Sunteți pe pagina 1din 8

James Clerk Maxwell (1831 1879) ELECTRICITATE I MAGNETISM Numrul de ore: CURS: 2; SEMINAR: 1; LABORATOR: 1.

. Modul de evaluare se desfoar conform normelor aprobate de Senatul Universitii Politehnica Bucureti 1. Examen parial: examen scris cu 3 subiecte teoretice i 2 probleme din materia predat n primele 7 sptmni. Nota la examenul parial reprezint 20% 2. Activitatea de la seminar. Nota obinut reprezint 15% din nota final. 3. Activitatea de la laborator. Nota obinut reprezint 20% din nota final. 4. Rezolvarea temelor de cas. Nota obinut reprezint 15% din nota final. 5. Examen final din materia predat n ultimele 7 sptmni. Examenul este scris (3 probleme) i oral (2 subiecte teoretice). Nota obinut reprezint 30% din nota final. Bibliografie 1. In M. Popescu, Fizic III, Electricitate i magnetism, 2 pri, Litografia UPB, 1994, 1995. 2. Ion M. Popescu, Electricitate i magnetism, 3 volume, MATRIXROM, Bucureti, 1997, 1998. 3. Gabriela Cone, Alina Gearb, Probleme de electricitate i magnetism, MATRIXROM, 2001. http://referate.physics.pub.ro/cursuri.php.

Gabriela Cone Introducere

1. Obiectul electricitii i magnetismului Studiul fenomenelor fizice ce au loc n cmpul electromagnetic, care este o stare a materiei prin intermediul cruia se exercit interaciunea electromagnetic. 2. Scurt istoric Primele informaii despre existena fenomenelor electromagnetice exist din secolul al VI-lea .e.n. cnd Thales din Milet a descris proprietatea chihlimbarului de a atrage unele obiecte uoare dup ce au fost frecate cu o blan. n secolul al II-lea dup Christos s-a construit prima busol n China, observndu-se c magnetita (oxidul de fier) atrage buci mici de fier. Gilbert, peste 2000 ani (n 1640), reia afirmaia lui Thales din Milet i constat c i alte corpuri se comport n acelai mod. El numete acest fenomen electrizare, de la cuvntul electron care nseamn chihlimbar n limba greac. Tot Gilbert descoper i fenomenul de atracie i respingere a polilor unui magnet i magnetizarea prin inducie. Navigatorii napolitani au adus n Europa busola din China n secolul al XIV-lea. n secolul al XVlea Christofor Columb, n cltoria sa spre America din anul 1492 observ c deviaia estic a busolei se transform n deviaie vestic cnd corabia se deplasa spre sud, trecnd n emisfera sudic. De fapt Chr. Columb descoperea existena cmpului magnetic pmntesc. Mai trziu, Gilbert explic acest efect prin influena magnetismului pmntesc asupra busolei. Electricitatea i magnetismul se nate ca tiin de sine stttoare n secolul al XVIII-lea. O contribuie esenial a avut-o Michael Faraday (1791 1867) prin descoperirea legii induciei electromagnetice. El a prevzut existena cmpului electromagnetic, starea materiei prin care se transmit interaciunile electrice i magnetice, a descoperit legile electrolizei, prevznd existena sarcinii electrice elementare. Sinteza tuturor rezultatelor a fost fcut de James Clerk Maxwell n anii 1868 9 sub forma ecuaiilor care i poart numele. Ecuaiile lui Maxwell sunt rezultatul unor experimente. n anul 1905 Albert Einstein formuleaz teoria relativitii. Ecuaiile lui Maxwell sunt invariante relativist. 3. Sarcina electric surs a cmpului electromagnetic Sarcina electric q este o mrime fizic care msoar starea de electrizare a unui corp. Sarcina electric este sursa cmpului electromagnetic.

7 trziu

Electricitate i magnetism, Lecia 1 Aceasta se msoar n C (coulombi), unitate pe o care o vom defini mai

Sarcina electric are urmtoarele proprieti, a cror existen au fost stabilitate experimental: a. se prezint sub dou forme de existen; b. se conserv; c. este cuantificat; d. este invariant. Vom analiza pe rnd proprietile sarcinii electrice. a. Cele dou forme de existen sunt numite pozitiv i negativ. Acestea sunt manifestri opuse ale aceleai proprieti, aa cum dreapta i stnga reprezint o manifestare a unei proprieti de simetrie. b. n aplicaiile n care sarcina electric este distribuit n volumul unui corp, pe suprafaa acestuia sau pe lungimea sa, se utilizeaz pentru descrierea efectelor prezenei sarcinii electrice densitatea acesteia, adic sarcina electric din unitatea de volum, de suprafa sau de lungime. Astfel, se definete densitatea volumetric de sarcin electric sub forma q dq = lim = , unde << V . (1) V V dV Densitatea volumic de sarcin electric se msoar n C/m3. n definiia (1) se ine cont c din punct de vedere macroscopic sarcina electric este o funcie continu de poziie (de coordonate), iar din punct de vedere microscopic aceeai sarcin electric este o funcie discontinu de poziie. Din punct de vedere microscopic sarcina electric este localizat n anumite puncte ntre care exist spaii mari fr sarcin electric. De exemplu, ntr-un atom exist un nucleu ncrcat pozitiv i electronii negativi aflai la distan mare (mare la nivel microscopic) de nucleu. Astfel, volumul este foarte mic din punct de vedere macroscopic (tinde la zero) i este mare din punct de vedere microscopic. n acest fel se asigur continuitatea macroscopic n acord cu discontinuitatea microscopic. Deci, din punct de vedere macroscopic se poate defini derivata sarcinii electrice, dar din punct de vedere macroscopic acest lucru nu este posibil. Dac sarcina electric este distribuit pe o suprafa se definete densitatea superficial de sarcin electric n acelai mod, dq q S = lim = , unde S << S . (2) S S S dS Densitatea superficial de sarcin electric se msoar n C/m2. n fine, se definete densitatea liniar de sarcin electric atunci cnd aceasta este distribuit de-a lungul unei direcii, q dq l = lim = , unde l << l . (3) l l l dl Densitatea liniar de sarcin electric se msoar n C/m.

Gabriela Cone

n foarte multe aplicaii sarcinile electrice sunt n micare. Pentru a descrie fenomenele care nsoesc micarea sarcinilor electrice se definete intensitatea curentului electric I care este sarcina electric ce traverseaz n unitatea de timp o suprafa, adic q dq = . (4) I = lim t 0 t dt Intensitatea curentului electric se poate msura mult mai uor dect sarcina electric. Din acest motiv intensitatea curentului electric a fost aleas ca mrime fundamental n Sistemul Internaional de Uniti (SI) pentru mrimile electrice i magnetice. Ca urmare unitatea sa de msur A (amper) este unitate fundamental n acelai sistem de uniti. Observm c 1A = 1C/1s. Amperul va fi definit mai trziu. Amperul se definete cu ajutorul forei de interaciune dintre doi cureni electrici I1 i I 2 , de lungime l i aflai la distana d : II l F = 0 1 2 . 2d Observm c dac fora exercitat pe unitatea de lungime de curent este F = 2 10 7 N/m, curenii se afl la distana d = 1 m i au aceeai intensitate, l atunci cei doi cureni au intensitatea I 1 = I 2 = 1 A. n aplicaiile n care pentru interpretarea fenomenelor trebuie s cunoatem i direcia de deplasare a sarcinilor electrice se utilizeaz densitatea de curent electric, J , care este o mrime vectorial cu modulul egal cu intensitatea I curentului care traverseaz unitatea de suprafa, J = i direcia i sensul dat de S viteza de deplasare a sarcinilor electrice. Densitatea de curent electric se msoar n A/m2. Introducem vectorul S = Sn (arie orientat), unde S este aria suprafeei traversate de sarcinile electrice i n versorul direciei normale pe aceast suprafa. Atunci putem scrie c intensitatea curentului este egal cu fluxul densitii de curent prin suprafaa traversat de sarcinile electrice, adic I = J dS = J n dS . (5)
S S

Pentru a exprima conservarea sarcinii electrice considerm un corp de volum V i suprafa (fig. 1). n volumul corpului se afl distribuit o sarcin electric cu densitatea , iar prin suprafaa acestuia trec cureni de densitate J .

Electricitate i magnetism, Lecia 1

Fig. 1 Intensitatea curentului care traverseaz spre exterior suprafaa corpului este egal cu fluxul lui J prin aceast suprafa, dar i cu scderea n timp a sarcinii electrice din volumul V , conform definiiilor date mai sus. Astfel, d I = J dS = dV . (6) dt V Din teorema divergenei tim c (7) J dS = J dV .
V

Din relaiile (6) i (7) obinem c J + d dV = 0 , de unde, dac suprafaa este fix n spaiu dt V rezult c d J + = 0. (8) dt Relaia (8), numit ecuaia de continuitate, este un mod de exprimare a legii conservrii sarcinii electrice. De exemplu, n cazul staionar, cnd densitatea de sarcin electric rmne constant n timp se obine c J = 0 . Din proprietile cmpurilor se tie c liniile de for ale unui cmp a crui divergen este nul sunt curbe nchise ca i n cazul nostru. Cmpul respectiv se numete solenoidal. Exemplul nostru se refer la curenii electrici staionari despre care tim c avem curent prin circuit doar dac acesta este nchis. Am obinut c necesitatea unui circuit nchis pentru a avea un curent staionar este o consecin a conservrii sarcinii electrice. Trebuie menionat c ntr-un circuit de curent staionar nu aceleai sarcini pleac dintr-un punct al circuitului i ajung napoi n acel punct. Sarcinile se schimb, doar numrul acestora, care traverseaz suprafaa transversal a conductorului n unitatea de timp, este acelai. c. Studiind legile electrolizei, Michael Faraday a ajuns la concluzia c orice sarcin electric este egal cu un multiplu ntreg de sarcini elementare, adic (9) q = Ne .

Gabriela Cone

10

N este un numr ntreg, iar e = 1,60217733( 49 ) 10 19 C este sarcina

electric elementar. Prin convenie, sarcina electric elementar poart numele de electron i este negativ. Sarcina electric macroscopic este considerat continu, fiind format dintr-un numr foarte mare de sarcini elementare. d. Invariana sarcinii electrice nseamn c valoarea ei msurat nu depinde de starea de micare a observatorului, sau altfel spus de sistemul de referin din care se face msurtoarea. Acest lucru a fost demonstrat experimental cu ajutorul atomilor de hidrogen. Un atom de hidrogen conine un electron care are sarcina electric negativ i un proton care are sarcina electric egal cu a electronului, dar pozitiv. Masele celor dou particule difer mult: m p = 1836me . Dac atomul de hidrogen este accelerat ntr-un cmp electric fora care acioneaz asupra celor dou particule este aceeai, dar acceleraiile trebuie s difere invers proporional cu masele. Dac sarcina electric ar depinde de starea de micare ar trebui s se msoare valori diferite pentru protonul i electronul atomului de hidrogen. Experimental nu s-a observat acest lucru astfel c din legea de variaie a d impulsului, pe + p p = [(e p + ee )E ] = 0 , de unde e p = ee , indiferent de vitez. dt Deci sarcina electric este invariant, avnd aceeai valoare msurat din repaus i din micare. n continuare vom prezenta datele experimentale care au dus la scrierea ecuaiilor lui Maxwell pentru cmpul electromagnetic. Aceste date se pot sintetiza n nou experimente fundamentale.
I. Cmpul electric n vid I.1. Cmpul electric n vid departe de conductori I.1.1. Legea lui Coulomb (experiena a I-a) Charles de Coulomb (17361806) a msurat n 1785 forele de interaciune dintre corpurile ncrcate electric. Pentru aceasta a utilizat o balan de torsiune construit de el. Concluzia sa a fost c fora de interaciune dintre dou sarcini punctiforme este o for de tip central, care depinde invers proporional de distana dintre sarcinile electrice. Constanta de proporionalitate depinde de sarcinile electrice care interacioneaz. Expresia forei de interaciune electrostatic (fig. 2) este: qq qq F1 = k 1 2 2 u1 i F2 = k 1 2 2 u2 , (10) r r

11

Electricitate i magnetism, Lecia 1

unde u1 = u 2 i astfel i F1 = F2 . Cele dou fore sunt aciunea i reaciunea. Acestea acioneaz asupra a dou corpuri diferite astfel c nu i pot anula reciproc efectul. Expresia (10) a forei de interaciune electrostatic este adevrat doar dac volumul ocupat de sarcinile electrice este mult mai mic dect distana dintre ele, adic dac forele sunt punctuale. Astfel de sarcini se mai numesc i purttori de sarcin electric. Din experien se tie c fora de interaciune dintre dou sarcini electrice este de respingere dac acestea au acelai semn i de atracie dac acestea sunt de semn contrar. Fora (10) poart numele de fora lui Coulomb sau fora electrostatic.

Fig. 2 Constanta k depinde de mediu i de sistemul de uniti de msur utilizat. n SI, n vid 1 (11) k= = 9 10 9 Nm2/C2. 4 0 Mrimea 0 = 8,854187817 10 12 C2/Nm2 poart numele de permitivitatea dielectric a vidului i caracterizeaz mediul n care se afl sarcinile electrice. Dac avem trei sarcini punctiforme fora cu care dou din acestea acioneaz asupra celei de a treia este (fig. 3)

Fig. 3
F3 = F13 + F23 = q1q3 qq u + 2 3 2 u32 . 2 31 4 0 r13 4 0 r23 (12)

Gabriela Cone

12

Putem generaliza pentru un sistem format din N sarcini electrice astfel c fora cu care N 1 sarcini acioneaz asupra celei de a N -a este egal cu q N 1 q FN = N 2i uiN . (13) 4 0 i =1 riN
I.1.2. Energia nmagazinat ntr-un sistem de purttori de sarcin electric Fora electrostatic este o for de tip central. Aceasta este o for conservativ astfel c se poate defini o energie potenial pentru cmpul electric. Variaia energiei poteniale este egal cu lucrul mecanic efectuat pentru a forma sistemul de purttori de sarcin. Pentru nceput considerm c avem un sistem format din trei sarcini electrice pe care le-am adus pe rnd de la infinit. Cnd aducem de la infinit prima sarcin q1 asupra acesteia nu acioneaz nici o for. Aducem a doua sarcin q2 n cmpul creat de prima i o aezm la distana r12 de sarcina q1 . Pentru aceasta se efectueaz lucrul mecanic r12 qq q q 1 r12 qq L2 = 1 2 2 dr = 1 2 = 1 2 . 4 0 r 4 0 r 4 0 r12 Semnul minus apare deoarece am ales sarcinile de acelai semn, astfel c fora este de respingere. Aducem i a treia sarcin electric q3 i o aezm la distana r13 de sarcina q1 i distana r23 de sarcina q2 . Lucrul mecanic efectuat este
23 qq qq qq L3 = 1 3 2 dr + 2 3 2 dr = 1 3 4 0 r 4 0 r 4 0

r13

1 r13 q2 q3 r 4 0

1 r23 r =

q1q3 qq + 2 3 . 4 0 r13 4 0 r23 Lucrul mecanic total este 1 q1q2 q1q3 q2 q3 + + L = L1 + L2 + L3 = , 4 0 r r r 13 23 12 care este egal cu variaia energiei poteniale, L = E pot = E pot 0 . Generalizm = pentru energia potenial a unui numr 1 N N q j qk E pot = . 2 j =1 k =1 4 0 rjk
k j

de purttori de sarcin,
(14)

Factorul

1 apare deoarece n sumele din relaie produsul de tipul q j qk 2

apar de dou ori i sub forma qk q j .

S-ar putea să vă placă și

  • Electromag2009 02
    Electromag2009 02
    Document7 pagini
    Electromag2009 02
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromag2009 13
    Electromag2009 13
    Document7 pagini
    Electromag2009 13
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromag2009 06
    Electromag2009 06
    Document8 pagini
    Electromag2009 06
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Cs C05
    Cs C05
    Document7 pagini
    Cs C05
    070722845502
    Încă nu există evaluări
  • Monitorizarea Calitatii Aerului in Romania
    Monitorizarea Calitatii Aerului in Romania
    Document16 pagini
    Monitorizarea Calitatii Aerului in Romania
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Curs 12
    Curs 12
    Document8 pagini
    Curs 12
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Aluminiu
    Aluminiu
    Document2 pagini
    Aluminiu
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Curs 2
    Curs 2
    Document7 pagini
    Curs 2
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3
    Curs 3
    Document6 pagini
    Curs 3
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Lab5 Pwmi4
    Lab5 Pwmi4
    Document11 pagini
    Lab5 Pwmi4
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 13
    Electromagnetism 13
    Document7 pagini
    Electromagnetism 13
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Rezultate Din Semestru
    Rezultate Din Semestru
    Document3 pagini
    Rezultate Din Semestru
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 10
    Electromagnetism 10
    Document8 pagini
    Electromagnetism 10
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 7
    Electromagnetism 7
    Document8 pagini
    Electromagnetism 7
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 11
    Electromagnetism 11
    Document8 pagini
    Electromagnetism 11
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 12
    Electromagnetism 12
    Document6 pagini
    Electromagnetism 12
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 7
    Electromagnetism 7
    Document8 pagini
    Electromagnetism 7
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Curs 1
    Curs 1
    Document5 pagini
    Curs 1
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • A 3
    A 3
    Document1 pagină
    A 3
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 9
    Electromagnetism 9
    Document7 pagini
    Electromagnetism 9
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 8
    Electromagnetism 8
    Document8 pagini
    Electromagnetism 8
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 3
    Electromagnetism 3
    Document6 pagini
    Electromagnetism 3
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 6
    Electromagnetism 6
    Document9 pagini
    Electromagnetism 6
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 4
    Electromagnetism 4
    Document8 pagini
    Electromagnetism 4
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 2
    Electromagnetism 2
    Document8 pagini
    Electromagnetism 2
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Electromagnetism 5
    Electromagnetism 5
    Document7 pagini
    Electromagnetism 5
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • CorelDraw CursPractic 03
    CorelDraw CursPractic 03
    Document0 pagini
    CorelDraw CursPractic 03
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Internetul in Româ Nia
    Internetul in Româ Nia
    Document0 pagini
    Internetul in Româ Nia
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări
  • Etapele de Realizare A Unui Site
    Etapele de Realizare A Unui Site
    Document0 pagini
    Etapele de Realizare A Unui Site
    Stefan Iulian
    Încă nu există evaluări