Originea si evolutia limbii romane

I . Limba romana limba romanica

In Istoria Limbii Romane, Alexandru Rosetti definea limba romana ca fiind
limba latina populara (sau vulgara) , vorbita neintrerupt in partile de rasarit ale
Imperiului Roman.Definitia pune in evidenta originea latina a limbii romane si
provenienta limbii romane din latina populara , care are niste particularitati distincte
fata de latina culta , literara.Definitia data de Al.Rosetti evidentiaza , de asemenea ,
continuitatea existentei limbii si a poporului roman in locul de formarepartea de
rasarit a Imperiului Roman,
ceea ce duce si la gruparea limbii romane in cadrul limbii romanice din grupa
orientala.
II . Formarea limbii romane
!imba romana sa format in sec I din mileniul I dupa cele " razboaie daco
romane (#$##$"%#$&#$') , cand, dacii fiind infranti , Dacia devine colonie romana si
e intens colonizata.Acest lucru are drept consecinta formarea poporului roman si
concomitent a limbii romane.
Acest proces se desfasoara simultan si dureaza aproximativ #&$"$$ de
ani.(ai intai se manifesta fenomenul bilingvsmului.)e utilizeaza simultan atat limba
auto*tona (de substrat) , dacogeta , cat si limba cuceritorilor , care este limba
oficiala.+reptat, limba auto*tona cedeaza locul limbiilatine populare , care se
transforma cu timpul in limba romana , o limba romanica la fel cu celelalte limbii
romanice aparute pe fundamentul limbii latine.
Din limba auto*tona au ramas aprox 150 de cuvinte descoperite prin
comparatie cu limba albaneza ,acestea formand o mostenire a limbii trace , abur ,
brad , brazda , mos , vatra etc, precum si unele denumiri toponimice , Arges , -iu ,
.ris , )iret.
III . Demonstrarea caracterului latin al limbii romane
!imba romana face parte din grupul limbilor romanice , alaturi
de, catalana , dalmata , franceza , italiana , portugheza , provensala , reto-
romana , sarda , spaniola.
Demonstrarea caracterului latin al limbii romane se poate face prin metoda
comparativ istorica.Aplicand aceasta metoda se constata ca sistemul fonetic ,
structura gramaticala a limbii romane , sintaxa si nucleul cel mai important al
vocabularului sunt de provenienta latina
#.sistemul foneticofonologic este cel mostenit din latina populara cu unele
modificari , astfel se remarca faptul ca din latina in romana sau produs urmatoarele
modificari ,
inc*iderea vocalei a atunci cand este urmata de consoanele m sau n
ex , campus / camp
canto / cant
o accentuat sa diftongat
ex , florem / floare
solem / soare
caderea consoanelor finale
inc*iderea vocalei l 0 cons m1n
ex , dentem / dinte
caderea lui * initial
ex , *omo / om
*abeo / (a) avea
b intervocalic sa elidat
ex , sebum / seu
cs / ps, 2 ct 3 2 2pt 3
ex , cocsa / coapsa, lactem lapte
".)tructura gramaticala a limbii romane e mostenita aproape integral din
cea a latinei populare , dar in general gramatica limbii romane populare fiind mai
simpla , romana a dus mai departe acest proces de simplitate a structurii gramaticale
)ub aspect gramatical, structura limbii romane este cea mai apropiata de
cea a latinei populare fata de toate limbile romanice.Acest lucru este explicabil prin
faptul ca legatura dintre romani si Roma a fost rupta mai din timp decat in cazul
celorlalte popoare romanice.
Astfel, in domeniul verbului sau mostenit din latina cele 4 moduri la care romana
a adaugat conditionaloptativul.
In latina erau 5 timpuri (imperfect , perfectul si mai mult ca perfectul) iar in romana
sa adaugat si perfectul compus.
)au mostenit de asemenea cele 6 con7ugari din latina ,
cantoare % (a) canta (I)
videoere % (a) vedea (II)
facoere % (a) face (III)
audioire % (a) auzi (I8)
In ceea ce priveste substantivul, a mostenit declinarile lor.In latina erau & declinari ,
iar in romana din cauza caderii consoanei finale , au ramas 5 declinari.
Am mostenit toate cele & cazuri din latina , cu exceptia 9Ablativului:.(area
varietate a pronumelor din romana isi are originea tot in latina %astfel ,ego , mei ,
mi*i , me / eu , mie , ma , mi.
;umeralul este mostenit integral din latina cu exceptia numeralului #$$.
Adverbele si ad7ectivele sunt multe dintre ele mostenite din latina , ca si cea mai
mare parte a prepozitiilor si con7unctiilor.
5.)intaxa limbii romane a mostenit caracterul mai liber al sintaxei al latine
populare%astfel, in latina culta predicatul era la sfarsitul propozitiei , iar propozitia
principala la sfarsitul frazei , in timp ce in romana predicatul poate ocupa orice loc iar
ordinea propozitiilor este mai libera.
6.8ocabularul fundamental al limbii romane este in proportie de '& < de
origine latina..a dovada , denumirea partilor corpului omenesc sunt de origine latina,
cu exceptia cuvintelor , pleoapa , obraz , glezna (limba slava).
Denumirea obiectelor uzuale (casa , masa , pat) , actiuni fundamentale ( a manca , a
dormi , a ing*iti , a mesteca , a muri ) , denumirile gradelor de rudenie (mama , tata ,
frate , sora) sunt latinesti.
I8 . volutia limbii romane
(omentele importante ale evolutiei limbii romane au fost ,
procesul de formare a limbii romane se inc*eie sec 8I8II, rezultand romana
comuna %
in sec =I8=8 are loc desprinderea dialectelor limbii romane , aromana ,
meglenoromana , istroromana , dacoromana !
C MEC 4 4 4 4 O M E 1 11 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 111
+ 4MC 4E M C 1111 11 1 1 1 1 1 111 +E 44M C 1 11 111 11111
M MC E M 11 11 1 11 1 1 1111
in 15"1 (sec al=8Ilea) apare primul document cunoscut scris in limba
romana, Scrisoarea lui Neacsu de la Campulung.
tot in sec al =8Ilea se scriu primele carti in limba romana > texte maramuresene%
?rimele tiparituri in limba romana dateaza din a " a 7umatate a sec al =8Ilea , fiind
editate de catre diaconul Coresi, ce tipareste ## articole religioase in limba slava si @
carti in limba romana.+ipariturile sale constitue dupa unii lingvisti romani inceputurile
limbii romane literaredeoarece diaconul , originar din +argoviste utilizeaza limba din
aceasta zona care a devenit baza limbii romane literare.
)ec al =8IIlea are o deosebita importanta in evolutia limbii romane literare pentru
ca se inmulteste tiparirea de carti religoase in limba romana.
.ele mai importante astfel de tiparituri sunt Cazania (#'65)8arlaanm , Noul
Testament de la Balgrad(#'6A))imion )tefan , Psaltirea in versuri (#'45)
Dosoftei , Biblia de la Bucuresti (#'AA) ,Didahiile lui Antim Ivireanul.
?rin ele, treptat , limba romana evolueaza , isi imbogateste vocabularul , se
nuanteaza.In aceste tiparituri gasim inceputurile stilului beletristic , astfel
in Psaltirea lui Dosoftei apar primele imagini poetice , figuri de stil , comparatii
artistice.?rin Didahiile lui Antim Ivireanul se pun bazele stilului oratoric.In Cazania lui
8arlaam apar elemente ale stilului popolar narativ.In Predoslavia catre cititori a lui
)imion )tefan este pusa problema latinitatii limbii romane si a unitatii ei.
In sec =8II=8III apare istoriografia in limba romana odata cu marii cronicari
Brigore Crec*e , (iron .ostin , Ion ;eculce.
In ultimele 5 decenii ale sec al =8IIIlea , odata cu aparitia )colii Ardelene , incepe
procesul de modernizare a vocabularului prin introducerea de neologisme de
origine franceza sau din latina culta.
(odernizarea vocabularului a limbii romane are loc in sec al =I= lea , dupa Cnirea
din #A&@ , cand in limba noastra patrunde un numar mare de neologisme de origine
romanica datorita carora se produce un proces de reromanizare a limbii romane si
de modernizare a vocabularului!
D contributie importanta la formarea limbii romane literare apartine
pasoptistilor , iar stabilizarea limbii romane literare in tiparele ei actuale se produce
prin opera marilor clasici , (i*ai Eminescu , Ion .reanga , I.!..aragiale , Ioan )lavici.
?rocesul de perfectionare a limbii romane continua si in sec al == lea , la
imbogatirea masiva a limbii literare cu neologisme contribuind simbolistii si scriitorii
interbelici , ce consolideaza procesul de modernizare a limbii inceput la 7umatatea
sec al =I= lea