Sunteți pe pagina 1din 5

De ce este considerat Maria "pururea fecioar"

Bogdan Mateciuc Exist dou nvtturi referitoare la Maica lui Dumnezeu, ambele strns legate de nvttura privind ntruparea lui Dumnezeu-Cuvntul. cestea sunt! a" pururea fecioria ei, si b" numele ei de #$eoto%os. ceste nvtturi deriv c$iar din nvttura privind unitatea ipostasului Domnului ncepnd din momentul ntruprii &ale ' ipostasul divin. (asterea Domnului )isus *ristos dintr-o +ecioar este mrturisit n mod direct si deliberat de doi evang$elisti, Matei si ,uca. ceast nvttur a fost introdus n &imbolul Credintei la -rimul Conciliu Ecumenic, care afirm! .care, pentru noi oamenii si pentru a noastr mntuire, s-a pogort din ceruri si s-a-ntrupat de la Sfntul Duh si din Maria Fecioara si S-a fcut om. -ururea fecioria Maicii lui Dumnezeu este mrturisit de propriile ei cuvinte exprimate n Evang$elie, acolo unde ea exprim ntelegerea caracterului cu totul deosebit al alegerii ei! Sufletul meu preamreste pe Domnulcci iat, de acum toate neamurile m vor numi fericitCci Cel care este puternic a fcut lucruri mari pentru mine li sfnt este umele Su /,uca 0,12-13". -reasfnta +ecioar a pstrat n memoria si n inima ei att vestirea adus de r$ang$elul 4avriil, ct si cuvintele inspirate ale Elisabetei, atunci cnd a fost vizitat de Maria! Cum se face mie c Maica Domnului meu vine la mine! /,uca 0,15"6 att profetia dreptului &imeon la ntlnirea cu -runcul )isus la #emplu, ct si profetia dreptei na din aceeasi zi /,uca 7,78-59". ,egat de relatarea despre pstorii din :etleem si despre cuvintele ngerilor ctre ei, mpreun cu cntarea ngerilor, Evang$elistul adaug! "ns Maria pstra toate aceste lucruri si cugeta la ele #n inima ei/,uca 7,03". celasi Evang$elist, vorbind despre discutia Mariei cu )isus la vrsta de 07 ani dup vizita lor la )erusalim cu ocazia -astilor, si nc$eie relatarea cu cuvintele! "ns maica $ui pstra toate aceste cuvinte #n inima ei /,uca 7,80". Evang$elistul vorbeste si despre ntelegerea importantei rolului ei n lume de ctre dreptul )osif, logodnicul ei, ale crui actiuni erau de multe ori sub cluzirea unui nger. tunci cnd ereticii si bat;ocoritorii refuz s recunoasc pururea fecioria Maicii lui Dumnezeu pe temeiul c Evang$elistul i mentioneaz pe <fratii si surorile lui )isus<, ei scap din vedere urmtoarele lucruri mentionate n Evang$elie! a" =n Evang$elii sunt mentionati patru <frati< /)acov, )osif, &imon si )uda" si de asemenea surori ale lui )isus, cel putin trei la numr, dup cum se ntelege din cuvintele! . si surorile $ui, nu sunt ele %&'%( cu noi! /Mat. 05,82". b" -e de alt parte, relatarea despre cltoria la )erusalim cu )isus la vrsta de 07 ani, acolo unde se mentioneaz despre <rudeniile si cunoscutii< /,uca 7!11" printre care ei l cutau pe )isus, acolo unde se mentioneaz de asemenea c Maria si )osif cltoreau n fiecare an din ndeprtata 4alilee pn la )erusalim, nu exist nici un indiciu despre prezenta unor alti copii mai mici mpreun cu Maria! rezult deci c asa au trecut primii doisprezece ani din viata Domnului. c" tunci cnd, aproximativ la douzeci de ani de la cltoria mentionat mai sus, Maria sttea la piciorul crucii Domnului, ea era singur si a fost ncredintat de ctre +iul ei ucenicului &u )oan6 din clipa aceea ucenicul acela a luat-o acas la el /)oan 03,7>". Evident, asa cum au nteles si crestinii din vec$ime, Evang$elistii vorbesc fie de <semi-frati sau surori<, fie de veri. * Dup Pr. Mihai Pomazansky, trad. Pr. Serafim, Teologie Dogmatic Ortodox (Platina, CA: Comunitatea Sf. herman din Alaska, !""#$, pa%. !&'(!&". (asterea fr de smnt a lui *ristos poate si a putut fi respins numai de ctre cei care resping Evang$elia, n timp ce :iserica lui *ristos din vec$ime mrturiseste pe *ristosul cel ntrupat de la &fntul Du$ si din Maria +ecioara. (asterea lui Dumnezeu din -ururea +ecioara era o piatr de poticnire pentru cei care voiau s-si zic crestini, ns nu voiau s se smereasc si s caute curtia n viat. ?iata curat a Mariei era o palm pe obrazul celor care erau murdari n cuget si n fapte. -entru a se da drept crestini, ei nu ndrzneau s nege c *ristos s-a nscut din fecioar, ns au

nceput s afirme c Maria a fost fecioar numai pn cnd l-a nscut pe ntiul ei nscut, )isus/Mat. 0,78". <Dup nasterea lui )isus<, spune falsul nvttor Elvidius n secolul 1, si multi altii asemenea nainte si dup el, <Maria si-a nceput viata de familia cu )osif si a avut copii de la el, care sunt numiti n Evang$elie ca fratii si surorile lui *ristos<. =ns cuvntul <pn< nu nseamn c Maria a rmas fecioar doar pn la un moment dat. Cuvntul <pn< si alte cuvinte similare deseori reprezint vesnicia. =n &fnta &criptur se spune despre *ristos! "n )ilele Sale dreptatea si pacea vor strluci, pn cnd luna va fi luat de pe cer /-s. >0,>", ns aceasta nu nseamn c atunci cnd nu va mai fi nici o lun la sfrsitul lumii, dreptatea lui Dumnezeu va disprea. Din contr, tocmai atunci ea va domni. poi, ce nseamn! (l va domni, pn cnd va pune pe toti dusmanii $ui su* picioarele Sale@ /) Cor. 08,78". Domnul va domni numai pn cnd dusmanii ,ui vor fi pusi sub picioarele ,ui@A David, n -salmul 1, spune! 'sa cum se uit ochii iu*itei dup iu*itul ei, asa se uit ochii nostri dup Domnul Dumne)eul nostru, pn cnd (l se va milostivi de noi /-s. 077,7". Deci proorocul va avea oc$ii ndreptati spre Domnul numai pn cnd va cpta ndurare, apoi si-i va ndrepta napoi spre pmntA /+ericitul)eronim, <Despre -ururea +ecioria Mariei<". =n Evang$elie Mntuitorul le spune postolilor /Mat. 79,7B"! +at, (u sunt cu voi pn la sfrsitul lumii. Deci dup sfrsitul lumii Domnul se va deprta de ucenicii ,ui, iar cnd acestia vor ;udeca cele dousprezece semintii ale lui )srael pe cele dousprezece scaune de domnie, ei nu vor mai avea prtsia promis cu Domnul@ /+ericitul )eronim, op. cit." =n consecint, este incorect s credem c fratii si surorile lui *ristos erau copiii &fintei +ecioare Maria. Cuvintele <frate< si <sor< au cteva ntelesuri distincte. &emnificnd uneori o anumit nrudire ntre oameni sau apropierea lor du$ovniceasc, aceste cuvinte sunt folosite uneori ntrun sens mai larg, uneori ntr-un sens mai limitat. =n orice caz, oamenii sunt denumiti frati si surori dac au o mam si un tat comun, numai un tat sau o mam comun6 dac, avnd printi complet diferiti, printii lor /vduvi fiind" s-au cstorit ulterior /frati vitregi" sau dac printii lor sunt rude apropiate. =n ?ec$iul #estament, a;unsi n ?alea &odomei, vraam si ,ot s-au desprtit. colo vraam l numeste pe ,ot <frate<, desi ,ot i era nepot de frate. =n Evang$elie nu se spune nicieri c asa-numitii frati ai lui )isus erau sau erau considerati copii ai Maicii &ale. Din contr, se stia c )acov si ceilalti erau fiii lui )osif, logodnicul Mariei, care ra vduv si avea copii de la prima lui sotie /&f. Epifanie din Cipru, ,anarion, >9.". ,a fel, sora Maicii ,ui, Maria sotia lui Cleopa, care sttea cu ea la piciorul crucii Domnului /Co$n 03!78" avea si ea copii, care, avnd n vedere rudenia apropiat, puteau foarte bine s fie denumiti frati ai Domnului. C asa-numitii frati si surori ai Domnului nu erau copiii Maicii &ale se vede clar din faptul c Domnul, nainte de a muri, a ncredintat-o pe Maica ,ui ucenicului &u drag, )oan. De ce ar fi fcut asta dac ea ar mai fi avut si alti copii n afar de el@ r fi putut acestia s aib gri; de ea. +iii lui )osif, presupusul tat al lui )isus, nu se considerau obligati s aib gri; de mama lor vitreg, sau cel putin nu aveau pentru ea acea afectiune pe care o au copiii naturali pentru printii lor sau cum avea )oan pentru ea. stfel, studiul atent al &cripturilor descoper clar inconsistenta obiectiilor mpotriva pururea fecioriei Mariei si i face de rs pe toti cei care nvat altceva. * Dup Sf. )oan (Ma*imo+i,i$, Venerarea ortodox a Mariei, Nsctoarea de Dumnezeu (Platina, CA: Comunitatea Sf. herman din Alaska, !""#$, pp. -!(--. %e-tul face parte din corespondenta avut cu un protestant. Dspuns la ntrebrile privind Matei 0,78! Mai nti trebuie s ne amintim c :iblia nu a fost scris n limbile moderne. Cuvntul tradus prin <pn cnd< n acest verset este acelasi cuvnt cu cel tradus prin <pn la< la Matei 79,7B! <.si iat, Eu sunt cu voi pn la sfrsitul veacurilor<. Ermnd logica dvs., ar trebui s presupunem c aici se nvat c dup sfrsitul veacurilor *ristos nu va mai fi cu noi. C$iar si n romneste, cnd spunem <)on nu s-a pocit pn cnd a murit< ' e evident c nici dup moarte nu s-a pocit. ,ocul din verset citat de dvs. este clar. (u las loc bnuielilor c *ristos ar fi fost rezultatul relatiilor dintre +ecioara Maria si )osif - nu se afirm nimic despre ce a urmat, nici ntr-un fel, nici ntr-altul.

+er. )eronim a scris un tratat foarte detaliat asupra subiectului acesta, tradus n mai multe limbi ' se numeste <-ururea +ecioria Mariei<. ceast abordare nu numai c a fost sustinut universal n :iserica -rimar, dar a fost sustinut si de primii reformatori, cum a fost Co$n FesleG. propo, unde scrie n (oul #estament c +ecioara Maria si )osif au depsit vreodat faza de logodn@ :iblia vorbeste despre <logodnica< lui )osif, dar nu mentioneaz nimic peste aceasta. ?oi baptistii nu sunteti familiarizati cu ceremonialul de logodn, dar abordarea traditional prevede c logodna acord cuplului toate responsabilittile cstoriei, ns nici unul din privilegii. Hdat logoditi, oricare poate rupe logodna printr-un divort. Hricum, cuplul nu are voie s aib relatii maritale dect dup ceremonialul de cstorie. Ca rspuns la ntrebarea dac nu cumva aceast nvttur d slav numai +ecioarei Maria si nu si lui Dumnezeu! ceast nvttur nu este tinut pentru a ntri sfintenia +ecioarei Maria, ci datorit unicittii si sfinteniei +iului ei. Eitati-v la urmtorul verset! <Domnul mi-a vorbit! ceast poart va fi nc$is si nu se va desc$ide, nici un om nu va intra pe ea6 cci Domnul Dumnezeul lui )srael a intrat pe ea si apoi ea va fi nc$is.< /Ezec$iel 11,7". cesta a fost ntotdeauna interpretat de -rintii :isericii ca o trimitere la +ecioara Maria si la =ntrupare. tunci cnd ne gndim c Dumnezeu s-a ntrupat din pntecele +ecioarei, nu este greu s ne nc$ipuim c acest pntece va rmne curat. Concluzia la aceasta a fost nvttura consistent si universal a :isericii ncepnd din vremea postolilor si pn azi. ceasta nu nseamn c sexul este ceva murdar, desi postolii nvat c este mai bine s rmi n feciorie si c numai cei care pot accepta o astfel de viat sunt c$emati la aceasta. Cu sigurant, unii sunt c$emati la o astfel de viat care este binecuvntat de Dumnezeu. De ce avea nevoie atunci +ecioara de )osif@ ceast ntrebare se poate pune si dac cineva crede c ea a avut alti copii ulterior ' de ce avea ea nevoie de )osif pentru a da nastere lui *ristos. Dspunsul este evident! ca regul, fecioarele nu pot naste pe nimeni, iar *ristos ar fi crescut ca orfan dac ar fi fost nscut de o mam singur. Dvs. ntrebati! <Deci )isus a fost nscut n afara cstoriei@ De ce au cltorit mpreun pentru recensmnt@ De ce se scrie la ,uca 7,19! I&i cnd l-au vzut, au fost mirati6 iar maica ,ui i-a zis! +iule, de ce ai fcut aceasta@ )at, tatl tu si cu mine te cutam.J@< s putea s v ntreb acelasi lucru! De ce l mentioneaz ea pe )osif ca tat al lui *ristos@ Evident, nu pentru c era tatl ,ui adevrat. De ce au cltorit mpreun pentru recensmnt, cnd ei erau numai logoditi! <& fie numrat cu Maria, logodnica lui, care era nsrcinat@ /,uca 7,8". Credeti c s-au cstorit n drum spre :etleem, deoarece e evident c nu erau atunci cnd au apucat ntracolo@ poi, nu se spune c o astfel de cstorie ar fi avut vreodat loc ' ar fi fost ;enant pentru ei ca la ceremonia de cstorie s participe o femeie nsrcinat sau o femeie care alpteaz un copil. sa cum am spus, logodna acord toate responsabilittile unei cstorii, ns fr nici un privilegiu. Ea poate fi desfcut numai printr-un divort, deci ntr-un anume sens ei s-au cstorit atunci cnd s-au logodit. =n :iserica Hrtodox nc avem ceremonialul logodnei, ns, deoarece este foarte serios si este privit ca o cstorie desi nu s-a consumat niciodat, aproape ntotdeauna se face n zilele dinaintea ceremoniei de cstorie. Dvs. spuneti! <Maria a avut alti copii. )acov este numit fratele Domnului. +ratii si surorile care au

venit dup )isus cnd El nvta nu sunt veri, asa cum ncearc catolicii s arate, deoarece nu exist nici un cuvnt n greac pentru frate.< C$iar credeti c +ecioara Maria avea o alt sor din aceeasi printi, pe care o c$ema tot Maria /)oan 03,78"@ De asemenea, dac acesti frati erau copiii lui Cleopa, fratele lui )osif /asa cum arat Egesipus, istoricul crestin din -alestina secolului al doilea" si dac +er.)eronim neag c Cleopa ar fi murit si c )osif i-ar fi luat pe sotia si pe copiii fratelui su n ngri;irea sa /asa cum era obiceiul evreiesc", atunci acesti copii ar putea fi foarte bine numiti fratii si surorile Domnului nostru. De asemenea, voi sublinia iarsi c :iblia vorbeste despre +ecioara Maria si )osif numai ca fiind logoditi. Cu exceptia cazului n care s-ar fi cstorit ulterior, ei aveau toate responsabilittile unei cstorii, ns ar fi pctuit dac ar fi avut relati matrimoniale unul cu altul. Este clar din Evang$elii c ei erau numai logoditi atunci cnd au prsit (azaretul si cnd +ecioara era nsrcinat. Credeti c s-ar fi putut cstori ulterior fr a fi mai nti omorti cu pietre@ Dvs. spuneti! <(u e nevoie s fii att de specific. (u este clar din mai multe locuri din &criptur /)oan 7!076 Matei 07!126 Marcu 5!506 ,uca 9!036 n special Matei 05!88,82 si Marcu 2!5,16 etc." c acolo se vorbeste de copiii Mariei si ai lui )osif@< Ce faceti cu Maria care nu este mama lui *ristos, ns este sora +ecioarei Maria si pe deasupra mai are si copii cu aceleasi nume ca fratii lui )isus@ Ce faceti cu mrturia foarte timpurie a lui Egesipus care afirm clar c fratii Domnului erau copiii lui Cleopa, fratele lui )osif, si ale sotiei acestuia, Maria@ ?ezi! Mat. 7>!82, Marcu 08!1B, 02!06 ,uca 71!0B6 )oan 03!786 relatarea lui Matei despre Mara mama lui )acov si a lui )osif. Marcu vorbeste despre Maria mama lui )acov cel Mic si a lui )ese. )oan vorbeste despre <mama ,ui si sora mamei ,ui, Maria sotia lui Cleopa<. #oate relatrile o mentioneaz pe Maria Magdalena separat iar Matei o mentioneaz pe mama fiilor lui Kebedei /care nu putea fi mritat si cu Cleopa". ceasta sugereaz c Maria, nevasta lui Cleopa, care era sora Mariei, este mama lui )acov, )ese, etc. L+storia *isericeasc a lui Eusebiu 5!00M <Dup martira;ul lui )acov si cucerirea )erusalimului care a urmat imediat, se spune c acei apostoli si ucenici ai Domnului care mai triau s-au strns laolalt din toate prtile, mpreun cu cei care erau rude ale Domnului dup trup /din care ma;oritatea erau n viat", pentru a se sftui cine este vrednic s-i urmeze lui )acob. Cu totii l-au ales pe &imeon, fiul lui Cleopa, despre care vorbeste si Evang$elia /de notat c Evang$eliile vorbesc de &imeon ca de un frate al Domnului", ca fiind vrednic de a ocupa scaunul episcopal din acea paro$ie. cesta era, spun ei, vr al Mntuitorului. Din datele lui Egesipus reiese c era fratele lui )osif<. /De observat c Egesipus era un istoric din -alestina secolului 7. Eusebiu pstreaz cteva fragmente din lucrrile lui, dat fiind c a avut acces la marea biblioteca din Cezareea si din lexandria, ale cror crti au fost n mare parte pierdute ulterior". Cteva aspecte suplimentare despre acest subiect! 0" postolul )acob, fiul lui lfeu, nu este neaprat )acob cel Mic. Ei nu sunt nruditi n Evang$elii, desi aceast legtura ar putea fi posibil. )acob cel Mic era fiul lui Cleopa, ns, precum am citit eu despre aceasta, e posibil ca <Cleopa< sa fie o transliterare elenizat a numelui aramaic <Calp$i<. 7" )eri am citat din +storia Bisericeasc a lui Eusebiu, n care apare un fragment din &f. Egesipus. )eri seara am cutat mai multe si iat ce am gsit! <Enii dintre eretici au spus despre &imeon, fiul lui Cleopa, c ar fi din familia lui David si c ar fi crestin. -entru aceste acuzatii el a suferit martira;ul la vrsta de 07B de ani, sub domnia lui #raian, cnd ticus era consul n &iria. utorul spune c, n timp ce se derula anc$eta privindu-i pe cei care apartineau semintiei mprtesti a iudeilor, c$iar acuzatorii au fost condamnati c i-ar apartine acesteia. &e poate spune c &imeon a fost unul din cei care l-au vzut si l-au auzit pe Domnul, dat fiind vrsta lui naintat si faptul c Evang$eliile pomenesc pe Maria /sotia" lui Cleopa, care, dup cum a artat de;a naratiunea noastr, era tatl lui. celasi istoric mentioneaz si pe altii care, fcnd parte dintre asa-zisii frati ai Domnului, pe nume )uda, a supravietuit pn n timpul aceleasi domnii, dup mrturisirea de credint pe care au dat-o n timpul lui Domitian, asa cum s-a artat de;a. El scrie astfel! Ei au venit atunci si au devenit conductorii fiecrei

biserici, n calitate de martori ai lui *ristos, fiind rude ale Domnului. Dup ce s-a stabilit linistea n fiecare biseric, ei au rmas pn n vremea lui =mpratului #raian6 adic pn cnd cel care se trgea dintr-un unc$i al Domnului, mai sus-numitul &imeon fiul lui Cleopa, a fost acuzat de diferiti eretici si ;udecat mpreun cu altii pentru acelasi motiv naintea consulului ticus. suferit prigoan multe zile si a mrturisit credinta n *ristos astfel nct c$iar consulul a fost peste msur de uimit c un om btrn de 07B de ani poate ndura attea c$inuri. =n cele din urm a fost condamnat s fie rstignit....< L&f. Egesipus Lmort n 0>B DCM, +ragmente din cele cinci crti ale lui cu comentarii asupra :isericii, ,rintii 'nte-(iceeni, ?ol. 9, pag. >27M se vedea si! &f. )oan 4ur de ur, &milia / asupra Evang$eliei &f. Matei &f. 4regorie de (isa, Despre feciorie #extele pentru praznicul dormirii Maicii Domnului si pentru praznicul (asterii Maicii Domnului n Menaionul ,ra)nicului /&eminarul &f. #i$on". ceasta este o comoar a teologiei dogmatice ortodoxe. Dac cineva vrea s afle ce nvat :iserica Hrtodox despre anumite aspecte dogmatice, se poate obtine o perspectiv bun prin consultarea textelor liturgice ale :isericii. =ntr-un mod foarte real, Hrtodocsii si cnt teologia. sa cum a scris Episcopul Nallistos! < numite doctrine, desi nu au fost niciodat definite, sunt tinute de :iseric dintr-o puternic convingere luntric, ntr-un consens unanim, ceea ce este la fel de unificator ca si o formulare explicit. IEnele lucruri le avem din nvtturi scriseJ, spune &f. ?asile, Ialtele le-am primit prin #raditie postolic n mod tainic6 ambele au aceeasi putere n ceea ce priveste evlavia.J LDespre Sfntul Duh, xvii, 22M ceast #raditie interioar Itransmis nou n mod tainicJ este tinut mai presus de toate n nc$inarea :isericii. $e- orandi le- credendi! credinta noastr se exprim prin rugciunile noastre. Hrtodoxia a fcut putine definiri explicite ale Eu$aristiei si ale altor taine, ale lumii ce va s vin, privind pe Maica Domnului, pe sfinti si pe cei adormiti! credinta noastr n aceste privinte este continut n principal n rugciunile si n imnele folosite la slu;be.< /Biserica &rtodo-, L-enguin :oo%s, 0335M pp. 7B1-8". O pagin sus