Sunteți pe pagina 1din 2

Culoarul Siretului CULOARUL MOLDOVA-SIRET

Se desfoar n vestul podiului. Unii geografi (Gr.Posea, L.Badea pe harta geomorfologic a Romniei) l ataeaz la Subcarpai, alii (V.Bcuanu) la Podiul Moldovei. Relieful este alctuit din luncile i terasele celor dou ruri la care, n aval de Roman, se adaug glacisul de racord cu dealurile. Luncile sunt largi, au 2 3 trepte, aluviuni groase (10 15 m), cu pnze freatice bogate, captate pe plan local sau pentru alimentarea oraelor Iai, Roman, Bacu etc. Sunt apte terase pe Moldova i opt pe Siret, cu dezvoltare mare n sectorul de confluen. Condiiile climatice sunt similare regiunilor vecine; iarna gerurile intense i lungi creeaz inversiuni de temperatur (temperatura medie a lunii ianuarie este sub 4o C). Debitele rurilor sunt, pe Moldova, de 26,5 m3/s, iar pe Siret de la 70 m3/s n nord la 130 m3/s n sud, dar fluctueaz de la un sezon la altul. Pe terasele nalte sunt soluri argiloiluviale (luvisoluri, cf. SRTS 2003), iar pe cele joase cernoziomuri tipice, cernoziomuri cambice i cernoziomuri argiloiluviale (cernoziomuri i faeoziomuri, SRTS 2003) i lcoviti (gleiosoluri, SRTS 2003). Cea mai mare parte din vegetaia iniial a fost nlocuit de culturi agricole. Pdurile au rmas n lunci. Prin culoarele celor dou vi au existat nc din cele mai vechi timpuri importante drumuri comerciale. nsemntatea lor a crescut n Evul Mediu, dar mai ales din secolul XIX, cnd au fost construite cile ferate. n lungul lor s-au dezvoltat multe aezri: Municipiul Bacu, atestat documentar la 1408, a fost curte domneasc n secolul XVI (ruinele Curii Domneti i biserica Precista). Astzi este reedin de jude, aprox. 200.000 loc. un important centru industrial (construcii de avioane Aerostar, alimentar Agricola S.A., Pambac, prelucrarea lemnului, celuloz i hrtie Letea S.A.), nod feroviar, rutier i centru universitar de interes regional, centru turistic (casa natal G. Bacovia, casa pictorului Nicu Enea, biserica Precista i ruinele curii domneti din sec. XVI Alexndrel Vod). Municipiul Roman, atestat documentar la finele secolului XIV, este n prezent un nsemnat centru al industriei (metalurgic evi fr sudur, materialelor de construcii, alimentar zahr i dulciuri, obiecte sanitare etc).

Municipiul Adjud, format la confluena Siretului cu Trotuul, trg din 1838, ora din 1948, n prezent cu aprox. 17.000 loc., nod feroviar important (din magistrala CFR 500 se ramific linia Adjud Comneti Miercurea Ciuc), industria materialelor de construcii.