Metamorfoza uman i dezintegrarea pozitiv n memoria lui Kazimir Dabrowsky Florian Colceag Dei biologii nu au remarcat e isten!

a unei metamorfoze la toate speciile" ea probabil c e ist" dar se manifest #n mod diferit de la o specie la alta$ n cazul speciei umane metamorfoza este direct legat de e isten!a sa pe dou planuri" terestru i universal$ %ransferul de la terestru ctre universal se face prin mai multe etape" doar c oamenii pot rm&ne ataa!i unei astfel de etape bloc&ndu'i evolu!ia ulterioar" parcurg&nd astfel una din etapele de dezintegrare pozitiv sau negativ descrise de Dabrowsky$ (a fel ca i la alte specii" i la om se produce o asicronie a dezvoltrii diferitelor dimensiuni specifice$ De e emplu maturizarea se ual se face mult mai devreme dec&t maturizarea psi)ologic sau social" iar maturizarea personalit!ii se poate am&na pe #ntreaga durat a vie!ii dac oamenii nu'i descoper rolul social care s le solicite capacit!ile lor de tip universal$ *olarizarea #ntre terestru i universal face ca omul s fie #n situa!ia de a tri #ntre adaptarea terestr i evolu!ia ctre universal i cosmic" etapele dintre aceste dou paliere fiind instabile" frm&ntate i constituind etapele de metamorfoz a personalit!ii umane$ +ceast dinamic se datoreaz unei mul!imi de factori compleci plec&nd de la structura noastr fizic informa!ional i merg&nd p&n la compomentele mediului social sau natural ce ne afecteaz via!a$ Din punct de vedere fizic informa!ional omul ca i alte fiin!e au o structur metameric$ ,ec!iunile din organism controlate de o perec)e de nervi spinali constituie un astfel de metamer" iar clusterele de metameri ce se pot controla prin glandele cu secre!ie intern constiuie macro'unit!ile metamerice ce de!in comportamente i structuri de auto'regla- proprii$ +ceste clustere metamerice sunt legate direct de metamorfoza uman" deoarece pac)etele de comportamente predefinite la natere afecteaz direct dominanta psi)ologic i direc!ia de evolu!ie uman$ *e parcursul vie!ii aceste pac)ete comportamentale sunt activate pe r&nd" av&nd caracteristici diferite #n func!ie de emisfera cerebral pe care se proiecteaz$ ,istemul de proiectare a acestor pac)ete comportamentale se poate eviden!ia #n sc)ema de mai -os$ Diferitele etape de dezvoltare a personalit!ii sunt dependente de etapele anterioare i condi!ioneaz etapele ulterioare" pe de alt parte caracteristicile simetrice de pe cele dou emisfere cerebrale sunt opuse i complementare" supradimensionarea uneia conduc&nd la subdimensionarea celei simetrice" de e emplu prea mult creativitate conduce la prea pu!in ordine i reciproc$ De asemenea prea mult motivare conduce la scderea disciplinei constituie un alt e emplu #n acest sens i permite #n!elegerea modelului de cretere a motiva!iei prin stimularea intui!iei cu orizont ctre creativitate$ %abelul de mai -os face referire la doar trei dintre componentele cerebrale ce !in de proiec!ia clusterelor metamerice asupra comportamentelor cerebrale" alte clustere se proiecteaz pe alte componente ale sistemului nervos ce sunt identificabile pe mduva spinrii sau pe bulbul ra)idian$ . emplul de fa! descrie forma!iunile cerebrale reprezentate pe truc)iul cerebral /creierul reptilian0" sistemul limbic /creierul mamalian0 i neocote ul /creierul uman0$ Marile pac)ete comportamentale ale acestor forma!iuni neuronale mai recente din punct de vedere evolutiv sunt caracteristice pentru grupele de animale ce le con!in i constituie baza de structurare comportamental pentru forma!iunea cerebral urmtoare din punctul de vedere al istoriei evolu!iei$ *e de alt parte #n cadrul fiecrei forma!iuni cerebrale e ist de asemenea o etapizare a evolu!iei ce se aliniaz dezintegrrilor pozitive sau negative de tip Dabrowski cu urmri incalculabile asupra dezvoltrii poten!ialelor umane$ 1ecunoaterea acestor caracteristici de poate face prin analizarea comportamentelor umane" reprezentate pe sc)ema de mai -os prin coloanele laterale ce con!in caracteristici de manifestare #ntre eta-ele mai mici a scalei evolu!iei umane$

psychological crisis management - educational model left side brain left side brain
normative thinking self-balance synthetic thinking self-organizing analytical thinking self-structuring symbolic thinking self-volunteering topological thinking self-discovery vertical (causal) thinking self-dimensioning lateral thinking self-emancipation complex/dynamic thinking self knowledge

right side brain right side brain

neocortex order self-determination discipline self-involving correlating pattern

(sequential mode)

creativity self-tolerance motivation self-initiation intuition self-opening

self-directing hierarchy self-respect cultural induced patterns self-acceptance emotions affectivity

self-esteem

self-recognition

limbic system sublime instincts

self-integrating

self-control

instincts

self-training

self-harmonization

cerebral trunk

Modul #n care gestionm aceste drumuri posibile condi!ionate de structura noastr de comportamente motenite genetic este determinant at&t pentru felul #n care vedem lumea i universul c&t i pentru modul #n care ne purtm unii cu al!ii" cu mediul natural" cu te)nologia" cu noi #nine$ Felul #n care ne utilizm poten!ialul este c)eia metamorfozei umane i a trecerii dintr' un stagiu de dezintegrare pozitiv #n urmtorul stagiu de dezintegrare pozitiv sau negativ$ Dac fenomenul dezintegrrii pozitive se petrece simultan la popula!ia unei societ!i putem generaliza conceput de la nivel individual la nivel social$ +cest fenomen ne condi!ioneaz modul de g&ndire" logic de evaluare a realit!ii sau de rezolvare a unei probleme" nivelul de utilizare a poten!ialelor #nnscute i genereaz epocile istorice$ 2n e emplu #n acest sens este dat mai -os$ Definirea istoric a numerelor reale 2n e emplu #n acest sens pe metamorfoza uman #n care sunt preponderente primele eta-e ale creierului mamalian este mai -os$ +ceste eta-e sunt caracterizate de dipolii emo!ii'paterne cultural induse" afectivitate'ierar)ie" intui!ie' paterne corelate$ *e acest nivel i #n acest conte t" utiliz&nd e perien!ele curente s'au dezvoltat logica linear" g&ndirea di)otomic i numerologia aplicat cu primele opera!ii matematice$ Modul #n care s'au dezvoltat aceste produse caracterizeaz #nc modul nostru de g&ndire pentru persoanele care sunt pe eta-ul de dezintegrare pozitiv similar$

Etape parcurse i justificare istoric 'apari!ia rbo-ului pentru enumerarea obiectelor de acelai tip" e $ turm de oi #n neolitic '#mpr!irea semnelor de pe rbo- #n grupe de c&te zece i generalizarea #n grupe de grupe de c&te zece #n timpul #nceputului istoriei moderne" civiliza!iile antice$ Coincide aceast dezvoltare cu organizarea primelor ec)ipe mari de lucru i a primelor armate mari de ocupa!ie" unde era necesar o structur de supraveg)ere i organizare$ 'apari!ia numerelor #ntregi negative i pozitive a fost cauzat de necesit!ile comerciale i cumprarea pe credit ce s'a e tins #n evul mediu$ Metoda s'a aplicat pentru debit'credit" organizare a popula!iei pe cupluri brba!i'femei" cuantificarea prin c&tig'pierderi" etc$ Dei cu rdcini #n perioada e pansiunii imperiului roman devine oficial #n evul mediu #n zona comercial a navigatiei marine i negustorie costier$ 'numere ra!ionale" frac!ii apar #n perioada lui *itagora o dat cu conceptul de atomos /indivizibil0" din care a derivat ulterior cuvntul atom i cu opera!iile aditive i multiplicative$ + fost asociat cu primele tentative de abordare a infinitului mic sau a numerelor mari" fr a a-unge la no!iunea de infinit$ 3pera!ia de ridicare la putere a unui numr natural a aprut ca o aplica!ie a conceptului de democra!ie i a republicii lui *laton i a fost utilizat puterea pozitiv subunitar ca un e emplu de manier de selectare pentru investirea cu puterea politic a celor mai capabili cet!eni$ 2lterior ridicarea la putere a devenit pu!in practicat fiind c)iar secret #n perioada evului mediu$ 'numerele ira!ionale au aprut #n perioada pitagoreic" primul fiind radical din 4 ce s'a demonstrat cu a-utorul reducerii la absurd c nu poate fi scris sub form de frac!ie$ Descoperirea a rmas secret o lung perioad de timp deoarece punea sub semnul #ntrebrilor mitologia oficial i numerologia sacr asociat acesteia" inclusiv conceptul de atomos derivat din aceast mitologie$ (egendele spun c cei ce sprgeau secretul numerelor ira!ionale se puneau #n pericol de moarte$ Dei toate aceste categorii de numere se operau #n mod similar la adunare'scdere sau #nmul!ire'#mpr!ire /ridicarea la putere'radicali0" iar apari!ia unei categorii era rezultatul operrii cu numerele din categoria anterioar" abia #n perioada renaterii au fost incluse toate categoriile enun!ate #n aceeai viziune despre numere$ 5umerele au fost considerate sacre #n cursul istoriei datorit faptului c ele #nlocuiau caracteristicile calitative ale unui obiect sau persoan cu caracteristicile cantitative$ +ceasta anula practic personalitatea persoanei sau unicitatea obiectului" consecin!ele psi)ologice ale acestei abordri fiind dramatice" #ns atribuite unor puteri superioare precum erau considera!i zeii$ De e emplu e ist o legtur direct #ntre e isten!a sclavagismului i numerele naturale" sclavul fiind considerat ini!ial ca un obiect fr unicitate i calit!i specifice precum este numrul$ 3 mare revolu!ie #n g&ndirea uman a fost descoperirea c numerele au individualitate$ +stfel apari!ia numerelor prime" a numerelor perfecte sau a altor categorii de numere cu individualitate a declanat curentul de eliberare a contiin!elor umane specific renascentismului sau iluminismului$ Desacralizarea numerelor a fost concomitent cu apari!ia libert!ilor omului" a drepturilor civile etc$ 6recii antici spuneau c cine descoper o proprietate matematic este iubit de zei" cci numerele sunt parte din apana-ul de cunoatere al acestora$ Desacralizarea numerelor a condus la apari!ia matematicilor moderne" #ns abordrile de tip cantitativ cauzate de numere sunt #nc la baza g&ndirii umane i a estimrilor sau deciziilor" dei fenomenele actuale declanatoare de crize multiple sunt deseori calitative i nu pot fi reprezentate cu a-utorul numerelor$ %endin!ele de utilizare abuziv a numerelor sunt #nc prezente #n memoria noastr recent$ De e emplu )olocaustul celui de'al doilea rzboi modial a fost caracterizat nu doar de asasinarea a numeroi oameni nevinova!i #n lagrele de concentrare ci i de depersonalizarea acelor oameni al cror nume erau #nlocuite cu un numr tatuat pe bra!" ca semn al nimicniciei lor #n fa!a zeilor naziti$ nc utilizm numerele #n mod inadecvat i abuziv #n via!a noastr zilnic" de e emplu folosim indicatori cantitativi de tipul produsului intern brut fr a men!iona i modul #n care se ob!ine acesta /calitativ0 i consecin!ele secundare asupra mediului natural sau uman al e isten!ei

acestuia" deoarece #nc utilizm teoriile economice produse #n perioadele c&nd omul era considerat marf i for! de produc!ie$ n concluzie studiul numerelor este direct legat de istoria i de evolu!ia mental a umanit!ii" iar #ntrebrile fundamentale date de instrumentele noastre de cunoatere sunt cele care ne pot sc)imba percep!ia asupra lumii$ ntrebare Ct fac doi oameni albi plus trei oameni negri7 +ceast #ntrebare poate rm&ne fr rspuns pentru mul!i rasiti care nu pot pune #n aceeai categorie albii i negrii" ceea ce s'a #nt&mplat #n perioada nazist" sau rasist din ultimele secole$ S ne ndoim de operaiile cu numere? (a #ntrebarea c&t fac unu plus unu7 rspunsul ateptat este doi" dar asta !ine de o anumit perspectiv asupra modului de operare$ Dac g&ndim totul pe o dreapt pe care unu este reprezentat printr'un segment de lungime fi at" atunci rspunsul doi este adecvat acestei logici$ Daca #ns ne plasm #n alte situa!ii putem avea surprize$ De e emplu s lum o treapt cu dou laturi de lungime unu" suma acestor dou lungimi este egal cu doi$ Dac #ns indoim treapta astfel #nc&t s se transforme #n dou trepte mai mici cu laturile de 8 lungimea total a conturului celor dou trepte rmane tot 4$ prim repetarea procedeului vom crea o scar cu trepte din ce #n ce mai mici dar cu lungimea conturului egal cu 4$ Cu toate aceste dac repetm procedeul la infinit vom ob!ine trepte cu lungimea laturii egal cu 9 iar scara se va reduce la o un segment de dreapt de lungime radical din 4$ /vezi figura0$

Din acest e emplu putem trage concluzia c numerele sunt e trem de utile #n anumite condi!ii" #ns realitatea se e prim #n multe feluri i cu multe instrumente de abordare$ 5u putem generaliza nici o procedur de lucru" toate sunt valabile i utile pe anumite domenii" #ns valabilitatea lor este limitat la aceste condi!ii$ Operaiile cu numere aa cum le tim +dunarea ce este legat de punerea #n comun pe aceeai direc!ie i cu acelai sens a resurselor e istente era conceput #n antic)itate ca fiind un act de druire i via! comunitar$ 3amenii #nv!aser ca #mpreun pot reui cu to!ii s realizeze ceea ce singuri nu ar fi putut$ *e aceast filozofie tinerii ce se cstoreau erau a-uta!i de comunitatea din sat s'i cladeasc o cas" toat lumea particip&nd la aceast construc!ie$ 3biceiul este #nc prezent i la noi #n anumite sate din +rdeal i :ucovina de nord$ ,cderea era legat de actul druirii ctre al!ii a surplusului" sau de #ntoarcerea unui serviciu fcut din prisosul avut la un moment dat$ n acest fel adunarea i scderea a-utau at&t vie!ii sociale c&t i nego!ului" #mprumuturilor reciproce sau sc)imburilor de servicii$ nc mai folosim #n limba-ul curent e presia ;sunt dator cuiva< sau ;am o datorie fa! de !ar<" e presie ce arat cum func!iona societatea steasc cu a-utorul celor dou opera!ii$ nmul!irea era legat direct de reproducerea plantelor i animalelor sau popula!iei umane$ Faptul c #nmul!irea le da valoare mai mare dec&t adunarea este #nc prezent #n contiin!a multor popoare ce au o rat de cretere familial foarte #nalt$ Marele conflict legat de #nmul!ire a fost conceptualizat de #mpr!irea resurselor la o popula!ie mai numeroas$ Cele dou opera!ii au fost puternic legate de via!a agricol unde dintr'un bob fceai un spic iar dintr'o perec)e de animale

fceai #n timp o turm$ . erci!iile compuse ce utilizau cele patru opera!ii fceau direct referire la modul #n care via!a agricol se lega de via!a comunitar" prioritatea av&nd'o via!a agricol$ 1idicarea la putere a fost legat direct de puterea politic i administrativ i a aprut ca opera!ie dup conceptualizarea numerelor subunitare$ +ceast opera!ie a fost direct legat de valoarea bazei i de mrimea e ponentului$ Dac baza dei pozitiv era subunitar prin ridicare la putere rm&nea pozitiv dar se micora" ceea ce nu se petrecea atunci c&nd baza era supraunitar" ridicarea la putere mrind valoarea rezultat$ %raducerea politic a momentului avertiza pe cet!enii cu drept de vot s investeasc #n func!ia de conductor persoanele cele mai valoroase ce sunt mai mult dec&t nite oameni integri" cei mai valabili fiind asemenea zeilor /semizeii0$ *rin ridicarea la putere valoarea lor va deveni cu mult mai mare i puterea lor de ac!iune va fi de asemenea amplificat de func!ia lor de comand$ nsui *laton avertiza cet!enii de mare valoare s se ofere spre a fi conductori" cci dac vor intra la conducere nite oameni ce nu sunt nici mcar integri atunci se va petrece distrugerea i ruina cet!ii cci nu vor putea impune$ =storia a dat dreptate lui *laton$ Faptul c puterea este considerat ca fiind prioritar #n orice e erci!iu cu mai multe opera!ii se datoreaz percep!iei nevoii de cutare a unor lideri valoroi" supraunitari$ +cest univers social politic agricol #ntrit de opera!iile matematicii vremii a fost epoca de glorie ce a fcut omenirea s #nceap s cerceteze secretele universului i s'i testeze propriile limite #ncerc&nd s le depeasc$ %oat istoria dup acest #nceput a fost legat de modul de percep!ie al realit!ii i de opera!iile i conceptele prin care se producea aceast percep!ie$ Utilizarea parantezelor i prioritile sociale, exemplu de modelare matematic din vechime *arantezele #n opera!iile cu numere reale au de asemenea o anumita istorie dat de priorit!ile sociale sau de mediu$ De e emplu parantezele puse la adunri i scderi sunt direct legate de priorit!ile de structur sau grup social ce sunt implicate #n tranzac!ie valorilor$ Faptul c parantezele mici sunt primele care se efectueaz arat c paranteza rotund este legat de structura familial mic$ =n mod similar paranteza mare este legat de strutura comunitar cea mai apropiat" iar acolada de structura administrativ general$ Cu alte cuvinte #nt&i se asigur nevoile familiei" apoi ale comunit!ii iar #n cele din urm pe cele ale cet!ii #n tot ceea ce #nseamn valoare cantitativ material$ Dac #ns avem calcule cu adunri>scderi i #nmul!iri>#mpr!iri #n acelai e erci!iu mai #nt&i e ecutm calculele cu #nmul!iri sau #mpr!iri apoi trecem la cele cu adunri sau scderi #n ordinea din e erci!iu$ Din punctul de vedere al anticilor aceasta #nseamn c #nt&i se vor ocupa de #nmul!irea surselor de )ran i de #mpr!irea recoltelor" abia apoi de tranzac!iile comerciale ce se bazeaz pe debit i credit$ Dac #ntre calculele unui e erci!iu se afl i puteri atunci acestea se e ecuta primele" #naintea tuturor celorlalte opera!ii$ +ceasta semnific c puterea administrativ are primul drept de a culege roadele muncii umane" iar poruncile ei se e ecut cu prioritate$ %oate aceste reguli au stat la baza unui sistem de g&ndire ce a culminat cu republica lui *laton" ideologia monadic" conceptul de atomos" logic lui ,ocrate" cercetarea de tip *itagora" aplicabilitatea de tip +r)imede" etc$ pentru antici e ecutarea unui e erci!iu aritmetic era o modelare a unei situa!ii posibile din care trgeau concluzii i preluau e perien! de via!$ n prezent aceste calcule nu mai au aceeai semnifica!ie de ordonare a universului social ci s'au banalizat" #ns obiceiurile sociale cu care se conectau #n vec)ime sunt #nc actuale$ *e de alt parte saltul de la matematicile liniare la matematicile comple it!ii relev i un salt #n metamorfoza uman" iar crizele ce caracterizeaz aceast perioad corespund unei dezintegrri pozirive de tip social pe acelai vector dintre terestru i cosmic cu orientarea ctre cosmic" fr pierderea caracteristicilor anterioare" dar cu modificarea ponderilor$ +ceast regul a conservrii istoriei evolutive se poate remarca la toate fenomenele legate de fenomenele vie!ii" de la ar)itectura celului i a +D5'ului i p&n la comple itatea evolu!iei sociale sau psi)ologice$

Dezintegrarea pozitiv de tip social i metamorfoza social sunt evident mai comple e dec&t cele individuale necesit&nd un dialog i o armonizare comple a viziunilor individuale despre lume i via!" precum i un univers ideatic i motiva!ional cu o scalare similar pentru diferite culturi$ +ceasta se traduce #ntr'un comple univers motiva!ional i #ntr'o structur comple a necesit!ilor induse de ctre societate precum i #n desciderile educa!ionale specifice$ Piramida necesitilor educaionale *iramida lui Maslow a necesit!ilor umane se reflect in mod direct i #ntr'o piramid cu structur asemntoare privind necesit!ile educa!ionale$ Consider&nd necesit!ile umane ca fiind generate de func!ionarea unor sisteme i ansambluri de sisteme organice ale comple ului organism uman" aceste func!ionalit!i se e prim i #n nevoile de antrenare i educare ale copilului sau persoanei adulte$

*ersonalitatea unam se dezvolt #n mod comple i armonios numai #n condi!iile #n care se educ toate nivelele piramidei nevoilor educative$ ?ectorii dezvoltrii sunt #ndrepta!i ctre adaptarea la condi!iile terestre i ctre eliberarea evolutiv ctre universal i cosmic$ 1olul ma imal al educa!iei este gsirea pun!ilor de mediere #ntre aceti doi vectori la fiecare nivel de dezvoltare a personalit!ii umane$ 3 analiz a etapelor mai sus men!ionate arat c #ntre nevoile primare ce sunt satisfcute #n general prin copierea comportamentelor adul!ilor i a-ustarea propriului comportament la e igen!ele sociale i nevoile superioare de cunoatere sau de emancipare e ist etape intermediare$ '@05evoile primare au o component de tranzi!ie ctre nevoile de siguran! ce se refer la siguran!a alimentar" a teritoriului i propriet!ii" este #n acelai timp legat de nevoile de grup social apropiat i de rezolvare a problemelor curente$ 5evoile de armonizare cu ceilal!i" de standardizare" ritualizare i eliminarea riscurilor" de afectivitate pozitiv sunt componente ale aceluiai eta- intermediar '40 5evoia de siguran! este tot apropiat de nevoile de baz" siguran!a fiind dat de apartenen!a la un grup" la capacitatea de observa!ie a detaliilor semnificative" la utilizarea corect a instrumentelor de g&ndire" la capacitatea de adaptare la nevoile celorlal!i" la descoperirea de instrumente de ac!iune sau organizare care permit atngerea !intelor propuse sau impuse de necesit!i$ 'A 05evoia de comunicare este eta-ul intermediar #ntre adaptare i evolu!ie i poate fi considerat eta-ul cu cea mai mare dinamic educa!ional i cu cel mai mare poten!ial de armonizare a personalit!ii i ma imizare a realizrii abilit!ilor #nscute sau dob&ndite$ n educa!ie #n general sunt utilizate ca metode feedback'ul" dezbaterea" observa!ia esen!ialului sau trascenden!ei unor instrumente cognitive" corelarea informa!iilor i descoperirea regulilor de manifestare a unor fenomene" antrenarea abilit!ilor #nalte prin e erci!ii de dificultate cresctoare$

'B05evoia de cunoatere este evolutiv" caracterul ei adaptativ este mai pu!in evident" de aceea este frecvent evitat de personalit!ile cu tendin! adaptativ mai pregnant$ Cunoaterea legat de responsabilitatea ac!iunilor" de dezvoltarea abilit!ilor organizatorice" de educarea for!ei de a finaliza ac!iunile dificile #ncepute sau planificate" de g#mdirea dinamic i normativ sunt caracteristici ce sunt prezente #n programele de leaders)ip destinate unui grup selectat de persoane implicate #n rezolvarea problemelor generale sau gestionrii crizelor sau sistemelor comple e$ Ca nivel cognitiv se poate stabili ca #n!elepciune definit prin capacitatea de descoperire a solu!iei optime$ 'C05evoia de emancipare este pur evolutiv deseori c)iar cu riscul inadaptabilit!ii totale la mediul social i este prezent mai ales la cei implica!i #n domeniile de frontier" precum tiin!ele #nalte /#n special cele legate de comple itatea fenomenelor naturale0" te)nologiile de v&rf" ecologia" arta sau religiile$ (a acest nivel se face o total diferen!iere #ntre constiin!a de sine i nivelul de contien! asupra universalului$ (a acest nivel omul este lipsit de egocentrisme sau interese proprii i muncete e clusiv pentru armonizarea sistemelor dezec)ilibrate sau crearea de instrumente destinate acestui scop$ *rofilul integrator al nivelului se poate observa numai la oameni cu parametri foarte #nal!i de inteligen! sau personalitate$ 5ivelul cognitiv este asociat cu spiritualitatea sau trirea fenomenologic a fenomenologic a domeniului studiat$ Dei tendin!a general este de polarizare pe unul dintre cei doi vectori adaptare sau evolu!ie se poate realiza i o armonizare a lor ls&nd liber calea evolu!iei personalit!ii umane" #n aceast direc!ie educa!ia fiind singurul instrument pe care'l putem utiliza$ Definirea educa!iei #n acest sens este dat de urmtoarele dimensiuniD '@0 dimensiunea autocontrolului" autocunoaterii" autodisciplinrii pornirilor i instinctelor '40 dimensiunea integrrii sociale" a comportamentului civilizat" a respectrii regulilor #n vigoare" a dezvoltrii abilit!ilor manuale sau fizice" a lucrului #mpreun 'A0 dimensiunea comunicrii sociale" a respectului fa! de ceea ce e ist" om" natur" cultur" crea!ie" efort al altora sau propriu" a integrrii i utilizrii poten!ialelor" a incluziunii i toleran!ei" nonviolen!ei i conservrii ec)ilibrelor 'B0 dimensiunea cunoaterii" a #mbog!irii culturii i pasiunii fa! de cunoaterea anumitor domenii" a performan!ei intelectuale" artistice" sau de alt tip" a gestionrii situa!iilor comple e i a rezolvrii problemelor cu grad #nalt de dificultate 'C0 dimensiune emanciprii personalit!ii" a spargerii limitelor umane" a armonizrii cu aspectele cosmice sau cu infinitatea e primat #n fenomenele comple e ale vie!ii sau universului neviu" de eliberare a g&ndirii de dogme sau instrumente standardizate de g&ndire" a descoperirii noului$ Dei aparent omul se poate dezvolta numai prin parcurgerea succesiv a acestor nevoi i dimensiuni" #n realitate el poate evolua simultan pe toate dimensiunile cu a-utorul unor programme educative suficient de ofertante i de bine g&ndite$ =nsisten!a secven!ial asupra unei singure dimensiuni sau nevoi cu ignorarea celorlalte produce personalit!i insuficient i inegal dezvoltate$ Fiecare dimensiune se poate #ns ataca prin programme educative cu a-utorul unei metode specifice de educa!ie i cu o curricul cu caracteristici bine structurate$ +ten!ia acordat armoniei dezvoltrii tuturor dimensiunilor enen!ate corespunde ec)ilibrului dintre toate componentele metamerice umane i ma imizrii poten!ialelor adaptative dar i evolutive simultan$ =n mare msur din punct de vedere conceptual aceast armonie este mult mai asemntoare idealurilor antice de minte sntoas #ntr'un corp sntos" suflet drept i personalitate nobil" dec&t al idealului educa!ional actual de competitivitate pe un sector #ngust ce a fost promovat de economia de pia!$ '@0*entru primul nivel metoda educativ optim este copierea comportamentului sau modelelor de g&ndire a celor mai pre!ui!i i considera!i mai valoroi$ *rincipiul stimulrii educative este Ef ca mine" dac eu pot i tu po!i dac munceti suficient de mult< '40 *entru al doilea nivel metoda optim de g#ndire este lucrul #n grup pe proiecte aplicative prin diferen!ierea sarcinilor de lucru #n func!ie de capacit!ile i caracteristicile

fiecruia$ *rincipiul stimulrii educative este ;f'te util celorlal!i oferind capacit!ile i munca ta cea mai bun calitativ i cea mai motivat< 'A0 *entru al treile'a nivel metoda optim este metoda feedback'ului i dezbaterii de grup$ *ricipiul stimulrii educative este ;ce prere ai despre urmtorul subiect sau ipotez< 'B0 *entru al patrulea nivel metoda optim este desc)iderea cognitiv ctre subiecte noi de interes i intrarea pe diferite nivele de cunoatere$ *rincipiul stimulrii educative este ;)ai s descoperim #mpreun< 'C0 *entru al cincilea nivel metoda optim este #nv!area de la maetri i gsirea acestora #n fiecare e primare a naturii$ *rincipiul stimulrii educative este ;s observm i s #n!elegem ingineria naturii" inteligen!a i sensibilitatea universului" divinitatea vie!ii i a universului<$ Motivaia intern Motivarea unei personalit!i ctre evolu!ia pozitiv a personalit!ii are un mecanism ce asigur diferitele bucle de feedback pozitiv ce permite at&t armonizarea structurilor cerebrale c&t i utilizarea comple a acestora$ ,c)ema general de lucru este prezentat mai -os$

Cele dou emisfere cerebrale sunt reprezentate prin culori diferite i activitatea lor comun poate fi urmarit prin sge!ile de pe sc)em$ Dac mediul social motiva!ional !ine de piramidele nevoilor sau motivrilor educa!ionale sau sociale i este direct legat de fenomenul dezintegrrii pozitive de tip Dabrowski" partea de motivare intern !ine de deciziile personale i de natura personal a fiecruia$ Cele dou fenomene sunt #n raportul nature'nurture i sunt corelate #ntre ele av&nd influen!e determinante #n evolu!ia personalit!ii umane$ Desc)iderea produs de studiile lui Dabrowski este confirmat i amplificat la momentul actual de studiile din neurotiin!e" din etologie animal i uman precum i din alte ramuri tiin!ifice legate de aplicarea tiin!elor comple it!ii$ +ceasta conduce la alte moduri de abordare ale evolu!iei umane ce pot s creeze o viziune mai rafinat asupra destinului umanit!ii i a mi-loacelor de stimulare a evolu!iei umane ctre o lume mai armonioas$ ?ectorul motiva!ional intern poate fi utilizat pentru proiectarea de programe de educa!ie etapizate i dedicate unor grupuri !int cu caracteristici cunoscute$ 2n e emplu #n aceast direc!ie este dat mai -os$ Metodologie de desfasurare a ciclurilor de instruire a copiilor cu tendin de abandon educativ 6rupurile !int a copiilor cu tendin! de abandon sau cu abandon au o pozi!ie fa! de educa!ia formal centrat pe ceea ce educa!ia formal nu ofer" anume activit!ile practice i #nv!area prin e periment i practicare direct$ +ceast form de educare nu cere alfabetizare" ci cunotin!e de specialitate oferite prin viu grai i puterea e emplului propriu$ Din acest motiv ciclurile de instruire vor trebui s porneasc de la e perien!ele de via! i profesionale ale elevilor i nu de la te tele scrise sau de la temele pentru acas$

. perien!ele profesionale ale elevilor pot fi urmrite prin contactul cu familiile acestora" prin discu!ii cu elevii sau tinerii cu abandon i prin studiul culturii locale$ +ceste e perien!e au creat direc!iile de interes ale copiilor i tinerilor i pot constinui baza reintegrrii lor colare dac oferta educativ dat de programele nonformale este capabil s se spri-ine pe e perien!ele lor de via! sau profesionale i va rspunde la necesit!ile personale sau ale comunit!ii copiilor i tinerilor$ 3 dezvoltarea pe pai a programelor este urmtoareaD *asul @ .valuarea caracteristicilor naturale sau cultural'sociale ale copiilor" a stilului lor de #nv!are i a orizontului lor de preocupri" interese i motiva!ii$ *roiectarea sau selectarea de programe sau cursuri adiacente acestora ce sunt structurate pe satisfacerea nevoilor de educare aplicat a elevilor$ *asul 4 Definirea termenuilor specifici i gsirea metodelor de pre!uire a eforturilor elevilor #n conformitate cu realizarea obiectivelor propuse conform stilului lor de #nv!are i a domeniilor lor de interes$ 3rganizarea de grupuri de lucru pe activit!ile proiectului i a regulilor de stimulare i #ncura-are a eforturilor$ +ctivit!ile vor fi organizate !in&nd seama de modul de #nv!are specific v&rstei /prin -oc" anima!ie" tetru de ppui" etc0 *asul A Dezvoltarea de atitudini pozitive pentru #nv!tur prin orientarea practic i aplicativ a con!inuturilor i prin definirea necesit!ilor de #nv!are suplimentar de tip formal ce poate permite accesul la cunotin!ele scrise" dezvoltarea abilit!ilor de e ploatare a bazelor de date de pe internet sau din cr!i$ *asul B *racticarea de activit!i de #nv!are i antrenare cu asigurarea calit!ii prin #n!elegerea normelor de calitate" cu a-utorul unor practican!i cu e perien! i specializa!i a tipului de activit!i ce cunosc din practic cum se poate ob!ine calitatea cerut$ nv!area se va face prin practicare direct i sub supraveg)erea atent a practicantului mai vec)i$ *asul C Dezvoltarea de aptitudini de utilizare practic a cunotin!elor prin activit!i lucrative" dar i prin studiu individual" cutri pe net" sau #n cr!i i dezbateri #n grup organizat pentru configurarea i punerea #n practic a solu!iilor gsite$ *asul F 3rganizarea activit!ilor de recuperare a #nt&rzierilor prin transferul de bune practici de la cei care au reuit s performeze #n pasul C ctre cei care au #nt&mpinat dificult!i$ Crearea unei re!ele de mentorat #ntre colegi pentru depirea dificult!ilor specifice$ *asul G Definirea comportamentelor de #nv!are i colaborare pentru atingerea obiectivelor specifice$ Crearea codurilor de comportament social i de grup i a metodelor de #mbunt!ire a performan!elor de #nv!are i de eficientizare a adaptrii la noile cunotin!e$ *asul H Dezvoltarea unei ierar)ii i a unei structuri pe direc!ii de abilit!i i aplicabilitate a abilit!ilor" a unui refere!ial de modele profesionale dintre elevi ce vor putea constitui reperele de moment /#naintaii0 ce vor putea fi urma!i de ceilal!i$ *asul I Dezvoltarea unei baze de e perien!e de grup i de ac)izi!ii pe domeniile studiate i aplicate practic care s constituie patrimoniul mereu #mbog!it al programului$ Dezvoltarea m&ndriei apartene!ei la un grup inovator i cu impact pozitiv asupra mediului social$ Dezvoltarea motiva!iei de #nv!are certificat de diplom de studii$ *asul @9 Dezvoltarea setului de criterii bazat pe e perien! proprie i de grup care permit asigurarea calit!ii programului de instruire i al produselor aplicative ob!inute datorit programului$ Crearea

contiin!ei de m&ndrie profesional i a liniilor de motivare ctre #nv!area permanent" sau formal cu certificarea prin diplom de studii$ *asul @@ Dezvoltarea criterilor de evaluare a performan!ei pentru activit!ile sau produsele ob!inute$ Crearea unei scale de auto'evaluare" crearea de mini'concursuri #ntre cursan!i i a unei e pozi!ii pentru produsele deosebite$ Dezvoltarea unei linii de orientare de carier #n func!ie de direc!iile #n care cursan!ii au manifestat performan!ele cele mai mari$ *asul @4 Crearea unei forme de consemnare scris sau pe forumuri online a e perien!elor celor mai remarcabile" ale dificult!ilor de parcurs" a solu!iilor gsite i #mprtirea acestor e perien!e cu al!i colegi din programe similare$ *asul @A Dezvoltarea unei linii de urmrire a absolven!ilor /alumni0 i de continuitate a contactelor cu ei #n direc!ia orientrii lor ulterioare #n procesul de educare continu$ Crearea unei forme de prezentare public a performan!elor absolven!ilor programelor care vor #ntri motiva!ia altor tineri de a participa la aceste programe$

*entru buna func!ionare a programelor educative este necesar at&t implicarea prin!ilor sau bunicilor sau a meseriilor din zon c&t i pe aceea a micilor industriai din zon$ Fiecare dintre aceste categorii pot fi utilizate pentru a aduce i transmite e perien! practic c&t i pentru a crea mediul e perimental necesar dezvoltrii pr!ilor aplicative ale programelor$ 2n mare accent se va pune pe colaborarea cu bunicile relativ tinere i #nc active$ +cestea au avut timp s dezvolte o filozofie aplicativ proprie" abilit!i de supravie!uire i adaptare la condi!iile dificile de via! i au avut de asemenea timp s constate c le'ar fi fost de mare folos s aib mai mult carte pentru a avea o via! mai bun$ Din e perien!a interna!ional se dovedete c infuen!a bunicilor asupra comunit!ii locale este superioar infuen!ei prin!ilor i c bunicile sunt mai motivate dec&t prin!ii s se implice #n astfel de programe ce pot da celor tineri anse e isten!iale mai bune dec&t ale lor$ Dezintegrarea pozitiv i stilurile de nvare

.ta-ele de dezintegrare poztiv a lui Dabrowsky precum i piramida nevoilor lui Maslow nu se regsesc #n totalitate #n studiile statistice asupra popula!iilor umane$ Dac lum #n considera!ie structura cerebral pe forma!iunile cerebrale puse #n eviden! de neurotiin!e putem #n!elege c fenomenul func!ionrii creierului este comple i dinamic i nu poate fi abordat liniar dec&t #n anumite direc!ii de evaluare$ Comple itatea este dependent i de modelul )olografic de func!ionare a creierului ce creeaz diferen!ieri #n rolurile diferitelor emisfere cerebrale$ +stfel modul #n care g&ndim logic depinde de percep!iile noastre i de proiec!iile acestora pe celalt emisfer$ De e emplu" emisfera cerebral st&ng este cu preponden! auditiv #n timp ce emisfera cerebral dreapt este cu preponderen! vizual$ Cu toate acestea comportamentele celor dou emisfere provin din proiec!iile #ncruciate deoarece ordinea i msura caracteristice secven!ialilor provin din vizualizarea spe!iului" #n timp ce ritmurile i armoniile caracteristice vizualilor sunt provenite din percep!iile auditive$ 3 abordare comple a func!ionrii creierului #n raport cu caracteristicile psi)ologice trebuie s !in seama de foarte multe aspecte structurale i func!ionale printre care stilurile de #nv!are sau caracteristicile relevate la diferite etape de v&rst$ (a momentul actual se cunosc diferite aspecte legate de stilurile de #nv!are" o prezentare sumar este dat mai -os$ . ist mai multe categorii de stiluri" vizuali" auditivi" kinestezici i senzitivi" fiecare fiind de emisfer dreapt sau de emisfer st#ng #n func!ie de ponderea informa!iilor generate #n mod specific de o anumit structur cerebral sau reflectat de structura simetric de pe cealalt emisfer cerebral$ Auditivi Caracteristici generale *roceseaz percep!ii senzoriale concreteD imagini" sunete ori impresii senzoriale lipsite de cuvinte" sau #nso!ite de cuvinte ce au puternice asocia!ii senzoriale Comunicare verbal 3rdine pas'cu'pas" liniar" secven!ial ,imultan" global" tabloul general %emporalD *ercepe ordinea temporal /deoarece de!ine o ordine pas'cu'pas" liniar" secven!ial0 #nv!area se face de la parte spre #ntreg +scult mai mult cuvintele dec&t nuan!ele emotive ale glasului MuzicD aspecte secven!iale" liniare" cronometrate ale producerii muzicii" analiza muzical Creativ cu materialele e istente Emisfera dreapta .levii auditivi de emisfera'dreapt #nva! cel mai bine prin auz i sunt acorda!i la sunete" Vizuali Caracteristici generale *roceseaz limba-ul simbolicD litere" cifre" cuvinte" limba-" idei" concepte Comunicare non'verbalD descifreaz mimica facial, limba-ul corpului" tonurile vocii i sugestiile emo!ionale 5on'temporalD 5u percepe ordinea temporal /deoarece nu de!ine o ordine pas'cu'pas" liniar" secven!ial0 +nalizeaz prin descompunerea #n pr!i componente ,intetizeaz prin conectarea pr!ilor componente #ntr'un ansamblu #nv!area se face de la #ntreg spre parte *ercepe emo!iile altora MuzicD fredonat Edup urec)eJ" aprecierea integral a muzicii" sintetizarea diferitelor sunete #ntr'un tot Creativ prin #nc)ipuirea de lucruri ce nu e ist deocamdat" inventivitate" imagina!ie Emisfera stanga +re nevoie s'i alctuiasc un plan general sau s enumere secven!ial etapele necesare pentru a

muzic" ritmuri" nuan!e vocale i cuvinte senzoriale puternice" care ofer imaginea tabloului general$ +rmonia muzical este important pentru ei" pentru c'i deran-eaz orice zgomote disonante$ #i atrag sunetele frumoase" c&ntecele melodioase i vocile plcute" resping&ndu'le pe cele iritante i stridente ' sirene" pic)amere sau glasuri ascu!ite$ (e place s cltoreasc pentru a se #ndeprta de zgomotele disonante ale oraelor" s se rela eze #n mi-locul sunetelor naturii" #n mun!i" #n pdure sau pe malul mrii$ Dup ce aud o melodie" sunt capabili s i'o reaminteasc precis i s'o reproduc perfect dup urec)e$ +uditivii de emisfera'dreapt au idei creative pentru efectele sonore" adesea invent&nd noi tipuri de sunete" noi genuri muzicale" noi instrumente sau combina!ii de instrumente i sunete" cum ar fi combina!ia dintre muzic i zgomotele din natur *ot sim!i negativismul cuiva" furia ascuns" resentimentul i sarcasmul$ =nvers" pot sim!i sinceritatea" dragostea i gri-a" atitudinile afectuoase i vor rspunde imediat fa! de persoana cu pricina$ %e)nicile de vizualizare #i a-ut s perceap cele citite i s'i #mbunt!easc procenta-ul de re!inere a detaliilor mrunte" precum i a cuvintelor abstracte$ Emisfera stanga

a-unge la solu!ie . trem de organiza!i i put&nd duce o sarcin p&n la sf&rit$ *refer s #nve!e stabilind orare i termene stricte Citind" #nregistreaz vizual fiecare cuv&nt" #n ordine" i #i pot aminti materialele atunci c&nd sunt #ntreba!i$ 2nii dintre ei sunt realmente enciclopedii ambulante$ *entru accelerarea lecturii" trebuie s vizualizeze cuvintele i detaliile pe care le citesc Emisfera dreapta *reiau informa!ia prin oc)i i sunt acorda!i la imagini" tablouri" grafice" culori" forme" desene" mrimi i rela!ii spa!iale$ 5umai dup ce au zrit imaginea general" se pot concentra asupra detaliilor$ ?izualii de emisfera'dreapt sunt acorda!i la felul cum arat lucrurile i #i deran-eaz dezordinea vizual$ ,unt at&t de contien!i de felul cum arat lucrurile #nc&t pot deveni distrai" dac nu se corecteaz aspectul vizual disturbant$

Dei nu'i pstreaz lucrurile #n ordine" aran-ate liniar" aa cum fac omologii lor de 1ezolv puzzle'uri logice i cu numere" sau emisfera'st&ng" ei doresc ca ambientul vizual probleme matematice$ +l!ii se pricep la ce'i #ncon-oar s fie atrgtor i vor gsi o matematica superioar i la procesele modalitate prin care s pstreze lucrurile #ntr'un secven!iale implicate #n economie" burse" ta e i mod atractiv$ finan!e" i citesc ziarele i revistele financiare i comerciale" urmrind tendin!ele bursei i ale Deoarece vizualii de emisfera'dreapt g&ndesc lumii afacerilor i #i amintesc de obicei #n imagini" au tendin!a de a ridica oc)ii spre tavan" #n st&nga (ucreaz secven!ial i #i pstreaz )&rtiile i sau #n dreapta$ actele #n ordine$ Deoarece contiin!a timpului nu se gsete #n 6&ndesc prin rostirea g&ndurilor cu voce tare i emisfera cerebral dreapt" ei #ncep i #i prin discu!ia cu al!ii$ termin treaba conform timpului personal i cerin!elor proiectului" nu dup un grafic orar

(ucreaz bine cu date" fapte" cifre i statistici precise ,unt sensibili la calitatea e primrii verbale a altor persoane" remarc&nd greelile de natur gramatical i sintactic" vocabularul redus i frazele repetitive .i planific i repet ceea ce vor spune" asigur&ndu'se c frazele le sunt corecte din punct de vedere gramatical" i c e primarea este precis i clar" cu cuvintele cele mai potrivite$ (e place s colec!ioneze cuvinte i'i #nc&nt s le asocieze #n moduri interesante$ (e plac neologismele i termenii livreti" ca i cuvintele ce sun bine i asigur nuan!a cea mai apropiat de #n!elesul dorit$ +tunci c&nd ascult muzic" auditivii de emisfera'st&ng sunt contien!i de aspectele te)nice i le analizeaz conform standardelor lor ridicate" apreciind aran-amentul orc)estral sau calitatea vocilor c&ntre!ilor" ceea ce face din ei e celen!i critici muzicali$ Dac nu le va rspunde nimeni" este posibil s #nceap s vorbeasc singuri cu glas tare$ +u nevoie de linite numai atunci c&nd studiaz sau citesc" deoarece muzica" zgomotele sau discu!iile altor persoane #i distrag din a'i EauziJ propriile g&nduri$ Senzitivi-tactili Caracteristici generale #nva! folosindu'i m&inile i degetele" sim!ul pipirii i reac!iile emo!ionale$ ,unt sensibili fa! de limba-ul asociat comunicrii nonverbale" aa cum sunt mimica fe!ei unui vorbitor" limba-ul corpului" tonul vocii i starea emotiv" care'i fac de dou ori mai contien!i #n privin!a mesa-elor altor persoane$ pot reui o empatie imediat cu al!ii #i e prim g&ndurile" verbal sau #n scris" prin termeni specifici sentimentelor$

prestabilit$

inestezici Caracteristici generale .i nu g&ndesc #n termenii cuvintelor" ci ob!in informa!iile intuitiv$ Devin e trem de agita!i dac sunt sili!i s stea nemica!i sau s rm&n prea mult timp #n acelai loc$ .ste mai bine s li se ofere activit!i de micare asociate #nv!atului" aa cum sunt -ocurile" e erci!iile sau simulrileK atunci" vor fi capabili s se concentreze la fel de bine precum persoanele cu alte stiluri care lucreaz #n mediul lor favorit$

Emisfera stnga +ctul scrierii #n sine le a-ut creierul s proceseze informa!iile manifest tendin!a de a'i organiza #nsemnrile" sau de a alctui tabele" liste" diagrame sau sinteze$ 3 dat ce au scris ceva" nu'@ vor uita Emisfera dreapta Emisfera stnga nva! secven!ial prin limba-ul simbolic al literelor" cifrelor i cuvintelor$ Frecvent" !in #n m&n un creion sau un pi i scriu" ceea ce'i a-ut s g&ndeasc i s asculte mai bine$ Men!in contact vizual general" pentru a descifra e presia unui vorbitor" pentru ca apoi" c&nd !ndesc, s priveasc #n -os i #n lateral$ +u tendin!a de a'i e prima cu precizie propriile sentimente i pot reui o empatie imediat cu al!ii$ +desea" gesticuleaz din m&ini i de obicei sunt e presivi$ %actilii de emisfera'st&ng dob&ndesc idei noi sub forma intui!iilor sau impresiilor" iar apoi concep abordarea pas'cu'pas pentru a le pune #n aplicare$ ,e pot trezi #n toiul nop!ii cu o idee i trebuie s' o scrie imediat$ ,unt e trem de motiva!i i #i folosesc logica i capacitatea de a'i e prima sentimentele #n cuvinte care'i conving pe al!ii de ideile lor$ (a seminarii sau prelegeri" pot lua multe noti!e" #n mod liniar" secven!ial" dar dup aceea nu vor mai avea nevoie s le consulte$ Mul!i g&ndesc i ascult mai bine dac m&zglesc" dac deseneaz sau dac !in ceva #n m&ini$ *entru a #nv!a" tactilii de emisfera'st&ng Kinestezicii de emisfera'st&ng g&ndesc #ntr'un mod organizat i sistematic i #nva! prin micrile muc)ilor motori$ .i trebuie s se mite mult i sunt agita!i atunci c&nd sunt nevoi!i s stea #ntr'un singur loc$ Dac sunt sili!i s rm&n aeza!i prea mult timp" vor #ncepe s se foiasc sau s se legene" s dea din picioare" ori c)iar s se scoale$ +tunci c&nd li se refuz posibilitatea de micare" ei gsesc alt modalitate de e primare a nevoilor kinestezice" care pot s nu fie productive$ Mul!i kinestezici de emisfera'st&ng au o coordonare foarte bun i #i pot sincroniza micrile cu ale altora$ ,unt sistematici i ordona!i" i obinuiesc s termine sarcina pe care o au" #nainte de a trece la alta$ Dac locul nu le permite s se deplaseze sau dac nu sunt anga-a!i #n nici o activitate orientat spre ac!iune" kinestezicii de emisfera' st&ng se vor sim!i sting)eri i plictisi!i" deoarece n'au ce face acolo$ .levii kinestezici de emisfera'dreapt #nva! prin micarea muc)ilor motori #n mod creativ" imaginativ" liber i nestructurat$ Emisfera dreapta 5u to!i kinestezicii de emisfera'dreapt sunt sportivi$ . ist multe alte activit!i ce implic micarea$ *entru ei" micarea poate fi o deplasare #n propria lor minte" de la un subiect sau un proiect la altul Kinestezicii de emisfera'dreapt se pot g&ndi simultan la mai multe lucruri i pot derula simultan mai multe proiecte$ (ucreaz #n mod impulsiv" rapid" dorind s vad imediat rezultatele" pentru a putea trece la alt activitate$ #n graba de a termina un proiect" este posibil s nu se preocupe dac realizarea pr!ilor componente a fost perfect$ 2nii kinestezici de emisfera'dreapt iau ideea"

trebuie s se foloseasc de )&rtie" caiete" -urnale" registre" creioane" pi uri" stilouri" markere" acuarele" materiale de modelat" -ocuri de mas" calculatoare" ec)ipamente sportive ce implic #ntrebuin!area m&inilor" instrumente muzicale etc$ Detaliile vizuale i auditive pot fi reamintite dac sunt asociate unei emo!ii" sau unei senza!ii specifice de tip olfactiv" gustativ sau senzitiv$ +tunci c&nd copiii tactili #nva! s vorbeasc" iubirea prin!ilor e primat prin vorbe #i a-ut s re!in cuvintele$ .i au nevoie de sentimente pozitive pentru a se concentra" altfel se pot bloca$ Dac nu se simt confortabil din punct de vedere emo!ional" tactilii de emisfera'st&ng folosesc limba-ul #ntr'o modalitate organizat" clar" pentru a'i c)estiona pe ceilal!i despre ceea ce simt #ntr' adevr" baz&ndu'se pe tonurile vocii lor" i discut #n vederea reglementrii situa!iei$ Ca s accelereze cititul" tactilii de emisfera' st&ng trebuie s asimileze ceea ce se #nt&mpl$ .i trebuie s simt ce descriu cuvintele" precum i sentimentele persona-elor$ ,e plictisesc dac nu se pot identifica emo!ional cu materialul pe care'@ citesc$ *ractic" ei #i pot aminti tot ceea ce au citit" dac au posibilitatea de a transpune lectura #ntr'un sentiment$ Ceea ce nu transpun #n sentiment se poate pierde$ Manifest tendin!a de a fi structura!i i organiza!i #n ceea ce fac$ .i ofer solu!ii clare" practice" pas'cu'pas$ .levii tactili de emisfera'dreapt sunt indivizi sensibili" care au tendin!a de a g&ndi global$ %actilii de emisfera'dreapt g&ndesc cu inima$ .i dob&ndesc intuitiv idei i informa!ii noi$ ,unt pasiona!i de aceste idei i pot fi foarte convingtori c&nd le transmit altora fapte #n mod impulsiv$ Deoarece nu trebuie s g&ndeasc #n termenii cuvintelor" ci numai ai ideilor" sunt capabili s #n!eleag repede informa!iile noi

efectueaz c&teva investiga!ii preliminare i trec la alt proiect$ 1m&ne ca persoanele orientate spre detalii din -urul lor s preia componentele i s termine treaba respectiv$ Fiind orienta!i spre atingerea obiectivului" kinestezicii de emisfera'dreapt de!in capacitatea de a rezolva lucrurile abord&nd mai multe proiecte simultan ,unt genul de persoane care" la un moment dat" vor face ceea ce simt c au c)ef$ *ot s asigure continuitatea muncii i s fie o surs de creativitate i imagina!ie" dei ceilal!i trebuie s accepte faptul c le lipsete o contiin! a timpului$ *e c&t de des #nt&rzie diminea!a la serviciu" pe at&t de des pot absorbi!i de un proiect$ Kinestezicilor de emisfera'dreapt le place s fie alturi de al!i oameni atunci c&nd e ecut ceva ce nu necesit prea mult conversa!ie +tunci c&nd vorbesc" folosesc cuvinte scurte" de ac!iune" i trec repede la subiect$

fiindc pot cuprinde instantaneu tabloul general$ *rin intermediul intui!iei" #n c&teva clipe pot s priceap esen!a unei prelegeri de dou ore$ 2nii tactili de emisfera'dreapt #ndrgesc -ocurile i sporturile care implic #ntrebuin!area m&inilor$ vizual de emisfera'st&ng" vizual de emisfera'dreapt" auditiv de emisfera'st&ng" auditiv de emisfera'dreapt" tactil de emisfera'st&ng" tactil de emisfera'dreapt" kinestezic de emisfera'st&ng sau kinestezic de emisfera'dreapt$ 3 descriere mai sintetic poate fi relevat prin utilizarea teoriei inteligentelor multiple a lui 6ardner" ce poate fi sc)ematizat dup cum urmeaz$

Dimensiunile caracteristice ale psi)icului uman pot fi configurate dup cum urmeaz !aracteristici distinctive generale $eceptarea informaiilor "levi vizuali *rin vz" folosind materiale vizuale" sau urmrind demonstra!ii "levi auditivi *rin auz" vorbind" citind cu glas tare" discut&nd sau proces&nd "levi tactili *rin senza!iile pielii" prin pipit" prin folosirea m&inilor i degetelor" prin "levi #inestezici *rin ac!ionarea muc)ilor motori" prin implicarea #n activit!i de micare" prin

#n direct

g&ndurile cu glas tare +u nevoie permanent de stimuli auditiviK c&nd #n -urul lor este linite" vor produce propriile lor sunete" fredon&nd" c&nt&nd" fluier&nd sau vorbind cu sine" cu e cep!ia cazurilor c&nd studiaz i au nevoie de linite" sau pentru a acoperi distragerile auditive cauzate de al!ii 5umele persoanei" sunetul vocii" felul cum vorbete i ce anume spune %ind s priveasc #n st!n a i n dreapta, n direc!ia urec)ilor lor" av&nd doar scurte contacte vizuale cu interlocutorii

percep!ii /fizice sau emo!ionale0 ,ensibili fa! de senza!iile fizice" at&t personale" c&t i ale altoraK contien!i de modalit!ile de comunicare nonverbal" cum sunt e presiile faciale" limba-ul corpului i tonurile vociiK descifreaz mai bine sentimentele altor persoane dec&t cuvintele acestoraK nu pot alunga negativismul i sentimentele altora pentru a se concentra asupra muncii Modul cum se simt #n prezen!a respectivei persoane

e plorare

Sensibilitatea fa de ambient

,ensibili fa! de ambientul vizualK necesit ambient atractivK sunt distrai de dezordinea vizual

+dapta!i la micrile i ac!iunile din ambientK au nevoie de spa!iu pentru a se deplasaK aten!ia le este atras de micareK sunt distrai de micrile altora" dei au nevoie s se mite ei #nii pentru a #nv!a

!e remarc la nt%lnirea cu o persoan necunoscut

C)ipul persoanei" )ainele i aspectul general

Modul cum ac!ioneaz persoanaK ce anume face i ce au fcut #mpreun +scult i g&ndesc cel mai bine atunci c&nd !in oc)ii #n -os i privesc #n deprtare" cu contact vizual redus" deoarece aceasta este pozi!ia pentru conectarea

Micarea oc&ilor/3bserva!ieD Descrierile micrilor oc)ilor sunt n eneral adevrate pentru fiecare stil de #nv!at" dar e ist numeroase e cep!ii" datorate influen!elor culturale i sociologice"

C&nd se g&ndesc" tind s ridice ochii spre tavanK c&nd ascult" au nevoie de contact vizual cu vorbitorul i doresc ca aceia care'i ascult pe ei s asigure de asemenea

%ind s priveasc interlocutorii, pentru a le descifra e presiile faciale i limba-ul corpului" dar ascult cel mai bine atunci c&nd !in oc)ii #n -os i privesc #n deprtare '

influen!elor din familie i trsturilor de personalitate$ Cercetrile recente investig)eaz diferite micri ale oc)ilor asociate momentelor c&nd utilizm memoria pe termen lung ori pe cea pe termen scurt'( Vorbirea

contactul vizual

pozi!ia oc)ilor pentru procesarea la nivel emo!ional

#nv!rii cu micarea" dar dac #n -ur e ist micare, ochii li se ndreapt ntr" acolo

Descriu elementele vizuale" cum ar fi culoarea" forma" mrimea i aspectul general

Descriu sunetele" vocile" muzica" efectele sonore i zgomotele din fundalK reproduc ceea ce s'a spus

Descriu confortul personal" senza!iile fizice i emo!iileK se e prim folosind micrile m&inilor i comunicarea nonverbal

Folosesc verbe de ac!iuneK vorbesc despre EfcutJ" Ec&tigatJ i Eob!inutJK #n general" a-ung foarte repede la subiectK #n timp ce vorbesc" pot #ntrebuin!a gesturi i micri ale corpului Memorie bun pentru ac!iuni i micri

Memoria

Memorie bun #n privin!a aspectului vizual al ambientului" al te telor scrise sau al desenelor

Memorie bun pentru dialog" muzic i sunete

Memorie bun pentru evenimentele legate de sentimente i senza!ii fizice" precum i pentru ceea ce este legat de gestica m&inilor

"misfera st%ng Controleaz micarea pr!ii drepte a corpuluiD m&na dreapt" piciorul drept etc$ 1ecepteaz input senzorial i tactil de la partea dreapt a corpului" inclusiv de la m&na dreapt *roceseaz limba-ul simbolicD litere" cifre" cuvinte" limba-" idei" concepte

"misfera dreapt Controleaz micarea pr!ii st&ngi a corpuluiD m&na st&ng" piciorul st&ng etc$ 1ecepteaz input senzorial i tactil de la partea st&ng a corpului" inclusiv de la m&na st&ng *roceseaz percep!ii senzoriale concreteD imagini" sunete ori impresii senzoriale lipsite de

Comunicare verbal 3rdine pas'cu'pas" liniar" secven!ial %emporalD *ercepe ordinea temporal /deoarece de!ine o ordine pas'cu'pas" liniar" secven!ial0 +nalizeaz prin descompunerea #n pr!i componente #nv!area se face de la parte spre #ntreg 1ela!ii vizual'spa!iale slabe +scult mai mult cuvintele dec&t nuan!ele emotive ale glasului MuzicD aspecte secven!iale" liniare" cronometrate ale producerii muzicii" analiza muzical Creativ cu materialele e istente .ste sensibil la ritmuri

cuvinte" sau #nso!ite de cuvinte ce au puternice asocia!ii senzoriale Comunicare nonverbalD descifreaz mimica facial, limba-ul corpului" tonurile vocii i sugestiile emo!ionale ,imultan" global" tabloul general 5ontemporalD 5u percepe ordinea temporal /deoarece nu de!ine o ordine pas'cu'pas" liniar" secven!ial0 ,intetizeaz prin conectarea pr!ilor componente #ntr'un ansamblu #nv!area se face de la #ntreg spre parte 1ela!ii vizual'spa!iale buneD aran-are de cuburi" desenare de obiecte tridimensionale etc$ *ercepe emo!iile altora MuzicD fredonat Edup urec)eJ" aprecierea integral a muzicii" sintetizarea diferitelor sunete #ntr'un tot Creativ prin #nc)ipuirea de lucruri ce nu e ist deocamdat" inventivitate" imagina!ie .ste sensibil la armonice

Dimensiuni naturale umane SenzorialD vz" auz" olfactiv'gustativ'tactil" intern'c)inestezic #emorare Memorarea formelor si paternurilor" memorarea con!inuturilor simbolice verbale " memorarea strilor de spirit si a tririlor sau senza!iilor" memorarea ac!iunilor dinamice $rocesare De la #ntreg la par!i in tablou general" de la par!i la #ntreg secven!a cu secven!a" temporara' e isten!iala" spa!ial'dinamica Dimensiuni solicitate de societate Ener etic Dinamism si )ipere citabilitate motorie" afectiv" artistic" intelectual" imaginativ" senzual$ %daptativ *entru ac!iunile ce ar fi mai lesne #ndeplinite de emisfera cerebral dreapt" ei folosesc func!iile de emisfer'dreapt$ =nvers" pentru ac!iunile mai uor abordabile de emisfera cerebral st&ng" o folosesc pe aceasta$ +stfel" asemenea persoane #nva! cu uurin! #n orice mediu" indiferent dac este de emisfer dreapt sau st&ng$ ,im!ul temporalD 6&nditorii integra!i contientizeaz timpul$ .i se pot ascunde #n emisfera cerebral dreapt" nebg&nd #n seam scurgerea timpului" sau pot fi foarte stric!i #n privin!a graficului temporal" atunci c&nd comut la func!iile emisferei cerebrale st&ngi$ n felul acesta" pot de asemenea opta dac vor tri dup un program riguros" sau se vor pierde #n atemporalitate$ 6ra!ie e perien!ei" ei #nva! ce situa!ii necesit sau nu apelarea la sim!ul timpului$ 1ela!iile vizual'spa!ialeD .misfera cerebral dreapt ofer g&nditorilor integra!i capacitatea de a trata rela!iile vizual'spa!iale cu o bun percepere a culorilor" formelor i configura!iilor$ .i contientizeaz rela!iile spa!iale dintre oameni i obiecte$ +v&nd capacit!i #n ambele emisfere cerebrale" aceti indivizi pot sim!i c #n interiorul lor e ist dou personalit!i ce se iau la #ntrecere pentru a ocupa locul #nt&i$ $ Doresc s fac at&t de multe" s

#nt&lneasc at&!ia oameni i s a-ung #n at&tea locuri #nc&t nu reuesc s fac tot ceea ce inten!ioneaz$ Evolutiva n!elegerea lumiiD .levii integra!i pot g&ndi at&t #n termenii simbolurilor i limba-ului" c&t i #n cei ai e perien!elor senzoriale$ 6&nditorii integra!i stoc)eaz informa!iile at&t simultan" c%t i #ntr'o manier pas'cu'pas$ .i pot #n!elege dintr'o privire tabloul de ansamblu" pentru ca apoi s revin i s'i completeze detaliile secven!ial$ ComunicareaD 6&nditorii integra!i pot EascultaJ prin ambele emisfere cerebrale$ +stfel" ei aud cuvinte i #n acelai timp percep aluziile non'verbale$ #n felul acesta" sunt mai contien!i #n privin!a celor ce se petrec #n -urul lor dec&t cei care recepteaz informa!ii prin intermediul unei singure emisfere cerebrale$ 6&nditorii integra!i evalueaz at&t #n!elesul cuvintelor rostite" c&t i #n!elesul ascuns e primat de tonul vocii" de mimica facial sau de limba-ul corpului vorbitorului$ Sinteza i analiza) =ndivizii integra!i se pot deplasa fr dificultate de la analiz la sintez$ .i pot descompune o idee sau un proces #n pr!ile componente" pentru ca apoi s le reasambleze #n acelai mod sau #ntr'un c)ip nou$ Caracteristica aceasta #i a-ut s devin inventatori i creatori ideali$ ,unt e per!i #n descoperirea de noi solu!ii pentru probleme" #n crearea de gadgeturi sau inven!ii" #n descoperirea de modalit!i noi pentru a crea #n art sau de a privi lumea$ .i #i pot privi analitic noile sinteze" pentru a le putea testa i e amina" #n cutare de erori pe care s le cori-eze$ *ot vedea sinteza general i'i pot analiza componentele" ca s se asigure c nu au negli-at nici unul dintre aspectele unui produs sau proiect$ 2nul dintre cele mai importante avanta-e de a folosi #n mod integrat ambele emisfere cerebrale se afl #n domeniul descoperirilor" inven!iilor i crea!iei$ .misfera cerebral dreapt poate crea noi forme de art" poate face descoperiri tiin!ifice i inven!ii" iar emisfera st&ng de!ine capacitatea de a le comunica lumii prin intermediul limba-ului$ . ist persoane care pot crea lucruri noi" #ns care nu tiu cum s le transmit altora$ +stfel" este posibil ca lucrurile respective s dispar o dat cu ei$ Foarte important este #ns capacitatea de a' i transpune crea!iile sau inven!iile #n limba-" pentru a'i a-uta pe al!ii s le #n!eleag" scris sau verbal" #ntr'o modalitate secven!ial" logic" pentru ca respectivii s le poat continua$ De aceea" persoanele integrate pot aduce omenirii contribu!ii importante" care s fie #n!elese i utilizate de al!ii$ Dezvoltarea asincrona a caracteristicilor mentale" si salturi de v&rsta intelectuala mult peste v&rsta biologica$ Dezvoltarea devreme a unui vocabular comple si a scrierii si citirii$ Dezvoltarea devreme a capacita!ii de g&ndire si construc!ie abstracta$ 2tilizarea devreme a analizei de situa!ii si a independentei si autonomiei in decizii si #n!elegere$ Concentrarea intensa asupra obiectului de interes$ Dialogul preferen!ial cu persona-e mai v&rstnice si mai e perimentate$ *referin!a pentru nout!i si curiozitate nemrginita fata de nou$ Motivare intrinseca pentru #nv!are Dimensiuni spirituale atinse de religiile europene sau asiatice "uropene &nelepciune %rmonie Echili'ru Asiatice

(etaare )ompasiune *u'ire

+pare necesitatea integrrii dimensiunilor spirituale in proiectarea curriculei$ +ceasta se poate face prin configurarea vectorilor orientabili si a polarit!ilor dimensiunilor de g&ndire urmrite$ +stfel avem urmtoarea lista de polarit!i ce permite orientarea te)nicilor didactice ai a con!inuturilor astfel #nc&t sa corespunda cu caracteristicile naturale ale elevilor Memorare'toleranta n!elepciune'buntate .volu!ie'rbdare =ubire'devotament Capacitate senzoriala'#n!elegere Capacitate energetica')ar *rocesare'pace +daptare'implicare Compasiune respect

#emorare"toleranta 3 educa!ie toleranta la stilul de #nv!are al elevilor ce permite memorarea specifica a informa!iilor &nelepciune"'untate 3 educa!ie in care se cultiva buntatea orientata cu #n!elepciune Evoluie"r'dare 3 educa!ie orientata spre evolu!ia copiilor fcuta cu rbdarea de a trece peste dificult!ile specifice *u'ire"devotament 3 educa!ie in care se cultiva iubirea cu devotament )apacitate senzoriala"nele ere 3 educa!ie in care e ista #n!elegere asupra capacit!ilor senzoriale ale elevilor )apacitate ener etica"har 3 educa!ie in care se #n!elege starea de supra'e citabilitate ce permite atingerea strii de flow si a )arului $rocesare"pace 3 educa!ie in care se cultiva procesarea informa!iilor orientata ctre cultivarea si men!inerea pcii %daptare"implicare 3 educa!ie in care se cultiva adaptarea la noi situa!ii in mod activ prin implicarea in rezolvarea problemelor e istente )ompasiune respect 3 educa!ie in care compasiunea fata de ceilal!i se #mbina cu respectul fata de om" natura" cultura" sau destin Dezvoltarea diferitelor caracteristici ale personalit!ii umane depind nu doar de factorii genetici i de mediu ci i de etapele de v&rst psi)ologic ce nu coincid cu etapele de v&rst biologic ale copiilor$ (a diferite etape de v&rst apar caracteristici noi diferite generate de vec)ile caracteristici$ +stfel v&rstele mentale pot fi de asemenea conectate cu mecanismele dezintegrrii pozitive descrise de Dabrowski "tapele de v%rsta Dezvoltarea omului pe etape de v&rsta se face cu o ciclicitate de apro imativ trei ani in care se modifica nivelul de dominare a unei emisfere cerebrale asupra celeilalte emisfere cerebrale$

+ceasta produce efecte diverse" printre care reluarea la apro imativ trei ani a stadiului de dezvoltare a personalit!ii dezvoltat pe emisfera ce a rec&tigat pozi!ia superioara" ceea se traduce prin modificarea comportamentului$ +stfel persoana are din nou tendin!a unui comportament mai -uvenil pe o perioada de readaptare" de asemenea are tendin!a de sc)imba total modul de g&ndire" devenind mai creativ daca a fost mai tipicar #nainte sau invers$ =n cadrul acestui interval de trei ani dominat de o emisfera cerebrala e ista su'etape in care se vede cum se modifica in mod specific anumite caracteristici in func!ie de dominanta unei emisfere$ =n figurile de mai -os se poate vedea cum se genereaz noile caracteristici de v&rsta corespunztoare noii etape" plec&nd de la caracteristicile vec)ii etape$

+stfel la vizuali motiva!ia va deriva in prestigiu" pe c&nd la secven!iali promovarea va deriva in stabilitate

Figura @ dezvoltarea pe caracteristici de v&rsta 2n detaliu important in #n!elegerea evolu!iei g&ndirii conceptuale a copiilor este dat de structura de informa!ii a emisferelor cerebrale dominante$ +stfel pentru vizualii spa!iali e ista tendin!a de evolu!ie conceptuala ce se vede prin rota!ia pe dreapta a figurilor" la auditivi secven!iali fiind specifica rota!ia pe st&nga $ =n tabelul de mai -os urmrim pe verticala modificarea caracteristicilor la vizual spa!iali odat cu trecerea la alte etape de v&rstaD

?izu ali spa!i ali 9'@

Capacitate senzoriala /sensibilitat e0 Imitaie, experime ntalism si curiozitat e Imaginai e ncredere imitarea si

Fle ibilitate adaptativ

Contact social /cunoater e0 Motricita te

Condi!ionare afectiva

%onus si motricitate

1ela!ia de empatie cu al!ii 1ela!ia de empatie cu al!ii nelegere

@'4

Citire,

Comportame +tragerea ntul social si aten!iei de adaptare

4'A A'B

Motricitate Dominare agresivitate

nvare Curiozitate

Generozitate ,ubordonare comportame ntul social

Agresivitate Limbaj (ibertate motricitate *acifism comportamen t de adaptare

B'C C'F F'G G'H H'I I'@9 @9' @@ @@' @4 @4' @A @B' @G @H' 4@ 4@' 4B

copierea 1eligiozitat e Locul simbolic *restigiu =ni!iativa Motiva!ie *ersonalitat e Conduita +daptare la nisa 5e#ncredere in for!ele proprii Dezvoltarea intelectuala +mbi!ie *romovare

Cunoatere n!elegere Carisma 3bservarea semnificativul ui . perimentalis m Modele de viata +rmonia

Comporta +c)izi!ia ment social ra!ionamentului intuitiv .tica +gresivitate sociala =ni!iativa 3bserva!ie 5esiguran! a (eaders)ip 1eglement are Competi!ia *recizie eficienta +naliza laterala Caracteristici psi)ologice diferen!iate Concrete!ea

Descoperirea binelui si a rului (imba-ul" scrierea 1evolta 1esponsabilita te Frustrri direc!ionate ,tiluri personale ,ubordonarea Clasificarea Formarea de alian!e =magina!ie *erformanta

.mo!ionalitat e personala +ltruism .mo!ionalitat e sociala =ntrospec!ie Competi!ie .mancipare Culpabilizare +ltruism Colaborarea in grup +bstractizare ,tabilitate

*rofesionalism 1ela!iile de 3perarea ordonare abstracta =erar)ii *lanificare %a onomii activit!i 3perarea in viitor 3rientare de cariera ?alorificarea anselor 3pera!ii formale .ficientiza re Creterea nivelului de e pertiza +rgumentare logica *rofesionalizare nv!are continua

+lgoritmizarea +scensiunea reac!iilor in cariera

*nformaii necesare proiectrii de curricula specifica v%rstei Primul an de viata imensiuni! sensibilitate, tonus si motricitate, cunoa"tere Caracteristici perioada 9'A ani @$ 4$ A$ B$ C$ F$ Capacitate senzoriala /sensibilitate0 Fle ibilitate adaptativ Contact social /cunoatere0 Condi!ionare afectiva +tragerea aten!iei /tonus si motricitate0 F 1ela!ia de empatie cu al!ii @ F C Sensibilitatea # vederea ! urmre"te un obiect dintr$o poziiei lateral # auzul! reacioneaz la sunete vibrante # vorbirea ! scoate mici g%ngureli& B 4 A

' luni # vederea ! %ntoarce capul dup un obiecte in mi"care # auzul! reacioneaz la sunete vibrante # vorbirea ! g(ngure"te, scoate sunete prelungite ) luni # vederea ! capul dup un obiecte in mi"care # auzul! se %ntoarce pentru a$* privi persoana ce$i vorbe"te # vorbirea! g(ngure"te prelungit "i r(de mult + luni # vorbirea ! ip de bucurie "i r(de, juc(ndu$se , luni # vorbirea ! ip de bucurie "i r(de, juc(ndu$se -$. luni *& /ensibilitatea # vorbirea ! emite unele silabe clare Micarea corporal '& Mi"carea corporal # poziia ! u"or sprijinit, se ine %n poziie "ez(nd # mi"carea corporal ! %ntinde m(na ctre o jucrie ce i se o0er # %ndem(narea ! apuc un cub, dac %l atinge, "i ridic jucria ' luni # # # # tonusul ! %"i ridic capul st(nd %n "ezut poziia ! %"i ridic capul "i umerii st(nd pe burt mi"carea corporal ! se %ntoarce %n lateral %ndem(narea ! apuc un cub, dac %l atinge, "i ridic jucria

) luni # # # # tonusul! %"i ine bine capul drept %n poziie "ez(nd poziia! de pe burt, se ridic sprijinindu$se %n m(ini mi"carea corporal! scutura jucriile %ndem(narea ! trage de cear"a0 sau de prosop

1 luni # # # # tonusul ! ine bine capul drept %n poziie "ez(nd poziia ! culcat pe burt, %"i ridic corpul, c(nd %l iei de m(n mi"carea corporal ! pipie "i scutur obiectele %ndem(narea ! mi"c m(na ctre obiect

, luni

# poziia ! st %n "ezut "i se rostogole"te #mi"carea! pipie "i scutur obiectele # %ndem(narea ! manevreaz "i urmre"te cu privirea obiectele - luni # poziia ! st 0r sprijin %n poziie "ez(nd # mi"carea corporal ! se joac cu ambele m(ini cu jucriile # %ndem(narea ! manevreaz cu mai mult %ndem(nare obiectele . luni # poziia ! dac$l tragi u"or de m(ini se ridica in "ezut # mi"carea corporal ! se d de$a rostogolul "i manevreaz obiecte diverse # %ndem(narea ! poate manevra un singur obiect o dat Cunoaterea * luna # prive"te adulii 0r s pl(ng # se mani0est c(nd %i este 0oame ' luni # z(mbe"te c(nd i se z(mbe"te # %"i recunoa"te m(inile # a lumii ! prive"te "i recunoa"te biberonul 1 luni # g(ngure"te c(nd i se vorbe"te # %"i recunoa"te corpul # prive"te atent di0erite obiecte + luni # z(mbe"te la imaginea din oglind # %ncepe s$"i coordoneze mi"crile # i$"i manevreaz di0erite pri ale corpului , luni # a celorlali! recunoa"te c2ipurile 0amiliare # %"i manevreaz ve"mintele # examineaz di0erite obiecte lovindu$le - luni $ %"i duce picioarele la gur3 "ez(nd, m(ng(ie imaginea proprie din oglind $ examineaz di0erite obiecte cu interes . luni

#se joac de$a cucu$bau #da jos prosopul de pe cap # caut obiecte czute Adaptarea la mediu # arunc %napoi o minge aruncat # %ncepe s aprecieze 0orma "i a numrul obiectelor& Introduce un obiect in gaura de aceea"i 0orm # m(zgle"te 2(rtia cu creionul& #caut s atrag atenia asupra sa 0c(nd g2idu"ii # %nelege strile a0ective ale celorlali # se amuz la situaii carag2ioase # ajuta mama c(nd %l %mbrac # mani0est sentimente diverse # este atent la muzic ritmic& # arat c$i este 0oame prin manevrarea lingurii "i 0ar0uriei& AL DOILEA AN DE VIA A @ 4 A B C F Capacitate senzoriala Imitaie, experimentalism si curiozitate Fle ibilitate adaptativ Citire, Limbajul Contact social" Motricitate @ Condi!ionare afectiva Comportamentul social si de adaptare +tragerea aten!iei" Agresivitate F 1ela!ia de empatie cu al!ii nelegere C

4 A B

Motricitate v(rsta motricitii 4la *) luni, 0ace primii pa"i& Mers lateral ! *,,+ luni& Mers cu spatele ! *,,5 luni& Copilul se ine %ntr$un picior dac este ajutat! *5,5 luni& Copilul urc scara dac este ajutat! '6,) luni& Copilul coboar scara dac este ajutat! '6,+ luni& 7rc scara singur, cu pauze ! '1,) luni& Coboar scara singur, cu pauze ! '1,+ luni& 8e la *+ luni, copilul m(nuie"te obiecte tot mai complicate ! desc2ide o carte, pune un obiect %ntr$altul mai larg etc&9 umitrana M& :'66-; <# copilul 0ace progrese %n controlul postural& # a dob(ndit un ec2ilibru mai bun& # are o 0lexibilitate mai mare a %nc2eieturilor, ast0el c merge bine "i c2iar alearg& # poate urca "i cobor% scrile, poate sri de pe ultima treapt& # d cu piciorul %n minge atunci c(nd i se cere& # %i place s danseze, s sar, s bat din palme& # are o mai mare capacitate de apucare "i manipulare a obiectelor&9 umitrana M& :'66-;

Comportamentul adaptativ $ se concentreaz "i memoreaz mai u"or $ recunoa"te jucriile care lipsesc $ identi0ic multe imagini, $ deosebe"te albul de negru, dar nu cunoa"te culorile $ simte di0erena %ntre unu "i muli # pune trei cuburi unul peste altul :turnul; sau trei cuburi unul l(ng altul :trenul;& ezvoltarea mintal, cea motric "i limbajul incipient sunt interdependente& !n"ele#ere c; %nsu"irea vorbirii la ' ani, vocabularul copilului conine cam '66$'+6 cuvinte& Apare jocul simbolic,! un b poate 0i un obiect sau un personaj& Apar jocurile de rol, %n care copiii se joac de$a diverse personaje Imita"ie$ curio%itate si e&periment La *+ luni # Arunc jucriile pe jos& # 8une un cub peste un altul& # ncearc s deseneze pocnind un creion pe 2(rtie& $$ Ii place s se uite pe 0ereastr c(nd cltore"te # # # # La *. luni Imit adulii Construie"te un turn din c(teva cuburi /e uit la imaginile dintr$o carte, numindu$le /e uit pe 0ereastr

La ' ani # 8otrive"te jucriile una cu alta& # %"i 0olose"te braele cu mai mare abilitate& # 8rive"te obiectele %n mi"care& # Construie"te din cuburi, vertical ori orizontal, 0olosind o varietate de cuburi& A#resivitate La ' ani "i , luni # manipuleaz obiectele cu brusc2ee& # In desen 0olose"te linii drepte, puncte "i curbe& # i place sa 0oloseasc degetele c(nd picteaz sau modeleaz& # 8oate identi0ica pietrele =ilometrice pe un drum # >u este agresiv dec(t accidental # Intr %n con0lict cu copiii pentru jucrii& # ?ace dezordine prin cas, 0r s distrug lucrurile de regul # Are accese de 0urie, determinate %n special de mam& # Mu"c, love"te, d cu piciorul, mai ales pentru jucrii # istruge obiectele # @ ?ur A obiecte de la altul "i love"te necunoscui $$ se teme de sunete puternice

Citire Limba'ul La *. luni # Arat cu degetul imaginile dintr$o carte& La ' ani # enume"te ceea ce vede %n pozele din carte& La ' ani "i , luni # La *. luni, copilul doarme doar cu un obiect 0amiliar # La ' ani devine posesiv cu lucrurile& i place %mbrcmintea proprie, mai ales panto0ii& >u %mpart lucrurile cu altcineva& 7tilizeaz cuvinte ce implic trecutul, prezentul "i viitorul, # nelege c(nd i se spune @ jos A sau @ sus Limbajul Copilul ascult cuvintele cu o atitudine calitativ nou ! le repet, %ncepe s asocieze aciunea cu vorbele :de exemplu, d mingea atunci c(nd i se spune;, %nva c(teva cuvinte noi& In dezvoltarea limbajului, ceea ce se mani0est pregnant la copil este reciprocitatea social :sc2imburile verbale;& # la *+ luni, are un vocabular activ de 1$+ cuvinte& # la v(rsta de ' ani, ajunge la un numr de cuvinte situate %ntre *' "i * 666& # la ' ani "i , luni, limbajul devine un instrument util pentru copil& ezvoltarea se observ at(t la nivelul vocabularului activ, c(t "i %n structura expresiilor verbale, care devin tot mai corecte din punct de vedere gramatical& Limbajul %ncepe s devin mijloc de comunicare nu numai a unor idei, dar "i a unor sentimente, pl(ngeri, laude, povestiri3 Limbajul devine instrument pentru %nelegerea cauzelor, ve2icul pentru probleme si idei, baza pentru g(ndire critica& C(nd vorbe"te despre sine, nu mai 0olose"te pronumele personal, ci prenumele& C(nd este strigat, %nelege mai bine daca e strigat pe nume, dec(t daca e apelat cu pronumele& :mai repede %nelege! Mi2ai, du$te acolo, dec(t ! tu te duci acolo ; eja se exprima at(t intenia, cat si 0aptul !<Mi2ai mn(nc p(ine < ,poate sa %nsemne ca intr$adevr , el mn(nc , sau ca ii e 0oame si dore"te sa mn(nce Apar acum %nelesuri multiple de limbaj& Copilul %ng(na cuvinte, repeta ca pe incantaie& B interesat de povesti in care apar sunete ce pot 0i imitate si de ctre el& 8oate dezvolta acum si judeci negative ! <mrul nu e cuit < , <z nu este C9& Gessel considera aceasta ca 0iind cea mai importanta ac2iziie, adic %nelegerea 0aptului ca intre obiecte si cuvinte exista di0erena& Cuv(ntul x corespunde obiectului C si nu altuia & Atitudine sociala$ atitudine de adaptare $ percepe deja identitatea, oarecum 0ragmentat& Are simul proprietii, <al meu < are %neles pentru el& 7tilizeaz ezitant pronumele personal, ceea ce arata ca el 0ace distincie intre sine si alii& "i recunoa"te imaginea din oglinda& Mama este %nc perceputa ca parte din sine& $ se joac puin cu ceilali, pre0era sa se joace solitar si sa relaioneze sporadic& At(t la 0ete, cat si la biei, jocul se dezvolta mai ales in direcia relaiei mama$0iu :0iica ;, prin intermediul ppu"ilor& Apare primul 0ragment de %nelegere a 0aptului ca el este deta"at de mama& :prin aceasta se

accentueaz structurarea eului ; ncepe sa %neleag relaia dintre el si mama& $c(nd este %mbrcat sau dezbrcat, copilul este extrem de cooperant& "i trage singur ciorapii, nimere"te m(necile& Deu"e"te s mn(nce cu lingura, 0r a mai %mpr"tia m(ncarea & Asculta c(nd i se cer lucruri simple& :aduce ziarul ; A0ectele se diversi0ica! rade puternic, arata simpatie, repulsie& /e simte vinovat c(nd 0ace pe el& /e jeneaz si comuta vina pe altcineva, persoana, animal,&&&Mimica sa e insa mult mai acuta dec(t pro0unzimea reala a sentimentului de vina& 8ercepia si vocabularul 0iind mai avansate, motricitatea mai ra0inata, apare tendina de ordonare & e exemplu, daca are 1 ptrate, el are tendina de a le alipi pentru a 0orma unul mai mare& /e intensi0ica percepia 0ormelor& 8oate deja sa %ncastreze ptrate, triung2iuri, cercuri& >u are %nc su0icienta coordonare intre oc2i si mana, pentru a desena o 0orma simpla dup model : un x, de exemplu; Asist(nd la executare, el poate trasa, imit(nd mi"carea& 8oate copia cercul, numai dup model& C(nd i se da o jumtate de imagine, poate recunoa"te %ntregul& 8oate recunoa"te o 0igura vz(nd jumtile ei, %nelege ce i se cere si executa& up prerea lui Gessel, ac2iziiile intelectuale se datoreaz 0oarte mult dezvoltrii limbajului& Comportament social ncepe o adaptare activa la rigorile mediului& Bxista nevoia de aprobare din partea celor din jur& Copilul dore"te sa se integreze si sa priceap& Bl e acum capabil sa renune la o satis0acie imediata, pentru o promisiune viitoare& "i exprima in cuvinte nzuinele si problemele& Apar scurte crize de 0urie& /entimente intense : Gelozie, tensiune ; se menin pe mai lunga durata& Are si tendina de a se juca cu alii, dar pre0era %nc sa 0ie singur & ncepe sa %neleag sa$si a"tepte r(ndul, accepta aceasta cu plcere si ii place sa %mpart jucriile cu copii& La v(rsta de ) ani, are deja o independenta in a observa& 8oate sa mn(nce singur si %ngrijit& nva sa se %mbrace, desc2eie nasturi, "ireturi, scoate ciorapii, pantalonii& Copilul de trei ani @$ 4 A B C F Capacitate senzoriala Imaginaie Fle ibilitate adaptativ micarea Contact social nvare Condi!ionare afectiva Generozitate +tragerea aten!iei Agresivitate 1ela!ia de empatie cu al!ii Limbaj @ F C A#resivitate La ) ani "i , luni $Ameninri violente :<te distrug <; B 4 A

La 1 ani $/alt de la %nlime de )6 cm $/alt in lungime )6$,6 cm Vorbire $8oate %nva scurte poezii, poate memora o rugciune& $B posibil sa aib interes pentru "coala de duminica si grdinia, c2iar sa$i placa 0ragmente din liturg2ie $8(n la ' ani, cunoa"te doar prezentul& $La ) ani, %ncepe sa %neleag si trecutul si viitorul& /e re0era la durata :) zile ;, 0r a %nelege de 0apt ce %nseamn aceasta& E La ) ani, poate 0olosi cuvintele pentru a desemna idei, percepii, interdependente& /e dezvolta vocabularul, insa neomogen, unele cuvinte sunt utilizate corect si 0recvent, altele "ovielnic& Copilul inventa jocuri in care %"i exerseaz singur cuvintele ,0razele& 8ractica jocul dramatic, in care e si personaj si povestitor& F 0ace in special din nevoia de a$si exersa vorbirea si exprimarea g(ndurilor& Apar jocuri cu incantaii si rostiri& Bste capabil sa asculte si prin aceasta, sa %nvee& Ima#inarul $Il percepe pe Mo" Crciun si i se pare interesant $La ) ani %nelege noiunile de <peste < si <sub <, mare, lung , %nalt si poate aciona in 0uncie de ele& 8oate 0olosi nisipul umed si 0ace 0orme din el& /pre ) ani, se exacerbeaz 0rica de tip vizual si spaial : 0rica de obiecte care nu sunt la locul lor, 0rica de str(mbturi, 0rica de mi"cri ; Motricitate $'. luni, salt cu picioarele lipite $'5luni si , zile sta singur pe piciorul st(ng $'5 luni si 5 zile sta singur pe piciorul drept $)6 luni si ) zile merge pe v(r0uri $)* luni sta pe o sc(ndura in picioare $)* luni si 5 zile poate merge pe o linie dreapta, cu ezitare $)' luni si ) zile se da jos singur de pe scaun $)+ luni si *+ zile urca scara $), luni si , zile merge pe v(r0uri ) metri La '$) ani , copilul se complace at(t in jocuri dinamice, cat si in jocuri statice Ii plac materialele de joaca& evine interesat de posibilitile motrice& In desen, se remarca dezvoltarea mi"crilor 0ixe & Liniile devin mai clare, mai 0erme& Apare o coordonare motorie superioara a mu"c2ilor mici, care permite construcii de mai multe cuburi :turn de *6 cuburi ;, plierea unei 0oi de 2(rtie pe laturi : dar nu si pe diagonala ; Cresc coordonarea general si cea a mu"c2ilor mari Ca atare $ alearg mai bine, %nvinge mai u"or ineria, $ reu"e"te sa rm(n intr$un picior o 0raciune de timp,

$ alterneaz picioarele la urcarea treptelor, $ merge pe bicicleta& Scriere$ vorbire La ) ani %ncepe sa doreasc a place celorlali& Bxecuta corect cererile, ii pasa daca e ludat sau pedepsit& B capabil de a 0ace ceva ce nu ii place, daca i se o0er o motivaie& La ) ani si jumtate, traseaz linii cu logica ,apoi m(zgle"te& $ poate seciona linia verticala daca traseaz o cruce $ are plcere de a pune c2enar 0oii Gocabularul lui cuprinde acum c(teva sute de cuvinte, pe care le utilizeaz uneori in propoziii, alteori, mai cur(nd ca pe onomatopee& ?recventa cea mai mare o au substantivele, apoi numele de aciuni& Apar apoi pronumele, : c2iar dup ' ani ;, %nt(i al meu, mie, tu eu Altruism La ) ani $ mparte jucriile cu ceilali& $ Aduce de acas jucrii pentru a le arata altor copii $ 8oate pune panto0ii si desc2eia nasturi $ 8oate urmri imagini dintr$o carte, d(ndu$le %nelesuri $ 8oate trasa cercul $ Hrasele la pictura sunt variate $ 8oate lucra cu lut si 0ace di0erite 0orme simple Eii place sa priveasc ma"inrii ce 0uncioneaz $ Ii place sa priveasc oameni lucr(nd $ Construciile din cuburi capt logic "i ordine La ) ani $ /e diminueaz agresivitatea 0izica, 0iind treptat %nlocuita de limbaj si de autocontrol /e enerveaz mai mult din cauza amestecului celorlali in lucrurile lui, dec(t in activitatea sa 0izica& La ) ani si jumtate $ Grea sa priveasc imaginile din cartea din care i se cite"te $ 8oate sa identi0ice litere $ 8oate asocia litere cu noiuni : de ex& A de la albina ; $ Ii plac c(ntece cu litere Epoate identi0ica litere mari din carte cu al0abetul, c2iar de la ) ani Al patrulea an de viata @$ncredere imitarea si copierea 4$ Dominare agresivitate @a

A$ @$ 4$ A$

Curiozitate religiozitate Fa ,ubordonare comportamentul social (ibertate micarea Ca *acifism comportament de adaptare

4a Aa Ba

Mimarea si copierea $ 8oate sa deseneze un ptrat $ 8oate desena unele detalii ale obiectelor $ 8icteaz riguros, dar numai un timp, apoi sc2imba tema& Contururile sunt grosiere& $ ncearc sa taie in linie dreapta cu 0oar0eca& $ Identi0ic litere, scrie grupuri de ' litere, "tie c(te litere are cuv(ntul, ii place sa i se scrie numele sau pe desene $ Dealizeaz structuri complexe din cuburi, cu 0orme variate, predomin(nd simetria $ "i d seama daca o litera aparine numelui sau $ 8oate scrie unele litere,mare si grosier $ ispunerea in pagina e aleatorie, literele 0iind uneori oblice sau inversate $ In mod special 0etele, %ncearc sa$si scrie numele $ /e %nt(mpl s scrie primele litere, apoi sa continue cu semne aleatorii, sau sa treac pe alt r(nd In ceea ce prive"te adevrul, v(rsta de 1 ani e potrivita pentru abordarea subiectului Acum, 0iciunea si realitatea nu sunt 0oarte distincte, imaginaia %ncepe sa se exprime in cuvinte& A#resivitate $ in punct de vedere 0izic, love"te, arunca, musca $ Gerbal! jigne"te ,se lauda $ Dedevine posesiv, at(t 0ata de prieteni, cat si 0ata de prini& /e lauda cu ce are $ Bste violent si nepstor cu jucriile $ Bste agresiv cu alii si exclusivist $ Arunca vina pe obiecte ne%nsu0leite $ >u mai dore"te a"a de mult sa 0ie plcut de alii si e mai nepstor la pedepse $ se %nt(mpl s recunoasc gre"eala $ %ncepe sa %neleag rigoarea comportamentului si necesitatea ei $ la 1 ani, reu"e"te sa cuprind sensul unei succesiuni de evenimente din ziua respectiva $ combina cuvinte relative la spaiu in mod mai clar $ apare in vocabular cuv(ntul <moarte9, 0r a avea un sens prea clar (eli#ie l intereseaz noiunea de umnezeu, pune %ntrebri& Aceasta intervine mai ales datorita 0aptului ca prinii rspund ades la %ntrebrile copilului 0c(nd apel la cuv(ntul umnezeu& ntrebrile si discuiile a0erente sunt ades nepotrivite&

$ $ $ $ $

are prerea ca prinii "tiu totul si pot totul ii place sa se roage si sa inventeze rugciuni, prin asemnare cu cele iniiale crede in Mo" Crciun reu"e"te s stea lini"tit la liturg2ie, c2iar cu plcere, mare parte din timp muzica din biserica ii place

Micrile corpului $ alergare mai 0erm, srituri in unul sau doua picioare, cu oarecare rigiditate& 8oate sta intr$un picior ceva mai mult timp, poate merge pe o sc(ndura destul de %ngusta $ arunc mingea cu ceva 0lexibilitate, $ poate sa coas pe carton , dac gurile sunt deja 0cute $ poate sa$si %nc2eie nasturii, sau c2iar si "ireturile $ copiaz desene cu mai multa %ndem(nare dec(t la ) ani $ poate copia o cruce, dar nu un ptrat Adaptabilitatea De0eritor la inteligenta crescuta a v(rstei, Gessel poveste"te o istorie adevrata! 7n biat de 1 ani, a 0ost %ntrebat , dup ce a vzut o poza cu un miel sug(nd de la o oaie, <ce ia mielul de la mama lui I9 Imediat, copilul a rspuns ! 9Jenzina9 incolo de amuzament, rspunsul este logic si corect,0iind in legtura si cu mediul in care trie"te copilul& Bste intuit 0aptul ca benzina este sursa de energie, ea pune lucrurile in mi"care, deci %l ajuta si pe miel sa se mi"te& Bste o dovada a capacitaii de a generaliza a copilului& La aceasta v(rsta& In aceasta etapa, copilul %ncepe sa pun %ntrebri, e dornic de acumulri& Bl numr deja pana la 1 si c2iar peste, dar in mod mecanic& 8oate %nelege conceptul de <unu9 , <doi9,sau <muli9& up Gessel, la 1 ani, mintea este mai mult preocupate ,dec(t pro0unda& Lipse"te %nc puterea de sinteza, g(ndirea este mai mult combinatorie& /e complace in jocuri dramatice , dar rolul nu rezista mult in timp& Are uneori un prieten imaginar& In desen, sintetizeaz omul ,prin un cerc in loc de cap, doua bete ca brae, doi oc2i& Apare o %mbinare de simboluri si realitate imaginata literal& Comportamentul social $ apare o %mbinare de sociabilitate si independenta& Capt tabieturi, aplomb in a0irmaii, em0aza& $ e convins de importanta sa& >u da seama de aciunile sale, poate sa se %mbrace si sa se dezbrace,sa se spele pe dini si sa se pieptene, 0r prea mult ajutor& Are m(ncruri pre0erate, mn(nc singur& $ se trezesc curioziti noi, ii place sa mearg la toaleta %mpreuna cu alii& $ jocul de unul singur nu %l mai satis0ace& ore"te sa 0ac cuno"tine noi, sa se joace in grupuri de '$), %"i %mparte jucriile aduse de acas& Acioneaz cu lipsa de 0lexibilitate, d(ndu$si aere de se0, %mprind indicaii celorlali&

$ este logoreic, <eu9 are o pondere principala,dar de multe ori re0erina este legat de contextul social, de raporturile cu anturajul& Are dorina de a 0i apreciat si este critic cu alii& $ se teme adeseori, 0ricile 0iind uneori greu de interes& /e poate teme de %ntuneric,de obiecte oarecare, sau de ceva cu totul nea"teptat& $ in mintea lui, adevrul si imaginaia se contopesc Anul al cincilea

$eligiozitate $ nu are %nc o atitudine sentimentala in 0ata morii& Decepioneaz doar 0aptul ca persoana decedata este imobila $ uneori pune %ntrebri despre umnezeu si e interesat de subiect& 7nii copii ii atribuie lui umnezeu responsabilitatea pentru tot& C(nd pesc ceva, este pentru ca umnezeu le$a 0cut acel lucru& Ali copii,au pierdut interesul pentru subiect& $ ii place sa se roage si sa inventeze rugciuni personale $ ii place sa mearg la "coala de duminica, dar se zb(nuie in timpul slujbei& $ Mo" Crciun si umnezeu, sunt percepui in mod realist si practic, le atribuie caracteristici umane, cred ca au locuine undeva& $ e abia dup + ani,corpul omenesc apare in desen& aca vede un desen neterminat, poate sa sesizeze elemente lipsa & aca pune oc2iul in desen ,spune ca <poat acum sa vad <& Miscarea La + ani, plimba nisipul cu camionul de jucrie, la , ani construie"te 0orme cu apa si nisip, la - ani, 0ace cldiri strzi, etc& 8erioada cuprinsa intre )$- ani, ar putea 0i numita <v(rsta 0aunului9 ,sau <v(rsta lui 8an 9, deoarece acum, copilul, av(nd un spirit dezvoltat de observaie, 0antazeaz, cumul(nd realul cu imaginarul&

Kocul are caracter dominant in viata copilului, %mbin(nd eterogen noiuni disparate din domenii di0erite& Acum e perioada deprinderilor <corecte < cei din jur reu"ind ,de obicei sa$i insu0le impresia ca virtutea e sinonima cu supunerea, care supunere e cam problematica L )inele si r*ul ?undamentul con"tiinei morale se 0ormeaz pana la , ani& Degulile coincid cu cele promulgate de prini& Motivaia respectrii regulilor se regse"te in sentimentul de sigurana pe care %l obine copilul si la plcerea de a auzi exprimata dragostea si admiraia 0amiliei& In contrast, neascultarea poate a0ecta iubirea prinilor, in viziunea lui& +ormarea ra"ionamentului intuitiv 8entru %nelegerea acestui capitol, Dose Gincent trimite la studiile lui Kean 8iaget :vezi capitolul special consacrat ; La ) ani si jumtate $ se poate sa aib un tremur vag im coordonarea de 0inee a mi"crii $ poate 0olosi ambele m(ini , simultan sau alternativ :inclusiv aciuni cu mana care nu e cea %ndem(natic ; $ unii pot identi0ica litera H de la tata, sau M de la mama, sau c2iar propriul nume La + ani $ ajunge la un nou stadiu al coordonrii, poate apuca direct obiecte si le poate lsa , 0r ezitri $ 0ace construcii complexe din cuburi,structuri plane, sau turnuri si cldiri $ construie"te structuri din nisip, case, strzi si are capacitatea de a crea 0iguri din plastilin $ in cazul jocurilor mai complexe, 0ie solicita ajutor, 0ie renun $ umple 0iguri cu culoare, taie si 0ace colaje, dar 0r a 0i %ndemanatic $deseneaz 0igur(nd conturul si e satis0acut $e amator de a copia 0orme simple $%i place sa picteze pe 2(rtie, sau pe podea& ?ace litere grosiere $poate petrece 0irul prin 2(rtia gurita in prealabil $se poate %nc2eia si desc2eia la nasturii a0lai %n raza vizuala, poate a"eza corect m(inile pe clapele pianului Comportarea ,n societate $%n multe manevre, e ne%ndemanatic $baieilor le place sa se uite la trenuleul electric, sau sa aib jucrii metalice $0etelor le place sa aranjeze ppu"ile $%ncep sa 0ie interesai sa$si scrie numele, sau sa recunoasca litere mari sau cuvinte din cartea pre0erata $mesele principale le ia alturi de 0amilie, dar cina o ia mai devreme singur, vorbind in acest timp Cunoaterea $%ncearc sa recunoasca literele deja "tiute& ncearc sa identi0ice propoziii sau expresii din crile cunoscute$onomatopee, sunete emise de animale

$recunoa"te litere si cuvinte de pe cutiile alimentare $uneori subliniaza cuvinte sau litere din cri cunoscute $poate sa citeasc literele unui cuv(nt si apoi %ntreab <ce %nseamn A&8&A < I $cite"te cuvinte scurte de )$1 litere $%n %ncercarea de a citi cuv(ntul, alege doar prima sau ultima liter si cite"te de sus in jos sau invers $recunoa"te numele su $poate 0olosi litere pre0ormate pentru a 0orma cuvinte si le poate combina %n jocul cu cuburi $recunoa"te ci0re de pe cadranul ceasului, de pe calendar, de la numrul casei, sau legate de activiti zilnice& La + ani si jumatate $"tie %ntruc(tva literele al0abetului $d expresie imaginilor din cri $%i plac pove"ti %n care eroii sunt copii $are obiceiul ca atunci c(nd i se cite"te, s priveasc at(t imaginile, c(t "i literele $poate s scrie unele litere, oblice una 0aa de alta, uneori inversate $solicit con0irmare "i ajutor, dup ce execut anumite litere $privindu$"i numele scris, poate sa recunoasc litere $scrie acum de la dreapta la st(nga $adeseori copiaz litere, uneori de la dreapta la st(nga $scrie propriul prenume, %ncep(nd cu litere mari "i termin(nd cu litere din ce %n ce mai mici $scrie ci0re cu care e mai des in contact :orele ceasului, v(rsta sa ;3 poate copia ci0re& $apar di0erene mari %ntre copii la scrierea ci0relor3 unii %n loc de ') scriu )', alii omit ceva& Impunere $Arunc vina pe alii :din cauza ta &&&; $>u recunoa"te ce a 0cut, c(nd e %ntrebat $ e la + ani, simte necesitatea %ndrumrii, solicit s0aturi& /imultan dore"te independena %n alegere, dar vrea "i s se con0ormeze cerinelor celor mari $La , ani balana se %nclin , %n sensul c , acum, tinde s 0ie 0erm cu propriile alegeri, iar daca cei mari %i solicit altceva, re0uz si capta accese de nervi& $La + ani , noiunile de bine "i ru , coincid cu ce e si ce nu e permis din partea adulilor& 8re0er s se spun despre el c e bun, dar %n jocuri, se simte bine "i %n rol de personaj negativ $Hot la aceast v(rsta, poate arta trasee pe 2ri, sau s copieze 2ri simple, art(nd drumul spre grdini& $l intereseaz spaialul, ri, localiti de departe, dar nu "i temporalul& 8erceperea succesiunii %ncepe s apar la + ani, atunci devine interesat de ceasuri& Continu exagerrile, dar %ncepe sa 0ac di0erena %ntre real "i imaginar&

$ntre + ani "i + ani "i jumtate, e o perioad %n care se estompeaz simul de proprietate, pentru ca apoi s rzbata iar& "i dore"te oric(t de multe jucrii, nu renun la niciuna, dar nici nu are grij de ele& Motricitate $1*,+ luni ! sare coarda, max '6 cm $1. luni! sare %n lungime, max .+ cm $15,) luni !sare intr$un picior pe o distanta de peste ' m $+* luni ! coboar scrile prin alternarea picioarelor $Cre"te agilitatea, capt control sporit asupra corpului& /are %n unul sau ' picioare, 0ar probleme $8ostura este 0ireasca, elegant& Mi"crile sunt naturale, 0ar e0ort $Apare coordonare de 0inee %n mi"cri 8oate executa 0ar a 0i ajutat di0erite activitai : %mbrcat, splat pe dini,&&&;, m(nuie"te uneltele cu abilitate& $8oate desena cu creionul cu siguran & Bxecut 0iguri simple, ce pot 0i recunoscute& $8oate reproduce ptrate, cercuri ,triung2iuri $Are di0iculti %n copierea rombului Adaptabilitatea $ncepe s rezolve probleme u"oare, ce presupun relaii geometrice & 8oate re0ace un dreptung2i din carton, tiat pe diagonal& 8oate %ncastra 0iguri complexe& $Fmuleul din desenul sau e acum complet& Bl are cap, m(ini, picioare& Apar "i detalii mai 0ine& $>umr un grup de *6 obiecte, 0ace adunri p(n la +, cu ajutorul obiectelor& Mtie ce v(rsta are $Bste mai dezvoltat simul timpului& 8oate , %n urma ascultrii unei povestiri, s reproduc secvene logice de durat& 8oate dezvolta jocul de pe o zi pe alta, integr(nd ce a avut loc %n ziua precedent, sau program(nd pe a doua zi& $8oate reproduce un c(ntec $La desen , ideea intervine %naintea lucrului e0ectiv& La v(rstele dinainte, ideea era generat de mi"carea creionului, put(nd su0eri variaii permanente Limba'ul $/tp(ne"te aproape toate sunetele $8une mai puine %ntrebri "i cu mai mult miez& Dspunsurile %l intereseaz, ele se constituie %n in0ormaii $Dspunde precis "i la obiect $n general, din punct de vedere gramatical, limbajul este complet& ?olose"te 0raze complexe, %nelege ipoteticul "i condiionalul& Gocabularul este mult mai vast, legturile %n 0raz sunt corecte !n societate $La + ani , independena "i autonomia sunt mult dezvoltate /e poate adapta la un mod simplu de cultur& in acest motiv, i se spune <micul adult < $Bste mai adaptat %n 0amilie, creaz mai puine probleme,

$ oarme 0r e0orturi, respect 2igiena, pe care acum o intelege, se %mbrac "i se dezbrac singur& Bste dornic sa ajute %n cas "i s$"i %ndeplineasc sarcinile primite& $Bste protector 0at de cei mai mici, 0rai sau camarazi de joc $ ac se pierde, e capabil sa$"i decline numele "i adresa $Capt simul prieteniei, %ncepe s se joace %n grupe de '$+ copii& 8re0er grupul jocului solitar, dar are "i prieteni imaginari& $i plac clatoriile, 2ainele "i alegerea lor $nelege politeea "i tactul, %n cazul %n care a avut "ansa educaiei $nelege mai mult di0erena dintre sexe, di0erena dintre culturi Planul emo"ional $ in punct de vedere emoional, e mai stabil, dar poate 0i cuprins de 0rici "i tulburri puternice& Apar caracteristici altruiste, seriozitate, prietenie, generozitate, perseveren,&&& $/e m(ndre"te cu ce posed "i cu ceea ce poate s 0ac& i place s mearg la "coal "i s 0ie apreciat %n mani0estrile sale artistice& Are %ncredere %n alii, %n sine "i e con0ormist& upa Gessel, %n primii + ani, avem etapa pregtirii& ntre + "i *6, avem o etap de mijloc, pentru ca apoi, s urmeze etapele de completare, adolescen "i maturitate& n etapa de mijloc, se produc sc2imbri subtile, care , %n momentul mani0estrii, pot da loc la inelegeri eronate& ?actorii responsabili, prinii "i pro0esorii, tind s se %nvinovaeasc reciproc, judec(nd pe baz de 0actori exteriori& n perioada aceasta, exist o alternant de ec2ilibru "i dezec2ilibru de tranziie, %n cadrul progresului, %n care se %ntreptrund aciunile introvertite cu cele etravertite, "coala "i casa, interesele personale cu cele de grup& Bste perioada %n care educatorii trebuie s 0ie ateni s discearn 0luctuaiile ce intervin %n dezvoltare, alt0el apar di0icultile %n %mplinirea copilului& upa Gessel, ar trebui sa %nlocuim educaia bazat pe teorii exterioare, limitate, cu cea bazat pe psi2ologia dezvoltrii, care s permit o inelegere autentic a problemelor copilului +a , ani ntre A i F ani

Ascultare

$ %ncepe bine aciunile, dar nu are 0ora necesara 0inalizrii, are nevoie de asistenta ,pentru a termina $ utilizeaz unelte $ reu"e"te sa taie 2(rtia si sa con0ecioneze diverse 0iguri $scrie litere, uneori le 0igureaz pe dos si se complace in a scrie cu creta $uneori reu"e"te sa coasa cu ac mare $poate sta la masa cu ai si, in special dimineaa& /imte nevoia de a vorbi in timpul mesei& /e ridica 0oarte des de la masa, nu are stare, se duce ades la toaleta A#resivitate $ nu are un comportament bun& Gorbe"te excesiv, mesteca urat, vars supa, e repezit si rstoarn obiectele, e agitat si se mi"c cu scaunul& Love"te obiectele cu piciorul, ii critica pe ceilali& In loc sa mn(nce, 0ace orice altceva & $ agresivitatea nu e o caracteristica, totu"i are comportament agitat, love"te cu picioarele, tr(nte"te u"ile, pro0ereaz ameninri verbale& Acum se 0ace trecerea de la v(rsta de + ani, cu calmul ei speci0ic, la cea de , ani, cu agresivitatea ei $ 0olose"te insulte verbale $ este re0ractar la sugestii $ are momente de nervi, love"te in cei din jur $ este distructiv in jocuri # Agresivitatea se mani0esta at(t pe plan 0izic, cat si in plan verbal # Are accese de nervi, re0uza sa stea in camera sa, trebuie %ncuiat acolo& B capabil sa distrug mobilierul& # /e autode0ine"te ca 0iind nebun # Jraveaz, se contrazice, e re0ractar la ce e rugat # Love"te at(t adulii ,cat si prietenii # Arata cruzime 0ata de ceilali, de animale, de insecte # Bste distrugtor cu obiectele din jur Scrierea $l intereseaz si literele mici si cele mari $ %ncepe sa se descurce in a recunoa"te propoziii, c2iar destul de lungi $ gse"te cuvinte ce au tangenta cu povestea ,sau cu poza $e capabil de a potrivi cuvinte $ %l tenteaz sa aib lucruri ce au legtur cu experiena sa :cri, poze ; $ dac reu"e"te s citeasc o carte, o recite"te de mai multe ori $ c(nd cite"te, completeaz textul cu ce simte el ca ar lipsi, inverseaz sensul cuvintelor, %nlocuie"te cuvintele cu altele asemntoare $ c(nd cite"te de pe un r(nd, aduga un cuv(nt scris pe alt r(nd $ cunoa"te toate literele, dar le scrie uneori invers $ e capabil de a scrie cuvinte, dar amesteca literele mari cu cele mici, 0r a le deosebi $ poate scrie litere dintr$o trstura $ odat cu scrierea pe un r(nd, literele se mresc spre capt $ ii plac di0erite unelte de scris :creta, creioane, ; $ "tie sa scrie at(t numele mic, cat si pe cel de 0amilie $ unii copii pot scrie ci0rele pana la '6, cu ci0re mari& /e %nt(mpl sa inverseze ci0rele numrului

$ daca e %ntrebat in legtura cu ceva ce a comis, neaga si da vina pe altcineva No"iunile de bine si de ru $ in privina acestor noiuni, ele sunt aproape con0undate cu ceea ce aproba sau dezaproba prinii& "i pune problema analizei comportamentului celorlali copii& In cazul in care apuca sa se comporte aberant, criticile celorlali nu %l pot opri $ii plac laudele &re0uza sa 0ie pedepsit, iar pedeapsa nu ii corecteaz comportamentul $ evit pedeapsa minind Alteori spun ceea ce ei cred ca e adevrul, dar nu au consecventa, tri"eaz , de ex& La jocuri Altruism $ aduce obiecte la scoal si le %mparte cu ceilali uce acas lucruri 0cute in scoal& Ii place sa o0ere cadouri pro0esorilor& Aduna multe lucruri, dar e neglijent cu ele Contien"a $ percepe ciclul anotimpurilor, legat de activitile caracteristice lor $ spre - ani si ulterior, se lrge"te percepia mediului %nconjurtor, e perceputa casa proprie in relaie cu cartierul si cu restul lumii $ %ncepe sa aib temeri emoionale, e %ngrijorat ca mama sa ar putea muri $ moartea devine o idee prezenta, un rezultat al violentei si agresiunii Libertatea $ accepta ideea de umnezeu, care a creat lumea, 0iinele si tot ce e 0rumos& Ii place la "coala de duminica, %l impresioneaz povestea lui Isus, %l intereseaz %ngerii& $ii plac rugciunile si crede ca i se va rspunde la ele $ asimileaz noiunile de rai si iad, bine si ru $ Mo" Crciun este un personaj real, iar cei care a0irma contrariul, sunt necredibili& $ %ncepe sa inventeze jocuri dramatice, cu personaje si situaii create de el $ Limba'ul $ Apar %ntrebri diverse, puse in mod continuu, cu ajutorul unui limbaj cursiv, <de ce I9 este o permanenta& Dspunsul, adeseori nu mai e sesizat, %ntrebarea urmtoare deja a 0ost rostita& $ se distreaz emi(nd sunete diverse, sau rostind cuvinte oarecare& $ poseda acum capacitatea de a manevra noi exprimri, noi structuri gramaticale $ acum poate discuta %ndelung, e capabil sa spun povesti cu %ntindere mare& In aceste naraii, realul si irealul sunt %ntreptrunse& iscuta despre orori, rzboi, moarte, dar con0orm unei logici personale Simbolismul ,n 'ocuri

=ntre 4 si G ani" caracteristic este -ocul de tip Eziceam ca E" in care copilul pretinde ca se afla intr'o anumita situa!ie" sau ca e un anumit persona-$ *rimele semne ale acestui gen de -oc" apar intre @"C si 4 ani" pentru ca la v&rsta de C ani sa se dezvolte deplin$ 3 analiza detaliata a acestui gen de -oc" a fcut'o Lean *iaget" analiz&nd evolu!ia sa in paralel cu creterea copilului Al saptelea an de viata

Observa"ie ntre , "i - ani, copilul %nelege conservarea numrului "i a cantitii de lic2id& In apropiere de - ani, %"i 0ac apariia 0ricile legate de nerespectarea propriilor obligaii, de a nu corespunde din punct de vedere social, etc& Emo"iile Imaginarul copilului, vise ,0rici, prieteni imaginari, sunt in str(nsa legtura cu procesul de cre"tere si dezvoltare& La + ani, lipsa acestor griji, ii permite o atitudine mult mai relaxata dec(t se %nt(mpl dup , ani, c(nd, cu toate acestea, simte nevoia de a %nva & 8aradoxal, la , ani, c(nd copiaz litere, 0ace mai multe gre"eli si inverseaz mai multe litere dec(t la + ani& Presti#iu In aceasta perioada, copilul este capabil de a trage %nvminte din gre"elile sale& Gissel atrage atenia ca acum nu trebuie insistat asupra corectitudinii in mod mecanic si <nu trebuie sa punem toate oule noastre pedagogice in acela"i cos 9& Bste gre"it ca scrisul si cititul sa se predea in acela"i 0el, tuturor copiilor, cu aceea"i metoda& /e pot utiliza multe metode, 0ie ca atare, 0ie in o combinaie armonioasa, pentru a trata individualizat copilul si procesul de %nvare& Mai jos ,se arata care ar 0i aceste posibiliti, legate intrinsec de scoal& Spiritul de ini"iativ $ se descurca mai bine sa manevreze unelte $ creionul e 0olosit prin apucare 0oarte aproape de v(r0 si prin apsare 0luctuanta, adesea 0oarte puternica

$ acum poate sa scrie 0raze in succesiune, literele av(nd tendina de a se mic"ora spre 0inal& Mrimea scrisului este totu"i o caracteristica individuala& $ in privina pre0erinelor, la biei se mani0esta mai mult interesul pentru t(mplrie, la 0ete mai mult pentru decupri din 2(rtie si asamblarea in 0igurine& $are un control mai mare asupra inutei,dar %nc rm(n ne%ndem(nri de tipul vrsrii 0ar0uriei, al vorbitului cu gura plina& >u accepta sa$si %ntrerup activitatea %nceputa anterior, pentru a manca , Adesea pre0era sa mn(nce singur, pentru a putea continua ce 0cea %nainte de masa, $ reu"e"te sa scrie propoziii, 0olosind at(t litere mari, cat si mici, dar nu %ntotdeauna acolo unde trebuie $ de la , ani si jumatate, %ncepe sa corecteze literele inversate& /e mai %nt(mpl sa scrie litere invers ,sau sa omit caractere& $ cuvintele scrise pana acum, erau legate& ncepe separarea lor $ copiaz propoziii cu plcere $ corecteaz ades prin "tersturi, din dorina de a scrie corect $ este 0amiliarizat deja cu numere mai mari de *6, le scrie corect, iar inversrile de ci0re apar mult mai rar $uneori ci0rele sunt scrise de sus in jos, in loc de orizontal Nesi#uran"a $- ani reprezint o v(rsta cu comportament atipic& Copilul acuza anturajul ca sa scape de vina, nu accepta ca nu a 0cut ce trebuie, pentru ca < tocmai avea aceasta intenie < B o perioada de trecere& Ima#inea proprie $ percepe noiunile de bine si ru $ %nelege ca exista comportament corect si comportament incorect $ dore"te sa 0ac parte dintre cei buni (spunderea $ la - ani minte cu mai putina dezinvoltura si %ncepe sa con"tientizeze ca nu e bine sa tri"eze in relaiile cu ai si $ %ncepe sa aib rspundere pentru obiectele proprii $ se estompeaz variaiile bru"te de dispoziie, comportamentul devine mai liniar Orientarea $ %nelege noiunile de an ,luna, zi, ora si are capacitatea de a "ti in ce context temporal se a0la : ce anotimp, ce luna, ce ora e ,&&; Probleme e&isten"iale $ percepia despre umnezeu este acum mai complexa, apar %ntrebri mult mai pertinente despre religie E-icacitatea

$ cite"te 0raze %ntregi& Bste capabil sa citeasc cu u"urina cuvinte uzuale $ rapiditatea citirii di0er de la individ la individ $ citirea e presrata cu gre"eli caracteristice! lipsa sau adugare de cuvinte, inversare de litere in cadrul cuv(ntului Spiritul de contradic"ie $ agresivitatea se diminueaz& Accesele de nervi se rresc si creste acceptarea in privina cererilor adulilor $ exist episoade de %ncierare cu 0raii sau surorile $ 0olose"te ameninri verbale $poate avea comportament violent, lovind cu picioarele ,sau arunc(nd obiecte& $apar contestaii rostite de genul <mini L < nu e bine L < Al optulea an de viata

Ascultarea A treia etapa a vieii este cea legata de "coala& Accentul %ncepe sa se lase pe memorie si e de dorit sa nu 0ie 0orat, pentru a nu impieta asupra dezvoltrii intelectuale& Acum se 0ace trecerea de la percepia copilreasca asupra cuno"tinelor, la structurarea pe noiuni 0undamentale si la raionamentul logic& Morala are rol principal in simirea copilului si complexitatea si varietatea stimulilor vieii nu reu"esc sa acopere inocenta si emulaia& Micarea $ deseneaz cu mi"cri libere $se mi"c cu u"urina si armonios $ii place sa danseze, in special dansuri populare, dar ritmul ii intereseaz doar daca e viu si natural !ntrecerea $ii place sa joace 0otbal si e captivat de di0eritele 0aze ale jocului

$ 0etele sar coarda cu %ndem(nare, dar %nc nu pot sc2imba pasul in timp ce coarda este in mi"care $ descrie situaii cu gesturi energice $ este con"tient de ierar2iile din grup& l urmeaz in mod natural pe lider Coordonarea $ coordonarea dintre mana si oc2i este la un nivel crescut $ apare o relaxare in m(nuirea uneltelor de desen $ %nelege sa accepte constr(ngerile temporale, dar nu poate lucra contra cronometru $ %nc sunt mari di0erene intre intenie si rezultatul aciunii $ scrisul este acum corect, alinierea si %nclinarea caracterelor are un grad destul de ridicat de constanta $ reu"e"te sa aplice perspectiva in desen Comportamentul $ nu exista un tipar bine de0init& In a0ara casei se strduie"te mai mult sa arate ca e bine crescut& Heoretic, "tie ce %nseamn comportament 0rumos, dar nu e capabil sa aplice prea des regulile &Ii %ntrerupe pe alii c(nd vorbesc si se amesteca in conversaiile adulilor in timpul mesei Acceptarea vinei $ de"i mai are tendina de a nega vina proprie, scade totu"i tendina de a$i %nvinovi pe ceilali& 8ercepe rspunderea proprie si dore"te sa$si ceara scuze& 8oate %nelege consecinele aciunii sale& $ de la . ani, are sentimentul vinii in cazul in care a gre"it, promite sa nu se mai %nt(mple& Bste indispus c(nd se glume"te pe seama lui& $ este receptiv la argumente si capabil de a se con0orma No"iunile de bine si de ru $ 0ace di0ereniere intre bine si ru, con"tientizeaz latura morala a aciunilor sale, iar deciziile le ia acum in 0uncie si de acest parametru, nu numai ca urmare a ordinelor primite de la prini& $ primeaz noiunile de <corect9 sau <gre"it < ,%naintea noiunilor <bine < si < ru <& Acest mod de a simi accentu(ndu$se %nspre v(rsta de 5 ani& Acum, dorina de a 0i cum trebuie este puternica, iar sentimentul de vina in cazul contrar este prezent adesea& E&pansivitatea $ la . ani, comportamentul este marcat de o mare energie, apar istorii in care copilul se lauda, dar in cazurile pe care le percepe ca 0iind importante, respecta adevrul Domenii de interes $ istoria %ncepe sa$l captiveze, dar nu in spirit "tiini0ic, corel(nd evenimentele, ci legat de anumite personaje pre0erate& Spirit.materie

$ percepia trece acum dincolo de ritualurile concrete legate de %nmorm(ntare, ajunge sa$si pun problema a ceea ce se %nt(mpla dup moarte $ %ncepe sa %neleag ca su0letul si nu corpul ,se duce in rai& Curio%itatea ' rela!iile cu mediul sunt acum caracterizate mai mult de curiozitate" dec&t de agresivitate$ ' reac!ia agresiva e treptat #nlocuita de triste!e si sentimente rnite ' manifestarea agresiunii" atunci c&nd apare" se face mai mult prin intermediul e primrii$ ,e cearta si -ignete$ Perioada intre - si . ani

Motricitate $ activitile, at(t joaca cat si munca, sunt tratate cu pasiune& Hot ceea ce 0ace, se des0"oar 0r s0(r"it, 0r oboseal, 0r existenta sentimentului ca jocul ar trebui sa se termine la un moment dat& $ simte mai bine viteza, poate sa coreleze mai bine cu situaia si in situaii periculoase, in ma"ina sau pe sanie, are reineri& $ dore"te sa 0ie puternic si sa ridice greuti $$are adeseori atitudini ne%ndem(natice $ la biei, exista interes pentru competiie 0izica, lupte, box, tr(nta& Ii pasioneaz jocurile de ec2ipa si ii motiveaz per0ormanta& $ in privina capacitailor 0izice exista mari di0erene, de la caz la caz& $ uneltele sunt 0olosite cu lejeritate& In cazul bieilor, uneltele de gradina, ciocanul, etc& In cazul 0etelor, 0oar0eca, acul de cusut, etc& $se poate 0olosi cu u"urina de scrierea de mana $are plcere si in a 0i spectator la joaca altora $ Comportamentul $ comportamentul se modi0ica substanial in bine, dar aprecierea strinilor 0ace ca in a0ara casei , atitudinea sa 0ie mai buna ca in interior $ la masa, se poate %nt(mpla sa uite sa mn(nce, 0iind captivat de discuii

$are tendina de a justi0ica ce a 0cut $ de la - ani, de"i are reacie pozitiva la laude, acestea nu$i mai sunt la 0el de necesare& In acela"i timp, in cazul criticilor, reacia este ve2ementa, de respingere $ %nelege sa spun adevrul si o 0ace, de cele mai multe ori, dar ,tot a"a, poate sa se 0oloseasc de minciuna pentru a se autoapra, sau pentru a apra o persoana apropiata Violen"a $La v(rsta de 5 ani, e capabil sa primeasc repro"uri, dar exprimate in mod bl(nd& $ in0luenta prietenilor, tinde sa o acopere pe cea a parintilor $ poate accepta si glume 0cute pe seama sa /*ndirea $ asociaz lipsa respiraiei cu <nu e viu < $ compara noiunile de <viu9 si <ne$viu9 Le#tura cu reli#ia $ aceasta %"i pierde din %nsemntate in acest moment Competi"ia $ jocuri mai violente, btile si certurile apar destul de 0recvent $ exprimarea este agresiva, este mereu contra celor a0irmate de ceilali, spiritul lui este permanent pus pe critica Cunotin"ele $ %l intereseaz istoria si geogra0ia, ii place sa se uite pe 2ri, %l captiveaz citirea biogra0iilor unor personaje ale cror aciuni sunt legate de nivelul sau de inelegere Lo#ica $ de la - ani, jocul simbolic %"i pierde treptat importana, in 0avoarea jocului bazat pe reguli Intre - si ** ani, se poate vorbi de stadiul de dezvoltare numit <al operaiilor concrete9 Intre ** si *+ ani, despre stadiul operaiilor 0ormale& Kocul bazat pe reguli rm(ne o constanta pe tot timpul vieii, c("tig(nd in complexitate pe msura ce copilul %nainteaz in etate& upa 8iaget, @ Kocul cu reguli este activitatea ludic a 0iinei socializate A, individul necre(nd regulile pentru sine& $-$. ani %nelege conservarea cantitii si a lungimii .$*6 ani, %nelege conservarea greutii

$ $

E&periment si modelare In genurile de joc anterioare, exista reguli care iau na"tere in mod natural :atingerea la leap"a, etc& ; in regula, deriva ceva nou, si anume obligativitatea

Degulile se pot %mpari in doua clase, cele care iau na"tere spontan si cele transmise& Cu alte cuvinte, putem numi jocurile din prima clasa ca 0iind jocuri cu reguli <instituionale9, marc(nd presiunea unei generaii asupra alteia, ca realitate sociala& Kocurile din a doua clasa, au speci0ic temporar si contractual& Kocurile cu reguli instituionale deriva din in0luenta copiilor mai mari asupra celor mai mici& Ace"tia din urma ii imita pe primii , sunt in0luenai de ei si respecta normele impuse& Kocurile cu reguli spontane iau na"tere in urma socializrii, cu speci0ic <de la copii mai mari la copii mai mici <, sau <de la egal la egal <, acestea din urma, predomin(nd& 8utem concluziona ca jocurile cu reguli se re0era la motricitate,:0otbal, "otron ;, sau la intelect :"a2, cri, etc& ; Degulile presupun automat competiia intre participani, 0r aceasta , ele ar deveni inutile& 8rivind alt0el, reglementarea jocurilor vine 0ie prin coduri trimise din generaie in generaie, 0ie prin convenie instantanee, Kocurile practice :pentru exerciiu ;, cat si cele simbolice, apar intr$un moment al existentei si dispar pe msura dezvoltrii copilului& Kocurile bazate pe reguli, rm(n insa pe tot parcursul vieii& Morala In %ncercarea sa de a explica 0elul in care cunoa"terea eticii si a normelor morale se despart si evolueaz , 8iaget prive"te copilul din punct de vedere al dezvoltrii cognitive, odat cu %naintarea in v(rst, legat simultan de g(ndire si de simire& In acest studiu, el observa trei realiti care ar putea 0ace lumina asupra modului in care apare si se a"eaz 0r percepia si analiza morala la copil ! ideea de regula la copii, cu exempli0icare la jocuri, raionamentul moral al copilului si percepia copilului in legtura cu dreptatea si pedeapsa& $in perioada +$5 ani, probleme provenienei regulilor este nebuloasa& >u este clar daca aceste reguli vin de la dumnezeu, de la aduli, sau de la copii mai mari& In orice caz, ele provin de la o autoritate incontestabila&, Degulile nu pot 0i sc2imbate, ele au caracter de sacralitate, ele exista dintotdeauna& : aceasta in teorie L 8ractic, in 0uncie de interesul de moment, in special la v(rstele 0ragede, se cere 0recvent ca regulile sa 0ie sc2imbate, 0r a prea ciudat ca toi c("tiga ; $ de la *6 ani, dispare sentimentul de inviolabilitate a regulilor, devine clar ca %n"i"i copii le$au inventat& Apare %nelegerea ca regulile sunt utile, pentru ca ele genereaz jocul si in plus, %mpiedic certurile& /c2imbarea lor se poate 0ace doar daca toti accepta acest lucru& $ 8e parcursul derulrii jocului, copii sunt anali"ti ai modului in care se respecta regulile si ai consecinelor ce ar decurge din eventualele modi0icri aduse& $ 8utem concluziona ca exista c(teva etape in evoluie, legate de modul in care regulile jocului sunt %nelese si acceptate! interes individual, imitarea celor mari, interesul pentru regula %ns"i& A-irmarea de sine 8erioada de la , ani, pana la pubertate, este numita <v(rsta "colara < Aceasta este etapa celor mai mari acumulri intelectuale si a dezvoltrii g(ndirii logice, dup analizele lui Kean 8iaget&

Acum se realizeaz primele socializri, primele grupuri, primii prieteni, totodat se iese de sub in0luenta 0amiliei & Kocul se adapteaz noilor percepii si cuno"tine speci0ice v(rstei& $ de la 1 la 5 ani ! sritul corzii, jocul cu mingea, srituri in %nlime, construcii mari din cuburi, mersul pe tricicleta, bicicleta, datul in leagn& Acestea ar 0i jocuri de agilitate& Bste prezenta dorina de a0irmare a eului, dar in corespondenta cu posibilitile de adaptare la mediul exterior& Adaptarea (a G ani 'se observa ca activit!ile bazate pe micare au aspect mai #ngri-it ' perioade de activitate alterneaz cu perioade de inactivitate ' ii place sa repete ac!iunile in care e celeaz" c)iar cu obstina!ie ' dorin!a de a avea bicicleta este generala" dei mul!i copii stp&nesc foarte pu!in mersul pe ea$ ' apare interesul pentru aruncri si loviri cu b!ul$ ' la bie!i predomina alergarea si lansarea de avioane de )&rtie ' au in instinct dorin!a de a dansa" le place sa fac pai in ritmul muzicii Perioada .-/0 ani

La pubertate, con"tiina eului creste in intensitate si acoper cea mai mare parte a preocuprilor& Bxplorarea continua, dar acum se %ntoarce spre propria 0iin& /e diversi0ica speci0icitile indivizilor, iar primul plan este ocupat de sentimente, sub aspectele emotivitii si imaginaiei& Modelele

Adolescentul tinde sa adopte reguli in comportament similare cu ale persoanelor sau personajelor care l$au impresionat, el %nsu"i av(nd o instabilitate emoionala & Provocri La pubertate, nelini"tile se ampli0ica si aceasta pune cele mai mari probleme in privina educaiei& Bnergia si nesigurana se %ncearc a 0i compensate de competiie intre indivizi, in activiti de toate genurile, de la cele sportive, pana la cele proste"ti : cine scuipa mai departe, etc& ; Competi"ie Kocurile exacerbeaz competiia& Ble sunt prilej de socializare si mod de a obine admiraie si aprobare& Leap"a, jocuri de cri, "otron, dans, etc& (e#uli Kocurile speci0ice acestei perioade sunt bazate pe reguli clare, derivate din un grad avansat de socializare & 8e baza acestor reguli, individul se simte protejat in cadrul competiiei& Aceasta situaie corespunde stadiului in care copilul a %nvat sa tempereze dorinele momentane, in ideea unui scop mai important& Caracter.temperament Clasi0icarea lui Le /enne este considerata ca 0iind cea mai apropiata, ea ne0c(nd distincie intre cele doua noiuni& In sc2imb, in literatura rom(neasca de specialitate, ca si in diverse alte literaturi, temperamentul si caracterul sunt tratate distinct& ipolo#ii psi0olo#ice $ genul nervos ! plin de energie, av(ntat, agitat, cu spirit, dar incapabil de a 0inaliza ceea ce a %nceput $ genul sentimental !timid, u"or de o0ensat, con"tiincios $ genul exuberant ! tendine de lider, violent, aventuros, %ntreprinztor, bun coleg $ genul pasionat ! ambiios, %nsingurat, muncitor, dornic de a0irmare si de statut de 0actor de comanda $ genul 0legmatic ! 0r entuziasm, ordonat, serios $ genul sanguin ! ager si descurcre, av(nd mereu grija sa nu ias in dezavantaj $ genul amor0! lene", lacom, u"or de in0luenat, nepstor& $ genul apatic ! mai rar %nt(lnit, resurse modeste, %ncet si suprcios Etica Bvoluia pe plan moral duce la un grad sporit de receptivitate in privina sentimentelor si inteniilor& Kudecile morale in privina comportamentului, cuprind at(t noiunea de corect, sau moral, cat si pe cea de imoral, necorespunztor&

Al unspre%ecelea an de viata

Clasi-icarea In acest moment, capacitatea de a ve2icula idei ii permite sa %neleag relaia dintre parte si %ntreg& Bste de asemenea capabil sa cuprind simultan mai multe criterii, care sa$i dea posibilitatea %nsu"irii clasi0icrii& Ierar0ia $ evolueaz in cadrul relaiilor , at(t cea de subordonare, cat si cea de poziie superioara Abstracti%area $ %nelege adugarea si retragerea parilor componente ale %ntregului E#o $se observa continua scdere a egoismului Lo#ica $e capabil sa %neleag situaii de tipul A implica J, J implica C, deci A implica C Al doispre%ecelea an de viata

Alura In perioada dintre *6 si *+ ani, se produc intense trans0ormri 0izice si 0iziologice& e aceea aceasta este o etapa extrem de grea& /e produc cre"teri in greutate, in %nlime, dar nu exista omogenitate intre acestea, rezultatul 0iind un aspect dezec2ilibrat, uneori dezl(nat&& Introspec"ie ncepe sa 0ie preocupat de propria persoana, devine %nc2is, mai puin comunicativ& Alura sa in continua sc2imbare, ca si raporturile sale di0erite cu lumea, ii con0er adolescentului acea st(ngcie caracteristica& (ela"ii evine 0oarte puternica preocuparea pentru sexul opus& La ambele sexe, se %ncearc a se camu0la sub o atitudine de superioritate& /e 0ormeaz perec2i de prietenie, de acela"i sex, iar timpul petrecut %mpreun este predominant& Compania tovar"ului este pre0erata 0amiliei& Ne#ativism Bste acut spiritul de contestare, dorina de revolta, se %mbri"eaz cauze & Intelect $ multitudinea de cuno"tine acumulate 2aotic, tind sa se structureze intr$o viziune mai cuprinztoare, structurata in spaiu$timp& Aceasta perioada este tumultoasa, iar lini"tirea se produce in timp, pe msura trecerii la urmtoarea perioada a vieii& /*ndire abstract Acum apare posibilitatea ve2iculrii de noiuni abstracte, spre deosebire de etapa anterioara, caracterizata de manevrare de obiecte& 8oate sa conceap

raionamente, sa construiasc propoziii cu legturi logice &Bste momentul in care se produce trecerea ctre urmtoarea etapa & Ar#umenta"ia Bste capabil sa %neleag noiunea de ipotetic& 8oate construi raionamente pe baza de date nou a0late, 0r s se sprijine pe vec2i repere& Ima#ina"ia Bste tentat sa imagineze situaii si lucruri noi, aceasta 0iind si o urmare a descre"terii egocentrismului, Vi%iunea 8roblemele permanente determina o atitudine de permanenta experimentare, de rezolvare corespunztoare, de ierar2izare a relevantei& /e produce o desprindere de concret si se c("tiga capacitatea de operare in virtual& Opera"ii -ormale +cest stadiu se atinge de obicei" in -urul v&rstei de @C ani $ 2neori" se #nt&mpla sa se prelungeasc pana la 49 de ani" in rela!ie cu diveri factori" de mediu" de constitu!ie" de e perien!a$ =n cazul copiilor cu dotri superioare" aceste corela!ii nu isi pstreaz valabilitatea" aceti copii fiind fiecare un caz aparte$ 1ormarea personalitii *rocesul formrii personalit!ii este dependent i de o alt caracteristic de stare anume -ocul dezvoltrii finite creat de societatea ce se organizeaz pe nie func!ionale sau procesul dezvoltrii de tip fractal ce permite salturi valorice i dezvoltarea de caracteristici superioare noi$ 2n e emplu de structur generativ de structur social sunt regulile de tip religios" sau urmtorul tabel ce pentru a fi fcut coerent este necesar dezvoltarea de cutume" ritualuri" fetiuri sau mecanisme de control$ (egile formarii personalitatii F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei rezistente FC legea intentiei detasate FF legea scopului in viata M F@ totul este spirit F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea F4 daruirea si primirea F4 daruirea si primirea F@ totul este spirit FA legea cauzei si a efectului FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei FB legea minimei rezistente FB legea minimei rezistente FA legea cauzei si a FC legea intentiei detasate FC legea intentiei detasate FF legea scopului in FF legea scopului in viata FF legea scopului in viata FC legea intentiei

F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea

rezistente FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei rezistente FC legea intentiei detasate FF legea scopului in viata FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei rezistente FC legea intentiei detasate FF legea scopului in viata FC legea intentiei detasate FF legea scopului in viata FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei rezistente F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea FF legea scopului in viata FC legea intentiei detasate

efectului FF legea scopului in viata FC legea intentiei detasate F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea

viata F4 daruirea si primirea F@ totul este spirit FB legea minimei rezistente FA legea cauzei si a efectului

detasate FB legea minimei rezistente FA legea cauzei si a efectului F4 daruirea si primirea F@ totul este spirit

(egile formrii personalit!ii Cunoaterea si spiritul pot e ista pretutindeni$ Fiind imateriale sunt omniprezente Druirea i primirea fac ca spiritul s se regseasc pretutindeni$ Calit!ile sunt spirituale" valorile sunt materiale$ Calit!ile pe msur ce le druieti sau primeti se #nmul!esc$ ?alorile pe msur ce le druieti sau primeti se #mpu!ineaz$ 5atura spiritual a cunoaterii face ca aceasta s a-ung la cei ce o doresc de la cei care o au" ca printr'un sistem de tuburi i !evi comunicante$ +ceasta produce legea cauzei i a efectului$ 5atura spiritual a universului face ca s func!ioneze legea minimei rezisten!e la spiritualitate$ +ceasta face ca noi s avem sensibilitate /ce este o calitate0" acolo unde nu #nt&mpinm rezisten! la cunoatere /alt calitate0 ,piritualitatea face ca inten!iile pozitive fr profit personal s se #ndeplineasc prin colaborarea factorilor din e terior ce nu au o legtur direct cu inten!ia$ Dorin!a cu profit valoric se #ndeplinete numai cu efort personal$ ,piritualitatea face ca noi s avem un set de roluri predestinate pe care le putem -uca cu naturale!e atunci c&nd conte tul general o cere$ *utem face #ns aceasta numai dac ne asumm acest rol cu toat responsabilitatea noastr i fr a avea #n vedere profitul material$ M F@ totul este spirit F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea F4 daruirea si primirea FA legea cauzei si a efectului FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei rezistente FB legea minimei rezistente FC legea intentiei detasate FC legea intentiei detasate FF legea scopului in viata FF legea scopului in viata

F@ totul este spirit

Druirea i primirea sunt sustenabile ca un principiu economic numai #n lumea spiritului$ =ubirea" cunoaterea" #n!elepciunea" buntatea" omenia" ospitalitatea" etc sunt calit!i ce pot fi druite i primite #n lumea spiritului cci se #nmul!esc prin druire i primire$ +colo unde druirea i primirea genereaz druire i primire se genereaz automat i lumea spiritului$ .conomia bazat pe cunoatere nu are nici o caracteristic comun cu economia bazat pe profit creat prin cerere i ofert$

Druirea i primirea fcute dezinteresat ac!ioneaz cauzal cre&nd minima rezisten! a #ncrederii #n ceilal!i$ +ceasta se poate aplica #n toat lumea vie depind cadrul ac!iunii umane$ Druirea i primirea fcute cu minima rezisten!a dat de necesitate genereaz cauze i efecte stabile privind re!elele de #ncredere$ +ctele generoase la nevoie nu se uit niciodat$ Druirea i primirea detaate de scopuri materiale genereaz #n!elegerea scopului #n viat a fiecrui om ce a druit cu sinceritate$ Cei ce nu tiu ce rol au" de unde vin i #ncotro se #ndreapt nu au depit cadrul egoismului i nu au druit sau primit cu sinceritate sau recunotin! nimic" consider&nd c totul li se cuvine$ De aici li se trage toat confuzia e isten!ial$ Druirea i primirea fcute pe direc!ia scopului #n via! genereaz detaarea de fructul faptelor proprii i dau for!a de a drui necondi!ionat i de a primi cu recunotin! #n continuare$ +ceasta ne permite dep!irea momentelor tensionate sau dificile din via! pstr&ndu'ne principiile i nefc&nd compromisuri$ M F@ totul este spirit F4 daruirea si primirea F4 daruirea si primirea F@ totul este spirit FA legea cauzei si a efectului FB legea minimei rezistente FB legea minimei rezistente FA legea cauzei si a efectului FC legea intentiei detasate FF legea scopului in viata FF legea scopului in viata FC legea intentiei detasate

F4 daruirea si primirea

(egea cauzei i a efectului se autogenereaz #n lumea spiritual$ De aceea oamenii #i creeaz destinul propriu prin faptele" inten!iile sau vorbele pe care le rostesc$ *utem astfel spune c ceea ce semeni i culegi$ (egea cauzei i a efectului fac ca druirea i primirea s genereze prin practicare i capacitatea de a fi detaat fa! de inten!iile tale" ac!ion&nd #n acelai timp pentru a rspunde #n timp real la problemele altora$ (egea cauzei i a efectului replicata asupra ei #nii genereaz lumea spiritual a cunoaterii i #n!elegerii universului (egea cauzei i a efectului aplicate pe zonele sau liniile de minim rezisten! uman creeaz revela!ia scopului #n viat$ *entru aceasta trebuie s ac!ionezi #n timp real pentru a solu!iona problemele altora la care eti sensibil i pe care le #n!elegi$ (egea cauzei i a efectului aplicate asupra inten!iei detaate de profit personal conduc la capacitatea de a drui i de a primi$ (egea cauzei i a efectului aplicate asupra scopului #n via! conduc la minima rezisten! a mediului la #ndeplinirea acestuia$ Dac via!a ta nu are un scop precis" orice vei #ncerca s faci se va lovi de o uria rezisten! a celor din -ur$ 6sirea menirii" rostului i scopului #n via! sunt esen!iale pentru a avea minima rezisten! a celorlal!i$ M F@ totul este spirit FA legea cauzei si a efectului F4 daruirea si primirea FC legea intentiei detasate FA legea cauzei si a efectului F@ totul este spirit FB legea minimei rezistente FF legea scopului in viata FC legea intentiei detasate F4 daruirea si primirea FF legea scopului in viata FB legea minimei rezistente

FA legea cauzei si a efectului

(egea minimei rezisten!e aplicat asupra lumii spirituale genereaz minim rezisten!$ +ceasta #nseamn gri-a noastr de a fi discre!i #n ac!iune i de a nu tulbura ec)ilibrele e istente (egea minimei rezisten!e aplicate asupra principiului druirii i primirii genereaz gsirea scopului #n via!$ :inele nu se poate face cu for!a" el trebuie fcut cu discre!ie i fr a constitui un instrument de profit personal" pentru a te a-uta #n gsirea scopului #n via!

(egea minimei rezisten!e aplicat asupra cauzei i efectului genereaz druirea i primirea$ +cceptarea destinului propriu cu bucurie i recunotin! ne #nva! s druim i s primim$ (egea minimei rezisten!e aplicat asupra sa #nsi genereaz detaarea fa! de inten!ie i smerenia #n fa!a realit!ii$ *uterea de a fi rbdtori i smeri!i o d doar aplicarea consecvent a principiului non'interven!ionismului ce ar putea tulbura ec)ilibrele i #n!elegerii realit!ii prin studierea legilor sale ce se manifest pe liniile de minim rezisten!$ (egea minimei rezisten!e aplicate asupra inten!iilor detaate conduc la lumea spiritului$ +ceasta permite gsirea instrumentelor celor mai aproape de legile naturii pentru a putea a-uta detaat #n caz de necesitate$ (umea vie i ecosistemul planetar e ist datorit acestui principiu$ (egea minimei rezisten!e aplicat asupra legii scopului #n via! genereaz cauz i efect$ Dac #nv!m s mergem pe direc!ia #n care #n mod natural e celm putem s lsm o urm pozitiv vizibil a ac!iunilor noastre$ Dac #ncercm s ne corectm #n permanen! conform unor standarde e terne generm o frm&ntare personal ce ne consum energia fr a lsa ceva vizibil #n final$ M F@ totul este spirit FB legea minimei rezistente F4 daruirea si primirea FF legea scopului in viata FA legea cauzei si a efectului F4 daruirea si primirea FB legea minimei rezistente FC legea intentiei detasate FC legea intentiei detasate F@ totul este spirit FF legea scopului in viata FA legea cauzei si a efectului

FB legea minimei rezistente

(egea inten!iei detaate aplicat #n lumea spiritului genereaz inten!ie detaat$ *e acest principiu se bazeaz politica surselor desc)ise de pe internet" sau produse precum wikipedia la care contribuie toat lumea" precum i voluntariatul" participarea tuturor la rezolvarea momentelor de criz" intr'a-utorarea precum i alte ac!iuni umane (egea inten!iei detaate aplicat asupra legii druirii i primirii genereaz cauze i efect$ Dac druieti detaat astfel #nc&t nu tie nimeni i nu te laud nimeni pentru aceast fapt" darul tu are efect ma-or i cauzeaz o sc)imbare pozitiv #n via!a celui care a primit acel dar fr s tie din partea cui a venit$ (egea inten!iei detaate aplicat asupra cauzei i efectului genereaz scop #n via!$ Cei ce au primit un dar neateptat la momente de necesitate recunosc #n acel dar m&na destinului ce'i #ndreapt ctre alt tip de via!$ Ceva similar a descris ?ictor Nugo #n romanul Mizerabilii prin persona-ul Lean ?al-ean (egea inten!iei detaate aplicat asupra minimei rezisten!e genereaz spiritualitate$ .ste cazul unor persona-e de tipul =oanei d +rc care a reuit o performan! incredibil prin credin! generat de totala detaare de avanta-ul personal i #n!elegerea zonelor cu minim rezisten! a combatan!ilor (egea inten!iei detaate aplicat asupra ei #nii ca un principiu de via! genereaz minim rezisten!$ *e acest principiu se bazeaz #ncrederea oamenilor #n religii care ini!ial au fost complet detaate de material i profit i scderea acestei #ncrederi #n aceleiai religii atunci c&nd a-ung s devin institu!ii bazate pe profit (egea inten!iei detaate aplicat asupra scopului #n via! genereaz druire i primire$ Ceea ce faci fr dorin! de profit sau avanta- competitiv asupra altora a-unge s fie de interes general i este dat mai departe ca un dar$ Din acest principiu a aprut i proverbul care spune c dar din dar se face rai" adic spa!iul druirii i primirii$ M F@ totul este spirit FC legea inten!iei F4 druirea si primirea FA legea cauzei si a FA legea cauzei si a efectului FF legea scopului in FB legea minimei rezistente F@ totul este spirit FC legea inten!iei detaate FB legea minimei FF legea scopului in viata F4 druirea si primirea

FC legea inten!iei

detaate

detaate

efectului

viata

rezistente

(egea scopului #n via! aplicat asupra spa!iului #n care totul este spirit genereaz scop #n via! care este stabil i permanent$ .ste cazul oamenilor care triesc o via! pentru o idee ce marc)eaz o epoc gener&nd solu!ii la probleme dificile$ (egea scopului #n via! aplicat asupra principiului druirii i primirii genereaz legea minimei rezisten!e$ 5imic nu este imposibil pentru cei ce ac!ioneaz pentru binele colectiv sau pentru rezolvarea unor crize$ C)iar :iblia spune c ferici!i sunt fctorii de pace" pe acetia #i ascult i #i urmeaz fr rezisten! toat lumea (egea scopului #n via! aplicat asupra cauzelor i efectelor genereaz legea inten!iei detaate$ n!elept este cel care a-unge la destina!ie ocolind obstacolele pe care nu le poate depi" dar pstr&ndu'i neatins scopul i destina!ia$ Dei pe )art drumul lui poate prea mai lung" ca efort drumul lui este cel mai scurt (egea scopului #n via! aplicat asupra principiului minimei rezisten!e genereaz druire i primire$ .c)ipele ce se formeaz ad')oc pentru a rezolva diferite probleme merg pe minima rezisten! dar lucreaz cu to!ii #n acelai scop" iar rela!iile de colaborare dintre ei se bazeaz pe ofert'ofert" fiecare druind i primind (egea scopului #n via! aplicat asupra inten!iei detaate genereaz cauz i efect$ Ceea ce faci deoarece tii c eti moral implicat #n acea ac!iune i trebuie s faci deoarece po!i s o faci" las urme pozitive i contribuie la rezolvarea problemelor (egea scopului #n via! aplicat asupra ei #nii genereaz spiritualitate$ 1esursele de timp finite pe care le ofer o via! de om pot fi astfel gestionate #nc&t orice clip s fie folosit pentru realizarea armonie i a ec)ilibrelor din lumea noastr$ Cei care triesc pe principiul ca fiecare clip trebuie pre!uit ca i c&nd ar fi ultima clip de via! a-ung s triasc #n lumea spiritului i s lase o urm a vie!ii lor pm&ntene ce dureaz #n timp M F@ totul este spirit FF legea scopului in viata F4 druirea si primirea FB legea minimei rezistente FA legea cauzei si a efectului FC legea inten!iei detaate FB legea minimei rezistente F4 druirea si primirea FC legea inten!iei detaate FA legea cauzei si a efectului FF legea scopului in viata F@ totul este spirit

FF legea scopului in viata

%oate aceste reguli ale spa!iului spiritual fac ca lumea s e iste independent de condi!iile materiale" gener&nd legile cosmice ce conduc universul i care dau dinamica i comple itatea e isten!ei$ .duca!ia spiritual i a personalit!ii umane a fost rareori laic" #n general diferitele religii au #ncercat s preia aceast sarcin$ n condi!iile #n care omenirea se afl #n crize multiple i pe diferite direc!ii cu diferite dimensiuni de manifestare acest tip de educa!ie poate permite poten!area caracteristicilor naturale ce rareori sunt cerute de societate de consum" dar care pot contribui la managementul i rezolvarea crizelor$ A2iomatizarea educaiei individualizate i pe grupri int cu caracteristici apropiate *ercep!ia dimensiunii cosmice a fiin!ei umane se leag de regulile i legile ce se pot asocia #n structuri de tip grup" #n egal msur cu cele de tip fractal ce deriv noi caracteristici la fiecare nivel de comple itate" cum sunt cele legate de etapele de v&rst$ Devine astfel i mai evident comple itatea func!ionalit!ii personalit!ii umane" iar aceast comple itate devine i mai mare dac introducem i alte variabile de procesare a informa!iilor despre om$ Devine de asemenea evident faptul c ec)ibrul personalit!ii umane depinde #n mod direct de modul #n care datele de baz pe care le folosim ca a iome" sunt coerente cu proiec!iile noastre perceptive i mentale"

precum i cu ar)itectura spa!iului social" rela!iilor cu mediul natural" sau te)nologic" universul ideatic sau aspira!ional" etc$ +stfel a iomele din matematic pot fi caracterizate #n func!ie de percep!iile noastre senzoriale" put&nd fi grupate #n a iome de tip vizual /distan!" ordine0" auditiv /armonii" ritmuri0" gustativ /alegerii" inciden!ei0 etc$ +ceast realitate se proiecteaz pe un stil de g&ndire dependent de percep!iile noastre tratate logic" precum i asupra universului nostru mintal al crui )art se mobileaz cu derivatele cognitive ale acestor percep!ii" cu universul nostru social ce reprezint modelul e tins prin adugarea de rela!ii de grup al acestor derivate cognitive" etc$ Dezvoltarea #n continuare a derivatelor a iomelor !ine de structura ludic pe care o au oamenii #n primele eta-e de dezintegrare pozitiv a personalit!ii" eliberarea de ludic petrec&ndu'se abia #n eta-ul al cincilea de dezintegrare de tip Dabrowski$ 2niversul ludic se manifest pe urmtoarele direc!ii 'ordinea informa!iilor si continuitatea in utilizarea acestora 'valoarea practica sau teoretica a informa!iilor 'frumuse!ea prezentrii informa!iilor 'gradarea curiozit!ii sau a dificult!ii informa!iilor ce creeaz o anumita #ncordare a aten!iei 'ec)ilibrul informa!iilor ce trebuie sa acopere at&t partea aplicativa cat si pe cea speculativa 'alternan!a aplicativului si speculativului 'contrastul dintre ce este esen!ial si ce este doar descriptiv 'varia!ia punctelor de vedere asupra unei informa!ii date 'legarea informa!iilor de realitatea concreta si de e perien!a personala a copiilor 'detaarea informa!iilor cu valoare de lege din conte tul e perien!ei directe 'rezolvarea de probleme cu a-utorul informa!iilor 'ritmul de revenire la aplicativ sau speculativ ce trebuie sa corespunda capacit!ii de concentrare specifice v&rstei 'armonia prezentrii informa!iei ce trebuie sa conduc la atragerea elevilor ctre te t 'introducerea problemelor desc)ise si a situa!iilor ce se cer cercetate fr a avea o rezolvare data 'introducerea situa!iilor de #nv!are ce presupun )azardul si #ntrecerea 'introducerea situa!iilor de #nv!are ce necesita o anumita #ndem&nare in utilizarea instrumentelor de lucru 'introducerea regulilor de lucru Ecinstit< si a informa!iilor corespunztoare nivelului de v&rsta 'introducerea de momente descriptive de tip istoric in care sa se releve ca anumite cunotin!e au fost secrete intr'o perioada de timp istoric si ca simbolurile no!iunilor sunt legate de anumite e perien!e istorice$ 'introducerea activit!ilor sau situa!iilor ce presupun spectacol si ritual in cadrul orelor de clasa impuse de con!inutul manualelor 'introducerea legturilor cu Emisterul< ce sunt date de anumite no!iuni /e $ energia0$ 'introducerea de ritualuri algoritmizate in rezolvarea anumitor situa!ii problema 'prezentarea unor cunotin!e ca e presia unor evenimente cosmice 'introducerea de prezentri prin care sa se vad cum a evoluat o informa!ie de la estetic sau mistic la logic si ordine cosmica 'introducerea de te te ce redau solemnitatea" emo!ia" #ncordarea" #nc&ntarea unor momente legate de anumite no!iuni 'introducerea de situa!ii ce permit srbtoarea" e tazul si e uberanta legate de rezolvarea unor situa!ii problema$ Metamorfoza uman poate permite atingerea unor nivele superioare de contien! i comportament" budismul vorbeste despre @4 astfel de nivele dei Dabrowsky consemneaz doar primele cinci ce pot fi consemnate statistic$ 2rmtoarele astefel de nivele pot fi reprezentate de cazuri singulare ce nu se mai #ncadreaz #n norma statistic ci doar #n poten!ialele umane ma imizate printr'o educa!ie capabil s ma imizeze aceste poten!iale$ *e de alt parte fenomenul ratrii poten!ialelor legat de abandonarea idealurilor #nalte i trecerea ctre un comportament egocentric este ma-oritar #n r&ndurile popula!iilor umane" caracteriz&nd dezintegrarea negativ a personalit!ii$ +cest fenomen afecteaz #n mod direct indicatorii de personalitate precum =O" .O"

,O" etc$" micor&nd valoarea acestora i se asociaz #n mod direct cu raportul dintre egocentrism i altruism$ +stfel faptul c =O mediu este @99 la nivel mondial atunci c&nd cele mai #nalte inteligen!e conduc la =OP499 merg#nd p#n la 4F9 poate fi pus #n rela!ie direct cu universul afectiv'volitiv i motiva!ional al fiecruia$ ,cderea mult sub poten!ial a capacit!ilor individuale este pus #n acelai pac)et comportamental cu strile psi)ice de mil" sc&rb" lene" pentru o dezintegrare cu tendin!e negative dar cu ritmuri reduse" sau cu ur" groaz" gelozie" depresie" abandon #n fa!a realit!ii$ Diferen!ele comportamentale sunt vizibile at&t la compararea stagiului @ de dezintegrare pozitiv #n care omul este altruist doar cu sine i egocentric #n rest cu stagiul C de dezintegrare pozitiv c&nd raportul este inversat" omul devenind altruist cu toat lumea incluz&nd mediul natural" renun!&nd complet la egoism$ =n continuare se va e emplifica acest principiu pe cazul copiilor cu abandon educativ$ Caracteristici psi)ologice ale copiilor cu tendin!e de abandon ,tudiile psi)ologice au relevat un set de caracteristici psi)ologice specifice copiilor cu tendin!e de abandon colar i social$ +ceast tendin! este mai puternic la v&rsta intrrii #n preadolescen! /I'@C ani psi)ologici0 fiind astfel prezent la o mare parte a popula!iei umane ce se afl la acest nivel de v&rst /media =O apro imativ I9'@C90$ Datele de mai -os sunt specifice v&rstei psi)ologice de @A'@C ani psi)ologici" dar pot fi e trapolate i la I'@A ani psi)ologici$ !aracteristici psi&ologice ' an ietate ' suspiciune fa! de lumea din -ur ' reac!ii de adaptare la stres ' suferin! fa! de negli-area emo!ional ' scderea performan!elor colare ' sentimentul de abandon ' nesiguran! ' triste!e ' indiferen! ' #ncp!&nare ' agresivitate ' tulburri de aten!ie ' absen!a aspira!iilor ' absen!a stimei de sine ' lips de motiva!ie ' apatie ' oboseal ' depresie ' dificult!i de adaptare ' comportamente pre'delicvente Modelarea i punerea #n comun a seturilor de caracteristici specifice abandonului i normalit!ii ma imizrii poten!ialelor de v&rst psi)ologic scoate #n eviden! urmtoarele diferen!e esen!iale i relev faptul c abandonul ca fenomen psi)ic este o op!iune de auto' pedepsire i auto'e cludere social a subiec!ilor$ +utoe cluderea social a omerilor de e emplu este acelai tip de fenomen ca i abandonul colar al copiilor cu prin!i pleca!i #n strintate sau proveni!i din medii defavorizate$ n ambele cazuri reintegrarea social a acestor persoane se lovete de dificultatea dezvoltrii unei micro' culturi a celor abandona!i ce este antagonic micro'culturii celor care au succes$ n cazul unor comunit!i culturale ce dezvolt rezisten! la sc)imbare precum cultura 1om aceast rezisten! se datoreaz acestei micro'culturi men!inut tradi!ional #n familie sau comunitate$

*rogramele sociale ce s'au dovedit de succes permi!&nd recuperarea social a copiilor" tinerilor sau adul!ilor au avut o component esen!ial" anume a doua ans #n recuperarea i dezvoltarea talentelor ascunse i #ngropate" ce permit emanciparea par!ial a subiec!ilor i rec&tigarea stimei de sine$ Caracteristicile psi)ologice men!ionate i comparate se pot vedea mai -os$

Devine relevant" la o comparare a celor dou profile" diferen!a calitativ #ntre caracteristici$ %abelul urmtor face acelai lucru" dar permite vizualizarea mai e act a polarizrilor Dimensiune uman +daptare Desc)idere Cunoaterii Motivare .c)ilibru personal ncredere #n sine Notr&re Descoperire Curiozitate =ni!iativ =mplicare 3rdonare 3rganizare *erformare =nventivitate +profundare (upta cu dificult!ile Creativitate ,timulare Cooperare Concentrare !opil cu tendin de abandon Dificult!i de adaptare ,uspiciune fa! de lumea din -ur +bandon educativ ,entimentul de abandon Comportamente pre'delicvente ,uferin! fa!a de negli-area emo!ional *ierderea speran!ei %riste!e 1espingere +n ietate +bsen!a aspira!iilor =ndiferen!'apatie (ips de motiva!ie ,cderea performan!elor colare 1etragere #n imaginar +daptare la stres Depresie'oboseal +bsen!a stimei de sine 1ezisten!a la sc)imbare ncp!&nare %ulburri de aten!ie !opil cu dezvoltare mental conform potenialului biologic ma2imizat al v%rstei fizice +daptare bun la ni Dezvoltare intelectual Descoperirea eului *asiune =nteriorizare 3perarea #n viitor .manciparea personalit!ii +profundarea cunoaterii Descoperire ,trategii 3pera!ii formale +lgoritmizare %actic #n abordarea diferitelor situa!ii +rgumenta!ii logice 6sirea de solu!ii +naliza cauzal 1evolt =magina!ie Cooperarea #n solu!ionarea problemelor *rietenie ?alidare

,istematizare +ctivare .volu!ie

5esiguran! 1espingerea anselor" culpabilizare +gresivitate

+bstractizare Dezvoltarea #n cooperare a poten!ialelor +sincronie

,e poate observa cu uurin! din acest tabel cum apare polarizarea invers a comportamentului copiilor" copii cu tendin!e de abandon sim!indu'se la r&ndul lor abandona!i i dezvolt&nd astfel comportamente de auto'pedepsire i auto'distrugere$ Diferen!ele comportamentale dintre cele dou categorii de personalit!i arat e isten!a unui numr de dimensiuni umane$ +cestea sunt reprezentate #n tabelul de mai sus pe coloana din dreapta i sunt caracteristice nivelului de dezvoltare mental a persoanelor cu tendin! de abandon$ 5ivelul de performan! pe fiecare dimensiune poate fi evaluat pe o scal de la @ la @9 ob!in&nd astfel o )art de caracterizare a gradului i direc!iei tendin!ei de abandon colar sau social$ ,e pot estima pe aceast cale tendin!ele ctre alcoolism /dimensiunea cooperrii0" infrac!ionalitate /dimensiunea evolu!iei0 etc$ ce caracterizeaz diferitele profile psi)ologice" se poate de asemenea estima strategia individualizat de asistare a acestor persoane i punctele forte pe care se poate construi aceasta$

?ectorii personalit!ii lor se modific dup cum se poate vedea #n tabelul urmtor !opil cu tendin de abandon !opil cu dezvoltare mental conform potenialului biologic ma2imizat al v%rstei

Dificult!i de adaptare agresivitate ,uspiciune fa! de lumea din -ur abandon ,entimentul de abandoncomportamente delicvente ,uferin!a fa! de negli-area emo!ionalpierderea speran!elor +n ietatetriste!e +bsen! aspira!iilorrespingere (ipsa de motiva!ieindiferen! apatie ,cderea performan!elor colarecderea #n imaginar +daptare la stresdepresie" oboseal +bsen!a stimei de sinerezisten!a la sc)imbare %ulburri de aten!ie#ncp!&nare 5esiguran! respingerea anselor" culpabilizare

fizice +daptare la ni+sincronie a dezvoltrii Dezvoltare intelectualDescoperirea eului *asiune=nteriorizare 3perarea #n viitoremanciparea personalit!ii ,trategii aprofundare 3pera!ii formaledescoperire %actica algoritmizare +rgumenta!ii logicegsirea de solu!ii +naliz cauzalrevolt =magina!ie cooperare ctre solu!ionarea problemelor ?alidare prietenie +bstractizare dezvoltarea #n cooperare a poten!ialelor

Din studiul acestor dou tabele se poate deduce i metoda optim individualizat de lucru cu copiii cu tendin!e de abandon$ Caracteristicile psi)ologice nu se dezvolt toate o dat" ci #n func!ie de conte t individual acestea apar i pot fi depistate pe r&nd$ n perioada de dezvoltare a acestor caracteristici specifice tendin!elor de abandon mai e ist #nc active i caracteristicile copilului normal cu poten!ialele deplin dezvoltate$ +ceasta face posibil demersul integrrii copiilor cu tendin!e de abandon #n programe de dezvoltare a unei pasiuni ce duce la emo!ii pozitive" deseori acestea fiind de tip artistic$ . isten!a paralel a referen!ialului comportamental al copilului normal face posibil lupta cu tendin!ele de abandon$ %rebuie s lum #n considera!ie faptul c abandonul colar este o reac!ie tipic a copilului ce se simte abandonat de familie" prieteni" coal sau societate" dezvolt&nd tendin!e de culpabilitate personal i pedepsindu'se singur prin auto'distrugerea anselor i a personalit!ii$ ?ectorii de personalitate sunt de asemenea instrumente utile gsirii de solu!ii individuale pentru asistarea celor cu tendin!e de abandon$ . isten!a simultan a doi vectori" unul pozitiv" altul negativ #n compensa!ie arat e isten!a unor op!iuni de afirmare sau negare a personalit!ii ce sunt declanate de factorul de mediu social i de caracteristicile de performan! individual$ +ceast observa!ie este util #n construirea de strategii individualizate at&t pentru #ntrirea caracteristicilor vectoriale pozitive ce sunt #nc prezente la subiec!ii e pui abandonului" c&t i pentru recuperarea par!ial i sc)imbarea de perspectiv a caracteristicilor vectorilor negativi declana!i de starea de abandonare a afirmrii proprii$ De e emplu pentru vectorul %ulburri de aten!ie#ncp!&nare ce se poate transforma #n ?alidare prietenie se poate construi o strategie de mentorat de tip peer to peer cu colegi binevoitori ce doresc s a-ute pe colegul aflat #n dificultate$ De asemenea pentru (ipsa de motiva!ieindiferen! apatie ce se poate transforma #n %actica algoritmizare se poate proiecta un program de descoperire i inventic pe subiecte ce nu au fost ini!ial abordate i unde copilul aflat #n dificultate nu a #nt&mpinat nici un fel de eecuri$ 3rice succes #ntr'un astfel de proiect va face copilul s'i gseasc motiva!ii de revenire #n flu ul colar" fiind convins c poate relua coala i performa$ 3 list par!ial de astfel de programe este urmtoarea Program de recuperare *rogram de incluziune social !opil cu tendin de abandon Dificult!i de adaptare !opil cu dezvoltare mental conform potenialului biologic ma2imizat al v%rstei fizice +daptare la ni+sincronie a

prin cultivarea talentelor artistice *rogram de antreprenoriat social i de mediu *rograme de tip d mai departe i de cultivare a solidarit!ii de grup *rogram de a-utorare reciproc i interven!ie la nevoie *rogram de cunoatere a naturii i societ!ii i de #n!elegere a comportamentelor *rogram de aplicare practic a cunotin!elor i de utilizare practic a abilit!ilor manuale *rogram de descoperire sau inventic pe subiecte inedite *rogram de dezbatere asupra problemelor curente i de gsire de solu!ii *rogram de managementul stresului prin activit!i sportive i de grup *rogram de management al crizelor i de interven!ie pentru recuperarea i rezolvarea problemelor de mediu i sociale Mentorat #ntre colegi de genera!ie sau mai mari *rogram de instruire privind via!a de familie i optimizarea anselor de succes ale copiilor

agresivitate ,uspiciune fa! de lumea din -ur abandon ,entimentul de abandonat de societatecomportamente delicvente ,uferin!a fa! de negli-area emo!ionalpierderea speran!elor +n ietatetriste!e +bsen! aspira!iilorrespingere (ipsa de motiva!ieindiferen! apatie ,cderea performan!elor colarecderea #n imaginar +daptare la stresdepresie" oboseal +bsen!a stimei de sinerezisten!a la sc)imbare

dezvoltrii Dezvoltare intelectualDescoperirea eului *asiune=nteriorizare 3perarea #n viitoremanciparea personalit!ii ,trategii aprofundare 3pera!ii formaledescoperire %actica algoritmizare +rgumenta!ii logicegsirea de solu!ii +naliz cauzalrevolt =magina!ie cooperare ctre solu!ionarea problemelor

%ulburri de aten!ie#ncp!&nare 5esiguran! respingerea anselor" culpabilizare

?alidare prietenie +bstractizare dezvoltarea #n cooperare a poten!ialelor

*entru cazul specific al copiilor cu abandon aceste programe este necesar s se concretizeze #n curricule specifice$ 3 list de direc!ii de dezvoltare curricular este urmtoarea Program de recuperare *rogram de incluziune social prin cultivarea talentelor artistice *rogram de antreprenoriat social i de mediu *rograme de tip d mai departe i de cultivare a solidarit!ii de grup *rogram de a-utorare reciproc i interven!ie la nevoie *rogram de cunoatere a naturii i societ!ii i de #n!elegere a comportamentelor *rogram de aplicare practic a cunotin!elor i de utilizare practic a abilit!ilor manuale *rogram de descoperire sau inventic pe curricul =ntrebari de cultura generala i talent artistic concurs cu premii$ Competen!e antreprenoriale" inclusiv pentru propria cariera Competen!e de comunicare i organizare de grup Competen!e de #nv!are continua i #ntra-utorare reciproc ,ocietatea european" comportamente multiculturale +gricultura si zoote)nia ecologice" meserii tradi!ionale cu materii prime din natur Competen!e #n tiin!a si te)nologie

subiecte inedite *rogram de dezbatere asupra problemelor curente i de gsire de solu!ii *rogram de managementul stresului prin activit!i sportive i de grup *rogram de management al crizelor i de interven!ie pentru recuperarea i rezolvarea problemelor de mediu i sociale Mentorat #ntre colegi de genera!ie sau mai mari *rogram de instruire privind via!a de familie i optimizarea anselor de succes ale copiilor

.duca!ie civica" democratica" -uridica Locuri si divertisment Catastrofe naturale" *rotec!ia mediului" ,ensibilitate culturala si acceptarea multiculturalismului 2tilizarea internetului" competen!e informatice .duca!ie pentru sntate

2n e emplu de structur de program dedicat acestui grup !int este urmtorul$ 2n set de programe destinate acestui grup !int poate fi gsit in ane e$ *rogram de educa!ie B Descoperirea i cultivarea talentelor antreprenoriale sau artistice" Fructificarea intui!iei #n mod creativ i constructiv Dezorganizarea familiei sentimentul de Descoperirea i cultivarea talentelor abandon" lips de antreprenoriale sau artistice" Fructificarea motiva!ie intui!iei #n mod creativ i constructiv 1actori cauzali abandon Dezorganizarea familiei Manifestri specific generate sentimentul de abandon" lips de motiva!ie ,cenariu artarea nelesurilor i filozofiei ce au stat la 'aza a'ordrii pro'lemelor Copiii cu tendin!e de abandon provenit din familii dezorganizate dezvolt sentimente de culpabilitate pentru dezorganizarea familiei i secundar sentimentul de abandona!i i de inutilitate a e isten!ei proprii$ Copiii din aceast grup nu'i gsesc un rost #n via! sau o motiva!ie pentru a progresa #ntr'o direc!ie oarecare$ *rogramele ce le anuleaz aceste tendin!e" #i atrag la coal i le redau #ncredere #n for!ele proprii sunt programele de cultivare a talentelor antreprenoriale sau artistice" programele creative i de cultivare a ini!iativelor constructive$ +precierea intui!iilor i #ncura-area analizei cauzale a observa!iilor sunt principalele mi-loace de a atrage aceast categorie de copii ctre coal$ Fructificarea intui!iilor i observa!iilor #n realizarea de produse creative sau de programe antreprenoriale destinate rezolvrii unor probleme concrete sunt c)eia ce asigur succesul atragerii ctre coal a acestor copii$ Categoria aceasta de copii este suficient de larg i de accesibil #n sistemul institu!ionalizat ca s merite o aten!ie special$ +ctivit!i 'Ce crede!i voi despre evenimentele recente" ce considera!i c favorizeaz evenimentele i #n ce conte t se manifest acestea7 Ce responabilit!i asumate ar putea favoriza evitarea unor astfel de evenimente7 +ctivit!i de observare i interpretare cauzal prin #ntrebri desc)ise i dezbateri a evenimentelor pozitive sau negative$ Motivarea elevilor #n a cuta solu!ii concrete la evenimentele negative sau solu!ii de spri-in pentru evenimentele pozitive$ 'Cum v e plica!i urmtorul ir de evenimente" cum au fost generate i #n ce conte t7 Cum v e plica!i succesiunea de evenimente colaterale produse datorit evenimentului principal7 Cum pot fi utilizate aceste fenomene pentru #ndreptarea sau rezolvarea unor probleme mai vec)i7 . perimente i modelri" dezbateri i lansri de ipoteze i analize asupra diferitelor situa!ii din via!a cotidian sau din e perien!a personal$ 'Care sunt #n opinia voastr cauzele principale i cele colaterale secundare ce au produs urmtorul ir de evenimente7 Care pot fi solu!iile de rezolvare a problemelor" dac e ist i #n ce condi!ii pot

fi aplicate7 . perimente i observa!ii asupra abilit!ilor ce trebuie dezvoltate pentru rezolvarea acestor probleme i a cunotin!elor necesare pentru gsirea celor mai eficiente i neinvazive proceduri$ 'De ce este nevoie de antrenarea abilit!ilor pentru a face fa! la momentele dificile sau imprevizibile7 +ve!i abilit!i i talente de care nu sunte!i contien!i #nc7 Ce fel de ac!iuni ar fi necesare pentru dezvoltarea acestor abilit!i i talente7 . perimente i observa!ii privind calit!ile umane" psi)ologice sau fizice" precum i privind capacit!ile de a gsi resursele necesare #n rezolvarea problemelor" sau de a organiza ac!iuni coerente pentru rezolvarea problemelor concrete$ '2nde avem prile-ul s ne formm personalitatea" natura ne a-ut dac #nv!m s observm i s interpretm corect observa!iile7 1egulile sociale ne a-ut sau ne #mpiedic s ne dezvoltm personalitatea" cum definim personalitatea7 3bserva!ii i e perimente privind capacitatea de a conduce sau ac!iona #n caz de necesitate i a caracteristicilor ce permit rezolvarea problemelor i eficien!a interven!iilor$ 'C&nd putem fi creativi #n ac!iunile noastre" ce ne #mpiedic s fim creativi #n fiecare moment7 Care sunt caracteristicile ce ne stimueaz creativitatea #n descoperirea de solu!ii inedite i corecte etic pentru rezolvarea problemelor7 . perimente i observa!ii asupra #ncrederii oamenilor sau #n oameni" asupra libert!ii de a gsi solu!ii i de a cuta mi-loace" asupra capacit!ii de implicare i a curiozit!ii manifestate peentru a descoperi solu!iile ingenioase i creative$ 'Cu ce mi-loace i prin ce tip de e perien!e putem s ne motivm s dezvoltm capacit!ile noastre ascunse i s ni le asumm7 Ce ne trebuie pentru a ne implica #n ac!iunile corective ce permit rezolvarea unor situa!ii problem7 . perimente i observa!ii privind identificarea zonelor de interes individual i a capacit!ilor ce se dezvolt datorit acestui interes" precum i a factorilor motiva!ionali ce dezvolt implicarea personal #n rezolvarea problemelor$ 'n ce condi!ii crede!i c oamenii ii declaeaz dezvoltarea de abilit!i i asumarea de sarcini implic&ndu'se #n ac!iuni preventive sau corective7 n ce condi!ii se pot rezolva problemele acumulate #n timp7 +c!iuni de organizare a e perimentelor sociale de grup sau de auto'cunoatere ce permit tinerilor i copiilor s contientizeze prin e periment direct structura problemelor i a reac!iilor lor la acestea$ '*entru cine eti important" ai conientizat vreodat c eti important sau c)iar esen!ial pentru oamenii din -urul tu7 Devii mai important dac ac!iunile tale sunt pozitive i benefice7 . perimente i ac!iuni prin programe de tipul d mai departe" ceea ce !ie !i'a folosit va folosi i altora$ '*entru ce este necesar s cau!i s te dezvol!i ec)ilibrat i armonios pe toate dimensiunile umane7 .ste lipsa de abilit!i i platitudinea comportamental o solu!ie real adaptativ" sau este necesar s #!i asumi propriul destin7 3rganizarea i conceperea de dezbateri motiva!ionale care trebuie s conduc ctre implicarea copiilor i tinerilor #n luarea destinului #n propriile m&ini i a munci i lupta pentru propria emancipare$ *lan de remediere individualizat Crearea grupurilor de lucru i analiz care s permit dialogul sincer #ntre membri i proiectarea activit!ilor necesare coordonate prin feedback pe diferitele detalii ale desfurrii activit!ilor$ Programe de educaie generate de etapele de dezvoltare provocate de mediul social i corespunztoare motivaiilor generate de acesta

)aracteristici enerale Stagiu de dezvoltare caracteristici Programe specifice de educaie Competene educative prin materie aplicabile asupra unui .gocentric individualist" obiective" percep!ie cantitativ" inteligen! analitic" nevoi primare Dezvoltarea capacit!ii de observare a semnificativului i de e plicare a fenomenelor prin dezvoltarea de scenarii domeniu =nterac!iunea" gestionarea emo!iilor i afectivit!ii fa! de al!ii" de domenii sau direc!ii" identificarea memelor culturale" a ierar)iei sociale" a pozi!iei fa! de trecut i viitor" desc)idere" direc!ionare" stim de sine" respect" recunoatere" integrare" acceptare" control" antrenare" biologie" ecologie" geografie" anatomie" psi)ologie" sociologie" fizic" c)imie" economie" astronomie" etc$ Direcii i arii de curricula

Motivat de comunitate" scopuri" percep!ie calitativ" inteligen! sintetic" nevoia de siguran!

Dezvoltarea capacit!ilor de lucru i ofertare de informa!ii" de finalizare #n standarde #nalte a lucrului #nceput

armonizare Colaborarea" intuirea" analiza caracter" gestionarea sentimentelor de recunotin!" intui!ia" motiva!ia" creativitatea" ordinea" toleran!a" determinarea" ini!iere" implicare Comuniunea dincolo de sentiment" nevoile i responsabilit!ile" iubirea autentic" iertarea" slu-irea celorlal!i mai presus dec&t conducerea lor" voluntariatul" descoperirea" #n!elegerea simbolurilor" #n!elegerea #nrudirii fenomenelor Mistica dincolo de nevoi" #nv!area i evolu!ia auto' determinat" arta de a transformarea lui #n fiin!" identificarea propriului eu i #n!elegerea celorlal!i" nivelul la care se afl" darurile specifice" ce putem #nv!a de la

tiin!e aplicate" te)nologii" istoria culturilor" istoria religiilor" dezvoltarea de proiecte diverse" informatic" legisla!ie" finan!e" etc$

#n grup" de colaborare interac!iunilor" -ocuri"

Motivat de societate" idealuri" percep!ie corelativ" inteligen! lateral" nevoi de comunicare

Dezvoltarea capacit!ilor de #n!elegere i corelare a rela!iilor i mecanismelor neliniare i de gsire a limba-ului adecvat descrierii fenomenului

limb i comunicare" limbi strine" comunicare pe internet" educarea non' violen!ei" etologie" re!ele profesionale i gestionarea informa!iilor" etc$

Motivat de omenire" menire" rost" percep!ie normativ" inteligen! dinamic" nevoia de cunoatere

Dezvoltarea #n!elegerii multi' dimensionalit!ii i dinamicii sistemelor fenomenelor

teoria sistemelor" tiin!ele comple it!ii" sustenabilitate i ec)ilibru sistemic" etologie social" antropologie cultural" teoriile cosmologice" tiin!ele cosmosului" etc$

i a legilor din spatele #nvinge trupul"

al!ii" dimensionare" structurare" organizare" emancipare" analiz cauzal" g&ndire pe Motivat de transcederea speciei umane" rol ecologic" percep!ie integratoare" inteligen! comple " nevoi de emancipare Dezvoltarea inteligen!ei responsabile i inovative" a capacit!ilor de manageriere a crizelor" a #n!elegerii dezvoltrii fenomenelor" comple e sau desc)ise i de estimare a consecin!elor lor mai mul!i pai 1ealizarea unei comuniuni autentice" cunoatere prin participare la realitate li #n!elegerea mistic nu magic" revela!ie nu putere" emancipare" organizare" cunoatere direct" ec)ilibru" sintez" organicitatea #n!elegerii" comple itate" dinamic" autocunoatere" ec)ilibru i armonie 2rmtorul tabel coreleaz nivelele de metamorfoz uman cu cele patru direc!ii descrise #n metamorfoza uman$ ,tagiul @ .gocentric" obiective +supra propriului corp *rimar Cantitativ Drept'nedrept *rofitabil' neprofitabil ,tagiul 4 Comunitar" scopuri +supra familiei ,iguran! general Calitativ ?aloros' nevaloros" *arta-abil" ,tagiul A ,ocial" idealuri +supra comunit!ii Comunicare Corelativ ,imilar =zomorf Derivat din$$ ,tagiul B 2man" menire" rost +supra umanit!ii Cunoatere 5ormativ (egiferabil prin$$ Descriptibil ,tagiul C 1esponsabil eco'sistemic +supra ecosistemului i universului .manciparea personalit!ii =ntegrator ,eturi de legi auto' generative Dezvoltri de tip managementul crizelor i dezastrelor" organizare i control" responsabilitate corporatist i de mediu" inventic i inovare te)nologic pe te)nologii verzi sau albastre" dezvoltarea personalit!ii" etc$

personalitat e contien autonomie abiliti mentale i nivel etic

Corect'incorect :un'ru Frumos'ur&t

.c)ilibrat" ,ustenabil" 3ptimal

Cu consecin!e prin$$ #n $$ 6enerator deQ + iomatizabil prin 1ecuperabil prin$$ 6estionabil prin$$

fractal auto'similar Dezvoltri auto' izomorfe Dezvoltri desc)ise modificrilor datelor ini!iale

,tructura mai sus amintit este general i independent de stilurile de #nv!are ale copiilor sau adul!ilor" dar evolu!ia de tip metamorfoz are tendin!a de a conduce ctre creier integrat la nivelul personalit!ii dezvoltate$ Cum stagiile de metamorfoz a personalit!ii umane nu sunt direct dependente de v&rsta cronologic programele educative specifice pot fi introduse #ntre programele non'formale ce sunt desc)ise tuturor etapelor de v&rst$ *e de alt parte programele formale pot avea desc)ideri care s canalizeze eforturile elevilor ctre dezvoltarea personal i metamorfozarea uman ctre ma imizarea abilit!ilor native i #ndeplinirea orizontului personal de motivare$ +ceasta se face at&t prin adecvarea stilului de predare al profesorilor la stilul de #nv!are al elevilor" c&t i prin #n!elegerea stagiului de dezvoltare uman a fiecrui elev$ Dezvoltarea personalitii umane trece printr'o metamorfoz ce presupune anumite etape i modificri de profil mintal i comportament$ +cestea se asociaz #n pac)ete ce sunt descrise in figura @ prin citirea pe orizontal a figurii" ce este structurat pe caracteristici delimitate de structura volitiv i de piramida nevoilor$ De e emplu comportamentul egocentric individualist" orizonturile pe obiective" percep!ie cantitativ" inteligen! analitic" nevoi primare i eta-ul = de dezintegrare pozitiv a personalit!ii conform Dabrowsky$ Fiecare etap de dezvoltare a personalit!ii este asociat de asemenea cu un nivel de procesare a informa!iei ce configureaz i direc!ia i amplitudinea performan!elor mentale$ +numite domenii de studiu i materii colare sunt mai bune ofertante de astfel de informa!ii dec&t altele" iar dezvoltarea pe cunoatere i comportament a copiilor poate fi facilitat de studierea non'formal a acestor materii sau domenii$ Stagiul / Din acest punct de vedere comportamentul egocentric este direct asociat cu g&ndirea de tip cantitativ i poate fi produs de acest tip de g&ndire liniar" cantitativ i analitic$ +ici intervine at&t desc)iderea cultural c&t i educa!ia de tip formal ce evalueaz anumite caracteristici pe care le i antreneaz$ Dezvoltarea personalit!ii se poate face prin e punerea mentalului copiilor la probleme desc)ise #n care nu e ist rspunsuri standardizate i mecanisme de-a fi ate de analizare a problemelor i fenomenelor$ Desc)iderea mental necesar dezvoltrii personalit!ii se poate face

at&t prin ofertarea unor informa!ii interpretabile prin stilul de g&ndire specific nivelului" c&t i prin alte stiluri de g&ndire specifice nivelului superior$ Stagiul 3 Comportamentul va fi egocentric fa! de tot cu e cep!ie familia sau grupul social de prieteni" unde va e ista o doz de altruism" deseori interesat par!ial$ Dezvoltarea personalit!ii se poate face prin analizarea consecin!elor lipsei de implicare #n problemele e istente sau inadecvrii comportamentale egocentrice #n remedierea ec)ilibrelor$ ,unt necesare multe e emple pentru intuirea corect a cazurilor i #n!elegerii modului de operare a rela!iilor eficiente #n colectiv$ Stagiul 4 Comportamentul va fi intolerant fa! de alte culturi dec&t cea proprie" dar tolerant fa! de greelile sau contradic!iile propriei culturi ce sunt considerate -ustificabile$ Dezvoltarea personalit!ii se face prin desc)idere multicultural" incluziune social" incluziune cultural" tolerant la creativitatea altora i la standardele valorice i procedurile altora$ .ste necesar o desc)idere de tip pia! de valoare cultural pentru a se putea trece la stagiul urmtor$ Stagiul 5 Comportamentul va fi #nclinat ctre valorile umane" drepturi i libert!i" etic profesional" responsabilitate social i de mediu" cu mai pu!in desc)idere ctre alte specii ce sunt considerate pe un nivel mai -os dec&t specia uman$ Dezvoltarea personalit!ii se face prin desc)ideri asupra rostului ecosistemic al omenirii" ec)ilibrul cunoaterii i studiul ingineriei viului" desc)iderea ctre logicile non'formale i neliniare" abordrile comple it!ii fenomenelor" desc)ideri ctre tiin!ele calitative ale naturii sau societ!ii$ Stagiul 6 Comportamentul este tipic altruist la orice nivel" cu tendin!e autosacrificiale pentru ec)ilibrarea sistemului" puternic motivat ctre aceast direc!ie i #nclinat ctre cunoaterea legilor i mecanismelor de func!ionare al universului viu sau neviu$ Dezvoltarea personalit!ii nu mai poate fi influen!at prin programe specializate ci devine complet liber i independent de factorii e terni" fiind influen!at strict de deciziile proprii sau nevoile generale ale sistemului la care rspund pozitiv subiec!ii$ Dezvoltarea contienei asupra universului presupune un alt tip de demers" unde nu doar informa!ia -oac un rol prioritar$ 3amenii #n general sunt contien!i de anumite aspecte ale universului personal sau e terior" iar aceast contien! nu este dependent doar de informa!ie i capacit!ile de procesare ci i de nivelul de abilit!ile de observare a ceea ce este semnificativ din anumite puncte de vedere$ Contien!a este dependent de nivelul de comple itate corelat pe care

#l dezvolt o persoan #n observarea i #n!elegerea realit!ii$ +ceasta se poate #mbunt!i i dezvolta prin te)nici de interpretare i dezbateri pe anumite tematici" ce fac parte tot din portofoliul educa!iei non'formale$ Direc!iile de evaluare a nivelului de contien! asupra realit!ii se asociaz direct cu participare cu standarde de comportament etic sau ne'invaziv asupra ec)ilibrelor e istente" cu dezvoltarea de solu!ii aplicabile #n rezolvarea sustenabil a unor probleme i cu ec)ilibrul personalit!ii #n condi!ii de stres$ %e)nicile didactice #n acest caz sunt mai importante dec&t informa!ia primit$ Cea mai valoroas te)nic didactic #n acest sens s'a dovedit a fi te)nica feedback'ului prin care elevii rspund la #ntrebarea ;care este prerea ta despre<$$ Stagiul / 3mul este centrat pe propriul corp" din punctul de vedere al nevoilor sau esteticii acestuia" se poate e tinde contien!a asupra vemintelor i impactul social al acestora" sau asupra obiectelor personale pe care le simt ca o parte din fiin!a lor i pe care le posed$ ,entimentele posedrii" posesiunii sau apartenen!ei sunt predominate$ Dezvoltarea contien!ei se face prin trecerea de la eu la noi" de la al meu la al nostru" prin sublimarea comportamentului posesiv i cadouri reciproce" #mpr!irea sarcinilor altora sau personale cu al!ii$ Stagiul 3 3mul este centrat pe corpurile altora" dar sesizeaz i caracteristici ale personalit!ii altora ce pot fi mai puternice dec&t simbolistica corporal$ +precierea corporal este condi!ionat calitativ de frumos'ur&t" gras'slab" #nalt'scund" sau alte aspecte de apreciere liniar" dar e ist desc)ideri i spre armonios" sau alte caracteristici calitative$ Dezvoltarea contien!ei se face prin desc)iderea ctre func!ionalitate" solu!iile te)nice ale naturii" ec)ilibrul general al viului sau mecanismele societ!ii$ +pare un primordiu de necesitate a prote-rii ec)ilibrelor socio'culturale sau de mediu$ Stagiul 4 3mul este centrat pe contien!a caracteristicilor culturale i necesit!ile comunit!ii$ *oate #n!elege motiva!iile i istoria dezvoltrii caracteristicilor culturii proprii" modul de g&ndire i orizonturile de dezvoltare$ *oate deveni din acest motiv lider #n cultura proprie i se poate implica #n administrarea acesteia" deseori abuz&nd de pozi!ia dat de persoanele din mediul su cultural$ Dezvoltarea contien!ei se poate face prin #n!elegerea problemelor globale i generale ce afecteaz cultura proprie i prin mecanisme de previziune a dinamicii i orientrilor viitorului" precum i prin managementul organizatoric al crizelor i dezastrelor" al asigurrii calit!ii i standardizarea procedurilor de inter'rela!ie social sau de mediu natural local$ Stagiul 5

3mul este centrat asupra posibilit!ilor i limitelor abilit!ilor umane" asupra posibilit!ilor de depire a limitelor i neputin!elor acestora i spre g&ndirea comple i cauzal necesar #n aprecierea corect a realit!ii$ (a acest stagiu omul lanseaz multe ipoteze plauzibile pe care caut s le valideze prin e periment" acolo unde nu are deplina #n!elegere a situa!iei Dezvoltarea contien!ei se face prin #n!elegerea cu a-utorul instrumentelor de g&ndire neliniar" aprecierea momentelor critice sau singulare i gsirea logicilor de transfer #ntre datele cantitative i cele calitative culese #n caracterizarea unui fenomen$ +c!iunea este mai pu!in frecvent omul av&nd tendin!a s lase lucrurile s evolueze liber" influen!&ndu'le doar #n caz de urgen! i necesitate$ Stagiul 6 3mul este contient de coeren!a legilor cosmice i ale viului" de dinamica i orientarea evolu!iei fenomenelor" are previziuni clare i precise pe orizont #ndeprtat de timp i tendin!a de a gsi solu!ii pentru fenomene ce se vor petrece #n viitorul previzibil$ Dezvoltarea contien!ei se face necondi!ionat" omul av&nd o mare capacitate de trire fenomenologic a realit!ii i de recunoatere a patern'urilor comportamentale$ Dezvoltarea autonomiei este o alt direc!ie ce presupune clcarea standardelor i regulilor impuse pentru reconfigurarea acestora #n condi!ii noi$ +ceasta se produce prin programe de cultivare a creativit!ii ce sunt de asemenea specifice fiecrei etape din metamorfoza uman$ +stfel pe prima etap cea cantitativ i liniar se pot introduce programe de cultivare a creativit!ii cu obiecte i #n reguli e istente" dezvoltarea de noi concepte pe baza vec)ilor reguli sau a iome fiind consecin!a ateptat i preced&nd ac!iunea creativ din etapa a =='a$ Stagiul / +utonomia se reduce la acest nivel la necesit!ile fiziologice i la ocuparea unui loc favorabil unde are posibilitatea s ma imizeze beneficiile minimiz&nd eforturile$ n rest omul este direct dependent i atent la influen!ele celorlal!i" este oportunist i deseori agresiv" temtor pofticios" invidios" instinctual i puternic se ual$ Dezvoltarea autonomiei se face #n mod natural prin conflictul #ntre genera!ii i tendin!a de ocupare a unei pozi!ii superioare #n ierar)ie fr asumarea riscurilor" prin sus!inerea i supunerea #n fa!a unui lider poten!ial$ Din punct de vedere educativ o cretere a autonomiei se poate ob!ine odat cu creterea #ncrederii #n puterile proprii prin dezvoltarea de abilit!i ce pot fi validate de pia!$ Stagiul 3 +utonomia este condi!ionat de opiniile celorlal!i despre subiect" de gradele de libertate oferite de mediul social apropiat" de gradul de cura- avut #n asumarea unor riscuri limitate$ ,iguran!a general este cadrul general fa! de care se fac toate aprecierile ce desemneaz limitele

autonomiei individuale$ Deseori subiec!ii sunt posesivi i intransigen!i" dau altora propriile sarcini i nu'i asum responsabilit!i riscante$ Dezvoltarea autonomiei se face prin managementul stresului #n condi!ii dificile i prin programe de cretere a stimei de sine i motiva!iei de a duce la bun sf&rit diferite demersuri$ .ste posibil ca acestea s se ob!in la momentul c&nd v&rsta cronologic este #nlocuit de v&rsta mental a personalit!ii #n rela!iile cu al!ii sau #n momente de criz c&nd subiec!ii descoper solu!ii de ieire din criz$ Stagiul 4 ,ubiec!ii au autonomie #n dezvoltarea mi-loacelor de comunicare" pot utiliza mi-loace inedite ce au impact direct asupra celorlal!i" sau pot rafina limba-ul astfel #nc&t s produc efectele ateptate i dorite$ ,unt foarte aten!e #nc la imaginea general pe care o au #n fa!a altora i caut s ias #n eviden!$ Dezvoltarea autonomiei se poate face ctre cunoaterea mai fin a realit!ii" #n special pe partea calitativ greu de e primat sau de evaluat i msurat$ Din punct de vedere educativ aceasta se face prin corelarea diferitelor aspecte ale realit!ii #ntr'o structur de date dimensionate i structurate cu a-utorul unor indicatori compleci i prin utilizarea datelor corelate #n crearea de strategii specifice ce pot conduce la rezolvarea unor situa!ii problem$ Stagiul 5 +utonomia se dezvolt asupra c&mpurilor de cunoatere i a profunzimii abordrilor$ . ist tendin!a unor dezvoltri cognitive de tip enciclopedic i a unor emiteri de ipoteze i teorii ce pot fi confirmate de prerile" ipotezele i teoriile altora$ +ceasta conduce la necesitatea spri-inirii propriilor realizri prin cercetarea altor rezultate i bibliografie$ Dezvoltarea autonomiei se poate face prin asumarea propriilor rezultate c)iar dac aceasta #nseamn conflictul cu alte rezultate anterioare sau noi c&mpuri de lucru$ Din punct de vedere educativ aceasta se poate face prin #ncura-area creativit!i i inventivit!ii Stagiul 6 +utonomia #n acest stagiu se adreseaz #n!elegerii limitrilor produse de tradi!iile culturale #n g&ndire i manifestare social$ (a acest stagiu omul devine liber de standarde" cutume" ritualuri sau taboo'uri i are capacitatea de a dezvolta solu!ii comple e i eficiente pentru probleme dificil sau foarte dificil de abordat$ Din punct de vedere educativ autonomia este posibil s se dezvolte prin desc)iderea de noi instrumente logice sau algoritmi de g&ndire i evaluare a realit!ii de orice fel pe orice direc!ii de apreciere$ Dezvoltrile ulterioare ale autonomiei nu sunt condi!ionate de nimic$ Dezvoltarea abilitilor mentale i a nivelului etic este o alt direc!ie ce presupune contactul uman cu infinitatea universului i studierea legilor de func!ionare a tuturor e presiilor universului$ C)iar i aceast direc!ie are etape de dependen! de metamorfoza uman" la primul

nivel e ist&nd principiile drept!ii" adevrului" frumosului" profitabilului" sau a ceea ce este bun sau util" precum i g&ndirea critic$ personalitat e contien autonomie abiliti mentale i nivel etic ,tagiul @ .gocentric" obiective +supra propriului corp *rimar Cantitativ Drept'nedrept *rofitabil' neprofitabil Corect'incorect :un'ru Frumos'ur&t ,tagiul 4 Comunitar" scopuri +supra familiei ,iguran! general Calitativ ?aloros' nevaloros" *arta-abil" .c)ilibrat" ,ustenabil" 3ptimal ,tagiul A ,ocial" idealuri +supra comunit!ii Comunicare Corelativ ,imilar =zomorf Derivat din$$ #n $$ 6enerator deQ ,tagiul B 2man" menire" rost +supra umanit!ii Cunoatere 5ormativ (egiferabil prin$$ Descriptibil + iomatizabil prin 1ecuperabil prin$$ 6estionabil prin$$ Stagiul / +bilit!ile mentale sunt condi!ionate de aprecieri liniare conforme unor standardizri culturale" drept'nedrept" valoros'fr valoare" frumos'ur&t" adevrat'fals" etc$ fr nuan!are sau reducere a domeniului de aplicabilitate ale no!iunilor$ Dezvoltarea abilit!ilor mentale se face prin nuan!area conceptelor i dezvoltarea de parado uri prin care se verific validitatea abordrilor liniare$ Din punct de vedere educativ aceasta se face prin analizarea erorilor de g&ndire din istorie ce au provocat diferite dezastre" dar i prin dezvoltarea instrumentelor analitice i tiin!ifice de g&ndire$ Stagiul 3 +bilit!ile mentale i g&ndirea etic sunt condi!ionate de #n!elegerea sistemelor i comportamentelor acestora prin abordri de tip calitativ ce nu presupun fenomene msurabile$ %ematici de tipul factor declanator /.lena din %roia0 i conte t favorizant conduc la astfel de analize de tip calitativ i la condi!ionarea unei #n!elegeri de tip etic calitativ$ Dezvoltarea abilit!ilor mentale i a nivelului etic se face prin analizarea solu!iilor naturii at&t #n func!ionarea biologic c&t i #n cea ecosistemic$ Din punct de vedere educativ sunt necesare teoriile integratoare precum teoria evolu!ionismului" teoria 6+=+ a planetei vii" teoria derivei continentelor" teoriile cosmologice" etc$ ,tagiul C 1esponsabil eco'sistemic +supra ecosistemului i universului .manciparea personalit!ii =ntegrator ,eturi de legi auto' generative Dezvoltri de tip fractal auto'similar Dezvoltri auto' izomorfe Dezvoltri desc)ise modificrilor datelor ini!iale

Cu consecin!e prin$$

Stagiul 4 +bilit!ile mentale sunt direct condi!ionate de #n!elegerea comple it!ii corelate cu dinamica fenomenelor$ ,e dezvolt #n!elegerea sistemelor" a func!ionalit!ii fenomenelor" a solu!iilor posibile de evolu!ie a unor fenomene" a surselor de generare a fenomenelor i ponderilor relative ale factorilor declanatori$ +bilit!ile mentale i nivelul etic se pot dezvolta #n!elegerea i cercetarea logicii interne i legilor ce au generat anumite fenomene i prin crearea de e perimente i te)nologii care confirm aceste reguli$ Din punct de vedere pedagogic este necesar at&t #nv!area prin descoperire c&t i #nv!area prin e periment direct$ Stagiul 5 +bilit!ile mentale i nivelul etic manifest prin #n!elegerea legilor de manifestare ale naturii prin corelare lateral i recunoaterea acestora #n diferite fenomene pe diverse direc!ii de manifestare$ +stfel se vor putea recunoate patern'uri comportamentale sau logice la fenomene complet diferite ce nu au aparent nici o rdcin comun" dar se va putea dezvolta i #n!elegerea evolu!iei de la rdcin la manifestri aparent divergente ce pstreaz acelai fel de manifestare$ Dezvoltarea abilit!ilor mentale i a nivelului etic se va face prin responsabilizarea ac!iunilor de conservarea armoniei sau ec)ilibrului de mediu sau de sistem" dar i prin dezvoltarea de msuri corective sau recuperatorii #n cazul deteriorrii acestora$ Din punct de vedere pedagogic se utilizeaz modelarea realit!ii prin introducerea de variabile noi #n dinamica #n!elegerii sistemelor i prin evaluarea consecin!elor posibile$ Stagiul 6 +bilit!ile mentale sunt integratoare" fiind centrate pe #n!elegerea legilor ce se spri-in i se condi!ioneaz reciproc" sau care genereaz alte seturi de legi sau manifestri predictibile sau desc)ise la sc)imbare$ ,e pot observa #n!elegerile similitudinilor par!iale i a limitrilor aplicabilit!ii unor legi pe anumite domenii sau condi!ii de manifestare$ ,istemul etic !ine de integralitatea ec)ilibrelor percepute pe mai multe nivele de comple itate ale realit!ii .volu!ia #n continuare a abilit!ilor mentale sau sistemului etic este necondi!ionat de factori e terni locali ci rspunde la nevoile generale globale$ 3bserva!ie +bilit!ile mentale i sistemul etic au fost condi!ionate #n dezvoltare de feedback'ul social i nu s'a dezvoltat dec&t accidental la nivelul poten!ialului natural i #n general c&nd s'a dezvoltat a fost #n rela!ia maestru'discipol izolat de presiunile sociale

Facilitarea dezintegrrii pozitive este posibil cu a-utorul unor programe educa!ionale cu au o structur corespunztoare rela!iei nature'nurture$ "tapele de realizare a programelor educative

1ezolvarea problemelor din educa!ie se face prin proiectarea de programe specifice ce definesc scopurile" mi-loacele" etapele" resursele" standardele i metodologiile necesare pentru atingerea obiectivelor propuse$ 2n program educativ trebuie s rspund la un numr mare de #ntrebri de tipulD RceS" RcineS" RcareS" RcumS" Rde ceS" RundeS" Rc&ndS" Rcu ce mi-loaceS" Rpentru cineS" Rcu ce resurseS" etc$ .tapizarea programelor educative trebuie de asemenea s urmeze anumite reguli logice pentru a creea cadrul necesar eficientizrii acestora$ +stfel de etape necesare suntD @0 definirea clar i intuitiv a problemei i a terminologiei specifice 40 artarea #n!elesurilor i filozofiei ce au stat la baza abordrii problemelor A0 definirea regulilor i instrumentelor de lucru ce permit abordarea necesar rezolvrii B0 definirea standardelor de calitate i a metodelor ce asigur managementul calit!ii #n rezolvarea problemei C0 rezolvarea practic a unor cazuri particulare ce se #ncadreaz #n problem F0 transferul de bune practici la nivelul solu!iilor gsite de al!ii pentru probleme asemntoare G0 definirea i utilizarea mi-loacelor i limba-elor specifice de prezentare a solu!iilor de rezolvare a problemei H0 descifrarea reac!iei mediului de prezentare vis'a'vis de prezentarea solu!iei I0 evaluarea problemei #m urma feedback'ului ob!inut @90 reevaluarea standardelor de calitate i a viziunii #n urma evalurilor @@0 corectarea i completarea strategiilor de lucru din program @40 transferarea e perien!elor paralele provenite din alte surse @A0 redefinirea problemei #n urma e perien!ei acumulate pentru mrirea eficien!ei programului$ *rogramele educative se #mbunt!esc #n permanen! prin acumularea de e perien!$ "2emplu de proiect de program7 instrument perincipal de lucru animatia pe calculator 1actori cauzali abandon Dificult!ile materiale' Manifestri specific generate an ietate" nesiguran! Programe remediale

8nvarea prin descoperire i e2periment n natur7 Descoperirea calitilor altora i proprii manifestate n diferite conte2te +, definirea clar i intuitiv a pro'lemei i a terminolo iei specifice 5esinguran!a animalelor i plantelor #n conte tul #nclzirii globale" de ce s'au #mpu!inat fluturii pe pa-iti i ce se va #nt&mpla dac dispar albinele sau r&mele$ Care sunt rela!iile dintre diferitele specii din natur care permit pstrarea ec)ilibrelor ecologice i care sunt costurile negli-en!ei" incontien!ei" lcomiei sau iresponsabilit!ii fa!a de mediu$ Ce ne ofer fiin!ele vii pe gratis" cum muncesc ele pentru ec)ilibrul general fr a fi pltite de vre'un anga-ator$ , observm natura" limba-ul i rela!iile dintre fiin!ele vii" s observm propriul comportament$ ,untem mai boga!i c&nd natura srcete7 Ce calit!i ne'a dat natura i cum le gestionm7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat -, artarea nelesurilor i filozofiei ce au stat la 'aza a'ordrii pro'lemelor De unde ne vin fricile" visele" intui!ia sau previziunile" mintea noastr este sau nu conectat cu fiin!ele din natur7 Ce am #nv!at s observm #n natur" este observa!ia calitativ egal cu msurtoarea cantitativ7 *utem #n!elege ce simte un animal i ce emo!ii triete acesta7 *utem tri ferici!i i liniti!i atunci c&nd fiin!ele din prea-m triesc #n spaim i nesiguran!" sau ne contamineaz starea lor de spirit7 Ce ar trebui s facem ca s trim #n pace i stabilitate cu natura" iubete pe aproapele tu ca pe tine #nsu!i" se refer doar la oameni sau la orice fiin! din natur7 +ctivit!i

*lan de remediere individualizat ., definirea re ulilor i instrumentelor de lucru ce permit a'ordarea necesar rezolvrii/ *utem interpreta ca inteligen! a naturii toate adaptrile func!ionale ale unui organism7 ,unt acestea superioare ca solu!ii te)nice fa! de ingineria uman actual7 Ce #nseamn feedback" circuit" re!ea" nod" ciclu" )ub" sustenabilitate" ec)ilibru sistemic" optimalitate i prin ce mecanisme naturale se realizeaz acestea7 Cum putem modela aceste caracteristici cu a-utorul anima!iei pe calculator i a matematicii simple7 n ce const superioritatea uman fa! de alte fiin!e vii7 5e atingem parametrii naturali pe direc!iile noastre de performan! ma imal7 Ce greeli de g&ndire ne fac s nu #n!elegem sau mcar s intuim corect natura7 3rice are caracteristici msurabile" dar aceste caracteristici definesc complet obiectele sau fenomenele din natur" pot fi acestea reproduse numai datorit msurtorilor efectuate sau e ist alte caracteristici ce nu pot fi msurate i care definesc fenomenul sau obiectul$ *oate fi msurate #ncrederea" iubirea" #n!elepciunea" buntatea7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat 0, definirea standardelor de calitate i a metodelor ce asi ur mana ementul calitii n rezolvarea pro'lemei Cum putem reda calitatea vie!ii" ce este mai important s ai bani sau s ai vecini politicoi umani i sritori la nevoie7 Cum se definete fericirea na!ional global #n :)utan /6ross 5ational Nappines07 Ce ne trebuie ca s fim ferici!i sau mcar satisfcu!i" far a dezec)ilibra mediul natural care ne #ntre!ine7 Care sunt costurile fericirii i linitii personale i care sunt costurile plcerii" invidiei fa! de al!ii" imita!iei altora" modei" dorin!ei de putere sau de avere7 Ce #nseamn amprenta ecologic i c&t mediu consumm ca sa ne asigurm fericirea fa! de c&t mediu consumm pentru a ne asigura plcerile sau a ne #ntre!ine dezec)ilibrul personal7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat 1, rezolvarea practic a unor cazuri particulare ce se ncadreaz n pro'lem *resupunem c sunte!i pe o plut #n largul mrii #mpreun cu o alt persoan" cum a!i vrea s fie aceasta" bogat" puternic" cu rela!ii personale" sau responsabil" bun" generoas" sritoare$ Care sunt argumentele ce v creeaz aceast preferin!7 Dar dac a!i fi pe o nav #mpreun cu alte persoane" a!i decide #n acelai fel7 Cum ac!ioneaz fiin!ele vii #n natur" ofer servicii" merg pe interesul personal imediat sau combin cele dou direc!ii7 *ute!i face ca un c&ine i o pisic s fie buni prieteni7 Ce rol are limba-ul de comunicare #n stabilirea rela!iilor i pozi!iilor relative dintre fiin!ele naturale sau sociale7 Cum ar arta o zi pe plut7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat 2, transferul de 'une practici la nivelul soluiilor site de alii pentru pro'leme asemntoare Ce tim despre egoism sau altruism" care sunt consecin!ele sociale ale acestor dou stri7 Cine va rezista mai mult i mai bine pe plut un cuplu de oameni egoii" altruiti sau unul egoist i unul

altruist7 Cine are anse mai mari de supravie!uire egoistul" sau altruistul7 Ce ti!i despre oameni care au euat pe mare sau au traversat deerturile sau -ungla fr ap sau )ran7 Cum a fost utilizat rela!ia cu natura de ctre cele dou tipuri de personalitate7 Cum putem aplica concluziile la organizarea unui grup de lucru necesar realizrii unor obiective i rezolvrii unei probleme" cine trebuie s conduc grupul un egoist sau un altruist7 Crea!i dou scenarii #n acest sens i evalua!i i dezbate!i concluziile simulrii$ +ctivit!i *lan de remediere individualizat 3, definirea i utilizarea mijloacelor i lim'ajelor specifice de prezentare a soluiilor de rezolvare a pro'lemei Cum putem prezenta #n mod optim altora observa!iile noastre i viziunea proprie asupra unor fenomene" activit!i" realit!i sau obiecte de studiu7 Cum comunic fiin!ele din specii diferite #ntre ele" e ist un sigur limba- de comunicare sau comunic #n mai multe limba-e simultan7 *rin ce mi-loace comunicm intre noi i #n ce domenii de comunicare" cum interpretm informa!ia transmis de al!ii7 1ecep!ionm corect canalul de comunicare principal i canalele celelalte7 Descoperim comunicare pe mai multe canale ce creeaz contradic!ie de interpretare" ce #nseamn minciuna din punctul de vedere al comunicrii7 Cum putem prezenta #n mod optim o solu!ie a unei probleme astfel #nc&t s fie mai bine #n!eleas de al!ii7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat 4, descifrarea reaciei mediului de prezentare vis"a"vis de prezentarea soluiei Cum ne dm seama ce cred al!ii despre noi i ce reac!ii trezesc ac!iunile noastre7 Ce caracteristici sunt mai bine apreciate #n diverse medii i de ce7 2nde apar problemele de #n!elegere la anumite persoane i din ce motive7 Cum putem !ine treaz aten!ia celor care ne ascult7 Cum poate fi #mbunt!it solu!ia prezentat astfel #nc&t s corespund ateptrilor celorlal!i7 Cum reuesc animalele sau plantele s se prezinte mai atractiv pentru membri grupului din care fac fa!7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat 5, evaluarea pro'lemei n urma feed'ac6"ului o'inut Cum putem reevalua observa!iile noastre !in&nd cont de opiniile celorla!i" apar caracteristici noi i relevante ce ne scpau #nainte7 Ce rol are sc)imbarea perspectivei asupra unei probleme" este rpitorul din natur un duman sau un prieten al ierbivorelor !in&nd seama c atac cu predilec!ie animalele bolnave" btr&ne sau cu defecte genetice transmisibile7 Care sunt consecin!ele secundare ale dispari!iei lupilor asupra popula!iilor de cprioare7 Care sunt conseci!ele pe termen lung a utilizrii substan!elor c)imice din agricultur asupra insectelor polenizatoare i asupra snt!ii oamenilor sau celorlalte specii afectate7 Mai mult #nseamn i mai bun #n acest caz7 .ste legat creterea inciden!ei cancerului de poluarea c)imic i de agricultura c)imizat7 +ctivit!i

*lan de remediere individualizat +7, reevaluarea standardelor de calitate i a viziunii n urma evalurilor Cum apreciem calitatea unui mediu capabil s se autosus!in i s sus!in i sntatea uman" care sunt criteriile de evaluare7 3 legum mai artoas este i mai sntoas7 Cartofii cei mai mari sunt cei mai buni7 Care sunt calit!ile ce pot fi evaluate i care sunt cele despre care nu avem opinii clare dar care conteaz #n rela!ia noastr cu mediul7 3amenii care consum mult )ran sunt lacomi sau au o lips a unei substan!e sau compus c)imic ce este rar #n )rana c)imizat i de care organismul are total nevoie7 De ce ne sim!im bine atunci c&nd a-ungem s trim #n natur7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat ++, corectarea i completarea strate iilor de lucru din pro ram Cum putem gsi cei mai buni indicatori pentru binele general sau personal7 Care sunt necesit!ile noastre de baz" c&t ne cost acoperirea lor" care sunt necesit!ile induse i sugerate de pia! i c&t ne cost satisfacerea lor7 Ce ne face ferici!i" satisfacerea unor necesit!i sau #mplinirea unor idealuri sau !eluri #nalte7 Fericirea noastr depinde de al!ii sau doar de noi7 *utem tri numai pentru noi sau ne motiveaz binele general7 Cand un om poate considera c are o via! #mplinit" are aceasta legtur cu bog!ia sau puterea7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat +-, transferarea experienelor paralele provenite din alte surse Cum #nv!m de la natur i cum punem #n aplica!ie aceast #nv!tur7 De ce vec)ii egipteni considerau scarabeul" broasca" pisica sau crodilul ca fiind zei" ce au #nv!at ei de la aceste specii7 Cum #nv!m din e perien!a altora" dar din istorie7 De ce coala este un mediu de #nv!are" putem #nv!a de la colegi" de la profesori" din cr!i scrise de al!ii" de pe internet7 ,untem mai boga!i sufletete i mintal atunci c&nd #n!elegem realitatea mai bine7 .ste cunoaterea unul dintre scopurile vie!ii noastre7 De ce citim cr!i" #n!elegem prin citire c&te ceva din modul de g&ndire i e perien!a de via! a autorilor7 Cum putem e ploata mai bine informa!ia din natur" dar de pe internet" este internetul o imita!ie te)nologic uman a re!elei de comunicare din natur7 +ctivit!i *lan de remediere individualizat +., redefinirea pro'lemei n urma experienei acumulate pentru mrirea eficienei pro ramului/ Cum putem utiliza te)nologia pentru refacerea ec)ilibrului din natur" putem planta o pdure din crengile c&torva copaci tratate cu )ormoni de cretere7 *utem reface ec)ilibrul din natur cu a-utorul biodiversit!ii plantelor spontane sau cultivate7 .ste posibil s gsim modalit!i de a avea o recolt suficient" dar i divers care s se )rneasc din sol dar care s i )raneasc solul la r&ndul su7 De ce biomasa animal de pe terenurile nee ploatate agricol este de c&teva ori mai mare dec&t cea ob!inut de pe terenurile cultivate agricol7 Cum putem gsi re!ete de succes cu a-utorul internetului7

+ctivit!i *lan de remediere individualizat Dac planul general pe etape de desfurare a unui program educativ se poate proiecta pentru diverse grupuri !int" activit!ile i planurile de remediere sunt indivualizate sau dependente de condi!iile i cultura local *roblema emanciprii personalit!ii este legat direct #n aceast perioad de gsirea de instrumente necesare depirii pericolelor date de aceste crize i de ma imizarea posibilit!ilor de utilizare a poten!ialelor umane capabile s gestioneze sau s rezolve crizele curente$ "2emplu de curricul dedicat unui grup int la o anumit etap de v%rst

Capitole Curricula clasa a ==='a

@. perimentul /-oc0

,tructura de proiectare tematici pentru lectii

5@ ce se vede dincolo de ce este evident 54 descoperirea prin e periment 5A raspunderea fata de ceilalti din -oc 9/obiectele si actorii -ocului 93 procedurile -ocului 94 transferul de roluri

Competente specifice
1ealitatea > nevoia surs a realittii /dac ea este un instrument" etc$0 obiecte" fenomene care o constituie" descriere" proprietti Modelarea si intelegerea realitatii in formule comunicabile altora Dezvoltarea capacitatii de a proiecta mi-loace de interventie asupra realitatii

%eme de evaluare
Cu cine ne putem -uca7 Cu ce obiecte ne place sa e perimentam7 *entru cine este important -ocul7 *entru ce avem nevoie de e periment7 Cu ce mi-loace se poate realiza un e periment Cu ce scopuri e perimentam7 Cu ce rezultate se finalizeaza -ocul7 De ce suntem dependenti de e periment7 Cum se organizeaza un -oc 2nde se poate organiza un e periment7 Cand este oportun sa e perimentam7 Ce reguli aplicam in -oc7 Cu cine fac ec)ipa7 Cu ce reguli operam7 *entru cine stabilim reguli7 *entru ce ne atribuim sarcini7 Cu ce mi-loace prote-am pe ceilalti7 Cu ce scopuri atribuim sarcini individuale7 Cu ce rezultate raspundem la provocari7 De ce imitam pe altii7 Cum sunt acceptate regulile in grup7 2nde este necesara protectia celorlalti7 Cand este necesar sa lucram in ec)ipa7 Ce raspuns dam la provocari7

+ctivitati ,ecventiale
1eguli de -oc respectate 3rganizarea -ocului ,imularea situatiilor

+ctivitati creative
=ntuitia fenomenului 1olul de -oc Conducerea regulilor de -oc

4 Modelarea realitatii /creativitate0

5@ raspunsul la provocari 54 imitatia altora 5A lucrul in ec)ipa 9/ atribuirea sarcinilor individuale 93 prote-area celorlati in fata riscurilor 94 stabilirea regulilor modelarii

!%nd7 n ce conditii: Moment" modalitate" conditiile potrivite de interventie #n realitate T indicatori pentru a interveni corectK unde:" locul potrivit unei actiuni Dezvoltarea capacitatii de a finaliza o sarcina de lucru in parametrii stabiliti Dezvoltarea capacitatii de decizie in timp real adecvata necesitatilor curente

1esponsabilitatea individuala Calcularea riscurilor Morala si etica modelarii

Mai intai sa nu faci rau %ransferul de calitati :ucuria descoperirii

A Cercetare aprofundata /dezbatere0

5@ de ce e ista reguli in toate7 54 cum putem sa intelegem realitatea7 5A cand stim ca am inteles corect7 9/ care este rolul nostru in lume7 93 ce am vrea sa'i invatam pe altii din ceea ce stim noi7 94 ce cale vrem sa urmam in viata7

Metode" interventii" actiuni realizabile pentru #ndeplinirea dorintelor" intentiilor T prezentare" solutii posibile Dezvoltarea capacitatii de a proiecta performant instrumente de lucru Dezvoltarea capacitatii de evolutie si transcedere a gandirii

Cu cine se creeaza regulile de cercetare a relitatii7 Cu ce fel de invatatura ne alegem dupa ce cercetam realitatea7 *entru cine este esentiala intelegerea corecta7 *entru ce trebuie sa intelegem realitatea7 Cu ce mi-loace vrem sa'i invatam pe altii7 Cu ce scopuri ne cautam calea in viata7 Cu ce rezultate se valorifica intelegerea7 De ce vrem sa avem un rol in viata7 Cum se creeaza regulile7 2nde putem transmite altora ce stim7 Cand vor altii sa fie invatati7 Ce cale dorim sa urmam7 Cine sunt creatorii de reguli7 Cu ce instrumente incercam sa intelegem realitatea7 *entru cine este necesar sa gandesca in sabloane7 *entru ce vrem ca lumea sa fie mai altfel decat este7 Cu ce mi-loace poate fi creata o lume mai buna7 Cu ce scopuri folsim notiunea de frumos7 Cu ce rezultate se finalizeaza ideea de bun7 De ce consideram ca ceva este adevarat sau fals7 Cum ne putem depasi limitele7 2nde avem limitari in gandire7 Cand credem ca suntem stapanii lumii7 Ce greseli mari facem cand vredem ca suntem stapanii pamantului7 Cu cine ne place sa comunicam7 Cu ce fiinte putem comunica cu usurinta si de ce7 *entru cine este usoara comunicarea7 *entru ce folosim un limba-7 Cu ce mi-loace comunica alte fiinte7 Cu ce scopuri plantele dau flori cu parfum" culoare si gust7 Cu ce rezultate comunicam cu un animal" dar cu o planta7 De ce este necesar sa ne facem intelesi7 Cum ne realizam obiectivele7 2nde vedem cum comunica insectele7 Cand trebuie sa ne impunem punctul de vedere7 Ce fel de informatii sunt importante7

Ce se masoara si ce nu se masoara7 Cum putem aplica ceea ce stim7 Ce fel de informatii sunt sigure7

Cum intelegem alte fiinte7 Ce invatam de la alte fiinte7 De ce credem noi in adevar7

B nivelul de intelegere al realitatii /calitativ0

5@ ce reguli urmam in intelegerea realitatii 54 ce intelegem prin bun" frumos" adevarat7 5A poate fi ceva adevarat si fals in acelasi timp7 9/ cum am vrea sa fie lumea in care traim7 93 putem sa obtinem orice in viata sau avem limitari7 94 suntem stapanii lumii sau o parte din lume7

!u ce: 1esurse din realitate implicate" consumate" proprietti " transformri posibile folosite7 cu cine7 1etea umana" model organizatoric Dezvoltarea capacitatior de ordonare si organizare a sistemului social creind emotie artistica Dezvoltarea abilitatilor de a evalua dimensiunile si comple itatea unei probleme

Ce reguli ar trebui sa urmam cu totii pentru a avea o lume mai buna7 Ce calitati avem si le apreciem7 ,e a-uta vietuitorele intre ele7

Cum se inteleg vietuitoarele De ce cainele nu comunica cu pisica7 Cat de des ne inselam cand ceva fara sa cercetam7

C$ transmiterea informatiei /oral0

5@ cum ne'ar place sa se poarte oamenii7 54ce ar trebui sa facem ca sa a-ungem ceea ce dorim7 5A cand este bine sa vorbim7 9/cum ii intelegem pe altii7 93 ce facem noi pentru a fi intelesi7 94 cum apreciem o informatie" dupa ce criterii7

=ndicatorii care descriu realitatea si transformrile din ea T caracteristici calitative si cantitative ale realittii si ale transformrilor posibile Dezvoltarea capacitatii de adaptare si respectare a regulilor de lucru Dezvoltarea capacitatii de descoperire de noi sisteme de gandire

=nvatam sa observam cum comunicam Care sunt regulile politetii in comunicare7 Ce inseamna corectitudine" adecvare si aplicabilitate7

.ste posibila o lume a politetii si tolerantei7 *entru ce fel de lume ne pregatim" suntem gata sa o Felul in care vorbesti te fac esti$

F informatia /concreta atipica0

5@ cum intelegem limba-ul animalelor" dar al plantelor7 54 intelegem mai bine limba-ul animalelor sau animalele inteleg mai bine limba-ul nostru7 5A de ce toate fiintele reactioneaza bine la muzica de calitate7 9/putem interveni prin limba- personal in viata furnicilor7 93 cate limba-e stapaneste o furnica si ce stie sa comunice7 94 de ce gargarita este rosie cu puncte negre" ce vrea sa transmita prin culoare7

!e:- influenta e2terioar T =nfluenta" imperativul" presiunea realittii>familiei" societtii asupra omului T nevoia de a rezolva anumite probleme" oportunitti" beneficii" Eispite;7 cu ce mi<loace7 5ecesitatile de unelte specifice Dezvoltarea capacitatii de subordonare si auto' disciplinei in fata unor sarcini concrete Dezvoltarea capacitatilor de raspuns in timp real la solicitari dificile" crize" sau dezastre

Cu cine comunica insectele si de ce7 Cu ce mi-loace se realizeaza comunicarea7 *entru cine dau plantele fructe gustoasem colorate si parfumate si de ce7 *entru ce s'au creat limba-e specializate doar intre fiinte ce colaboreaza7 Cu ce mi-loace se poate realiza comunicarea7 Cu ce scopuri au creat plantele nectarul florilor7 Cu ce rezultate comunica albinele sau furnicile intre ele7 De ce atunci cand se intalnesc furnicile isi ating antenele7 Cum comunica insectele sau alte fiinte7 2nde lasa furnicile mesa-e7 Cand lasa furnicile mesa-e cu porunci sau indicatii7 Ce fel de mesa-e transmit furnicile sau alte fiinte prin miros sau prin culoare7 Cu cine ne asemanam in detaliile noastre de constructie fizica7 Cu ce instrumente isi atinge viata scopurile si faureste organe specializate7 *entru cine se creeaza adaptari ale organismului7 *entru ce ni se transforma corpul in timpul vietii7 Cu ce mi-loace atragem partenerii de viata7 Cu ce scopuri s'au creat dintele" ung)ia" solzul si pana7 Cu ce rezultate te)nice s'a finalizat crearea oc)iului7 De ce oc)iul nostru are lic)id in interior7 Cum a reusit viata sa creeze perfectiunea instrumentelor de lucru7 2nde gasim inteligenta in realizarea e istentei materiei vii7 Cand devine natura creativa7 Ce strategie foloseste natura pentru a'si adapta oranismele la medii noi7 Cine este cel mai bun profesor7 Cu ce metode ne putem antrena cel mai bine abilitatile7 *entru cine ne dezvoltam abilitatile" cui folosesc acestea7 *entru ce fel de informatii trebuie sa ne marim nivelul de atentie7 Cu ce mi-loace putem invata mai bine de la natura7

Cum isi coordoneza furnicile activitatea cu a-utorul limba-ului7 Cat de putrnica este o comanda data de matca7 Cum realizeaza furnicile o societate ordonata7 /de studiat pe youtube EantsU city<0

Ce intelegem prin limba-ul formelor" al miscarilor7 ,tim sa interpretam parfum cui se adereseza acestea7 *utem invata cum sa ne ma astfel incat sa aducem multumirea in -uru

G solutii te)nice /ingenioase0

5@ cum este construita o pana de pasare7 54 cand aparut oc)iul in evolutia vietii si unde s'a dezvoltat in forma actuala7 5A de ce ne sufocam daca ne tinem respiratia7 9/cat de perfect este realizat un fir de par pentru scopurile pentru care a fost proiectat7 93 de ce ne putem adapta la diverse medii de viata" dar prosperam in mediul in care ne'am nascut7 94 este natura inteligenta" cum invatam de la natura7

Dorinte" intentii" nevoi de a interveni> ameliora> sc)imba> actiona pentru satisfacerea lor ,' !ognitiv Dezvoltarea capacitatilor de solutionare a situatiilor curente Dezvoltarea capacitatilor de descoperire de noi solutii la probleme vec)i sau nou aparute

Cum ivatam sa observam ceea ce este relevant si esential7 Ce rol are antrenamentul in adaptarea organismului la medii diferite7 Cat de mult putem interveni in natura fara sa o dezec)ilibram7

+m putea creea un ou" avem dreptul sa distrugem ceea c nu putem creea7 Cum a evoluat oc)iul in isto vietii7 Cum s'au adaptat vetutoare medii de viata7

H optimizare /generalizare" e tensie laterala0

5@ cum ne putem dezvolta abilitatile personale7 54 cat de capabili putem deveni daca ne antrenam7 5A care sunt cele mai bune metode de antrenament7 9/cat de mult ne putem perfectiona abilitatile desi la inceput pare imposibil7 93 ce informatii sunt esentiale pentru a intelege o situatie data si a putea aplica intelegerea7 94 putem invata si de la

De ce: = determinarea interioar7 scopul ,atisfactiile ce pot fi oferite de realitate" probleme ce pot fi rezolvate" sau evitate" participare cu succes la relatii" etc T motivarea> cu ce obiective imediate7" influenta factorului eterogen si local" etape de evolutie Dezvoltarea capacitatii de a invata din e perienta altora si a lucra pe =nternet Dezvoltarea capacitatii de a

+m luat deciziile corecte" cum putem indrepta deciziile incorecte7 Cat de mult evolueaza intelegerea noastra daca am pus corect problemele7 Cum putem transmite altora intelegerea noastra7

2nde putem face cel mai m bine si merita sa ne dezvol abilitatile7

Cat de mult" cand si cum es bine sa ne antrenam abilitat

Cum putem aplica si inteleg strategiile de succes7

natura" in ce conditii7

optimiza deciziile luate in situatii diverse

Cu ce scopuri ne perfectionam mereu abilitatile7 Cu ce rezultate invatam de la natura daca stim sa observam ceea ce este relevant7 De ce este important sa separam esentialul de ne' esential7 Cum putem descoperi informatia relevanta7 2nde descoperim toata cunoasterea lumii7 Cand putem invata de la natura mai bine7 Care sunt cele mai interesante informatii pe care le stiti7 Cu cine putem initia cu usurinta un dialog7 Cu ce formule magice putem desc)ide un dialog7 *entru cine ne cautam mi-loace speciale de comunicare7 *entru ce scop este necesara folosirea formulelor de politete7 Cu ce mi-loace ne gasim cea mai buna formula de dialog7 Cu ce scopuri ne adaptam limba-ul7 Cu ce rezultate se finalizeaza utilizarea unui limba- corect si aplicat in dialog7 De ce nu se inteleg oamenii intre ei deseori7 Cum se produce sc)imbarea in bine a unui dialog7 2nde ne vine natural sa comunicam7 Cand trebuie sa ne fle ibilizam limba-ul7 Ce formula de dialog este cea mai folositoare7 Cu cine ne permitem sa ne manifestam emotiile7 Cu ce putem participa la diferite evenimente7 *entru cine intervenim in situatii delicate7 *entru ce avem nevoie de rabdare in intelegerea unei situatii7 Cu ce mi-loace depasim situatiile problema7 Cu ce scopuri ne cautam prieteni7 Cu ce rezultate se finalizeaza dusmania cu cineva7 De ce este necesar sa prote-am sentimentele altora7 Cum putem face bine cu discretie7 2nde ne gasim aliatii in depasirea unei situatii critice7 Cand este utila interventia noastra7 Ce influenta are

I dialog /spontan pe interes0

5@ cum arata formulele de politete si la ce sunt utile7 54 cum se creeaza un dialog intre doi oameni sau doua animale7 5A cumse realizeaza comunicarea in natura7 9/ cum initiem un dialog7 93 in ce fel ne adaptam limba-ul ca sa fim intelesi7 94 prin ce fel de mi-loace comunicam" in cate limba-e /gesturi" tonuri" mimica" etc0

%ransformri" sc)imbri posibile #n realitatea abordat" fenomene" interactiuni" etc$ T descriere" consecinte Sc&imbri7 transformri posibile Dezvoltarea capacitatii de a trai impreuna cu altii si in favoarea altora Dezvoltarea capacitatii de a lucra cu altii in modele organizate de lucru

Cum interpretam semnalele celorlalti7 Cum ne alegem cele mai bune cuvinte sau gesturi pentru a nu face rau celorlalti7" cat de tare depindem de informatia primita de la ceilalti7

De ce comunicam mai usor cainii decat cu furnicile7 Cum facem sa ne iubesca u caiine sau o furnica" avem nivel de succes in ambele s Care sunt semnalele de peri natura in limba-ul culorilor formelor7

@9 nivelul de finete al simbolisticii /trairi0

5@ cum ne manifestam emotiile7 54 cum participam la diferite evenimente7 5A cand si cum intervenim in desfasurarea unui eveniment7 9/ ne speriem cand nu intelegem ceva sau studiem cu rabdare pana descifram situatia7 93 putem face binele cu discretie" este mai eficient in acest fel7 94 cum putem prote-a sentimentele altora7

!um: 1esurse umane interventiiD T cunostinte" deprinderi " operatii necesare pentru interventii cu succes" #nvtarea lorK in ce limite:" gradul de aplicabilitate a solutiilor sau operatiilor Dezvoltarea capacitatilor de ascensiune in ierar)ia sociala si economica Dezvoltarea capacitatilor de participare la viata sociala si de rafinare a vietii personale

Cand simtim nevoia sa ne sfatuim cu altii7 Care sunt caracteristicile ce ne aseamana sau ne deosebesc7 Cum actioneaza prietenii intre ei" dar dusmanii7

Cat de importante sunt emo pozitive pe care le creem al De ce este bine sa daruim a place si noua7 Cum putem ec)ilibra o situ tensionata7

@@ progres inventivitate /3riginalitatea solutiilor0

5@ ce ar trebui facut pentru a avea o lume mai buna7 54 cum putem colabora la rezolvarea unor probleme dificile7 5A ce putem invata din istorie pentru a nu mai repeta aceleasi greseli7 9/ cum putem sa ne marim gradul de perceptie al realitatii sociale si al naturii7 93 ce solutii interesante ati gasit si cui le'ati transmis7 94 ce credem noi despre progres si cat de importanta este inventivitatea in descoperirea solutiilor la problemele actuale7

=ndicatorii privind nevoile" dorintele" si posibilittile de a fi satisfcute" intensitatea" importanta" costuri calitatea" eficienta" costul" durata" nivel dificultate" efortul necesar Dezvoltarea capacitatilor de perfectionare continua de'a lungul vietii Dezvoltarea capacitatilor de interventie in functie de necesitatile si regulile e istente

manifestarea emotiilor in relatiile noastre cu altii7 Cu cine putem colabora pentru o lume mai buna7 Cu ce mi-loace se pot indrepta problemele curente7 *entru cine trebuie sa ne marim gradul de intelegere al realitatii7 *entru ce fel de situatii trebuie sa ne pregatim din vreme7 Cu ce mi-loace se poate rezolva inventiv o situatie7 Cu ce scopuri cautam progresul in toate7 Cu ce rezultate se finalizeaza progresul te)nologic7 De ce este necesar sa gandim responsabil cand punem problema progresului7 Cum se transmit solutiile interesante7 2ndeeste esentiala inventivitatea7 Cand este necesar progresul7 Ce solutii inventive au asigurat progresul pana acum7

Ce caracteristici sunt importante si este necesar sa le urmarim pentru a avea o imagine mai buna despre lume7 Cum invatam sa aplicam solutiile bune la situatii de viata7 Ce inseamna progresul si cum se poate realiza fara sa dezec)ilibreze natura si societatea7

Cum ne putem organiza si c actiuni putem face pentru a a-uta lumea in care traim7 =n ce fel ne putem implica i actiunile promovate de altii Cum identificam solutia un si cum o punem in aplicare7

@4 curiozitate /enciclopedie0

5@ ce subiecte mari de interes avem in acest moment7 54 ce legi guverneaza lumea7 5A cum ne putem bucura de intelegerea altora si cum putem transmite intelegerea noastra7 9/ ce fel de cunostinte ne creeaza cea mai mare bucurie7 93 de ce ne place sa citim informatii interesante7 94 care este rolul nostru in lume si pe planeta7

!are: =dentificare" metode selectie" operatii" interventii" modalitti optime de actiune pentru satisfacere nevoi" cum evolueaza: Care a fost modelul de evolutie in timp al fenomenului sau conceptului Dezvoltarea capacitatilor de comunicare cu altii si de a intelege multiculturalismul Dezvoltarea capacitatilor de aprofundare a intelegerii realitatii si de descoperire a legilor ei de organizare si functionare

Cu cine colaboram cel mai bine cand cautam informatii7 Cu ce instrumente descoperim legile universului7 *entru cine este esentiala transmiterea informatiilor intr'un stil ce nu creaza dificultati in intelegere7 *entru ce ne intereseaza anumite domenii si subiecte7 Cu ce mi-loace ne putem satisface curiozitatea si dorinta de cunoastere7 Cu ce scopuri ne cautam mereu domeniul de pasiune7 Cu ce rezultate se finalizeaza cautarea informatiilor7 De ce suntem sensibili la anumite tipuri de informatii7 Cum reusim sa ne formam o viziune asupra lumii7 2nde gasim informatia de care avem nevoie7 Cand putem comunica cel mai bine cu altii7 Ce ne bucura cel mai tare cand ne impartasim cunostintele7

De ce ne pasioneaza anumite domenii7 Cand o informatie este interesanta7 .ste bine ca sa traim cu un rost pe lume sau este bine sa profitam de orice ne asigura o placere7

De cand ne pasioneaza anum domenii7 . ista legi de guvernare a l nu le stim7 Dece neintelegerea provoac probleme si genereaza situa dificile7

!oncluzii 1eformele educa!ionale pe care le impun etapele de dezvoltare ale umanit!ii de la acest moment i crizele adi!ionale generate pot fi duse la bun sf&rit doar prin reconceptualizarea educa!iei i orientarea sa ctre individ$ n acest conte t educarea utilizrii instrumentelor de g&ndire i a ec)ilibrului i armoniei personalit!ii umane devin factorii cu cea mai mare pondere"

superioar memorrii de cunotin!e teoretice fr aplicabilitate imediat$ ,altul #n cunoatere pe care l'a fcut omenirea pe plan tiin!ific i te)nologic trebuie s fie urmat de un salt similar #n evolu!ia personalit!ii umane pentru a nu mri prpastia dintre necesit!ile umane tot mai mari ce epuizeaz tot mai mult planeta *m&nt$ Marele efort de sc)imbare a paradigmei educative se poate face nu doar prin acumularea de cunotin!e ci mai ales prin sistematizarea i orientarea eforturilor de dezvoltare a personalit!ii" mai ales datorit faptului c internetul ne scutete la momentul actual s cutm cunotin!ele #n mod aleatoriu$ .ste foarte posibil la acest moment s se creeze mecanisme de educare online ce pot conduce la acumulri de cunotin!e cu respect fa! de profilul de personalitate al elevului" aceste mecanisme permi!&nd eliberarea profesorului de necesitatea predrii i orient&nd eforturile ctre dezvoltarea personalit!ii$ 2n e emplu #n aceast direc!ie este dat mai -os$ !urricula online i asigurarea calitii PA$?"A * +sigurarea calitatii in educatie se face pe mai multe directii" una dintre cele mai importante fiind proiectarea continuturilor curriculei$ =n definitia curriculei sunt incluse planurile de invatamant" programele analitice" materialele de instruire scrisa sau online" stilurile de predare" obiectivele si competentele asteptate" metodologiile de evaluare$ Din acest motiv este necesara o abordare cu o viziune unitara asupra problemei curriculei ce permite asigurarea calitatii in educatie$ Proiectarea planurilor de invatamant *lanul de #nv!m&nt poate fi considerat cel mai important produs al demersului de optimizare curricular$ *lanul de #nv!m&nt stabilete D a0 finalit!ile i obiectivele generale ale pregtirii K b0 competen!e i standarde ale pregtiriiK c0 structura con!inuturilor pregtiri" grupate modular" sub form de discipline" inter' sau transdisciplinar etc$K d0 ealonarea pregtirii #n timp" cu precizarea e pres aD succesiunii situaiilor de nvare /situaia de nvare reprezint un context peda o ic creat de aciunea conju at a urmtorilor factori8 - sarcina de nvare9 - cunotinele i a'ilitile pe care le posed elevul, cerute de rezolvarea sarcinii de lucru9 - o'iectivele de nvare9 - o'iectivele de formare relative la sarcin9 - unitatea de timp9 - resursele mediului fizic n care are loc nvarea9 - contextual relaional creat n jurul sarcinii de nvare/ O situaie de nvare optim structurat din punct de vedere lo ic, psiholo ic i peda o ic determin la nivelul elevului o experien de nvare Experiena de nvare pedagogic este o component a curriculum"ului care se refer la nivelul de interiorizare a situaiei de nvare reprezent!nd o achiziie n plan personal a elevului, care se o'iectiveaz ntr"o modificare n sens pozitiv a structurilor co nitive, afective sau psihomotorii,/ durata minim i ma im a pregtiriiK structura anilor colariK e0 sistemul de acces i finalizare a pregtiriK f0 modalit!ile de evaluare a competen!elor i standardele pregtirii pe parcurs i finale$

3bserva!ieD $lanul de nvm!nt tre'uie s reflecte inte ral principiile curriculum"ului educaional, exi enele de proiectare curricular i exi enele de reform curricular/ n general un plan de #nv!m&nt con!ine D /' un core curriculum format din discipline K 3' un curriculum secundar" alctuit din discipline op!ionale i facultative$ Dac #n anii UI9 a e istat tendin!a de a se deplasa de la curriculum'ul centrat pe discipline la curricula fuzionate pstr&nd core curriculum" astzi eforturile se #ndreapt spre #nlocuirea curriculum'ului unidimensional cu curricula centrat pe multi"dimensional man$ *lanurile de invatamant trebuie orientate astfel incat sa raspunda nevoilor de educare pentru rezolvarea in ordine a problemelor globale" regionale" nationale" locale si individuale$ *e masura ce evolueaza catre individual creste numarul de optiuni posibile" cel mai mic numar de optiuni fiind prins in curricula nucleu$ C)iar si in conditiile curriculei nucleu se cer respectate obiectivele cadru de tip formative ale 2." aceste obiective fiind minimale ca nevoie de respectare" ele putand fi completate cu obiective specifice pentru diferite tipuri de curricule$

3 analiza a problemelor ce genereaza probleme globale ne directioneaza catre nevoia de dezvoltare de curricula pe ecologie si managementul dezastrelor" economie'finante si managementul crizelor" comunicare si multiculturalism" psi)ologia stilurilor de gandire caracterizand diferite culturi" dezvoltarea abilitatilor de gandire si aplicare a gandirii pe cazuri concrete" etc$ =n cazul nevoilor generate de programele nationale se cere curricula pentru dezvoltare comunitara" comportament pe piata muncii" comportament proactive si leaders)ip" antreprenoriat si inovare" educatie financiar'bancara" etc$ (a fiecare nivel de dezvoltare de curricula aceasta trebuie structurata astfel incat sa pregateasca tinerii pentru a putea rezolva problemele concrete generate de evenimentele diverse prin care trecem$ =n proiectarea oricarei curricule trebuie pornit de la lista competentelor pe care le asteptam a fi obtinute de educabili dupa parcurgerea ciclului pentru care a fost proictata curricula$ =n invatamantul formal scolar lista competentelor c)eie agreata de 2niunea .uropeana este un bun punct de plecareD a$ !ompetente de comunicare n limba materna si n doua limbi de circulatie internationala> b' !ompetente fundamentale de matematica7 stiinte si te&nologie>

c' !ompetente digitale @de utilizare a te&nologiei informatiei pentru cunoastere si rezolvarea de probleme(> d' !ompetente a2iologice sau de valorizare @necesare pentru participarea activa si responsabila la viata sociala(> e' !ompetente pentru managementul vietii personale si al evolutiei n cariera> f' !ompetente antreprenoriale> g' !ompetente de e2presie culturala> &' !ompetente de a nvata pe tot parcursul vietii$ Competentele specifice trebuie apoi listate si detaliate pe discipline si niveluri de invatamant$ +bia apoi trebuie decise continuturile" abilitatile si atitudinile asteptate$ Curriculumul scolar nu trebuie proiectat intr'o singura variant si" mai grav" in varianta ma imalista$ .ste util sa e iste trei variante" minima" medie si ma imala" iar decizia folosirii uneia dintre cele trei variante sa apartina profesorului$ ,e poate lucra c)iar in aceeasi clasa pe variante diferite de curricula" pe grupe de elevi$ Curricula ma imala" aprofundarea" se poate utiliza la cercurile de elevi" in cadrul CD, /Curriculum la dispozitia ,colii0$ n cazul acesta" sensul aprofundrii nu este cel din Curriculum'ul la Decizia Vcolii #n care aprofundarea se aplic numai #n cazuri de recuperare pentru elevii care nu reuesc atingerea nivelului minimal al obiectivelor din programele colare ale anilor anteriori$ ,ensul aprofundarii in cazul performantelor urmarite prin curricula este de desc)idere de noi campuri de cunoastere specifica dezvoltarii de pasiuni pe anumite directii de studiu$ =nsusirea curriculei minimale este suficienta pentru obtinerea mediei F$ *roiectarea curriculara nu trebuie" in orice caz" sa fie redusa la concepte$ .ste marea eroare care s' a facut pana in prezent$ ,unt obligatoriu de adaugat cel putin trei componente" la fel de importanteD modelarea" /rezolvarea unor situatii concrete din viata reala cu instrumentele furnizate de disciplina respectiva0" dialogul stiintelor @incursiuni in alte discipline stiintifice" te)nice0 si invatarea individuala /crearea abilitatilor de autoformare continua0$ Fara aceste noi dimensiuni ale proiectarii curriculare nu se poate trece la o noua paradigma curriculara$ (istarea abilitatilor si atitudinilor asteptate trebuie de asemeni sa tina cont de gradele de libertate acordate profesorilor$ =n primul rand trebuie sa aiba trei nivele de comple itate" minim mediu si ma im /aprofundare0" si sa cuprinda itemi din cele patru componente ale curriculeiD concepte" modelare" incursiuni in alte discipline" invatare individuala$ Capitolul de evaluare va contine de asemenea itemi din cele I categorii de curricula /concepte' nivel minim" concepte'nivel mediu" $$$ $ invatare individuala'nivel mediu" etc$0 Algoritmul de proiectare al continuturilor pe directie de curricula Curricula necesara dezvoltarii programelor locale trebuie de asemenea orientata astfel incat sa permita transferul de la un domeniu luat in consideratie la rezolvarea unei probleme concrete$

Modelul prezentat anterior da fluenta informatiei si permite orientarea aplicativa a curriculei astfel incat sa permita formarea de abilitati necesare rezolvarii problemelor din domeniul de aplicatie pornind de la cunostintele din domeniul orientabil$ 2n e emplu in acest sens este urmatorulD ,a luam drept domeniu orientabil matematica si ca domeniu de aplicatie managementul crizelor$ Desi sunt doua directii aparent fara nici o legatura e ista cone iuni ce pot permite crearea unei curricule" pe care le putem obtine cu putina atentie si e perienta$ ?om lua sursa matematicii ;+< ca fiind data de masura si logica proceselor" senzorul matematicii ;:< ca fiind dat de capacitatea masurabila de modelare a realitatii" iar decidentul matematicii ;C< dat de portofoliile de te)nici de abordare a realitatii$ *entru managementul crizelor vom lua ca sursa ;W< procesele generatoare de crize" ca sensor ;X< evaluatorii generali a crizelor" iar pentru decidentul ;Y< vom lua tipurile de catastrofe ce sunt provocate de evolutia crizelor$ 3biectele generate vor fi urmatoareleD ;+Y< generat de catre ;+<" masura si logica proceselor si de ;Y<" tipurile de catastrofe va caracteriza modul in care oamenii prin utilizarea unor instrumente de gandire ce nu corespund cu cele ale naturii au provocat aceste crize$ 2n e emplu in aceasta directie este dat de logica liniara si gandirea di)otomica ce a inlocuit intelegerea comple itati fenomenelor cu un simplu act de masurare si comparare" cu consecinte catastrofale in intelegerea impactului produs de oameni asupra altor medii$ ;Y:< generat de ;:<" capacitatea masurabila de modelare a realitatii si de ;Y<" tipurile de catastrofe va" va caracteriza tipurile de reactii comportamentale pe are le au diverse categorii de oameni invatati sa masoare si evalueze anumite aspecte ale realitatii in diferite tipuri de impre-urari$ E:W< generat de E:<" capacitatea masurabila de modelare a realitatii si EW<" procesele generatoare de crize va caracteriza noi modalitati de gandire ce ne pot permite intelegerea comple itatii si dinamicii crizei" precum cele obtinute prin aplicarea stiintelor comple itatii" logicilor neliniare" ciberneticii" etc$ EWC< generat de EW<" procesele generatoare de crize si de EC<" portofoliile de te)nici de abordare a realitatii" va caracteriza posibilitatile te)nice de obtinere de te)nologii cu feedback la mediu" precum si noile modalitati de evaluare calitativa si comple a a relatiilor generatoare de crize$ ECX< generat de catre EC<" portofoliile de te)nici de abordare a realitatii si de EX<" evaluatorii generali ai crizelor" va caracteriza noile tendinte de abordare contabila" precum contabilitatea verde" limitele acestora si pragurile critice ce nu permit gestinarea momentelor de criticalitate si vor desc)ide caile e perimentului si a noi abordari privitoare la crize$ EX+< generat de catre EX<" evaluatorii generali ai crizelor si E+<" masura si logica proceselor va caracteriza influenta modului in care masuratorile inadecvate conduc la politici gresite ce determina consecinte catastrofale in conditii de criticalitate$ 3 tabla de materii pentru acest tip de curricula va avea capitolele puse in ordinea urmatoareD '+" teoriile de masurare si algoritmizare din matematici '+Y" adecvarea logicilor gandirii matematice la intelegerea comple itatii si dinamicii crizelor 'Y" tipurile de catastrofe generate de crize

'Y:" reactii comportamentale de raspuns la crize generate de algoritmii de gandire uzuali dintr' o cultura data ':" capacitatea masurabila de modelare a realitatii ':W" caracteriza noi modalitati de gandire ce ne pot permite intelegerea comple itatii si dinamicii crizei" precum cele obtinute prin aplicarea stiintelor comple itatii" logicilor neliniare" ciberneticii" etc$ 'W" < procesele generatoare de crize 'WC" posibilitatile te)nice de obtinere de te)nologii cu feedback la mediu" precum si noile modalitati de evaluare calitativa si comple a a relatiilor generatoare de crize 'C" portofoliile de te)nici de abordare a realitatii$ 'CX" noile tendinte de abordare contabila" precum contabilitatea verde" limitele acestora si pragurile critice ce nu permit gestinarea momentelor de criticalitate si vor desc)ide caile e perimentului si a noi abordari privitoare la crize$ 'X" evaluatorii generali a crizelor 'X+" influenta modului in care masuratorile inadecvate conduc la politici gresite ce determina consecinte catastrofale in conditii de criticalitate$ =n interiorul fiecarui capitol se vor cauta cele mai indicate continuturi pentru aplicarea matematicilor optime la necesitatile caracteristicilor crizelor comform cu obiectivele capitolelor$ *e de alta parte trecerea de la un capitol la urmatorul se va face urmarind anumite obiecte concrete identificabile ce vor fi urmarite in elaborarea programului de evaluare continua$ *entru realizarea acestui obiectiv vor fi necesare atat capacitati profesionale din educatie pe fiecare domeniu de curricula cat si programatori =% ce vor lucra conform specificatiilor$ Modelul poate fi aplicat pe orice a a cu capetele Edomeniu orientabil< si Edomeniu de aplicatie< si poate fi prin practica utilizat la dezvoltarea de curricule pe toate directiile si cu toate desc)iderile$ +cest model de proiectare de curricula mai are si un alt avanta-" acela al coerentei logice si aplicative a proiectarii ce conduce la motivarea catre invatare a elevilor si implicit conduce la micsorarea lipsei de motivatie si scaderea abandonului scolar$ Modelul permite de asemenea identificarea legaturilor logice dintre continuturile a doua varfuri apropiate ale )e agonului stelat" ceea ce permite identificarea competentelor specifice ce trebuiesc evaluate utilizand materialul din capitolul generat de continuturile varfurilor apropiate ale )e agonului stelat$ *e de alta parte continuitatea logica a unei curricule se poate completa cu o continuitate logica a ansamblului curriculei daca se tine seama de orizonturile de interes specifice fiecarei varste mentale in parte si se proiecteaza astfel de curricule specifice ce raspund la intrebarile specifice varstelor mentale$ 2n e emplu se afla in ceea ce urmeazaD "ducatie atitudinala fata de comunitate7 cultura7 natiune !urricula pentru copii din comunitatea rroma *opulatiile ce provin din alte culturi initiale decat populatia gazda intampina anumite dificultati de adaptare din cauza distantelor culturale$ Cunoasterea acestor distante culturale si intelegerea mecanismelor culturale proprii creeaza in primul rand la copii posibilitatea alegerii drumului in viata" cat si posibilitatea de a descoperi o lume noua pe care ti'o poate oferi educatia in spiritul altor traditii culturale$ *erformantele unor persoane tin in primul rand de modelul de evaluare cultural" adaptarea tine in primul rand de respectarea unor norme din cultura gazda si de obtinerea unor performante ridicate plecand de la acesta intelegere$ 2n e emplu" in orice copil rrom lingurar se afla un posibil fauritor de viori" un ,tradivarius$ *entru a se obtine aceasta performanta e traordinara trebuie doar ca standardele de lucru" cerintele meseriei de fauritor de viori" sa nu fie contrare standardelor fauririi de linguri" sa le se prezinte maseria de fauritor de viori ca fiind dorita de catre fauritorii de linguri$ *osibila

problema" intre lingurari si violonisti ar putea e ista un vec)i conflict de subordonare dat de castele diferite din care provin" ceea ce poate creea intoleranta fata de profesia de fauritor de viori$ Conflictul poate fi de mult uitat" insa intoleranta poate fi pastrata cultural" ceea ce poate fi depasit printr'o intelegere datorita unei curricule a problemei$ ,e poate miza pe dezvoltarea in aceasta meserie" deoarece simtul lemnului este la fel cultivat la fauritorii de viori si la lingurari$ +cest e emplu arata de ce este necesara o educatie specifica nevoilor de evolutie a fiecarei etnii" daca aceasta forma de educatie se va practica in scoli" raspunzand astfel necesitatilor concrete de adaptare culturala si de performanta a copiilor rromi" atunci acestia vor veni la scoala pastrandu'si si cultura proprie" dar reusind sa folosesca abilitatile lor inascute sau dobandite in cadrul propriei culturi" pentru dezvoltarea personala$ 2n e emplu de curricula destinata acestui scop este modelat mai -os in tematicile ma-oreD

%ematica capitolului 3riginea culturii rroma" legenda lui +soka" sistemul de caste in =ndia traditionala

%oleranta sau intoleranta la sc)imbare in culturile traditionale

%ematicile lectiilor Cultura initiala" refle e culturale din perioada tranzitiei si migratiei" respectul fata de culturile asociate pe perioada migratiei" de ce migratia a avut loc" legenda tarii mitice" de ce ultimii rromi veniti odata cu imperiul turcesc sunt creatori de manele" cum arata alte traditii culturale" folclor rroma de influenta rusa" cum cantau la inceputul migratiei$ %raditiile si imprumutul traditiilor de la alte popoare" pomana" ursitorile" traditii indo' europene" portul traditional si legenda lui +soka" caste inferioare /impure0" parti ale corpului impure sau pure" lic)ide ale

corpului pure sau impure" zeii vec)i si felul in care au fost preluati in culturile gazda /5aiba)0" toleranta la alte culturi si izolarea culturala$ ,istemul social si rezistenta la sc)imbare %raditii si obiceiuri" taboori si ritualuri" sau adaptare conservarea traditiilor si eliminarea celor care calca traditiile" izolarea culturala si sabloane comportamentale ritualice" modalitati de recunoastere" colaborare si concurenta in interiorul uniunilor culturale" ierar)ii intre culturi si dreptudi de actiune plecate din legenda lui +soka$ 3biceiuri culturale traditionale rrome" Cultul soarelui" al lunii" al stelelor" al istoria lor" credinte cutitului" specifice diferitelor caste provenite din trupul lui +soka" traditia mandragorei" ritualuri de divinatie" de alungarea g)inionului" modul in care sunt privite de alte culturi /scuipatul de deoc)i" scuipatul in gura pentru binecuvantare" stropitul cu lapte de mama" aruncarea blestemului prin stropitul cu urina" etc0 Cum se evalueaza politetea in cultura %oleranta totala si cultivarea calmului si traditionala indiana detasarii" simtul timpului oriental" vegetarianismul si cultul vacilor" respectul fata de orice forma de viata" pornite de la +soka regele mitic$ Motivul epurarii castelor ce nu au respectat regulile noii religii$ =nferioritatea de casta transmisa prin limba- la unele categorii de rromi" de ce unii rromi vorbesc urat" modalitati de recunoastere reciproca prin limba- verbal" gestic" comportamental ritualic$ 1elatii de subordonare" sefi si lideri ,istemul de gestiune aactivitatilor sociale" cum rata un sef" ce atributii are un sef" cum se selecteaza un sef" rolul aurului ca simbol al castei superioare" de ce nu se admit lideri in culturile traditionale" de ce lipsa de lideri conduce la migratie si la neadaptare si neintegrare culturala" liderii si tranzitia la o casta superioara" razboiul intre caste$ %raditiile unor caste din =ndia De ce unii rromi prefera saracia si locuire in colibe de lut" altii construiesc palate" imaginea publica si aparteneta la o casta sau alta" decizia politica la rromi" tendintele de emancipare culturala" adaptarea la alte culturi si integrarea in alte standarde culturale" elinerarea de vec)ile traditii" riscurile ramanerii in cadrul vec)ilor traditii si reactia altor culturi fata de obiceiurile culturiilor nou venite$ ,ituarea unor caste din populatia rroma fata 1espectul sau parazitarea altor culturi" ce se de alte culturi intelege prin standarde de calitate in diferite culturi si legenda lui Nristos si a fierarului rrom" dispretul sau aprecierea

(egile lui Manu si inceputurile emigratiei unor caste" epurarea comporatamentala

+daptarea la sc)imbare sau conservatorismul traditiilor

.valuarea raspunsului social la sc)imbarea traditiilor

.volutia diferitelor culturi rroma la sc)imbarea si dezvoltarea culturala

culturala in lumea multiculturala" traditia libertatii si a supunerii fata de reguli proprii sau straine$ Marii lideri ai istoriei si modul in care au sc)imbat lumea lor" respectul fata de liderii iluminati" alugarea celor ce nu au dorit sc)imbarea" inceputul migratiei" dezvoltarea de forme de economie proprie" conservarea e istentei tribale prin comportament specific" inacceptabil pentru alte culturi De ce sefii alunga posibilii lideri locali" conservarea traditiilor ca asigurare pentru e istenta in continuare a sefilor si a sistemului de administrare traditional al simbolurilor puterii" goana dupa bani si putere" aacesul social in structura altor culturi si recunoasterea membrilor culturii rroma a celor proveniti din sanul ei" dar evoluand in cultura gazda 1aspunsul social la sc)imbare in functie de nivelul de superioritate sau inferioritate al castelor initiale" evolutia culturala si performanta culturala" suntem prizonierii propriilor traditii sau avem libertatea de evolutie proprie 7 Marii artisti sau marii oameni de cultura" dezvoltarea acestora in afara culturii traditionale" marii mestesugari sau transmitatori de traditii" dezvoltarea lor in cadrul culturii traditionale" nivelul de cultura initiala si dezvoltarea personalitatilor" sc)imbarea si evolutia unei culturi" istoria evolutiei diferitelor culturi rroma" rezultate istorice$

1ormarea profesionala ceruta de noua curricula Devine evidenta necesitatea ca in paralel cu proiectarea de curricula sa se faca si cursuri de formare profesionala cu cadrele didactice orientate pe largirea campului de competente psi)o' pedagogice care vor permite adecvarea stilurilor de predare cu stilurile de invatare ale elevilor" pe largirea campurilor de cunoastere din alte domenii cone e" pe utilizarea aplicatiilor =% si a programelor multi'media si pe marirea nivelului de autonomie decizionala care sa le permita crearea de programe educative specifice solicitate de conditii specifice$ =n parallel cu ofertarea de cursuri vor fi construite si matricile de evaluare" evaluarea continand si proiectele practice de dezvoltare de curricula sau de proiectre a unui program educativ in conditii date$ +ceste cadre didactice vor deveni e pertii in educatie capabili sa difuzeze in mediul eduativ noile curricule si sa organizeze local transferul de bune practici$ !urricula online Curricula online are in particular si posibilitatea atingerii simultane a mai multor nivele de aprofundare datorita posibilitatii intrarii in materiale aditionale la dorinta cititorului$ De asemenea

poate beneficia si de motoare automate de evaluare a nivelului de intelegere si de orientare catre capitolele mai putin intelese" eventual c)iar cu un alt set de aplicatii$ +ceste aplicatii vor permite punerea in practica atat a programelor de recuperare a invatarii" cat si a programelor de accelerare sau aprofundare a invatarii" precum si a programului de imbogatire a cunoasterii prin desc)iderea curiozitatii pe noi domenii de lucru$ Platforma *? Din punctual de vedere al platformelor =% necesare introducerii acestor aplicatii de evaluare si directionare continua pentru curricula online" putem spune ca acestea vor trebui sa fie de un inalt nivel te)nic$ *utem de asemenea afirma ca marele efort de introducere a aplicatiilor online va sta nu doar in proiectarea de curricule specifice directiilor si etapelor de varsta care sa se coreleze intre ele ci mai ales in corelarea cunostintelor din curricula cu sistemul de testare'orientare si desc)idere de link'uri online pentru aprofundarea cunostintelor$ *latforma =t necesara unei curriclue online eficiente are nevoie sa asigura un numar de specificati instrumentale care vor conduce de asemenea la un numar de instrumente de lucru dupa cum urmeazaD 'asigura contacte multi'media" cursuri online" conferinte online" baze de date separate pentru fiecare utilizator si protectia informatiei 'asigura o biblioteca online ce se poate completa in mod continuu de catre utilizatori 'asigura posibilitati de comunicare selectiva ce creeaza instrumentul necesar pentru aplicati de tipul mentoring online" tutoring online" sau comunicare peer to peer 'asigura evaluarea continua a cunostintelor dobandite prin seturi de itemi ec)ivalenti" aceasta evaluare se concretizeaza prin orientarea educabilului catre capitolele mai putin insusite pe care le poate reanaliza la voie$ 'memoreaza traseul de invatare raspunsuri bune sau gresite la itemi de evaluare cu caracteristici cuantificate$ +ceasta permite analiza automata a datelor psi)ologice ce permit orientarea profesionala a educabililor catre domeniul de ma ima abilitate personala 'permite studiul oricarei curricule pornind de la oricare capitol si orienteaza in urma testarii educabililor asupra capitolelor ce nu sunt suficient de bine intelese$ 'desc)ide posibilitatea aprofundarii subiectului prin desc)iderea de link'uri din alte baze de date online$ 'are o interfata prietenoasa si este usor de utilizat 'raporteaza automat la cerere traseele si performantele evaluate pentru fiecare educabil la o anumita materie" permitand astfel estimarea automata a progresului scolar$ *utem estima ca de indata ce sistemul se va implementa in scoli cu a-utorul e pertilor formati in educatie se va mari interesul pentru invatare alternative si posibilitatea de absolvire a scolii prin adaugarea la portofoliul individual al elevilor si a cursurilor informale sau nonformale parcurse si testate prin formele de educatie online$ Daca aceste forme moderne de educatie online vor intra in scoli si vor fi practicate de catre cadrele didactice si de catre elevi" va dispare si fenomenul abandonului scolar$ Modul in care se structureaza curricula online este evident mai comple decat curricula e pozitiva" insa realizarea urmeaza aceleasi principii de baza$ Mai mult de atat" curricula online poate dezvolta capacitati cognitive superioare decat cea e pozitiva atunci cand profesorii sunt bine instruiti in realizarea si utilizarea acesteia$

!urricul destinat dezvoltrii capacitilor de g%ndire

. traordinarele evolu!ii #nregistrate pe plan mondial ' mai ales #n ultele dou decenii #n domeniul te)nologiei informa!iei ne conduc rapid i ine orabil la sistemul de educa!ie online #n care fiecare copil poate s gseasc pe web oric&t informa!ie dorete" iar rolul profesorului fa! de ucenicii si se modific #n mod fundamental" de la principalul Zfurnizor de informa!ieP la principalul Zconsilier de carierP$

Cum aceast sc)imbare este de neevitat" singura solu!ie corect este s direc!ionm copiii astfel #nc&t ei s poat i s tie s utilizeze #n mod c&t mai inteligent re!eaua =nternet" iar aceasta presupune dezvoltarea unei g&ndiri comple e$ !emele de curricul mai -os men!ionate sunt destinate dezvoltrii g&ndirii comple e" motivate" focalizate pe g&ndire detaliat" dar i vizionar$ Diferen!a dintre o curricul ce aduce doar experiene i una ce formeaz stiluri de !ndire este esen!ial #n aceste abordri curriculare$ %ematica de mai -os este g&ndit astfel #nc&t s permit atingerea acestor obiectiveD Cum s utilizm =nternetul pentru a cuta i gsi informa!ie pertinent Care sunt regulile de comunicare #n diferite culturi sau #ntre diverse specii Ce sunt tradi!iile i obiceiurile" valorile i e perien!ele Ce sunt i cum se ob!in comunicarea creativ i inventivitatea Cum evalum realitatea" ce sunt principiile de g&ndire i mecanismele de decizie Care sunt rela!iile cu mediul natural" te)nologic i social" ce sunt antreprenoriatul de mediu" antreprenoriatul social" antreprenoriatul te)nologic Cum #n!elegem realitatea /prin tiin!ele vie!ii i tiin!ele e acte0 Ce este transferul de structur /#n bionic" tiin!ele comple it!ii0 Ce #n!elegem prin simboluri" cutume" tabuuri" abloane ritualuri

Ca abordare" orice tematic particular #ntr'un produs e'learning trebuie s permit #nsuirea de cunotin!e" gsirea de informa!ii de ctre fiecare elev" dezbateri pe teme date de ctre fiecare subiect" acolo unde e ist suficient material str&ns" evaluare continu i evaluare la momente predeterminate" c&nd s'a str&ns suficient informa!ie$ *e de alt parte curricula trebuie s poat fi parcurs" fr a deveni discontinu" de ctre oricine" #n func!ie de interesul propriu al copilului" iar testrile s fie finalizate cu orientri ctre domeniile #n care copilul are capacitatea de a ob!ine performan!e bune$ %estrile trebuie" de asemenea" s direc!ioneze automat copilul ctre zonele unde" intr'un sistem de evaluare prin bife" a demonstrat c nu are materia suficient de bine #n!eleas" eventual pe un alt traseu de #nv!are" astfel #nc&t s'i mreasc nivelul de intuire si intelegere asupra problematicilor$ %oate aceste caracteristici pot fi atinse printr'o modelare a curriculei ce este descris #n acest model de elaborare de curricula online$ Descrierea mecanismelor si pasilor necesari dezvoltarii de produse este urmtoareaD ' ,e caut ini!ial domeniul ce se va aplica" reprezentat printr'un triung)i ec)ilateral cu v&rful #n sus" i de asemenea domeniul unde se va aplica primul domeniu" reprezentat printr'un triung)i ec)ilateral cu v&rful #n -os$

' (a fiecare domeniu se vor descrie surs /de unde se trage acel domeniu0" senzorul /cum se manifest #n mod msurabil acel domeniu0 i decidentul /care este portofoliul de manifestri al acelui domeniu$ ' Cele dou triung)iuri se aeaz #n form de stea David i #n func!ie de con!inuturile tematice ale v&rfurilor apropiate se caut tematica ob!inut de interac!iunea dintre dou v&rfuri apropiate ce devine con!inutul v&rfului nou generat de laturile concurente ce trec prin v&rfurile generatoare /e $ 1e!ele de comunicare i utilitatea informa!iei genereaz situri dedicate unor subiecte0 ' ,e genereaz pe sistemul de sge!i descris #n diagramele de mai -os principalul obiectiv al curriculei ce se regsete #n unul dintre v&rfurile triung)iului ec)ilateral cu v&rful #n -os" iar apoi se completeaz cu sge!i #ntreaga structur dup modelul de mai -os ' ,e identifica locurile unde dou sge!i se #nt&lnesc #n acelai punct" acolo se vor acumula cunotin!e ce vor fi testate periodic" i #n care triung)iuri sge!ile sunt ciclice" acolo se vor descrie teme ce vor trebui dezbtute$ ' *entru diferen!ierea tematicilor generale #n subiecte specifice se va folosi acelai procedeu descris anterior" #ns #n locul domeniului ce se aplic va e ista tem de la captul unei sge!i din diagram" iar #n locul domeniului pe care se aplic va e ista tem de la v&rful unei sge!i$ %emele se vor diferen!ia #n mod specific #n conformitate cu sensul sge!ilor" astfel dac de la acelai v&rf pleac dou sge!i #n direc!ii diferite" diferen!ierile tematice pe cele dou direc!ii vor fi diferite$ n etapa superioar calculatorul va fi de a-utor$ Fiecare sgeat fiind purttoare de tematici aceasta va asigura gsirea itemilor ce vor fi utiliza!i pentru evaluarea continu$ *e de alt parte dac evaluarea relev puncte slabe #n rspunsuri calculatorul urmrind sensurile sge!ilor va conduce copilul pe alte sge!i din nou la punctul cu necunoscute a-ut&ndu'l astfel s lrgeasc c&mpul de contiin! asupra tematicilor$ Dac #n etapa a treia" fiecare tem va fi caracterizat #n func!ie de cele H obiective cadru ale 2." calculatorul va putea da o reprezentare automat a nivelului de atingere a acestor obiective$ De asemenea" #n func!ie de repetabilitatea unor tipuri de performan!e pe aceleai obiective sau pe un model psi)ologic orientat ctre pia!" calculatorul va face o evaluare automat a stilului de #nv!are i nivelului de performan!e specifice a fiecrui elev$ *entru c lec!iile s fie atractive #n con!inuturile lec!iilor trebuie s e iste informa!ii care vor rspunde la #ntrebrileD ce" cum" de ce" cine" care" pentru cine" pentru ce" cu ce finalit!i" cu ce mi-loace" unde" cum" etc$ 2nde e ist nevoie de aprofundare a unor cunotin!e se vor putea pune link'uri cu trimiteri ctre alte surse de informa!ii 3 astfel de curricul cu evaluare automat a calit!ii #nv!rii" a stilului de #nv!are" a performan!elor #n #n!elegere etc$ *ermite ulterior direc!ionarea automat a elevului ctre alte resurse sau curricule ce sunt pe direc!ia sa de performan!$ 2n alt avanta- este posibil raportare a performan!elor elevilor ctre pia!" dac traseul de educare online intra #n portofoliul elevului$ (egea educa!iei permite #n acest moment realizarea acestei abordri$ Dei avanta-ele acestui mod de realizare a curriculei online sunt numeroase vor e ista i probleme #n anumite puncteD ' *rofesorii nu sunt pregti!i s lucreze pe calculator" s utilizeze informa!ia de pe net" s #i fac o adecvare a stilului de predare #n conformitate cu stilul de #nv!are al elevilor sau s renun!e la rolul dat de importanta catedrei i s devin un sftuitor uman i prietenos pentru elevi$ ' ?or trebui finan!ate cursuri de pregtire a profesorilor i se vor sc)imba standardele de evaluare a calit!ii" de la prezen!a la ore i numrul de note" la dezvoltarea personalit!ii i nivelul de autonomie #n g&ndire$ ' ,e va dezvolta mult educa!ia online #n detrimentul educa!iei fata #n fa!" ceea ce va conduce la riscul alienrii sociale a elevilor" din acest motiv cele dou forme de educa!ie trebuie s func!ioneze concomitent$ *e de alt parte avanta-ele sunt numeroase

' Calculatorul bine programat va fi mult mai gri-uliu dec&t un profesor nee perimentat i va avea rbdare infinit cu elevii" ceea ce va conduce la o cretere sim!itoare a pozitivit!ii factorului emo!ional legat de educa!ia online ' ?a e ista o transparen! #n evaluare ce va permite at&t elevului c&t i profesorilor sau prin!ilor s aib o mai bun estimare a zonelor #n care pot performa sau a celor #n care nu pot performa cu uurin!$ +ceasta va duce la eficientizarea strategiilor didactice ce se vor putea personaliza #n func!ie de subiect ' ?a e ista #nregistrat pe calculator sau online evolu!ia fiecrui elev raportat la o serie de indicatori fici" aceasta va permite alertarea celor interesa!i #n cazul #n care e ist discrepan!e #n evolu!ie at&t din punct de vedere cognitiv c&t i din punct de vedere al sc)imbrii direc!iei de performan!$ +ceast alertare va permite anc)etarea cazului i luarea de msuri corespunztoare" dac a fost stabilit cauzal necesitatea acestor msuri$ n aceste cazuri prin efecte indirecte se poate afla dac a intervenit ceva negativ su pozitiv #n via!a elevului care i'a influen!at comportamentul i performan!ele$ Verificarea corectitudinii tematicilor Diferen!ierea tematicilor pe surs" senzor" decident se poate verifica astfelD Fiecare triung)i ec)ilateral mare are la v&rfuri con!inuturi #n care oricare dou #l spri-in sau genereaz pe al treilea$ De e emplu bazele oficiale pe publica!ii online i adecvarea informa!iei la nevoi genereaz sau spri-in re!elele de comunicare$ +celai lucru se poate afirma i pentru alte dou v&rfuri din acelai triung)i ce genereaz sau spri-in pe al treilea$ +uto'sustenabilitatea informa!iei artat mai sus se regsete i la triung)iurile ec)ilaterale miciK astfel validitatea informa!iei i interac!iunile pe structuri de baze de date genereaz sau spri-in bazele oficiale de publica!ii i orice alte dou v&rfuri al aceluiai triung)i genereaz sau spri-in cel de'al treilea v&rf$

Ca s se ob!in acest rezultat este necesar ca la generarea v&rfurilor )e agonului interior s se aleag con!inuturi ce sunt concordante cu func!ia$ +stfel dac re!ele de comunicare sunt surse i utilitatea informa!iei este decident" atunci siturile dedicate unor subiecte trebuie s aib rol de senzor" msur&nd interesul fa! de subiect$ A alta perspectiva . ista si o alta posibilitate de proiectare de curricula adaptabila online ce presupune mai putina modelare" aceasta fiind inlocuita cu identificarea unor structuri cadru$ =n acest caz rezultatul este antrenarea elevilor catre dezvoltarea abilitatilor si competentelor prezentate in urmatorul tabelD

Capitole
@

,tructura de proiectare tematici pentru lectii

5@ perceptia evolutiei fenomenului 54 adaptarea la noi conte te 5A nivelul consecintelor colaterale 9/1ealitatea fizic" concret ' descriere 93 (egi interne realitate 94 mprtsire resurs

Competente specifice
1ealitatea > nevoia surs a realittii /dac ea este un instrument" etc$0 obiecte" fenomene care o constituie" descriere" proprietti Modelarea si intelegerea realitatii in formule comunicabile altora Dezvoltarea capacitatii de a proiecta mi-loace de interventie asupra realitatii !%nd7 n ce conditii: Moment" modalitate" conditiile potrivite de interventie #n realitate T indicatori pentru a interveni corectK unde:" locul potrivit unei actiuni Dezvoltarea capacitatii de a finaliza o sarcina de lucru in parametrii stabiliti Dezvoltarea capacitatii de decizie in timp real adecvata necesitatilor curente Metode" interventii" actiuni realizabile pentru #ndeplinirea dorintelor" intentiilor T prezentare" solutii posibile Dezvoltarea capacitatii de a proiecta performant instrumente de lucru Dezvoltarea capacitatii de evolutie si transcedere a gandirii

%eme de evaluare
Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0

+ctivitati ,ecventiale
(imba-e" *roceduri" 3rizonturi

+ctivitati creative
?iziune" Misiune" (eaders)ip

5@ decizia asupra strategiei 54 portofoliul de solutii 5A aliante colaterale 9/" =mplicare 93 +titudine" Comportament 94 1esponsabilitate

,imbolistica" +naliza" ,inteza

=ntuitie" Motivatie" Creativitate

5@ standarde si proceduri 54 modele organizatorice 5A invatare continua" e periment 9/ ,electie 93 *relucrare7 acumulare 94 Decizii" colaborare

+lgoritmi" +plicabilitate" ,tandarde

Descoperire" =nventivitate" (ogici

5@ regulile de lucru si procesare 54 nivelul utilizarii regulilor 5A modele de evaluare a fenomenul 9/ *referinte" Dorinte 93 +ptitudini 94 *utere" influent

!u ce: 1esurse din realitate implicate" consumate" proprietti " transformri posibile folosite7 cu cine7 1etea umana" model organizatoric Dezvoltarea capacitatior de ordonare si organizare a sistemului social creind emotie artistica Dezvoltarea abilitatilor de a evalua dimensiunile si comple itatea unei probleme =ndicatorii care descriu realitatea si transformrile din ea T caracteristici calitative si cantitative ale realittii si ale transformrilor posibile Dezvoltarea capacitatii de adaptare si respectare a regulilor de lucru Dezvoltarea capacitatii de descoperire de noi sisteme de gandire !e:- influenta

1egulile de lucru si procesare 5ivelul utilizarii regulilor Modele de evaluare a fenomenului

Descoperire" inve logici

5@ noi logici de abordare 54 adaptare si evolutie 5A dezvoltarea nivelului de comple itate 9/=ndicatori realitate concret 93 =nfluente indicatori 94 Calitate resurs

3rganizare" Management" 1eglementari

+nalizare" *roiectare" +decvare la nece

5@ cum se vede din alta

Coordonare"

=nteligenta"

perspectiva 54 reguli de-a e istente sau noi 5A logica de functionare a sistemului 9/*osibilitti de interventie 93 ntelegere 94 =ntegrare

5@ analizarea posibilitatilor 54 e perienta cunosterii vec)i 5A e periente relevante 9/3bservatii" Concluzii imediate 93 =ntuitie 94 6&ndire" cunoastere #n ansamblu

e2terioar T =nfluenta" imperativul" presiunea realittii>familiei" societtii asupra omului T nevoia de a rezolva anumite probleme" oportunitti" beneficii" Eispite;7 cu ce mi<loace7 5ecesitatile de unelte specifice Dezvoltarea capacitatii de subordonare si auto' disciplinei in fata unor sarcini concrete Dezvoltarea capacitatilor de raspuns in timp real la solicitari dificile" crize" sau dezastre Dorinte" intentii" nevoi de a interveni> ameliora> sc)imba> actiona pentru satisfacerea lor ,' !ognitiv Dezvoltarea capacitatilor de solutionare a situatiilor curente Dezvoltarea capacitatilor de descoperire de noi solutii la probleme vec)i sau nou aparute

Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0

Disciplina" 3rdine

Desteptaciune" =ntelepciune

Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0

,trategii" =mpunere" 1eglementare

*erfectionare" +profundare" +daptare

5@ decizii luate" analiza acestora 54 consecintele colaterale 5A transferul de bune practici 9/*erformante initiale 93 +c)izitii cognitive 94 %ransfer e perient

5@ paternuri comportamentale 54 modele de structurare 5A viziunea globala si generala 9/3peratii concrete 93 2tilitate transformri 94 ?alorificare resurse

De ce: = determinarea interioar7 scopul ,atisfactiile ce pot fi oferite de realitate" probleme ce pot fi rezolvate" sau evitate" participare cu succes la relatii" etc T motivarea> cu ce obiective imediate7" influenta factorului eterogen si local" etape de evolutie Dezvoltarea capacitatii de a invata din e perienta altora si a lucra pe =nternet Dezvoltarea capacitatii de a optimiza deciziile luate in situatii diverse %ransformri" sc)imbri posibile #n realitatea abordat" fenomene" interactiuni" etc$ T descriere" consecinte Sc&imbri7 transformri posibile Dezvoltarea capacitatii de a trai impreuna cu altii si in favoarea altora Dezvoltarea capacitatii de a lucra cu altii in modele organizate de lucru

Decizii luate" analiza acestora Consecintele colaterale %ransferul de bune practici

?iziunea globala situatii Construirea de tac abordare Cunoasterea si de strategii

Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand

Feedback" 1esponsabilitate" Competenta

+liante" +tragere" =nducerea actiunil

@9

5@ cum se vede sc)imbarea 54 reactiile fata de eveniment 5A nivelul de implicare>transformare 9/,tarea de spirit 93 *articipare" sens 94 1ost" gri- autentic

!um: 1esurse umane interventiiD T cunostinte" deprinderi " operatii necesare pentru interventii cu succes" #nvtarea lorK in ce limite:" gradul de aplicabilitate a solutiilor sau operatiilor Dezvoltarea capacitatilor de ascensiune in ierar)ia sociala si economica Dezvoltarea capacitatilor de participare la viata

+scultare" =ncludere" =erar)ie

6enerozitate" .motii" +fectivitate

@@

5@ ce actiuni trebuie intreprinse 54 crearea de mecanisme sociale 5A curgerea istorica a evenimentelor 9/*erceptii 93 ,enzatii" =nteres 94 ,entimente

sociala si de rafinare a vietii personale =ndicatorii privind nevoile" dorintele" si posibilittile de a fi satisfcute" intensitatea" importanta" costuri calitatea" eficienta" costul" durata" nivel dificultate" efortul necesar Dezvoltarea capacitatilor de perfectionare continua de'a lungul vietii Dezvoltarea capacitatilor de interventie in functie de necesitatile si regulile e istente !are: =dentificare" metode selectie" operatii" interventii" modalitti optime de actiune pentru satisfacere nevoi" cum evolueaza: Care a fost modelul de evolutie in timp al fenomenului sau conceptului Dezvoltarea capacitatilor de comunicare cu altii si de a intelege multiculturalismul Dezvoltarea capacitatilor de aprofundare a intelegerii realitatii si de descoperire a legilor ei de organizare si functionare

Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Cu cine /cine0 Cu ce *entru cine *entru ce Cu ce mi-loace Cu ce scopuri Cu ce rezultate De ce Cum 2nde Cand Ce /care0 Descrierea conte tului Descrierea limitelor de aplicare a legilor Descrierea radacinilor problemelor Formalizare" +daptare" 1eprezentare ?oluntariat" =mplicare" =nitiere

@4

5@1ealitatea fizic" concret ' descriere 54 (egi interne realitate 5A mprtNire resurs 9/ .motii 93 *lcere 94 Constiint" menire

Descrierea relatiil Descrierea actiun generate Descrierea factori

Curricula trebuie de asemenea sa urmareasca caracteristicile specifice de varsta ale copiilor" atat pentru copii medii cat si pentru copii supradotati sau cu intarziere in dezvoltare Cum educatia moderna incepe de timpuriu este necesara cunoasterea tuturor etapelor de varsta !um generm obiectivele de nvare ce permit evaluarea continu Dup cum s'a artat anterior fiecare pac)et de tematici specifice unui capitol este rezultatul unei direc!ii de curgere a acestei informa!ii$ De aceea" ce se poate testa #n permanen! sunt cunotin!ele sau regulile ce transcend sisteme de g&ndire$ *entru aceasta este necesar s se identifice care sunt cunotin!ele sau principiile esen!iale i care sunt de conte t$ n general se consider esen!iale cunotin!ele ce rspund la #ntrebrile ce" cum" de ce" unde" c&nd$ ,e consider cunotin!e de conte t cele ce rspund la #ntrebri de tipul cine" care" cu cine" cu ce" pentru cine" pentru ce" din ce cauze" cu ce rezultate" etc$ *e de alt parte diversitatea informa!iilor de conte t formeaz za)rul ce permite #ng)i!irea pilulei amare a cunotin!elor esen!iale" din aceast cauz pentru elevii ce au abilit!i mai mari de #n!elegere i nu au nevoie de conte t pentru a #n!elege problemele e puse este necesar ca s se eviden!ieze informa!iile esen!iale i prin clic s se poat permite aprofundarea acestora prin trimiteri la alte surse de informare de pe internet$ "valuarea aprofundat a invrii online .valuarea aprofundat se va face acolo unde pe diagrama principal e ist dou sge!i ce se unesc #n acelai punct$ =n punctele de convergenta se vor strange un numar de sageti simple sau duble /triple0 ce vor acumula un numar suficient de mare de iteni ce vor constitui o baza de problematici supuse evaluarii$ Ca e emplu pentru o tematica avem figura de mai -osD

Cele dou direc!ii conduc la itemi ce vor fi testa!i tot prin cunotin!e esen!iale ce transcend sisteme de g&ndire" dar i prin informa!ii de conte t" fiecare dintre cele dou abordri d&nd posibilitatea de a #n!elege stilul de #nv!are al elevului$ +stfel #ntrebrile de tip cu cine" cu ce" pentru cine" pentru ce" caracterizeaz tipul senzitiv" #ntrebrile de genul cu ce mi-loace" cu ce scopuri" cu ce rezultate" caracterizeaz tipul kinestezic tactil" #ntrebrile de tipul care" ce" de ce" caracterizeaz tipul vizual" #n timp ce #ntrebrile de tipul unde" c&nd" ce caracterizeaz tipul secven!ial de #nv!are$ De ce aceast curricul pstreaz continuitatea informaiei atunci c%nd o e2ploatm pe orice direcie continu a sgeilor: 1spunsul la acest tip de curricul este urmtorul" ilustrat #n figur de mai -osD Fiecare copil are o mam i un tat" deci e ist rela!ii de #nrudire #ntre tematici$ *e de alt parte fiecare printe are doi copii$ ,ingurii care nu sunt #nrudi!i direct sunt mama i tatl fiecrui copil" dar din punctul de vedere al curriculei modul #n care au fost alese tematicile cu a-utorul sge!ilor orientate permite #nrudirea acestora$

+stfel urm&nd orice traseu de sge!i pe acest gen de curricul orientat" elevii nu vor pierde continuitatea informa!iei$ *e de alt parte" structura de organizare a curriculei interzice apari!iei de cunotin!e #nt&mpltoare ce nu vor fi utile pe parcurs$ +ceste caracteristici permit crearea unor curricule online ce pot fi e ploatate cu uurin! de fiecare elev$ ,ingura problem autentic este legat de gradul de cultur al creatorilor de curricul ce poate fi #ns suplinit de cercetri pe

internet sau de grupuri de lucru ce dezbat diferitele aspecte" de asemenea de nivelul de adecvare a cunotin!elor la nivelul de v&rst al elevilor$ +ceeai tematic poate fi abordat prin -oc la v&rstele -ocului" prin competi!ie la v&rstele competi!iei" prin cercetare tematic la v&rsta corespunztoare sau prin alte metode specifice v&rstelor mentale ale elevilor$ 2rmrind caracterizrile date de Lean *iaget i al!i specialiti #n psi)ologia copilului se poate realiza i acest deziderat$ !um se pun sgeile ,ge!ile se pun #n )e agon #ntr'o anumit structur corespunztoare modelului de sustenabilitate ob!inut printr'o modelare matematic$ +lgoritmul este urmtorulD ' ,e ia triung)iul ec)ilateral corespunztor domeniului pe care se aplic ceea ce vine de la cellalt domeniu /v&rful sge!ii W0 ' Dup identificarea con!inuturilor v&rfurilor i ale v&rfurilor generate din )e agonul mic central" se caut care dintre cele trei con!inuturi este prioritar ca finalitate urmrit i se aeaz sge!i pe laturile concurente ctre acel v&rf orientate ctre v&rf ' ,e caut care dintre celelalte dou v&rfuri rmase din triung)iul ec)ilateral cu v&rful #n -os" X i Y" este punctul de pornire ce are nevoie de spri-inul celui de'al doilea v&rf rmas pentru a atinge v&rful ce e prim finalitatea urmrit ' ,e orienteaz sge!i de la v&rful de pornire e $ X ctre v&rful de spri-in" Y$ ' ,e ia #n celalt triung)i ec)ilateral mare latura opus v&rfului W i se orienteaz sge!ile paralel cu sge!ile de pe XY ' ,e continu sge!ile cu aceeai orientare pe celelalte laturi ale triung)iului ec)ilateral 2" ?" [" 2 opus lui W" ? opus lui X" [ opus lui [ ' ,e duc ultimele sge!i pe laturile )e agonului mare dup cum urmeazD W?" ?Y" Y2" 2X" W[" [X$ !um arat curricula fr a se lua n consideraie caracteristicile de vrst ?ematica capitolului
*dentitatea istoric

?ematicile leciilor
)rizele i rspunsul cultural la crize *nfluena istoric a unei culturi Starea de dominare sau independenta )e preuim mai mult, caliti ce pot fi mprtite :elaiile interumane, politee sau a resivitate Suntem condui de cei ce ne reprezint, modelul democratic

Abiective operaionale
n!elegerea patern'urilor culturale i a diferen!elor comportamentale #n diferite culturi

*ndicatori de evaluare
Cu cine ne comparm7 Cu ce scopuri generm crize 7 Centru cine sunt importante calit!ile 7 *entru ce se creaz dominare 7 Cu ce mi-loace se impune dominarea 7 Cu ce scopuri se caut independen!a 7

Cu ce rezultate se aplic modelul democratic #n diferite De ce sunt importante rela!iile interumane 7 Cum rspundem la influen!a istoric a unei culturi strin

+ocalizarea inovrii i personalitii

*nfluena marilor personaliti :sp!ndirea cultural a ideilor $rocesul de emancipare cultural :z'oiul ideilor *erarhiile valorice ntr"o cultur *ntenionalitatea i enerarea de crize

n!elegerea factorilor declanatori de progres #ntr'o cultur tradi!ional

2nde se observ cel mai puternic aplicarea calit!ilor #n C&nd se modific comportamentele liderilor democratic Ce calit!i pot fi #mprtite7 Cu cine se afieaz o cultur #n fa!a altor culturi 7 Cu ce rezultate se soldeaz emanciparea cultural 7 *entru cine se genereaz crize 7

*entru ce se creeaz ierar)ii valorice #ntr'o cultur 7 Cu ce mi-loace se duce rzboiul ideilor 7 Cu ce scopuri se creaz rsp&ndirea cultural a unor ide Cu ce rezultate se soldeaz o criz generat cultural 7 De ce se rsp&ndesc ideile 7 Cum se propag influen!a marilor personalit!i 7 2nde se duce rzboiul ideilor7 C&nd apar crizele7 Ce creaz ierar)ii valorice7 Cu cine se sc)imb sensul istoriei 7 Cu ce mi-loace se transmit ideile perene 7 *entru cine se transfer bunele practici 7

*novare i transfer de cunoatere

#ari creatori n locuri i momente de criz *nfluena personalitilor inovatoare Schim'area sensului istoriei datorit inovrii ;unele practici i conceptul de curriculum <transmiterea tradiiilor de la carele de

n!elegerea cultului personalit!ii i a necesit!ii e isten!ei de elite culturale

*entru ce se creeaz inovarea 7 Cu ce mi-loace se face selectarea i validarea dat de ist

lupt romane la rachetele cosmice, *dei perene i idei inovative Selectarea i validarea dat de istorie

Cu ce scopuri se creeaz ideile inovative sau se men!in

Cu ce rezultate se soldeaz influen!a personalit!ilor 7 De ce se transmit tradi!iile cu upgradari" #n loc s se refo Cum se transmit tradi!iile de'a lungul epocilor 7 2nde se conserv cel mai bine tradi!iile7 C&nd apar cei mai mul!i mari creatori7 Ce sc)imba inovarea #n istorie7 Cu cine ne asemnm din punct de vedere cultural7 Cu ce mi-loace ne gsim identitatea cultural 7 *entru cine se dezvolt identitatea cultural 7 *entru ce semnm cu strmoii notrii 7 Cu ce mi-loace se rsp&ndesc valorile unei culturi 7 Cu ce scopuri se creeaz )ibridizarea unei culturi 7 Cu ce rezultate se dezvolt valorile culturale 7 De ce este necesar identitatea cultural 7 Cum se )ibridizeaz culturile 7

!ultura local

%rii de ncredere cultural )are sunt valorile unei culturi )!t de mult semnm cu strmoii )um nele em ideile de demult *dentitatea cultural =i'ridizarea culturilor

n!elegerea tradi!iilor unei culturi create de rela!iile pe orizontal #ntre culturi de'a lungul timpului" sau pe vertical prin tradi!ii perene transmise #n cadrul comunit!ii

!ontinuitatea cultural

>eme culturale $rin ce ne difereniem de alte culturi )onservarea tradiiilor ?alori create de lideri locali (iferena dintre lideri i efi @eificarea liderilor

n!elegerea caracteristicilor culturale ce rm&n considerate ca de neatins" de'a lungul timpului

2nde se pstreaz cel mai mult asemnarea cu strmoi C&nd se produce )ibridizarea culturilor7 Ce idei de demult se regsesc #n actualitate7 Cu cine ne afiam #n fa!a altora 7 Cu ce tradi!ii ne impunem 7 *entru cine ne conservam tradi!iile 7 *entru ce se diferen!iaz liderul de ef 7 Cu ce mi-loace se transmit temele culturale 7 Cu ce scopuri se face zeificarea liderilor 7

Cu ce rezultate se produce diferen!ierea de alte culturi 7 De ce ne conservam valorile create de lideri locali 7 Cum se comport efii fa! de lideri" dar efii #ntre ei 7

Aria de ncredere

#od n istorie *dei care au schim'at lumea %rii de impunere cultural *erarhiile valorice i dominarea lumii prin idei )ulturi majore, culturi minore :e lementri date de ideile liderilor

n!elegerea tradi!iilor legate de rsp&ndirea contactelor culturale prin activit!i economice sau prin prestigiul unor modele sau idei

2nde se vede influenta temelor culturale7 C&nd se produc diferen!ierile #n cadrul aceleiai culturi7 Ce semnific termenul de teme7 Cu cine #ncercam s ne asemnm 7 Cu ce mi-loace impunem reglementrile 7 *entru cine se dorete dominarea lumii prin idei 7 *entru ce se dezvolt arii de impunere cultural 7 Cu ce mi-loace se creeaz ierar)iile valorice7 Cu ce scopuri se ini!iaz mod #n istorie 7 Cu ce rezultate se impune o cultur ma-or 7 De ce o cultur este minor 7 Cum se produc ideile ce sc)imba lumea 7 2nde apar ariile de impunere cultural7 C&nd se creeaz reglementri date de idei ma-ore7 Ce idei au sc)imbat lumea 7 Cu cine se asigura succesul unei culturi 7 Cu ce metod se selecteaz bunele practici 7 *entru cine se reprima factorii de sc)imbare 7

Bune practici validate

Succesul unei culturi $oziia fa de alte culturi #etode de selecie ale 'unelor practici Selectarea populaiilor, sistemul de caste Sta'ilitatea sistemului socio"cultural sau economic :eprimarea factorilor de schim'are

n!elegerea modului #n care anumite solu!ii de rezolvare a unor probleme au creat structuri i ac!iuni specifice #n diferite culturi influen!ate

*entru ce se face selectarea popula!iei #n caste 7 Cu ce mi-loace se pozi!ioneaz superior o cultur #n fata Cu ce scopuri se creaz stabilitatea socio'cultural sau e

Cu ce rezultate se consemneaz succesul unei culturi #n De ce se reprima factorii de sc)imbare 7 Cum se produce stabilitatea economic 7

Mod i abloane culturale

*erarhii profesionale sau sociale Orientri economice i diviziunea muncii %rta ca expresie a 'unstrii (ecaden i revoluie cultural *mi rarea sau reprimarea eniilor i talentelor (inamica sau conservatorismul cultural, multiculturalismul

n!elegerea modului #n care ideile circulante au creat modificri de structur i ac!iune #n cadrul altor culturi

2nde se practic selectarea bunelor practici7 C&nd se reprima factorii de sc)imbare7 Ce #nseamn succesul unei culturi7 Cu cine se creeaz ierar)ile profesionale 7 Cu ce orientri economice se ob!ine diviziunea muncii 7 *entru cine este important imigrarea sau reprimarea ge

*entru ce apare decaden!a sau revolu!ia cultural 7 Cu ce mi-loace se dezvolt arta ca e presie a bunstrii Cu ce scopuri se declaneaz dinamica sau conservatori

Cu ce rezultate se evalueaz emigrarea sau reprimarea g De ce se produce conservatorismul cultural sau multicu Cum e arta ca e presie a bunstrii #n diferite epoci 7

$itualuri7 cutume7 tabuuri7 fetiuri

)um arat frumuseea n diferite culturi Sta'ilitatea caracteristicilor populaiilor dintr"o cultur :itualuri de selecie enetic sau social a populaiilor umane Structuri limitative ale societilor, evadarea din cultur )um privim pe ceilali, cum ne privesc ceilali pe noi Ae lum destinul n m!ini sau facem ce fac i alii

n!elegerea dinamici i valorilor specifice unei epoci din perspectiva evolu!iei culturale" legile sc)imbrii i invarian!i comportamentali ai unei culturi

2nde se observ orientri economice i diviziunea mun C&nd se intensific fenomenul emigra!iei sau imigra!iei Ce consecin!e au lipsa de ierar)ii profesionale sau socia Cu cine ne asemnm c&nd interferm cu alte persoane Cu ce mi-loace se ob!ine stabilitatea caracteristicilor un *entru cine se fac ritualuri de selec!ie genetic sau socia

*entru ce e ist structuri limitative ale societ!ilor ce pr Cu ce mi-loace se stabilizeaz caracteristicile culturale a Cu ce scopuri ne lum destinul #n propriile m&ini sau fa

Cu ce rezultate se evalueaz frumuse!ea #n diferite cultu De ce se stabilizeaz caracteristicile unei culturi 7 Cum arat ritualurile de selec!ie genetic sau social #n

Selecie pozitiv sau negativ

)iclurile istoriei de la revoluie la sta nare %ciuni la momente critice, provocarea cultural a crizelor ca motiv de nnoire a !ndirii )onflictele ntre filozofii, conflictele ntre eneraii culturale )eea ce se msoar se conduce, trecerea de la cantitativ la calitativ (e ce marii oameni au trit puin, reacia social la schim'are #iturile culturale la diverse v!rste istorice <mitul mecherului " maturitatea cultural,

n!elegerea rolurilor specifice #ntr'o cultur i a dinamicii sc)imbrii valorice interne" de la )oinreala la seriozitate i responsabilitate

2nde se manifest frumuse!ea #n diferite culturi7 C&nd ne lum destinul #n m&ini sau facem ce fac i al!ii Ce structuri limitative are societatea noastr7 Cu cine se ini!iaz conflictele #ntre genera!ii 7 Cu ce ac!iuni la momente critice se provoac crize de #n *entru cine se fac msurtori i evaluri 7

*entru ce marii oameni au trit pu!in #n general 7 Cu ce mi-loace se produc ciclurile istorice de la revolu!i Cu ce scopuri se produc conflicte #ntre filozofii 7

Cu ce rezultate se manifest miturile culturale /e mitul De ce crizele sunt motiv de #nnoire a g&ndirii 7 Cum se caracterizeaz maturitatea cultural 7

"ficient i stabilitate

:i oare, msur i lo ic, valori culturale de !ndire ;un, frumos, adevrat, drept, profita'il (ecizii specifice modului de !ndire >radiii ale eficienei n fiecare cultur #odele liniare de !ndire " modele complexe de !ndire Bi'erti i 'locaje n decizi, conflictul decizional i soluii specifice culturilor

n!elegerea mecanismelor generatoare de acumulri" )edonism" conflict sau #n!elepciune #n dinamica istoric a unei culturi

2nde marii oameni au trit mult7 C&nd se face trecerea de la cantitativ la calitativ7 Ce produce revolu!ia sau stagnarea7 Cu cine ne comparm c&nd g&ndim #n bun" frumos" ade Cu ce instrumente de g&ndire lum decizii 7 *entru cine este necesar rigoarea" msur" logica 7

*entru ce e ist tradi!ii ale eficien!ei #n fiecare cultur 7 Cu ce mi-loace se produce modelarea liniara sau comple Cu ce scopuri se practic sistemul de evaluare pe bun" f

Cu ce rezultate se aplic modelele comple e de g&ndire De ce bloca-ele #n decizii duc la conflicte decizionale sp Cum se manifest tradi!iile eficien!ei #n fiecare cultur 7

Structuri sociale tradiionale

)um ne ale em aleii, ce caracteristici preuim )um evaluam rezultatele politicilor sau muncii noastre (iferena dintre caliti i valori, da )ezarului ce"i al )ezarului i lui (umnezeu ce"i al lui (umnezeu Economie familial i economie monopolist %rii de ncredere cultural Cilozofii culturale i reli iile lumii

n!elegerea mecanismelor de reprezentare i conducere" structurare i pozi!ionare #n raport cu alte culturi pe criterii ce !in de dinamic istoric

2nde se iau decizii specifice modului de g&ndire7 C&nd folosim modele liniare de g&ndire 7 Ce #nseamn modele comple e de g&ndire7 Cu cine ne comparm pentru a descoperi dac suntem #n Cu ce facem diferen!a dintre calit!i i valori 7 *entru cine s'au creat filozofii culturale i religii 7

*entru ce se diferen!iaz economia monopolist de cea Cu ce mi-loace se evalueaz rezultatele muncii noastre 7 Cu ce scopuri s dm Cezarului ce'i al Cezarului i lui D

Cu ce rezultate se manifest economia familial i cea m De ce facem diferen!a #ntre calit!i i valori 7 Cum ne pre!uim aleii 7

2nde se manifest ariile de #ncredere cultural7 C&nd evalum rezultatele aleilor sau a muncii noastre7 Ce #nseamn economie familial sau economie monopo

,eturile de #ntrebri din ultima coloana nu sunt unice$ *entru fiecare tem se pot realiza toate #ntrebrile posibile cu specificul temei" din lista de #ntrebri generale$ +ceasta presupune c #n alctuirea fiecrei lec!ii" pentru fiecare tem se vor aduce cunotin!e specifice ce vor rspunde la #ntreaga list de #ntrebri de baz$ n aceste condi!ii se pot crea baze de itemi care printr'un mecanism aleator de combinare a #ntrebrilor relativ ec)ivalente din fiecare tip de #ntrebare de referin! i poate realiza astfel testri individuale pentru orice elev$ Mecanismul va da diversitate i va #mpiedica copierea rezultatelor de la colegi #n cazul #n care se dau teste #n aceeai clas$ Cn e2emplu de curricula destinata copiilor obinuii bazata pe caracteristicile de varst
!aracteristi ?eme de Aplicaii practice ?ematici de lecii ,-. ani educaie !ompetente urmrite

cile de v%rsta , ani

ncredere

lucru !opilul mediu

Msurare" estimare

matematica
Msurarea unui segment" numrarea capetelor segmentelor Corelarea numrului de segmente cu numrul de capete Lumtatea unui segment si numrul de capete al -umt!ii ,egmentele si capetele unui triung)i sau a unui poligon ,egmentele si capetele muc)iilor unui cub sau poligon Corelarea no!iunii de numr cu mul!imi de obiecte identice Mul!imi de obiecte diferite" abstractizarea conceptului de numr 5umr de fe!e ale unui poliedru" sau de elemente ale unui obiect +ran-area numerelor in ordine cresctoare 6sirea valorilor intermediare intre doua numere date dintr'o mul!ime de numere .stimarea succesorului unui numr natural .stimarea numrului cu n mai mare dec&t un numr dat

non-formala
1eprezentarea unui obiect printr'un segment" simbolismul caracteristicilor .stimarea capetelor unui segment'discu!ii asupra reprezentrilor capetelor unui obiect lung Cum reprezentam obiecte ce nu arata a segmente7 Corelarea dintre formele simple si elementele lor constitutive *utem reprezenta un om ca pe un segment" dar ca un triung)i7 nv!area numrrii de obiecte si recunoaterea numrului de obiecte de acelai fel *utem numra obiecte diferite" cum le caracterizam7 Care sunt caracteristicile ce definesc un obiect" pot fi toate msurate sau e ista si unele ce nu pot fi msurate7 1eprezentarea mrimii unui numr printr'o imagine" segment sau arie +ran-area in func!ie de mrime a segmentelor +ran-area in func!ie de mrime a ariilor de dreptung)iuri cu baze egale" sau inegale si in diferite pozi!ii'discu!ii asupra subiectivismului aprecierii la sc)imbarea pozi!iei Determinarea unei figuri cu n unit!i mai mare dec&t o figura /segment sau dreptung)i0 data Descompunerea unui segment in segmente unitate Descompunerea unei suprafe!e dreptung)iulare in suprafe!e unitate Descompunerea apro imativa a unei suprafe!e neregulate in ptrate unitate sau arii apropiate de ptrate unitate si estimarea apro imativa prin compensarea lipsurilor si adausurilor a ariei" numr&nd ptratele ob!inute

Dezvoltarea capacit!ii de evaluare cantitativa calitativa Dezvoltare abilita!ilor de corelare a detaliilor semnificative si a capacit!ii de a vedea semnificativul Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Ecum< in definirea procedurilor de lucru sau in reprezentarea unor obiecte

Locul simbolic

5umere" figuri geometrice

Descoperirea caracteristicilor semnificative ce definesc un obiect sau un simbol matematic Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Ece< i definirea caracteristicilor relevante ale unui obiect

Dominare

Mai mare mai mic

Dezvoltarea abilit!ilor de reprezentare si modelare abstracta a unui obiect Dezvoltarea abilit!ilor de ordonare a unor mrimi Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Ecu ce mi-loace< si Ein ce condi!ii<

ncredere

+dunarea pe segmente si numrarea segmentelor componentelor

Descompunerea unui segment in pr!i componente Msurarea prin numrare a segmentelor in numere naturale" sau apro imarea acestora +dunarea si numrarea unit!ilor din doua sau trei segmente si din segmentul suma +dunarea prin msurare si numrare a segmentelor apro imate si apro imarea mrimii segmentului suma .stimarea prin msurare a #nsumrii mai multor segmente de lungime egala de lungime numere naturale .stimarea apro imativa a c&torva /ma im trei0 segmente egale de lungime cuprinsa intre doua numere naturale .stimarea reprezentrilor zecilor" sutelor si miilor ca adunri repetate +sociativitatea prin msurare si numrare a adunri pe secven!e diferite ,cderea proba la adunare Discu!ii pe semnul numrului scoaterea in factor a semnului numerelor" adunarea numerelor de acelai fel si scderea rezultatelor

Dezvoltarea abilit!ilor de compunere sau descompunere a unui obiect in pr!i componen similare Dezvoltarea abilit!ilor de apro imare a unor mrimi Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Ecu ce mi-loace< si Ein ce condi!ii<

Curiozitate

+dunri repetate" estimarea rezultatelor

1eprezentarea prin segmente unitate a unor segmente si scrierea numrului de segmente 5umrarea segmentelor sau apro imarea buc!ilor de segment ctre unitate si scrierea acestora Corelarea calculului adunrii segmentelor unitate cu numrarea anterioara 6ruparea obiectelor de acelai fel in grupe de zece" o suta" etc$ si scrierea rezultatelor +socierea unit!ilor similare /zeci cu zeci" sute cu sute0 1eordonarea grupelor in grupe de ordin superior +lgoritmii adunrii +lgoritmii scderii si reprezentrile vizuale ale acestor algoritmi ce !in seama de gruprile de unit!i ncercarea de a aduna sau scdea eficient a unor numere ne'ordonate si fr algoritmi de organizare a datelor Discutarea ordinii adunrii pe e emple concrete ce !in de alctuirea de ec)ipe de lucru Discutarea influentei scoaterii anumitor membrii din ec)ipa si sc)imbarea comportamentului ec)ipei =ntroducerea factorului timp in sc)imbarea ec)ipei 1eprezentarea algoritmica a proceselor si e primarea matematica 3ptimizarea proceselor de organizare a introducerii sau scoaterii de membri in sau din ec)ipa la anumite momente

Dezvoltarea abilit!ilor de abstractizare si reprezentare prin numere a mrimilor fizice Dezvoltarea abilit!ilor De corelare si grupare" ordonare si apro imare mrimilor abstracte Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Ein ce fel<

:ine si ru

?erificarea rezultatelor

Dezvoltarea abilit!ilor de algoritmizare a opera!iilor cu numere Dezvoltarea abilit!ilor de reprezentare vizuala algoritmilor Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la ;de ce i la ;cum<

,ubordonare

1eguli de calcul

,c)imbarea ordinii numerelor la adunare" interdic!ia la scdere +socierea numerelor cu rezultat la adunare uor de ob!inut %ransformarea in numere din clasa superioara

Dezvoltarea abilit!ilor de apreciere cantitativa si de respectare a unor re!ete de lucru Dezvoltarea abilit!ilor de g&ndire strategic s de ordonare a informa!iei Dezvoltarea abilit!ilor de algoritmizare si optimizare a proceselor simple Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Econform cror reguli<

+gresivitate si controlul impulsurilor

Descompunerea in buc!i de e erci!iu

Descompunerea numerelor in unit!i" zeci sute" etc$ si adunarea pe categorii 1eprezentri vizuale ale sutelor sau miilor cu a-utorul ptratelor sau cuburilor 1eprezentare vizuala a sutelor ca zeci de zeci cu a-utorul unor mul!imi de obiecte . erci!ii contradictorii in care adunarea si scderea sunt efectuate fr reguli" analizarea rezultatelor 3b!inerea regulilor din observa!ii logice Determinarea gradelor de libertate in operare si a variantelor de rezolvare cu a-utorul vizualizrii opera!iilor prin utilizarea unor mul!imi de obiecte identice Descompunerea numerelor in unit!i" zeci" sute si operarea abstracta pe categorii de numere Diferen!ierea vizuala a numerelor cu aceleai cifre in alta ordine prin reprezentarea lor vizuala prin mul!imi de obiecte %recerea de la msurare si numrare la operare cu a-utorul mul!imilor de obiecte pe adunare si scdere Descompunerea unor mul!imi de numere in grupe cu acelai numr de elemente si regruparea lor la puteri superioare .stimarea restului gruprilor si a aran-rii pe puteri de alta baza Locuri de'a balan!a cu mai multe talere ce pot fi adugate sau scoase

%recerea la calcule ce elimina )aosul din organizarea ec)ipelor" utilizarea numrtoarei =dentificarea proceselor de organizare si reorganizare a elementelor caracterizate prin numere dar vizualizate prin mul!imi de elemente identice /obiecte concrete0 +ran-area obiectelor in alte baze cu a-utorul ptratelor sau cuburilor de laturi numere naturale +plica!ii pe obiecte concrete de mici dimensiuni manevrabile de ctre copii . erci!ii de numrare inversa si directa simultan . erci!ii in care nu se respecta ordinea opera!iilor sau semnele opera!iilor . erci!ii cu reprezentri vizuale #neltoare /e $ dreptung)iuri identice puse in pozi!ii diferite0 Descompunerea in unit!i de msur . erci!ii de #n!elegere a simbolurilor si reprezentrilor cantitative din spatele simbolurilor" e 4A si A4" sau @@9 si 9@@" reprezentri prin arii sau segmente . erci!ii de numrare si reprezentare a obiectelor de acelai fel si e erci!ii cu imposibilitatea adunrii" e $ suma dintre A ra!e verzi si patru g&te albe

Dezvoltarea abilit!ilor de vizualizare a unei situa!ii si de abstactizare a informa!iei prin simplificarea informa!iei si preluarea componentelor relevante pentru caracterizarea unor direc!ii de analiza Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la<in ce limite<

(ibertate

?ariante de rezolvare sau calcul

(imba->scriere

Corectitudinea scrierii matematice

Dezvoltarea abilit!ilor de percepere a contradic!iilor logice Dezvoltarea abilit!ilor de reprezentare vizuala si observare a devia!iilor de la standardul cunoscut Dezvoltarea abilit!ilor de abstractizare pe caz concrete si de aplicare in concret a rezultatelor abstracte Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la Edin c cauze< Dezvoltarea abilit!ilor de diferen!iere a informa!iilor calitative ce caracterizeaz realitatea si sunt legate de cantitativ Dezvoltarea abilit!ilor de corelare a informa!iilor calitative cu cele cantitative si de diferen!iere a strategiilor de lucru cu informa!i compozite de tip cantitativ>calitativ Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la<in ce condi!ii<

*acifism

Locuri cu numere

+ltruism

Corectarea reciproca a rezultatelor si rezolvarea in ec)ipa a e erci!iilor

Locuri cu oferte reciproce de credite reprezentate prin numere Locuri de calcul gen monopoli sau de gen concurs cu pierderea sau c&tigul de puncte Locuri cu zaruri unde trebuie adunate punctele de pe zaruri

. erci!ii de acoperire a unei suprafe!e cu elemente de mai multe tipuri in diferite culori sau in forme complementare . erci!ii de acoperire cu modele ce au sub' modele de acelai tip cu un numr fi at de elemente . erci!ii de acoperire a unei supafe!e #nt&mpltoare si de estimare a numrului de piese necesare . erci!ii de apro imare vizuala prin identificare si numrare =ntroducere in -ocul de 63 sau ,+N cu numr finit de piese si reguli de -oc ce se -oaca intre doi sau mai mul!i parteneri =ntroducerea in alte -ocuri strategice ce presupun calcul si decizie pe baza calculului si observa!iei sau numrrii corecte

Dezvoltarea abilit!ilor de a gsi formule creative de rezolvare a unor situa!ii concrete Dezvoltarea abilit!ilor de recunoatere a unor abloane generale in situa!ii diverse Dezvoltarea abilit!ilor de apropiere de un opt ce nu poate fi atins prin utilizarea unor instrumente de lucru Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la<cu ce mi-loace<

Dezvoltarea abilit!ilor de observa!ie si de g&ndire in mai mul!i pai logici Dezvoltarea abilit!ilor de utilizare a unor regu algoritmice in situa!ii dinamice concrete Dezvoltarea abilit!ilor de a rspunde la<din c cauze< si Ein ce condi!ii<

Cn e2emplu de curricula destinat formarii abilitilor nalte

!aracteristicile de v%rsta
.mo!ionalitate

?eme de lucru After sc&ool

Cultivarea armoniei prin activitati sau -oc #mpreuna cu colegii de coala" ini!ierea de programe de colaborare sociala pe afinitati . ersarea capacita!ilor de integrare in diverse programe si de e ecutare a ac!iunilor conform planului fcut . ersarea ducerii la bun sf&rit a unor

Aplicaii practice
'ascultarea muzicii si aprecierea calit!ii acesteia 'initierea de dezbateri pe teme diverse plec&nd de la e perien!a proprie 'dezvoltarea de scenarii de cercetare a unor fenomene 'planificarea unor ac!iuni simple si etapizarea acestora 'planificarea resurselor si timpului de lucru necesar unei ac!iuni 'planificarea necesita!ilor de pregtire suplimentara te)nica pentru atingerea unor obiective 'e ersarea abilita!ilor de g&ndire si de aplicare a g&ndirii in practica

?ematici de lecii ,-. ani educaie nonformala

. primare artistica si creativa a emo!iilor +legerea de cate copii a muzicii pe care o ofer colegilor +profundarea #n!elegerii metamorfozei si dezvoltrii la diverse specii si la om ,tudierea vizuala si comentarea rela!iilor dintre diferite fiin!e +plica!ii practice de ecologizare a unor terenuri +c!iuni practice de plantare a unor puie!i de copaci +c!iuni practice de colectare de plante medicinale sau de str&ngere a recoltei +c!iuni practice de e ecu!ie in ec)ipe a unor produse +ntrenarea abilita!ii de a descoperi esen!ialul dintr'o problema

!ompetente urmrite
Dezvolarea sensibilit!ii pentru rela!iile dintre diverse fiin!e sau specii

. in c

Motiva!ie

Dezvoltarea capacita!ilor de planificare si e ecu!ie a unor obiective

. s o

*restigiu

Dezvoltarea capacita!ilor de urmrire pas cu pas si

. fi

probleme cu con!inut teoretic si aplicativ

'dezvoltare de solu!ii ingenioase si creative care pot rezolva anumite probleme teoretice sau aplicative

(eaders)ip

. ersarea capacita!ilor de organizare si conducere a unor evenimente si situa!ii critice

'antrenarea in rezolvarea situa!iilor critice sociale 'antrenarea in gsirea de solu!ii practice ce pot rezolva anumite situa!ii de criza 'antrenarea in gestionarea situa!iilor cu un grad redus de comple itate ' mrirea nivelului de rezistenta la stres prin e ersarea abilita!ilor necesare 'organizare de evenimente in cadrul grupului de elevi 'concursuri artistice 'spectacole artistice 'organizarea de grupe de lucru necesare e ecutrii unor proiecte practice 'organizare pe voluntariat

+ntrenarea abilita!ii de a gsi rela!iile dintr'o situa!ie ce pot caracteriza logic acea situa!ie +ntrenarea capacita!ilor de a gsi cile posibile de rezolvare a problemei +ntrenarea capacita!ilor de optimizare a solu!iilor =nvatarea te)nicilor de baza necesare analizei de situa!ie n!elegerea simbolismului formulelor si algoritmilor de lucru +ntrenarea capacita!ilor de determinare a cauzelor unei situa!ii date +ntrenarea comunicrii solu!iilor in cadrul unor dezbateri +ntrenarea prin -oc sau aplica!ie directa a capacita!ilor de rspuns la situa!iile stresante +ntrenarea abilita!ilor de organizare si auto' organizare a eforturilor si resurselor in caz de necesitate

finalizare a unor obiective simple

Competente de management in timp real a diverselor situa!ii

. m p

Carisma

C&tigarea abilita!ilor de a atrage pe al!ii in ac!iunile proprii si de a crea ec)ipe func!ionale de lucru

. perimentalism

C&tigarea abilita!ilor de testare si validare a unor ipoteze sau cunotin!e prin e perimente aplicative

'organizarea condi!iilor de e periment ce dau relevanta rezultatului 'organizarea materialului de lucru necesar 'organizarea e perimentului

=ni!iativa

=ni!ierea in diferite domenii de cunoatere si in utilizarea unor instrumente de g&ndire si de modelare a realit!ii

+naliza /laterala0

Corelarea cunotin!elor diverse intr'o imagine de ansamblu asupra lumii

3bserva!ie

,timularea #ntrebrilor asupra fenomenelor observate si emiterea de ipoteze asupra fenomenelor

'analiza instrumentelor de g&ndire si investiga!ie a realit!ii 'propunerea de modele de interpretare a realit!ii cu a-utorul matematicii 'gasirea de solu!ii te)nice simple la probleme simple 'atragerea de resurse si spri-in din partea colegilor in vederea e ecutrii unor ac!iuni sau analize in cadrul unor dezbateri sau lucru in grup 'organizarea de e perimente simple destinate validrii unor instrumente de lucru 'evaluarea rezultatelor activit!ilor prin proba practica 'dezbateri asupra asemnrilor si deosebirilor dintre diferite fiin!e sau obiecte 'incercari de clasificare dup caracteristici e plicite a fiin!elor si obiectelor 'cautarea de motive logice pentru care anumite comportamente la specii diferite sunt similare Cutarea de motive logice pentru care anumite fiin!e diferite seamn intre ele /e $ petii si delfinii0 'crearea de sesiuni de #ntrebri rspunsuri reciproce sau din partea adul!ilor 'crearea de sesiuni de tematici de studiu personal pe anumite teme 'crearea de sesiuni de prezentare a studiilor si observa!iilor proprii

. erci!ii de analiza a unei situa!ii si transmitere a concluziilor si solu!iilor . erci!ii de organizare a etapelor si resurselor necesare dezvoltrii unui eveniment . erci!ii de organizare a etapelor si resurselor necesare dezvoltrii si e ecu!iei unui proiect . erci!ii de dezbatere libera . erci!ii de lucrat #mpreuna . erci!ii de impartasit cunotin!ele si solu!iile te)nice . erci!ii de influen!are a gusturilor prin arta . erci!ii de tip #ncercare Teroare . erci!ii de tip analiza cauzala . erci!ii de tip relevanta unui rezultat si interpretare . erci!ii de tipul aplicrii unor proceduri de lucru . erci!ii de tipul proiectrii unui e periment simplu . erci!ii de tipul organizrii ec)ipelor de lucru necesare unui e periment simplu . ersarea opera!iilor de aritmetica sau logica a g&ndirii Dezbaterea comuna a solu!iilor de analizare a realit!ii$ 3rganizarea de concursuri de g&ndire eficienta si logica 3rganizarea unui spa!iu de lucru #mpreuna la un proiect simplu sau de impartasire a unor cunotin!e despre natura ce cer analiza logica 3rganizarea de mini'proiecte de lucru pentru realizarea unor obiective utiliz&nd regulile" opera!iile si instrumentele de g&ndire #nsuite in coala

Dezvoltarea capacita!ilor organizatorice si a abilita!ilor inter'personale

. c

Dezvoltarea spiritului si g&ndirii critice si analitice pe e perimente simple

. e o

Competenta de analizare cauzala a unor fenomene si de utilizare a unor instrumente de g&ndire

. a c

+naliza corela!iei dintre forma si func!ionalitate pe e emple simple /e $ studiul maiinii0 +naliza modului cum este constituita o planta sau un animal cu incercarea de e plica!ie logica a asemnrilor si deosebirilor dintre fiin!e +naliza prin observa!ie a comportamentelor diferitelor fiin!e simple sau comple e si asemnrilor sau deosebirilor dintre ele +naliza pe observa!ie a unor organe similare la specii e trem de diferite /e $ oc)iul cetaceelor" insectelor sau mamiferelor0 ,timularea de observa!ii asupra unor elemente repetabile intr'o figura sau intr'un fenomen Descoperirea elementelor similare altfel pozi!ionate prin observa!ii asupra naturii /e $ planele de simetrie si orientare sus'-os" intern' e tern spate Tfata la diferite specii de vie!uitoare Descoperirea de similaritati intre diferite aspecte sau calitati ale unor fiin!e sau evenimente Descoperirea propriilor #nsuiri" asemenari sau diferen!e fata alte fiin!e vii 'observatia modului de e primare a figurii si

Competenta de #n!elegere si intuire a mecanismelor adaptative si evolutive

. s e

Competenta de observa!ie a detaliilor revelate pe diferite nivele de comple itate asupra unor fenomene

. #n fe

Frustrri

+naliza realit!ii

'incercare de #n!elegere a altui om

Competenta de a trai

direc!ionate

comportamentale a oamenilor sau a altor fiin!e si cutarea motivelor acestor comportamente

1evolta

Discu!ii asupra valorilor etice sau morale si asupra g&ndirii cantitative sau calitative

Competi!ie

Dezvoltarea calit!ilor competitive si cooperative de lucru in comun in atingerea de obiective fi ate

prin punerea in situa!ia acestuia Dezbateri pe temele comportamentului general sau specific uman Dezbateri pe temele comportamentelor altor fiin!e Dezbateri pe temele corectitudinii sau valorilor comportamentale umane sau animale si a posibilit!ii transferului de valoare comportamentala Dezbateri asupra evolu!iei comportamentale si a condi!iilor de evolu!ie pozitiva a acestuia 'dezbateri asupra numerelor si opera!iilor cu numere si cat din realitate pot acoperi /e $ cat fac o rata verde \o rata roie0 'dezbateri asocierii unor no!iuni matematice si reprezentrile lor vizuale /e cate capete are o -umtate de segment0 'cautarea de solu!ii logice care sa solu!ioneze probleme concrete 'dezbateri asupra modului in care felul in care g&ndim ne influen!eaz comportamentul 'dezvoltarea de reguli de etica si morala comportamentala 'dezvoltarea de standarde comportamentale adecvate diferitelor situa!ii 'dezvoltarea de obiceiuri de intr' a-utorare 'dezvoltarea de comportamente cooperante 'dezvoltarea spiritului de competi!ie cu propriile limite 'dezvoltarea respectului fata de partener sau adversar

limba-ul corpului 'observatiile asupra modului de e primare faciala" corporala sau vocala a diferitelor animale asociate cu analiza comportamentala 'observatii asupra reac!iei unor animale la comportamentul altora 'obsevatii asupra motiva!iilor comportamentelor umane 'observatii asupra evolu!iei comportamentale prin sc)imbarea rela!iei cu al!ii 'observati asupra evolu!iei comportamentale prin sc)imbarea mediului de e istenta 3bservarea calit!ilor numerelor si a regulilor de operare cu numere 3bservarea comportamentelor diferitelor vietati si a limitelor noastre de #n!elegere si operare prin calcul cantitativ 3bservarea beneficiilor si lipsurilor create de g&ndirea prin calcul 3bservarea responsabilit!ii manifestata in realizarea de te)nologii" e emplul calculatorului de buzunar

#mpreuna si de adaptare la mediul natural si social

Competenta g&ndirii critice asupra diferitelor fenomene si analizei cauzale asupra neregulilor observate

. p

Dezbateri asupra valorilor etice si a consecin!elor comportamentelor amorale sau ne'etice %eme de lucru pe crearea de regulamente de comportament necesare unor activitati concrete +nalize privind comportamentul optim in anumite situa!ii si evaluarea consecin!elor Dezbateri asupra valorii etice a iertrii sau pre!uirii adversarului Dezbateri asupra responsabilit!ii fata de partener sau fata de orice alta persoana

Competenta de a trai #mpreuna si competenta de a optimiza comportamentele in vederea atingerii unor obiective

. c c

9ota / +legerea con!inuturilor pentru ;surs<" ;senzor<" ;decident<" se face !in&nd seama de urmtoarele considerenteD ' ,urs este caracterizabila comple i nu are o formul universal de identificare ' ,enzorul este ca un termometru" d&nd rezultate liniarizabile i are rol de organ de sim! al temei abordate ' Decidentul este structural i se poate manifesta ca un graf de decizii posibile" c o matrice pe alternative pe n dimensiuni" etc$ n general structurile comple e nu apar #n cazul curriculei ci se prefera cele simple" gen portofoliu de solu!ii alternative /graf0$ 9ota 3 5odurile nou generate din )e agonul mic au de asemenea structur de surs" senzor" decident" fiecare dintre func!ii fiind generat de celelalte func!ii de pe v&rfurile )e agonului mare$ +stfel dac pe v&rfurile apropiate nodurilor generate se afla func!iile de surs i de senzor" atunci nodul generat va avea func!ie de decident$ +ceast observa!ie este de a-utor la alegerea tematicii potrivite nodului generat i #n consecin! la orientarea vectorilor$ ?ectorii se orienteaz #n orice sens #ntre cele trei func!ii$ 3bserva!ia anterioar ne faciliteaz gsirea de con!inuturi pentru toate v&rfurile diagramei curriculei" dar nu influen!eaz sensul sge!ilor$ ,olu!iile gsite pot s nu fie unice" depinz&nd #n primul r&nd de nivelul de comple itate al abordrii$ n cazul #n care domeniul este e trem de vast este necesar prezentarea materialului la un nivel superior de comple itate" adic nu doar #n

capitole i lec!ii" cum au fost e puse #n e emplul din acest material" ci #n capitole" lec!ii" unit!i de #nv!are" sau c)iar mai comple $ 9ota 4 Dac temele au fost riguros identificate" atunci con!inuturile lec!iilor pot fi e trase de pe internet prin utilizarea unor cuvinte c)eie corespunztoare$ *entru aceasta trebuie c termenii tematicilor s fie confirma!i de ctre un e pert #n domeniu$ 9ota 5 .tapele de v&rsta ale copiilor trebuie respectate #n alegerea con!inuturilor lec!iilor i a mi-loacelor de prezentare a lec!iilor$ %ema #n sine poate fi accesibil oricrei v&rste peste @9 ani" c&nd copilul are IG] din propria inteligen! de-a format" dar factorul emo!ional i volitiv este diferit de la o v&rst psi)ologic la alta" iar aceasta cere moduri de abordare diferite i reluri ale tematicilor ulterioare pe alt etap de v&rst$ %ot acest factor a-uta i la planificarea numrului de ore alocate fiecrei teme$ 9ota 6 Modul de structurare al informa!iei ob!inut prin aceast formul de dezvoltare de curricul rspunde la urmtoarele e igen!e i atinge un numr de obiective opera!ionale comuneD ' *rin introducerea tematicilor condi!ionate de #ntrebrile de tip ce" cum" de ce" unde" c&nd" cu cine" etc" se antreneaz abilit!ile mentale ale elevilor de a analiza comple o situa!ie i de a dezvolta un plan concret de ac!iune$ +ceast caracteristic se opune memorrii brute a con!inuturilor practicat #n stilul clasic$ ' *rin structurarea pe surs" senzor" decident a tematicilor se antreneaz inteligen!a copiilor ctre #n!elegerea feedback'urilor #n orice fel de conte t$ 1olul acestei #n!elegeri este antrenarea capacit!ilor de rspuns corespunztor la diferite situa!ii problem sau criz" precum i la #n!elegerea rela!iilor bazate pe feedback" a cror ne#n!elegere uman provoac situa!iile critice sau crize$ ' *rin sistemul de sge!i se antreneaz capacitatea elevilor de a g&ndi #n termen de ec)ilibru" sustenabilitate" optimalitate" durabilitate$ =mpactul unui sistem de g&ndire de acest fel #n rezolvarea problemelor curente este direct$ ,ustenabilitatea mecanismelor se datoreaz urmtorului mecanism inclus #n structurarea curriculei i aplicat incontient de elev pe parcursul utilizrii acesteiaD Ne agrama fr noduri generate este format din triung)iuri ce au structura de diagrame comutative /dou sge!i se #nt&lnesc #n acelai punct0" sau de cicluri /sge!ile se continua una dup alta0$ *roprietatea principal a acestei structuri este c orice diagram comutativ este lipit cu c&te o latur de c&te un ciclu" astfel orice diagram comutativ este generat de trei cicli" i orice ciclu este generat de trei diagrame comutative$ n privin!a nodurilor generate" acestea formeaz #mpreun cu v&rfurile )e agonului ini!ial alte triung)iuri ce sunt diagrame comutative i cicluri secundare$ n cazul acestora" orice ciclu are contact cu cel pu!in o diagram comutativ i orice diagram comutativ are contact cu cel pu!in un ciclu$ Din punct de vedere al mecanismului de testare evaluare i dezbateri" generare de studii" toate cunotin!ele acumulate de ctre diagramele comutative vor fi utilizate de ctre cicluri #n dezbateri sau studii proprii" evit&nd astfel acumulrile de cunotin!e ce nu mai sunt aplicate ulterior i #ntrind nivelul de #nv!are i progresul colar$

:ibliografie

$ umitrana M& Cum crete un pui de om. Etape i repere psihologice n dezvoltarea copilului $ Jucure"ti, '6** $ Gesell, A& # The Eirst Five Years of Life, Oarper P Jrot2ers 8ublis2ers, >eQ Ror=, *516& $ Gesell, A&, Ilg, ?& L& # Infant and Child in the Culture of Toda , Oarper P Jrot2ers 8ublis2ers, >eQ Ror=, *51)& $ Gesell, A& # The Child from Five to Ten, Oarper P Jrot2ers 8ublis2ers, >eQ Ror=, *51,& $ 8iaget, K&, In2elder, J& # !sihologia copilului, B& &D, Jucure"ti $ 8iaget, K& # "udecata moral# la copil, B& &D, Jucure"ti, *5.6& $ 8iaget, K. $ La Formation du s m%ole chez l&enfant, elac2auxbP >iestle, >euc2(tel$8aris, *5.5&