Lucrarea nr.

AMPLIFICATOARE DE ANTENA
1. Obiective
Se studiaza montajele: amplificator individual de canal TV cu tranzistoare bipolare, preamplificator de antena cu MOS-FET, amplificatoare de putere pentru un canal TV si pentru gama de UUS in scopul determinarii parametrilor si ale caracteristicilor acestora. 2. Introducere teoretica Un televizor bun, care functioneaza la parametrii maximi, necesita la intrarea tunerului RF un semnal de cel putin 10 mV/75 (80 dB ). Dar trebuie asigurate conditii bune pentru orice televizor; o conditie suficienta este sa furnizam un semnal intre 1 mV si 10 mV. De aceea in unele zone unde nivelul cimpului electromagnetic este insuficient, pe linga o antena buna se pun si amplificatoare de antena, ele urmind a fi instalate cit mai aproape de antena. In acest fel se imbunatateste raportul semnal/zgomot deoarece nu se amplifica odata cu semnalul util si zgomotul din cablul de coborire. In cazul in care fara amplificator se receptioneaza totusi un semnal, dar de nivel redus, se poate folosi cu succes un amplificator cu tranzistoare bipolare. De exemplu un amplificator individual de canal TV in (fig.1).

Fig. 1 Schema electrica a amplificatorului individual de canal TV La intrare in acest amplificator avem un filtru trece banda format din doua filtre: FTJ C2 si L2 si FTS C1 si L1. Banda de trecere a acestui filtru este cu mult mai larga decit banda unui canal TV care pentru norma OIRT este de 8 MHz (CCIR >7 MHz). In continuare semnalul este amplificat de tranzistorul T1 care datorita condensatorului C5 (scc. in RF) este in "baza comuna". Deci pentru acest etaj de amplificare avem o amplificare in tensiune foarte mare, o rezistenta de intrare foarte mica, o rezistenta de iesire foarte mare si frecventa limita superioara mare. Rezistenta de intrare foarte mica amortizeaza circuitele oscilante L1, C1 si L2, C2 conferindu-le acestora o banda de trecere foarte mare. Rezistenta de iesire foarte mare este utila in acest caz pentru ca nu se amortizeaza circuitul oscilant C6, L3 care cuplat mutual cu L4, C7 realizeaza un FTB cu banda de trecere de 10 MHz. Circuitul oscilant C7, L4 este cuplat cu al doilea etaj de amplificare prin intermediul condensatorului C8 care nu lasa sa fie amortizat acest circuit oscilant (C7,L4) de catre rezistenta de intrare foarte mica a tranzistorului T2 conectat tot in conexiunea "baza comuna". Rezistentele R3 si R6 realizeaza pentru etajele de amplificare unu si respectiv doi o reactie negativa in curent continu si joasa frecventa. Pentru gama de radiofrecventa aceasta reactie negativa este neutralizata de condensatoarele C5 si C10. Etajul al doilea de amplificare are ca sarcina circuitul oscilant C11, L6 care este cuplat cu iesirea amplificatorului prin intermediul

condensatorului C12. Rezistenta R7 realizeaza o imbunatatire a adaptarii cu cablul coaxial de coborire care are impedanta caracteristica de 75 . Condensatoarele C4 si C9 realizeaza o decuplare a alimentarii in gama de radiofrecventa. Bobina L5 este un soc de radiofrecventa prin intermediul careia se alimenteaza etajul al doilea de amplificare si ea nu permite formarea unei reactii pozitive prin intermediul circuitelor de alimentare. Condensatoarele C13 si C14 se monteaza in functie de reglaj. Acest amplificator se poate regla pe unul din canalele TV in functie de bobinele si condensatoarele C1, C2, C6, C7, C8, C11, C12, L1, L2, L3, L4, L6. Pentru canalul 6, conform exemplului practic din aceasta lucrare, ele au valorile: C1 3,3 pF, C2 6,8 pF, C6 5,6 pF, C7 5,6 pF, C8 3,3 pF, C11 5,6 pF, C12 3,3 pF, L1 8 spire, L2 13 spire, L3 8 spire, L4 7 spire, L6 8 spire. Bobinele sunt realizate din CuEm ,5 mm pe un miez de ferita cu diametrul de 3 mm spira linga spira. Daca nu se obtin rezultate bune (cistig prea mic, zgomot mare sau instabilitate) cu un amplificator cu tranzistoare bipolare este de preferat a se folosi un preamplificator de antena realizat cu un tranzistor cu efect de cimp care prin faptul ca are o singura jonctiune, are un zgomot mai mic decit tranzistorul bipolar. In aceast fel se imbunatateste raportul semnal/zgomot. Se pot folosi tranzistoare MOS-FET care prezinta caracteristici care le apropie de performantele tuburilor electronice. Astfel, ele au impedanta mare la intrare si sunt mult mai liniare decit tranzistoarele bipolare. Pentru utilizarea la frecvente mari s-au realizat tranzistoare MOSFET speciale, cu zgomot redus si panta mare in domeniile FIF si UIF.

Fig. 2 Amplificator de antena cu MOS-FET Un exemplu de amplificator in domeniul UIF este cel din fig. 2 in care se gaseste tranzistorul MOS-FET BF 966 intr-un montaj cu sursa la masa. Semnalul se aplica pe o priza mediana a bobinei L1 care formeaza cu C1 un circuit oscilant si apoi aplicat la poarta G1 a tranzistorului. Prin faptul ca impedanta de intrare in tranzistor pe la poarta G1 este foarte mare, practic oscilatiile circuitului oscilant L1 si C1 sunt neamortizate. Amplificarea etajului este controlata de potentialul grilei G2 fata de masa. In cazul de fata s-a ales o valoare de aproximativ +2 V, suficienta pentru a asigura un cistig superior valorii de 22 dB (2225 dB). Semnalul amplificat este preluat de circuitul de sarcina acordat L2, C2 si aplicat prin intermediul condensatorului C5 la borna de antena a televizorului. Cele doua bobine L1 si L2 au inductante asa de mici incit ele se realizeaza din doua linii din CuEm cu grosimea 1,5 mm, de lungime l 20 mm. Inductantele acestor linii sunt influentate de distanta lor pina la masa (daca se apropie de masa inductanta scade). Astfel, intotdeauna cind se lucreaza la frecvente inalte trebuie sa se respecte dimensiunile cutiei si amplasarea pieselor in cutie. Montajele ce urmeaza a fi folosite la frecvente mai mari de 300 MHz se realizeaza de obicei in aer (nu pe cablaj imprimat). Cutia montajelor urmareste nu numai ecranarea fata de exterior ci si ecranarea etajelor de amplificare, a circuitelor oscilante, intre ele. Condensatorul C6 este un condensator de trecere care asigura decuplarea sursei fata de masa, adica nu permite propagarea

undelor de radiofrecventa prin circuitele de alimentare. Condensatorul are armatura exterioara solid legata la masa (neaparat se lipeste pe toata circumferinta armaturii) iar firul central duce alimentarea in interiorul cutiei. Condensatoarele de trecere pot avea diferite valori (1 nF; 3,3 nF; 5,5 nF) care se aleg in functie de frecventa la care este folosit montajul. In cazul nostru 1nF (la peste 100Mhz) are o impedanta suficient de mica pentru a realiza decuplarea. Condensatorul C3 constituie un scurt-circuit spre masa a eventualelor perturbatii radioelectrice care ar putea modula in amplitudine semnalul util amplificat de tranzistor. Condensatorul C4 prin impedanta mica pe care o are la aceasta frecventa realizeaza scoaterea rezistentei R3 din circuitul oscilant L2, C2 si deci mareste factorul de calitate al circuitului oscilant. Condensatorul C5 realizeaza decuplarea semnalului util de polarizarea de curent continuu a tranzistorului. Intrarea si iesirea din amplificator se realizeaza pe prize mediane a bobinelor L1 si L2 pentru adaptarea de impedante. Condensatoarele C1 si C2 sunt condensatoare variabile (se mai numesc trimeri) care au doua terminale pentru armatura care se lipeste la masa. Aceste doua terminale se lipesc la masa cu cit mai mult cositor ca sa nu se formeze inductante parazite. Polarizarea tranzistorului are si ea o mare importanta. In catalog se specifica ca acest tranzistor are o comportare buna in frecventa la un curent de colector intre 5 -10 mA. Frecventa centrala a benzii de trecere a amplificatorului se poate regla din cei doi trimeri pe unul din canalele de la inceputul gamei de UIF. Amplificatoarele de antena prezentate pina acum sunt amplificatoare individuale constituite pentru a avea ca sarcina un singur televizor. Pentru a putea alimenta cu semnal de radiofrecventa mai multe televizoare este nevoie de un montaj cu trei etaje de amplificare din care ultimul etaj este de putere. Amplificatorul pe canalul 11 are la intrare un atenuator rezistiv in T care poate fi actionat din exterior. Rolul lui este sa atenueze semnalul de intrare in gama de atenuari 0-18 dB in asa fel incit la iesire nivelul sa varieze intre 115 dB (0,5 V) si 125 dB (1,5 V). La aceste nivele de iesire amplificatorul nu intra in limitare si permite alimentarea cu semnal de radiofrecventa a unei retele de distributie cu numar de abonati variind intre 20 si 80, la care semnalul variaza intre nivelul minim (1 mV; 60 dB ) si nivelul maxim (10 mV;

80 dB ) de receptie pentru un televizor. In cazul in care intr-o retea de distributie se folosesc mai multe canale de televiziune, acest atenuator de la intrarea amplificatorului permite echilibrarea nivelelor intre diferitele canale de televiziune. Din atenuator, semnalul de radiofrecventa este injectat pe o priza a bobinei cu ajutorul circuitului oscilant . Aceasta alimentare pe rpiza mediana face ca rezistenta de iesire a atenuatorului rezistiv, care este destul de mica (75 ), sa nu amortizeze circuitul oscilant , . Acest circuit oscilant nu este amortizat nici de impedanta de intrare in primul etaj de amplificare datorita condensatorului . Acest etaj de amplificare are o reactie negativa in curent continu si joasa frecventa datorita rezistentei . Pentru semnalul de RF aceasta reactie negativa este anulata de condensatorul de trecere . Pe colectorul tranzistorului se afla o perla de ferita care nu permite intrarea in oscilatie a amplificatorului pe o frecventa din domeniul UHF(UIF). Circuitul de sarcina al tranzistorului este format din circuitul oscilant
.

Cuplarea cu urmatorul etaj de amplificare se face pe o

priza a bobinei prin condensatorul . Al doilea etaj, se aseamana in general cu primul etaj si la iesirea lui se gaseste un nivel suficient de mare pentru a ataca amplificatorul de putere realizat cu . Din polarizarea de curent continu se observa ca acest tranzistor are un curent de colector cu mult mai mare decit a celorlalte doua tranzistoare. Se vede ca in acest etaj se iau precautii cu mult mai mari impotriva intrarii in oscilatie decit in cazul celorlaltor etaje, prin modul in care au fost conectate si . Urmarind aceasi idee, circuitul de sarcina este ecranat fata de tranzistor. Iesirea din acest montaj se face cu doua mufe de 75 care permit interconectarea a mai multor amplificatoare pe aceasi retea de distributie. 3. Aparatura necesara - sursa de tensiune reglabila 0 24 V, 0,8 A - vobuloscop X1-48

- microvoltmetrul selectiv SMV 8,5 4. Desfasurarea lucrarii

Fig. 3

ea aparaturii se face cu mare grija evitind socurile mecanice !

utorul vobuloscopului conectat ca in fig. 3 se poate vizualiza caracteristica amplitudine-frecventa pentru cele 4 tipu ficatoare de antena. u amplificatorul individual de antena cu tranzistoare bipolare se regleaza sursa de tensiune la 6 V. Se pune atenuat a generatorului vobulat pe pozitia -60 dB. Comutatorul de markeri se pune pe pozitia 10 iar domeniul de frecvente 50 MHz300 MHz. Reglajul "p0W0CA" se pune in pozitia maxim dreapta. In acest caz se vizualizeaza pe ecranul oscopului toti cei 15 markeri. Din butonul "DY" se mareste amplificarea pe Y a vobuloscopului pina cind se ajung lizare convenabila a caracteristicii de frecventa pe ecranul vobuloscopului. sta caracteristica de frecventa trebuie sa se situeze intre frecventele 175,25 MHz si 181, 75 MHz. Deci se regleaza 0CA" si butonul pozitionare in frecventa ale vobuloscopului, in asa fel incit sa se vada pe ecran markerii 2 si 3 car pund frecventelor de 170 MHz si 180 MHz. Se deseneaza figura obtinuta pe hirtie milimetrica. Prin scaderea cu 3 atorului de iesire se poate citi banda de trecere la 3 dB a amplificatorului de antena. u amplificatorul de antena construit pentru canalul 11 se foloseste tot schema de masurare din figura 2. In acest caz de alimentare pe tensiunea de 24 V (atentie plusul sursei se afla la masa amplificatorului). Atenuatorul de iesire di oscop se pune pe pozitia -40 dB. Comutatorul de markeri pe pozitia 10 iar domeniul de frecvente vobulat este 150 Reglajul "p0W0CA" se pune pe pozitia maxim dreapta. Din butonul "DY" se mareste amplificarea pe Y a vobulo cind se ajunge la o vizualizare convenabila a caracteristicii de frecventa pe ecranul vobuloscopului. Se regleaza din 0CA" si butonul pozitionare in frecventa ale vobuloscopului, in asa fel incit sa se vada pe ecran markerii 6 si 7 car

pund frecventelor de 210 MHz si respectiv 220 MHz. seneaza caracteristica obtinuta pe hirtie milimetrica si prin scaderea cu trei decibeli a atenuatorului de iesire se poa de trecere a amplificatorului. se procedeaza si pentru amplificatorul UUS cu mentiunea ca domeniul de frecvente vobulat se regleaza intre 10 M si se vizualizeaza in jurul markerilor 6 si 8 adica in jurul frecventelor 60 MHz si 80 MHz. n acest mod se procedeaza si pentru amplificatorul cu MOS-FET cu deosebire ca se fixeaza sursa de alimentare la + sul la masa), se pune vobuloscopul pe gama de frecvente 350 MHz 500 MHz si se vizualizeaza in jurul markeril uatorul de iesire al vobuloscopului se pune pe pozitia -60 dB. ate aceste amplificatoare se masoara neuniformitatea in gama de lucru astfel: se mareste amplificarea pe Y maxim l incit toate neuniformitatile din gama de lucru sa se incadreze pe ecranul vobuloscopului. Se fixeaza un reper la c din gama de lucru si din atenuatorul de iesire se creste atenuarea cu cite 1 dB pina cind cel mai mare nivel din gam e reperul stabilit anterior.

Fig.4

ajutorul microvoltmetrului selectiv SMV 8,5 se poate determina amplificarea in decibeli pentru fiecare amplificato a. Se foloseste schema din fig. 4.

a inceput se stabileste atenuarea de referinta prin legarea directa cu ajutorul unui cablu coaxial a iesirii generatorul cu intrarea receptorului. Apoi se intercaleaza amplificatorul de antena si se obtine amplificarea in decibeli prin nta dintre atenuarea masurata in acest caz si atenuarea de referinta.

dintre masuratorile pentru cele 4 amplificatoare sunt bine inteles tensiunile de alimentare si in cazul amplificatorul e canal TV si a amplificatorului cu MOS-FET se pun intre iesirea generatorului intern si intrarea amplificatorului d de 20 dB fiecare. Rezulta o atenuare suplimentara de 40 dB de care trebuie sa se tina seama la calculul amplificari

ificatoarele de putere se fac doua citiri una pentru amplificarea minima si alta pentru amplificarea maxima corespu

treme ale atenuatorului de intrare din aceste amplificatoare.

n care pe o retea de distributie a unei instalatii de antena comuna avem mai multe canale de televiziune de ce este n nivelele pe fiecare canal sa fie egale?

pun cele doua atenuatoare de 20 dB la masurarea amplificarii cu microvoltmetrul selectiv pentru amplificatoarele i are bipolare si cu MOS-FET?

amplificatoare de putere descrise in lucrare au doua iesiri. In cazul in care se foloseste numai una din iesiri este d ealalta in gol?

cu, D.Danoiu - Antene TV de banda larga

tatie tehnica pentru amplificator individual de canal TV produs de Electronica

tatie tehnica pentru "Instalatie de antena comuna"

ila, E.Simion, C.Miron - Amplificatoare audio si sisteme muzicale

amfir - Bazele Radioelectronicii

nu, Laczko Arpad - Memoratorul Radiotehnicianului