Sunteți pe pagina 1din 2

Studiu privind autonomia copiilor n aer liber-prin interaciunea factorilor demografici, de mediu, psihosociali Cuvinte cheie: autonomie, mobilitate,

potenial Abstract n ultimii 50 de ani se nregistreaz o reducere semnificativ a libertii de micare, i de joac n aer liber. Acest lucru are repercursiuni directe, implicaii profunde n modul plenar de manifestare a copiilor, care devin limitai motric, fr cunotiine i ci practice de a reaciona n anumite situaii, nstrinai de mediul natural care i sperie, introvertii deoarece realitatea lor este predominant cea virtual. Situaia de fa este cu att mai complex cu ct prinii n special mamele percep mediul natural ca pe unul cu un potenial ridicat de risc, concepie care se transmite , se rsfrnge asupra copilului. Studiul de fa a implicat un numr de 300 de mame de copii de 8-10ani Introducere n ultimele decenii deteriorarea relaiei copiilor cu spaiul urban a ajus subiect de studiu i polemic pentru specialiti, cercettori, politicieni. Transformrile de mediu, sociale, culturale ce au survenit n rile puternic industrializate de-a lungul ultimelor decenii pot explica oarecum acest fenomen. Printre numeroasele schimbri survenite se remarc modul n care planificatorii urbani au conceptualizat spaiul urban, creterea traficului, rata de cretere a infracionalitii i criminalitii. (Wikstrm i Dolmen 2001), care mpreun au contribuit la dezvoltarea unui puternic sentiment de insecuritate. Ca rezultat de multe ori adulii percep oraul ca pe un loc periculos, i a crescut astfel comportamentul lor de protecie fa de copii lor, comportament care merge uneori att de departe nct devine hiperprotectiv(overprotect). Aceste atitudini au devenit att de npimnttoare nct au limitat raza de aciune a copiilor doar la deplasarea /jocul la coal, (Hillman i colab. 1973, 1991) n rest copilul este constrns s-i limiteze aciunile la spaiul casei (considerat confortabil/sigur pentru prini) (Forni 2002). Datele disponibile ce ilustreaz aceast situaie justific ngrijorarea exprimat de ctre experi. De exemplu n Italia n anul 1997 doar o medie situat ntre 14-31% a copiilor de 8-11 ani au mers la coal pe cont propriu sau cu copii de aceeai vrst (Giuliani i colab 1997), i unui numr la fel de mic (18-32%) i s-a

permis s se joace n aer liber, parcuri publice din apropiere, curi interioare, ..etc. fr supravegherea constant de ctre un adult (Prezza i colab. 2000)