Cursul 1. Ce este UE în prezent ?

Contextul creării UE:

Tabloul istoric al Europei în jurul anului 1945

Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaţionale
- Înţelegerea situaţiei Europei după cel de-al Doilea Război Mondial
- Dobândirea de cunoştinţe referitoare la modul în care a evoluat Uniunea Europeană de-a
lungul timpului
- Însuşirea obiectivelor Uniunii Europene şi familiarizarea cu principalele tratate, instituţii şi
simboluri ale UE

Cuvinte cheie:
Europa, Al Doilea Război Mondial, Ideologii conducătoare, Războiul Rece, Blocada Berlinului,
Cortina de Fier, Tratate, Instituţiile UE, Simbolurile UE.

Cuprinsul Modului:
1.1. Tabloul istoric al Europei în jurul anului 1945
1.1.1. Situaţia Europei la sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial
1.1.2. Apariţia unei Europe divizate şi Războiul Rece
1.2. Situaţia actuală a construcţiei europene
Întrebări de autoevaluare şi teste grilă
Subiecte de control:
Teste grilă
Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor
Teme de control
Rezumat
Bibliografie
EXPUNEREA DETALIATĂ A TEMEI

Acest Curs prezintă, în prima parte, tabloul istoric al Europei în jurul anului 1945 pentru a
facilita înţelegerea originilor istorice ale procesului de integrare europeană. Este important să
înţelegem că dorinţa de menţinere a păcii pe continentul european, dorinţa de a evita recurenţa
unui conflict similar cu Al Doilea Război Mondial, au stat la baza proiectului de integrare al cărui
rezultat îl reprezintă Uniunea Europeană de astăzi, prima regiune economică a lumii, cel mai
important bloc comercial şi cel mai mare actor comercial global, în cadrul căreia statele membre
au fost integrate progresiv, economic şi politic, într-o măsură fără precedent din punct de vedere
istoric, prin mijloace exclusiv pacifiste. În a doua parte a Cursului, este prezentată situaţia
actuală a construcţiei europene, focalizând atenţia asupra a ceea ce este Uniunea Europeană
astăzi.

1.1. Tabloul istoric al Europei în jurul anului 1945

„Dar ce este neorânduiala la care a fost redusă Europa? ... pe suprafeţe întinse o mare şi
temătoare masă de fiinţe umane neliniştite, înfometate, apăsate de griji şi uimite privesc cu uimire la
ruinele oraşelor şi caselor lor şi scrutează orizonturile întunecate de teama apropierii unui alt nou
pericol, unei alte tiranii sau terori. ... Aceasta este ceea ce toţi europenii, grupaţi în atât de multe state şi
naţiuni ... au obţinut sfâşiindu-e unii pe alţii şi dezlănţuind dezastrul peste tot. Totuşi, există un remediu.
... Înseamnă recrearea Familiei Europene sau a unei părţi din aceasta, şi dotarea acesteia cu o structură
sub care poate trăi în pace, siguranţă şi libertate. Trebuie să construim un fel de state Unite ale Europei.”
Winton Churchill, Zurich, 19 septembrie 1946

1.1.1. Situaţia Europei la sfârşitul celui De-al Doilea Război Mondial

Înţelegerea situaţiei dramatice a Europei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial este
cheia înţelegerii eforturilor de după 1945 pentru integrare europeană. Războiul a ucis aproximativ
8 milioane de oameni în Europa de Vest, mai mult de 9 milioane în Europa Centrală şi de Est, iar
Uniunea Sovietică a pierdut în jur de 20 de milioane de oameni. Pentru a înţelege mai bine
spiritul anului 1945, este foarte elocventă comparaţia sugerată de Richard Baldwin – „dacă în
atacurile din 11 septembrie 2001 din SUA, au murit aproape 3000 de oameni, fapt ce a schimbat
radical percepţia multor oameni şi a multor guverne asupra lumii, făcând un calcul simplu, pentru
situaţia existentă la nivelul anului 1945, putem spune că pentru a se apropia de jertfa din timpul
războiului în Centrul şi Vestul Europei, ar fi fost nevoie de două atacuri tip „11 septembrie 2001”
în fiecare zi între anii 1938 şi 1945, fără a lua în considerare şi pe cei 20 de milioane de oameni
care au murit în fosta Uniune Sovietică”1. Războiul a cauzat, de asemenea, enorme pagube
economice. Spre exemplu, războiul a costat Italia şi Germania patru decenii sau mai mult de
creştere economică şi a scăzut produsul naţional brut al Franţei şi Austriei la nivelul celor din
secolul XIX.
Mai mult decât atât, Europa conştientiza că este victima unei doctrine greşite care a condus
la eşecuri guvernamentale în lanţ. În 1945, oricare familie din Europa făcea parte dintr-o
naţiune care fusese: fie condusă de un dictator fascist brutal, fie ocupată de o armată străină, fie
se aflase în ambele situaţii. Mai mult, pentru cei care în acea vreme se aflau la vârsta a doua, cel
de-al Doilea Război Mondial reprezenta deja cea de-a doua experienţă a morţii şi distrugerii,
după doar două decenii de la cataclismul provocat de Primul Război Mondial (1914-1918). În
plus, cel de-al Doilea Război Mondial a reprezentat a patra oară în 130 de ani, când Franţa şi
Germania au fost în centrul unor războaie tot mai înspăimântătoare. Astfel, în 1945, devenise clar
pentru toată lumea că era ceva greşit în felul în care statele europene se guvernau, fapt ce a
deschis calea unor schimbări radicale.

Preocupări primordiale şi ideologii conducătoare în anul 1945

Întrebarea care se afla pe buzele tuturor europenilor în jurul anului 1945, justificată de gradul
nemaiîntâlnit de devastare umană, economică, socială, politică, morală etc. era: Ce ar trebui să
facă Europa pentru ca în viitor un alt război să nu mai fie posibil? Soluţiile oferite s-au bazat pe
păreri ce ţineau de identificarea cauzelor războiului. Astfel, s-au afirmat trei şcoli de gândire.
Prima şcoală – „Planul Morgenthau”, plan înaintat de Secretarul Trezoreriei Statelor Unite,
Henry Morgenthau, în 1944, se baza pe condamnarea marelui perdant – Germania şi, pentru a
evita alte războaie europene viitoare, propunea distrugerea industriei Germaniei –cea care a
declanşat războiul - şi convertirea acesteia într-o „ţară eminamente agricolă şi pastorală, în

1
Richard Baldwin & Charles Wyplosz - The Economics of European Integration, 2nd edition, McGraw Hill Education, 2006,
p.4-5
caracter”. Cea de-a doua şcoală - Marxism-Leninismul, a dat vina pe capitalism pentru
majoritatea relelor din lume, inclusiv cele două războaie mondiale. Această părere a sugerat că
soluţia era comunismul. Cea de-a treia a dat vina pe naţionalismul distructiv, soluţia fiind
integrarea cât mai strânsă a tuturor naţiunilor europene. In timp ce dorinţa pentru o Europă
unită era auzită după războiul dintre 1914-18 şi în timpul războiului dintre 1939-45, declaraţia
cea mai faimoasă a acestei şcoli a fost discursul lui Winston Churchill din 1946, în cadrul căruia
se afirmă dorinţa de a clădi „Statele Unite ale Europei” 2.
Soluţia integrării europene a triumfat în cele din urmă, dar acest deziderat a fost departe de
îndeplinire în anii ’40.

Dacă aţi înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci trebuie să puteţi răspunde
la întrebarea următoare: Ce semnificaţie are anul 1945 pentru Europa?
Dacă consideraţi că aţi răspuns corect, continuaţi parcurgerea paragrafelor
următoare. Dacă nu, reveniţi asupra paragrafelor parcurse până acum.

1.1.2. Apariţia unei Europe divizate şi Războiul Rece

Situaţia economică, politică şi umanitară din Europa a fost cumplită între 1945-1947, mai ales în
Germania. In timp ce economiile vestice s-au ridicat în 1946, o mare parte din infrastructura,
industria şi locuinţele Europei zăceau în ruine. Producţia de alimente a fost foarte scăzută în
1946, iar iarna dintre 1946-47 a fost foarte grea. Majoritatea ţărilor europene sau se luptau cu
restabilirea propriilor guverne şi economii sau erau sub ocupaţie militară directă. Germania şi
Austria au fost împărţite în zone americane, franceze şi sovietice. Din punct de vedere politic,
Europa de Vest a suferit în acei ani puternice crize guvernamentale şi constituţionale: Generalul
de Gaulle a demisionat din funcţia de preşedinte al guvernului provizoriu în 1946 ca urmare a
unei neînţelegeri privind noua Constituţie a Franţei. Italia şi Belgia au experimentat conflicte
interne aprige privind monarhia. Italia a abolit monarhia printr-un referendum în care comuniştii
erau acuzaţi de manipulare. În Belgia, reîntoarcerea regelui a provocat scântei.
În Europa de Vest, anii 1945 şi 1946 au trecut fără a se înregistra progrese semnificative în
dezvoltarea unei arhitecturi postbelice. Capacităţile de guvernare limitate ale guvernelor din

2
poate fi ascultat pe http://www.ena.lu
Europa de Vest au fost supraîncărcate de situaţia umanitară jalnică. Lucrurile s-au mişcat mai
repede în Europa de Est. Uniunea Sovietică începuse deja implementarea propriei viziuni a unei
Europe noi, încă din timpul războiului. Comunismul a fost impus repede în ţările independente
odinioară, cum ar fi Estonia, Letonia şi Lituania, iar în 1948 partidele comuniste au preluat
puterea în Albania şi Yugoslavia şi câştigau teren şi în Grecia, dar şi în unele state vest-europene
(de ex., la alegerile parlamentare din 1946, comuniştii au câştigat 19% din voturi în Italia, şi 29%
în Franţa). ( a se vedea Imaginea 1)

Imaginea 1: Europa după cel de-al Doilea Război Mondial

Sursa: www.ena.lu

America şi Marea Britanie au respins în mod categoric viziunea sovietică asupra lumii. Alianţa
lor din timpul războiului cu URSS a fost dizolvată, iar confruntarea dintre Aliaţi şi Axă a fost
înlocuită de o confruntare între Est şi Vest, numită Războiul Rece. URSS impune comunismul în
Est chiar şi în ţările, independente odinioară cum ar fi Estonia, Letonia şi Lituania, iar în 1948
partidele comuniste au preluat puterea în Albania şi Yugoslavia şi câştigau teren în Grecia. SUA
şi Marea Britanie au concluzionat că, până în 1947, o Germanie puternică din punct de vedere
economic va fi esenţială pentru apărarea democraţiei liberale în Europa de Vest. Ei au unit zonele
americane şi britanice în „Bizonia” (septembrie 1947), iar Franţa, care anterior era în favoarea
Planului Morgenthau, s-a alăturat „Bizoniei” cu zona sa, în 1948. Germania şi-a redactat o
constituţie proprie în 1948, sub conducerea lui Konrad Adenauer. Ca reacţie la încercările vestice
de creare a unui guvern german în zonele lor, URSS a escaladat hărţuirea călătorilor vestici în
Berlin. În cele din urmă, sovieticii au impus faimoasa blocadă a Berlinului, din 24 iunie 1948,
iar puterile vestice au contracarat cu la fel de faimosul „pod aerian de la Berlin”. În mai 1949, a
fost înfiinţată Republica Federală Germană (cunoscută în mod neoficial ca Germania de Vest).
Noul guvern a fost de acord să contribuie cu forţe militare la efortul de apărare vestic.

Imaginea 2: Divizarea Germaniei şi Berlinului în cele 4 zone de dominaţie

Divizarea Berlinului

Divizarea Germaniei
 Divizarea Germaniei şi Austriei
Sursa: Atlas of Germany, disponibil la adrsa www.zum.de/whkmla/histatlas/germany/194548.gif

Imaginea 3: Europa divizată de Războiul Rece (1949-1955)

Sursa: www.learningcurve.gov.uk - Behind the smiles: Evaluating film of Potsdam 1945

Imaginea 4: Europa anilor ’70

Sursa: www.learningcurve.gov.uk - Behind the smiles: Evaluating film of Potsdam 1945

Dacă aţi înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci trebuie să puteţi
răspunde la întrebarea următoare: În perioada postbelică, ca răspuns la
întrebarea: „Cum poate Europa să evite un alt război?”, ce soluţii au fost
identificate?
Dacă consideraţi că aţi răspuns corect, continuaţi parcurgerea paragrafelor
următoare. Dacă nu, reveniţi asupra paragrafelor parcurse până acum.

1.2. Situaţia actuală a construcţiei europene

Ceea ce a pornit iniţial ca o cooperare modestă în domeniul cărbunelui şi oţelului între cei şase
membri fondatori (Franţa, Germania, Italia şi ţările Benelux), a ajuns să cuprindă în prezent 27 de
state europene membre.
Uniunea Europeană are în prezent 27 de State Membre, ca rezultat al unor valuri succesive de
extinderi (aderări):
1957: Franţa, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg;
1973: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie;
1981: Grecia;
1986: Spania şi Portugalia;
1995: Austria, Finlanda şi Suedia;
2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria;
2007: România şi Bulgaria.
 Dacă aţi înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci trebuie să puteţi
răspunde la întrebarea următoare: Care sunt ţările care au aderat la UE în
anul 2004?
Dacă consideraţi că aţi răspuns corect, continuaţi parcurgerea paragrafelor
următoare. Dacă nu, reveniţi asupra paragrafelor parcurse până acum.

Uniunea Europeană se pregăteşte pentru noi extinderi. Acest proces are ca scop extinrea paşnică
a zonei de stabilitate şi prosperitate către noi membri.
În momentul în care o ţară îşi depune candidatura pentru aderare la Uniunea Europeană şi cererea
sa a fost acceptată oficial, aceasta devine o „ţară candidată”. În prezent, acestea sunt în număr de
trei: Turcia, Croaţia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În general, negocierile se
desfăşoară pe parcursul a mai multor ani. Două state candidate au deschis negocierile de aderare
în 2005: Turcia (este stat candidat din decembrie 1999, cu toate că şi-a depus cererea de aderare
la UE în septembrie 1959; până în prezent a deschis 8 capitole de negociere, dintre acestea,
închizând până în prezent, negocierile doar pentru un capitol – Ştiinţă şi Cercetare; se prevede să
adere în 2015), Croaţia (este stat candidat din iunie 2004; până în prezent a deschis 21 capitole
de negociere). Consiliul European din 15-16 decembrie 2005 a decis acordarea statutului de tara
candidată şi fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, dar negocierile de aderare încă nu au
început. Alte ţări iau în considerare depunerea candidaturii lor în viitorul apropiat.
Alte ţări iau în considerare depunerea candidaturii lor în viitorul apropiat. În ianuarie 2006,
Comisia Europeană a adoptat o “Comunicare cu privire la Balcanii de Vest pe calea spre UE:
consolidarea stabilităţii şi creşterea prosperităţii”, în care se precizează că statele din Balcanii de
Vest potenţial candidate sunt: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Serbia şi Muntenegru, inclusiv
Kosovo, respectându-se Rezoluţia 1244 a Consiliului de Securitate a Naţiunilor Unite. Aceste
state sunt în prezent asistate de UE, pe toată perioada până la o eventuală aderare, prin Procesul
de Stabilitate şi Asociere (PSA) – politică-cadru a Uniunii Europene pentru ţările din Balcanii de
Vest, ale cărei obiective sunt, în special: stabilitatea şi o trecere rapidă la economia de piaţă,
promovarea cooperării regionale, respectiv perspectiva integrării în Uniunea Europeană.
Islanda este cel mai nou stat potenţial candidat, a depus cererea de aderare la UE, la data de 16
iulie 2009, este membră a Acordului Schengen din anul 2000, fiind însă şi membră a SEE
(Spaţiul Economic European), din 1 ianuarie 1994, respectiv, a AELS, din 1970. Islanda are
încheiat un acord bilateral de liber schimb cu UE, din anul 1972.

Dacă aţi înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci trebuie să puteţi
răspunde la întrebarea următoare: Care sunt statele candidate la UE prezent?
Dacă consideraţi că aţi răspuns corect, verificaţi-vă răspunsul cu harta din
Imaginea 5 şi apoi, continuaţi parcurgerea paragrafelor următoare. Dacă nu,
reveniţi asupra paragrafelor parcurse până acum.
Imaginea 5: Harta viitoarelor extinderi
ale UE
Ţări potenţial candidate: Albania, Bosnia
şi Herţegovina, Muntenegru, Kosovo
Ţări candidate: Turcia, Croaţia, FYR
Macedonia

Uniunea Europeană de azi speră să extindă bunăstarea fără precedent a pieţei ei interne la cei
doisprezece noi membri ai săi, care au aderat între 2004-2007, cât şi la noii ei vecini şi respectiv,
la noii candidaţi.
La baza procesului de integrare europeană stau următoarele Tratate:
Tratatul de la Paris (anul semnării - 1951/ anul ratificării sau
intrării în vigoare - 1952)
Tratatul de la Roma (anul semnării - 1957/ anul ratificării sau
intrării în vigoare - 1958)
Actul Unic European (anul semnării - 1986/ anul ratificării sau
intrării în vigoare - 1987)
Tratatul de la Maastricht (anul semnării - 1992/ anul ratificării sau intrării în vigoare - 1993)
Tratatul de la Amsterdam (anul semnării - 1997/ anul ratificării sau intrării în vigoare - 1999)
Tratatul de la Nisa (anul semnării - 2001/ anul ratificării sau intrării în vigoare - 2003)
Tratatul de Lisabona (anul semnării - 2007/ anul ratificării sau intrării în vigoare - 2009)

Schema 1: Tratatele UE de-a lungul timpului

 Dacă aţi înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci trebuie să puteţi
răspunde la întrebarea următoare: Care sunt tratatele care stau la baza
procesului de integrare europeană? Dacă consideraţi că aţi răspuns corect,
verificaţi-vă răspunsul cu schema din Schema 1 şi apoi, continuaţi
parcurgerea paragrafelor următoare. Dacă nu, reveniţi asupra paragrafelor
parcurse până acum.

Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt:

promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a fost instituită în 1993, iar moneda
unică a fost lansată în 1999);
să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru
ţările nemembre, o politică externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor
internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale);
să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională, dar o completează,
conferind un număr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni);
să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea pieţei interne şi în
particular de libera circulaţie a persoanelor);
să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către
instituţiile europene, împreună cu tratatele fondatoare);
Pentru realizarea acestor obiective, cinci instituţii sunt implicate în conducerea Uniunii
Europene, conferindu-i astfel supranaţionalitate:
Parlamentul European (ales de către popoarele statelor membre şi reprezentând cetăţenii
UE),
Consiliul (reprezentând guvernele statelor membre),
Comisia (executivul şi organismul cu drept de a iniţia legislaţie – reprezentând UE în
ansamblu),
Curtea de Justiţie (care asigură compatibilitatea cu dreptul comunitar),
Curtea de Conturi (responsabilă de controlul folosirii fondurilor comunitare).
Instituţiile UE sunt sprijinite de alte organisme:
Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor – ECOSOC (organisme consultative
care acordă sprijin ca poziţiile diferitelor categorii sociale şi regiuni ale Uniunii Europene să
fie luate în considerare),
 Avocatul Poporului în Uniunea Europeană (care se ocupă de plângerile cetăţenilor cu privire
la administraţia la nivel european),
Banca Europeană de Investiţii – BEI (instituţia financiară a UE) şi Banca Centrală
Europeană – BCE (răspunzătoare de politica monetară în zona Euro).
Uniunea Europeană a zilelor noastre se identifică deja prin mai multe simboluri proprii, astfel:
• Drapelul european este albastru, cu 12 stele galbene dispuse în formă de cerc, precum orele
pe cadranul unui ceas, simbolizând plenitudinea şi perfecţiunea, fără a avea legătură cu
numărul statelor membre. A fost adoptat iniţial de către Consiliul Europei, în 1955, şi a
devenit drapelul oficial al Comunităţii Europene în mai, 1986.
• Imnul Europei: “Oda bucuriei”, preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a de Ludwig
van Beethoven, a fost adoptată ca imn european de către Şefii de State şi de Guverne din
Uniunea Europeană, reuniţi în cadrul Consiliului European, în iunie 1985, la Milano. Fiecare
ţară membră îşi păstrează însă şi imnul naţional. Nu s-a stabilit încă o versiune oficială pentru
textul imnului.
• Ziua Europei: 9 mai –în amintirea declaraţiei lui Robert Schuman, din 1950
• Moneda unică: Euro - începând cu 1 ianuarie 1999, Euro a devenit moneda europeană unică.
Bancnotele şi monedele Euro au fost puse în circulaţie începând cu 1 ianuarie 2002. Sigla
monedei Euro este inspirată din litera epsilon a alfabetului grec şi de prima literă a cuvântului
Europa. Cele două linii paralele simbolizează stabilitatea Euro.
Din mai 2000, Europa are şi o devizã – „Unitate în diversitate” -, rodul unui concurs la care au
participat, cu propuneri, 80.000 de tineri, între 10 şi 20 de ani.

Dacă aţi înţeles paragrafele parcurse până aici, atunci trebuie să puteţi răspunde
la întrebarea următoare: Care este principalele obiective ale Uniunii
Europene? Dacă consideraţi că aţi răspuns corect, verificaţi-vă răspunsul şi
apoi, continuaţi parcurgerea paragrafelor următoare. Dacă nu, reveniţi asupra
paragrafelor parcurse până acum.
 Întrebări de autoevaluare:
1. Care sunt principalele instituţii ale Uniunii Europene?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
2. Enumeraţi organismele care sprijină instituţiile Uniunii Europene.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
3. Prezentaţi simbolurile Uniunii Europene.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
4. Descrieţi drapelul Uniunii Europene.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
5. Imnul european „Odă bucuriei” are text oficial?
................................................................................................................................................
6. Ce reprezintă Euro pentru Uniunea Europeană?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
 7. Care sunt ţările fondatoare ale construcţiei care, astăzi, se numeşte Uniunea Europeană?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
8. Care sunt primele ţări în mod oficial candidate la Comunitatea Economică Europeană
(C.E.E), în anul 1967?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
9. Care sunt statele în curs de aderare (candidate) la UE?
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
10. Prezentaţi statele potenţial candidate la UE.
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
................................................................................................................................................

Dacă aţi terminat de răspuns la întrebările de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date
confruntându-le cu materialul teoretic prezentat în acest Modul.

Nu aţi răspuns corect la toate întrebările? Nu fiţi dezamăgiţi, căci vă

recomandăm să reparcurgeţi materialul teoretic şi cu siguranţă veţi putea
răspunde acestor întrebări. E simplu! Puteţi de asemenea, să vă notaţi eventualele
nelămuriri, pentru a le clarifica în cadrul Activităţii tutoriale (AT).

Aţi răspuns corect la toate întrebările? FELICITĂRI!!! Continuaţi

parcurgerea acestui Curs pentru a vă pregăti corespunzător în vederea atingerii
obiectivelor stabilite pentru acest Modul.
 Teste grilă pentru autoevaluare:

1. Ce semnificaţie are anul 1945 pentru Europa:

a. sfârşitul celui de-al doilea război mondial, refugiaţi, foamete şi instabilitate
politică;
b. un climat propice schimbărilor radicale;
c. începutul procesului de integrare europeană în Europa de Vest şi finalizarea de
către URSS a proiectului de implementare a comunismului în ţările din Europa de
Est.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
2. În perioada postbelică, ca răspuns la întrebarea „Cum poate Europa să evite un alt
război?”, au fost identificate următoarele soluţii:
a. Planul Morgenthau, care sugerea distrugerea industriei Germaniei şi convertirea
acesteia într-o „ţară eminamente agricolă şi pastorală, în caracter”;
b. Instaurarea comunismului în întreaga Europă în locul capitalismului, responsabil
pentru majoritatea relelor din lume, inclusiv pentru cele două războaie mondiale;
c. Integrarea cât mai strânsă a tuturor naţiunilor europene, care va lichida urmările
naţionalismului distructiv, principala cauză a celor două războaie mondiale.
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
3. Expresia „Statele Unite ale Europei” aparţine discursului lui:
a. Winston Churchill din 1946;
b. Jean Monet din 1949;
c. Robert Schuman din 1950.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
4. La baza procesului de integrare europeană stau următoarele tratate:
a. Tratatul de la Paris (1951), Tratatul de la Roma (1957), Actul Unic European
(1986), Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997),
Tratatul de la Nisa (2000); Tratatul de la Lisabona (2007);
b. Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997), Tratatul de la
Nisa (2000);
c. Tratatul de la Maastricht (1992), Tratatul de la Amsterdam (1997), Tratatul de la
Nisa (2000), Tratatul Constituţional.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
5. Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt:
a. promovarea progresului economic şi social, afirmarea identităţii Uniunii Europene
pe scena internaţională (prin ajutor umanitar pentru ţările membre, o politică
externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor internaţionale,
poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale);
 b. să instituie cetăţenia europeană (care nu înlocuieşte cetăţenia naţională, dar o
completează, conferin un numâr de drepturi civile şi politice cetăţenilor europeni);
c. să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie (legată de funcţionarea pieţei
interne şi în particular de libera circulaţie a persoanelor); să existe şi să se
consolideze în baza dreptului comunitar (corpul legislaţiei adoptate de către
instituţiile europene, împreună cu tratatele fondatoare).
Varianta corectă este: A=a+b, B=b+c, C=a+c, D=a+b+c.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
6. Pentru realizarea obiectivelor Uniunii Europene, sunt implicate în conducerea
Uniunii Europene următoarele instituţii:
a. Parlamentul European, Consiliul European, Comisia Europeană;
b. Consiliul, Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiţie şi Curtea
de Conturi;
c. Comisia Europeană, Curtea Europeană de Justiţie, Parlamentul European şi
Consiliul European.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
7. Instituţiile Uniunii Europene sunt sprijinite de organisme ca:
a. Consiliul European, Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea
Europeană de Justiţie şi Curtea de Conturi;
b. Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor, Avocatul Poporului în
Uniunea Europeană, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Centrală Europeană;
c. Curtea Europeană de Justiţie şi Curtea de Conturi; Banca Europeană de Investiţii
şi Banca Centrală Europeană.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
8. Cele 12 stele de pe steagul Uniunii Europene semnifică:
a. numărul de state membre ale Comunităţii Europene;
b. perfecţiunea şi unitatea;
c. numărul statelor fondatoare ale Comunităţii Europene.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
9. Drapelul european a devenit drapelul oficial al Comunităţii Europene în anul:
a. 1986;
b. 1955;
c. 1957.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................
10. Imnul european „Odă bucuriei”, preludiul celei de-a patra părţi a Simfoniei a IX-a
de Beethoven, a fost adoptat în anul:
a. 1986;
b. 1985;
c. 1981.
Răspunsul considerat corect de către dumneavoastră este: ............................

Dacă aţi terminat de răspuns la testele grilă de mai sus, verificaţi-vă răspunsurile date
confruntându-le cu cele din tabelul următor:

Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:

1. A 6. b
Nr. întrebării Răspunsul corect: Nr. întrebării Răspunsul corect:
2. D 7. b
3. a 8. b
4. a 9. a
5. D 10. b

Teme pentru aprofundarea cunoştinţelor

1. Ascultați discursul lui Winston Churchil rostit la Zurich, la data de 19 septembrie 1949,
pe site-ul http://www.ena.lu. Ce alte informații interesante ați găsit vizitand
http://www.ena.lu?
2. Vizitați site-ul Bibliotecii Truman – http://www.trumanlibrarz.org/teacher/berlin.htm - şi
extrageţi documente despre situația Europei după al Doilea Război Mondial.
3. Vizualizați fotografii şi filme documentare despre Blocada Berlinului pe site-ul
http://www.usafe.af.mil/berlin/facts.htm
4. Aflați mai multe informații despre Uniunea Europeană – UE pe scurt, vizitand site-ul
http://europa.eu/abc/index_ro.htm
5. Vizualizați Panorama Uniunii Europene disponibilă la link-ul
http://bookshop.europa.eu/eubookshop/FileCache/PUBPDF/NA7606292ROD/NA760629
2ROD_002.pdf
6. Învațați mai multe despre Uniunea Europeană, prin joc,
http://europa.eu/europago/welcome.jsp
7. Familiarizaţi-vă cu următoarele site-uri:
http://europa.eu
europa.eu/abc/history
www.ena.lu
8. Pentru date, imagini şi informaţii despre Europa imediat după al Doilea Război Mondial,
când s-au pus bazele UE de azi, vizitaţi paginile web:
www.dhm.de
www.trumanlibrary.org
9. Referitor la istoria/evoluţia integrării europene, vizitaţi următoarele site-uri
http://www.oecd.org/document
www.europarl.eu.int/factsheets
europa.eu.int/comm/internal_market
 europa.eu.int/comm/external_relations
10. Referitor la colapsul comunismului în Europa Centrală şi de Est, informaţi-vă de pe site-
urile:
www.zum.de
www.historywiz.com
11. Referitor la date statistice despre UE, vizitaţi pagina web a Eurostat -
http://epp.eurostat.ec.europa.eu, inclusiv Statistics Database şi Country profiles
12. Descoperă Europa prin joc! – a se vizita http://europa.eu/europago/explore/welcome.jsp
- Testează-ţi cunoştinţele despre Europa

Rezumat
Uniunea Europeană are acum, 27 State Membre, ca rezultat a următoarelor valuri de extinderi
(aderări):
1957: Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda si Luxemburg
1973: Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie;
1981: Grecia;
1986: Spania şi Portugalia;
1995: Austria, Finlanda şi Suedia;
2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şi Ungaria,
2007: România şi Bulgaria
U.E. - State candidate: Croaţia, Turcia şi Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei.
U.E. - State potenţial candidate: Albania, Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru, Kosovo
(cu respectarea Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite) şi Islanda.
Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt:
promovarea progresului economic şi social
să afirme identitatea Uniunii Europene pe scena internaţională
să instituie cetăţenia europeană;
să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie;
să existe şi să se consolideze în baza dreptului comunita;
Cinci instituţii sunt implicate în conducerea Uniunii Europene, conferindu-i astfel
supranaţionalitate:
Parlamentul European,
Consiliul,
Comisia,
Curtea de Justiţie,
Curtea de Conturi.
Instituţiile UE sunt sprijinite de alte organisme:
 Comitetul Economic şi Social şi Comitetul Regiunilor –,
Avocatul Poporului în Uniunea Europeană,
Banca Europeană de Investiţii – BEI (instituţia financiară a UE) şi Banca Centrală
Europeană – BCE (răspunzătoare de politica monetară în zona Euro).
Uniunea Europeană a zilelor noastre se identifică prin mai multe simboluri proprii, astfel:
• Drapelul european.
• Imnul Europei: “Oda bucuriei
• Ziua Europei: 9 mai –în amintirea declaraţiei lui Robert Schuman, din 1950
• Moneda unică: Euro.
Deviza UE este „Unitate în diversitate”.

Bibliografie obligatorie
1. Dodescu, Anca; Giurgiu, Adriana, Economia integrarii europene, Editura Universitatii
din Oradea, Oradea, 2008 – a se citi Capitolul 1 (carte disponibilă pe pagina web a
disciplinei).

Bibliografie disponibilă on-line

1. http://europa.eu
2. europa.eu/abc/history
3. www.ena.lu
4. www.dhm.de
5. www.trumanlibrary.org
6. http://www.oecd.org/document
7. www.europarl.eu.int/factsheets
8. europa.eu.int/comm/internal_market
9. europa.eu.int/comm/external_relations
10. www.zum.de
11. www.historywiz.com
12. http://epp.eurostat.ec.europa.eu, inclusiv Statistics Database şi Country profiles