fragment din cartea Farmacie pentru suflet de Osho

Noi traim unii cu altii, dar nu stim ce inseamna sa traiesti in cuplu. Putem trai ani de zile impreuna fara sa aflam acest lucru. Priviti prtetutindeni in lume: oamenii traiesc impreuna, nimeni nu traieste singur: sotii cu sotiile, sotiile cu sotii, parintii cu copiii, parintii cu prietenii. Toti traiesc alaturi de alti oameni. Voata nu exista decat in asociere, dar stiti voi ce inseamna asocierea? Traiesti alaturi de o sotie timp de 40 de ani si poate ca nu ai trait impreuna cu ea nici macar o singura clipa. C iar si cand faci dragoste cu ea te gandesti la alte lucruri. Nu esti prezent,. iar dragostea devine un act mecanic.

!m auzit ca odata "ulla Nasruddin s#a dus la un film cu sotia. $rau casatoriti de cel putin %0 de ani. &ilmul la care s#au dus era un film de dragoste. 'a plecare, sotia i#a spus lui "ulla: (Nasruddin, tu nu faci niciodata dragoste cu mine asa cum au facut actorii aceia. )e ce?( Nasruddin i#a raspuns: ($sti ne*una? +tii cu cat sunt platiti sa faca asemenea lucruri?(

,amenii traiesc alaturi unii de altii, dar nu se iu*esc. Voi nu iu*iti decat atunci cand puteti o*tine anumite *eneficii de pe urma iu*irii voastre. Cum poti iu*i pe cineva daca astepti sa o*tii ceva de pe urma lui? -u*irea a devenit o marfa. $a nu mai este o relatie, o tovarasie, o cele*rare. Voi nu sunteti fericiti atunci cand sunteti alaturi de celalalt. cel mult va tolerati.

+otia lui "ulla Nasruddin se afla pe patul de moarte. )octorul i#a spus lui "ulla: (Nasruddin, tre*uie sa fiu sincer cu tine. in asemenea clipe, cel mai *ine este sa fi sincer. +otia ta nu mai poate fi salvata. /oala a avansat prea mult, asa ca tre*uie sa fi pregatit. -ncearca sa nu suferi, accepta fatalitatea. !cesta este destinul tau. +otia ta va muri.( Nasruddin a raspuns: (Nu#ti fa pro*leme. )aca am suferit alaturi de ea atatia ani, mai pot indura cateva ore0(

Cel mult, noi ne toleram unii pe altii. -ar atunci cand gandesti in termeniu de toleranta, viata impreuna devine suferinta. !sa se explica de ce spunea 1ean#Paul +artre, ca celalalt inseamna iadul... caci alaturi de el nu faci decat sa suferi, esti dominat. Celalalt iti face pro*leme, iar tu iti pierzi li*ertatea si fericirea. Viata in cuplu devine o rutina, ceva ce tre*uie tolerat. )aca va toerati reciproc, cum ati putea cunoaste frumusetea vietii in cuplu? $ste imposi*il.

Voi nu stiti ce inseamna casnicia, caci acest cuvant inseamna cele*rarea vietii in cuplu. $a nu se reduce la un certificat. Nici un oficiu de la primarie nu va poate darui o casnicie, nici un preot nu va poate face acest dar. Casnicia inseamna o revolutie uriasa in planul fiintei, o imensa transformare a modului de viata, care nu se poate petrece decat daca a2ungeti sa cele*rati statul impreuna, daca celalalt nu mai e pur si simplu celalalt, daca dumneavoastra nu mai sunteti pur si simplu dumneavoastra. Cei doi nu mai sunt doi, intre ei a aparut o punte, au devenit unul, dintr#o anumita perspectiva. )in punct de vedere fizic raman doi, dar in ceea ce priveste fiinta lor interioara, au devenit unul. Poate ca sunt cei doi poli ai existentei, dar existenta lor este una singura. ! aparut o punte. &oarte rar se intampla sa dai de o casnicie adevarata. ,amenii traiesc impreuna pentru ca nu pot trai singuri. 3etineti: pentru ca nu pot trai singuri, acesta este unicul motiv pentru care traiesc impreuna. +a traiesti singur nu este deloc conforta*il, c eltuiesti mai multi *ani, este dificil. )e aceea traiesc oamenii impreuna. "otivatiile lor sunt in totalitate negative.

4n *ar*at urma sa se casatoreasca, iar cineva l#a intre*at: (!i fost intotdeauna impotriva casatoriei? Cum se face ca ti#ai sc im*at parerea?( ,mul a raspuns: (+e apropie iarna si se pare ca va fi una foarte friguroasa. Costurile cu incalzirea ma depasesc, iar o nevasta mi se pare mai ieftina.(

!ceasta este logica. Traiti unul cu altii deoarece este mai conforta*il, mai convena*il, mai ieftin. +a traiesti singur este intr#adevar dificil: o nevasta iti poate aduce atat de multe lucruri. -ti poate face mena2ul, iti poate gati, poate fi o slu2itoare, o ingri2itoare # atat de multe lucruri. $a reprezinta cea mai ieftina mana de lucru din lume. &ace atatea lucruri fara sa fie platita deloc. Totul este doar o forma de exploatare. Casnicia este o forma de exploatare, nu un act de comuniune. )e aceea, ea nu conduce in mod normal la fericire. Nu are cum. Cum s#ar putea naste floarea necatarului din radacinile exploatarii? "ai exista si asa#zisii vostri sfinti, care afirma ca voi sunteti nefericiti deoarece traiti in familie, deoarece traiti in lumea exterioara. $i spun: (3enuntati la toate, parasiti totul0(. 'ogica lor pare sa fie 2usta, dar nu pentru ca este intr-adevar 2usta, ci pentru ca voi nu ati cunoscut comuniunea. )aca ati fi cunoscut fericirea prin comuniune, i#ati fi luat pe toti in ras. Cine a cunoscut fericirea prin comuniune, '#a cunoscut pe )umnezeu. cine a cunoscut adevarata casnicie, '#a cunscut pe )umnezeu, caci iu*irea este cea mai directa cale catre acesta. Voi nu cunoasteti insa comuniunea si traiti impreuna fara a sti ce inseamna acest lucru. traiti in acest fel timp de 50#60 de ani, fara a sti ce este viata. 3ataciti fara a prinde radacini in solul fertil al vietii. Treceti de la un moment la altul fara sa savurati vreunul. !ceasta stiinta de a trai viata nu vi se daruieste la nastere. ea nu este ereditara.

Viata apare o data cu nasterea, dar intelepciunea, experienta, extazul # acestea tre*uie sa fie invatate. )e aceea insist eu atat de mult pe meditatie. +avoarea vietii tre*uie invatata, tre*uie sa cresteti, sa va maturizati pentru a o putea trai. Viata nu poate fi cunoscuta decat la maturitate. )ar voi traiti si muriti ca niste copii. Nu cresteti niciodata. Nu a2ungeti la maturitate. Ce este maturitatea? ! fi copt din punct de vedere sexual nu inseamna a fi matur. -ntre*ati#i pe psi ologi: acestia afirma ca varsta mentala medie a adultului ramane pe la 78#74 ani. Corpul fizic creste, dar mintea isi opreste cresterea pe la varsta de 78#74 ani. Nu#i de mirare ca va comportati atat de prosteste, ca viata voastra este doar un lung sir de naz*atii0 , minte care nu a crescut nu poate face decat prostii. , minte imatura va arunca intotdeauna responsa*ilitatea pe ceilalti. Va simtiti nefericiti si sunteti convinsi ca sunteti asa din cauza ca cei alaturi de care traiti va fac viata un iad. (Celalalt este iadul(. )upa parerea mea, aceasta aformatie a lui +artre este foarte imatura. Pentru un om matur celalalt poate deveni la fel de *ine si 3aiul. )e fapt, el este ceea ce sunteti de2a voi,caci el nu este decat oglinda in care va priviti. Cand spun maturitate, ma refer la o anumita integritate interioara. !ceasta nu va aparea decat atunci cand veti inceta sa#i mai faceti pe altii responsa*ili pentru suferintele voastre, cand veti incepe sa intelegeti ca voi sunteti singurii responsa*ili pentru ele. !cesta este primul pas catre maturitate: eu sunt responsa*il. ,rice s#ar intampla, eu sunt vinovat. )aca va simtiti trist, puneti#va intre*area: (a cui este vina?( )aca acceptati ca este vina voastra, mai devreme sau mai tarziu vati inceta sa faceti foarte multe lucruri pe care le faceti la ora actuala. -n fond, aceasta este esenta stravec ii teorii a karma#ei. Voi sunteti singurii responsa*ili. -ncetati sa mai spuneti ca societatea este responsa*ila, ca parintii vostri sunt de vina, ca situatia economica v#a adus in aceasta stare. nu mai aruncati responsa*ilitatea asupra altora. Voi sunteti singurii responsa*ili. 'a inceput, vi se va parea o povara, caci acum nu veti mai putea arunca vina pe altcineva. )ar tre*uie sa v#o asumati...

Cineva l#a intre*at pe "ulla Nasroddin: ()e ce esti atat de trist?( "ulla a raspuns: (+otia mea a insistat sa nu mai 2oc carti si alte 2ocuri de noroc, sa nu mai fumez si sa nu mai *eau. !m renuntat la toate aceste lucruri.( ,mul a spus: (+otia ta tre*uie sa fie foarte fericita acum(. Nasruddin: (Tocmai asta e pro*lema. !cum nu mai are de ce sa se planga asa ca este foarte nefericita. -ncepe sa vor*easca, dar nu are de ce sa se planga. !cum nu ma mai poate face responsa*il pe mine pentru nefericirea ei. Credeam ca daca o sa renunt la toate aceste lu9cruri o voi vedea mai fericita, dar a devenit mai nefericita ca oricand. (

)aca ati continua sa aruncati responsa*ilitatea asupra altora si toti ar face ceea ce le spuneti sa faca, mai devreme sau mai tarziu v#ati sinucide. -n cele din urma, nu ati mai avea asupra cui sa aruncati vina. )e aceea, este *ine sa va pastrati cateva greseli. !sta ii a2uta pe ceilalti sa fie fericiti. )aca ar exista un sot perfect pe lume, sotia lui l#ar parasi. Cum poti domina un sot perfect? )e aceea, c iar daca nu doriti acest lucru, faceti cateva greseli pentru ca sotia dumneavoastra sa va poata domina si astfel sa fie fericita0 )aca exista undeva un sot perfect sigura solutie este divortul. :asiti un *ar*at perfect si veti fi automat impotriva lui, caci nu#l mai puteti condamna, nu#i mai puteti atri*ui nici o gresala. "intile noastra adora sa arunce responsa*ilitatea asupra celorlalti, sa se planga, caci in acest fel se simt *ine, intrucat nu se mai simt responsa*ili. !ceasta eli*erare este insa foarte costisitoare. $a nu este reala, dimpotriva, povara devine din ce in ce mai mare, dar voi nu va dati seama. ,amenii traiesc cate 50 de ani, vieti la rand, fara sa stie ce este viata. $i nu a2ung la maturitate, nu se integreaza, nu sunt centrati. $i nu traiesc decat la periferie. )aca periferia voastra se intalneste cu periferia altora, ciocnirile sunt inevita*ile. Pe de alta parte, daca sunteti tot timpul preocupati de greselile altora, nu puteti trai decat la periferie. )aca veti realiza ca (Eu sunt singurul responsabil pentru existenta mea. Orice s-ar intampla, eu sunt cauza care a generat acest lucru.(, atunci constiinta voastra trece *rusc de la periferie in centru. !*ia acum incepeti sa deveniti centrul existentei voastre. )e acum inainte veti putea face foarte multe lucruri. )aca nu va place ceva, puteti renunta la el. daca va place altceva, il puteti adopta. )aca vi se pare ceva adevarat, il puteti urma. daca simtiti ca nu este adevarat, puteti sa#l evitati, caci acum sunteti centrat si inradacinat in sine.;

<!mintiti#va intotdeauna ca atunci cand suntei alaturi de cineva, aceasta ar putea fi ultima data. Nu va pierdeti timpul cu prostii. Nu creati conflicte si certuri pentru motive minore. Cand moartea se apropie, nimic altceva nu mai conteaza. )aca cineva face sau spune ceva care va enerveaza, amintiti#va de moarte. :anditi#va ca acest om este pe punctul de a muri =sau dumneavoastra>. ce mai conteaza atunci cuvintele sau faptele sale? Poate ca nici nu a avut intentia sa va enerveze. poate ca este doar interpretarea dumneavoastra. )in 700 de cazuri, ?? tin mai degra*a de interpretarea personala. +i nu uitati: cand va aflati alaturi de cineva, nu este vor*a de cel pe care il stiati dinainte, caci totul se sc im*a. Nu poti intra in acelasi rau de doua ori si nu poti intalni aceeasi persoana de doua ori. Va puteti intalni cu tatal, mama, fratii, prietenii dumneavoastra, dar ei nu sunt aceeasi. s#au sc im*at. Nimic nu ramane la fel. +i dumneavoastra v#ati sc im*at, nu mai sunteti acelasi...

)aca veti tine minte aceste doua aspecte, iu*irea va inflori mai usor in dumneavoastra. Cand va intalniti cu cineva, faceti#o de parca ar fi prima oara cand va intalniti. &aceti#o insa si ca si cum ar fi pentru ultima oara. +i chiar asa stau lucrurile. )aca veti avea aceasta perspectiva, acest mic moment al intalnirii va capata o semnificatie incredi*il de profunda.;

<Cand energia ascensioneaza, energia sexuala este transformata si isi sc im*a calitatea. Nevoia de sex devine din ce in ce mai mica, iar nevoia de iu*ire din ce in ce mai mare. Cand este orientata in 2os, energia se transforma in sex, iar cand merge in sus, in iu*ire. Nu tre*uie sa asteptati insa cursul ei. -u*iti din ce in ce mai mult oamenii. &iti un risipitor cu iu*irea dumneavoastra. -u*iti#va prietenii si c iar strainii. -u*iti c iar si copacii, pietrele. -mportant este sa iu*iti. )aca stati asezat pe o piatra si traiti un sentiment de iu*ire fata de ea, veti constata ca piatra va raspunde. Veti simti aproape imediat acest lucru. Piatra nu mai este o simpla piatra. !tingeti un copac cu o iu*ire profunda si veti constata ca el va raspunde cu aceeasi moneda. Copacul va va iu*i si el. -u*iti tot ce faceti. C iar si cand mancati, mancati plini de iu*ire. mestecati rana cu iu*ire. Cand faceti un dus, simtiti apa care cade pe trupul dumneavoastra si raspundeti#i cu iu*ire si recunostinta # caci sacrul este pretutindeni si totul este sacru. Cand veti intelege ca totul este sacru, nu veti mai tan2i dupa iu*ire, caci aceasta se va revarsa asupra voastra de pretutindeni.;

<!tunci cand iu*esti, esti plin de *ucurie. Cand nu poti iu*i, nu ai cum sa fii fericit. /ucuria este o functie a iu*irii, o um*ra a acesteia. $a urmeaza pretutindeni iu*irea. )e aceea, desc ideti#va din ce in ce mai mult fata de iu*ire si veti deveni din ce in ce mai fericiti. Nu va tre*ui sa va intereseze daca iu*irea va este returnata sau nu. acest lucru nu are nici cea mai mica importanta. &ericirea urmeaza pretutindeni iu*irea, indiferent daca aceasta din urma este returnata sau nu sau daca celalalt ii raspunde cu aceeasi moneda. -n aceasta consta rezultatul iu*irii, in faptul ca valoarea ei este intrinseca. $a nu depinde de raspunsul celuilalt, ci va apartine in intregime dumneavoastra. Nu conteaza nici pe cine iu*iti: poate fi un caine, o pisica, o piatra sau un copac. !sezati#va langa o stanca, cu o atitudine plina de iu*ire. Purtati un mic dialog. +arutati piatra si asezati#va pe ea. +imtiti#va una cu ea, si dintr#o data veti simti un val de energie du*lata de o *ucurie imensa. P,ate ca nu piatra v#a raspuns la iu*irea dumneavoastra # sau poate ca a facut#o, dar acest lucru nu are nici o importanta. Cert este ca iu*irea dumneavoastra a generat acest val de fericire. Cine iubeste este fericit. )e intelegeti acest secret, puteti fi fericit %4 de ore pe zi. )aca sunteti plin de iu*ire timp de %4 de ore pe zi, fara sa mai depindeti de un o*iect al iu*irii, veti deveni din ce in ce mai independent, caci veti putea iu*i fara ca cineva sa fie de fata. Veti putea iu*i c iar si golul din 2urul vostru. C iar daca sunteti singur in camera, veti umple intreaga camera de iu*irea voastra. C iar daca va aflati intr#o inc isoare, o veti putea transforma instantaneu intr#un templu. -n clipa in care o veti umple cu iu*ire, ea nu va mai fi o inc isoare. -nvers, un templu poate deveni o inc isoare daca nu este umplut cu iu*ire.;

Gelozia este foarte complicata. Contine multe ingrediente. Lasitatea este unul dintre ele, atitudinea egoista este alt element, dorinta de monopolizare nu e experienta de iubire ci doar de posesivitate, o tendinta de a fi competitiv, o frica adanc inradacinata de a fi inferior Deci multe lucruri sunt incluse in gelozie.Iubesti o persoana sau cel putin crezi ca o iubesti...Daca intradevar iubesti, atunci gelozia nu e cu putinta. Daca vezi ca persoana iubeste pe altcineva, vei fi fericit iubesti persoana si aceasta este fericita cu altcineva, si tot ceea ce vrei tu este c! ea sa fie fericita. "u te vei simti gelos#geloasa, ci din contra, te vei simti recunoascator persoanei care-l face fericit pe omul iubit.... Dar aceasta este iubirea autentica, care este o specie rara. Ceea ce exista in numele iubirii este doar o idee. $u %iubesti% o persoana si aceasta inseamna ca posezi acea persoana. $u %iubesti% o persoana si aceasta inseamna ca acela nu poate iubi pe nimeni altcineva. Daca iubeste pe altcineva te insulta, iti dovedeste ca esti inferior, ca exista oameni mai buni, mai de iubit decat tine. &ceasta raneste ego-ul, iti raneste posesivitatea, iti raneste dorinta de monopolizare. 'i in esenta este lasitate pentru ca nu incerci sa infrunti realitatea in ceea ce priveste iubirea ta, intr-o maniera sincera,directa. (roblema nu este ca omul iubit iubeste pe altcineva, intrebarea este iubesti tu acea persoana intr-adevar) 'i tu nu esti destul de cura*os pentru a infrunta acea intrebare. 'i aceasta este adevarata intrebare care trebuie pusa. Daca iubesti o persoana atunci nimic nu conteaza. Iubirea %permite% libertatea.Iubirea %permite% ca orice simte el ca vrea sa faca, poate face. +rice simte ca il face fericit, aceasta este alegerea lui. Daca iubesti persoana, atunci nu interferezi in intimitatea sa. "u ii incalci fiinta. "u vrei ca aceasta sa iti dea socoteala unde a fost, unde este, cand e tarziu. "u este bine asa. ,ste viata sa, unde merge, daca vine tarziu sau nu...ai iubit persoana asa cum este si asa este ea. "u ii incalci intimitatea. "u ii

desc-izi scrisorile, nu te uiti prin buzunarele sale, in *urnalul sau, in agenda cu numere de telefon. "u incerci sa cauti indicii. $oate acestea sunt lucruri urate.$rebuie sa infrunti realitatea. Daca nu o faci, aceasta este lasitate.'i, pentru a o ascunde faci atata caz de gelozie incat uiti complet ca este vorba doar despre lasitatea ta. ,ste nevoie sa iti clarifici daca este ideea ca iubesti persoana sau daca este o realitate ca o iubesti. .ealitatea nu are probleme, doar ideile aduc necazuri fiindca sunt superficiale. Dedesubt sunt atatea gunoaie incat acele idei nu te pot a*uta. +rice lucru marunt si imediat incep problemele. "u pot concepe ca daca doua persoana intradevar se iubesc se vor certa vreodata pentru orice motiv, ca vor incerca sa-si impuna vreo idee, pentru orice motiv, ca vor incerca sa-l opreasca pe celalalt in ceea ce vrea sa faca. Cerinta de baza a iubirii este Il accept pe celalat asa cum este el. 'i iubirea niciodata nu incearca sa sc-imbe persoana conform ideei tale despre acea persoana. "u incerci sa %tai% persoana pe ici si pe colo pentru a o aduce la %marimea% adecvata ceea ce se face peste tot in lume, de altfel. +amenii care cred ca se iubesc se -artuiesc reciproc incontinuu, incerca sa creeze imaginea pe care o doresc. ,i vor ca celalalt sa fie precum o marioneta iar sforile sa fie in mainile lor.'i acelasi lucru il faci si celalalt el vrea ca tu sa fi o marioneta iar sforile sa fie in mainile sale. &stfel va exista un conflict permanent, mizerie, durere. 'i atunci ne minunam de ce au scris poetii asa multe lucruri frumoase despre iubire) fiindca nimic nu pare sa se intample/,xista doar in poezii.&devarul este ca ma*oritatea poetilor nu au iubit vreodata. ,i sunt indragostiti de ideea de iubire, astfel incat creeaza poezii frumoase, povesti frumoase. 'au poate ca au iubit, dar au esuat,astfel incat pentru a se consola, ei creeaza situatia opusa in poeziile lor. ...,ste o compensatie. In viata, ei rateaza, asa

ca transpun in scris, in scris poetul creeaza fantezia pe care ar fi vrut sa o traiasca aievea, pentru a-si uita viata, pentru a-i uita uratenia.Deci fie poetii nu au iubit niciodata si nu au cunoscut agonia iubirii, ori daca au iubit au cunoscut agonia ei si au vrut sa cunoasca si extazul.... Lasitatea este cea care te tortureaza. (ur si simplu, infrunta realitatea, daca iubesti omul sau nu. Daca il iubesti atunci nu exista conditii. Daca nu-l iubesti, atunci cine esti tu pentru a pune conditii) Daca il iubesti, il iubesti asa cum este, daca nu-l iubesti, nu este nici o problema el este nimeni pentru tine, deci ce conditii sa ii pui) (oate face orice doreste sa faca. Dar trebuie sa iti infrunti sentimentele intr-un mod foarte sincer.'i intalnirea directa cu propriile tale sentimente iti va arata calea. 0iata nu este grea noi o facem asa fiindca suntem lasi nu vedem acel lucru care stim ca este acolo. ... "u ne uitam fiindca stim ca poate va fi greu sa infruntam realitatea. ... Dar este mereu usor sa infrunti realitatea. Iar aceasta te face inocent si complexitatile care nu sunt necesare nu apar. &ltfel, o persoana va continua sa traiasca in imaginatie, sa-si inc-ipuie ca iubeste, ca poate muri pentru celalalt. $u nici macar nu suporti sa il vezi pe celalalt fericit pentru un minut cu altcineva si tu crezi ca poti muri pentru acea persoana/ Doar incearca sa vezi ce simti intr-adevar pentru celalalt si gelozia va disparea. In ma*oritatea cazurilor, odata cu gelozia si iubirea ta va disparea. Dar este bine fiindca ce sens are sa ai parte de o iubire plina de gelozie, care de fapt nu este iubire) Daca gelozia dispare si iubirea ramane, atunci ai ceva consistent,care merita. +s-o %Lig-t on t-e (at-%

Viaa este Aici i Acum

)up@ ,+A, Tr@ieBte total, tr@ieBte cu pasiune... Cn felul acesta fiecare moment devine de aur, iar Dntreaga ta viaE@ se transform@ Dntr#o DnBiruire de clipe aurite. , astfel de fiinE@ nu moare niciodat@, c@ci atingerea ei seam@n@ cu aceea a regelui "idas: orice atinge, se presc im*@ Dn aur. !ceast@ scurt@ viaE@ pe care o aveEi poate fi transformat@ Dntr#un paradis. !ceast@ mic@ planet@ este floarea de lotus a paradisului. +ingura r@spundere adev@rat@ este faE@ de propriul t@u potenEial, faE@ de propria ta inteligenE@ Bi conBtienE@, faE@ de acEiunea conform@ cu ele. !tunci cFnd te naBti, nu eBti un copac, ci o s@mFnE@. Tre*uie s@ creBti, tre*uie s@ a2ungi la o Dnflorire, iar aceast@ Dnflorire va fi mulEumirea ta, Dmplinirea ta. !ceast@ Dnflorire nu are nimic de#a face nici cu puterea, nici cu *anii, nici cu politica. Nu are leg@tur@ decFt cu tine, cu evoluEia ta personal@. CnEelege, tre*uie s@ devii o adev@rat@ cele*rare pentru tine DnsuEi0 )ac@ tFn2esti dup@ o utopie, dorinEa ta se Dndreapt@ de fapt c@tre o armonie individual@ Bi social@. !ceast@ armonie nu a existat niciodat@, Dntotdeauna a fost un aos. +ocietatea a fost Dmp@rEit@ Dn diferite culturi, Dn diferite religii, Dn diferite naEiuni # toate avFnd drept fundament diverse superstiEii. Nici una din aceste Dmp@rEiri nu e vala*il@. $le arat@ Dns@ c@ omul este divizat Dn el DnsuBi, iar acestea sunt proiecEiile conflictului sau interior. ,mul nu are unitate l@untric@ si, prin urmare, nu este Dn stare s@ creeze o societate, o umanitate unic@, nici Dn afara lui. Cauza nu se g@seste Dn exterior. $xteriorul este doar o reflectare a fiinEei sale l@untrice. Nimeni nu a acordat o atenEie prea mare individului, Bi aceasta este cauza fundamental@ a tuturor pro*lemelor. Cns@ datorit@ faptului c@ individul pare atFt de mic Bi societatea atFt de mare, oamenii au impresia ca societatea poate fi sc im*ata, dup@ care individul se va sc im*a la rFndul lui. )ar lucrurile nu stau deloc aBa, c@ci (societatea( nu este altceva decFt un cuvFnt. exist@ numai indivizi, nu exist@ societate. +ocietatea nu are suflet, Dn cadrul ei nu se poate produce nici o transformare. +c im*area este posi*il@ numai Dn cazul individului, indiferent cFt de mic@ ar fi aceasta. Gi odata ce Dnv@Eati cum s@ sc im*aEi individul, acest lucru poate fi apoi aplicat asupra tuturor indivizilor, de pretutindeni. $u cred c@ Dntr#o *un@ zi vom avea o societate care s@ fie Dn deplin@ armonie, care s@ fie mult mai *un@ decFt toate ideile pe care creatorii de utopii le#au produs de mii de ani. 3ealitatea va fi cu mult mai frumoas@.

Nu eBti niciodat@ mulEumit cu ceea ce eBti Bi cu ceea ce Ei#a d@ruit existenEa, deoarece atenEia ta se Dndreapt@ Dntotdeauna spre altceva. !i fost plasat acolo unde natura nu a pl@nuit s@ fii. Nu te DndrepEi spre realizarea propriului t@u potenEial. Tu Dncerci s@ fii ceea ce vor alEii s@ fii, Dns@ acest lucru nu te va putea mulEumi niciodat@. -ar cFnd apare nemulEumirea, logica iEi spune: (Poate c@ ceea ce ai nu este suficient. str@duieBte#te s@ o*Eii mai mult0( !tunci Dncerci s@ o*Eii mai mult, Dncepi s@ cauEi. Gi toat@ lumea apare cu o masc@ zFm*itoare, toat@ lumea zFm*eBte fericit@, astfel DncFt fiecare vrea s@#i p@c@leasc@ pe toEi ceilalEi. Gi tu porEi, la rFndul t@u, o masc@, astfel DncFt ceilalEi cred c@ eBti ceva mai fericit. iar tu, la rFndul t@u, ai impresia c@ ei sunt mai fericiEi. -ar*a pare a fi mai verde Dn curtea vecinului. $l priveste Dns@ iar*a din curtea ta. pentru el aceasta este mai verde. $a pare efectiv mai verde, mai ml@die, mai frumoas@. !cestea sunt iluziile pe care le creeaz@ distanEa. CFnd te apropii Dns@ mai mult, Dncepi s@ vezi c@ nu este c iar aBa. )ar oamenii r@mFn la distanE@ unii de alEii. C iar Bi prietenii, c iar Bi iu*iEii, se Ein unul pe altul la distanE@. o apropiere prea mare ar fi periculoas@, s#ar putea ca ei s@ vad@ ceea ce eBti Dn realitate. -ar eroarea DBi are sursa Dn c iar modul Dn care pui pro*lema, astfel DncFt # orice ai face # nefericirea te va urma. Vezi pe cineva care dispune de mulEi *ani: DEi vine imediat ideea c@ *anii reprezint@ cauza fericirii. PriveBte la acest om0 CFt de fericit pare s@ fie0 !Ba ca alergi dup@ *ani. 4n altul este mai s@n@tos. alergi dup@ s@n@tate0 4n altul face altceva Bi arat@ foarte mulEumit # Dl urm@reBti0 )ar de fiecare dat@ e vor*a de cel@lalt... +ocietatea a aran2at lucrurile astfel DncFt s@ nu DEi pui niciodat@ pro*lema propriului t@u potenEial. Gi toat@ nefericirea provine din faptul c@ nu eBti tu DnsuEi. &ii doar tu DnsuEi Bi toat@ nefericirea Bi toat@ competiEia cu ceilalEi dispare. nu DEi mai pas@ c@ alEii au mai mult, c@ nu eBti tu cel care are mai mult. )ac@ vrei ca iar*a s@ fie mai verde, nu are rost s@ priveBti Dn curtea vecinului. $ste atFt de simplu ca iar*a s@ fie mai verde0 ,mul tre*uie s@ fie Dnr@d@cinat Dn propria sa energie potenEial@, indiferent care este aceasta. 'umea va fi atFt de mulEumit@ astfel, DncFt acest fapt vi se va p@rea pur Bi simplu incredi*il. ! fi viu Dnseamn@ a avea simEul umorului, a avea o profund@ calitate de a iu*i Bi de a te 2uca Dn voie. +unt a*solut Dmpotriva oric@ror atitudini negative Dn privinEa vieEii, iar respectul acordat )ivinului a reprezentat Dntotdeauna o negare a vieEii. Pentru a transforma acest respect Dn ceva pozitiv tre*uie s@ i se adauge neap@rat calitatea 2ocului, simEul umorului Bi iu*irea. 3espectul faE@ de viaEa este singurul fel de respect care poate fi ar@tat )ivinului, deoarece nimic nu este mai divin decFt viaEa Dns@Bi. ,mul poart@ Dn interiorul lui un mare tezaur, Dns@ el mai poart@ Dn sine Bi Dntreaga moBtenire animal@. !ceasta tre*uie Dndep@rtat@, pentru a permite comorilor s@ se DnalEe Dn cFmpul conBtiinEei, pentru a fi Dmp@rt@Bite cu ceilalEi. Cn realitate, aceasta este caracteristica *og@Eiei: cu cFt o DmparEi mai mult cu alEii, cu atFt DEi aparEine mai mult. Cea mai mare parte a pro*lemelor noastre apar doar pentru c@ nu le#am privit niciodat@ cu adev@rat, nu ne#am Dndreptat niciodat@ atenEia asupra lor pentru a vedea ce sunt ele Dn realitate. CncercaEi s@ creaEi numai lucruri frumoase, nu aduceEi la viaE@ nimic urFt. Nu aveEi

prea mult timp Bi nu aveEi nici mult@ energie de pierdut. !vFnd o viaE@ atFt de scurt@, avFnd o surs@ de energie atFt de mic@, este pur Bi simplu stupid s@ o pierdeEi Dn tristeEe, Dn furie, Dn ur@, Dn gelozie. &olosiEi#v@ energia Dn iu*ire, folosiEi#o Dn actiuni creatoare, Dn prietenie, Dn meditaEie. DndreptaEi#v@ spre ceva care s@ v@ DnalEe. Gi cu cFt v@ Dn@lEaEi mai mult, cu atFt DntFlniEi mai multe izvoare de energie care stau la dispoziEia voastr@. )epinde numai de voi. Nici o fiinE@ uman@ nu este o insul@. Tre*uie s@ v@ amintiEi mereu acest lucru, deoarece el reprezint@ unul din adev@rurile fundamentale ale vieEii. -nsist asupra acestui fapt, deoarece exist@ mereu tendinEa de a#l uita. &acem cu toEii parte din aceeasi energie a vieEii, din aceeaBi existenE@ oceanic@. Gi tocmai datorit@ faptului c@ r@d@cinile noastre sunt ancorate Dn aceeaBi unitate, este posi*il@ iu*irea. )ac@ nu am fi o singur@ unitate, iu*irea nu ar fi nicidecum posi*il@. ,mul poart@ Dnc@ Dn el multe instincte animalice: furia, ura, gelozia, posesivitatea, Biretenia. Tot ceea ce a fost condamnat Dn interiorul omului pare s@ aparEin@ unei p@rEi inconBtiente foarte profunde. -ar scopul alc imiei spirituale este acela de a produce eli*erarea de Dntregul trecut animalic. )ac@ nu se va eli*era de acest trecut animal, omul va r@mFne divizat. Trecutul animalic Bi calitaEile umane nu pot coexista, deoarece calit@Eile umane reprezint@ tocmai opusul celor animalice. )eci tot ce poate s@ mai fac@ omul este s@ cad@ Dn ipocrizie. Cn ceea ce priveBte comportamentul lui formal, omul se conformeaz@ idealurilor umane de iu*ire Bi adev@r, de li*ertate, neposesivitate Bi compasiune. Toate acestea reprezint@ Dns@ numai un strat foarte superficial, iar animalul Einut ascuns se poate ivi la suprafaE@ Dn fiecare clip@. orice DntFmplare Dl poate face s@ apar@. Cns@, indiferent dac@ apare la suprafaE@ sau nu, conBtiinEa interioar@ este divizat@. !ceast@ conBtiinE@ divizat@ a facut s@ se pun@ Dntre*area: cum ar putea individul s@ devin@ un Dntreg armonios? !celaBi lucru este Dns@ vala*il Bi Dn cazul societ@Eii: Cum putem transforma societatea Dntr#un Dntreg armonios f@r@ raz*oaie, f@r@ conflicte, f@r@ clase sociale. f@r@ separare pe criterii de culoare, religie, cast@ sau naEiune? Cn loc s@ gFndim Dn termeni de revoluEie Bi s@ sc im*@m societatea, structura ei, ar tre*ui s@ ne punem mai serios pro*lema meditaEiei Bi a transform@rii individului. !ceasta este singura cale ce poate duce la dispariEia tuturor diviziunilor existente Dn cadrul societ@Eii. Cns@ ele tre*uie s@ dispar@ din interiorul individului. -ar acest lucru este posi*il. Nu exist@ nimic care s@ poarte etic eta (adev@r(. adev@rul nu este un lucru pe care Dl vei putea g@si Dntr#o *un@ zi Dntr#o cutie,Bi pe care,desc izFnd#o, s@ exclami uimit: (&antastic0 !m g@sit adev@rul0( Nu exist@ o astfel de cutie. "otivul pentru care oamenii vor*esc mereu despre adev@r este clar. Cn inima lor exist@ o sete dup@ adev@r, le este ruBine c@ nu sunt Dn posesia acestui adev@r Bi, de aceea, vor*esc despre el. Cns@ acestea nu sunt decFt cuvinte. &aptul de a tr@i Dn conformitate cu ele este prea periculos, riscul este prea mare. 'a fel se DntFmpl@ Bi cu li*ertatea. ToEi oamenii doresc li*ertate de exprimare, Dns@ nimeni nu este cu adev@rat li*er. Gi nimeni nu doreBte s@ fie cu adev@rat li*er, deoarece li*ertatea aduce cu sine responsa*ilitatea. ea nu vine singur@. -ar faptul de a fi dependent este simplu. Dn acest caz raspunderea nu DEi revine Eie, ci persoanei de

care eBti dependent. ,amenii au adoptat deci un mod de viaE@ sc izofren. $i vor*esc despre adev@r Bi despre li*ertate, Dns@ tr@iesc Dn minciuna Bi sclavie... -ar lanEurile ro*iei sunt numeroase, deoarece faptul de a fi sclavi v@ face s@ fiEi eli*erati de r@spundere. 4n om care doreBte s@ fie li*er tre*uie s@ accepte responsa*ilit@Ei imense. $l nu DBi poate arunca r@spunderea pe umerii nim@nui. -ndiferent ce face, indiferent ce este, r@spunderea Di revine Dn Dntregime. , persoan@ cu adev@rat non#violent@ este cea care nu ucide pe nimeni Bi care nu face r@u nimanui, deoarece este Dmpotriva faptului de a ucide, este Dmpotriva faptului de a face r@u. $a se va Dmpotrivi Dns@ Bi Dn situaEia Dn care altcineva Dncearc@ s@ Di fac@ ei vreun r@u. )ac@ cineva Dncearc@ s@ o ucid@, ea se va Dmpotrivi Bi Dn acest caz Bi nu va permite ca acest lucru s@ se DntFmple. $a nu va iniEia nici o violenE@, Dns@ dac@ Dmpotriva ei va fi Dndreptat vreun act violent, atunci se va *ate din toate puterile. Numai aBa oamenii non#violenEi pot r@mFne independenEi. altfel vor fi sclavi, vor r@mFne saraci Bi vor fi Dntotdeauna exploataEi de alEii. ! fi tu DnsuEi DEi ofer@ toate elementele pentru a te simEi Dmplinit, pentru ca viaEa s@ ai*@ sens, semnificaEie. +implul fapt de a fi tu DnsuEi Bi de a creBte conform firii tale va duce la Dmplinirea destinului t@u. &ii plin de neprev@zut Bi mereu sc im*@tor. Nu te Dmpotrivi sc im*@rii Bi nu Dnceta niciodat@ s@ fii imprevizi*il. numai atunci viaEa poate fi o permanent@ *ucurie. Cn momentul Dn care ceea ce faci este previzi*il, ai devenit un ro*ot. !cEiunile unei maBini pot fi prev@zute. $a este ast@zi la fel ca ieri Bi tot aBa va fi Bi mFine. $ste nesc im*at@. Numai omul are calitatea de a se sc im*a Dn fiecare clip@. Cn clipa Dn care Dncetezi s@ te sc im*i, Dntr#un mod foarte su*til ai Bi murit. 3isc@ tot ce ai0 &ii asemenea unui 2uc@tor0 3isc@ totul, deoarece clipa urm@toare ar putea s@ nu mai vin@, aBa c@ de ce s@ DEi pese? )e ce s@ te intereseze? Tr@ieBte intens, tr@ieBte plin de *ucurie. Tr@ieBte f@r@ team@, tr@ieBte f@r@ s@ te simEi vinovat. Tr@ieBte f@r@ s@ DEi fie fric@ de iad Bi f@r@ s@ doreBti raiul. Tr@ieBte pur Bi simplu. &iecare greBeala este o ocazie de a Dnv@Ea. Totul este s@ nu comiEi aceeaBi greBeal@ Dn mod repetat # ar fi o prostie... Cns@ comite cFt mai multe greBeli noi de care eBti Dn stare. nu tre*uie s@#Ei fie team@, c@ci acesta este singurul mod Dn care natura DEi permite s@ DnveEi. 3eligiozitatea Dnseamn@ pur Bi simplu o provocare pentru a creBte, o provocare aruncat@ seminEei pentru a a2unge la apogeul exprim@rii sale, a se desc ide Dn mii de flori Bi a#Bi raspFndi parfumul ascuns Dn ele. !ceast@ mireasm@ su*til@ este ceea ce numesc eu religiozitate. &iecare este atFt de nefericit DncFt vrea s@ g@seasc@ o explicaEie acestui fapt. -ar societatea v#a dat pentru asta o strategie foarte *un@: faptul de a 2udeca. "ai DntFi te 2udeci, desigur, pe tine DnsuEi Dn leg@tura cu toate lucrurile. Nici o fiinE@ nu este perfect@ Bi nici un om nu poate fi vreodat@ perfect, deoarece nu exist@

perfecEiune. prin urmare, faptul de a 2udeca este foarte uBor. Tu eBti imperfect Bi exist@ o serie de lucruri care dovedesc aceast@ imperfecEiune. Gi atunci te Dnfurii, te ridici Dmpotriva ta Bi Dmpotriva Dntregii lumi: ()e ce nu sunt perfect?( dup@ care priveBti spre ceilalEi, DncercFnd s@ reg@seBti aceast@ imperfecEiune Dn fiecare. Gi doreBti s@#Ei desc izi inima, deoarece pFn@ nu o desc izi, viaEa ta va fi lipsit@ de orice cele*rare, va fi aproape moart@. Cns@ nu poEi s@ faci acest lucru direct. Tre*uie s@ distrugi mai DntFi Dn Dntregime acest mecanism. )eci, Dn primul rFnd: nu te mai 2udeca pe tine DnsuEi. Cn loc s@ te 2udeci, Dncepe s@ te accepEi pe tine DnsuEi cu toate imperfecEiunile, cu toate sl@*iciunile, cu toate greBelile Bi eBecurile. Nu DEi cere s@ fii perfect. !ceasta Dnseamn@ s@ ceri ceva ce nu este cu putinE@. te vei simEi frustrat. 'a urma urmei, eBti o fiinE@ omeneasc@. PriveBte animalele, priveBte pasarile: ele nu sunt triste, ele nu sunt frustrate. Niciodat@ nu o s@ vezi un *izon ieBindu#Bi din fire. $l este pe deplin mulEumit s@ DBi mestece aceeaBi iar*@ Dn fiecare zi. $l este aproape iluminat0 Nu exist@ nici o tensiune, el este Dn deplin@ armonie cu natura, cu el DnsuBi, cu tot ceea ce este. /izonii nu fac partide pentru a revoluEiona lumea, pentru a sc im*a *izonul Dn super# *izon, pentru a face *izonii religioBi sau virtuoBi. Nici un animal nu este preocupat de vreun ideal uman. Cu siguranE@ c@ *izonii rFd Bi Dntrea*@: (Ce vi s#a DntFmplat? )e ce nu puteEi fi pur Bi simplu voi DnBiv@? Ce nevoie aveEi s@ fiEi altcineva?( Primul lucru este aBadar acela de a te accepta, Dn mod profund, pe tine DnsuEi. Nu condamnaEi senzualitatea0 $a a fost condamnat@ Dn Dntreaga lume. Gi din cauza acestei condamn@ri energia care poate Dnflori Dn senzualitate se transform@ Dn perversiune, gelozie, furie, ur@. ea genereaz@ o existenE@ arid@, lipsit@ de orice savoare. +enzualitatea este una din *inecuvFnt@rile omenirii. $ste sensi*ilitatea voastr@, este conBtiinEa voastr@. $ste conBtiinEa voastr@ filtrata prin corp. P@rinEii au crezut Dntotdeauna despre copii c@ sunt proprietatea lor Bi c@ aceBtia tre*uie s@ le fie Dntrutotul asem@n@tori, s@ Di copieze Dntocmai. , copie este Dns@ lipsita de orice frumusete, iar existenta nu apreciaza aBa ceva. ea se *ucura numai de ceea ce este original. Tre*uie s@ DEi a2uEi copiii s@ creasc@, astfel DncFt s@ te dep@Beasc@. Tre*uie s@ Di a2uEi s@ nu te imite. !dev@rata Dndatorire a p@rinEilor este aceea de a#Bi a2uta copiii s@ nu Di imite. Copiii sunt tentaEi, prin Dns@Bi firea lor, s@ imite. Gi pe cine ar putea imita? P@rinEii sunt cei mai apropiaEi. PFn@ acum p@rinEii au apreciat foarte mult faptul c@ propriii lor copii le seam@n@. Tat@l se simte mFndru c@ fiul s@u Di seam@n@. -ar viaEa copilului este pierduta, el nu este dorit aBa cum este el de fapt. )atorit@ acestei concepEii greBite, de a fi mFndru de copiii care te imit@, am creat o societate Dn care toat@ lumea imit@. ,*edienEa nu presupune inteligenE@. Toate maBinile sunt o*ediente. Nimeni nu a auzit vreodat@ despre o maBin@ care s@ nu se supun@. +upunerea este, de asemenea, simpl@. $a te eli*ereaz@ de povara oric@rei r@spunderi. !tunci nu mai este nevoie s@ ela*orezi un r@spuns, tre*uie s@ faci doar ceea ce Ei se spune. 3@spunderea aparEine celui care a dat ordinul. )intr#un anumit punct de vedere, eBti foarte li*er: nu poEi fi condamnat pentru acEiunile tale.

3eligiozitatea nu este ceva Dn care s@ crezi # este un fapt care tre*uie tr@it, experimentat. ea nu este o credinE@ pe care s@ o ai Dn minte, ci o savoare a Dntregii tale fiinEe. "intea nu se poate menEine Dntr#o atitudine lipsit@ de 2udecat@. )ac@ o forEezi s@ fie astfel, se produce o *locare a inteligenEei. !tunci mintea nu mai poate 2udeca aBa cum tre*uie. ! adopta o atitudine lipsit@ de 2udecat@ nu este un lucru care s@ Ein@ de sfera minEii. Numai o fiinE@ care a transcens mintea poate s@ fie li*er@ de 2udecat@. altfel ceea ce pare a fi o afirmaEie valid@, un lucru vala*il, este numai o aparenE@. ,rice ot@r@Bte mintea, orice afirm@ ea, este poluat de condiEion@rile sale, de pre2udec@Eile sale # tocmai acestea o fac s@ 2udece. )e exemplu: vedeti un oE. &aptul ca el fur@ este ceva real, nu contest@ nimeni asta. prin urmare, afirmaEi despre el un anumit lucru. Gi, fireste, faptul de a fura nu este *un. astfel DncFt atunci cFnd afirmi despre un om c@ este oE, mintea ta spune: (!i dreptate. afirmaEia ta este adev@rat@(. )e ce ar fi Dns@ un oE r@u? Gi ce este de fapt r@utatea? )e ce a fost oare o*ligat s@ fure? -ar acEiunea de a fura este numai una din acEiuni: pe *aza acesteia afirmaEi ceva aflat Dn leg@tur@ cu Dntreaga persoan@. Gi afirmaEi despre individul respectiv c@ este un oE. $l face Dns@ Bi alte lucruri, nu numai faptul de a fura. Poate c@ este un pictor talentat, poate c@ este un dulg er *un, poate cFnt@ frumos sau danseaz@ *ine. acel om poate avea o mie Bi una de calit@Ei. ,mul, Dn Dntregul s@u, este mult prea vast, iar faptul de a fura reprezint@ o singur@ acEiune. Gi nu poEi s@ te *azezi numai pe aceast@ acEiune pentru a afirma ceva despre Dntreaga sa fiinE@. Nu o cunoBti deloc. Gi nu cunoBti nici m@car acEiunea care a avut loc, condiEiile care au determinat#o. Poate c@ Bi tu ai fi furat Dn acele condiEii. Poate c@ Dn condiEiile respective faptul de a fura nu este ceva r@u, deoarece fiecare acEiune depinde de circumstanEele Dn care se produce. )ac@ priveBti lumea din 2urul t@u Bi o*servi condiEion@rile oamenilor, p@rerile lor despre ceea ce este *ine Bi r@u, corect Bi greBit, vei vedea # pentru prima dat@ # c@ Bi propria ta minte face parte dintr#o anumit@ secEiune a omenirii. $a nu conEine nimic adev@rat. este doar o parte. Gi tot ceea ce priveBti prin intermediul acestei minEi poart@ Dn sine amprenta faptului de a 2udeca. $xistenEa este una singur@. $a se exprim@ Dn milioane de forme, Dns@ spiritul care este exprimat este acelaBi. $ste o singur@ divinitate, cu o varietate infinit@ de creaturi. /anii sunt un lucru ciudat. )ac@ nu Di aveEi, lucrurile sunt simple, nu apare nici o pro*lem@. Cns@ dac@ Di aveEi, pro*lemele DBi fac,cu siguranE@, apariEia. 4na dintre cele mai mari pro*leme pe care le creeaz@ *anii este faptul c@ nu Btii niciodat@ dac@ tu eBti cel dorit sau ei. Gi acest lucru este atFt de dificil de aflat, DncFt ai prefera s@ nu Di ai deloc. !tunci, cel puEin, viaEa ar fi simpl@. /anii, care ar fi putut reprezenta o mare pl@cere, devin Dns@ # Dn acest caz # o surs@ de angoas@. Nu ei sunt Dns@ adev@rata surs@, ci propria ta minte. /anii sunt folositori, nu este nici un p@cat s@ Di ai, nu este nevoie s@ ai un sentiment de culpa*ilitate. !cesta este modul Dn care mintea DBi creeaz@ starea sa de nefericire. C iar dac@ cineva te iu*eBte, nu Di pune aceast@ Dntre*are delicat@: dac@ va spune c@ te iu*eBte, vei avea Dndoieli, iar dac@ va afirma c@ este atras de *anii t@i, Dl vei crede. Cns@, Dn acest din urm@ caz, dac@ atracEia o reprezint@ *anii, Dntreaga relaEie este terminat@. -ar Dn

cealalt@ situaEie vei continua s@ porEi Dn tine *@nuiala c@ este atras de *anii t@i, nu de tine. Cns@ nu e nimic r@u: *anii sunt ai t@i, la fel cum ale tale sunt Bi nasul, oc ii sau p@rul. -ar cel@lalt te iu*eBte Dn Dntregime. /anii reprezint@, de asemenea, o parte a ta. Nu Di considera ca pe ceva separat, Bi atunci nu va fi nici o pro*lem@. Cncearc@ s@ traieBti o viaE@ f@r@ complicaEii Bi cu cFt mai puEine pro*leme posi*il. ! cunoaBte Dntreaga lume nu este nimic Dn comparaEie cu faptul de a cunoaBte misterul interior al fiinEei tale. Cns@Bi ideea de a compara este Dn Dntregime fals@. &iecare individ este unic, deoarece nu mai exist@ nimeni asemenea lui. &aptul de a compara ar fi fost ceva normal dac@ indivizii ar fi fost asem@n@tori. )ar nu sunt. Nici m@car gemenii nu sunt a*solut identici. $ste imposi*il s@ g@seBti o alt@ fiinE@ care s@ fie exact ca tine. Noi compar@m deci fiinEe unice. Bi de aici provin toate pro*lemele. 4n lucru fundamental Bi Dn acelasi timp foarte dificil, este acela de a nu Dmp@rEi viaEa Dn acEiuni frumoase Bi acEiuni prosteBti, de a nu crea nici o diviziune. Toate sunt p@rEi ale aceluiaBi Dntreg. Tre*uie numai s@ aveEi puEin simE al umorului. -ar pentru mine simEul umorului este esenEial pentru ca persoana s@ reprezinte un tot unitar. Ce este r@u Dn aceste m@runEiBuri, Dn aceste lucruri prosteBti? )e ce nu puteEi s@ rFdeEi, de ce nu puteEi s@ v@ *ucuraEi de ele? Tot timpul 2udecaEi ce este *un Bi ce este r@u. Tot timpul sunteEi aBezaEi pe scaunul unui 2udec@tor, iar acest fapt v@ face s@ fiEi serioBi. &lorile sunt frumoase, Dns@ ce s@ spunem despre spini? Gi ei fac parte din existenEa florilor. &lorile nu ar putea exista f@r@ ei. spinii le prote2eaz@. $i au o anumit@ funcEie, un anumit rol, o anumit@ Dnsemn@tate. )ac@ Dns@ DmparEi mereu, atunci florile sunt frumoase iar spinii devin urFEi. !ceeaBi sev@ r@neBte Dns@ tulpina, floarea Bi spinii. Cn viaEa copacului nu se produce nici o Dmp@rEire, nu are loc nici un raEionament. &loarea nu este favorizat@, spinul nu este doar tolerat. amFndoi sunt Dn Dntregime acceptaEi. Gi acesta ar tre*ui s@ fie Bi modul nostru de a vedea lucrurile Dn propria noastr@ viaE@. $xist@ unele lucruri, lucruri m@runte, care, dac@ le 2udecaEi, par stupide, prosteBti. Cns@ acest lucru se DntFmpl@ datorit@ raEionamentului vostru. Dn realitate ele Dndeplinesc, la rFndul lor, un rol esenEial. +ingura funcEie a minEii este de a diviza la nesfFrBit. 3olul inimii este de a vedea ceea ce uneBte, lucru de care mintea nu este deloc capa*il@. "intea nu poate s@ DnEeleag@ ceea ce se afl@ dincolo de cuvinte. ea poate s@ DnEeleag@ numai ceea ce este corect din punct de vedere lingvistic, ceea ce este corect din punct de vedere logic. $a nu este preocupat@ de existenE@, de viaE@, de realitate. "intea este, ea Dns@Bi, o ficEiune. Poti tr@i Bi f@r@ minte. Cns@ nu poEi tr@i f@r@ inim@. Gi cu cFt existenEa ta este mai profund@, cu atFt este Bi inima ta mai implicat@. ViaEa este o curgere, este un fluviu, este o miBcare continu@. )ar oamenii au impresia c@ ei DnBiBi reprezint@ ceva static. Numai o*iectele sunt statice, numai moartea este Dncremenit@. viaEa este o continu@ sc im*are. Cu cFt exist@ mai mult@ sc im*are, cu atFt viaEa este mai a*undent@. -ar o viaE@ a*undent@ aduce cu sine extraordinare sc im*@ri, clip@ de clip@. Nimeni nu este superior, nimeni nu este inferior. Gi nu exist@ nici persoane egale Dntre

ele. Fiecare este unic. Egalitatea este, din punct de vedere psihologic, o aberaie. Nu toEi oamenii pot fi un !l*ert $instein sau un 3a*indranat Tagore. Cns@ aceasta nu Dnseamn@ c@ 3a*indranat Tagore este superior pentru c@ nu poEi fi asemenea lui. Nici el nu poate fi ca tine. $u cred c@ fiecare reprezint@ o manifestare unic@. Tre*uie deci s@ renunE@m la toate ideile de superioritate, inferioritate, egalitate Bi inegalitate Bi s@ le Dnlocuim cu ideea nou@ de unicitate. Cntr#adev@r, fiecare individ este unic. PriveBte doar cu mai mult@ iu*ire Bi vei vedea c@ fiecare individ are ceva propriu, un lucru pe care nu Dl mai are nimeni altcineva. &@ pur Bi simplu doar ceea ce DEi face maxim@ pl@cere Eie Bi celor din 2urul t@u. &@ ceva care s@ DnalEe Dn tine un cFntec Bi s@ creeze un ritm al cele*r@rii Dn 2urul t@u. , astfel de viaE@ o numesc religioas@. $a nu se *azeaza pe principii, pe disciplin@ Bi nici pe legi. $a se rezum@ la o singur@ idee: aceea de a#Ei tr@i viaEa Dn mod inteligent. ,*edienEa are o anumit@ simplitate. nesupunerea presupune o inteligenE@ de ordin mai Dnalt. ,rice idiot poate fi supus. Gi de fapt numai idioEii sunt supuBi. Persoana inteligent@ Dntrea*@ Dntotdeauna: ()e ce ? )e ce tre*uie s@ fac acest lucru? PFn@ cFnd nu voi cunoaBte motivele Bi consecinEele, nu m@ voi implica Dn realizarea lui.( Numai aBa devine cu adev@rat r@spunzatoare. $ste imposi*il pentru un sfFnt s@ fie Bmec er, Dn timp ce un Bmec er poate fi sfFnt. ,mul nu a Dnv@Eat Dnc@ s@ guste frumuseEea singur@t@Eii. $l caut@ mereu s@ se anga2eze Dntr#o relaEie, s@ fie cu cineva # cu un prieten, cu un parinte, cu o soEie sau un soE, cu un copil... cu cineva. $l a creat societ@Ei, clu*uri # '9on Clu*, 3otar9 Clu*. $l a creat partide politice, ideologice. $l a creat religii, *iserici. Cns@ toate acestea sunt necesare pentru a#l face s@#Bi uite singur@tatea. &iind Dn mi2locul acestor mulEimi Dncerci s@ uiEi ceva, ceva de care DEi aminteBti uneori Dn Dntuneric: c te-ai nscut singur, c vei muri singur, c indiferent ce ai face, trieti singur. ,rice efort de evitare a singur@t@Eii eBueaz@ Bi va eBua, deoarece este Dmpotriva legilor fundamentale ale vieEii. Cn fond, nu ai nevoie de un surogat care s@ te fac@ s@#Ei uiEi singurat@tea. tre*uie doar s@ devii conBtient de singur@tatea ta, care este o realitate. -ar faptul de a o experimenta, de a o simEi, este atFt de frumos tocmai pentru c@ reprezint@ eli*erarea de mulEime, de turm@, de cel@lalt. $ste eli*erarea de teama de a fi singur. $ de a2uns s@ auzi cuvFntul (singur(, c@ DEi Bi aminteBti de o ran@. ai nevoie de ceva pentru a umple acest gol care te r@neBte. !i nevoie de cineva pentru a#l umple. CuvFntul (singur@tate( nu are acelaBi sens # de ran@, de gol care tre*uie umplut. +ingur@tate Dnseamn@ pur Bi simplu Dmplinire. $Bti un Dntreg. nu este nevoie de nimeni altcineva pentru a te completa. Cncearc@ deci s@ g@seBti centrul t@u l@untric Dn care eBti totdeauna singur, Dn care singur@tatea a fost Dntotdeauna perfect@. Cn viaE@, Dn moarte sau oriunde ai fi, eBti mereu singur. Cns@ aceast@ singur@tate este atFt de plin@ # nu este nici un gol #, atFt de

complet@, atFt de Dnc@rcat@ cu toate darurile vieEii, cu toate frumuseEile Bi *inecuvFnt@rile existenEei, DncFt imediat ce ai gustat din propria ta singur@tate, durerea va disp@rea. Cn locul ei se va naBte un ritm nou, de o extraordinar@ *lFndeEe, pace, fericire Bi *inecuvFntare. !ceasta nu Dnseamn@ c@ un om care este centrat Dn singuratate nu DBi poate face prieteni. Dn realitate, numai o asemenea fiinE@ poate avea prieteni, deoarece pentru el prietenia nu mai reprezint@ o nevoie, ci o Dmpart@Bire. &iinEa uman@ are atFt de mult, DncFt poate Dmp@rEi cu alEii. &acem cu toEii parte din aceeaBi existenE@. -ndiferent pe cine r@neBti, Dn cele din urma te r@neBti pe tine DnsuEi. Poate c@ acum nu DEi dai seama de acest lucru, Dns@ Dntr#o *un@ zi vei DnEelege Bi DEi vei spune: ()umnezeule0 !cest lucru mi l#am facut cu mFna mea.( !i r@nit pe cineva, crezFnd ca este vor*a de un altul. Nu este altcineva. $xistenEa este una singur@, este o unitate cosmic@. )in aceast@ DnEelegere se iveBte non#violenEa. CFnd eBti furios, te pedepseBti pe tine DnsuEi. !rzi. CEi distrugi inima Bi calit@Eile ei Dnalte Bi te umpli de ur@. ,mul este plin dac@ este Dn armonie cu universul. )ac@ nu este Dn armonie cu universul, atunci este gol, Dn Dntregime gol. iar din aceasta stare de gol se naBte dorinEa de a poseda. !ceast@ dorinE@ de a poseda poate fi umplut@ cu *ani, cu locuinEe, cu mo*il@, cu prieteni, cu orice, deoarece nu poEi s@ tr@ieBti Dn acest gol. $ste Dngrozitor. $ste o viaE@ de fantom@. )ac@ eBti gol Bi Dnlauntrul t@u, este imposi*il s@ tr@ieBti. Pentru a avea senzaEia c@ interiorul t@u este plin exist@ numai dou@ c@i. &ie intri Dn deplin@ armonie cu universul... te umpli cu tot ceea ce este, cu toate florile Bi cu toate stelele. !ceasta este adev@rata Dmplinire. Cns@ dac@ nu faci acest lucru, Bi milioane de oameni nu Dl fac, atunci singura cale este de a te umple cu tot felul de reziduuri. )orinEa de a poseda Dnseamn@ c@ simEi pur Bi simplu o stare de gol, pe care vrei s@ o umpli cu orice, indiferent care ar fi respectivul lucru. ,dat@ ce DnEelegi acest lucru, dorinEa de a poseda dispare. !tunci apare dorinEa de a intra Dn comuniune cu tot ceea ce este, astfel DncFt tot acest gol interior s@ dispar@. Cntregul trecut al omenirii a pus un foarte mare preE pe s@r@cie, pe care a ec ivalat#o cu spiritualitatea, ceea ce este cu totul lipsit de sens. +piritualitatea este singura *ogaEie care i se poate DntFmpla unui om. $a conEine toate celelalte *og@Eii. $a nu este Dmpotriva nici unei alte *og@Eii. ea este, pur Bi simplu, Dmpotriva oric@rui fel de s@r@cie. Pe de#o parte oamenii respect@ s@r@cia, iar pe de alt@ parte v@ Dndeamn@: (!2utaEi#i pe cei s@raci0( Ciudat0 )ac@ s@r@cia este atFt de spiritual@, atunci cel mai spiritual lucru este acela de a transforma un om *ogat Dn unul s@rac.!2utaEi#i pe *ogaEi s@ devin@ s@raci, astfel DncFt s@ fie spirituali.)e ce s@#i a2ut@m pe s@raci? VreEi s@ le distrugem spiritualitatea? ! tr@i Dn a*undenE@ este singurul lucru spiritual care exist@. /anii sunt un su*iect dificil de a*ordat, din simplul motiv c@ nu am fost Dn stare s@ punem la punct un sistem financiar s@n@tos, Dn care *anii s@ deserveasc@ Dntreaga omenire, Bi nu s@ devin@ o*iectul de manipulare al cFtorva indivizi posesivi.

/anii reprezint@ un su*iect dificil, deoarece psi ismul omului este plin de l@comie. !stfel, *anii nu reprezint@ decFt un mi2loc de sc im*, o modalitate perfect adecvat@ sc im*ului. nu exist@ nimic r@u Dn ei. Cns@ felul Dn care este pus la punct Dntregul sistem este complet greBit. )ac@ nu ai *ani, eBti condamnat, Dntreaga ta viaE@ este o catastrof@. Gi toat@ viaEa Dncerci s@ cFBtigi *ani, prin orice mi2loace. )ac@ ai *ani, asta nu sc im*@ cu nimic lucrurile. doreBti tot mai mult, iar aceast@ dorinE@ nu mai are limite. Gi Dn cele din urm@ ai atFt de mulEi *ani # cu toate c@ nu sunt destui, nu sunt niciodat@ destui, sunt Dns@ mai mulEi decFt ai altora # DncFt Dncepi s@ te simEi vinovat, deoarece pentru a#i acumula ai folosit mi2loace imorale, inumane, violente. -#ai exploatat pe ceilalEi, le#ai supt sFngele, ai fost un parazit. !cum ai aceBti *ani, Dns@ DEi aminteBti de toate crimele pe care le#ai comis pentru a#i cFBtiga. !stfel, vor exista dou@ categorii de fiinEe: prima # cele care Dncep s@ fac@ donaEii unor instituEii carita*ile, pentru a se eli*era de culpa*ilitate. a doua # cele care se simt atFt de vinovate DncFt fie Dnne*unesc, fie se sinucid. $xistenEa lor este o continu@ angoas@. &iecare respiraEie devine din ce Dn ce mai grea. Gi cel mai ciudat este c@ respectiva fiinE@ a lucrat din greu, o viaE@ Dntreag@, pentru a acumula aceBti *ani, societatea fiind cea care s@deBte dorinta, am*iEia de a fi *ogat, de a fi puternic. -ar *anii aduc cu sine puterea. cu ei se poate cump@ra orice, Dn afar@ de acele cFteva lucruri care sunt imposi*il de cump@rat. Cns@ nim@nui nu Di pas@ de aceste lucruri. Meditaia nu poate fi cumprat, iubirea nu poate fi cumprat, nici prietenia sau gratitudinea !ns nimnui nu !i pas de acestea. Priviti existenEa, cu Dntreaga ei a*undenE@. )e ce este nevoie de atFt de multe flori Dn Dntreaga lume? Trandafirii ar fi fost suficienEi. $xistenEa este, Dns@, a*undent@ # milioane Bi milioane de p@s@ri, milioane de animale, totul exist@ din a*undenE@. Natura nu este ascetic@, ea danseaza pretutindeni: Dn valurile oceanului, Dn z*orul p@s@rilor. $a cFnt@ peste tot # Dn vFntul care trece prin ramurile pinilor, Dn ciripitul p@s@rilor... )e ce este nevoie de milioane de sisteme solare, fiecare sistem avFnd milioane de stele? Nu pare s@ existe nici un motiv care s@ 2ustifice existenEa lor, Dn afara faptului cH aceast@ a*undenE@ este Dn Dns@Bi firea existenEei, aceast@ *og@Eie este Dns@Bi esenEa ei. e"istena nu crede !n srcie. $u nu v@d l@comia ca pe o dorinE@. $a este Dn realitate o *oal@ existenEial@. Nu eBti Dn armonie cu Dntregul. Bi numai aceast@ armonie cu Dntregul te poate vindeca. Pentru mine, l@comia nu reprezint@ o dorinE@, prin urmare nu tre*uie s@ faceEi nimic pentru a o Dnl@tura. Tre*uie s@ DnEelegeEi acel gol pe care DncercaEi s@#l umpleEi Bi s@ v@ puneEi Dntre*area: ()e ce am aceast@ senzaEie de gol? Cntreaga existenE@ este atFt de plin@, de unde aceast@ stare de vid? Poate c@ m#am r@t@cit. Nu mai merg Dn aceeaBi direcEie. Nu mai aparEin existenEei, aceasta este cauza st@rii de gol pe care o Dncerc.( 3@mFneEi deci Dn acest curent existenEial, l@saEi#v@ Dn voia lui. apropiaEi#v@ de existenE@ Dn t@cere Bi Dn liniBte, Dn meditaEie. Gi, Dntr#o *un@ zi, veEi vedea c@ sunteEi foarte plini pe din@untru. este un preaplin din care se revars@ *ucuria, *eatitudinea, *inecuvFntarea. !veEi atFt de mult DncFt puteEi s@ d@ruiEi Dntregii lumi, f@r@ ca *og@Eia voastr@ s@ se epuizeze. Cn acea zi veEi fi pentru prima dat@ li*eri de orice dorinE@ de a poseda *ani, mFncare, lucruri... sau orice altceva. Vei tr@i Dns@ li*er de aceast@ dorinE@ de a poseda, care nu poate fi satisf@cut@, de aceast@ ran@ care nu poate fi lecuit@. vei tr@i firesc. Gi vei g@si tot ce ai nevoie.

&iecare se simte inferior Dntr#un fel sau altul. "otivul este neacceptarea faptului c@ fiecare este unic. Nu se pune pro*lema superiorit@Eii sau a inferiorit@Eii. &iecare face parte dintr#o categorie care Di este proprie. Gi din acest lucru nu rezult@ nici o comparaEie. Noi nu le#am permis oamenilor s@ se accepte pe ei DnBiBi aBa cum sunt. Cn clipa Dn care te accepEi aBa cum eBti, f@r@ nici o comparaEie, orice inferioritate Bi orice superioritate dispare. Cn acceptarea total@ de sine vei fi li*er de aceste complexe de inferioritate sau superioritate. !ltfel, vei suferi toat@ viaEa. Gi nu pot s@#mi Dnc ipui o fiinE@ care s@ ai*@ totul Dn aceast@ lume. 4nii n#au ezitat s@ Dncerce, dar au eBuat lamenta*il. Fii doar tu !nsui i va fi suficient. $Bti acceptat de soare, eBti acceptat de lun@, eBti acceptat de ar*ori, de ocean, de p@mFnt. Ce poEi s@ DEi doreBti mai mult? $Bti acceptat de Dntregul univers. /ucur@#te Bi savureaz@ acest lucru0 Nevoia imperioas@ a fiec@ruia este de a fi aprobat Bi recunoscut. "entalitatea general@ are la *az@ ideea c@, pFn@ cFnd nu suntem recunoscuEi, suntem niBte anonimi Bi nu valor@m nimic. Nu munca noastr@ este important@, ci recunoaBterea ei. !ceasta Dnseamn@ a pune c@ruEa Dnaintea *oilor. "unca noastr@ ar tre*ui s@ fie o *ucurie Dn sine. Tre*uie s@ lucrezi nu pentru a fi recunoscut, ci pentru c@ DEi place s@ fii creativ. CEi place munca doar de dragul muncii. Tre*uie s@ munceBti numai dac@ DEi place. Nu cere Bi nu aBtepta nici o apreciere. )ac@ ea vine, nu Di da o importanE@ prea mare. )ac@ nu vine, nu te gFndi la ea. Cmplinirea ta tre*uie s@ se g@seasc@ Dn Dns@Bi munca ta. )ac@ o fiinE@ DnvaE@ acest lucru simplu, de a#Bi iu*i munca, oricare ar fi aceasta, de a o iu*i f@r@ a cere nici o recunoaBtere, lumea Dn care ne g@sim ar fi mai frumoas@ Bi mai plin@ de cele*rare, altfel c@deEi Dn cercul vicios al nefericirii. 'ucrul pe care Dl faci nu este *un pentru c@ DEi place, ci pentru c@ lumea Dl recunoaBte, Dl recompenseaz@ Bi te premiaz@, DEi decerneaz@ Premii No*el. 'umea a distrus Dntreaga valoare pe care creativitatea o are Dn sine Bi a distrus milioane de oameni, deoarece nu toEi pot fi laureaEi ai Premiului No*el. -ar dorinEa de recunoaBtere a fost creat@ Dn interiorul fiec@ruia, astfel DncFt nimeni nu mai poate lucra Dn liniBte, Dn t@cere, *ucurFndu#se de orice ar face. -ar viaEa este constituit@ din tot felul de lucruri m@runte. Pentru aceste lucruri mici nu pot exista recompense sau titluri de onoare decernate de diverse universit@Ei sau guverne. /ucuria nu Dnseamn@ a finaliza ceva. *ucuria consta Dn faptul c@ ai dorit respectivul lucru, c@ l#ai dorit din toat@ inima, c@ Dn timp ce te ocupai de el ai uitat de tot restul lumii. era singura preocupare a Dntregii tale fiinEe. Cn aceasta se g@seBte *inecuvFntarea Bi recompensa ta. Gi nu Dn faptul de a#l finaliza sau de a#l avea permanent. Cn acest curent sc im*@tor al existenEei, fiecare clip trebuie s conin propria ei recompens. ,rice am fi f@cut, ne#am dat Dntreaga silinE@, am f@cut#o din toat@ inima. Nu am l@sat nimic neexprimat, Dntreaga noastr@ fiinE@ a fost cuprins@ Dn respectiva acEiune. Cn aceasta se afl@ toat@ *eatitudinea noastr@.

3ealitatea este c@ fiecare este unic, fiecare are o anumit@ individualitate. Tre*uie s@ renunE@m pur Bi simplu la ideile noastre despre cum ar tre*ui oamenii s@ fie. ele tre*uie Dnlocuite cu ideea ca, indiferent cum ar fi, oamenii sunt frumoBi. Nu se pune Dn nici un fel pro*lema lui (ar tre*ui s@ fie(. cine suntem noi pentru a impune un (tre*uie( asupra altcuiva? )ac@ existenEa v@ accept@ aBa cum sunteEi, cine sunt eu pentru a nu face la fel? $ste necesar@ numai o sc im*are de atitudine. este ceva foarte simplu, odat@ ce ideea este acceptat@ de gFndirea voastr@: fiecare om este unic, fiecare om este aBa cum este. Gi tre*uie s@ fie aBa cum este. !cesta este adev@ratul respect pentru individualitate, pentru oameni, aBa cum sunt ei. Cntreaga omenire ar fi Dntr#un cu totul alt spaEiu, mult mai plin de iu*ire Bi de Dmplinire, dac@ i#am accepta pe oameni aBa cum sunt ei. Numai comunismul care DBi va c@uta sursa Dn iu*ire, Dn inteligenE@, Dn generozitate, va fi autentic. Comunismul care este impus cu forEa este fals. Gi nu exist@ nici m@car un singur om, oricFt de s@rac ar fi, care s@ nu fie Dn stare s@ contri*uie Bi el cu ceva. )e ce s@ nu creezi o viaE@ acolo unde *anii nu creeaz@ nici o ierar ie, ci dau pur Bi simplu din ce Dn ce mai multe Banse tuturor? ,amenii autoritari sunt cei care sufer@ de un complex de inferioritate. Pentru a#Bi ascunde inferioritatea, ei Dncearc@ s@#Bi impun@ o fals@ superioritate. $i vor s@ arate c@ sunt cineva, vor s@ demonstreze c@ propriul lor cuvFnt este singurul adev@r Bi singura liter@ de lege. Cn str@fundurile lor Dns@ sunt fiinEe mult inferioare. Natura nu are, cu siguranE@, nici o ierar ie. -erar ia este un 2oc al minEii omeneBti, deoarece ego#ul nu poate fi r@nit Dn afara unei ierar ii. Dn afara acesteia el moare # pur Bi simplu. Cn natur@ fiecare lucru are o Bans@, are un spaEiu al lui. nimeni nu este Bef. Nimeni nu este st@pFn. Gi nu exist@ nici un servitor. Natura funcEioneaz@ aproape ca un Dntreg organic, Dn care individualitatea nu este pierdut@, Dns@ Dn care ego#ul nu are nici o Bans@ de a se dezvolta. ca urmare, copacii sunt lipsiEi de ego, p@s@rile sunt lipsite de ego. Pro*lema apare odata cu omul. $ste privilegiul exclusiv al omului # Bi numai al lui # de a r@mFne singur, de a se ridica Dmpotriva Dntregii lumi, Dn cazul Dn care crede c@ adev@rul se afl@ de partea sa. )ac@ tu simEi c@ aceasta este calea care duce la li*ertate, atunci accept@ *ucuros orice fel de r@spundere. !tunci toate aceste r@spunderi nu te vor mai Dmpov@ra. Toate aceste r@spunderi te vor maturiza, vei fi mai centrat, mai Dnr@d@cinat, mai individualizat. Cn miinile tale se g@seBte doar o singur@ clip@ # cea autentic@. -ar ea nu se mai Dntoarce vreodat@. Fie o trieti, fie o lai netrit. &iecare copil DnEelege faptul c@ modul Dn care priveste el lumea este diferit de acela al p@rinEilor s@i. !cest lucru este sigur, cel puEin din punctul lui de vedere.

$l are cu totul alte valori. Poate c@ el strFnge scoici de pe pla2@, iar p@rinEii Di spun: (!runc@#le0 )e ce DEi pierzi timpul degea*a?( -ar pentru el sunt atFt de frumoase... Copilul o*serv@ diferenEele, el vede c@ valorile lor sunt diferite. P@rinEii sunt a tiaEi dup@ *ani. el doreBte s@ colecEioneze fluturi. Gi nu poate DnEelege motivul pentru care ei se arat@ atFt de interesaEi de *ani. (Ce o s@ faceEi cu ei?( -ar p@rinEii s@i nu pot DnEelege ce va face copilul cu acei fluturi sau cu acele flori. &iecare copil a2unge s@ DBi dea seama de acest lucru, de faptul c@ exist@ diferenEe. +ingura pro*lem@ este c@ Di este team@ s@ afirme c@ dreptatea este de partea lui. Cea mai *un@ soluEie, Dn privinEa copilului, ar fi aceea de a#l l@sa Dn pace. Tre*uie doar s@ ai puEin cura2. acesta nu Di lipseBte, numai c@ Dntreaga societate este astfel f@cut@ DncFt pFn@ Bi frumoasa calitate a cura2ului copilului este condamnat@. )ac@ p@rinEii DBi iu*esc cu adev@rat copiii, Di vor a2uta s@ fie cura2oBi, c iar dac@ acest cura2 e Dmpotriva lor. $i Di vor a2uta s@ se arate plini de cura2 faE@ de profesori, faE@ de societate, faE@ de oricine Dncearc@ s@ le distrug@ individualitatea. !minteBte#Ei Dn permanenE@ s@ nu faci niciodat@ compromisuri. Compromisul nu DBi g@seBte nici un loc Dn viziunea mea. PuteEi DntFlni mulEi oameni nefericiEi, datorit@ faptului c@ au facut Dntotdeauna compromisuri, iar acum nu pot s@ DBi ierte acest lucru. $i Btiu c@ ar fi tre*uit s@ Dndr@zneasc@, Dns@ s#au dovedit a fi laBi. $i Bi#au pierdut respectul de sine, s#au devalorizat Dn propriii lor oc i. !cesta este rezulatul compromisurilor. )e ce tre*uie s@ facem compromisuri? Tr@iEi, Dn aceast@ mic@ viaE@, cFt mai total posi*il. Nu v@ fie team@ s@ mergeEi pFn@ la cap@t. Nu puteEi fi mai mult decFt totali # aceasta este ultima linie. Gi nu faceEi nici un compromis. Cntreaga minte va pleda Dn favoarea unui compromis, deoarece aBa am fost crescuEi, acesta este modul Dn care am fost condiEionaEi. (Compromis( este unul dintre cele mai urFte cuvinte ale lim*ii. $l Dnseamn@ (eu pun o 2um@tate, tu pui cealalt@ 2um@tate. eu m@ ocup de o 2um@tate, tu de cealalt@.( ,are de ce? !tunci cFnd totul se afl@ la dispoziEia ta, atunci cFnd poEi s@ alegi dac@ s@ m@nFnci pr@2itura sau s@ o p@strezi, de ce s@ faci un compromis? CEi tre*uie doar puEin cura2, puEin@ Dndr@zneal@, Dns@ numai la Dnceput. ,dat@ ce ai experimentat frumuseEea faptului de a nu face compromisuri, odat@ ce ai experimentat demnitatea, integritatea Bi individualitatea care rezult@ din acestea, simEi pentru prima data c@ ai r@d@cini, c@ viaEa ta se desf@Boar@ dintr#un centru care este doar al t@u. Persoanele nefericite pot fi Dnro*ite foarte uBor. Persoanele pline de cele*rare, de *eatitudine, nu pot c@dea Dn sclavie. +exul este Dnceputul vieEii, iar moartea este sfFrBitul aceleiaBi vieEi. ele sunt aBadar cele dou@ capete ale aceleiaBi energii, cei doi poli ai aceleiaBi energii. $le nu pot fi separate. Poate c@ sexul este prima rat@ a morEii, Dn timp ce moartea este sexul cu toate ratele ac itate. $ste vor*a Dns@ de una Bi aceeaBi energie, care DBi manifest@ am*ele aspecte. )e ce s@ nu tr@iEi o viaE@ Dn care sexul s@ fie lipsit de experienEe amare, gelozie Bi eBecuri, Dn care sexul s@ fie doar ceva amuzant, la fel ca oricare alt 2oc. de ce s@ nu fie un simplu 2oc *iologic? )ac@ 2ucaEi tenis, nu Dnseamn@ c@ tre*uie s@ 2ucaEi toat@ viaEa cu acelaBi partener...

ViaEa ar tre*ui s@ fie mai *ogat@. $ste necesar@ doar puEin@ DnEelegere, Bi iu*irea nu va mai reprezenta o pro*lem@, iar sexul nu va mai fi ta*u. Mintea nu este nimic altceva dec#t o colecie de amintiri din trecut, din care se construiesc toate imaginile i visele. &olosiEi fiecare ocazie pe care v#o ofer@ viaEa pentru a v@ m@ri inteligenEa, pentru a v@ ridica gradul de conBtienE@. )e o*icei facem tot ce ne st@ Dn putere pentru a ne transforma viaEa Dntr#un iad. Cei care suferiEi sunteEi voi DnBiv@. Gi din cauza suferinEei voastre Di faceEi Bi pe alEii s@ sufere. -ar cFnd este vor*a de un grup mai mare de oameni, care tr@iesc Dmpreun@ Bi DBi produc suferinEe unii altora, aceast@ suferinE@ creBte. !Ba s#a transformat Dntreaga lume Dntr#un infern. !ceast@ situaEie poate fi sc im*at@ !ntr-o singur secund, Dns@ tre*uie DnEeles un lucru fundamental: nici un paradis nu exist@ dac@ nu exist@ inteligenEa. $u cred c@ rolul p@rinEilor nu este acela de a#i a2uta pe copii s@ creasca. ei cresc Bi f@r@ s@ fie a2utaEi de p@rinEi. 3olul vostru este acela de a#i DntreEine, de a#i r@ni, de a prote2a ceea ce este Dn creBtere. Nu le impuneEi nici o direcEie Bi nu s@diEi Dn ei nici un ideal. Nu le spuneEi ce este *ine Bi ce este r@u. l@saEi#i s@ descopere asta singuri, prin propria lor experienE@. "odul de gFndire conform c@ruia copiii sunt proprietatea voastr@, este greBit. $i au luat naBtere prin intermediul vostru, Dns@ nu v@ aparEin. Voi aveEi un trecut. ei au doar viitor. $i nu#Bi vor tr@i viaEa Dn conformitate cu ideile voastre. )ac@ ar tr@i Dn conformitate cu ele, ar Dnsemna s@ nu tr@iasc@ aproape deloc. $i tre*uie s@#Bi duc@ viaEa Dn acord cu ei DnBiBi, Dn li*ertate, pe deplin responsa*ili, Dnfruntind toate pericolele Bi o*stacolele ce le ies Dn cale. ,dat@ ce ai DnEeles c@ propriii t@i copii nu#Ei aparEin,c@ ei aparEin existenEei, iar tu ai fost numai un ve icul, tre*uie s@ fii recunosc@tor existenEei c@ te#a ales ca intermediar pentru venirea pe lume a unor copii minunaEi. Cns@ nu tre*uie s@ intervii Dn dezvoltarea lor, Dn potenEialul lor. Nu le impune propria ta gFndire. $i nu vor tr@i aceleaBi vremuri, ei nu vor avea de Dnfruntat aceleaBi pro*leme. Vor face parte dintr#o alt@ lume. Nu Di preg@ti pentru aceast@ lume, pentru aceast@ societate, pentru acest timp, deoarece le vei crea pro*leme. Nu#Bi vor g@si locul, nu vor fi preg@tiEi. Cruzimea este o neDnEelegere. $a DBi face apariEia Dn noi pentru c@ ne e fric@ de moarte. Nu vrem s@ murim, aBa c@ Dnainte ca altcineva s@ ne ucid@, vom Dncerca s@ ucidem noi, avFnd Dn vedere c@ cea mai *un@ ap@rare este atacul. Gi nu se Btie cine te va ataca. Cn lumea animalelor, Dn lumea oamenilor, concurenEa este mereu prezent@, astfel DncFt oamenii atac@ neDncetat, f@r@ s@#Bi pun@ pro*lema pe cine atac@ sau dac@ respectiva fiinE@ se preg@tea Dntr#adev@r s@ atace. Cns@ acest lucru nu se poate afla, aBa c@ ocazia nu tre*uie ratat@. -ar atunci cFnd ataci pe cineva, inima ta se DmpietreBte din ce Dn ce mai mult. Gi faptul de a ataca Dncepe s@#Ei fac@ pl@cere. &enomenul poate fi o*servat Dn lumea animal@, fiind cauzat de aceeaBi concurenE@ pentru ran@, pentru putere...

Cruzimea nu Dnseamn@ altceva decFt spiritul de competiEie, dorinEa de a fi neap@rat cel dintFi. )ac@ e necesar, a2ungem s@ folosim c iar violenEa, Dns@ primul loc tre*uie cucerit cu orice preE. $a apare atFt la animale, cFt Bi la om. )e ce Dns@ aceast@ goan@ dup@ primul loc? !dev@ratul motiv este moartea. Cruzimea dispare numai atunci cFnd descoperi c@ moartea nu exist@, cFnd experimentezi ceva aflat dincolo de moarte, Dntreaga cruzime dispare cu des@vFrBire. !tunci nu mai conteaz@: nu mai este nevoie s@ fugi, poEi s@ Dl laBi pe celalalt s@ o ia Dnaintea ta, deoarece acum Btii c@ lumea este infinit@, c@ viaEa este nesfFrBit@. Nu se poate pierde nimic. dac@ nu se DntFmpl@ ast@zi, atunci se va DntFmpla cu siguranE@ mFine. )ac@ DnEelegi cu adev@rat acest lucru, este imposi*il s@ mai pierzi ceva. Cn realitate, faptul de a lupta Bi de a fi plin de cruzime te aspreBte din ce Dn ce mai mult, iar inima ta DmpietreBte. Cu o asemenea inim@ Dmpietrit@ vei trece pe lFng@ tot ceea ce este minunat, frumos Bi plin de *eatitudine. $ste dificil s@ dai explicatii animalelor. Pro*lema este Dns@ c@ e Bi mai greu s@ se explice fiinEelor umane c@ prin intermediul competiEiei, al am*iEiei violente, al dorinEei de a fi Dntotdeauna pe primul loc, se creeaz@ o lume anormal@, Dn care nimeni nu se mai *ucur@ de nimic. Gi Dn care toEi r@mFn s@raci. +ingura cale de a#i face pe oameni s@ DnEeleag@ este aceea de a#i face s@ perceapa existenEa sinelui lor nemuritor. ca urmare a acestui fapt, orice urm@ de cruzime va disp@rea. Pro*lema apare din cauza faptului c@ viaEa este prea scurt@.)ac@ la am*ele capete DntilneBti infinitul # trecutul Bi viitorul # nu e nevoie s@ te gr@*eBti, nu este nevoie nici m@car s@ intri Dn competiEie. ViaEa este atFt de vast@ Bi de plin@, DncFt nu o poEi epuiza. $entru cei ce doresc s anali%e%e viaa, trirea i iubirea prin intermediul g#ndirii, trecutul i viitorul sunt pe deplin satisfctoare, deoarece le ofer un c#mp de aciune nelimitat. $i pot decora trecutul, Dl pot DnfrumuseEa aBa cum doresc, c iar dac@ nu l#au tr@it niciodat@. atunci cFnd lucrurile se petreceau, ei nu tr@iau Dn prezent. Toate acestea sunt numai um*re, reflecEii. Cn goana lor neDntrerupt@ au z@rit cFteva lucruri Bi au impresia c@ au tr@it. +ingura realitate a trecutului este moartea, nu viaEa. +ingura realitate a viitorului este tot moartea, nu viaEa. Cei care Bi#au ratat viaEa, cei care nu Bi#au tr@it#o atunci cFnd tre*uia, Dncep s@ viseze la viitor pentru a umple cumva acest gol. Viitorul lor este doar o proiecEie provenit@ din trecut. Tot ceea ce au ratat Dn trecut este proiectat Bi aBteptat s@ se DntFmple Dn viitor. iar Dntre aceste dou@ inexistenEe se g@seBte aceast@ scurt@ clip@ care exist@ cu adev@rat Bi care este plin@ de viaE@. +e crede c@ timpul este format din trecut, prezent Bi viitor, Dns@ acest lucru este greBit. Timpul este format numai din trecut Bi viitor. Prezentul este Dns@Bi esenEa acestei vieEi. !Badar, cei ce vor s@ tr@iasc@ nu au alt@ cale decFt aceea de a tr@i Dn prezent. Numai prezentul este existenEial. Trecutul este doar o colecEie de amintiri, iar viitorul nu este nimic altceva decFt

imaginaEia, visele voastre. 3ealitatea este aici Bi acum. $re%entul nu are nimic de-a face cu timpul. )ac@ te afli pur Bi simplu aici, Dn aceast@ clip@, timpul nu exist@. $xist@ doar o imens@ t@cere, liniBte, nemiBcare, nu se mai DntFmpl@ nimic, totul s#a oprit deodat@. Prezentul DEi ofer@ posi*ilitatea s@ te cufunzi Dn adFncurile oceanului vieEii, s@ te DnalEi spre seninul cerului vieEii. +unteEi Dns@ pFndiEi de pericole din am*ele sensuri: (trecut( Bi (viitor( reprezint@ cele mai periculoase cuvinte ale lim*a2ului uman. Cntre trecut Bi viitor, faptul de a tr@i Dn prezent este similar cu a face ec ili*ristic@ pe o frFng ie. pericolul exist@ de am*ele p@rEi. Cns@ odat@ ce ai gustat din darurile prezentului, nu DEi mai pas@ de nici un pericol. ,dat@ ce intri Dn armonie cu viaEa, nu mai conteaz@ nimic. -ar pentru mine, viaEa este tot ceea ce exist@. Pentru cei care vor s@ tr@iasc@ viaEa Bi nu s@ se gFndeasca la ea, pentru cei care vor s@ existe cu adev@rat Bi nu s@ filozofeze despre acest lucru, nu exist@ nici o alta alternativ@: ei tre*uie s@ savureze nectarul clipei prezente. 4mpleEi#v@ cu tot ceea ce v@ ofer@ clipa prezent@, deoarece ea nu se va mai Dntoarce. ,dat@ ce a trecut, a trecut pentru totdeauna. ViaEa dureaz@ Baptezeci, optzeci de ani. moartea se DntFmpl@ Dntr#o singur@ clip@. $ste atFt de condensata, DncFt dac@ ai tr@it o viaE@ 2ust@, vei putea intra Dn misterul morEii. "isterul const@ Dn faptul c@ moartea nu este decFt coperta. Dn interiorul ei se gaseBte nemurirea ta, viaEa ta etern@. Nu m@ gFndesc prea mult la viitor, deoarece acesta se naBte din clipa prezent@. )ac@ putem avea gri2@ de clipa prezent@, am avut gri2@ Bi de viitor. Viitorul nu va ap@rea din neant, el va creBte din clipa prezent@. 4rm@torul moment creBte din acesta. )ac@ acest moment este plin de frumuseEe, pace, *eatitudine, urm@torul va fi Bi mai paBnic. Gi mai *eatific. Pentru mine, seriozitatea este o *oal@, iar simEul umorului v@ face mai umani, mai smeriEi. +imEul umorului este unul dintre cele mai importante aspecte ale religiozit@Eii. ,mul nu tre*uie s@ urm@reasc@ transcenderea naturii. !dev@rat v@ spun, fiinEa uman@ tre*uie s@ aduc@ natura la Dmplinire, fapt care nu poate fi f@cut de nici un animal. !ceasta este diferenEa. Voi sunteEi n@scuEi ca fiinEe Dn cadrul naturii. Nu puteEi s@ v@ dep@BiEi condiEia. $ste ca Bi cum aEi Dncerca s@ v@ trageEi de p@r pentru a va ridica Dn aer. +#ar putea s@ faceEi un mic salt, Dns@ mai devreme sau mai tFrziu veEi c@dea pe p@mFnt Bi s#ar putea s@ v@ alegeEi cu cFteva fracturi. Nu puteEi z*ura. !cest lucru a fost Dncercat dintotdeauna: oamenii au Dncercat neDncetat s@ se ridice deasupra naturii, s@ DBi dep@Beasc@ condiEia. Cns@ ei nu sunt separaEi de natur@. ,mul are capacitatea, inteligenEa Bi li*ertatea de a explora. iar dac@ aEi explorat Dn Dntregime natura, aEi a2uns acas@. Natura este casa voastr@.

4na din legile fundamentale ale vieEii este aceea c@ tot ce se afl@ pe un plan mai Dnalt este Bi foarte vulnera*il. 3@d@cinile unui copac sunt foarte puternice, Dns@ florile sale nu sunt la fel. &lorile sunt foarte fragile. un vFnt mai puternic le poate distruge. !celaBi lucru e vala*il Bi Dn cazul conBtiinEei umane. 4ra e foarte puternic@, Dns@ nu la fel se DntFmpl@ Bi cu iu*irea. -u*irea e ca o floare care poate fi strivit@ cu uBurinE@ de orice vFnt, care poate fi distrus@ de orice animal. Valorile superioare ale vieEii sunt cele care tre*uie s@ fie prote2ate. Valorile inferioare se prote2eaz@ singure. , piatr@ nu tre*uie s@ fie prote2at@, Dns@ tufa de trandafiri, aflat@ Dn apropierea ei, are nevoie de aceast@ protecEie. Piatra este de2a moart@, ea nu mai are cum s@ moar@. $a nu are nevoie de ap@rare. )ar trandafirul este viu: plin de culoare, frumos, atr@g@tor. !cesta este pericolul: puterea sa const@ Dn frumuseEe, Dns@ datorit@ frumuseEii pericolul DBi poate face apariEia. Cineva ar putea s@#l rup@. Nimeni nu va ridica piatra, Dns@ floarea poate fi rupt@ cu uBurinE@. Tre*uie s@ faci dragoste numai atunci cFnd te g@seBti pe cea mai Dnalt@ culme, iar pentru a face acest lucru este nevoie de o anumit@ disciplin@. )isciplina a fost folosit@, Dns@ nu pentru a face dragoste. $u v@ Dnv@E disciplina de a face dragoste aBa cum tre*uie, astfel DncFt iu*irea voastr@ s@ nu fie un simplu act *iologic, care nu p@trunde Dn lumea voastr@ psi ic@. -u*irea are puterea de a a2unge c iar Bi Dn lumea voastr@ spiritual@, des@vFrBirea iu*irii Dnseamn@ atingerea acestei culmi a spiritualit@Eii umane. ,rgasmul nu este ceva necesar reproducerii. $ste ceva care desc ide o fereastr@ c@tre evoluEia superioar@ a conBtiinEei. $xperienEa orgasmului este Dntotdeauna nesexual@. C iar dac@ ai a2uns la ea prin intermediul sexului, ea nu conEine nici o urm@ de sexualitate. !ceasta conduce la ideea ca orgasmul ar putea fi atins Bi prin mi2loace care nu au nimic de#a face cu sexul, deoarece el DnsuBi fiind nesexual, sexualitatea nu reprezint@ neap@rat singura cale. Cei care au experimentat pentru prima data acest lucru tre*uie s@#Bi fi dat seama c@ pot exista Bi alte c@i pentru a a2unge la orgasm, deoarece sexul nu este o parte integrant@ a acestuia. Orgasmul este Dn Dntregime li*er de orice impresie sexual@. !poi ei au urm@rit pro*a*il modul Dn care se produce acesta. Gi lucrurile s#au limpezit: Dn momentul Dn care are loc orgasmul, timpul se opreBte, uiEi de existenEa timpului. "intea se opreBte la rFndul ei, devine li*er@ de orice gFnd. Clipa este de un calm deose*it, iar conBtienEa atinge o culme. ,rice fiinE@ care a experimentat aceste lucruri va concluziona: ()ac@ asemenea lucruri # conBtienEa, a*senEa gFndurilor, ieBirea din timp # pot fi o*Einute Bi f@r@ a face apel la sex, atunci se poate a2unge la starea orgasmic@ Bi f@r@ a face apel la sexualitate(. Gi aceasta este certitudinea mea: Dn felul acesta a descoperit omul pentru prima dat@ meditaia. 'i*ertatea aduce cu sine o total@ responsa*ilitate faE@ de tot ceea ce eBti Bi faE@ de tot ceea ce urmeaz@ s@ devii.

$xist@ fiinEe care se Dnfurie: ele pun la cale revoluEii, produc sc im*@ri Dn societate, Dn stat. Cns@ toate revoluEiile lor eBueaz@, deoarece tot ceea ce se *azeaz@ pe furie, se *azeaz@ Bi pe ignoranE@. -ar o sc im*are autentic@ nu poate fi posi*il@. +c im*area Dn mai *ine nu este posi*il@ dac@ are drept punct de plecare furia. Vreau s@ v@ reamintesc faptul c@ tristeEea este o furie inversat@. $a nu este diferit@. este o furie reprimat@. )ac@ o analizaEi, veEi a2unge la aceasta concluzie. TristeEea poate fi uBor transformat@ Dn furie. tot astfel, furia se poate transforma Dn tristeEe. $le nu sunt dou@ lucruri diferite, ci sunt dou@ aspecte ale aceluiaBi fenomen. 'umea este trist@, este nefericit@. Cn inimile oamenilor exist@ o mare suferinE@. Cns@ acest lucru nu tre*uie s@ v@ Dntristeze, pentru simplul motiv c@, fiind trist, te vei al@tura celor aflaEi Dn aceast@ stare. vei crea o tristeEe Bi mai mare. -ar acest fapt nu a2ut@ cu nimic. $ste ca atunci cFnd oamenii sunt *olnavi iar voi, v@zFnd starea Dn care se afl@, v@ Dm*oln@viEi la rFndul vostru. )ar *oala voastr@ nu#i va putea Dn nici un caz vindeca. procedFnd astfel veEi m@ri num@rul celor *olnavi. ! avea compasiune pentru *oala lor Dnseamn@ a#i c@uta cauzele, motivele care le genereaz@ suferinEa Bi nefericirea. Gi a#i a2uta s@ Dnl@ture aceste cauze. -ar Dn acest timp tre*uie s@ r@mFneEi cFt mai *ine dispuBi posi*il, deoarece numai *ucuria voastr@ Di poate a2uta, nu Bi tristeEea. Tre*uie s@ fiEi *ine dispuBi. $i tre*uie s@ Btie c@ exist@ posi*ilitatea de a fi fericit Dn aceast@ lume trist@... &uria, mFnia, reprezint@ Dntotdeauna un semn de sl@*iciune. !tunci cFnd au loc cataclisme, devii conBtient de realitate aBa cum este ea. $a este Dntotdeauna fragil@, fiecare este Dn pericol. Numai c@, Dn condiEii o*iBnuite, eBti cufundat Dntr#un somn adFnc, astfel DncFt nu vezi acest lucru. Continui s@ visezi, imaginFndu#Ei lucruri frumoase pentru viitor, pentru zilele ce vor urma. CFnd pericolul este iminent, DEi dai seama deodat@ c@ s#ar putea s@ nu mai existe nici un viitor, nici un mFine. Gi c@ aceasta este singura clip@ pe care o ai... Vremurile Dn care au loc cataclisme sunt revelatoare. $le nu aduc nimic nou Dn lume, ele arat@ lumea aBa cum este. $le te trezesc. )ac@ nu DnEelegi acest lucru, poEi Dnne*uni. dac@ Dl DnEelegi, poEi s@ te trezeBti. Nu are nici un rost s@ DEi faci gri2i, deoarece vei rata aceast@ ocazie Bi nici nu vei a2uta pe nimeni. !cesta este deci secretul pentru a dep@Bi pericolele. +oluEia este urmatoarea: Dncepe s@ tr@ieBti mai intens, mai total, mai conBtient, astfel DncFt s@ descoperi Dn tine ceva ce nu poate fi distrus de moarte. !cela este ad@postul, acela reprezint@ singurul lucru sigur. +ingura pro*lem@ care se pune este aceea de a folosi aBa cum tre*uie fiecare ocazie care Ei se ofer@. Cn orice ar consta ea, foloseBte#o Dn mod 2ust. )ezastrul poate fi mare, pericolul este mare, Dns@ Bi ocazia este pe m@sur@. Nici o iluzie, oricFt de mare Bi frumoas@, nu poate rezista Dn faEa realit@Eii. 3ealitatea o va strivi mai devreme sau mai tFrziu. 3olul tat@lui Bi al mamei este mare, deoarece ei aduc pe lume un nou oaspete, care nu Btie nimic, dar care este dotat cu un anumit potenEial propriu. PFn@ cFnd acest

potenEial nu creBte, copilul va r@mFne nefericit. Bi nici un p@rinte nu#Bi poate imagina nefericirea propriului s@u copil. $i doresc sincer fericirea copilului, Dns@ modul lor de gFndire este greBit. $i cred c@ dac@ propriii lor copii devin doctori, profesori, ingineri sau oameni de BtiinE@, vor fi fericiti. )ar se DnBeal@. Copiii lor pot fi fericiEi doar dac@ devin ceea ce tre*uie s@ devin@. $i pot dezvolta numai s@mFnEa pe care o poart@ Dn interiorul lor. 1udecata este ceva urFt, ea Di r@neBte pe oameni. Pe de o parte Di r@neBti, le provoci r@ni, iar pe de alta doreBti ca ei s@ te iu*easc@, s@ te respecte. !cest lucru nu este posi*il. -u*eBte#i, respect@#i. Gi poate c@ iu*irea Bi respectul Di vor a2uta s@ sc im*e multe din sl@*iciunile lor, multe din eBecurile lor, deoarece iu*irea le va da o nou@ energie, un nou rost, o nou@ putere. -u*irea le va da r@d@cini adFnci pentru a se putea Dmpotrivi vFntului puternic, soarelui fier*inte, ploilor grele. ,ri de cFte ori se va pune pro*lema unei alegeri, aminteBte#Ei c@ nu tre*uie s@ preferi mintea Dn locul inimii. -nima este legatura ta cu existenEa, Dn timp ce mintea este leg@tura cu societatea. )ac@ eBti trist, undeva greBeBti. dac@ eBti plin de *ucurie, tot ceea ce faci este corect. CFnd va spun s@ fiEi *ine dispuBi, s@ fiEi fericiEi, s@ v@ *ucuraEi c@ nu sunteEi Dn situaEia de a fi nefericiEi, de a suferi, o fac cu un anumit scop. +copul este acela de a fi un exemplu pentru cei care au uitat Dn Dntregime c@ viaEa poate fi o cele*rare. Cu tot Dntunericul din 2ur, puteEi s@ nu v@ l@saEi Dmpov@raEi de acesta. c iar dac@ el va Dncon2oar@, puteEi # totuBi # s@ dansaEi. Cntunericul nu poate Dmpiedica dansul vostru. el nu are nici o putere. -ar pentru mine, aceasta este adev@rata slu2ire a aproapelui. "intea tre*uie Dnv@Eat@ s@ devin@ un slu2itor al inimii. 3aEiunea tre*uie s@ fie Dntotdeauna Dn slu2*a iu*irii. !tunci viaEa se poate transforma Dntr#un festival de lumini. Vec iul dicton (aBa cum este sus, tot astfel Bi 2os( Bi invers, conEine unul din adev@rurile fundamentale despre misticism. !cesta ne arat@ c@ nu exist@ nici deasupra, nici dedesu*t, c@ existenEa este una. )iviziunile sunt create de minte. $xistenEa este nedivizat@. Cmp@rEirile sunt propriile noastre proiecEii, cu care ne identific@m atFt de mult DncFt pierdem contactul cu totalitatea. "intea noastr@ este doar o mic@ fereastr@ care se desc ide spre vastul univers, Dns@ atunci cFnd priviEi dincoace de fereastr@, conturul ei limiteazH cerul. )eBi cerul nu are nici o limit@, pentru percepEia voastr@ conturul ferestrei se confund@ cu cadrul Dntregii existenEe. !stfel se DntFmpl@ uneori Bi cu cei care poart@ oc elari: oc elarii sunt pe nas, iar ei Di caut@. !u uitat pFn@ Bi faptul c@ le#ar fi cu neputinE@ s@ vad@ f@r@ oc elari, deBi faptul

c@ pot privi, c@ pot vedea, reprezint@ o certitudine a faptului c@ oc elarii sunt la locul lor. Cns@ dac@ foloseBti oc elari ani de zile, ei devin Dncetul cu Dncetul o parte din tine. devin oc ii t@i. Nu#i mai priveBti ca fiind separaEi de tine. )ar fiecare perec e de oc elari coloreaz@ Dntr#un anumit fel lucrurile care trec prin ei. Voi sunteEi o*servatorul aflat Dn spatele lor, oc elarii nu pot privi ei DnBiBi. 'ucrurile din exterior nu au culoarea pe care o arat@ oc elarii, Dns@ voi aEi devenit atFt de identificaEi cu ei DncFt... "intea omului este doar un simplu instrument. ,c elarii se afl@ Dn afara capului, Dn timp ce mintea se g@seBte Dn interiorul acestuia, Dn aBa fel DncFt nu o poEi scoate Dn fiecare zi. Gi este atFt de aproape, Dn interior, DncFt Dns@Bi aceast@ apropiere s#a transformat Dn identificare. Prin urmare, tot ceea ce DnEelege mintea pare a fi real. )ar mintea nu poate percepe realul, ea nu poate vedea decFt propriile sale pre2udec@Ei. DBi poate vedea propriile proiecEii afiBate pe ecranul lumii. Cel mai mare duBman al adev@rului este persoana cunosc@toare, iar cel mai *un prieten este acela care Btie c@ nu Btie. !m fost Dnv@EaEi, programaEi, ni s#a spus mereu c@ pFn@ Bi un lucru cum ar fi iu*irea tre*uie s@ fie o pro*lem@ a minEii. -u*irea aparEine inimii, Dns@ Dntreaga noastr@ societate a Dncercat s@ o ignore, deoarece ea nu este logic@, ea nu este raEional@, iar mintea a fost educat@ c@ tot ceea ce este ilogic e greBit, c@ numai lucrurile logice sunt corecte. -ar Dn programele noastre Bcolare inima este complet ignorat@, educaEia se ocupa numai de minte. -nima a fost aproape Dnl@turat@ din existenEa noastra, ea a fost aproape Dn Dntregime redus@ la t@cere. Nu i s#a dat niciodat@ Bansa de a creBte, nu i s#a dat niciodat@ posi*ilitatea actualiz@rii propriului potenEial. "intea este, deci, aceea care domin@. "intea este *un@ atunci cFnd e vor*a de *ani, mintea este *un@ atunci cFnd e vor*a de am*iEie, Dns@ ea nu este de nici un folos atunci cFnd este vor*a de iu*ire. /anii, r@z*oiul, dorinEa, am*iEiile # iu*irea nu poate fi pus@ Dn aceeaBi categorie cu ele. -u*irea are o alt@ surs@ Dn fiinE@ voastr@, ea se g@seBte Dntr#un spaEiu lipsit de orice contradicEie. , educaEie autentic@ nu se va ocupa numai de minte, deoarece mintea v@ poate oferi numai un nivel de trai ridicat, Dns@ nu Bi o viaE@ *un@. -nima nu este capa*il@ s@ v@ ofere un nivel de trai ridicat, Dns@ v@ poate oferi o viaE@ *un@. Gi nu exist@ nici un motiv s@ alegeEi Dntre cele dou@: folosiEi mintea Dn domeniul Dn care aceasta tre*uie s@ funcEioneze. Gi procedaEi la fel Bi cu inima. ToEi oamenii religioBi, politici, toEi oamenii de afaceri Bi cei care au drept ocupaEie r@z*oiul insist@ asupra unei educatii a minEii. -ar inima poate Dnsemna un o*stacol. ea va reprezenta neap@rat un o*stacol. )ac@ eBti soldat Bi ai inim@, DEi este cu neputinE@ s@ ucizi duBmanul. Cn clipa Dn care vei pune mFna pe arm@ pentru a ucide pe cineva, inima DEi va spune: (aBa cum ai o soEie, copii, o mam@ Bi un tat@ care te aBteapt@, tot astfel Bi acest *iet om tre*uie s@ ai*@ o soEie, copii, mam@ Bi tat@ care Dl aBteapt@. cu toEii Dl aBteapt@ s@ se Dntoarc@ acas@.( $l nu Ei#a facut nimic, iar tu Dl vei ucide. )e ce? Pentru a fi recompensat de academia militar@? Pentru a fi promovat Dn grad?

)ac@ DncercaEi s@ v@ imaginaEi modul Dn care societatea ar putea deveni perfect@, pFn@ la urm@ renunEaEi # pare cu neputinE@. $xist@ atFt de multe conflicte. Gi se pare c@ nu exist@ nici o cale de a a2unge la armonie. , societate uman@ armonioas@ este posi*il@ # ar tre*ui s@ fie posi*il@ # deoarece ar reprezenta pentru fiecare prile2ul cel mai favora*il de a evolua, de a fi el DnsuBi. &iecare ar avea la dispoziEie cele mai *une posi*ilit@Ei. +e pare, aBadar, c@ modul de a fi al societ@Eii contemporane este a*solut stupid. Cei care creeaz@ utopii nu sunt niBte vis@tori, Dns@ aBa#ziBii realiBti, care Di condamn@, sunt cu adev@rat stupizi. ToEi sunt Dns@ de acord asupra unui lucru: c@ tre*uie s@ se faca ceva Dn leg@tur@ cu societatea. !tFt unii cFt Bi ceilalEi se ocup@ numai de societate. Gi aceasta este greBeala lor. !Ba cum v@d eu lucrurile, utopia nu este ceva care se realizeaz@. este ceva posi*il, Dns@ tre*uie mers direct la cauze, nu la simptome. -ar cauza se g@seBte Dn individ, nu Dn societate. ,mul a uitat cine este cu adev@rat. $l este aproape ipnotizat de o anumit@ idee despre sine DnsuBi, pe care o poart@ cu sine toat@ viaEa, f@r@ s@ Btie c@ nu este el, ci numai um*ra sa. -ar aceast@ um*r@ nu poate cunoaBte nici un fel de Dmplinire. Nu este nevoie de nici un r@z*oi, de nici o lupt@. nu este nevoie nici de gelozie, nici de ur@. ViaEa este atFt de scurt@, iu*irea este atFt de preEioas@... -ar atunci cFnd poEi s@ DEi umpli viaEa de iu*ire, de armonie, de *ucurie, cFnd poEi s@ o transformi Dntr#o poezie Bi ratezi, eBti singurul r@spunz@tor de acest lucru, tu Bi nimeni altcineva. $ste doar o pro*lem@ de DnEelegere. o pur@ intuiEie este suficient@ pentru a nu te l@sa tFrFt de forEele Dntunericului, ale negativit@Eii, ale distrugerii. )oar puEin@ atenEie este necesar@ pentru a te devota creativit@Eii, iu*irii, sensi*ilit@Eii. Gi pentru a transforma aceasta viaEa Dntr#un cFntec # astfel DncFt viaEa s@ fie un dans, iar moartea s@ fie numai un punct culminant al acestui dans. astfel DncFt s@ tr@iesti total Bi s@ mori total, f@r@ s@ te plFngi, ci cu deplina gratitudine Bi mulEumire faE@ de Dntreaga existenE@. &iecare doreBte s@ fie iu*it. !ceast@ a*ordare este greBit@, Bi acest lucru Dncepe Dnc@ din copil@rie. copilul mic nu poate iu*i, nu poate spune nimic. el nu poate d@rui, el poate numai primi. +ingura sa modalitate de a experimenta iu*irea este una pasiv@. el primeBte de la p@rinEi, de la fraEi, de la surori, de la oaspeEi, de la str@ini, Dns@ Dntotdeauna primeBte. Prima experienE@ care se fixeaz@ Dn profunzimile inconBtientului sau este aceea de a fi iu*it. Pro*lema apare pentru c@ fiecare a fost copil. Gi poart@ Dn sine aceast@ dorinE@ de a fi iu*it. nimeni nu are alt destin. Prin urmare, fiecare cere: (-u*eBte#m@( Bi nimeni nu d@ruieBte, deoarece partenerul a fost crescut Dn acelaBi fel. Prin urmare, fiinEele tre*uie s@ fie mereu atente ca acest accident ap@rut Dn copil@rie s@ nu se transforme Dn ceva aflat permanent Dn mintea lor. Cn loc s@ cereEi: (-u*eBte#m@(, Dncepeti s@ iu*iEi. 4itaEi cu totul faptul de a primi. d@ruiEi. Gi v@ garantez c@ veEi primi foarte mult. $voluEia funcEioneaz@ prin poli opuBi. !Ba cum nu puteEi merge folosind un singur picior # aveEi nevoie de dou@ picioare pentru a merge #, tot aBa Bi existenEa are nevoie de poli opuBi # *@r*at Bi femeie, viaE@ Bi moarte, iu*ire Bi ur@ # pentru a genera

miBcarea, transformarea. altfel nu ar exista nimic altceva decFt t@cere. Polul opus v@ atrage pe de#o parte, iar pe de alta parte v@ face s@ v@ simEiEi dependenEi. Gi cum nimeni nu doreBte s@ fie dependent, Dntre Dndr@gostiEi exist@ o permanent@ lupt@. &iecare Dncearc@ s@#l domine pe cel@lalt. Numele este acela de iu*ire, Dns@ ceea ce se DntFmpl@ de fapt este politic@. /ar*atul face eforturi pentru a domina femeia, pentru a o aduce Dntr#o stare de sclavie, pentru a nu#i permite s@ evolueze, astfel DncFt s@ r@mFn@ Dntotdeauna Dntr#o stare de Dnapoiere. 'i*ertatea femeii, ieBirea ei din sclavie, va Dnsemna Dn acelaBi timp Bi li*ertatea *@r*atului de a experimenta. Ca urmare, cred c@ miBcarea de eli*erare nu va aparEine exclusiv femeilor. ea este de fapt Bi a *@r*atului. prin aceasta se vor eli*era amFndoi. !mFndoi sunt Dnl@nEuiEi. Gi sunt Dntr#o permanent@ lupt@. +oEia DBi are propriile ei procedee de a#Bi cic@li soEul, de a#l reduce la t@cere, Dn timp ce *@r*atul le are pe ale lui. -ar noi sper@m ca Dntre aceste dou@ cFmpuri de lupt@ s@ apar@ iu*irea. !u trecut de atunci secole Dntregi. Gi iu*irea nu a ap@rut, sau a ap@rut mai mult sporadic. !ceasta este situaEia Dn ceea ce priveBte iu*irea o*iBnuit@, care este iu*ire numai cu numele. Gi care nu a devenit realitate. )ac@ vreEi s@ cunoaBteti viziunea pe care o am eu despre iu*ire... ea nu mai aparEine domeniului dialecticii, al contrariilor. /@r*atul Bi femeia sunt diferiEi Bi complementari. /@r*atul l@sat singur este doar o 2um@tate, la fel ca Bi femeia. Numai Dmpreun@, Dntr#o profund@ stare de unire, *@r*atul Bi femeia vor simEi pentru prima dat@ totalitatea, perfecEiunea. Ceea ce a f@cut *@r*atul, de sute de ani, femeii, este pur Bi simplu monstruos. $a nu poate s@ se considere egal@ cu *@r*atul. -ar condiEionarea ei este atFt de profund@ DncFt c iar dac@ i se spune c@ este realmente egal@, nu va crede acest lucru. !ceast@ idee i#a p@truns Dn adFncurile minEii, iar condiEionarea a devenit propria ei convingere. ea crede c@ este inferioar@ Dn forEa fizic@ Bi Dn calit@Eile intelectuale. -ar *ar*atul care a adus femeia Dn aceast@ stare, nu o poate iu*i. -u*irea poate exista numai Dntre egali, Dntre prieteni. )ac@ poEi iu*i f@r@ gelozie, dac@ poEi iu*i f@r@ nici un ataBament, dac@ poEi iu*i un *@r*at atFt de mult DncFt propria sa fericire s@ fie fericirea ta # c iar dac@ el este cu alt@ femeie Bi este fericit # atunci iu*eBti cu adev@rat. Gi acest fapt te umple de *ucurie. Vei fi fericit@ deoarece el este fericit. Gi vei fi recunosc@toare femeii care l#a f@cut pe partenerul t@u fericit. gelozia va disp@rea. !stfel iu*irea a a2uns la puritate. !ceast@ iu*ire nu poate crea nici o legatur@. -ar aceasta iu*ire este pur Bi simplu o desc idere a inimii Dn toate direcEiile, c@tre Dntregul cer. :elozia este un lucru foarte complicat. $a este compus@ din mai multe lucruri. 4nul din ele este frica, altul # atitudinea egoist@, dorinEa de a monopoliza. ea nu este o experienE@ a iu*irii, ci una a posesivit@Eii, o tendinta de a fi competitiv, o profund@ fric@ de a nu fi inferior. :elozia este compus@ din atFt de multe lucruri... 3iscul tre*uie s@ fie una din tr@s@turile fundamentale ale omului autentic. Cn clipa Dn care vezi c@ lucrurile se aBeaz@, destram@#le.

Tu DnsuEi reprezinEi o mulEime, o multitudine. Tre*uie doar s@ priveBti mai Dndeaproape, mai profund. Gi vei g@si Dnl@untrul t@u mai multe persoane, care pretind # toate # c@ sunt (eu(. CFnd eBti furios, o anumit@ personalitate te ia Dn st@pFnire Bi pretinde c@ este (eu(. CFnd eBti plin de iu*ire, o alt@ personalitate te domin@, pretinzFnd c@ este eul t@u. !cest 2oc nu te induce Dn eroare numai pe tine, ci Bi pe toEi ceilalEi care intr@ Dn relaEie cu tine, deoarece ei nu reuBesc s@ desluBeasca cine eBti de fapt. -ar ei poart@ Dn interiorul lor # la fel # o Dntreag@ mulEime. !stfel, orice relaEie implic@ nu dou@ persoane, ci dou@ mulEimi. Cn aceste condiEii, raz*oiul devine permanent, deoarece foarte rar se DntFmpl@ ca eul iu*itor al unei persoane s@ se DntFlneasc@ cu eul iu*itor al celeilalte. Gi astfel, ratezi mereu. Tu eBti plin de iu*ire, Dns@ cel@lalt e trist, nervos sau Dngri2orat. !tunci cFnd el este plin de iu*ire, tu nu eBti. Gi nu exist@ nici o cale de a face aceste personalit@Ei s@ se DntFlneasc@. ele se miBc@ independent una de alta. Cn interiorul t@u se produce o anumit@ miBcare de rotaEie. Gi dac@ continui s@ DEi priveBti numeroasele personalit@Ei, atunci este *ine s@ nu te amesteci Dn ceea ce fac ele, deoarece acest lucru va crea Bi mai mult@ confuzie. "ulEumeBte#te s@ le priveBti, c@ci numai astfel vei deveni conBtient de faptul c@ exist@ Bi un martor # care nu este o personalitate # Dn faEa c@ruia aceste personalit@Ei apar Bi dispar. -ar martorul nu este o alt@ personalitate, deoarece o personalitate nu poate urm@ri o alta. $ste foarte interesant. Gi este un lucru fundamental # faptul c@ o personalitate nu poate urm@ri o alta, DntrucFt niciuna din aceste personalit@Ei nu este Dnzestrat@ cu suflet. $xact ca ainele voastre. PuteEi s@ v@ sc im*aEi ainele, Dns@ ele nu Btiu ca au fost sc im*ate, c@ acum este folosit alt costum. Voi nu sunteEi ainele voastre, astfel DncFt le puteEi sc im*a. Voi nu sunteEi o personalitate. Gi de aceea puteEi deveni conBtienEi de nenum@ratele voastre personalit@Ei. 4n lucru devine Dns@ clar: exist@ realmente cineva care priveste Dn permanenE@ acest 2oc de personalit@Ei din 2urul t@u. !cesta eBti tu DnsuEi. 4rm@reBte aBadar aceste personalit@Ei, Dns@ adu#Ei aminte mereu faptul c@ starea de martor reprezint@ propria ta realitate. Gi dac@ poEi r@mFne atent la aceste personalit@Ei, ele vor Dncepe s@ dispar@. ele nu mai pot r@mFne Dn viaE@. Pentru a r@mFne Dn viaE@, au nevoie s@ te identifici cu ele. )ac@ eBti furios, este nevoie s@#Ei o*servi cu atenEie furia, s@ nu te identifici cu ea. Gi atunci, lipsit@ de energie, ea moare, dispare pur Bi simplu. 3@mFi aBadar din ce Dn ce mai concentrat Dn aceast@ stare de o*servare, Bi toate aceste personalit@Ei vor disp@rea. -ar cFnd nu a mai r@mas nici o personalitate, atunci realitatea ta # maestrul interior # s#a Dntors acas@. !tunci comportamentul t@u va fi sincer, autentic. !tunci tot ceea ce vei face, vei face total, Dn Dntregime, f@r@ s@ regreEi nimic. -ar starea ta va fi Dntotdeauna una de mulEumire. "ulte din pro*lemele noastre, pro*a*il ma2oritatea lor, exist@ datorit@ faptului c@ nu le#am privit Dn faE@, c@ nu le#am Dnfruntat. iar faptul de a nu le fi o*servat cu atenEie, le da amploare. &aptul c@ ne este fric@ de ele le d@ energie, faptul c@ Dncerc@m Dn permanenE@ s@ le evit@m le d@ amploare. $le nu sunt acceptate. acceptarea este Dns@Bi existenEa lor. Pro*lemele nu exist@ Dn afara accept@rii voastre.

'ocul de unde izvor@Bte energia v@ aparEine... ,rice lucru care se DntFmpl@ Dn viaEa voastr@ are nevoie de energie. )ac@ nu v@ trimiteEi energia # este ceea ce numesc (identificare( # deci dac@ nu v@ identificaEi cu nimic, lucrul respectiv moare, el nu mai are o energie care s@ Dl susEin@. -ar neidentificarea este cealalt@ faEet@ a faptului de a r@mFne martor. ,*iBnuinEa este comod@, luciditatea este dificil@ # Dns@ este astfel doar la Dnceput. Nu ne#a interesat niciodat@ care sunt r@d@cinile iu*irii, ci ne#au interesat doar roadele ei. 'e spunem oamenilor s@ fie non#violenEi, s@ fie plini de compasiune, s@ fie atFt de plini de iu*ire DncFt s@#Bi iu*easc@ pFn@ Bi duBmanii, pFn@ Bi vecinii. Vor*im despre fructe, Dns@ nimeni nu este interesat de r@d@cini. !dev@rata pro*lem@ este:( de ce nu suntem fiinEe iu*itoare?( Nu este vor*a de a fi plini de iu*ire faE@ de o persoan@ sau alta, faE@ de un prieten sau un duBman. pro*lema este dac@ suntem plini de iu*ire, Dn sine. V@ iu*iEi propriul corp? V#aEi interesat vreodat@ de el astfel DncFt s@ Dl atingeEi cu o miBcare uBoara, mFngFindu#l? V@ iu*iEi pe voi DnBiv@? :reBiEi Bi este nevoie s@ v@ DndreptaEi. +unteEi p@c@toBi Bi tre*uie s@ v@ transformaEi Dn sfinEi. Cum aEi putea s@ v@ iu*iti pe voi DnBiv@? Nu sunteti Dn stare nici m@car s@ v@ acceptaEi pe voi DnBiv@ aBa cum sunteEi. !cestea sunt r@d@cinile0 Florile artificiale nu se ofilesc niciodat iubirea artificial este permanent. Floarea autentic nu este permanent ea se schimb de la o clipa la alta. &st%i este aici, dans#nd !n btaia v#ntului, a soarelui i a ploii m#ine va disprea. Ea a disprut la fel de enigmatic cum a aprut. 'ubirea autentic este ca o floare adevrat. -u*irea nu Btie nimic despre trecut, nimic despre viitor. ea cunoaBte numai prezentul. -nima nu are nici o noEiune a timpului. Cncearc@ s@ DnEelegi faptul c@ atFt trecutul cFt Bi viitorul sunt inexistente, ireale. Tot ce posezi este clipa prezent@ # c iar aceast@ clip@. Cn mFinile tale se g@seBte Dntotdeauna o singur@ clip@. ea este atFt de mic@ Bi de trec@toare, DncFt dac@ te gFndesti la trecut Bi la viitor, o vei rata. Gi ea este singura realitate Bi singura viaE@ care poate exista. Politica este o *oal@. Gi ea ar tre*ui tratata ca atare. Gi este mai periculoas@ decFt cancerul: dac@ este nevoie de o intervenEie c irurgical@, aceasta ar tre*ui f@cuta numaidecFt. Cns@ politica este, Dn esenEa ei, ceva murdar. Tre*uie s@ fie astfel, deoarece mii de persoane doresc un singur post, tFn2esc dup@ el. $ste firesc s@ se lupte, s@ ucid@, s@ fac@ orice pentru a#l o*Eine. Cntreaga condiEionare a minEii noastre este fundamental greBit@, prin faptul c@ am fost programaEi s@ fim am*iEioBi. aceasta este politica. !cest lucru nu se DntFmpl@ doar Dn lumea o*iBnuit@ a politicii. poluarea a atins Dntreaga noastr@ viaE@. C iar Bi un copil mic Dncepe s@#i zFm*easc@ mamei sau tat@lui cu un zFm*et nenatural. !cest zFm*et este lipsit de orice profunzime, Dns@ el Btie c@ atunci cFnd zFm*eBte, este recompensat. $l a Dnv@Eat prima regul@ a unui politician. Copilul este Dnc@ Dn scutece. Gi l#aEi Dnv@Eat politica. Care poate fi apoi reg@sit@ Dn toate relaEiile interumane. /@r*atul a distrus femeia. $ste tot o politic@. &emeia reprezint@ 2um@tate din omenire,

iar *@r*atul nu are nici un drept s@ o striveasc@. el a f@cut Dns@ acest lucru secole Dntregi. $l nu i#a permis accesul la educaEie, nu i#a permis nici m@car s@ asculte sfintele scripturi. Cn multe religii i#a fost refuzat pFn@ Bi accesul Dn templu. sau, dac@ acest lucru i#a fost permis, atunci numai Dntr#un loc separat. $a nu poate fi egal@ cu *@r*atul nici m@car Dn faEa lui )umnezeu. /@r*atul a Dncercat s@ limiteze li*ertatea femeii Dn orice fel posi*il. !ceasta nu este iu*ire, ci politic@. -u*eBti femeia, Dns@ nu Di dai li*ertate. Ce fel de iu*ire este aceasta, care se teme de li*ertate? &emeia este pus@ Dn cuBc@, la fel ca un papagal. PoEi afirma c@ iu*eBti papagalul, Dns@ nu DnEelegi ce se DntFmpla Dn realitate # Dl ucizi. -#ai luat tot cerul pe care Dl avea Bi i#ai dat Dn sc im* numai o colivie. $a poate fi f@cut@ din aur, Dns@ nu Dnseamn@ nimic faE@ de li*ertatea pe care o avea z*urFnd Dn Dnaltul cerului, trecFnd dintr#un copac Dn altul, Dn@lEFndu#Bi cFntecele proprii. nu acelea pe care este o*ligat@ acum s@ le cFnte, ci pe acelea n@scute spontan, firesc. 1um@tate din omenire, indiferent de Ear@ sau de cultur@, a fost distrus@ de politica familal@, care este tot o politic@. ,ri de cFte ori apare dorinEa de a avea putere asupra altei persoane, este vor*a de politic@. Puterea este Dntotdeauna politic@, c iar Bi atunci cFnd este exercitat@ asupra copiilor minori. P@rinEii cred c@ este iu*ire, Dns@ aceasta este numai o idee a lor. dorinEa lor real@ este ca propriul lor copil s@ fie supus Bi ascult@tor. Gi ce Dnseamn@ s@ fie ascult@tor? Cnseamn@ c@ Dntreaga putere se g@seBte Dn mFinile p@rinEilor. )ac@ ascultarea Dn sine este o calitate atFt de important@, atunci de ce s@ nu fie p@rinEii cei care DBi ascult@ copiii? )ac@ ascultarea este ceva atFt de religios, de ce s@ nu fie p@rinEii cei care ascult@ de copiii lor? Puterea nu are nimic de#a face cu religia. +ingura legatur@ dintre putere Bi religie este aceea de a ascunde politica Dn spatele unor cuvinte frumoase. $ste necesar s@ fie dezv@luite toate domeniile Dn care a intrat politica. $a a p@truns pretutindeni, Dn toate relaEiile. $a a contaminat Dntreaga viaE@ Bi o contamineaz@ continuu. !m*iEia cultivat@ Dn fiecare este aceea de a deveni cineva, de a tre*ui s@ dovedesti c@ nu eBti o persoan@ o*iBnuit@, ci una extraordinar@. ,are de ce? Cui foloseBte? +copul este evident: tu DnsuEi devii foarte puternic, iar ceilalEi Ei se su*ordoneaz@. ,menirea a fost castrat@ Dn diverse moduri, iar aceast@ castrare este un fenomen pur politic. ,amenii iu*esc li*ertatea, Dns@ nimeni nu doreBte vreo responsa*ilitate. -ar aceste dou@ lucruri sunt legate unul de altul. ele sunt insepara*ile. )e ce v@ pas@ dac@ sunteEi recunoscuEi sau nu? Preocuparea pentru apreciere are sens doar atunci cFnd nu v@ iu*iti munca, dorinEa de a fi recunoscuEi are atunci un sens: ea este un su*stitut. V@ urFEi munca, ea nu v@ place, Dns@ o continuaEi deoarece va urma o recunoaBtere. veEi fi apreciaEi, acceptaEi. V@ place? !tunci totul este Dn regul@. )ac@ nu v@ place, atunci sc im*aEi#o. P@rinEii, profesorii, insist@ asupra faptului c@ tre*uie s@ fiEi apreciaEi, c@ tre*uie s@ fiEi respectaEi. !ceasta este o strategie foarte su*til@ pentru a p@stra lumea su* control. Cnv@EaEi un lucru fundamental: faceEi tot ceea ce vreEi s@ faceEi, tot ce v@ place s@

faceEi. Gi nu cereEi niciodat@ ca munca voastr@ s@ primeasc@ vreo recunoaBtere. !r Dnsemna s@ cerBiEi. )e ce s@ ceri s@ Ei se acorde vreo recunoaBtere? )e ce s@ um*li dup@ acceptare? PriveBte Dn profunzimile fiinEei tale. Poate c@ nu DEi place cu adev@rat ceea ce faci. Poate c@ DEi este team@ c@ nu te afli pe calea cea *un@. 3ecunoaBterea te va a2uta s@ simEi c@ ai dreptate. &aptul de a fi recunoscut te va face s@ simEi c@ te afli pe drumul cel *un. !dev@rata pro*lem@ Eine de sentimentele tale. ea nu are nimic de#a face cu lumea exterioar@. )e ce s@ depinzi de alEii? Toate aceste pro*leme depind de alEii, iar tu DnsuEi devii dependent. CFnd te eli*erezi de aceast@ dependenE@, te transformi Dntr#un individ. -ar faptul de a deveni individ, de a tr@i Dn deplin@ li*ertate, de a#Ei potoli setea de li*ertate *Fnd de la propriile tale izvoare, Dnseamn@ a fi o fiinE@ pe deplin centrat@, Dnr@d@cinat@. Gi acesta este Dnceputul ultimei tale Dnfloriri. )ac@ inteligenEa te menEine Dn sfera inocenEei, este cel mai frumos lucru cu putinE@. Cns@ dac@ ea este opusul inocenEei, atunci este pur Bi simplu Biretenie. Gi nimic altceva. nu este vor*a Dn nici un caz de inteligenE@. Cn clipa Dn care inocenEa dispare, puritatea inteligenEei dispare la rFndul ei. inteligenEa se transform@ Dntr#un cadavru. $ste mai *ine s@ o numim (Dntelect(. $a v@ poate transforma Dn mari intelectuali, dar nu produce nici o transformare a vieEii voastre Bi nu desc ide nici o poart@ spre misterele existenEei. !ceste mistere sunt revelate numai copilului inteligent. -ar fiinEa cu adev@rat inteligent@ DBi p@streaz@ prospeEimea copil@riei pFn@ Dn ultima clip@ a vieEii. $a nu DBi pierde uimirea pe care o simte copilul atunci cFnd priveBte p@s@rile, florile, cerul... -nteligenEei tre*uie s@ i se al@ture Bi calitatea de a fi inocent. &aptul c@ adev@rul nu e ceva democratic este un lucru realmente straniu. Ceea ce este adev@rat nu se poate ot@rD printr#o ma2oritate de voturi. aceasta cale nu duce niciodat@ la adev@r. ,amenii vor vota pentru ceea ce este mai conforta*il. minciunile au aceast@ calitate, deoarece Dn leg@tur@ cu ele nu tre*uie f@cut nimic # ele tre*uie doar crezute. !dev@rul presupune un efort intens, o cercetare profund@ Bi un simE al riscului. tre*uie s@ p@BeBti singur pe o cale neum*lat@ de nimeni. 4n om cu adev@rat matur are o serie de calit@Ei care sunt mai degra*@ stranii. Cn primul rFnd, el nu mai este o persoan@, el nu mai este un ego. $ste prezent, Dns@ nu Dn calitate de persoan@. Cn al doilea rFnd, el seam@n@ cu un copil. este simplu, este inocent. +usEin deci c@ o persoan@ matur@ este Dnzestrat@ cu o serie de calit@Ei foarte stranii, pentru c@ noEiunea de (maturitate( este de o*icei asociat@ cu experienEa, cu vFrsta. Persoana cu adev@rat matur@ poate fi *atrFn@ din punct de vedere *iologic. din punct de vedere spiritual Dns@, ea va fi la fel de inocent@ ca un copil. "aturitatea sa nu e o simpl@ experienE@ do*Fndit@ de#a lungul vieEii. atunci ea nu ar mai fi ca un copil, nu ar mai fi o prezenE@. "aturitatea nu are nimic de#a face cu experienEa de viaE@. $a este legat@ de c@l@toria interioar@, de experienEele interioare. Cu cFt o fiinE@ patrunde mai mult Dn interiorul ei, cu atFt este mai matur@. !tunci cFnd a a2uns Dn DnsuBi centrul fiinEei sale, este pe deplin matur@. Cn acea clip@ Dns@, persoana dispare, r@mFne doar o prezenE@. ego#ul dispare, r@mFne numai t@cerea. CunoaBterea

dispare, r@mFne doar inocenEa. Pentru mine, maturitatea este un alt nume al realiz@rii de sine. !i a2uns la o deplin@ actualizare a potenEialului t@u. PotenEialul s#a actualizat. +@mDnEa Bi#a Dnc eiat lunga c@l@torie Bi a Dnflorit. "aturitatea are un parfum specific. ea Dnzestreaz@ individul cu o frumuseEe extraordinar@. $a aduce cu sine inteligenEa, o inteligenE@ neo*iBnuit@. &iinEa respectiv@ se transform@ Dn pur@ iu*ire. !cEiunea sa este iu*ire, iar a*senEa acEiunii este tot iu*ire. ViaEa sa este iu*ire, moartea sa este iu*ire. !cea fiinE@ este pur Bi simplu o floare a iu*irii. )e fiecare dat@ cFnd o fiinE@ realizeaz@ ceva adev@rat, inima sa Dncepe s@ danseze. -nima sa este singura care poate s@ m@rturiseasc@ adev@rul. -ar aceast@ m@rturie nu poate fi facut@ prin intermediul cuvintelor. $a poate fi realizat@ Dn felul ei: prin iu*ire, prin dans, prin muzic@ # folosind modalit@Ei nonver*ale. Comunicarea se produce, Dns@ f@r@ a face apel la lim*a2 Bi la logic@. "uzica modern@ Bi#a pierdut locul pe care Dl avea Dn trecut, deoarece a uitat care este rolul ei real. $a Bi#a uitat originile. $a nu Btie c@ se g@seBte Dn legatur@ cu meditaEia. -ar acest lucru este vala*il Bi pentru celelalte arte. $le s#au Dndepartat, toate, de meditaEie. Gi Dmping fiinEele umane spre ne*unie. !rtistul prezint@ un pericol atFt pentru el DnsuBi cFt Bi pentru pu*licul s@u. Poate c@ respectivul se exprim@ prin pictur@, Dns@ aceast@ pictur@ este ne*un@. ea nu provine din meditaEie. +ingurul rol al minEii este acela de a diviza. -nima are rolul de a descoperi leg@turile care unesc lucrurile, iar acest lucru nu poate fi f@cut de c@tre minte. :Fndul la liniBte Bi t@cere nu DncFnta pe nimeni. -ar aceast@ pro*lem@ nu este numai a voastr@. este pro*lema minEii Dn sine, deoarece a fi liniBtit, a r@mFne Dn t@cere, Dnseamn@ de fapt a fi Dntr#o stare non#mental@. "intea nu poate r@mFne liniBtit@. $a are nevoie Dn permanenE@ de gFndire, de continua Dngri2orare. "intea funcEioneaz@ ca o *iciclet@: cFt timp pedalezi, DBi continu@ activitatea. din clipa Dn care nu o mai faci, se opreBte. "intea este un ve icul cu dou@ roEi, iar gFndirea ta este o permanent@ pedalare. C iar dac@ uneori r@mFi puEin Dn t@cere, dup@ un timp Dncepi s@ DEi faci pro*leme: (Ce e cu t@cerea asta?( ,riginea tensiunilor poate fi divers@. gFndurile pot ap@rea din orice surs@. )e fapt, mintea poate exista numai Dntr#un singur fel # fugind Dn continuu dup@ ceva sau de ceva. goana este prezent@ Dns@ Dn am*ele cazuri. !ceast@ fug@ este Dns@Bi mintea. Cn clipa Dn care te opreBti, mintea dispare. Cncerc@m, prin orice mi2loace, s@ trecem peste senzaEia c@ suntem str@ini unul faE@ de altul. )e aceea am Bi inventat tot felul de ritualuri. 4n *@r*at se c@s@toreBte cu o femeie. Gi ce este Dn fond c@s@toria? $ste doar un ritual. )e ce este nevoie de el? )eoarece soEii doresc s@ treac@ peste faptul ca sunt str@ini, doresc s@ comunice cumva, s@ intre Dn relaEie. Cns@ aceast@ relaEie nu este creat@ niciodat@. ei DBi imagineaz@ c@ unul 2oac@ rolul soEului, cel@lalt rolul soEiei, Dns@ r@mFn str@ini unul faE@ de altul. Gi vor tr@i astfel Dmpreun@ toat@ viaEa, Dns@ nu vor fi nimic mai mult decFt niBte str@ini, deoarece nimeni nu poate p@trunde Dn singur@tatea celuilalt.

+enzaEia de ciud@Eenie dispare numai dac@ puteEi p@trunde Dn singur@tatea mea, sau dac@ pot intra Dn singuratatea voastr@ # Dns@ acest lucru nu este posi*il, acest lucru nu se poate realiza din punct de vedere practic. Putem s@ ne apropiem foarte mult, Dns@ cu cFt ne apropiem mai mult, cu atFt devenim mai conBtienEi de faptul c@ suntem str@ini. apropiindu#ne, o*serv@m mai *ine acest lucru. Cel@lalt Dmi este total necunoscut. s#ar putea c iar s@ nu fiu Dn stare s@ Dl cunosc. &iecare este Dm*r@cat Dntr#o armur@. Cn primul rFnd: copilul se naBte, complet nea2utorat, Dntr#o lume despre care nu Btie nimic. $ste firesc s@ Di fie team@ de necunoscutul care se desc ide Dn faEa lui. $l nu a uitat Dnc@ acele nou@ luni de deplina siguranE@, Dn care era lipsit de orice gri2@, li*er de orice r@spundere, f@r@ s@#Bi fac@ pro*leme Dn privinEa zilei de mFine. Pentru noi este vor*a de numai nou@ luni, pentru el este Dns@ o eternitate. $l nu are noEiunea timpului. nu Btie nimic despre calendar, despre ore, minute, zile sau luni. $l a tr@it o eternitate Dn deplina siguranE@, f@r@ nici o responsa*ilitate. !poi este aruncat deodat@ Dntr#o lume necunoscut@, Dn care depinde cu totul de ceilalEi. $ste deci firesc s@ se team@. ToEi sunt mai mari decFt el, mai puternici Bi Di este imposi*il s@ supravietuiasc@ f@r@ a2utorul lor. Copilul este conBtient de dependenEa sa. el Bi#a pierdut independenEa, li*ertatea. )intr#un anumit punct de vedere, armura poate reprezenta o necesitate. poate c@ este. Cns@, odata cu Dnaintarea Dn vFrst@, are loc nu numai o creBtere ci Bi o maturizare. Gi DncepeEi s@ deveniEi conBtienEi de ceea ce purtaEi Dn interiorul vostru. PriviEi Dndeaproape Bi veEi g@si Dn voi teama. , persoan@ matur@ tre*uie s@ renunEe la tot ceea ce are vreo legatur@ cu frica. !stfel se instaleaz@ maturitatea. 4rmariEi pur Bi simplu toate acEiunile voastre, toate credinEele voastre Bi Dntre*aEi#v@ dac@ au la *az@ realitatea, experienEa sau teama. Tot ceea ce se *azeaza pe team@ tre*uie aruncat imediat, f@r@ nici o ezitare. $ste armura voastr@. !rmura voastr@ psi ologic@ nu poate fi Dndep@rtat@. v@ veEi lupta pentru a o p@stra. +unteEi singurii capa*ili de a face ceva pentru a o Dndeparta: tre*uie s@ Di examinaEi cu atenEie p@rEile componente. )ac@ acestea s#au format ca urmare a DnEelegerii, a experienEelor voastre, atunci nu tre*uie operat@ o renunEare, ci o integrare Dn propria voastr@ fiinE@. Cns@ nu veEi g@si Dn armura voastr@ nici m@car un singur lucru care s@ ai*@ la *aza experienEa. $a este format@ numai de team@, de la ! la I. Cntreaga noastr@ viaE@ se *azeaz@ pe team@, iar toate celelalte experienEe sunt otr@vite de ea. -u*im o alt@ fiinE@, Dns@ aceast@ iu*ire are la *az@ frica. &rica distruge, frica otr@veBte. Caut@m s@ descoperim adev@rul, Dns@ Dn cazul Dn care c@utarea noastr@ se *azeaz@ pe team@, nu vom reuBi s@#l g@sim. ,rice aEi face, reEineEi un singur lucru: creBterea voastr@ nu se va putea realiza dac@ are drept fundament frica. veEi tremura Bi veEi muri. &rica este Dn slu2*a morEii. , fiinE@ lipsit@ de team@ este r@spl@tit@ cu toate darurile vieEii. Nu mai exist@ nici o separare. sunteEi Dnc@rcaEi cu daruri. Gi Dn tot ceea ce DntreprindeEi aveEi o putere, o siguranE@, o extraordinar@ senzaEie de autoritate. $ste necesar@ DnEelegerea procesului de identificare # modul Dn care fiinEa se identific@ cu ceva care nu este ea Dns@Bi. Cn acest moment v@ identificaEi cu mintea. CredeEi c@ sunteEi mintea. )e aici provine teama. dac@ v@ identificaEi cu mintea, atunci *ineDnEeles c@ Dn clipa Dn care se opreBte, sunteEi terminaEi, nu mai existaEi. -ar voi nu cunoaBteti nimic care s@ fie transcendent minEii.

!dev@rul este c@ nu sunteEi mintea, sunteEi ceva care o transcende. ca urmare, este a*solut necesar ca toate miBc@rile minEii s@ se opreasc@ pentru a va da seama # pentru prima dat@ # c@ sunteEi diferiEi de ea. voi puteEi exista c iar Bi Dn a*senEa ei. "intea a plecat, iar voi sunteEi Dnc@ prezenEi # cu mai mult@ *ucurie, mai mult@ glorie, mai mult@ lumin@, mai mult@ conBtiinE@, mai mult@ fiinEare. !dev@rul este c@ suntem singuri, c@ suntem str@ini, iar lumea ar fi cu mult mai *un@ dac@ am accepta acest lucru ca pe un adev@r fundamental # faptul c@ suntem str@ini. Ce este r@u Dn a te Dndr@gosti de un str@in? )e ce tre*uie neap@rat s@ distrugi aceast@ senzaEie a necunoscutului Dnainte de a te Dndr@gosti de el? 4nul din lucrurile frumoase ale vieEii este acela ca suntem cu toEii str@ini Bi nu avem nici o posi*ilitate de a sc im*a aceast@ realitate. $ste frumos s@ existe str@ini care se iu*esc, s@ existe str@ini care DEi sunt prieteni Bi pe care Di DntFlneEti Dn Dntreaga lume. !tunci Dntreaga lume devine un mister. ea este realmente un mister. $ste cunoscut faptul c@ atunci cFnd te Dndr@gosteBti de un *@r*at, iu*irea ta nu se Dndreapt@ c@tre *@r*atul real ci c@tre unul plasmuit de imaginaEia ta. Cnainte de a fi Dmpreun@, cFnd Dl z@reBti de la fereastra ta, cFnd Dl DntFlneBti pe pla2@ cFteva minute, sau cFnd v@ EineEi de mFn@ la film, DncepeEi s@ v@ spuneEi: (+untem f@cuEi unul pentru altul(. Cns@ nici o fiinE@ nu este facut@ pentru alta. V@ proiectaEi doar, Dn mod inconBtient, propriile fantasme asupra celuilalt. CreaEi astfel Dn 2urul lui o anumit@ aur@, iar el o creeaz@ Dn 2urul vostru. Totul pare frumos, deoarece DnfrumuseEaEi totul, visaEi, nu vedeEi realitatea. "ai mult, fiecare se str@duieBte s@ deran2exe cFt mai puEin imaginaEia celuilalt. Prin urmare, femeia se comport@ aBa cum doreBte *@r*atul, iar acesta se poart@ aBa cum doreBte partenera sa. Cns@ acest lucru se poate DntFmpla numai cFteva minute, cel mult cFteva ore. ,dat@ ce v@ c@s@toriEi Bi tre*uie s@ tr@iEi Dmpreun@ dou@zeci Bi patru de ore pe zi, acest lucru # aceast@ pretenEie de a fi ceea ce nu eBti de fapt # se transform@ Dntr#o povar@ de nesuportat. CFt timp puteEi s@ v@ comporta@i Dn aBa fel DncFt s@ satisfaceEi fantezia celuilalt? "ai devreme sau mai tFrziu acest lucru devine dificil. Gi DncepeEi s@ v@ r@z*unaEi. CncepeEi s@ distrugeEi tot ceea ce imaginaEia *@r*atului a creat Dn 2urul vostru, deoarece nu doriEi s@ fiEi prizoniera unei imagini # doriEi s@ fiEi, pur Bi simplu, voi DnBiv@. Tot astfel se DntFmpl@ Bi cu *@r*atul: el doreBte s@ fie li*er, s@ fie el DnsuBi. !cesta este veBnicul conflict dintre Dndr@gostiEi, senzaEia la care se a2unge Dn toate relaEiile. -u*irea v@ d@ruieBte Dntotdeauna li*ertatea. -u*irea permite celuilalt s@ fac@ tot ceea ce simte c@ tre*uie s@ fac@. -ndiferent ce ot@r@Bte el ca Dl va transpune Dntr#o stare de *eatitudine, alegerea Di aparEine Dn Dntregime. )ac@ iu*iEi persoana respectiv@, Di respectaEi intimitatea. Nu va amestecaEi Dn viaEa ei intim@. Nu DncercaEi s@ impuneEi nimic fiinEei sale interioare. CerinEa fundamental@ a vieEii este urm@toarea: (Dl accept pe cel@lalt aBa cum este(. -ar iu*irea nu Dncearc@ niciodat@ s@ Dl sc im*e pe celalalt Dn conformitate cu ideea pe care o avem despre el. Nu DncercaEi s@ a2ustaEi persoana pe ici pe colo, pentru a o potrivi cu un Ba*lon. nu procedaEi la fel ca toat@ lumea0 )ac@ iu*iEi cu adev@rat, atunci nu aveEi de pus nici o condiEie. -ar dac@ nu iu*iEi, atunci cine v@ d@ dreptul s@ puneEi condiEii?

$ste foarte clar. )ac@ iu*iEi, atunci nu se pune pro*lema unor condiEii. -u*eBti cealalt@ fiinE@ aBa cum este ea. Nici dac@ nu iu*iEi nu este nici o pro*lem@. Nu v@ priveBte ce face cel@lalt: nu se pune pro*lema nici unei condiEii. Celalalt poate s@ fac@ tot ceea ce doreBte. )ac@ gelozia dispare, iar iu*irea r@mFne totusi prezent@, atunci viaEa voastr@ are ceva care merit@ s@ fie p@strat. CFnd DEi DmparEi fericirea cu altul, nu te Dnc izi Dmpreun@ cu el Dntr#o Dnc isoare: pur Bi simplu d@ruieBti. Nu aBtepEi nici m@car mulEumire sau gratitudine. )@ruieBti pentru c@ eBti prea plin, d@ruirea este o necesitate. !Badar, Dn cazul Dn care apare gratitudinea, ea este Dndreptat@ c@tre persoana care a acceptat iu*irea ta, care a acceptat darul t@u. !cceptarea ei te#a eli*erat, Ei#a permis s@#Ei reverBi iu*irea asupra ei. Gi cu cFt Dmp@rtaBeBti mai mult celuilalt, cu cFt d@ruieBti mai mult, cu atFt eBti mai *ogat. )@ruind astfel, nu pierzi nimic Bi nici nu se iveBte gFndul (aB putea pierde totul(. )e fapt, cu cFt pierzi mai mult, cu atFt existenEa DBi revars@ mai mult prospeEimea asupra ta, d@ruindu#Ei prim@veri pe care pFn@ atunci nici nu le *@nuiai. )ac@ Dntreaga existenE@ este unitar@ Bi dac@ are Dntotdeauna gri2@ de copaci, de animale, de munEi, de oceane, de la cel mai mic fir de iar*@ pFn@ la cea mai mare stea, atunci va avea gri2@ Bi de tine. )e ce s@ fii posesiv? Posesivitatea arat@ un singur lucru: c@ nu poEi avea Dncredere Dn existenE@. Tre*uie s@ te asiguri c@ totul este Dn regul@ Dn ceea ce te priveBte, nu ai Dncredere Dn existenE@. Neposesivitatea Dnseamn@, Dn principal, Dncredere Dn existenE@. Nu ai nevoie s@ posezi, Dntregul DEi aparEine de2a. 3enunE@ la ideea c@ ataBamentul Bi iu*irea sunt unul Bi acelasi lucru. $le sunt antagoniste. !taBamentul este cel care distruge Dntreaga iu*ire. )ac@ alimentezi ataBamentul, iu*irea va fi distrus@. dac@ DntreEii Bi alimentezi iu*irea, ataBamentul va disp@rea de la sine. -u*irea Bi ataBamentul nu sunt unul Bi acelaBi lucru. ele sunt dou@ fenomene complet distincte. Gi c iar antagoniste. !mintiEi#v@ Dn permanenE@ regula de *az@ a vieEii: dac@ adoraEi pe cineva, mai devreme sau mai tFrziu v@ veEi r@z*una. Tre*uie s@ fiEi atenEi s@ nu v@ l@saEi manipulaEi de nici o persoan@, indiferent care ar fi intenEiile acesteia. Tre*uie s@ v@ feriEi de aceBti oameni de *ine, care v@ sf@tuiesc s@ faceEi aBa Bi pe dincolo. !scultaEi#i Bi mulEumiEi#le. -ntenEiile lor nu sunt rele, Dns@ pFn@ la urm@ se termin@ prost. !scultaEi#v@ doar inima. $a este singurul vostru maestru interior. ,amenii din 2ur v#au 2udecat mereu, iar voi aEi acceptat automat ideile lor. +uferiEi din cauza tuturor acestor 2udec@Ei, pe care le aruncaEi la rFndul vostru asupra altora. !cest lucru este Dns@ cu totul nefiresc. Gi Dntreaga omenire sufer@ din cauza lui. )ac@ vre@i s@ nu fiEi antrenaEi Dn acest 2oc, prima condiEie este de a nu v@ 2udeca pe voi

DnBiv@. !cceptaEi#v@, plini de umilinE@, imperfecEiunea, eBecurile, greBelile, sl@*iciunile. Nu este nevoie s@ pretindeEi c@ sunteEi altfel. &iEi pur Bi simplu voi DnBiv@. spuneEi#v@: ("i#e fric@. mi#e team@ de nopEile Dntunecate. "i#e team@ s@ merg noaptea Dn p@dure.( Ce este r@u Dn acest lucru? $ste ceva omenesc. ,dat@ ce te accepEi pe tine DnsuEi aBa cum eBti, vei putea s@ Di accepEi Bi pe ceilalEi, c@ci DEi vei da seama c@ sufer@ # la rFndul lor # de aceeaBi *oal@. -ar faptul de a#i accepta Di va a2uta s@ se accepte la rFndul lor. Putem inversa Dntregul proces: v@ acceptaEi pe voi DnBiv@, iar acest lucru v@ face capa*ili s@ Di acceptaEi Bi pe ceilalEi. Gi pentru c@ sunt acceptaEi de ceilalEi, ei cunosc pentru prima dat@ frumuseEea accept@rii # ei experimenteaz@ aceast@ stare de pace Bi Dncep, la rFndul lor, s@ Di accepte pe ceilalEi. )ac@ Dntreaga omenire a2unge Dn punctul Dn care fiecare este acceptat exact aBa cum este, ?0 la sut@ din Dntreaga nefericire va disp@rea pur Bi simplu de la sine. !ceast@ nefericire nu are nici un fundament, iar inimile voastre se vor desc ide de la sine, iu*irea voastr@ se va rev@rsa asupra celorlalEi. !dev@rul este Dntotdeauna pur, direct, detaBat de toate. $l are o frumuseEe deose*it@, deoarece este esenEa vieEii, a existenEei, a naturii. Nimeni nu minte, cu excepEia omului. , tuf@ de trandafiri nu poate minEi. $a tre*uie s@ produc@ trandafiri. din ea nu pot ieBi g@l*enele, ea nu poate DnBela. Ci este imposi*il s@ fie altfel decFt este. Cntreaga existenE@, cu exceptia omului, tr@ieste Dn adev@r. !dev@rul este religia Dntregii existen@e. numai fiinEa uman@ face excepEie. )ar Dn clipa Dn care omul se ot@r@Bte s@ devin@ o parte a existenEei, adev@rul devine religia sa. !ceasta este cea mai mare revoluEie care i se poate DntFmpla oric@rei fiinEe. !cesta este momentul de glorie. Voi nu vedeEi lumea aBa cum este, o vedeEi aBa cum v@ o*lig@ mintea voastr@ s@ o percepeEi. Gi acest lucru Dl puteEi constata pretutindeni. ,amenii sunt condiEionaEi Dn cele mai diverse feluri, iar mintea nu este nimic altceva decFt condiEionare. $i privesc lucrurile conform pre2udec@Eilor pe care le au. acestea au o anumit@ culoare. &acem distincEii, consider@m o fiinE@ superioar@ Bi alta inferioar@, consider@m c@ *@r*atul este mai puternic iar femeia mai sla*@ Bi Di diferenEiem pe oameni Dn funcEie de inteligenEa lor... 4nele rase au susEinut c@ sunt poporul ales al lui )umnezeu. &iecare religie pretinde c@ scriptura ei este scris@ de )umnezeu DnsuBi. Toate aceste lucruri constituie, strat peste strat, mintea voastr@. PFn@ cFnd nu veEi fi Dn stare s@ l@saEi Dntreaga minte deoparte Bi s@ priviEi lumea direct, imediat, prin intermediul conBtiinEei, nu veEi fi niciodat@ capa*ili s@ vedeEi adev@rul. Cel mai mare act de cura2 este acela de a renunEa la minte. Cel mai cura2os om este acela care priveBte lumea aBa cum este ea, f@r@ ca Dntre aceasta Bi el s@ se interpun@ mintea. 'umea este cu totul altfel, neasemuit de frumoas@. Nu mai exist@ nimic inferior sau superior, nu mai exist@ nici o deose*ire. Cn general se crede c@ intelectualii sunt oameni inteligenEi. Nu este adev@rat. -ntelectualii se *azeaz@ pe cuvinte moarte. -nteligenEa nu poate face acest lucru. -nteligenEa arunc@ cuvFntul, care este cadavrul. Gi p@streaz@ vi*raEia lui vie. Calea unei fiinEe inteligente este calea inimii, deoarece inima nu este interesat@ de cuvinte. o intereseaz@ numai seva conEinut@ Dn ele. $a nu p@streaza recipientele, ea *ea pur Bi simplu sucul Bi arunc@ recipientul.

Pentru mine, fiinEa religioas@ nu este cea aflat@ mai presus de natur@, ci aceea care este Dn Dntregime natural@, care a explorat natura Dn toate dimensiunile ei, care nu a l@sat nimic neexplorat. &iinEele tre*uie s@ tr@iasc@ o viaE@ natural@ pentru a a2unge la o moarte fireasc@. "oartea care se DntFmpl@ firesc reprezint@ culminarea unei vieEi tr@ite Dn c ip firesc, f@r@ nici o in i*iEie, Dn a*senEa oric@rei st@ri depresive. , viaEa ca aceea a animalelor, p@s@rilor Bi copacilor, f@r@ nici o discontinuitate. o viaE@ tr@it@ li*er, care Di permite naturii s@ se reverse prin intermediul ei, f@r@ nici o opoziEie, ca Bi cum voi aEi fi a*senEi, iar viaEa s#ar miBca de la sine. Nu voi sunteEi cei care tr@iEi viaEa. mai degra*@ viaEa v@ tr@ieBte pe voi. voi va aflaEi undeva Dn um*r@. Cn acest caz, punctul culminant al acestei vieEi va fi o moarte fireasc@. "oartea va fi o reflectare a acestui punct culminant, crescendo#ul Dntregii voastre vieEi. $a este, Dntr#o form@ condensat@, tot ceea ce aEi tr@it. &oarte puEini oameni au murit Dns@ Dn mod firesc, deoarece foarte puEini au tr@it Dn c ip firesc. Ne este team@ de moarte, deoarece Btim c@ vom muri =?...> Bi nu vrem ca acest lucru s@ se DntFmple. )orim s@ r@mFnem cu iluziile noastre. dorim s@ tr@im Dntr#o stare Dn care s@ putem spune: (toEi ceilalEi vor muri, Dns@ nu Bi eu.( !ceast@ iluzie este omniprezent@: ($u nu voi muri.( "oartea este un su*iect ta*u. ,amenilor le este team@ s@ discute despre ea, deoarece le aminteBte de propria lor moarte. $i sunt preocupaEi de viaEa de zi cu zi. apropierea morEii este iminent@ =?...>. Gi ca urmare apare dorinEa de a se refugia Dn activit@Eile lor. !cestea sunt ca o perdea: nu, nu vor muri, Dn nici un caz nu vor muri, cel puEin nu acum, poate mai tFrziu. (, s@ vedem noi, atunci cFnd se va DntFmpla.( )ac@ acceptaEi viaEa Dn totalitate, aEi acceptat Bi moartea. ea este doar o odi n@. !Ei lucrat toat@ ziua. nu doriEi oare s@ v@ odi niE? +omnul v@ reconforteaz@, v@ pune din nou Dn form@. Cntreaga o*oseal@ dispare, sunteEi din nou proaspeEi. "oartea realizeaz@ acelasi lucru, la un nivel mai profund. $a sc im*@ acest corp cu un altul, deoarece corpul pe care Dl aveEi nu mai poate fi Dnviorat de un somn o*iBnuit # a Dm*@trFnit =...>. +e impune o sc im*are mai important@. este nevoie de un corp nou. $nergia voastr@ vital@ are nevoie de o nou@ form@. "oartea este doar un somn care v@ a2ut@ s@ treceEi mai uBor Dntr#o nou@ form@. 4n om care este plin de fric@, DBi duce viaEa DnsoEit de o neDntrerupt@ team@ launtric@. $l este Dntotdeauna la limita ne*uniei, deoarece Dn viaE@ se pot DntFmpla multe, iar motivele de team@ nu lipsesc. PuteEi face o list@ considera*il@ cu toate motivele temerilor voastre. indiferent de prezenEa lor, r@mFneEi # totuBi # Dn viaE@. $pidemii, *oli, pericole, r@piri Bi # de cealalt@ parte # o viaE@ atFt de scurt@ =...>. -ar apoi urmeaz@ moartea, pe care nu o puteEi evita =...>. Cntreaga voastr@ viaE@ va deveni sum*r@. 3enunEaEi la team@. $a a p@truns Dn voi atunci cFnd eraEi copii, Dn mod inconBtient. 3enunEaEi acum la team@ Dn mod conBtient Bi deveniEi persoane adulte. ViaEa este cu atFt mai frumoas@ Bi mai luminoas@, cu cFt sunteEi mai maturi.

3esponsa*ilitatea nu este un 2oc. $ste una din cele mai autentice c@i de a tr@i periculos. Pentru mine lipsa de supunere este cea mai important@ revoluEie. !ceasta nu Dnseamn@ Dns@ c@ tre*uie s@ spuneEi (nu( Dn orice situaEie. !ceasta Dnseamn@ s@ decideEi pur Bi simplu ce s@ faceEi Bi ce s@ nu faceEi, dac@ este *ine s@ faceEi lucrul respectiv sau nu. Cnseamn@ a deveni voi DnBiv@ r@spunz@tori. PFn@ cFnd nu veEi afla adev@rul fiinEei voastre, nu veEi simEi niciodat@ marea *inecuvFntare a vieEii. Nu veEi fi niciodat@ capa*ili s@ fiEi plini de *ucurie pentru simplul fapt c@ existaEi. )ac@ nu puteEi experimenta adev@rul, nu veEi putea s@ intraEi Dn legatur@ cu acest cosmos infinit care este casa voastr@. $l v#a n@scut. Gi asteapt@ de la voi s@ a2ungeEi pe cea mai Dnalt@ culme a conBtienEei, deoarece prin voi existenEa poate deveni conBtienE@. Nu exist@ nici o alt@ cale. -ntelect Dnseamn@ gFndire, Dn timp ce constienEa este descoperit@ Dntr#o stare de ne# gFndire, Dntr#o liniBte atFt de deplin@ DncFt nu mai sunteEi deran2aEi de miBcarea nici unui gFnd. Cn acea t@cere, descoperiEi faptul c@ fiinEa voastr@ intim@ este la fel de vast@ ca Bi cerul. &aptul de a o cunoaBte este ceva care merit@ cu adev@rat s@ fie experimentat, restul cunoBtinEelor acumulate de voi nu reprezint@ decFt reziduuri. CunoBtinEele v@ pot a2uta, v@ sunt utile, Dns@ nu duc la o transformare a fiinEei voastre. $le nu v@ pot conduce la Dmplinire, la mulEumire, la iluminare. $le nu v@ pot conduce Dntr#un punct Dn care s@ puteEi spune: (!m a2uns acas@(. Nu exist@ nici un loc pe care s@ Dl putem numi cas@, pFn@ cFnd nu Dl g@sim Dnl@untrul nostru, Dn propria noastr@ fiinE@. ! d@rui iu*irea este o experienE@ real@, frumoas@, deoarece Dn acest caz eBti rege. ! primi iu*irea este o experienE@ nesemnificativ@, ca aceea a unui cerBetor. Nu fiEi cerBetori. "acar Dn ceea ce priveBte iu*irea, fiEi regi, deoarece iu*irea este o calitate inepuiza*il@. puteEi s@ d@ruiEi cFt de mult doriEi. Nu v@ fie team@ c@ se va epuiza Bi c@ v@ veEi spune Dntr#o *un@ zi: ()umnezeule0 Nu mai am nici un pic de iu*ire de d@ruit.( -u*irea nu este ceva cantitativ, ci calitativ. ea are calitatea de a creBte atunci cFnd d@ruiEi Bi de a se diminua atunci cFnd o EineEi doar pentru voi. )ac@ r@mFne numai Dn voi, moare. )@ruiEi deci cFt puteEi. Nu tre*uie s@ v@ pese. , minte zgFrcita DBi spune: (Cmi voi d@rui iu*irea numai anumitor persoane, care au anumite calit@Ei(. Voi nu DnEelegeEi faptul c@ aveEi Dn voi atFt de mult... sunteEi la fel ca un nor gata s@#Bi reverse ploaia. Norului nu Di pas@ dac@ se revars@ asupra stFncilor, gr@dinilor sau oceanului # acest lucru nu are nici o importanE@. $l vrea s@ se eli*ereze. Gi acea eli*erare Di d@ o senzaEie extraordinar@. Primul secret este: Nu cereEi niciodat@ s@ fiEi iu*iEi. Nu aBteptaEi iu*irea, gFndindu#v@ c@ o veEi d@rui numai atunci cFnd vi se va cere acest lucru.