Extras din document

Exista, intr-adevar, o filosofie chineza, cel putin in sensul european al termenului, distingand conceptul de intelepciune. Faptul ca o cultura de dimensiunile si importanta celei chineze, cultura care s-a format independent de cultura europeana, care si-a ales singura domeniile si problemele, nu poate indreptati nici un semn de intrebare ridicat asupra existentei filosofiei acestei natiuni. Aspectele fundamentale ale filosofiei chineze reprezinta in acelasi timp si distinctia dintre aceasta si filosofia europeana, occidentala: gandirea chineza pune accentul doar asupra eticii, pe cand gandirea occidentala insista asupra logicii, a eticii, a metafizicii. o activitate separabila de cotidian. "nca de la inceputurile gandirii filosofice chineze au aparut elemente ale unei filosofii strans legata de nivers si viata, nascandu-se din notiunea arhaica de unitate originara cele doua principii antagonist-complementare, #in si #ang. niversului sunt mentinute de echilibrul dintre aceste doua principii antagonist-complementare. Alternanta dintre ele sau intreractiunea lor au ca #in, principiul de natura feminina, analog intunericului, pamantului, lunii, recelui, umedului, completeaza masculinul, #ang, analogul luminii, cerului, soarelui, caldurii, a uscatului. "n gandirea chineza orice lucru sau fiinta, cu exceptia pamantului $#in pur% si a cerului $#ang pur%, este alcatuit din #in si #ang, in diferite proportii. &a fel, este considerat ca insasi ordinea si echilibrul rezultat, in conceptul chinez, transformarile continue ale universului si ale vietii. !a sa pui lumea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem natiunea in oranduiala' ca sa punem natiunea in oranduiala, mai intai trebuie sa punem familia in oranduiala' ca sa punem familia in oranduiala, trebuie sa ne cultivam viata noastra personala' si ca sa cultivam viata noastra personala, mai intai trebuie sa ne indreptam inimile noastre. (omentul aparitiei lui !onfucius $numele latinizat al lui )ong-zi, sau )ong Fu-zi, cca **+ , -./ id0% a marcat inceputul traditiei filosofice dominante in cultura chineza pentru mai mult de doua mii de ani, insa si influenta spirituala in mai toate domeniile culturii chineze, inclusiv medicina sau stiinte exacte. (ostenirea lasata in urma sa nu a inclus opere scrise, ideile, interpretarile, comentariile sau completarile sale asupra vechiului patrimoniu cultural chinez $ !artea 1oeziei, !artea 2chimbarilor, !artea 3itualurilor, !artea (uzicii, Analele 1rimaverii si ale 4oamnei% fiind transpuse de discipolii sai intr-o colectie de texte cuprinzand 56 de carti . !onfucius s-a remarcat prin doctrina sa etica, a elaborat codul de norme morale privind comportamentul oamenilor fata de superiori, fata de ceilalti. 4ema fundamentala impusa inteleptului este societatea, existenta sociala a individului, conditiile ideale dintre om si societate, scopul filosofiei sale fiind formarea omului util societatii. 1roblema centrala a lui !onfucius fiind sistemul de guvernare care se cerea mereu reinnoit, acesta urmarea in permanenta ca discipolii sai, multi de origine modesta, carora le preda lectii de istorie, literatura, diplomatie si ritualuri de curte, sa fie pregatiti pentru a putea deveni buni functionari ai statului. "n centrul doctrinei morale se afla ideea armoniei dintre om si cosmos. 7 alta idee este ca omul trebuie sa tinda spre perfectiune morala si ca fericirea depinde de perfectiune. 1erfectiunea morala si fericirea depind de venerarea traditiilor trecutului cu scopul de a se imbunatatii climatul prezent. 1rintre frumusetiile morale pe care trebuie sa le probeze omul patru erau considerate cele mai importante, valabile pana in ziua de azi: - 2a fii generos, dar nu risipitor. - 2a fii m8ndru, dar nu trufas. - 2a ai dorinte, dar nu pofte. - 2a arati inocenta, dar nu asprime. !onfucius evita metafizica, displacandu-i toate notiunile sau teoriile haotice, incerte, neclare, atribuind toate problemele din viata unui individ, a unei societati sau a unui stat obscuritatii si impreciziei gandirii si a limba9ului, sau lipsei de sinceritate. sau fiu care nu se comporta ca atare, ignorand respectivele lor privilegii si indatoriri ca rege, parinte sau fiu, comit adevarate abuzuri adapostindu-se in spatele cuvintelor de rege, parinte sau fiu. n alt concept fundamental in filosofia confucianista este omul superior. "n opinia sa, ceea ce ii acorda superioritate omului este cultivarea propriului sau eu, cu gri9a zeloasa si constanta. !ele trei virtuti ale omului ideal sunt inteligenta, cura9ul si buna intentie, ceea ce inseamna caracter, corectitudine, generozitate. :aza caracterului este sinceritatea $sa-ti pui de acord cuvintele cu faptele%, corectitudinea $sa cauti in tine cauza nereusitei tale%, moderatia in vorbe si atitudini, simpatia cordiala pentru toti oamenii. 1rincipalul continuator al lui !onfucius a fost (encius $nume latinizat al lui (eng,zi, cca 5.+ , ;</ id0%. !entrul gandirii sale a fost constituit de teoria despre caracterul omului prin esenta bun: toti oamenii se nasc egali si buni, toti au rationalitate si simtul virtutii innascut' doar ca unii cultiva acest simt, altii nu, lasandu-se prada pasiunilor simturilor. 7mul devine rau doar atunci cand nu cauta sa-si infraneze porniri lipsite de valoare morala, porniri care nu fac parte din firea omeneasca. (encius a atins cu mult inaintea altor ganditori anumite probleme ce ating campul psihologiei, aratand ca in loc de a-ti infrana anumite impulsuri sau dorinte $fapt inutil si daunator%, este mai adecvat sa le canalizezi pe alte cai, spre activitati folositoare omului si societatii. n rege, parinte n alt aspect diferentiator este faptul ca in !hina a lipsit cu desavarsire conceptul de filosofie ca disciplina in sine, pentru simplul motiv ca aceasta era atat de strans legata de politica, de economie, de religie si de aproape orice aspect al vietii, incat nu putea considerata