Au spus-o toti maestrii: iubirea este starea spiritului meditativ.

Prin meditatie se trece dincolo de personalitate si atributele exterioare (Minte, Ego), catre Sinele divin (Constiinta). Ca experienta, cu cat patrun i mai mult !n tacere, cu at"t mai mult te simti !n armonie cu tine insuti, cu at"t mai mult ai o sen a#ie de reali are $i de pre en#% a unei noi expresii a &iin#ei tale. Meditatia este calea de acces catre o expresie superioara a &iintei. 'eoarece &iecare &iinta &unctionea a ca o antena, care ii permite sa se conecte e unor campuri de vibratie di&erita din (nivers, meditatia e o cale de a trece dincolo de gomotul asur itor al vibratiilor )oase (la care te conectea a Mintea, Ego-ul) si de a accesa vibratii tot mai inalte, mai ra&inate. Creatia &iind completa si per&ecta de la bun inceput, toate nivelurile vibratorii exista de)a in ea. *iberul nostru arbitru ne lasa sa alegem cu care nivel vrem sa re onam, mai )os sau mai inalt, intelegand ca nivelurile )oase se experimentea a grosier si di armonic (gen con&licte, su&erinta, &rici etc), in timp ce nivelurile ridicate sunt percepute ca iubire, armonie si bucurie. Exista o maiestrie care se deprinde in practica, de a patrunde tot mai adanc in tacere si nemiscare, pentru a accesa vibratii tot mai inalte, a)ungand in &inal pana la identi&icarea cu Constiinta (Mintea (niversala, campul in&ormational primordial).

Complexa structura info-energetica numita om +mul este o structura complexa, multidimensionala, de in&ormatie si energie. Paradigma o&iciala, traditionala, vede omul doar ca un complex minte-corp. ,raditiile spirituale vorbesc insa de o structura

mult mai ampla, avand mai multe corpuri, dintre care cel mai dens (si ca atare, vi ibil) este corpul &i ic (ve i aici o scurta descriere a acestora). 'e aici si di&icultatea de a vorbi despre planuri superioare de existenta &olosind limba)ul saracacios si grosier al mintii noastre, Mintea (Mentalul) a&landu-se in dimensiunile dense ale - si .'-ului. Probabil, pe masura ce umanitatea va ascensiona, vom abandona in mare masura limba)ul, in &avoarea unor cai de comunicare mai subtile si mai e&iciente. Pana atunci insa, mici explicitari pentru a limpe i eventualele con&u ii de limba) sunt utile. Mai ales pentru aceia a&lati la inceputul tre irii, care cred ca spiritul si su&letul sunt tot una, ca mentalul si constiinta tot una, sau ca Sinele esti ,u, asa, corp material si preocupari materiale cum te mani&esti ilnic in aceasta dimensiune pamanteasca. (rmatoarea scurta pre entare este luata de pe site-ul /ttp:00luminarasaritului.1ordpress.com si clari&ica putin ecuatia: Sine, Spirit, Su&let, 2nima, 3undalini, Mental, Ego, Constiinta, ,rup 4 ,( 52n primul rand vreau sa iti ic ca toate acestea sunt elemente din care tu esti compus. Asa cum trupul tau &i ic e compus din organe cu roluri si importanta vitala, asa si ,u, per ansamblu, ca opera a lui 'umne eu (Sursa), esti compus din toate acestea. Sa incep cu Sinele, pentru ca asta esti ,u cu adevarat, in esenta ta. 2maginea a-ti un ocean de apa &rumoasa, albastra, stralucind in soare. 'in acest ocean se ridica o picatura ca sa o poti vi uali a. Acea picatura e Sinele tau. El &ace parte din Marele +cean al Creatiei, si e extensia lui 'umne eu in tine. El e 'umne eul din tine. 6u inseamna ca tu esti 'umne eu ca &orta suprema creatoare atotcunoscatoare, ci ca tu &aci parte din 'umne eu si ii esti identic, dupa c/ipul si asemanarea lui. 6u esti +ceanul, esti 26 +cean. Cu toate astea nu esti nici separat, individual, in +cean, asa cum nici apele oceanului nu sunt &ormate din picaturi separate, ci dintr-o apa continua, unitara. Sinele tau poarta toata cunoasterea de care ai nevoie, tot ce ai nevoie sa stii, el stie. El a invatat toate lectiile pe care le-ai primit de-a lungul vietilor tale si stie cine esti, de unde vii, incotro te indrepti. 'aca te poti conecta cu Sinele tau, toate intrebarile isi vor gasi raspuns si vei dobandi intelepciunea minunata si absoluta pe care 'umne eu ti-a daruit-o cand te-a creat. Sinele tau are o misiune care te-a condus in toate vietile tale pana aici si el cauta, desi ,u (cu mintea ta) ii pui piedici adesea, sa duca la indeplinire aceasta misiune cu orice pret. Sinele tau poarta cu el si baga)ul 7armic. Sinele tau e mesagerul lui

'umne eu prin care tu poti au i ce are 'umne eu sa iti transmita. 2n alte dimensiuni, unde nu ai corp &i ic, sau energetic, tu esti Sinele tau, cel care supravietuieste intotdeauna si este etern. Sinele tau este atat lumina cat si intuneric. Parte din el este si (mbra ta. (mbra ta repre inta, toate viciile tale, de&ectele tale, rautatile din tine, care se mani&esta mai mult sau mai putin in viata ta, atat cat le permiti. (nii oameni isi lasa (mbra sa ii conduca si sa ii copleseasca, altii si-o reprima total si aduna in ei tensiuni si &rustrari. 2deal e sa iti cunosti (mbra si care ii sunt slabiciunile, cu ce cauta ea sa se /raneasca, sa o accepti, sa o /ranesti de buna voie si cat consideri tu ca nu iti a&ectea a pacea sau pe ceilalti din )urul tau, si sa tin i spre a mani&esta cat mai mult ce e mai bun in tine. Picatura de apa, Sinele, care are individualitatea ei incepand cu mani&estarea ei in legatura cu misiunea pe care o are (asta nu inseamna nicio clipa ca e separata de +cean), este plina cu o anumita energie constienta inteligenta care anima Sinele. Acea energie este Spiritul. Spiritul anima Sinele. 'aca poti intelege. 2nspira si vi uali ea a. Apa, asa cum o ve i tu, este energie. Spiritul tau este de asemenea aripile Sinelui. Sinele tau poate calatori cu a)utorul Spiritului. 2n vise, meditatii, clarvi iuni, Spiritul tau calatoreste. El te duce acolo unde ai nevoie sa &ii ca sa a&li ceea ce in lumea materiala nu poti a&la, sau ca sa te incarci cu energie si sa revii mai puternic inapoi, in trupul tau uman. 2maginea a-ti o papusa matrusca. ,u esti la exterior trup, in trup e Sinele, in sine e Spiritul. cam asa arata. Eu as identi&ica Spiritul cu 'u/ul S&ant despre care se vorbeste ca da viata oamenilor, sau Scanteia 'ivina a 8ietii. 2ti poti /rani si intari Spiritul si Sinele alimentandu-le cu energii po itive si cu &apte si ganduri cu vibratie inalta. Probabil pana aici te intrebi ce rol mai are Sufletul9 Ei, Su&letul este acea parte din tine care simte, resimte,con&ectionea a in &abricuta lui sentimente, emotii si trairi, primeste sentimente, daruieste sentimente, este in legatura si comunicare nonverbala cu tot ce este in )ur. Su&letul este lacasul 2ubirii si i vorul sentimentelor. Ai stat vreodata in &ata unui copac si sa incerci sa comunici cu el 9 Su&letul tau poate comunica si primi mesa)ul naturii. Cand te in&iori ca ve i o &loare sau un copil, din Su&let vine emotia. Cura)ul, :unatatea, Altruismul, tot din Su&let vin. Su&letul e cu atat mai mare cu cat simti mai &rumos si mai mult cu el. *asa-ti Su&letul sa iti arate ca el poate simti &ericirea pretutindeni. El e ca un copil naiv care se bucura de orice licarire de &rumusete gaseste in )ur. 2n &iecare viata primim alt su&let (ca un &el de inter&ata prin care Sinele operea a experienta din aceasta viata). 'oar Sinele este etern. 'e aceea, la inceputul si pe

parcursul &iecarei vieti trebuie sa redescoperim si intelegem toate emotiile si sentimentele. Inima este lacasul Su&letului. Ea este ca o s&era luminoasa in care Su&letul tau este prote)at si luminat. 2nima ta energetica se a&la in centrul pieptului tau, si de aici iti vine toata &orta emotionala si toata capacitatea de iubire. 2nima are totusi si propria ei inteligenta. 6u degeaba se spune 5asculta-ti glasul inimii;. 'aca &oarte putini oameni sunt constienti, isi simt sau isi aud Sinele, atunci &oarte multi isi simt si aud 2nima. ,ot Sinele vorbeste si prin 2nima, adica tot 'umne eu. Si nu iti crede ratiunea cand iti spune ca 2nima vorbeste prostii. 2nima stie caile si deci iile care te vor duce acolo unde trebuie. Si 2nima, si Su&letul, si Sinele la un om tre it sunt in centrul pieptului sau. *a unii oameni, Sinele poate &i separat si situat in ba in, in c/a7ra <. 'epinde daca esti o persoana mai instinctuala sau una mai emotionala. Kundalini. Multi vorbesc despre 3undalini ca si cum ar &i tot una cu Sinele nostru. Si ca si cum ar avea &orma de sarpe, c/iar i se si spune Sarpele 3undalini. 3undalini nu este totuna cu Sinele. 'aca as spune ca Sinele este cavalerul in armura stralucitoare, atunci 3undalini ar &i calul sau alb care il a)uta in batalie, sau prietenul sau supranatural care il a)uta sa invinga raul. Ca un &el de +c/ila sau =erila din >arap Alb. 3undalini este activator de c/a7re si de energii. El are o &orma alungita si este luminos cand se tre este. 'e obicei el 5doarme;, sau e inactiv, atat timp cat esti inconstient (netre it), la ba a c/a7rei unu. Cand este activat, de obicei prin tre irea persoanei la constienta, el se ridica pe canalul principal care traversea a c/a7rele (vortexurile tale energetice principale) si activea a, energi ea a si potentea a maxim c/a7rele tale. 'aca iti poti cobora Mentalul in 2nima (acolo unde se a&la Su&letul) si urca Sinele tot in 2nima, ca toate trei sa &ie la unison si sa actione e con&orm *egilor divine, atunci cand 3undalini a)unge la nivelul c/a7rei . (a inimii), el le ia pe aripile lui pe acestea si le ridica cu el spre 2luminare. Cand 3undalini a)unge la c/a7ra ? si o desc/ide, 2luminarea +mului este desavarsita si el este reconectat la Sursa. Ce il activea a pe 3undalini9 'orinta ta de a te tre i, iubirea de sine, desc/iderea ta catre Sinele tau, nonpasivitatea ta in calea ta de a a)unge la 'umne eu, c/iar si a &ace dragoste constient, &rumos, inalt, pur, din iubire.3undalini este deci, 5catali atorul; si g/idul iluminarii tale. Mentalul sau Mintea este acel baga) de idei, concepte, preconcepte, )udecati, pre)udecati, credinte induse si autoinduse, programe si manipulari, care se mani&esta sub &orma ratiunii si a rationamentelor si care ne ancorea a in material, in palpabil, in trecut, viitor. Mentalul se

/raneste cu )udecati. El )udeca tot ce oc/ii vad si simturile simt, si emite idei pe ba a unor parametrii &icsi prin care el &iltrea a totul. Mentalul este sceptic, incuiat, radical, stramt in cuprindere si intelegere. Ma)oritatea oamenilor sunt guvernati de mental. Mentalul isi are locul in creier. El nu se poate extinde dincolo de granitele lui decat atunci cand tu incepi sa &ii una cu Sinele tau si sa dai &rau liber setei tale de cunoastere dincolo de limitele -'. 2nima e superioara Mentalului. 'e &apt, oricare din elementele discutate pana acum sunt superioare mentalului. El este un element esential in ba a caruia isi des&asoara si construiesc vietile ma)oritatea oamenilor care traiesc in lumea materiala. 2n alte dimensiuni, &iintele nici nu au un Mental, pentru ca ele sunt identi&icate cu Sinele lor si Sinele lor e extins la toata Creatia. 'aca reusesti sa iti cobori Mentalul in 2nima si sa il imbraci in lumina intelepciunii de acolo sau sa iti active i cel de-al -lea oc/i (glanda pineala), &olosindu-ti puterea mintii spre scopuri cu vibratie mai inalta si tin and spre a evolua catre dimensiuni mai inalte, atunci acel procent de @AB capacitate a creierului uman de care se vorbeste, va deveni mai mult. 2n Mental, adanc inradacinat, traieste un para it. El se numeste Ego. Acest para it iti in&estea a Mintea si te &ace sa nutresti sentimente de vibratie )oasa care au in centrul lor dragostea si interesul unilateral pentru E(. Ego-ul te &ace in primul rand sa te separi de +ceanul Creatiei din care vii si sa te cre i un individ care se descurca si singur, pentru ca oricum el nu are nevoie de nimic ca sa existe. + minciuna care creea a mici dumne ei &alsi si atei, care traiesc in a&ara *egilor divine (3Cbalion) si a 2ubirii. 'in Ego se nasc sentimente si stari precum: gelo ia, posesivitatea, narcisismul, orgoliul, egoismul, ateismul, ura, separarea, singuratatea, violenta, agresivitatea, pasivitatea, intoleranta, garcenia, invidia, &rustrarea, incapacitatea de a simti si o&eri iubireD (n om cu un Ego mic traieste in armonie, pace si iubire cu ceilalti oameni, cu natura, cu 'umne eu, cu tot ce il incon)oara, si este recunoscator si bland &ata de acestea, pentru ca stie ca el nu poate exista decat prin si alaturi de ele. Atunci cand incepeti o propo itie cu 5E(;, ganditi-va bine cine vorbeste si ce sentimente nutriti, iar daca consienti ati in&luenta Egoului, opriti-va si activati-va 2nima. Egoul este deasemenea si samanta Eaului implantata adanc in mintea voastra, de acolo vine credinta in rau si materiali area lui in )urul nostru pe Pamant.F Mai multe despre acest para it poti vedea in documentarul 5S&idatorul; (*o S&idante). Atentie, este un &ilm lung de peste - G ore, la care Egoul, expus, reactionea a cu plictiseala, nervo itate sau c/iar &urieH :)

Constiinta. A nu con&unda Constientul cu Constiinta si cu Constienta, desi, de cele mai multe ori ele sunt &olosite ca sinonime. Constiinta trimite in general la ideea de glas interior, care ne averti ea a cu privire la moralitatea unei &apte , situatii, etc, (uneori constiinta este un glas nascut in mental si nu ne putem ba a pe ea, alteori constiinta este insasi glasul Sinelui nostru I di&erenta o putem &ace doar anali and compatibilitatea mesa)ului trimis de ea cu *egile 'ivine) iar Constienta are semni&icatia de experimentare constienta a vietii, capacitatea de a re&lecta asupra lumii si asupra Sinelui $i de a actiona in con&ormitate si in armonie cu Sinele nostru si cu tot ce ne incon)oara. Majoritatea maestrilor vorbesc despre Constiinta in sensul de Constienta. Constientul este acea parte a psi/icului (mintii umane) nostru care generea a, pastrea a si prelucrea a in&ormatiile evidente, acceptate si controlate. Constienta este o stare absoluta de iluminare. Este o stare pe care o atingi atunci cand esti in pace si in armonie cu ,otul, si cand esti 5aliniat; cu ,otul. Spre Constiinta tind toti oamenii care duc lupta iluminarii pornita de la intrebarile 5Cine sunt9; si 5Care e scopul existentei mele9;. Trupul. ,rupul este minunata coc/ilie care imbraca &rumos si estetic toate aceste elemente de enegie subtila. ,rupul este 5masinaria; per&ecta si desavarsita care ne-a &ost daruita la incarnare pe Pamant, pentru a ne &ace misiunea. El ne a)uta sa ne /ranim, sa ne deplasam, sa ne ingri)im, sa ne intalnim cu alti oameni, sa ne atingem, sa ne conectam, sa ne exprimam iubirea, sa comunicam, sa ne adaptam la

dimensiunea a -a, sa ne inmultim. ,rupul este ve/iculul nostru in -', prin intermediul caruia interactionam cu acest plan al existentei. Primul pas in a intelege ca esti mai mult decat trup este sa iti iubesti trupul si sa il accepti ca &iind per&ect si minunat. Cand te vei simti ; in pielea ta; in trupul daruit, vei putea simti corpul tau energetic mult mai usor, pentru ca te vei desprinde de materialismul intruparii tale, mani&estat prin obsesia de a 5arata bine; dusa pana la narcisism si mutilari ale unei creatii per&ecte a lui 'umne eu.,rupul tau este templul Sinelui tau, asa ca respecta-l si iubeste-l, dar nu ramane la poarta lui, ci intra inauntru pentru a te desavarsi. Ma)oritatea oamenilor cred ca tot ce au e un trup si o minte. 6u ii interesea a sau se tem sa se intrebe ce oare ii anima, ce oare le naste emotii si sentimente, ce oare i-a adus aici9 2n con&ortul mintii, nimic nu te poate atinge, nici macar iluminarea. Acum insumea a toate aceste elemente, armoni ea a-le, alinia a-le, iubeste-le, depaseste-ti egoul si adu-ti mintea in inima si vei intelege ca esti mult mai mult decat credeai ca esti.;

Iluminarea F2luminarea inseamna a &i constienti ca suntem &iinte spirituale care traiesc o experienta umanaF

Exista multe de&initii ale 2luminarii, in &unctie de credinte, in &unctie de constiinta individuala sau a grupului care o explica. ,oate au insa in comun ideea ca &iinta iluminata experimentea a o stare permanenta de claritate in legatura cu ceea ce este real, depasindu-si Mintea (Ego-ul, dualitatea) si situandu-se stabil la nivelul trans-personal al Constientei. 2luminarea spiritual% este o experien#% divin% esen#ial% care, !mpreun% cu revela#iile ample $i sublime pe care le aduce cu ea, &undamentea % aproape toate textele spirituale esen#iale pe care se spri)in% di&eritele tradi#ii ale !n#elepciunii planetare. Exist% &iin#e umane care, !n anumite condi#ii, se tre esc subit sau, cu alte cuvinte, spontan la iluminarea spiritual%, uneori &%r% nici un &el de preg%tiri, prin gra#ia tainic% a lui 'umne eu. Jn#eleptul $i iluminatul indian 3ris/namurti obi$nuia s% consemne e ilnic, !n detaliu, asemenea experien#e misterioase !n )urnalul s%u intim: 5Jn clipa !n care m-am tre it, a i dis-de-diminea#%, am avut brusc o percep#ie &ulger%toare, care mi s-a revelat sub &orma unei vi iuni extatice ce p%rea &%r% s&"r$it. Ea nu avea pentru mine nici origine, nici direc#ie, ci p%rea s% !mbr%#i$e e simultan $i !n totalitate toate vi iunile, toate &iin#ele $i toate lucrurile, deopotriv%. Ceea ce tr%iam dep%$ea !n imensitate &luviile, dealurile, mun#ii, p%m"ntul, ori ontul $i toate creaturile. K8i iuneaL aceea pro&und uluitoare era str%b%tut% de o miri&ic% lumin% penetrant% $i de o vibra#ie a c%rei rapiditate era pentru mine aproape incredibil%. Creierul meu, cople$it, parc% nici nu putea urm%ri ceea ce se !nt"mpl%, iar mentalul dilatat !ntr-o beati&ic% imensitate nu mai era capabil de o alt% percep#ie. ,otul devenise pentru mine o dia&an% lumin% pur%, care, !n &iin#a mea, era tr%it% ca o stare oceanic% de senin%tate ire istibil%.; Jn Autobiogra&ia sa &aimoas%, marele Cog/in Parama/ansa Mogananda descrie $i el experien#a luminii divine, care !n ca ul lui a &ost !nso#it% de o intens% stare de recuno$tin#%. 2at% ce relatea % el: 5'oamne 'umne eule, m-am rugat eu atunci cople$it de aceast% gra#ie, sunt eu mort, sau !nc% mai tr%iesc9 (n tulbur%tor )oc de lumini dia&ane ap%ru atunci !n &a#a privirii mele uimite. + vibra#ie asem%n%toare cu un murmur bl"nd se trans&orm% atunci !n cuvinte: K+are ce au de-a &ace via#a $i moartea cu lumina etern%9 Eu te-am creat !n imaginea propriei Mele Clarit%#i. Eelativitatea vie#ii $i a mor#ii apar#in visului, ilu iei acestei lumiDL; Aceast% experien#% &undamental%, iluminarea spirituala constituie obiectivul esen#ial al oric%rei c%i spirituale tradi#ionale. Jntreaga tradi#ie a !n#elepciunii este &ondat% pe aceast% stare de tre ire divin%,

sporadic% la unii sau c/iar permanent% la al#ii, care sunt complet reali a#i din punct de vedere spiritual.

Cum se recunoaste un iluminat9 2n primul rand, trebuie distins !ntre unele mani&est%ri precum percep#ia extrasen orial%, mediumitatea, amintirea vie#ilor anterioare, ie$irea din corpul &i ic (dedublarea), starea de trans% etc. $i iluminarea spiriual%, sau cu alte cuvinte starea transpersonal%. A pune, datorit% ignoran#ei, o &iin#% uman% iluminat% spiritual, pe picior de egalitate cu un medium, cu un sen itiv, cu un $aman, cu un vindec%tor ori cu un astrolog, este o greseala. Con&u ia care !nc% mai persist% !n aceast% direc#ie este oarecum &ireasc%, c%ci se $tie c% marii Cog/ini sau mistici pre int% adesea toate aptitudinile parapsi/ologiceN cum aceste puteri paranormale se mani&est% uneori !n exterior $i sunt prin urmare vi ibile, spre deosebire de anumite st%ri spirituale interioare &oarte !nalte care sunt invi ible, marea ma)oritate a oamenilor nu le sesi ea % !n general $i cel mai adesea ei nu aprecia % dec"t aspectele super&iciale, care !i impresionea % p"n% !ntrat"t !nc"t cel mai adesea ei nu a)ung s% sesi e e esen#ialul. Mani&est%rile parapsi/ologice apar atunci ca o consecin#% &ireasc% a l%rgirii uluitoare a c"mpului de con$tiin#% $i ele sunt !n asemenea ca uri un re ultat al di olv%rii barierelor Ego-ului, care eviden#ia % trecerea la o alt% stare de con$tiin#%. Jn toate aceste mani&est%ri, la &el ca $i !n lumea &i ic% propriu- is%, mai exist% !nc% rela#ia obiect-subiect. 2at% ce vreau s% spun atunci c"nd, spre exemplu, eu privesc &oaia de /"rtie pe care scriu: exist% un subiect (eu) care observ% obiectul numit &oaie de /"rtie $i care ac#ionea % apoi asupra lui (obiectului) prin intermediul ma$inii de scris. Jn mod similar, dac% am trairi astraliste de genul: eu v%d o &antom%,

dac% am un anumit vis, dac% v%d cu anticipa#ie viitorul unei singure persoane, atunci exist% un subiect care percepe toate aceste imagini. Egoul (sau, cu alte cuvinte, observatorul) exist% deci deopotriv% at"t !n psi/ologie c"t $i !n parapsi/ologie. *a nivel transpersonal sau cu alte cuvinte !n ca ul unei st%ri pro&unde de iluminare spiritual%, aceast% distinc#ie dispare completN &antasma separarii care este !ntre#inut% de Ego se di olv% !n totalitate, !ntocmai a$a cum dispare un mira). Aceasta nu !nseamn% cumva c% &iin#a uman% iluminat% spiritual nu mai percepe &enomenele &i ice sau parapsi/ologice, ci c% la nivelul ei aproape c% nu mai exist% o discriminare sau )udecat% relativ%N toate &enomenele sunt atunci pentru ea exact ceea ce ele sunt: ni$te aparen#e. Ele sunt precum ceea ce nou% ne apare !ntr-un vis sau, analogic vorbind, ele sunt pentru ea precum imaginile care sunt proiectate pe ecran !ntr-un &ilm. At"t subiectul c"t $i obiectul percep#iei nu mai sunt $i nu mai repre int% atunci dec!t ni$te aparen#e, care se pre int% ca ni$te mira)e indisociablie ale Constiintei care ne!ncetat le compune $i !n care ele toate se des&%$oar% $i apoi dispar. Prin urmare, at"ta timp c"t !nc% mai exist% separare, discriminare, )udecat%, observare, constatare, !nc% ne mai a&l%m $i !n mod indubitabil mai exist%m la un nivel personal !n care Ego-ul nu a &ost dep%$it. Atunci c"nd cu adev%rat nu mai exist% nici un &el de discriminare subiect-obiect $i c"nd cu adev%rat reali %m c% nu mai exist% nici un &el de dualitate, indi&erent de ce natur% ar &i ea, inclusiv discriminarea !ntre personal $i transpersonal, atunci $i numai atunci putem recunoa$te c% EO2S,P adev%ratul 5transpersonal;, acela care dep%$e$te c/iar $i discriminarea !ntre relativ $i absolut. Jn ultim% instan#%, !n ca ul tr%irii transpersonale, nici nu putem m%car s% vorbim de o experien#% sau de o tr%ire /olistic% a realului, c%ci numai acolo 5subiectul; (experien#ei) nu mai poate &i atunci de loc distins de realul v% ut ca obiect, sau de experien#a ori de tr%irea sa. 'e &apt, atunci se poate spune c% parc% nu mai exist% cu adev%rat dec"t Constiinta care se percepe pe ea !nsa$iN d"nd na$tere unui &el de autoscopie a Qiin#ei, sau alt&el spus c% cel !n cau % asist% deta$at la ceea ce am putea numi o /oloscopie. Qiin#a uman% iluminat% spiritual se contempl% prin urmare doar pe sine !nsu$i, atunci c"nd noi ceilal#i credem, numai datorit% ilu iei separarii care este intretinuta de Ego, c% privim un obiect sau o alt% &iin#% uman%.

2ata o parte din mani&estarile trairii transpersonale, experimentate de cei stabili ati in starea de iluminare: Sentimentul beati&ic de di olvare complet% a Eu-lui. Qiin#a uman% !$i d% atunci !ntr-un mod cople$itor seama de caracterul limitat, cu totul ilu oriu al Ego-ului $i se deta$ea % !n totalitate de identi&icarea sa cu corpul &i ic. ,r%irea nondual%. 'ispare aproape !n !ntregime di&unc#ia eulume exterioar%, sau interior-exterior. Apare !n sc/imb sentimentul cople$itor de unitate deplin% $i continu% cu totul, de continuitate ce exist% permananet dincolo de aparenta discontinuitate. Sentimentul paradisiac al ine&abilului. Aceast% tr%ire sublim% $i uluitoare nu poate &i descris% !n cuvinte. Exist% atunci doar sen a#ia clar% c% orice cuv"nt sau orice tentativ% de descriere a acestei st%ri extraordinare nu ar &ace dec"t s% o limite e $i s% o sc/ilodeasc%. Eealitatea ultim%. Convingere de ne druncinat, indiscutabil% c% tr%irea respectiv% repre int% cu adev%rat realitatea absolut%, ea ni se de v%luie !n mod tainic ca &iind cu mult mai mult dec"t toate tr%irile cotidiene. Atemporalitatea. 'escoperirea uluitoare a caracterului relativ al celor trei dimensiuni ale timpului (trecut, pre ent, viitor). ,impul aproape c% nu mai exist%N orele $i ilele ne apar adeseori ca &iind ec/ivalentul unui minut. Caracterul paradoxal. *ogica &ormal% este aproape !n totalitate dep%$it%N !n ca ul ilumin%rii spirituale vidul nu mai este deloc vid, ci ceva plin $i beati&ic, !ntregul se reg%se$te re&lectat !n parte, partea se a&l% intim integrat% !n !ntreg, lucrurile, &enomenele $i &iin#ele exist% $i nu exist% !n acela$i timp etc. Aconceptualitatea. ="ndirea conceptual% !n ca ul ilumin%rii spirituale este perceput% ca &iind un obstacol. ,r%irea transcende complet acest tip de g"ndire, !n#elegerea ,+,A*P este acum instantanee $i nu &iltrat% prin concepte. Pre en#a. Sentimentul beati&ic al ominpre en#ei, al unei pre en#e atotcuprin %toare care !mbr%#i$ea % totul $i care se reg%se$te pretutindeni !n acela$i timp, dar care cu toate acestea nu este nici interioar%, nici exterioar%. Aceast% pre en#% tainic% este simultan resim#it% ca &iind pro&und sacr% sau divin%. *uciditate deplin%. Qiin#a uman% respectiv% 5tr%ie$te; atunci simultan pe dou% planuri, cel al Absolutului $i cel al &enomenelor, dep%$ind !ns% !n mod armonios aceast% di/otomie. Percep#ia sa este deplin% $i nimic nu mai scap% acestei tr%iri extraordinare. Mi$carea cosmic% (Macrocosmica) este atunci con$tienti at% ca &iind oglindit% !n propria sa &iin#%. Jn virtutea caracterului pro&und

atemporal al tr%irii, exist% o percep#ie imediat% (care este generat% datorit% acestei oglindiri) care este re&lectat% !n mod ine&abil !n propriul s%u univers l%untric (Microcosmos), at"t al ciclurilor cosmice c"t $i a caracterului lor relativ. Spa#iul desc/is. 8acuitatea spa#iului, care totu$i pentru &iin#a uman% iluminat% spiritual nu este niciodat% gol, este acum perceput% ca &iind ceea ce 5compune; !n mod tainic toate &enomenele, inclusiv mani&est%rile vitale, psi/ice $i mentaleN acest spa#iu nu mai are pentru ea nici un &el de grani#%. *umin%. ,r%irea cople$itor beati&ic% are o lumino itate miri&ic%, in&init% ce !nglobea % totul $i care este pe drept cuv"nt considerat% a &i *ogosul lui 'umne eu (Sursa) sau iubirea Sa. (neori ea devine prin intensitatea ei insuportabil% $i orbitoare (mai ales pentru cei care !nc% mai au !n &iin#% impurit%#i). *umino itatea miri&ic%, tainic% a corpului &i ic. Corpul iluminatului spiritual este adesori perceput de c%tre alte &iin#e umane su&icient de sen itive sau care sunt clarva atoare ca iradiind o tainic% $i dia&an% lumin% &ulgurant%, care !n unele situa#ii apare ca &iind orbitoare. 2nstantaneitate. Atunci c"nd tr%irea st%rii de iluminare spiritual% nu a devenit !nc% permanent%, ea survine !n unele situa#ii !ntr-o manier% subit% $i imprevi ibil%. Evenimentele posterioare primei experien#e a st%rii de iluminare spiritual%. Apar: tendin#a de deta$are complet%, sc/imbarea aproape total% a sistemului de valori, dispari#ia pentru totdeauna a &ricii de moarte, de voltarea extraordinar% a iubiri $i compasiunii.

Qie ca traiesti o stare permanenta de iluminare sau doar stari temporare (samad/i), ceea ce iti va &i de&initoriu este starea de pro&unda liniste interioara si claritate. 'in acea pace abisala apar inocenta si bucuria 8ietii, care este traita numai in Pre ent, in &iecare moment de Acum.

2luminatii sunt singurii pe pamant care traiesc &ericirea ca stare plenara permanenta. Ei au libertatea de a crea, din spatiul Qiintei, orice, deoarece se )oaca cu ilu iile si &ormele &ara a &i prinsi in capcana lor. 2ata cum explica Enoc/ ,an aceasta in FSecretele vietii si ale realitatii: R2luminarea inseamna sa ve i dincolo de ilu iile vietii si sa stii ce este cu adevarat realitatea. Atunci cand esti iluminat, ai tot ceea ce iti doresti. Asta, pentru ca stii adevarul despre tot ceea ce este si stii ce inseamna cu adevarat sa ai ceva. Este o ironie a vietii ca oamenii care cauta bunurile materiale si doresc sa le aiba inainte de-a se gandi la iluminare nu obtin nici una, nici alta, iar aceia care ating mai intai iluminarea au si reusita materiala. Cei lipsiti de dorinte isi reali ea a toate dorintele. Sa &ii lipsit de dorinta nu inseamna sa nu ai nicio dorinta, ci inseamna sa nu &ii atasat de nici o dorinta. Atasamentul este cau a intregii su&erinte. Su&erinta este o ardere necontrolata a energiei emotionale. Cu cat su&eri mai mult, cu atat mai multa su&erinta atragi. Eliberarea atasamentelor este modalitatea de-a pune capat tuturor su&erintelor. Atunci cand sunteti atasati, va a&lati intr-o stare de dorinta si de lipsa. Cand sunteti detasati, va a&lati intr-o stare lipsita de dorinta. 2luminarea inseamna sa stiti motivul pentru care a &i detasati va a)uta sa va reali ati dorintele. Eealitatea &i ica este o ilu ie creata de Constienta pentru a se redescoperi pe sine. Este o ilu ie &aptul ca nu aveti de)a ceea ce va doriti, pentru ca, in realitatea spirituala, aveti de)a tot ceea ce va

doriti. Eealitatea &i ica este un loc in care sa mani&estati orice re onea a cu voi in realitatea voastra spirituala. Cand sunteti atasati, re onati cu neadevarul spiritual ca nu aveti ceea ce va doriti. Cand sunteti detasati, re onati cu adevarul spiritual ca aveti de)a tot ce va puteti dori. 8a eliberati &iind detasati din punct de vedere emotional de alegerile voastre. Multi oameni nu reusesc sa obtina ceea ce isi doresc pentru nu isi permit sa &ie liberi sa aiba obiectul dorintei lor. Atunci cand va atasati de alegeri, va prindeti singuri in capcana. 8a ganditi ca ar trebui sa &unctione e intr-un anumit mod, in loc sa va permiteti sa porniti in alta directie. 'etasarea de alegeri va da adevarata libertate de-a alege. Sunteti capabili sa alegeti din nou in orice moment si sunteti liberi sa &aceti o alta alegere, daca asta doriti. 'etasarea de alegeri este secretul &lexibilitatiiH S...T Sa &ii liber de atasamente inseamna sa &ii liber. Sa aveti relatiile pe care vi le doriti vine tot din iluminare. Ceea ce o &emeie doreste cu adevarat este un barbat iluminat. El este un om care isi intelege trairea adevarata ca spirit liber. Este liber sa se exprime in &ata ei si este liber de orice mod in care ea l-ar putea a&ecta. Sa &ie detasat este o calitate atractiva care il &ace pe barbat sa &ie de necontrolat de catre o &emeie. 6e&iind de&init de &actori externi, el devine sigur de sine. Este capabil sa iubeasca &ara teama si &ara atasamente. 2ubirea iluminata inseamna sa iubesti asemeni unui eu. Cei care sunt iluminati obtin ceea ce isi doresc pro&itand de miscare si sc/imbari, &ie ele po itive, &ie negative. 6u mai contea a pentru ei daca actiunile sunt in crestere sau in scadere. Au strategii pentru a &ace bani in oricare dintre cele doua situatii. 6u mai contea a pentru ei daca o anumita persoana ii place sau nu, daca partenerul lor este sau nu multumit de ei. Acesti oameni isi permit sa se bucure de intreaga &ericire si de intreaga energie po itiva pe care le traiesc, de oriunde si de la oricine ar veni, oricand. Mani&estarea iluminata a dorintelor voastre inseamna sa obtineti esenta a ceea ce va doriti &ara sa &iti atasati de &orma sau de calea pe care o obtineti. Aceia care sunt atasati de &orma sau cale vor su&eri din ce in ce mai mult si vor avea din ce in ce mai putina stima de sine. 2n acelasi timp, cei care nu sunt atasati vor putea sa se bucure de din ce in ce mai multe lucruri care le &ac placere in viata si vor avea din ce in ce mai mult respect de sine. Cei care au mai mult respect de sine sunt mai capabili sa aiba succes si relatiile pe care si le doresc in comparatie cu ceilalti. *ibertatea de atasamente este si motivul pentru care cei bogati devin si ma bogati, iar cei &ericiti devin si mai &ericiti, in

timp ce saracii devin si mai saraci si cei ne&ericiti devin din ce in ce mai ne&ericiti. A avea vine din a &i. Cand sunteti detasati, re onati cu a avea. Cand sunteti atasati, re onati cu a nu avea. 'in acest motiv s-a spus dintotdeauna ca poti avea ceea ce iti doresti doar atunci cand nu iti mai doresti acel lucru. 6u inseamna sa nu ti-l doresti, ci sa nu te mai a&li in starea de-a dori. ,ot ceea ce ne dorim este pace si binecuvantare. Credem ca, atunci cand vom avea toate bunurile pe care ni le dorim, vom avea pace si binecuvantare. 'ar gandim asta pentru ca nu stim, de &apt, ce inseamna pacea si binecuvantarea. 2n realitate, pacea si binecuvantarea ne aduc orice altceva avem nevoie in viata. Pacea repre inta transcendenta totala. :inecuvantarea este o &ericire &ara cusur. Atunci cand transcedem toate ilu iile lumii materiale ne a&lam intr-o stare de pace in care putem mani&esta tot ceea ce ne dorim. Atunci cand nu avem atasamente, avem o &ericire pe care nu o putem pierde. 2luminarea este c/eia universala. Cei neiluminati pot intreba ce are dea &ace iluminarea cu banii sau cu gasirea partenerului ideal. Easpunsul este ca are absolut totul de-a &ace. Atunci cand esti iluminat reali e i ca nu este vorba despre a avea un lucru sau altul, ci despre a sti ce este realitatea si cine esti tu cu adevarat. Apoi, din spatiul cunoasterii si al &iintei, sunteti liberi sa creati orice va doriti. Sunteti liberi sa va )ucati cu ilu iile &ara a &i prinsi in capcana lor, pentru ca, pana la urma, c/iar asta este I un )ocHR

Meditatia Asadar, iluminarea nu este un scop de urmarit (cum va dori Mintea, Ego-ul), ci starea &iintei per&ect constiente de sine, care si-a reali at Sinele. Aceasta constienta apare pe un &ond de liniste pro&unda, cand tot gomotul de &ond al exteriorului si interiorului (gandurile) este depasit. Starea meditativa repre inta tocmai aceasta traire de pace adanca, de golire de continuturi, pana la experimentarea sen atiei ca esti spatiu gol. 2ata ce spune Ec7/art ,olle in 5Puterea Pre entului; despre meditatie (a se intelege starea de meditatie, nu vreo te/nica anume): 5Atunci cand pier i contactul cu linistea launtrica, pier i contactul cu tine insuti. Cand pier i contactul cu tine insuti, te pier i in lume. Sensul cel mai launtric al &iintei si al personalitatii tale este inseparabil de liniste. Este ,,Eu sunt,,-ul, mai adanc decat numele si &orma. *inistea este natura ta esentiala. Ce este linistea9 Spatiul sau constiinta interioara in care cuvintele de pe aceasta pagina sunt percepute si devin ganduri. Qara aceasta constiinta nu ar mai exista nici perceptie, nici ganduri, nici lumea. ,u esti acea Constiinta, deg/i ata in &orma unei persoane. Ec/ivalentul gomotului exterior este gomotul interior al gandurilor. Ec/ivalentul tacerii exterioare este linistea interioara. +ri de cate ori simti tacerea in )urul tau - ascult-o. 2nseamna pur si simplu sa o remarci. Acorda-i atentie. Ascultarea tacerii tre este dimensiunea linistii in sinea ta, deoarece numai prin intermediul linistii poti &i constient de tacere. +bserva ca in momentul in care remarci tacerea din )urul tau, nu gandesti. Esti constient, dar nu gandesti. Atunci cand esti constient de tacere, urmea a imediat starea aceea de alerta interioara calma. Existi in Pre ent. Ai scapat de miile de ani de conditionare umana colectiva. (ita-te la un copac, la o &loare, la o planta. *asa-ti constiinta sa se odi/neasca privindu-le. Cat de linistite sunt, cat de adanc inradacinate in existenta. 'a-i voie naturii sa te invete ce este linistea. Cand te uiti la un copac si ii percepi linistea, devii si tu linistit. Stabilesti un raport cat se poate de pro&und. ,e simti una cu orice lucru pe care il percepi

in si prin liniste. Sentimentul ca esti una cu tot ce exista pe lume inseamna iubire adevarata. ,acerea este utila, dar nu ai nevoie de ea pentru a descoperi linistea. C/iar atunci cand e gomot, poti sa &ii constient de linistea din spatele gomotului, de spatiul in care se produce gomotul. Acela este spatiul launtric al starii de constiinta pura, constiinta in sine. Poti deveni constient de constiinta ca &iind &undalul in care se nasc toate perceptiile sen oriale si tate gandurile tale. Sa devii constient de constiinta inseamna aparitia linistii launtrice. +rice gomot deran)ant poate &i la &el de util ca tacerea. Cum9 Eenunta la a-i re ista interior gomotului, lasa-l sa &ie asa cum este, aceasta acceptare te va purta pe tinutul pacii launtrice care este linistea. +ri de cate ori accepti un moment asa cum este el - indi&erent sub ce &orma se pre inta - esti linistit, esti impacat. Acorda atentie clipelor de raga - pau a dintre doua ganduri, pau a scurta si tacuta dintre cuvintele unei conversatii, dintre notele unui pian sau ale unui &laut sau pau a dintre inspiratie si expiratie. Atunci cand acor i atentie acestor pau e, constienti area a ceva, devine , pur si simplu, constienti are. 'imensiunea &ara &orma a constiintei pure iese la supra&ata si inlocuieste identi&icarea cu &orma. 2nteligenta adevarata &unctionea a &ara gomot. *inistea este locul in care se gasesc creativitatea si solutiile problemelor. Sa &ie linistea doar absenta gomotului si a continutului9 6u, este inteligenta insasi - constiinta subterana din care se nasc toate &ormele. Si cum ar putea &i separat acest lucru de tine9 Qorma care cre i ca esti tu s-a nascut din aceasta dimensiune si este sustinuta de ea. Este esenta tuturor galaxiilor si a &irelor de iarbaN a tuturor &lorilor, pomilor, pasarilor si a tuturor celorlalte &orme. *inistea este singurul lucru din aceasta lume care nu are &orma. 2nsa, pe de alta parte, nu este cu adevarat un lucru, si nu &ace parte din lume. Cand privesti un pom sau o &iinta umana a&lata in liniste, cine priveste9 Ceva mai adanc decat persoana. Constiinta se uita la creatia sa. 2n :iblie se spune ca 'umne eu a creat lumea si a va ut ca era buna. Acelasi lucru il ve i si tu cand privesti din liniste, &ara ganduri.

Ai nevoie de mai multe cunostinte9 Mai multe in&ormatii, anali e intelectuale sau calculatoare mai per&ormante vor salva, oare, lumea9 6u cumva de intelepciune are cea mai mare nevoie lumea din iua de a i9 'ar ce poate &i intelepciunea si unde poate &i ea gasita9 2ntelepciunea vine odata cu abilitatea de a &i linistit. 6u trebuie sa &aci nimic, doar stai si asculta. 'aca esti linistit, privesti si asculti, vei gasi inteligenta nonconceptuala. *asa linistea sa-ti conduca &aptele si cuvintele.; *inistea, pacea interioara de&ineste starea meditativa. 'ar care este esenta ei9 Pre enta constienta de dincolo de ganduriH 5Jn loc s%-l UUobservi pe cel care g"nde$teUU, po#i de asemenea s% cree i un spa#iu !n &luxul mental prin simpla direc#ionare a aten#iei !n pre ent. 'oar devino intens con$tient de momentul pre ent. A &ace aceasta e un lucru extrem de satis&%c%tor. Jn acest mod !#i !ntorci con$tiin#a de la activitatea mental% $i cree i un spa#iu de non-minte !n care e$ti &oarte alert $i con$tient, dar nu g"nde$ti. Aceasta e esen#a medita#iei. Jn via#a cotidian%, po#i practica aceasta lu"nd orice activitate de rutin% care !n mod normal este un mi)loc c%tre un scop $i acord"ndu-i aten#ia ta complet%, ast&el !nc"t ea devine un scop !n sine. 'e exemplu, de &iecare dat% c"nd urci $i cobori sc%rile de acas% sau de la locul de munc%, &ii &oarte atent la &iecare pas, la &iecare mi$care, c/iar $i la respira#ie. Qii total pre ent. Sau, c"nd te speli pe m"ini, &ii atent la toate sen a#iile asociate acestei ac#iuni: sunetul sau atingerea apei, mi$carea m"inilor, mirosul s%punului $i a$a mai departe. Sau, c"nd te urci !n ma$in%, dup% ce !nc/i i u$a, ia o pau % de c"teva secunde $i observ% &luxul respira#iei. 'evino con$tient de sim#ul t%cut, dar intens al pre entului. Exist% un criteriu sigur prin care po#i s%-#i evalue i succesul !n aceast% practic%: gradul de pace pe care !l sim#i.; ice tot Ec7/art ,olle. Cu cat simti mai multa pace, cu cat mintea devine mai tacuta, cu atat simti ca te departe i de 5realitatea; incon)uratoare tot mai mult. 2nca o percepi, e tot acolo, dar dispare implicarea ta emotionala in ea. 2ncepi sa simti tot mai pregnant caracterul ei ilu oriu.

Mai mult, daca medite i, mai devreme sau mai tar iu gasesti iubirea. Cea adevarata. *ucru pe care il spune si +s/o in 5Meditatia: arta exta ului;: 5'aca meditatia voastra este pro&unda, mai devreme sau mai tar iu veti simti cum in voi incepe sa se nasca o iubire imensa. + iubire pe care nu ati cunoscut-o vreodata inainte I o noua calitate a &iintei voastre, o poarta care se desc/ide. Ati devenit o &lacara ce arde, si doriti acum sa impartasiti acest lucru cu ceilalti. 'aca iubiti in mod pro&und, veti deveni constienti ca iubirea voastra devine din ce in ce mai meditativa. 2n voi patrunde o subtila calitate a tacerii. =andurile dispar, apar intervalele dintre ele D tacerileH Atingeti pro&un imile &iintei voastre. 2ubirea va &ace meditativi, daca directia ei este bunaN meditatia va umple de iubire daca directia ei este buna. 8oi cautati iubirea care sa-si aiba originea in meditatie, nu in minte. Aceasta este iubirea despre care vorbesc mereu. S...T 2ntrati mai intai in meditatie, deoarece iubirea se va naste din meditatie I ea este par&umul meditatiei. Meditatia este &loarea, lotusul cu o mie de petale, *asati-l sa se desc/ida. *asati-l sa va ridicati pe verticala, dincolo de minte, in atemporal, dupa care I imediat I ii veti simti si par&umul. 2ubirea este atunci eterna, neconditionataD 2ubirea nu se va indrepta atunci spre cineva anume: ea nu poate &i indreptata catre cineva anume, deoarece nu este o relatie, ci o atmos&era in )urul vostru. Ea nu are nimic de-a &ace cu celalalt. Sunteti iubitori, sunteti

iubirea: atunci ea este eterna. Ea este par&umul vostru. Este iubirea in atmos&era careia s-a a&lat un :udd/a, un Varat/ustra, un 2isus. Este o iubire cu totul di&erita, ea este calitativ di&eritaH;

Cum meditam ,e/nicile de meditatie sunt multe si &iecare trebuie sa caute ce i se potriveste mai bine, neexistand retete universal valabile. 2mportant este ca, indi&erent te/nica &olosita, sa traiesti o stare de relaxare pro&unda ca un somn constient si non-mind. *a &el de important este sa nu te lasi prins la nivelul astral al vi iunilor si imaginatiei. Exista insa si meditatii g/idate, care au rolul de obtine diverse activari sau curatari energetice pe anumite niveluri ale 5bio-computerului; uman. Ele nu conectea a &iinta la esenta ei (Constiinta), dar pre inta bene&icitate partiala. Asa sunt, de exemplu, meditatiile de puri&icare energetica a c/a7relor, campurilor sau de conectare cu anumite energii subtile (initieri). Ele sunt utile mai ales la inceputul tre irii spirituale, deoarece a)uta practicantul sa se elibere e treptat de densitate si sa se &amiliari e e cu stari tot mai pro&unde de relaxare, &acandu-l receptiv la dimensiunile subtile. ,otusi, adev%rata medita#ie este absen#a oric%rui tip de re#inere !n minte. Adev%rul curge &%r% a &i obstruc#ionat, &%r% pre&erin#%, atinge totul !n cale $i !i d% via#%. 5Jn adev%rata medita#ie, tu nu medite i

asupra unui obiect sau !#i men#ii mintea lini$tit% pentru a atinge ceva ce nu ai dar dore$ti s% ai, ci e$ti pur $i simplu mul#umit c% Exi$ti.; (citat din :edri Cetin). 2ata aici o te/nica &oarte buna de meditatie propusa de 'eepa7 C/opra:

'e asemenea, iti recomandam sa ve i si &ilmul 5'incolo de mine; (:eCond me), pentru a intelege ca meditatia este c/eia umanitatii pentru a crea o lume armonioasa. 6umai cand &iinta umana a atins linistea in interior, atunci exteriorul, adica lumea incon)uratoare, va re&lecta pacea si armonia. Singura cale de sc/imbare a lumii este din interior catre exterior. 2nvers e ca si cum ai incerca sa-ti modi&ici imaginea ta re&lectata intr-o oglinda actionand direct asupra ei, ceea ce e imposibil. Asadar, nu-ti irosi timpul si energia pe aceasta planeta cu agitatie inutila pentru lucruri marunte. Mai bine invata sa medite i, si (niversul isi va de valui tainele saleH Aminteste-ti ca &iecare poate sc/imba lumea, daca se sc/imba pe sineH Atat e de simpluH