GENERALITI

cuprind plante lemnose cu crestere simpodiala si ingrosari secundare. lemnul secundar este format din traheide. frunzele sunt alterne, intregi, aciculare, solzoase sau penat sectate, de obicei persistente. sunt mai evoluate decat pteridofitele datorita aparitiei florii, prezentei graunciorului de polen, ovulelor si in deosebi datorita aparitiei semintei

FLORILE GIMNOSPERMELOR
Sunt in general unisexuate Florile mascule sunt alcatuite din numeroase stamine dispuse pe un ax. O stamina este formata din 2 saci polenici si contine numeroase grauncioare de polen, ce provin din microspori, prin diviziunea nucleului lor. Un grauncior de polen are 2-3 celule protaliene, o celula vegetativa si o celula generativa(celula anteridiala). La majoritatea gimnospermelor exina si intina se indeparteaza una de alta la polii graunciorului de polen, alcatuind doua balonase cu aer , elemente care ajuta la raspandire. Polenizarea este anemofila.

FLORILE BARBATESTI

Florile barbatesti (fig. 43) sunt dispuse la extremitatea unor ramuri situate mai jos de vrful arborelui si grupate n inflorescente de tipul amentilor. Fiecare floare, de forma unui con mic, prezinta solzi spiralati cu cte doi saci polinici pe fata lor inferioara. n interiorul sacilor polinici se formeaza la nceput un tesut diploid reprezentat de celulele mama ale graunciorilor de polen. Fiecare celula mama va forma prin meioza cte patru graunciori de polen (microspori) haploizi. Fiecare grauncior de polen, la maturitate, este constituit dintr-ocelula generativa, o celula vegetativa (celula tub) de dimensiuni mai mari si doua celule protaliene. ntre cele doua nvelisuri ale graunciorului se delimiteaza doi saci aeriferi.

FLORILE FEMEIESTI

Florile femeiesti (fig. 44) sunt grupate n conuri mai mari, dispuse pe ramurile dinspre vrful arborelui. Fiecare floare consta din cte doi solzi (unul inferior, steril - bracteea si altul superior, fertil - carpela), inserati n spirala pe axul conului. Solzii fertili poarta pe fata interna cte doua ovule, fiecare cu un nvelis (integument) ntrerupt la partea superioara de o deschidere, sub care se afla camera polinica. Interiorul ovulului consta dintr-un tesut trofic, nucela, n care se vor forma dintr-o celula, prin meioza, patru macrospori haploizi (n). Trei dintre acestia se vor resorbi, iar unul va genera prin diviziuni mitotice endospermul primar (n), n care se vor individualiza douaarhegoane, purtatoare a cte unei oosfere, gametul femel.

Fig. 44 - Flori femeiesti la pin (Pinus sylvestris): A inflorescenta femela (con); B - inflorescenta (sectiune longitudinala); C - solz carpelar cu ovule; D - floare (sectiune transversala); E - ovul; sc - solz carpelar; br - bractee (solz steril); ov - ovul; m - micropil; cp - camera polinica; int integument; arh - arhegon; end. prim. - endosperm primar; nuc - nucela (dupa Grintescu, I., 1985)

Gimnospermele insumeaza 600(800) specii, cunoscute pana in prezent, din care aproximativ 500 specii se afla in zona temperata din emisfera boreala. Increngatura Gymnospermatophyta se imparte in 4 clase :

Clasa Gynkgoopsida Clasa Cycadatae Clasa Pinatae(Conifere) Clasa Gnetatae

CLASA GYNKGOOPSIDA
Clasa Gynkgoopsida este reprezentata de o singura specie actuala, arborele-pagodelor, Ginko biloba; Ginko biloba este un arbore raspandit in sud-estul Asiei si se intalneste numai in parcuri; Frunzele au forma de evantai, cu nervatiune dichotomica. Florile sunt unisexuate: cele barbatesti sub forma de ciorchine, iar cele femeiesti prezinta doua ovule nude; Samanta are un strat carnos pe dinafara si dur in interior.

CLASA CYCADATAE
Cuprinde gimnosperme fosile si actuale, cu organizare florala foarte heterogena si primitiva. Au tulpina columnara, neramificata, cu un buchet de frunze mari in varf.

Ordinul Bennettitales Sunt gimnosperme fosile. Unele aveau flori hermafrodite, altele aveau flori unisexuate. Din punct de vedere al teoriei euantiei(a florii adevarate)acest grup de gimnosperme repreznta stramosii angiospermelor primitive

Exemplare ce fac parte din Ordinul Bennettitales

CLASA PINATAE(CONIFERE)
Cuprinde gimnosperme cu tulpini ramificate . Frunzele sunt intregi si simple, iar florile sunt unisexuate. Tulpina contine lemn primar si secundar, despartit radiar prin raze medulare. Traheidele prezinta punctuatiuni areolate. Gametii masculi nu mai sunt ciliati(caracter de evolutie)

REPREZENTANI
Abies alba (bradul) Vrful frunzei este tirbit i nu neap , frunza are pe faa inferioar dou dungi albe,conurile masculine mature sunt erecte, solzii seminali cad de pe ax mpreun cu seminele , iar axul conului rmne pe ram, dup cderea frunzelor ramul rmne neted.

 Picea abies (molidul,bradul rou)

Vrful frunzei este ascuit i neap ,conurile masculine mature, pendente, cad n ntregime la maturitate ,dup cderea frunzelor ramul rmne aspru,rugos.

 Pinus (pinul,jneapnul) are frunzele dispuse cte dou pn la cinci ,n fascicule ,fiecare fascicul este nconjurat la baz de o teac membranoas , astfel nct fasciculul cade n ntregime , nu fiecare ac n parte.

 Larix decidua (laricea,laria).Acele , care sunt dispuse cte 1520 n fascicul,cad separat . Este singurul conifer cu frunze caduce.

Juniperus communis (ienuprul) este un arbust dioic.Are frunze cu vrful ascuit , dispuse cte trei ntr-un verticil. Smna este o pseudobac neagr , folosit ca aromatizant al unor buturi (gin).

Taxus baccata (tisa) este o plant dioic cu frunze colorate diferit pe cele dou fee .Florile feminine nu formeaz conuri ,fiecare floare avnd un singur ovul. Este una dintre speciile ocrotite,monument al naturii. Este esena lemnoas cea mai tare din ara noastr.

 Ephedra distachya (crcelul) este un arbust dioic cu tulpini i ramuri articulate i frunze solziforme, opuse. Florile nu sunt dispuse n conuri. Floarea masculin are dou bractee concrescute i opt stamine cu filamente concrescute ntr-un mnunchi . Floarea feminin are dou ovule. Seminele sunt protejate de un aril rou. Conine alcaloidul efedrin.Specie rar, ocrotit , crete numai pe nisipuri n Dobrogea i n sud-vestul rii.

 Sequoia gigantea (arborele-mamut)

Arborii Sequoia sunt de trei tipuri: Californian Redwood (Sequoia Sempervirens), Giant Sequoia (Sequoiadendron Giganteum), considerat cel mai mare copac n ceea ce priveste volumul total, fiind ocrotit prin lege si Dawn Redwood (Metasequoia), cunoscut doar ca si fosil pana in 1941 cand a fost descoperit in China. Sequoia face parte dintr-o specie de gimnosperma care poate trai mii de ani, iar la maturitate poate ajunge la 145 de metri naltime, cu circumferinta tulpinii de pana la 38 de metri. Pe platforma netezita a unui ciot de Sequoia Gigantea, cu un diametru de 16 metri. Sequoia gigantea se nmultete prin seminte. Pan la varsta de 20 de ani el se poate nmulti doar prin vlstari. Copacii tineri ncep producerea de conuri abia dup 20 de ani. In orice moment, un exemplar matur poate avea aproximativ 11,000 conuri. Datorit naltimii impresionante, samanta poate fi purtat de vant pan la 200m distant.

CLASA GNETATAE
Cuprinde gimnospermele cele mai evoluate care au o serie de caractere de trecere spre angiosperme. Sunt specii arbustive si liane, actuale, neavand reprezentanti fosili. Lemnul secundar, pe langa traheide, contine si trahee. Lemnul lor nu are canale secretoare.Florile lor au un inceput de periant. Ovulele sunt protejate de 2-4 perechi de bractee. Ovulele au doua integumente, cel intern prelungit intr-un tublung stigmatiform. Endospermul primar si arhegoanele sunt foarte reduse. polenul seamana cu cel al angiospermelor

Reprezentant al clasei Gnetatae

tiai c...?
...acele de pin sunt aranjate potrivit numerelor Fibonacci ...Cel mai simplu mod de a determina carei specii ii apartine un conifer este sa numaram cate ace ies dintr-un manunchi. Iar varsta o stabilim uitandu-ne la coaja: un conifer tanar are un trunchi verde-maroniu, neted, in timp ce brazii mai batrani au coaja mai inchisa la culoare si fragmentata.

...Tierea unui brad dureaz un minut, dar ca s ajung la maturitate, bradului i sunt necesari 60-80 de ani.
... Un hectar de padure de conifere capteaz anual 50 tone de dioxid de carbon i elibereaz, n acelai timp, 25-30 tone de oxigen.