pazeasca pe cei pe care ii au in posesie0 !e asemenea8 diavolul nu are nici un rol in 7udecata de apoi8 pentru ca el a fost de7a 7udecat 9,atei 258 41;0 Cu venirea lui *ristos in slava8 Satan8 care a fost de la inceput @@omorator de oameniAA8 @@mincinos si tatal minciuniiAA 9(oan $8 44;8 va fi z6uduit din temelie 9,atei 248 2%;0 .udecata va fi o eliberare totala din robia @@stapanitorului acestei lumiAA 9(oan 168 11;8 a acestui veac pieritor 9/fes0 68 12;0 @@1a urma va veni sfarsitul8 cand !omnul va preda imparatia lui !umnezeu)Tatal8 dupa ce va fi nimicit orice domnie8 orice stapanie si orice putereAA 9( Cor0 158 24;0 @@Razboi in cerAA 9&poc0 128 )13;4 Sfantul (oan ne prezinta aici dimensiuni ascunse8 nevazute ale mantuirii noastre in (isus *ristos0 /ste vorba de infran6erea si aruncarea din cer a celui ce se c+eama diavol si satana8 a celui ce inseala toata lumea8 a celui ce para pe sfinti inaintea lui !umnezeu0 &cestia l)au biruit prin @@san6ele ,ieluluiAA 9&poc0 128 11;0 !iavolul este spiritul rau care dezbina pe om de !umnezeu si care inspira ura8 perfidie si minciuna intre oameni0 /ste cunoscut si sub numele ebraic @@satanaAA 9,atei 48 1'B ,arcu 48 15B -apte 58 3B 268 1$B &poc0 128 %;8 purtand denumiri care arata lucrarile sale4 paras8 invinuitor 9&poc0 128 1';B ispititor 9,atei 48 3B ( Tes0 38 5;8 stapan al acestei lumi 9(oan 128 31B 148 3'B 168 11;8 dumnezeu al veacului acestuia 9(( Cor0 48 4;8 stapan al puterilor vazdu+ului 9/fes0 28 2;0 (n >ec+iul Testament8 diavolul apare ca un spirit ceresc care se impotriveste planului lui !umnezeu ) @@&m vazut pe satana ca un ful6er cazand din cerAA 91uca 1'8 1$; P si care seduce pe oameni la pacat si care ii acuza inaintea lui !umnezeu 9?a+0 38 1B ( Par0 218 1B Ps0 1'$8 5;0 !umnezeu (nsusi pune la incercare pietatea oamenilor 9cazul lui (ov; prin diavol8 caruia ii da o putere limitata 9(ov 18 11B 28 4B ?a+0 38 1;0 (n <oul Testament8 diavolul este o fiinta distructiva8 de a carui fiinta tine insusi pacatul8 ura si minciuna4 @@/l8 de la inceput a fost uci6ator de oameni si nu a stat intru adevar8 pentru ca nu este adevar intru el0 Cand 6raieste minciuna8 6raieste dintru ale sale8 caci este mincinos si tatal minciuniiAA 9(oan $8 44;0 /l pretinde a avea @@stapanirea mortii 9/vrei 28 14; si propria lui dominatie asupra lumii si oamenilor din veacul acesta4 @@Tie iti voi da toata stapanirea aceasta8 caci mi)a fost data mie si eu o dau cui voiescAA 91uca 48 6;0 !emonii sunt supusii diavolului8 iar oamenii se aseaza voluntar sub sfera lui de influentaB de aceea ei se numesc @@fiii diavoluluiAA 9( (oan 38 1';8 iar faptele lor sunt @@lucrurile diavoluluiAA 9( (oan 38 $;0 Cu toate ca ispiteste pe (isus 9,atei 48 1;0 &cesta este cel ce va produce @@suparareaAA diavolului0 @@Stapanul acestei lumiAA a fost aruncat afara 9(oan 128 31;8 iar 7udecata a fost data lui *ristos0 " activitate a lui satana continua si dupa intruparea si invierea lui *ristos 9-apte 58 3;8 dar el a fost dezbracat de putere 9( (oan 28 13;0 /l continua sa puna in pericol mantuirea omului 9( Tim0 58 15;8 dar omul a fost in mod definitiv si obiectiv eliberat de stapanirea raului 9(( Tes0 38 3;0 "mul are nu numai libertate si capacitate de a se elibera de dominatia diavolului 91uca 228 3B ( Cor0 58 55B ( Tim0 18 2';8 ci si datoria de a @@zdrobi sub picioare pe satanaAA 9Rom0 168 2';8 deoarece acesta doreste suferinta 91uca 138 16;0 (n &pocalipsa diavolul apare ca o fiinta raufacatoare8 sinistra0 1a sfarsitul veacurilor8 diavolul se va folosi de @@&nti+ristAA 9&poc0 138 2B (( Tes0 28 %; pentru a domina o scurta vreme8 dupa care va fi 7udecat si nimicit in mod definitiv0 Perioada lui

405

@@&nti+ristAA este o ultima sfortare a diavolului de a devia creatia de la tinta ei si de a deruta atentia Bisericii de la 7udecarea lui *ristos si de la asteptarea imparatiei lui !umnezeu0 !e altfel8 perfidia diavolului sta in aceea ca ascunde pe !umnezeu ca 7udecator8 printr)o imitare in sens invers a ceea ce face !umnezeu0 (n acest sens8 diavolul creeaza iadul0 Pentru asceti8 demonii prin care lucreaza diavolul sunt patimile rele8 adica o ordine morala ne6ativa8 in fata careia omul isi pastreaza toata libertatea si responsabilitatea0 <u trupul trebuie sa fie distrus8 ci spiritul rau care se serveste de el 9/fes0 48 12;0 !iavolul ramane in e#teriorul nostru si seduce omul prin mandrie8 slava desarta si mai ales prin senzualitate8 cu in6aduinta lui !umnezeu8 Care vrea sa puna la incercare8 in felul acesta8 virtutile0 &stfel8 @@prin el se implineste o mare iconomieAA 9Simeon ,etafrastul8 Parafraza la ,acarie /6ipteanul8 3 )3$8 in @@-iloc0 Rom0AA8 vol0 58 p0 315;0 &rma de lupta impotriva diavolului este ru6aciunea si Crucea4 @@/l a dezbracat domniile si puterile si le)a dat in vilea68 cu +otarare8 biruind asupra lor prin cruceAA 9Col0 28 15;0 Speranta finala vine din aceasta incredere ca nimeni nu va mai putea smul6e din mana lui !umnezeu pe prietenii Sai4 @@Si /u le dau viata vesnica si nu vor pieri in veac8 iar din mana ,ea nimeni nu te va rapi5 Tatal ,eu8 Care ,i te)a dat este mai mare decat toti8 si nimeni nu poate sa le rapeasca din mana Tatalui ,euAA 9(oan 1'8 2$)2%;0 120 (mparatia lui !umnezeu4 aici si acolo8 acum si pururea (mparatia lui !umnezeu are multe nume8 caci nu se poate vorbi de aceasta decat prin analo6ie 9( Cor0 28 %;0 <oul Testament vorbeste de imparatie cu intele6era ca prezenta si influenta ei se manifesta nu numai dincolo de viata trupeasca8 ci si aici8 in acest timp0 &cest timp este o continua pre6atire pentru imparatieB de aceea (isus le spunea o pilda cum trebuie sa se roa6e totdeauna si sa nu se descura7eze 91uca 1$8 1;0 Biserica insasi e#ista pentru aceasta imparatie in care *ristos va fi +rana sfintilor4 @@!e aceea va pre6atesc (mparatiea8 dupa cum Tatal ,eu ,i)a pre6atit)o ,ie8 ca sa mancati si sa beti la masa ,ea in (mparatia ,eaAA 91uca 228 3';0 @@(mparatia lui !umnezeu nu va veni in c+ip vazut0 Si nici nu vor zice4 (at)o aici sau acolo0 Caci iata8 imparatia lui !umnezeu este in launtrul vostruAA 91uca 1 8 21;0 /#ista o nerabdare a creatiei de a fi liberata8 e#ista o dorinta a unei infieri si rascumparari imediate0 (ntr)o zi ea va fi manifestata8 caci intr)un fel ea ne este de7a data8 a a7uns la noi 91uca 118 2';0 /a poate sa fie intrevazuta in viata de toate zilele0 >iata de aici este ca o topitoare unde se purifica aurul0 !umnezeu i)a pus la incercare si i)a 6asit vrednici 9(ntelep0 38 58 68 8 1';0 (ncercari purificatoare in care cine va cauta sa)si pastreze viata8 o va pierde8 si care o va pierde8 o va salva 91uca 1 8 33;0 -iecare e dator sa slu7easca8 cu incredere8 in asteptarea +arului4 @@Cine dintre voi8 avand un slu7itor la arat sau la pascut turme8 ii va zice cand se intoarce din tarina4 >ino indata si sezi la masa2 "are nu)i va zice4 Pre6ateste)mi sa cinez si8 incin6andu)te8 slu7este)mi pana ce voi manca si voi bea8 si dupa aceea vei manca si vei bea tuAA 91uca 1 8 $;0 Care va fi rezultatul acestor incercari2 (isus nu este pesimist cand se intreaba4 @@!ar -iul "mului8 cand va veni8 va 6asi8 oare8 credinta pe pamant2AA 91uca 1$8 $;8 ci vrea sa su6ereze un raspuns8 sa indemne la reflectie0 (n aceasta lupta ascunsa8 de dimensiuni imense8 cosmice8 cerul si pamantul sunt an6a7ate4 @@(mbracati)va cu toate armele lui !umnezeu8 ca sa puteti sta impotriva uneltirilor diavolului0 Caci lupta noastra nu este impotriva trupului si san6elui8 ci impotriva incepatoriilor8 impotriva stapaniilor8 impotriva stapanitorilor intrunericului veacului acestuia8 impotriva du+urilor rautatii care sunt vazdu+uriAA 9/fes0 68 11)12;0 (ncercarile si suferintele acestui tip sunt incomparabile cu ceea ce se pre6ateste4 @@Socotesc ca patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea ce ni se va

406

descoperi noua0 Pentru ca faptura asteapta cu nerabdare desoperirea fiilor lui !umnezeuAA 9Rom0 $8 1$)1%;0 -olosind parabola @@cerului nou si pamantului nouAA 9&poc0 218 1)5;8 &postolul (oan descrie imparatia lui !umnezeu8 comparata cu @@cetatea Sfanta8 noul (erusalimAA8 care se po6oara de la !umnezeu8 plin de lumina slavei Sale8 templul care o iradiaza fiind ,ielul lui !umnezeu (nsusi 9cf0 &poc0 218 1'8 22)23;0 Cu a7utorul ei8 autorul ne prezinta c+ipul lumii care va sa vina8 pe care !umnezeu o pre6ateste inca de acum0 Parabola aceasta ne a7uta sa desmintim o anumita interpretare nebiblica a &pocalipsei8 interpretare potrivit careia lumea creata se termina si se pierde intr)un cataclism apocaliptic8 la un anumit termen ce ar putea fi calculat0 "r vorbind de @@cer nou si pamant nouAA8 &pocalipsa nu face nici o aluzie la destinul apocaliptic al creatiei si nici la data venirii -iului 9cf0 ,atei8 24;B dimpotriva8 ne descopera o noua realitate8 o lume transfi6urata prin @@revelatiaAA 9Rom0 $8 1$)22; definitiva a Creatorului in ea0 @@Cetatea SfantaAA nu este o noua creatie8 ci una innoita8 care va inlocui lumea @@vec+eAA8 cu limitele si suferintele ei0 /a este prezentata ca o mireasa ce iese in intampinarea mirelui0 (ar Cel Care creeaza acest cer nou si pamant nou este !umnezeu (nsusi8 nu in viitor la capatul cronolo6ic al lumii prezente8 care nu poate fi determinat 9cf0 ,arcu 138 4)3 ;8 ci c+iar acum4 @@Priveste8 /u fac toate lucrurile noiAA 9&poc0 218 5;0 (mparatia lui !umnezeu e totdeauna aproape8 la intrare 9,arcu 138 2%;8 deoarece -iul este cu noi in toate zilele 9,atei 2$8 2';0 Cum va fi realizata innoirea si cum va fi restabilita lumea in frumusetea ei de la inceput2 @@Precum trupurile noastre8 desfacandu)se8 nu se intorc in ccea ce nu e nicidecum8 ci se vor innoi iarasi prin inviere8 asa si cerul si pamantul si toate cele din el8 adica toata zidirea se va reinnoi si se va elibera de robia stricaciunii 9Rom0 $8 21;0 Si sti+iile acestea se vor impartasi impreuna cu noi de stralucirea de acolo si precum pe noi toti ne va proba focul 9( Cor0 38 13;8 dupa dumnezeiescul apostol8 asa si toata zidirea se va reinnoi prin foc0 &ceasta se poate afla din ceea ce scrie apostolul Petru4 @@Caci va veni8 zice8 ziua !omnului ca un fur noaptea8 in care cerurile vor trece cu z6omot8 iar sti+iile arzand se vor desface si pamantul si lucrurile din el vor ardeAA 9( Petru 38 1';0 >ezi cum spune ca toate se vor topi si modela din nou8 sau se vor presc+imba2M !ar cum se vor desface2 &sa cum un vas de arama invec+it si patat si ros de ru6ina se da focului de catre mester si e topit si astfel e facut de catre acesta iarasi nou8 la fel si zidirea8 odata ce s)a invec+it si s)a patat de pacate8 va fi desfacuta de -acatorul tuturor prin foc si se va topi si modela din nou si va fi facuta stralucitoare si neasemanat mai noua decat cea care se vede acumAA 9Sf0 Simeon <oul Teolo68 Cuvantarea norala8 (8 @@-iloc0 Rom0AA;0 @@Toate ca o +aina se vor invec+i0 Si ca un vesmant le vei stran6e si ca o +aina vor fi sc+imbateAA 9/vrei 18 11)12;0 Ce retinem din aceasta viziune2 !umnezeu pre6ateste pentru toti un cer nou si un pamant nouB de aceea timpul istoric nu este un timp apocaliptic8 destinat nefiintei8 ci destinat veacului es+atolo6ic8 imparatiei vesnice0 !istru6erea pamantului de catre in6erul abisului8 razboiul impotriva naturii8 sunt momente de eliberare ale creatiei si umanitatii8 ca sa primeasca @@cetatea sfantaAA8 <oul (erusalim8 care se po6oara din cer0 !e aceea8 spiritualitatea &pocalipsei nu este un pietism apocaliptic8 al resemnarii8 disperarii si depresiunii8 ci o spiritualitate a fa6aduintelor8 a nade7dii0 Crestinii asteapta cu seninatate8 incredere si 6rabesc venirea zilei !omnului0 @@<oi asteptam8 potrivit fa6aduintelor 1ui8 ceruri noi si pamant nou8 in care locuieste dreptateaAA 9(( Petru 38 13;0 &sadar8 @@nu lepadati increderea voastra8 care are o mare rasplatire0 Caci aveti nevoie de rabdare ca8 dupa ce ati facut voia lui !umnezeu8 sa puteti dobandi ce v)a fost fa6aduit0 Caci mai este putin timp8 prea putin8 si Cel ce e sa vina va veni si nu va intarziaB iar dreptul din credinta va fi viuB si de se va

407

indoi cineva8 nu va binevoi sufletul ,eu intru el0 <oi nu suntem 9fiii; ai indoielii spre pieire8 ci ai credintei spre dobandirea sufletuluiAA 9/vrei8 1'8 35)3%;0 Cand (isus *ristos vorbeste de viata8 /l se refera adesea la viata vesnica 9cf0 (oan 38 36B 58 24B 68 4'8 54;0 &ceasta nu inseamna ca @@viata dupa moarteAA se afla undeva dincolo de ralitatile pamantesti si de timpul istoric0 >iata vesnica incepe aici si acum8 patrunde bucuriile si suferintele8 luptele si sperantele acestei vieti 9-ilip0 38 2';0 &ceasta viata cereasca nu este insa inc+isa in limitele istoriei si timpului8 ci a rupt frontierele acestora si a surpat zidul mortii0 /#ista nu numai o trecere es+atolo6ica a acestei lumi spre viata vesnica8 ci si o venire istorica a imparatiei8 aici si acum 91uca 1 8 21;0 !imensiunea es+atolo6ica a lucrarii lui *ristos este evidenta in tot ceea ce /l face0 (mparatia a fost inau6urata cu (ntruparea Sa8 manifestata in minunile si mai ales in invierea Sa0 >ec+ea creatie s)a dus8 cea noua este acum aici 9(( Cor0 58 1 ;0 /#ista temei in teolo6ia patristica pentru a sustine ca @@vina imparatia TaAA8 din ru6aciunea Tatal nostru8 se refera la !u+ul Sfant0 !eoarece Biserica primeste ca arvuna prezenta !u+ului Sfant8 imparatia este printre noi8 sfarsitul 9esc+aton; este de7a accesibil lumii0 Speranta plina de bucurie8 (mparatia este de7a prezenta si lucreaza in lume0 !u+ul Sfant este Cel Care lea6a Biserica actuala nu numai de comunitatea istorica a &postolilor8 ci si de adunarea ,ielului la sfarsitul timpului8 cand /l va stran6e vulturii in 7urul trupului Sau 9,atei 248 2$B 1uca 1 8 3 ;0 &ici si acum8 Biserica participa in mod litur6ic8 sacramental si spiritual la realitatea (mparatiei viitoare0 (n Botez8 crestinul intra in ritmul mortii si invierii lui *ristos8 fiind asociat la darurile (mparatiei 9Col0 28 12;0 Botezul este Taina intrarii in imparatia lui !umnezeu4 @@Trebuia neaparat sa se urce prin apa8 ca sa primeasca viataB n)ar fi putut intra altfel in imparatia lui !umnezeu8 daca nu aruncau moartea8 care stapanea viata lor de mai inainte0 Cei morti au primit pecetea -iului lui !umnezeu si au intrat in imparatia lui !umnezeuB caci omul este mort inainte de a purta numele -iului lui !umnezeuB dar cand primeste pecetea8 leapada moartea si primeste viata0 Pecetea8 dar8 este apa 9botezul;8 mortii se coboara in apa si se ridica viiB acelora li s)a propovaduit pecetea aceasta si s)au folosit de ea8 ca sa intre in imparatia lui !umnezeuAA 9*erma8 Pastorul8 (J8 68 trad0cit08 p0 3'3)3'4;0 Se vede clar din acest te#t ca darurile imparatesti prin Tainele Bisericii sunt daruri ale imparatiei lui !umnezeu0 (n Taina ,irun6erii8 crestinul primeste darul de a marturisi pe *ristos8 de a deveni @@martorAA al imparatiei0 (n Taina Cuminecarii8 *ristos es+atolo6ic Se da in c+ipul painii vietii 9(oan8 68 51)5$;8 ca @@merinde pe calea vietii vesnice si spre raspuns bine primit la infricosatul scaun de 7udecataAA0 /u+aristia este @@leacul nemuririi si doctorie pentru a nu muri8 ci a trai vesnic in (isus *ristosAA 9Sf0 (6natie8 Catre /feseni8 JJ8 2;0 (n Taina ,aslului8 darul vindecarii trupului bolnav nu este altceva decat presimtirea unei umanitati pline de vi6oarea !u+ului fara de moarte8 in conditia unei firi omenesti fra6ile si muritoare0 &sa cum s)a spus8 in pietatea ortodo#a8 e#perienta reala a darurilor Sfantului !u+8 intalnirea zilnica cu realitatile (nvierii si imparatiei este foarte importanta4 @@Sa vedem8 iubitilor8 invierea care se savarseste in viata cea de toate zileleAA 9Clement Romanul8 Catre Corinteni8 18 JJ(>8 28 trad0rom08 p0 5%;0 & face e#perienta imparatiei inseamna a transcende situatii de limita8 a renunta la posesiune e6osita8 spre a a7uta pe cei neputinciosi8 pe saraci si bolnavi8 a lepada identitatea plina de or6oliu si autoritate8 care impiedica comuniunea cu semenii si sub7u6a pe cei apropiati8 a sfida moartea si boala care se a6ata de trup8 a iesi din inclestarea cu patimile si puterile care ademenesc spiritul8 a face cel mai mic 6est de iubire a celui mai mic dintre noi 9,arcu %8 41;0

408

Crestinul este astfel antrenat in @@lupta cea buna a credinteiAApentru a cuceri viata vesnica la care a fost c+emat 9( Tim0 68 128 1%;0 &sadar va fi @@un pamant nou si un cer nouAA 9&poc0 218 1;0 &ceasta lume8 in forma ei istorica8 are un termen8 si numai dupa trecerea acesteia8 forma ei es+atolo6ica va aparea0 &stfel istoria si creatia in cele sapte zile asteapta @@ziua a optaAA8 care prefi6ureaza timpul es+atolo6ic8 vesnicia8 @@catastasaAA care urmeaza timpului4 @@(n cea dintai zi a saptamanii noi savarsim ru6aciunile noastre ramanand in picioare8 dar nu toti cunosc ratiunea acestei atitudini0 Caci nu numai pentru ca8 inviati cu *ristos si cautand cele de sus8 noi ne amintim prin aceasta8 in ziua consacrata (nvierii8 stand in picioare in timpul ru6aciunii8 de +arul care ne)a fost dat8 ci si pentru ca aceasta zi apare a fi intr)un sens ima6inea secolului care va veniAA 9>asile cel ,are8 !espre !u+ul Sfant8 JJ((8 66;0 >iata vesnica " oarecare tendinta dualista se obsderva in scrierile <oului Testament8 atunci cand se compara @@veacul acestaAA cu @@veacul cel ce va sa fieAA 9,atei 128 32;0 @@>eacul de acumAA 9Rom0 128 2;8 @@lumea aceastaAA 9(oan $8 23;8 adica lumea nerascumparata sau @@veacul rau de acumAA 93al0 18 4;8 sub7u6ata puterilor lui Satan8 conducatorul acestui veac 9( Cor0 28 6)$;8 asteapta sa fie eliberat de sti+iile sau elementele care il incon7oara din toate partile si)i circumscriu miscarea0 @@>eacul ce va sa vinaAA 9,arcu 1'8 3'B 1uca 1$8 3';8 @@vecul viitorAA 9/fes0 18 21;8 este insasi @@viata vesnicaAA8 adica manifestarea puterii (mparatului vesnic 9/vrei 68 5;8 Care sta de)a dreapta lui !umnezeu @@mai presus decat toata domnia si stapanirea si puterea si drea6atoria si decat tot numele ce se numeste8 nu numai in veacul acesta8 ci si in cel viitorAA 9/fes 18 21;0 Cu invierea lui *ristos8 aceasta separare intre cele doua veacuri nu mai e#ista8 deoarece es+atolo6ia irupe in istoria prezenta0 (mparatia es+atolo6ica a inceput de7a cu /l 91uca 1 8 21;0 @@>eacul viitorAA e prezent in @@veacul de acumAA4 @@Si impreuna cu /l ne)a sculat si impreuna8 ne)a asezat intru cele ceresti8 in *ristos (isus8 ca sa se arate in veacurile viitoare covarsitoarea bo6atie a +arului Sau8 prin bunatatea ce a avut catre noi intru *ristos (isusAA 9/fes0 28 ;0 /#presia litur6ica @@in vecii vecilorAA arata vesnicia lui !umnezeu8 Caruia ( se cuvine slava si adorare4 @@1ui8 fie marirea in Biserica si intru *ristos (isus in toate neamurile si in veacul veacului0 &min5AA 9/fes0 38 21;0 >iata vesnica8 eternitatea creatului8 nu trebuie sa fie confundata cu eternitatea lui !umnezeu8 care este Creatorul8 plentitudinea fiintei care e#ista in sine si care e#ista fara de altul0 >esnicia creatului nu inseamna o simpla prelun6ire a e#istentei intr)un destin nedeterminat8 ci a7un6erea acestuia la @@scopulAA ori6inii sale0 @@C+ipul lumii acesteia treceAA 9( Cor0 8 31;0 (nseamna @@oprirea miscariiAA8 fi#area ei eterna prin depasirea timpului cronolo6ic8 istoric0 Spre deosebire de "ri6en8 care sustine ca stabilitatea miscarii e data odata cu aducerea in e#istenta a lucrurilor8 Parintii rasariteni spun ca miscarea temporala nu are sensul unui cerc8 ca miscare ciclica8 fizica si biolo6ica8 ci pe acela de stabilitate in eternitate8 a devenirii voite de !umnezeu0 Pentru sfinti8 ca si pentru in6eri8 vesnicia inseamna @@permanenta in sfintenieAA 9Sf0 >asile8 !espre !u+ul Sfant8 J>(8 3$8 trad0cit08 p0 3 %;0 ,iscarea e limitata de substanta si caracterul lumii create8 de timp si spatiuB de aceea ceva nu poate fi in acelasi timp vesnic si in devenire8 si nici nu pot e#ista doua relatii infinite si fara inceput0 Cu toate acestea8 trebuie sa fie afirmate impreuna devenirea si vesnicia8 aceasta fiind voita de !umnezeu8 data fiind eternitatea ratiunii cosmosului in

409

!umnezeu8 care este recapitulat in *ristos8 prin care si pentru care toate au fost create0 &ceasta transfi6urare a timpului este posibila prin puterea vesnica a lui !umnezeu de7a prezentata in istorie8 adica prin invierea lui *ristos in !u+ul Sfant 9(oan 68 63;0 Pentru cel ce crede in *ristos8 aceasta este viata care se situeaza in fata lui ca o speranta finala8 ca o 6lorificare eterna 9cf0 (( Petru8 18 11B (oan 48 14;0 !e acea8 credinta plina de speranta este forta de a invin6e frica de moarte8 sentimentul temporalitatii limitate8 ultima piatra de poticnire pe scara vietii0 " alta perspectiva este acea a sabatismului8 unul dintre subiectele preferate ale spiritualitatii isi+aste0 /ste vorba de odi+na sfintilor8 despre care vorbeste &pocalipsa4 @@!a8 zice !u+ul8 ei se vor odi+ni de ostenelile lor8 caci faptele lor ii urmeazaAA 9&poc0 148 13;0 (n veacul acesta nu avem nici sambata adevarata8 nici ziua a opta8 in sens de oprire deplina din miscarea patimilor si virtutilor0 (n cursul vietii pamantesti8 se pot primi8 anticipat8 tainele desavarsirii viitoare4 totusi nu numai sambata este ziua inmormantarii iar ziua a opta 9!uminica; se da prin iesirea din mormant0 !incolo de lucrarea si osteneala acestei vieti 9comparata cu vinerea;8 sfintii se +ranesc prin contemplarea lui !umnezeu si impartasirea !u+ului Sfant8 bucurandu)se de o stare de uimire8 de pace si tacere adanca0 /a are loc dupa odi+nirea trupului in miscare si consta intr)o @@neincetata miscareAA a inimii8 aceasta fiind ca o o6linda in care se reflecta *ristos0 (n felul acesta8 nu numai sfintii se odi+nesc in !umnezeu8 ci si !umnezeu Se odi+neste in sfintii Sai 9Ru6aciunea Cantarii celei intreit sfinte8 din 1itur6+ia Sfantului (oan 3ura de &ur;4 @@(ar aceasta e vesnica e#istenta in care sabatizeaza 9se odi+nesc; sufletele8 primind incetarea a toata miscare0 ?iua a opta si prima8 mai bine)zis una si netrecatoare8 este venirea curata si atotluminoasa a lui !umnezeu8 ce va avea loc dupa oprirea in stabilitate a celor ce se misca0 &tunci8 in cei ce s)au folosit de ratiunea e#istentei prin vointa conform firii8 Se va salaslui dupa dreptate8 intre6 in ei intre6i8 si le va procura vesnica e#istenta buna prin impartasirea de /lB iar celor ce s)au folosit de ratiunea e#istentei prin vointa contrar firii8 le va da dupa cuviinta in loc de vesnica e#istenta buna8 vesnica e#istenta nefericita0 Caci in acestia nu mai 6aseste loc buna e#istenta8 ca unii ce sunt intr)o dispozitie contrara ei8 si de aceea nu vor mai avea dupa aratarea Celui cautat nici o miscare prin care Cel cautat li Se arata celor ce (l cautaAA 9Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 &mbi6ua8 15 8 trad0 cit08 p0 334;0 @@SabatulAA es+atolo6ic inseamna odi+na de lucrarea naturala pentru a face loc lucrarii dumnezeiesti8 adica o inaintare infinita in contemplarea slavei lui !umnezeu0 @@"di+na de Sambata a lui !umnezeu 9sabatismul lui !umnezeu; este revenirea deplina a tuturor celor facute8 la /l8 cand lucrarea 1ui atotdumnezeiasca ce se savarseste in c+ip ne6rait8 se va odi+ni de lucrarea naturala din ele0 Caci !umnezeu Se va odi+ni de lucrarea naturala din fiecare faptura8 prin care se misca in c+ip natural fiecare8 atunci cand fiecare8 primind dupa masura sa lucrarea dumnezeiasca8 va fi a7uns la 6ranita lucrarii sale naturale indreptate spre !umnezeuAA 9Sf0 ,a#im ,arturisitorul8 Capete teolo6ice 96nostice;8 suta ()a8 4 8 in -ilocalia rom08 vol0 28 p0 12$;0 &ceasta miscare sau intindere infinita in slava lui !umnezeu marc+eaza e#istenta crestinului0 Sfantul 3ri6orie de <Essa 9in @@>iata lui ,oiseAA sau @@Tratat de desavarsire in virtuteAA; vorbeste de epectaza8 potrivit careia sufletul8 fiind atras de !umnezeu8 este intr)o continua miscare ascendenta catre treptele superioare ale plenitudinii +arului0 :rcusul acesta 9@@anabasisAA; este elanul catre !umnezeu pe care8 dupa !ionisie &reopa6itul8 erosul divin il imprima ca un element dinamic in fiinta omului0 /l presupune o continua eliberare de patimi 9@@=at+arisisAA;8 o crestere spirituala spre varsta lui *ristos 9/fes0 48 13;0 Simbolul epectezei este ,oise8 oare @@nu se opreste deloc in urcusul sau8 nici nu)si fi#eaza limite la miscarea sa catre inaltimi8

410

ci8 odata ce a pus piciorul pe scara8 el nu inceteaza de a urca treptele acesteia si continua mereu sa se ridice8 deoarece orice trepta pe care o urca da totdeauna8 inaintand8 spre una superioaraAA 93ri6orie de <Essa8 >iata lui ,oise8 T+eoria ((8 22 8 trad0cit08 p0 263;0 /pecteza inseamna pro6res in virtute si actiune8 deoarece crestinul nu trebuie sa renunte niciodata la ceea ce a dobandit8 ci trebuie sa continue ceea ce a inceput4 @@!uceti pana la capat faptaAA 9(( Cor08 $8 11;0 (n spiritul traditiei rasaritene8 urmarea lui *ristos este concomintenta cu dezvaluirea lui *ristos8 cu manifestarea 1ui8 de la forma c+enotica la forma taborica8 prin impartasirea cu !u+ul Sfant0 Tocmai de aceea8 crestinul este stimulat8 in acest urcus in desavarsire8 sa tinda in sus4 @@Ravniti +arismele mai mariAA 9( Cor0 128 31;0 Stin6erea elanului catre !umnezeu inseamna in acelasi timp o reducere a ener6iilor persoanei umane0 ,ai presus de orice efort si la capatul tuturor incercarilor sta nade7dea prin care ne si mantuim4 @@Caci socotesc ca patimirile vremii de acum nu sunt vrednice de marirea care ni se va descoperi0 Pentru ca nade7dea cea dornica a fapturii asteapta descoperirea fiilor lui !umnezeu0 Caci faptura a fost supusa desertaciunii P nu de voia ei8 ci din cauza aceluia care a supus)o P cu nade7de8 pentru ca si faptura insasi se va izbavi din robia stricaciunii8 ca sa se bucure de libertatea maririi fiilor lui !umnezeu0 Caci stim ca toata faptura impreuna suspina si impreuna are dureri pana acum0 Si nu numai atat8 ci si noi8 care avem par6a !u+ului8 si noi insine suspinam in noi8 asteptand infierea8 rascumpararea trupului nostru0 Caci prin nade7de ne)am mantuitB dar nade7dea care se vede nu mai e nade7de0 Cum ar nada7dui cineva ceea ce vede2 (ar daca nada7duim ceea ce nu vedem8 asteptam prin rabdareAA 9Romani $8 1$)25;0 &specte controversate si diferende confesionale cu privire la es+atolo6ie !at fiind ca se refera la @@viata de dincoloAA8 es+atolo6ia este un capitol teolo6ic care se preteaza la multe utopii si confuzii apocaliptice0 !e)a lun6ul istoriei s)au facut diferite calcule referitoare la a doua venire a lui *ristos 9dupa (rineu si *ipolit8 istoria lumii va dura 6''' de ani si se va inc+eia cu al saptelea mileniu8 sub imparatia lui *ristos P cf0 Ps08 $%8 4B /vr0 48 4;0 <u se poate spune insa ca Biserica a incura7at vreodata speculatiile apocaliptice0 /a a condamnat in 6eneral calculele cronolo6ice8 prezicerile si amenintarile milenariste8 puse in circulatie de sectele apocaliptice8 si nu a permis sa fie confundata speranta es+atolo6ica cu terorismul apocaliptic si cu mesanismul temporal8 istoric0 ,ilenarism 9sau +iliasm; /ste o credinta dupa care *irstos va reveni8 in slava8 pe pamant8 si va domni cu sfintii Sai timp de o mie de ani 9mileniu8 de unde si numele de milenarism;8 satana fiind le6at in acest timp0 :nele secte fundamentalise8 interpretand in sens istoric8 cronolo6ic8 notiunea de @@imparatia de mii de aniAA8 au ima6inat @@mileniulAA o imparatie de o mie de ani a sfintilor si dreptilor8 perioada care va preceda invierea mortilor si 7udecata ultima 9cf0 &poc0 2'8 1)6;0 Printre 6rupurile care propun aceasta interpretare a @@mileniuluiAA se afla si &dventistii de ziua a saptea0 !e ori6ine baptista8 aceasta denominatiune a fost intemeiata in secolul al J(J)lea8 in Statele :nite ale &mericii8 de catre Dilliam ,iller8 care a fi#at si anuntat intoarcerea lui *ristos pe pamant in anul 1$430 &dventistii cred

411

deci in venirea apropiata a lui *ristos0 /i respecta ca zi de repaus a crestinilor sambata8 nu !uminica0 ,artorii lui (e+ova sau Studentii in Biblie constituie o alta 6rupare milenarista8 or6anizata de C+0 Russel 9[ 1%16;0 &cestia s)au separat de &dventisti in 1$ 4 9prin 7urnalul Turnul de >e6+e; si apoi de 7udecatorul Rut+erford 91%42;0 Pentru ,artorii lui (e+ova8 imparatia de o mie de ani a inceput in 1%140 (n asteptarea imparatiei lui !umnezeu pe pamant8 reli6iile8 6uvernele8 statele8 sunt opera lui Satana0 Biserica nu a dat nici un credit acestor calcule milenariste si apocaliptice8 deoarece acestea sunt dezmintite de invatatura biblica despre venirea a doua a lui *ristos0 Pentru e#e6eza ortodo#a8 imparatia de mii de ani este o e#primare simbolica obisnuita in scrierile biblice0 -ata de viziunile milenariste si apocaliptice8 se pot face unele precizari0 a0 /#ista o diferenta radicala intre es+atolo6ie P ansamblul de evenimente8 parte inte6ranta din iconomia mantuirii P si miturile apocaliptice8 care sunt utopii milenariste si mesianisme istorice0 &ceasta nu inseamna ca Biserica nu propovaduieste apocalipsa8 adica revelatia sau manifestarea plina de slava a lui !umnezeu8 si ca nu asteapta fa6aduinta @@(erusalismului cerescAA8 adica @@un cer nou si un pamant nouAA 9&poc0 218 1;0 b0 Cand (isus *ristos vorbeste de viata8 /l se refera adesea la viata vesnica 9cf0 (oan 38 36B 58 24B 68 4'8 54;0 &ceasta nu inseamna ca @@viata dupa moarteAA se afla undeva dincolo de realitatile pamantesti si de timpul istoric0 >iata vesnica incepe aici si acum8 patrunde bucuriile si suferintele8 luptele si sperantele acestei vieti 9-ilip0 38 2';0 &ceasta viata cereasca nu este insa inc+isa in limitele istoriei si timpului8 ci a rupt frontierele acestora si a surpat zidul mortii0 c0 Secretele apocaliptice8 ) cu pretinsele lor preziceri despre un sfarsit al lumii in anul 2'''8 un sfarsit in dezordine8 precedat de catastrofe cosmice )8 creeaza confuzii 6rave8 nu numai de ordin etic8 ci si sociolo6ic0 (n c+ip special ele intretin un pesimism etic si o indiferenta iresponsabila fata de catastrofa nucleara8 care trebuie sa fie combatute cu toata taria0 Biserica a respins8 de asemenea8 alte doua idei provenite din traditia apocaliptica iudaica8 anume4 credinta ca va fi un sfarsit al raiului si iadului mesianismul istoric8 teocratic8 potrivit caruia imparatia lui !umnezeu s)ar realiza in aceasta lume in sens politic0 !e)a lun6ul istoriei sale8 Biserica "rtodo#a a fost nevoita sa separe invatatura sa despre @@viitoarea reasezareAA8 de interpretari eretice8 influente8 necrestine si moravuri sociale care contraziceau profund crezul ortodo#0 !esi nu a avut o circulatie intensa in Rasarit8 ideea de predestinatie a fost respinsa prin insasi doctrina biblica despre @@iconomia divinaAA8 doctrina care a marcat profund teolo6ia ortodo#a0 (ar iconomia are doua brate4 pe de o parte8 vointa lui !umnezeu ca toti sa se mantuiasca 9( Tim0 28 4;8 iar pe de alta parte8 raspunsul personal al credinciosului 9&poc0 38 2'B -apte 168 14;0 ,antuirea este +arul lui !umnezeu pentru ca nimeni nu este liber de pacat 9Ps0 5'8 5;0 Primirea acestui +ar reclama insa libertatea fiecaruia8 un mod de e#istenta in comuniune totala si libera0 Credinciosul are libertatea de a rupe prin pacat aceasta siner6ie0 (n fata acestui refuz8 !umnezeu nu sileste4 @@(ar de cei ce se va lepada de ,ine inaintea oamenilor8 si /u ma voi lepada de el inaintea Tatalui ,eu8 Care este in ceruriAA 9,atei 1'8 33;0 !umnezeu face insa totul pentru ca crestinul sa ramana in aceasta comuniune0 Sustinand si antrenand libertatea prin @@celalalt ,an6aietorAA

412

9(oan 148 16;0 ,ai mult8 /l face sarbatoare cereasca din intoarcerea fiecaruia4 @@Caci bucurie mare se face in cer pentru un pacatos care se pocaiesteAA 91uca 158 1';0 &pocatastaza (n epoca moderna s)a vorbit destul despre eternitatea iadului0 Se voia astfel o revenire la credinta in apocatastaza8 sustinuta de "ri6en8 /va6rie8 !idim8 3ri6orie de <Essa0 &pocatastaza este o speculatie ori6enista despre sfarsitul istoriei8 potrivit careia creaturile rationale8 atat oamenii ale caror suflete8 pree#istente trupurilor8 au fost condamnate8 dupa pacat8 sa traiasca in trup8 cat si in6erii si demonii8 care au fost create la inceput ca inteli6ente pure8 apoi osandite sa ia forma actuala8 vor fi in cele din urma restabilite in forma lor ori6inara8 in perspectiva unei mantuiri universale0 &ceasta restabilire in forma primordiala8 de inteli6ente pure8 se face in etape succesive8 dupa purificare demonilor si a celor condamnati prin focul iadului8 6ratie +arului lui *ristos8 care nu ar in6adui pieirea vesnica a creatiei Sale si nici pedepsele eterne0 &stfel ca pedeapsa iadului trebuie sa aiba un sfarsit8 cred unii0 "amenii8 in6erii si demonii vor redeveni ceea ce au fost8 adica inteli6ente pure0 Consecintele acestei doctrine sunt radicale4 lipsa oricarui proces de sfintire8 disparitia 7udecatii de apoi si c+iar mantuirea diavolului 9"ri6en8 !e principiis8 (((8 68 5;0 !esi a atras pe unii teolo6i din perioada patristica 93ri6orie de <Essa si !idim cel "rb; prin optimismul ei cosmic8 apocatastaza P conceptia ori6enista despre restaurarea universala la sfarsitul timpului8 printr)o intoarcere necesara la starea cea dintai8 inclusiv iertarea 6ratuita a tuturor si convertirea diavolului P a fost condamnata la al >) lea Sinod ecumenic 9Constantinopol8 553;0 &ceasta condamnare are in vedere radicalismul etic al /van6+eliilor8 pentru care au fost date anume pentru a sc+imba viata crestinilor aici si acum0 >iata in *ristos8 transformarea prin intalnirea cu *ristos8 are loc aiciB de aceea fiecare trebuie sa coboare in piata8 asteptand pe stapan sa)l tocmeasca8 sa lucreze in via sa0 Toti sunt an6a7ati8 dar vor fi rasplatiti dupa dreptatea lui !umnezeu0 !e aceea8 @@multi sunt c+emati8 dar putin alesiAA 9,atei 2'8 16;0 &pocatastaza8 ca universalitate a mantuirii nediferentiate8 contrasteaza cu aceasta orientare etica a /van6+eliilor4 @@Ce semeni aici8 cule6i acoloAA0 ,odul de viata de aici marc+eaza persoana si destinul ei vesnic4 @@!upa roadele lor ii veti cunoaste0 &u doara cule6 oamenii stru6uri din spini si smoc+ine din maracini2 &sa ca orice pom bun face roade bune8 iar pomul rau sa faca roade rele0 <u poate pom bun sa faca roade rele8 nici pom rau sa faca roade bune0 (ar orice pom care nu face roada buna8 se taie si se arunca in foc0 !e aceea8 dupa roadele lor ii veti cunoasteAA 9,atei 8 16)2';0 Pentru a imboldi pe credinciosi sa intalneasca pe !omnul viei si sa lucreze8 /van6+eliile8 care 7udeca aspru inactivitatea8 lipsa de raspuns la c+emarea lui !umnezeu8 nu intrezaresc sfarsitul osandei iadului8 ci dimpotriva4 @@Si vor mer6e acestia la osanda vesnicaAA 9,atei 258 46;8 adica @@in 6+eena8 in focul cel nestins8 unde viermele nu moare si focul nu se stin6eAA 9,arcu %8 44;0 &stfel8 Biserica marturiseste innoirea lumii la a doua venire8 dar afirma in acelasi timp 7udecata ultima8 adica separarea celor buni de cei rai8 de unde ine6alitatea rasplatei dupa virtutile fiecaruia 9,atei 258 32)338 46;0 &ceasta nu inseamna ca Biserica nu se roa6a neincetat si cu ardoare pentru mantuirea tuturor0 & admite eternitatea pedepselor iadului8 nu inseamna a ne6a iertarea si dra6ostea vesnica a lui !umnezeu0 Caci @@6reseala lui &dam a fost uci6atoare de om8 nu uci6atoare de !umnezeuAA 9!enia din Sambata Patimilor;0 ,ai mult8 @@/ nebunie sa socoteasca cineva ca pacatosii se lipesc de 6+eena8 din dra6oste pentru !umnezeu0 !ra6ostea este odrasla cunostiintei adevarului8 care dupa marturisirea de obste8 s)a dat tuturor0 !ar dra6ostea lucreaza prin puterea ei in doua feluri4 pe pacatosi ii c+inuieste8 cum se intampla si aci unui

413

prieten8 din partea prietenuluiB iar pe cei ce au pazit cele cuvenite8 ii veseleste0 Si aceasta este8 dupa 7udecata mea8 parere de rau sau c+inul din 6+eena0 !ra6ostea imbata insa sufletele fiilor de sus8 cu desfatarea eiAA 9(saac Sirul8 op0 cit08 cap0 $48 trad0 cit08 p0 423;0 Pur6atoriul <otiunea de pur6atoriu apare in teolo6ia scolastica in secolul al J(()lea8 in actele papei (nocentiu (>8 in 12540 Ca articol de credinta este mentionat la conciliile din 1Eon si -lorenta 9143%; si formulat la Conciliul din Trident 91553;0 Pur6atoriul este inteles ca o stare de curatire sau purificare prin suferinta8 pentru cei care8 in momentul mortii sunt mantuiti si in stare de +ar8 dar nu au platit inca datoria totala de pedeapsa pentru pacate8 nefiind deci pre6atiti suficient pentru viziunea lui !umnezeu0 Pur6atoriul este ima6inat ca un al treilea loc8 alaturi de iad si rai8 un loc purificator de trecere printr)un foc material8 fizic8 creat8 un infern temporar si provizoriu a carui suferinta are valoare de ispasire0 Pur6atoriului sunt destinati cei care au savarsit pacate veniale 9nu de moarte; si le)au marturisit8 dar pentru care nu au @@satisfacutAA8 in timpul vietii8 penitenta corespunzatoare0 (deea este ca pacatul8 c+iar marturisit8 implica o condamnare temporara si ca actele de penitenta in aceasta viata nu sunt suficiente0 Pedepsele de ispasire nesatisfacute aici8 vor fi reluate in pur6atoriu prin trecerea printr) un foc purificator0 C+inurile din pur6atoriu au deci o valoare e#piatorie0 (n /vul ,ediu8 credinta in pur6atoriu8 care este prezentata in cate6orii le6alistice8 s)a dezvoltat in paralel cu ideea ca Biserica are putere asupra sufletelor care se afla in pur6atoriu0 /a numara 6reselile si @@meriteleAA fiecarui membru al sau8 putand sa faca o distribuire a meritelor in favoarea celor ce au nevoie0 Pentru cei vii8 ea poate usura sau scurta pedepsele pur6atoriului printr)un sistem de indul6ente de care dispune autoritatea sacerdotala0 Biserica poate face o mi7locire speciala pe lan6a !umnezeu8 in vederea iertatii pedepselor temporale8 datorate pentru pacatele de7a sterse prin iertarea divina0 Teolo6ia catolica de azi intele6e articolul de credinta despre indul6ente ca parte din doctrina despre @@comuniunea sfintilorAA0 !e amintit ca8 in primele secole8 s)a practicat iertatea totala sau partiala a penitentei publice8 care putea sa fie impusa pentru anumite 6reseli 6rave0 Cele doua Biserici8 "rtodo#a si Romano)Catolica8 sunt in deplin acord asupra e#istentei unei 7udecati particulare8 care introduce sufletele intr)o stare de asteptare si devenire0 &ceasta stare8 de bucurie sau de suferinta8 nu este nici perfecta8 nici definitiva0 Sufletele dupa moarte nu au fericire completa inaintea 7udecatii 6enerale si a invierii mortilor0 <ici dreptii sau sfintii nu se bucura de o desavarsire deplina0 !ar 7udecata particulara8 personala8 nu +otaraste o penitenta si nu este nicidecum contrara ru6aciunii de mi7locire pentru cei raposati8 de unde8 caracterul le6itim al litur6+iei pentru morti8 practica folosita de ambele Biserici0 Traditia "rtodo#a nu a acceptat insa credinta in pur6atoriu din cauza nefondarii ei teolo6ice si sacramentale8 caci aceasta teorie ar anula 7udecata particulara si ar minimaliza efectul Tainei marturisirii pacatelor0 Traditia accepta ideea de vindecare si purificare dupa moarte8 dar a refuzat sa atribuie suferintelor din cealalta viata o valoare de ispasire0 (deea de pur6atoriu nu are apoi in temei biblic e#plicit 9te#tul invocat P ( Cor0 38 13)15 P nu 7ustifica o asemenea doctrina;0 (n plus8 ideea de dreptate8 de merit si de indul6ente8 pe care se spri7ina aceasta credinta8 tine mai mult de un sistem penitential 7uridic8 in contradictie totala cu ideea de dreptate biblica0 /ste adevarat ca ,arturisirile de credinta din secolul al J>(()lea 9Petru ,ovila P 1642B si !ositei al (eruslaimului P 16 2; vorbesc despre un timp si o stare intermediara8 care

414

se traieste intre 7udecata particulara de dupa moartea ficaruia8 si 7udecata ultima8 colectiva8 de dupa invierea de obste0 /le nu impartasesc insa ideea unui foc material de purificare a sufletelor8 in vederea ispasirii pedepselor temporare nesatisfacute in viata0 &sadar8 starea de odi+na si de suferinta a sufletelor dupa 7udecata particulara8 desi imperfecta8 este reala0 Sufletele din iad nu pot repera 6reseli sau plati datorii0 Se poate vorbi numai de o stare de receptivitate a sufletelor dupa moarte8 in urma ru6aciunilor Bisericii si a iubirii manifestate a semenilor0 Credinta in pur6atoriu vine in contradictie si cu invatatura ortodo#a despre Taina marturisirii pacatelor si despre caracterul ru6aciunii litur6ice pentru morti0 C+iar dupa dezle6area sacramentala in Taina marturisirii8 ) spune teolo6ia catolica )8 penitentul trebuie sa sufere o pedeapsa temporara8 aici sau dincolo de moarte0 &ceasta teolo6ie face o diferenta intre vina P care se iarta aici 6ratuit8 prin pocainta si dezle6are8 si pedeapsa temporala8 care se plateste dupa moarte0 Pacatul iertat este sters8 dar pedeapsa corespunzatoare ramane0 "r8 teolo6ia ortodo#a nu a admis o pedeapsa temporara8 cu caracter de ispasire8 dupa dezle6area sacramentala a pacatelor marturisite0 Caci Taina in sine constituie @@acest ceas curatitorAA in care @@toate ranile tale8 pe care ca un vietuitor in lume8 le)ai dobandit in diferite intimplari8 fara fatarnicie le vei vedea ca sa iei adevarata tamaduire de la (nsusi !omnul nostru (isus *ristos8 !octorul si ,antuitorul sufletelor si al trupurilor noastreAA 9Slu7ba ,arturisirii;0 Taina are un efect tamaduitor4 @@(a seama8 dar8 de vreme ce ai venit la doctor8 sa nu te intorci nevindecatAA0 " datorie care ar trebui platita dupa moarte8 prin suferinta e#piratorie in focul purificator8 ar arata insuficenta Tainei spovedaniei0 /pitimiile sau penitentele prescrise de du+ovnic dupa dezle6are8 au numai o functie de intarire a penitentului0 (n plus8 teza indul6entelor acordate celor vii se intemeiaza pe speculatii arbitrare cu tezaurul de @@merite supra)abundenteAA ale sfintilor8 ceea ce teolo6ia ortodo#a8 de orientare or6anica8 nu poate admite8 nici idea de merit sau de satisfactie0 (mparatia lui !umnezeu8 ca si invierea8 nu este rasplata meritelor noastre in sens le6alist8 asa cum se vede din invierea lui 1azar8 ci comuniunea prin credinta cu Cel ce este invierea si viata4 @@!eci ,arta8 cand a auzit ca vine (isus8 a iesit in intampinarea 1ui8 iar ,aria sedea in casa0 Si a zis ,arta catre (isus4 !oamne8 daca ai fi fost aici8 fratele meu n)ar fi murit0 !ar si acum stiu ca oricate vei cere de la !umnezeu8 !umnezeu iti va da0 (isus i)a zis4 -ratele tau va invia0 ,arta i)a zis4 Stiu ca va invia la inviere8 in ziua cea de apoi0 Si (isus i)a zis4 /u sunt invierea si viataB cel ce crede in ,ine8 c+iar daca va muri8 va trai0 Si oricine traieste si crede in ,ine nu va muri in veac0 Crezi tu aceasta2 ?is)a 1ui4 !a8 !oamne8 /u am crezut ca Tu esti *ristosul8 -iul lui !umnezeu8 Care a venit in lumeAA 9(oan 118 2')2 ;0 10 <ote introductive 9vers0 1)3;0 Capitolele JJ(> si JJ> din /van6+elia dupa ,atei ne e#pun cuvantarea ,antuitorului despre daramarea (erusalimului8 despre cea de)a doua venire a Sa si .udecata cea mai de pe urma0 /a a fost prile7uita de intrebarea apostolilor4 OSpune)ne cand vor fi acestea8 si care va fi semnul venirii Tale si la sfarsitul veaculuiR 9,t0 JJ(>8 3;0 Se numeste4 Ocuvantarea es+atolo6icaR8 intrucat se referea al evenimentele din urma 9 8 ultim8 cel din urma;8 adica la sfarsitul lumii si venirea a doua a ,antuitorului0 !aramarea (erusalimului8 care avea sa se intample la anul ' d0 *r08 este o OicoanaR8 adica o prefi6urare a sfarsitului lumii8 iar semnele premer6atoare acestei catastrofe 9JJ(>8 4)14; arata in mic ce va suferi lumea in mai mari8 la scara cosmica8 la a doua venire a !omnului0 (mpre7urarile in care a rostit)o sunt urmatoarele0 Cu sufletul apasat de tristete8 pentru necredinta conducatorilor spirituali ai poporului iudeu8 ,antuitorul iese de la templu si se indreapta8 impreuna cu ucenicii Sai8 spre muntele ,aslinilor8 pentru a a7un6e in Betania8 unde avea sa innopteze0 !rumul cobora mai intai spre valea paraului Cedrilor8

415

apoi urca8 incet8 pe coasta muntelui ,aslinilor8 cale cam de o 7umatate de ora nord)est de (erusalim0 :cenicii mer6eau tacuti in urma !omnului8 abaturi si framantati de 6anduri0 &7unsi pe munte ei isi arunca8 inca o data8 cu multa duiosie privirile asupra puternicei cetati si oc+ii lor raman pironiti8 indeosebi8 asupra templului stralucitor in lumina soarelui de seara0 Templul fusese restaurat8 din temelii8 de catre (rod (dumeul0 1ucrarile de restaurare incepusera cu vreo 4% de ani mai inainte 9comp0 (n0 ((8 2'; si erau8 in mare parte8 6ata0 1ucrarile de ornamentare vor mai continua8 sfarsindu)se abia in anul 638 numai cu ani inainte de daramarea (erusalimului si a templului8 in anul ' d0 *r0 10 1a vremea respectiva8 templul din (erusalim era o mandrie a poporului iudeu si socotit intre cele mai frumoase zidiri ale lumii antice 20 !e pe muntele ,aslinilor cetatea se vedea8 in toata intinderea sa ca o carte desc+isa0 3randioase erau8 mai ales8 zidirile templului8 din coltul nord)est al cetatii0 Spri7inite pe ziduri puternice8 tinzile templului se ridicau in terase tot mai inaltate0 Pe terasa cea mai inalta se ridica mareata zidire a templului8 construita din cadre mari de marmura alba8 albe ca spuma marii0 &coperisul era facut din lemn de cedru0 Peste tot era tintuit in cuie mari de aur 30 Razele soarelui8 care se rasfran6eau pe peretii de marmora alba si pe ornamentele de aur ale templului8 se reflectau in toate partile8 incat te orbeau cu stralucirea lor0 Sub puternica impresie a 6relelor cuvinte ale !omnului8 templul li se parea8 acum8 apostolilor8 mai frumos si mai 6randios decat altadata0 &r fi de dorit8 din tot sufletul8 ca !omnul sa se indure de el8 sa)l crute0 Cum insa8 !omnul mer6ea tacut8 apostolii nu cuteaza sa)l vorbeasca direct despre 6andurile lor8 ci8 pe departe8 tin sa)i atra6a atentia asupra maretelor zidiri ale templului 9vers (;0 Sperau ca !omnul8 incantat si /l de atata splendoare si binevoitor ca intotdeauna8 nu va mai persista in +otararea Sa de a da pierzarii acest templu atat de frumos0 1a aluzia lor8 ,antuitorul nu numai ca nu retracteaza nimic din cele ce prevestise despre pustiirea (erusalimului8 dar8 cu cuvinte clare8 adau6a4 O>edeti toate acestea2 &min zic voua4 nu va ramane aici piatra pe piatra care sa nu se risipeascaR 9vers 2;0 -elul cum introduce acest anunt4 Oamin zic vouaR 96rec0 O 000R; ii dau un caracter solemn8 in sensul ca aceste cuvinte ale Sale se vor implini intocmai0 &postoli vor fi primit acest raspuns din 6ura !omnului8 tacuti si resemnati0 !ar cand a7un6 aproape de culmea dealului si !omnul insusi se opreste din mersul sau si ocupa un loc pe un colt de stanca ca sa se odi+neasca putin si cand vad ca si el isi arunca8 inca odata privirile induiosate asupra (erusalimului si frumosului templu8 apostolii8 apropiindu)se de /l8 il roa6a sa le spuna4 Ocand vor fi acestea toate si care este semnul venirii Sale si al sfarsitului veaculuiR 9vers 3;0 /van6+elistul ,arcu 9J(((8 3; ne spune ca cei care au cutezat sa)i puna !omnului aceste intrebari8 au fost apostolii Petru8 (acob8 (oan si &ndrei8 cei dintai si cei mai intimi apostoli ai 1ui0 (ntrebarea lor vizeaza8 deci8 trei c+estiuni4 timpul daramarii (erusalimuluiB semnele care vor preceda a doua venire a !omnului 9Parusia; si ce se va petrece la sfarsitul veacurilor4 ,antuitorul raspunde8 pe rand8 la toate aceste intrebari0 Cuvantarea cuprinde urmatoarele sectiuni4 evenimentele premer6atoare daramarii (erusalimului 9JJ(>8 4)14;8 cum vor trebui sa se comporte ei in aceste momente 6rele 9JJ(>8 15)2$;B semnele care vor precede a doua venire a !omnului 9JJ(>8 2%)3%;B indemnuri la ve6+ere 9JJ(>8 4')JJ>8 3';B despre .udecata cea mai de pe urma 9JJ>8 31)46;0

416

20 /venimentele premer6atoare daramarii (erusalimului 9,t0 JJ(> 4)14;0 ,antuitorul arata mai intai semnele care vor precede daramarea (erusalimului si care8 pe scurt sunt urmatoarele4 ivirea de *ristosi mincinosi8 razboaie8 cutremure8 foamete8 persecutii importiva crestinilor8 imputinarea dra6ostei si vestirea /van6+eliei la toate neamurile0 !upa alti interpreti pasa7ul acesta se referea la toata perioada de timp de la (naltarea !omnului pana la Parusia Sa8 cuprinzand deci si daramarea (erusalimului0 Cum peste putine zile avea sa plece din mi7locul lor si sa)i lase in valtoarea unor evenimente si situatii deosebit de 6rele8 culminand cu daramarea catastrofala a (erusalimului8 !omnul tine sa le atra6a atentia apostolilor Sai8 inainte de toate8 asupra faptului ca8 in curand8 multi falsi ,esia isi vor face aparitia4 R1uati aminte sa nu va ama6easca cineva0 Ca multi vor veni in numele ,eu zicand4 /u sunt *ristos 9in evreieste ,esia; si pe multi ii vor ama6iR 9vers0 4)5;0 Sa nu le dea crezare8 sa nu se lase sedusi de ei8 pentru ca /l este sin6urul8 adevaratul ,esia0 Cuvintele !omnului s)au implinit intocmai0 (ntr)adevar8 cu cat vremurile erau mai tulburi8 si mai 6rele pentru poporul iudeu8 cu atat mai mare era si numarul celor care se ridicau pentru Oa salvaR tara8 dandu)se8 adevaratul ,esia0 Pe la anul 36 d0 *r0 isi face aparitia8 in partile Samariei Simon ,a6ul8 care sustinea ca este o mare putere divina si seducea pe multi8 cum citim in -aptele &postolilor 9>(((8 % s0u0;0 ,ai apoi8 (osif -laviu ne informeaza ca prin anii 44)46 d0 * si8 pe cand Cuspius -adus era procurator al (udeii8 si)a facut aparitia un oarecare Teudas 9amintit si de 3amaliel8 in interventia sa8 in sinedriu8 in favoarea apostolilorB care8 dandu)se drept ,esia8 a pornit o rascoala care a fost ulterior inabusita 40 Tot (osif -laviu ne informeaza ca8 dupa moartea lui Claudiu 954 d0 *r0;8 apoi pe timpurile procuratorului -eli# 952)6' d0 *r0;8 situatia poporului iudeu din Palestina a devenit si mai critica0 Tara e plina de +oti si inselatori si de tot felul de OscamatoriR 96rec0 ;8 care sfatuiau poporul sa)i urmeze in pustie8 ta6aduind ca acolo vor face semne mari si vor arata cine sunt 50 Pe aceeasi vreme vine si un e6iptean la (erusalim8 sustinand despre sine ca este OprofetulR si a fost urmat in pustie de vreo patru mii de rasculati 68 despre care este vorba si in -apte 9JJ(4 3$;0 (n sfarsit8 pe vremea imparatului &drian8 pe la 132 P 1358 un pretins ,esia8 pe nume Bar P Noc+ba 9O-iul SteleiR;8 a ridicat din nou poporul la lupta impotriva romanilor0 1a aceste aparitii bolnavicioase8 care priveau asteptarile mesianice ale poporului iudeu8 cat si setea lor de libertate nationala8 alimentata in special de zeloti8 se vor mai adau6a8 zice !omnul8 inca si calamitati e#terne4 OSi veti auzi de razboaieB luati seama8 nu va spaimantati8 caci toate trebuie sa fie8 dar inca nu)i sfarsitul0 Ca neam peste neam se va ridica si imparatie peste imparatie8 si va fi foamete si ciuma si cutremure mari pe alocuri0 !ar toate acestea sunt incepututul durerilorR 9vers0 6)$;0 (ntr)adevar8 istoria veacului intai dupa *ristos ne spune ca8 la scurta vreme dupa moartea si invierea !omnului8 inca pe vremea imparatului Claudiu8 s)a dezlantuit un crancen razboi intre romani si parti0 Razboiul a durat mai multi ani de)a randul 0 &lt razboi8 mai apropiat de froniterele Palestinei8 a fost cel dintre (rod &ntipa8 tetrar+ul 3alileii si al Pereii8 si fostul sau sacru8 re6e &reta din &rabia8 si apoi e#peditia lui >iteliu impotriva acestuia din urma $0 1a anul 66 d0 *r0 s)a dezlantuit8 in fine8 si marele razboi al romanilor impotriva intre6ului popor al iudeilor8 inc+eiat cu daramarea (erusalimului si distru6erea statului iudeu 9 ' d0 *r0;0 (n aceste vremuri 6rele n)au lipsit nici anii foamete0 C+iar pe timpurile imparatului Claudiu8 multe provincii ale imperiului roman au fost bantuite de foamete 9-apte J(8 2$; %0 (storicul roman Tacit ne comunica faptul ca8 in vremurile acelea8 multe orase din

417

&sia ,ica8 din Campania si &r+ipela68 au fost distruse si de puternice cutremure de pamant 1'0 (n astfel de conditii8 oamenii au trebuit sa sufere mult0 Totusi apostolii sa stie8 zice !omnul8 ca Otoate acestea sunt numai inceputul durerilorR 96rec0 ;0 !omnul aseamana suferintele oamenilor cu durerile de nastere ale unei femei0 &sa reda acest te#t Bartolomeu &nania8 in traducerea sa4 O000 inceputul durerilor nasteriiR8 e#plicand intr)o scurta scolie de la subsol8 ca este vorba de Onasterea din nou a lumiiR 9,t0 J(J8 2$;0 Caci precum durerile de nastere ale unei femei incep incet si domol8 dar apoi se potenteaza tot mereu si in momentul cand au a7uns la culme8 ele dau nastere copilului8 tot asa si omenirea8 pana ce nu va trece prin dureri si suferinte8 din ce in ce mai mari si mai 6rele8 nu va a7un6e sa dea nastere unei lumi noi 110 !e aceste necazuri8 zice ,antuitorul8 nu vor fi scutiti nici apostolii si crestinii8 in 6enere8 ci vor fi supusi unor 6rele persecutii8 Odin cauza neamului SauR 9vers0 %;0 &ceste persecutii au pornit8 mai intai8 din partea iudeilor8 cum este la martiriul Sf0 Stefan 9-apte >((; si la uciderea Sf0 (acov8 fiul lui ?evedei 9-apte J((8 1)2;8 apoi din partea imparatilor romani0 (storicul Tacit 12 ne spune ca imparatul <ero a dat foc Romei pentru a o putea rezidi 964 d0 *r;0 !ar pentru a indeparta de la sine orice banuiala8 a avut 6ri7a sa raspandeasca stirea falsa ca8 crestinii au dat foc Romei0 Si de atunci inainte8 in intre6 cuprinsul imperiului roman8 crestinii erau priviti cu multa neincredere si dusmanie0 /i erau considerati dusmani ai statului si erau denuntati si ucisi8 c+iar numai pentru8 ca afirmau ca sunt crestini0 &ceste persecutii au durat8 cu unele intreruperi8 vreme de 3'' de ani0 ,antuitorul ii previne pe apostoli ca in acele vremuri tulburi nu se va putea evita caderea multora de la credinta0 Cu toate acestea8 /van6+elia se va predica Oin toata lumea8 spre marturie la toate neamurileB si atunci va veni sfarsitulR 9vers0 14;0 /#presia Oin toata lumeaR 96rec0 >ul6ata4 in universo orbe; avea pe vremurile de atunci intelesul4 intre6 cuprinsul imperiului 6reco)roman8 dimpreuna cu partile limitrofe8 asadar intrea6a lume cunoscuta si tocita pe atunci0 (ntr)adevar8 prin straduintele Sfintilor &postoli8 dar mai ales ale &postolului Pavel8 in primele 3)4 decenii crestine8 /van6+elia a fost propovaduita de la (erusalim in toata impre7urimea pana la Roma si de aici pana in Spania 9Rom0 J>8 1% s0u0;8 de asemenea8 pana la Babilon 9Petru >8 13;8 asadar in intre6 cuprinsul marelui imperiu 6reco)roman8 si c+iar si peste frontierele lui0 Cuvintele Osi atunci va veni sfarsitulR 96rec0 B >ul6ata4 et tunc veniet consummatio; au fost intelese de multi e#e6eti ca referindu)se la sfarsitul lumii intre6i8 care va avea loc la a doua venire a !omnului0 !ar cum in cele ce urmeaza8 !omnul vorbeste despre daramarea (erusalimului8 din anul ' d0 *r08 cuvintele respective se refera la acest eveniment0 30 (ndrumari pentru vremurile cand se va apropia daramarea (erusalimului 9,t0 JJ(>8 15)2$; &7uns la sfarsitul semnelor premer6atoare daramarii (erusalimului8 !omnul le da apostolilor unele indrumari8 cum trebuie sa se comporte8 cand vor vedea ca se apropie timpul daramarii acestei cetati0 O!eci8 cand veti vedea uraciunea pustiirii ce s)a zis prin !aniel proorocul8 stand in locul cel sfant P cine citeste sa intelea6a8 atunci cei din (udeea sa fu6a in muntiR vers0 15)16;0 O1ocul sfantR al iudeilor putea fi numai templul din (erusalim0 &ici Ose vor produce fapte de nele6iuire8 fapte care nu vor putea fi aprobate de nimeni8 ci vor fi Oo uraciuneR pentru toti0 !espre aceasta Ouraciune a pustiiriiR 96rec0 ; a vorbit8 la timpul sau8 zice ,antuitorul8 inca profetul !aniil0 (n cartea profetului !aniil 6asim trei locuri8 unde se

418

vorbeste despre Ouraciunea pustiirii la locul sfantR si anume4 (J8 2 B J(8 31 S( J((8 110 :ltimele doua locuri se refera8 lamurit8 la faptele de profanare ale lui &ntio+ al (>)lea /pifaniu8 re6ele Siriei8 care a domnit intre 1 5 P 164 i0d0 *r0 (mpotriva lui8 stim ca s)a ridicat preotul ,atatia din ,odein si cu fiii sai si invin6andu)1 au reusit sa restabileasca iarasi cultul divin la templu 9( ,ac0 4%) 64B (( ,ac0 >(8 2)%;0 Te#tul celalalt4 9!aniil (J8 2 ; vorbeste despre Ouraciunea pustiiriiR in stransa le6atura cu profetia despre cele ' de saptamani de ani8 adica ' J S 4%' de ani8 care vor trece de la iesirea poruncii data de re6ele &rta#er#e8 in anul 45 i0d0 *r08 pentru rezidirea (erusalimului 9vezi4 <eemia ((8 1)%; si pana la venirea lui ,esia8 :nsul lui !umnezeu 9deci4 4%'P45 S 33 d0 *r0;0 Cu aceasta ocazie8 profetul zice4 OSi /l 9,esia; va inc+eia un le6amant cu multi si intr)o sapatamana8 iar la mi7locul sapatamanii va inceta 7ertfa si prinosul si in templu va fi uraciunea pustiirii8 pana cand pedeapsa nimicirii cea +otarata se va varsa peste locul pustiirii 9vers0 2 ;0 (n ce anume va consta acea profanare8 pe care profetul o numeste Ouraciunea pustiiriiR8 profetul nu ne spune0 :nii interpreti 6eneralizeaza si vad aici prezicerea ororilor comise in toata Palestina si mai ales la (erusalim8 in timpul razboiului cu romanii 130 Totusi8 te#tul precizeaza ca este vorba de Olocul cel sfantR0 &ltii s)au 6andit la acvilele romane8 asezate in sanctuar8 dupa luarea cetatii 140 (nsa continuarea cuvantarii8 9vers0 16 s0u0; presupune ca ei vor avea timpul sa fu6a cand vor vedea Ouraciunea pustiiriiR8 ori dupa luarea cetatii ar fi fost prea tarziu0 Cel mai bine este8 dupa ma7oritatea e#e6etilor8 sa aplicam aceasta e#presie atrocitatilor comise in templu de catre zelotii iudei8 in timpul asediului8 inainte ca (erusalimul sa cada in mana romanilor8 impotriva celor pe care acestia ii socoteau prea putin patrioti0 !espre aceste fapte de ucidere8 prin care zelotii au profanat 6reu templul din (erusalim8 vorbeste pe lar6 istoricul iudeu (osif -laviu8 martor la evenimentele despre care scrie 150 Prin cuvintele4 Ocel ce citeste sa intelea6aR8 !omnul voia sa faca pe ucenicii Sai sa citeasca8 la randul lor8 cu toata atentia8 locul mentionat din cartea profetului !aniil si sa)si dea silinta sa patrunda cat mai adanc intelesul lui0 !eci8 cand vor vedea ca se petrec astfel de fapte8 toti cati se vor afla prin (udeea sa nu se mai intoarca la (erusalim8 ci sa fu6a in munti 8 daca vor sa se salveze 9vers0 16;0 ,untii (udeii8 plini de pesteri mari si incapatoare8 in care israelitii nu o data s)au ascuns de ur6ia vremurilor 6rele ce au venit asupra lor 9.ud0 >(8 2B ( Re6i J(((8 6B JJ((8 1 s0a0;8 le vor putea servi8 si de asta data8 ca ascunzatori0 :r6ia8 care se va dezlantui asupra (erusalimului8 va veni cu atata 6raba si furie8 incat !omnul recomanda8 ca Ocei care se vor afla pe acoperisul caselor sa nu mai intre in casele lor8 pentru a)si mai lua ceva cu sine8 ci sa fu6aR 9vers0 1 ;8 ca sa nu piarda nici o clipa8 daca vor sa se salveze0 !omnul vorbeste astfel8 pentru ca acoperisurile caselor in "rient sunt plane si pe ele locuitorii petreceau cu dra6 ziua pentru recreere8 iar noaptea pentru a dormi si a se racori de caldura de peste zi0 1a fel8 !omnul recomanda si celor Ocare se vor afla pe camp8 sa nu se mai intoarca acasa8 pentru a)si lua cu sine +ainaR 9vers0 1$;0 O*ainaR 96rec0 ;8 despre care este vorba8 era +aina de deasupra8 adica mantaua0 (n zilele calde8 cand omul se duce la lucrul campului8 +aina aceasta ramane acasa0 Peste noapte insa8 fiecare avea nevoie de ea8 pentru ca noptile sunt si in "rient destul de racoroase0 !ar cel care va vrea sa se salveze in impre7urarile 6rele care vor veni8 va fi preferabil sa nu mai zaboveasca8 pentru ca fu6a era 6rabnica si timpul pretios0

419

/van6+elistul 1uca mai face o precizare4 OCand veti vedea (erusalimul incon7urat de osti8 atunci sa stiti ca s)a apropiat pustiirea lui0 &tunci cei din (udeea sa fu6a in munti si cei din mi7locul lui sa plece si cei de prin tarini sa nu intre in elR 91c0 JJ(8 2')21;0 (ndemnul dat de ,antuitorul a fost urmat de ma7oritatea crestinilor (erusalimului8 dupa cum ne spune istoricul /usebiu8 care la inceputul asediului8 s)au refu6iat in orasul Pella8 dincolo de (ordan8 unde au ramas pana la sfarsitul acestui crancen razboi 160 !eosebit de mari 6reutati vor intimpina8 in aceasta fu6a8 femeile insarcinate si cele care vor alapta 9vers0 1%;0 ,ulte din ele se vor stin6e in dureri8 fara a putea primi a7utorul necesar si multi copii mici vor muri din lipsa +ranei si a in6ri7irii necesare0 <ecazul va fi foarte mare daca astfel de evenimente vor avea loc in vreme de iarna8 cand drumurile Palestinei erau aproape impracticabile8 sau in zi de sambata 9vers0 2';8 cand portile cetatii erau inc+ise8 potrivit unei traditii ramase din vremea lui <eemia si cand8 de asemenea8 nu putea sa plece cineva cale mai indepartata de 2''' de pasi8 adica 6 stadii 1 0 Stramtoarea in care vor a7un6e iudeii8 in acele zile8 va fi deosebit de mare0 O" asemenea stramtoare n)a fost si nici nu va mai fiR 9vers0 21;0 !escriind nenorocirile din anul '8 (osif -laviu spune4 O!intre toate statele care sunt supuse romanilor8 statul nostru a cazut in cea mai mare nenorocire nici una din nenorocirile care au venit candva asupra omenirii8 nu se poate asemana cu nenorocirea care a venit asupra iudeilorR 1$0 Precum inainte de daramarea (erusalimului8 tot asa dupa producerea acestui dezastru8 nu vor inceta sa)si faca aparitia multi Oprofeti mincinosiR8 continua ,antuitorul8 care vor cauta sa se le6itimeze ca trimisi e#traordinari prin Osemne mari si fapte infricosatoareR8 ca sa)i ama6easca8 de va fi cu putinta8 si pe cei alesi8 ca sa)i urmeze 9vers0 22;0 ,antuitorul revine asupra indemnului de a nu le da nici o crezare 9vers0 23)26;0 Totodata8 /l face si o importanta profetie privitoare la a doua Sa venire 96rec0 8 venire8 sosire8 prezenta;8 zicand4 OCa precum ful6erul iese de la rasarit si se arata pana la apus8 asa va fi si venirea -iului "muluiR 9vers0 2 ;0 Cea de a doua venire a !omnului nu va mai fi in stare de =enoza8 de umilinta8 ci se va produce in mod spontan si /l va veni in toata stralucirea Sa0 -ul6erul8 care se desprinde8 pe nestiute8 din norii 6rei care intuneca orizontul8 face sa lumineze dintr)odata cerul in directia pe care a luat)o ful6erul0 Cum in Palestina norii vin8 de obicei8 dispre ,area ,editerana8 ful6erul8 care se descarca din cei mai avansati nori8 se vede mai intai la rasarit si se prelun6este in acelasi moment pana la apus0 Tot asa de spontana8 6randioasa si in acelasi timp inspaimantatoare va fi8 zice !omnul8 si venirea Sa a doua0 &sa fiind8 nimeni nu va trebui sa)1 caute timp mai indelun6at prin locuri indepartate si ascunse8 pentru ca venirea 1ui va fi vazuta de toti dintr)o data in toata maretia Sa0 !omnul se numeste8 si de asta data8 O-iul "muluiR8 pentru ca vrea sa)i faca pe ai Sai sa intelea6a ca &cela pe care)1 vor vedea atunci8 venind in toata marirea8 nu va fi altul8 ci acelasi -iu al omului si al lui !umnezeu8 care a murit intaia data pe pamant8 ca sa savarseasca opera de mantuire a lumii0 (n aceeasi cone#iune de idei8 ,antuitorul a rostit una din acele ziceri ale Sale8 fara indoiala limpezi pentru ascultatorii Sai8 dar intotdeauna eni6matice pentru cititorii sau interpretii de mai tarziu4 OCa unde va fi starvul8 acolo se vor aduna vulturiiR 9vers0 2$;0

420

&cesta locutiune proverbiala8 intalnita si in Cartea (ov JJJ(J8 3'8 a fost divers interpretata0 :nii interpreti vad in OvulturiR ima6inea romanilor8 in sensul ca acestia se vor arunca intocmai ca niste pasari de prada asupra iudeilor 1%0 !ar conte#tul8 cum am vazut8 vorbeste mai de6raba despre sfarsitul lumii si Parusia !omnului0 &ltii8 intre care Sf0 (oan *risostom8 -er0 (eronim8 Teofilact8 ?i6aben s0a08 intele6 prin OstarvR pe ,esia8 iar vulturii sunt credinciosii sau oamenii in 6enere0 /ste indeobste cunoscut8 ca vulturii adulmeca din departari mari8 c+iar si de peste mari8 locul unde se 6aseste vreun starv 9+oit8 cadavru; si indata se aduna in 7urul lui8 ca sa)si astampere foamea0 1a fel se vor aduna si oamenii din toate partile lumii8 in toata 6raba8 in fata !omnului8 la parusia Sa0 Teofilact zice4 OPrecum vulturii indata se aduna unde e starv8M asa vor veni si toti sfintii oriunde s)ar afla *ristosR 2'0 3andirea este e#celenta in sine insasi8 observa alti interpreti 21 si8 totusi8 aceasta apropiere pare lipsita de delicatese fata de !omnul nostru (isus *ristos8 care8 in versetul anterior8 spune ca va veni Oca ful6erulR care brazdeaza cerul0 !eci8 acesti interpreti sunt inclinati sa intelea6a prin starv pe cei morti sufleteste 9,t0 >(((8 22B 1c0 J>(8 24;8 care vor fi pedepsiti de ,esia8 iar OvulturiiR sunt in6erii8 care vor actiona atunci8 ca slu7itori ai razbunarii divine0 !upa acestea8 !omnul trece la discutia asupra parusiei Sale si arata semnele care o vor precede0 40 Semnele premer6atoare celei de a doua veniri a !omnului0 9,t0 JJ(>8 2%)3%; a0 &paritia profetilor mincinosi0 !aca in prea7ma razboiului iudaic vor apare multi prooroci mincinosi8 multi falsi ,esia8 intr)o masura mult mai mare se va intampla acelasi lucru8 spune ,antuitorul8 inainte de sfarsitul lumii 9vers0 23)24;0 -aptul acesta este usor de inteles8 pentru ca in vremea din urma8 datorita suferintelor8 dorinta 6eneratia dupa parusia !omnului va creste0 Prin aceasta se creeaza o atmosfera favorabila lucrarii profetilor mincinosi0 &cestia8 prin puterea lui Satan8 ale carui unelte sunt8 vor face semne si minuni mincinoase8 pentru a ama6i si pe cei alesi 9vers0 24B vezi si (( Tes0 ((8 %;0 :ltima si cea mai fioroasa aparitie va fi aparitia lui &nti+rist4 Oomul P nele6iuiriiR8 Ofiul pierzariiR8 OpotrivniculR 9(( Tes0 ((8 4;8 care va concentra in mana sa toate mi7loacele de lupta ale lui Satan impotriva Bisericii0 b0 >or avea loc semne minunate in univers4 OSoarele se va intuneca8 iar luna nu)si va mai da lumina pe cerB stelele vor cadea din cer8 iar puterile cerului se vor clatinaR 9vers0 2%;0 &ceste semne au fost prezise8 inca si de unii din profetii >ec+iului Testament8 inspirati de !u+ul Sfant ca (saia 9J(((8 %)1'B JJJ(> 4;8 (eremia 9(> 2$;8 (oil 9(((8 4; s0a0 Soarele se va raci sau se va indeparta de pamant8 incat nu va mai lumina si incalzi8 iar luna nu va mai reflecta lumina lui0 Stelele se vor indrepta spre noi centri de atractie8 incat vor da impresia unei caderi8 iar actuala ordine din univers se va perturba0 &postolul Petru8 ca si profetul (saia8 vorbesc despre Oceruri noi si pamant nou8 in care va locui dreptateaR 9(( Petru (((8 13B (saia 1J>8 1 B 1J>(8 22;0 Si ceilalti evan6+elisti sinoptici vorbesc despre aceste semne mari si infricosatoare care vor precede parusia !omnului8 insa 1uca are o nota cu totul aparte4 OSi vor fi semne in soare8 in luna si)n stele8 iar pe pamant totul aparte spaima si nedumerire din pricina vuietului marii si al valurilor0 "amenii vor muri de frica si de asteptarea celor ce au sa vina peste lume8 caci puterile cerurilor se vor clatinaR 91c0 JJ(8 25)26B vezi si ,c0 J(((8 24)25;0

421

/van6+elistul ,atei adau6a inca un semn special4 semnul -iului "mului4 O&tunci se va arata pe cer semnul -iului "mului si vor plan6e toate neamurile pamantuluiM0R 9,t0 JJ(> 3';0 <u se spune care semn8 insa8 dupa interpretarea aproape unanima a Parintilor si a interpretilor8 incepand cu Sf0 C+iril al (erusalimului8 Sf0 (oan *risostom8 -er0 &u6ustin8 -er0 (eronim8 ?i6aben si pana la talcuitorii din zilele noastre8 prin acest semn este desemnata Crucea 220 /ste intr)adevar semnul caracteristic al !omnului nostru (isus *ristos8 simbolul crestinismului si al 7ertfei izbavitoare de pe 3ol6ota0 !upa cum 6andesc e#e6etii8 pe bolta cerului se va arata o cruce imensa8 mai stralucitoare decat soareleB Osoarele se va intuneca si se va ascunde8 iar crucea se va vedea8 pentru ca va fi mai stralucitoare decat razele soareluiR 230 &paritia acestui semn8 care pentru !omnul a insemnat inc+eierea tuturor c+inurilor si suferintelor pe care le)a indurat pentru noi oamenii8 aici8 pe pamant8 va umple inimile celor credinciosi de cea mai adanca 6ratitudine fata de !omnul8 pentru ca a pus capat durerilor de pe acest pamant si ei vor varsa lacrimi de recunostinta si de bucurie0 (nsa pentru cei necredinciosi8 aparita acestui semn va fi pricina de deznade7de8 de 6roaza si de frica pentru pedepsele ce vor veni peste eiB isi vor bate pieptul si se vor tan6ui8 de vreme ce atunci va fi prea tarziu sa mai poata repara ceva0 c0 (n sfarsit8 O-iul "mului va veni pe norii cerului cu putere si cu marire multaR 9vers0 3'; >enirea Sa a doua8 ,antuitorul o descrie in felul in care este descrisa de profetul !aniil inspirat de !umnezeu8 in vedenie8 acesta Oa vazut pe -iul "mului venind pe norii cerului spre Cel vec+i de zile0 Si 1ui i s)a dat stapanirea8 slava si imparatiaM8 iar imparatia 1ui nu va avea sfarsitR 9!aniil >((8 13)14;0 Cu cuvinte asemanatoare le vesteste in6erul apostolilor8 dupa (naltarea !omnului la cer8 cea de a doua venire8 zicand4 Obarbati 6alileeni8 de ce stati privind la cer2 &cest (isus8 care S)a inaltat de la voi la cer8 asa va si veni8 cum 1)ati vazut voi mer6and la cerR 9-apte (8 11;0 ,antuitorul8 deci8 va veni la 7udecata in toata splendoarea Sa divina8 incon7urat de puterile in6eresti0 Pe /l il vor intampina in vazdu+8 la c+emarea in6erilor8 in sunet mare de trambita8 toti cei alesi ai Sai8 Odin cele patru vanturi8 de la mar6inile cerurilor pana la celelalte mar6iniR 9vers0 31;0 Cele patru vanturi8 despre care vorbeste !omnul8 sunt cele patru vanturi care bat in Palestina peste an0 Primavara bate un vant cald de la rasarit8 vara unul fierbinte de la miazazi8 toamna unul racoritor de la miazanoapte8 iar iarna un vant cu ploaie de la apus0 &ceste patru vanturi isi sc+imba directia din luna in luna0 /le simbolizeaza cele patru re6iuni ale pamantului0 Cuvintele4 Ode la mar6inile cerurilor pana la celelalte mar6iniR e#prima ideea ca toti vor veni la 7udecata8 c+iar si din cele mai indepartate puncte ale orizontului0 Toti vor trebui sa se prezinte inaintea !omnului0 Cat priveste timpul celei de a doua veniri8 !omnul spune apostolilor Sai numai atat8 ca Ode la smoc+in vor trebui sa inveteR a cunoaste Oapropierea acestor vremuriR0 Cum trebuie sa intele6em asemanarea cu smoc+inul8 ne spune !omnul insusi8 zicand4 OCand mladita lui devine fra6eda si odrasleste frunze8 stiti ca vara e aproapeB asa si voi8 cand veti8 vedea toate acestea8 sa stiti ca este aproape lan6a usiR 9vers0 33)34;0 Cand vom vedea8 deci8 ca se produc semnele amintite mai sus8 sa stim ca venirea !omnului e aproape0 Cuvintele Ola usiR sau Olan6a usiR vor sa e#prime cat mai intuitiv iminenta venire a !omnului0 Pluralul e#prima pluritatea usilor noastre0 (n stransa le6atura cu ideea de mai sus8 sunt de comentat doua ziceri ale ,antuitorului8 care prezinta o anumita dificultate pentru cititor0 ,ai intai8 ,antuitorul8 in continuare zice4 O&min8 zic voua8 ca nu va trece neamul acesta pana ce toate acestea se vor plini0 Cerul si pamantul vor trece8 dar cuvintele

422

,ele nu vor trece5R 9,t0 JJ(> 34)35;0 Cuvantul OneamF 96rec0 B >ul6ata4 6eneratio; inseamna aici O6eneratieR 8 adica totalitatea oamenilor care traiesc intr)o anumita perioada de timp0 !eterminarea mai de aproape8 pe care o adau6a !omnul8 zicand4 O6eneratia aceastaR8 ne face sa ne 6andim la 6eneratia iudeilor care traia c+iar pe acele vremuri0 !espre aceasta 6eneratie8 pare ca !omnul zice8 ca nu se va stin6e8 pana ce nu va vedea implinindu)se toate cele zise mai sus 240 Cuvantarea ,antuitorului este8 insa8 construita in doua planuri ce se intretaie si se intre6esc4 planul istoric8 pentru o mai usoara perceptie a ucenicilor8 vizand daramarea (erusalimului ca sfarsit simbolic al 1e6ii >ec+i si inau6urarea celei <oiB planul es+atolo6ic8 caruia primul ii devine suport8 simbol si prefi6urare 250 (n intelesul acesta din urma8 Sf0 (oan *risostom e#tinde intelesul acestui cuvant la Ototi cei ce il cauta pe !umnezeuR0 O*ristos n)a vorbit despre 6eneratia de oameni de pe vremea 1uiR8 zice Sf0 (oan8 Oci despre neamul credinciosilorR0 (ntr)adevar8 Scriptura intrebuinteaza cuvantul OneamR nu numai pentru a arata pe oamenii care traiau in acelasi timp8 ci si pe cei care au aceeasi reli6ie si acelasi fel de vietuire8 de pilda cand spune4 O&cesta este neamul celor ce cauta pe !omnulR 9Ps0 JJ(((8 6;0 Ceea ce spusese mai inainte ca4 OTrebuie sa fie toateR si ca OSe va propovadui /van6+eliaR8 acelasi lucru il arata si aici cand spune ca toate acestea se vor intampla ne6resit si ca va dainui neamul credinciosilor8 nefiind nimicit de nenorocirile amintite0 (erusalimul va fi daramat8 cea mai mare parte dintre iudei va pieri8 dar neamul credinciosilor nu va fi biruit nici de foamete8 nici de ciuma8 nici de cutremur8 nici de z6uduirile razboiului8 nici de +ristosii mincinosi8 nici de profeti mincinosi8 nici de inselatori8 nici de tradatori8 nici de cei ce smintesc8 nici de frati cei8 mincinosi8 nici de vreo alta incercare de acest fel 260 &poi8 pentru a le intari si mai mult credinta8 le spune4 OCerul si pamantul vor trece8 dar cuvintele ,ele nu vor treceR0 Cu alte cuvinte8 spune asa4 O,ai usor vor pieri aceste zidiri8 tari si nezdruncinate8 decat sa piara ceva din cuvintele ,eleR 2 0 Cel de al doilea te#t este urmatorul4 O(ar de ziua si de ceasul acela 9adica ceasul parusiei Sale;8 nimeni nu stie8 nici in6erii din ceruri8 nici -iul8 ci numai TatalR 9,t0 JJ(> 36;0 (n6erii sunt fiinte pur spirituale8 care stau in slu7ba lui !umnezeu 9Ps0 C(((8 5B /vrei (8 ;0 !esi vad zilnic fata lui !umnezeu 9,t0 J>(((8 1';8 totusi ei nu pot sti8 decat numai ceea ce le porunceste !umnezeu0 Tainele ascunse ale !umnezeirii ei nu le pot cunoaste0 !omnul ne spune8 insa8 ca Onici -iul nu8 stie ziua si ceasulR venirii Sale a doua oara0 Cum el este nu numai "m8 ci si Persoana divina8 de aceeasi fiinta cu !umnezeu Tatal8 putem afirma ca si -iul ar trebui sa stie8 c+iar cu precizie8 ziua si ceasul parusiei Sale0 (nsa !umnezeu P Tatal8 care este izvorul a toate8 trimitand in lume pe -iul8 nu 1)a autorizat sa comunice oamenilor acest lucru 9(n0 J(>8 4; 2$0 " astfel de comunicare nici n)ar fi de folos oamenilor0 Cei buni8 afland cat de departe este ceasul acela8 ar slabi in zelul lor in lucrarea virtutii8 pe cand cei rai ar 6asi un motiv in plus pentru a pacatui0 &ceasta mare taina ramane8 deci8 rezervata dispozitiilor pe care !umnezeu P Tatal va binevoi sa le ia atunci cand va crede timpul mai potrivit pentru a)1 trimite pe -iul Sau in lume a doua oara8 ca sa stea la 7udecata asupra omenirii intre6i4 O<u este al vostru a sti anii si vremile8 pe care Tatal le)a pus in stapanirea SaR8 zice ,antuitorul insusi apostolilor Sai inaintea inaltarii Sale 9-apte 18 ;0

423

(ata cum talcuieste Sf0 (oan *risostom cuvintele acestea4 OCand a spus ucenicilor ca Onici in6eriiR8 le)a inc+is 6ura8 ca sa nu mai caute sa afle ceea ce nu stiu nici in6eriiB cand a spus ca Onici -iulR ii opreste nu numai sa stie8 dar sa si cerceteze 9data si ceasul acela;M !omnul tinea mult sa)i cinsteasca pe ucenici8 si sa nu le ascunda nimicB de aceea atribuie acesta cunostinta Tatalui Sau8 ca sa le arate apostolilor ca infricosator este lucrul acesta si sa nu)1 mai intrebe0 !aca n)ar fi aceasta e#plicatia8 daca -iul intr) adevar n)ar sti ziua aceea8 cand o va sti2 " va sti8 oare8 odata cu noi2 Cine poate spune lucrul acesta2 -iul il stie bine pe Tatal si tot asa de bine cum si Tatal il stie pe -iul0 Se poate oare8 sa nu stie ziua aceea2 Se poate8 oare8 ca -iul sa stie cum trebuie sa 7udece8 se poate sa stie tainele fiecarui om si sa nu stie ceea ce)i cu mult mai neinsemnat decat aceasta2M cel ce a facut neamurile8 a facut ne6resit si anii8 iar daca a facut anii8 a facut si ziua aceea0 Cum poate8 dar8 sa nu stie ziua pe care a facut)o2R 2%0 50 (ndemnuri la ve6+ere 9,t0 JJ(>8 4')JJ>8 3';0 ?iua si ceasul Parusiei8 neputandu)se stabili ii va surprinde pe multi si)i va 6asi nepre6atiti8 si asa se vor repeta8 zice ,antuitorul8 Ozilele lui <oeR 9,t0 JJ(> 3 )3%;0 1a timpul sau8 corabia pe care si)o facuse <oe8 marturisirea tuturor8 in 6raiul sau tacut8 ca in curand va veni un potop de apa8 care va ameninta omenirea cu moartea0 Totusi8 nimeni dintre oamenii de atunci nu a voit sa dea faptului acesta atentia cuvenita0 ,ancau si beau fara de 6ri7a si continuau sa duca o viata desfatata si pacatoasa0 <u au inteles rostul corabiei pana in ziua cand a venit potopul si i)a inecat pe toti0 1a fel va fi8 zice !omnul8 si la a doua Sa venire0 ,ulti oameni nu vor sesiza talcul semnelor mari ce se vor produce0 Si astfel ziua aceea ii va surprinde nepre6atiti0 (deea aceasta o concretizeaza cu doua e#emple8 luate din viata de toate zilele8 despre oameni cu acelasi ocupatii fizice4 la tarina sau la rasnita 9vers0 4')41;8 dar cu destine diferite8 potrivit cu starea sufleteasca a fiecaruia8 din ceasul respectiv0 -aptul ca unul din cei doi Ova fi luatR8 iar celalalt Ova fi lasatR8 inseamna8 dupa talcuirea unanima a interpretilor8 ca unul se va mantui8 si celalalt se va osandi0 O>a fi luatR8 adica va fi pus de in6eri la cei alesiB celalalt Ova fi lasatR8 adica nu va fi primit8 ci dat 7udecatii0 &ltii sc+imba4 unul Ova fi rapitR de diavoli8 altul ramane mantuit 3'0 Ceea ce vrea ,antuitorul sa spuna este necesitatea starii de ve6+ere8 de trezire sufleteasca8 data fiind certitudinea parusiei8 dar incertitudinea datei acesteia4 OPrive6+eati8 deci8 ca nu stiti in care zi vine !omnul vostruR 9vers0 42;0 (deea necesitatii prive6+erii ,antuitorul o imbraca in +aina a trei parabole4 a;0 parabola servitorului bun si a celui rau 9,t0 JJ(>8 45)51;B b;0 parabola celor zece fecioare 9,t0 JJ>8 1)13;B c;0 parabola talantilor 9,t0 JJ>8 14)3';0 a;0 Cuprinsul primei parabole4 :n stapan are doua slu6i4 una buna si alta rea0 Prima da mancare casnicilor sai la vreme si este pusa mai mare peste averea sa0 Cea de a doua8 crezand ca stapanul nu va veni curand nu)si face datoria0 Surprinsa de stapan8 este aspru pedepsita0 Se zice ca stapanul Oil va taia in douaR pe un astfel de servitor8 pentru ca in felul acesta despotii vremurilor de pe atunci obisnuiau sa pedepseasca pe servitorii dovediti necredinciosi0 (i taiau cu sabia in doua8 fara sa mai preceada vreo 7udecata0 OSi partea lui o va pune cu cei fatarniciR8 adica alaturi de cei care au tradat pe stapanul lor0 (ntristarea adanca a sufletului lor se va manifesta Oprin plansR8 iar mustrarile 6rele de cu6et prin Oscrasnirea dintilorR0 Parabola e#prima ideea ca trebuie sa ne implinim datoriile pe care le)am luat asupra noastra8 cat mai constiincios8 pana la sfarsit8 si sa nu credem ca8 daca !omnul intarzie8 /l nu va mai veni0 <esocotirea poruncilor dumnezeiesti va fi 6reu pedepsita0

424

b;0 Parabola celor zece fecioare 9,t0 JJ>8 1)13;B /ste proprie numai evan6+elistului ,atei0 Sub o ima6ine dintre cele mai simple8 ea e#prima o cu6etare de o inalta 6ravitate0 Principalele trasaturi ale parabolei8 atat de delicat trasate8 sunt imprumutateB din obiceiurile urmate de vec+ii iudei pentru celebrarea casatoriilor0 (ncon7urata de prietenele ei8 mireasa asteapta8 de re6ula8 in casa parintilor sai8 pe mire8 care venea cu mare si vesel alai8 incon7urat de prietenii sai8 pentru ca8 dupa ospatul de nunta8 sa o conduca la viitorul camin0 ,irele venea seara0 Prietenii miresei ii ieseau inainte8 cu faclii aprinse8 ca sa)l insoteasca la mireasa0 Te#tul parabolei spune ca cele zece fecioare s)au pre6atit sa)l intampine pe mire cu OcandeleleR aprinse0 Cuvantul 6recesc B ) B >ul6ata4 lampas8 )adis8 inseamna de obicei4 torta8 faclie8 dar aici are sensul de4 P 9o;8 lampa8 faclie lumina0 /rau mici lampi de ar6ila8 in uz in antic+itate8 din care se mai vad uneori prin muzeu0 (n ceea ce priveste numarul de OzeceR fecioare8 nu trebuie luat aritmetic8 pentru ca reprezinta aici pe toti crestinii8 in 6enere8 in asteptarea ParusieiB numarul O1'R este cel al universalitatii0 &ltii presupun8 ca asa era datina la iudei8 sa iasa in intampinarea mireului zece OsuroriR de mireasa0 !intre acestea8 cinci sunt numite OnebuneR 96rec0 B >ul6ata4 fatuae8 cu sensul de4 proaste8 prostute8 ne6+ioabe8 in6uste la minte8 neprevazatoare P dar responsabile;B adica8 dupa conte#t8 lipsite de intelepciune practica8 de prevedere8 pentru ca n)au luat cu ele untdelemn in vase de rezerva8 odata cu candelele lor8 pentru eventualitatea ca mirele nu va veni curand0 Cantitatea de untdelemn continuta in lampile vec+i era foarte mica si acestea trebuiau de mai multe ori alimentate in cursul noptii8 altfel se stin6eau0 Celelalte cinci sunt numite OintelepteR8 adica prevazatoare8 pentru ca au luat undelemn de rezerva8 odata cu candelele lor0 (n parabola8 mirele intarzie8 iar fecioarele8 in asteptarea lui8 au adormit0 1a miezul noptii8 se aude stri6area4 O(ata8 vine mirele5 (esiti in intimpinarea lui5R 9vers0 6;0 Cuvant scurt8 strident8 care rasuna subit in miez de noapte0 Refuzul celor cinci fecioare OintelepteR de a da si celorlalte din untdelemnul lor8 a fost8 de unii8 acuzat de e6oism8 dar era sin6urul raspuns intelept in circumstanta data0 !e altfel8 este un simplu ornament in parabola8 pentru ca in viata cealaltaB cei osanditi nu vor putea sa imprumute din meritele celor alesi0 Parabola are caracter es+atolo6ic si indeamna la ve6+ere8 la pre6atirea cu fapte bune si credinta in vedera Parusiei 9vers0 13;0 ,irele reprezinta pe !omnul *ristosB mireasa este biserica 9sau lumea;0 (ntarzierea mirelui arata amanarea acestui eveniment si a sfarsitului lumii8 din indelun6a P rabdarea lui !umnezeu 9(( Petru ((8 15;8 pana la vremea randuita 9(( Tes0 ((8 6;0 >enirea la Omiezul noptiiR arata ca Oziua aceeaR va veni pe neasteptate8 cum vine furul in miez de noapte 9,t0 JJ(>8 43B ( Tes0 >8 2;0 :ntdelemnul fecioarelor intelepte inc+ipuie faptele cele bune8 mai cu seama faptele de milostenie cu care suntem datori in viata0 O&dormireaR fecioarelor inseamna8 dupa Sf0 (oan *risostom8 moartea8 dupa altii 6ri7ile acestei vieti0 "spatul de nunta semnifica fericirea eterna a celor alesi8 iar apelul celor respinsi4 O!oamne8 !oamne8 desc+ide)ne noua5R se dovedeste tardiv si tra6ic8 pentru ca nu va primi decat teribilul raspuns4 R<u va cunosc pe voiR 9,t0 JJ>8 12;0 c;0 Parabola talantilor 9,t0 JJ>8 14)3';0 Ca si precedenta8 este proprie Sfantului ,atei0 S)a incercat adesea sa se identifice cu aceea Oa minelorR8 de la 1uca J(J8 11)2$8 cu care are8 unele asemanari de fond si de forma8 insa deosebirile de timp8 de locuri de redactare sunt evidente si le fac distincte una de alta0 /#prima aceeasi idee8 ca si parabola celor zece fecioare8 si anume necesitatea ve6+erii8 in perspectiva 7udecatii pe care o va face suveranul 7udecator la sfarsitul timpurilor8 dar parabola talantilor pune

425

accentul pe valoarea faptelor bune si pe datoria fiecaruia de a inmulti darurile cu care ne)a inzestrat !umnezeu0 (n ea se vorbeste despre un stapan8 care plecand departe8 si)a impartit avutia slu7itorilor sai8 spre a o fructifica0 1a intoarcere8 dupa multa vreme8 constata ca slu7itorii care au primit cate cinci si cate doi talanti8 au dublat prin munca suma primita0 Cel care primise un talant n)a muncit8 ci a tinut talantul ascuns8 restituindu)l precum il primise0 Stapantul rasplateste pe primii si pedepseste aspru pe ultimul8 aruncandu)l in 6+eena focului0 Pilda este es+atolo6ica8 insa are si un caracter secundar moral0 Caci ea ne invata sa punem in valoare darurile naturale si spirituale primite de la !umnezeu8 avand a da seama de ele la 7udecata viitoare0 !umnezeu nu ne cere aceste daruri inapoi8 ci vrea sa le inmultim8 sa le cultivam8 in vedera desavarsirii proprii si pentru binele semenilor nostri8 pentru pro6resul societatii omenesti0 60 .udecata cea mai de pe urma 9,t0 JJ>8 31)46;0 Profetiile privitoare la zilele de apoi le inc+eie ,antuitorul prin descrierea dramatica8 6randioasa a .udecatii din urma0 /ste tabloul final al aceste e#traordinare cuvantari8 ultima inaintea Cinei cele de Taina si a Patimilor !omnului0 /a are8 deci8 si o valoare testamentaraB lumineaza cu razele ei8 ca dintr)un focar de dincolo de viata noastra0 /ste o icoana mareata8 man6aietoare si cutremuratoare totodata8 pentru ca infatiseaza intalnirea sublima si 6rava dintre cer si pamant8 la a doua venirea a ,antuitorului0 /ste8 cum am spus8 o icoana care lumineaza viata noastra de dincolo de veac8 pentru ca ziua si data acestei .udecati nu poate fi cuprinsa in rama timpului istoric0 " 6asim numai in aceasta prima /van6+elie0 .udecata incepe printr)o separare a celor buni de cei rai8 dupa criteriile credintei in !umnezeu si a faptelor iubirii de !umnezeu si iubirii de aproapele0 <)o va face !umnezeu P Tatal8 ci -iul0 <e este descrisa in culorile in care ne)o infatiseaza proorocul !aniel8 vorbind despre -iul "mului8 venit la .udecata 9!aniil >((8 13)14B J((8 1)13;0 !aca prima data !omnul *ristos a venit in stare de smerenie8 de umilinta8 sa mantuiasca lumea si sa)si dea viata Opret de rascumparare pentru multiR8 la sfarsitul veacurilor8 cand sti+iile lumii se vor sc+imba 9(( Petru (((8 12; si tainele lui !umnezeu se vor descoperi8 /l va veni iarasi sa 7udece viii si motii8 sa incununeze stradaniile celor buni si sa rasplateasca cu dreptate vrednicia si nevrednicia tuturor0 (n ceea ce priveste locul unde se va desfasura .udecata8 din urma8 !omnul insusi nu ne spune nimic0 (nsa8 in baza profetiei lui (oil 9(>8 12)14;8 e#e6etii afirma ca popoarele vor fi c+emate la 7udecata in >alea lui (osafat8 la paraul Cedrilor8 situata la rasarit de (erusalim8 la poalele muntelul ,aslinilor8 adica acolo unde !omnul a fost vandut si prins0 !omnul *ristos va veni in plinatataea maririi 1ui divine8 sezand pe tronul 1ui8 incon7urat de lumina si insotit de cetele in6eresti0 (n6erii vor aduna la /l popoarele pentru 7udecata0 Primul act al .udecatii de apoi ne este infatisat de ,antuitorul in tabloul pastorului8 care desparte oile de capre0 &scultatorii erau obisnuiti cu aceste scene de viata cotidiana8 pentru ca tara este muntoasa si ocupatia principala a celor multi este pastoritul0 Cei drepti8 asemanati cu oile8 pentru ca acestea se distin6 prin blandete si prin nevinovatie8 vor primi binecuvantarea Tatalui8 adica bunurile imparatiei vesnice0 / motivata aceasta binecuvantare prin aceea8 ca cei drepti8 indurandu)se de fratii lor

426

flamanzi8 6oi8 bolnavi8 inc+isi s)au indurat de insusi ,antuitorul prietenul8 fratele si sustinatorul celor nenorociti0 Cei rai8 asemanati cu caprele pentru neastamparul lor8 sunt condamnati8 blestemati de !umnezeu8 la focul vesnic0 !e aici vedem8 intrucat se vorbeste despre o pedeapsa vesnica8 ca o reconciliere a celor rai este e#clusa0 Precum viata in imparatia lui !umnezeu pentru cei buni este vesnica8 la fel condamnarea in imparatia mortii pentru cei rai este vesnica0 Bunatatea si dreptatea lui !umnezeu raman nedespartite0 Bunatatea 1ui este o bunatate dreapta8 iubirea 1ui este ca un vesmant care acopera dreptatea0 !esi6ur8 O!umnezeu este iubireR 9( (n0 (>8 $;8 dar iubirea nu poate fi nedreapta0 <u este iubire impotriva dreptatii si nici dreptate separata de iubire0 !reptatea fara iubire duce la crima iubirea fara dreptate duce la +aos0 .udecata de &poi este manifestarea desavarsita8 plenara8 a iubirii si dreptatii divine0 F

427