Sunteți pe pagina 1din 9

DIMITRIE CANTEMIR

Dimitrie Cantemir(1673-1723) este scriitor, istoric, om de stiinta, domnitor, o personalitate enciclopedica din secolul al XVIII-lea, reprezentant de seama al umanismului romanesc. -a nascut la 26 octom!rie 1673 in "amilia razesului Constantin Cantemir, care, de la slu#!a de ispra$nic de codru, a a#uns pe tronul %oldo$ei (16&'-16(3), "iind "ratele lui )ntio* Cantemir, de asemenea domn al %oldo$ei intre 16('-17++ si 17+' si 17+7. Dimitrie Cantemir urmeaza traditia "amiliei, "iind domn al %oldo$ei in doua randuri, dupa moartea tatalui sau, in martie-aprilie 16(3, necon"irmat de turci, ales de catre !oieri, si incepand cu 1& noiem!rie 171+, in a#unul raz!oiului ruso-turc, spre a apara ca un $asal credincios al portii *otarele de miazanoapte ale Imperiului de un e$entual atac al lui -etru cel %are, insa, dornic de a eli!era tara de su! stapanire otomana, s-a aliat cu tarul .usiei, inc*eind in aprilie 1711 un tratat cu -etru I. )cesta su"era o in"ran/ere la 11 iunie 1711 in "ata armatei turcesti, mult mai numeroasa, s-a retras cu "amilia si cu oamenii apropiati in .usia, unde I s-au daruit mosii, titluri de no!lete si toate onorurile. Dupa moda $remii, este ostatic la -oarta in timpul domniei tatalui sau si capuc*e*aie, un "el de amasador al "ratelui sau, )ntio* Cantemir, a$and prile#ul sa studieze la )cademia -atriar*iei 0rtodo1e din Constantinopol cu unii dintre cei mai renumiti pro"esori ai $remii. Isi "ormeza ast"el o $asta cultura, a#un/and sa stie lim!ile /reaca, sla$ona, latina, turca, persana, ara!a, si cunoaste indeaproape relitatile Imperiului 0toman, pre"i/urand declinul acestuia si posi!ilitatile de eli!erare a 2arilor .omane de su! dominatia turceasca, pe care incearca sa le puna in aplicare in timpul domniei sale prin alianta cu noua putere ce aparea la rasarit, .usia. Inca din primele scrieri, Dimitrie Cantemir se do$edeste un umanist in ade$aratul sens al cu$antului, preocupat de pro!lemele "undamentale ale e1istentei umane, un clasic stapanitor de per"ectiunea e1presiei lin/$istice, un erudit in domeniile esentiale ale cunsoterii. 3ucr4rile lui, cele mai multe scrise 5n lim!a latin4, atest4 o !o/at4 documentare 5n domeniul 6tiin7elor umaniste 6i o mare pasiune pentru cercetare. 8 u"letul odi*n4 nu poate a"la, -spune el- p9n4 nu /4se6te ade$4rul carile 5l cearc4 oric9t de departe 6i oric9t de cu trud4 i-au "i a-l nimuri:. Desi s-a "ormat in mediul oriental, Cantemir este mai mult european, este cel care s-a a"lat si s-a produs la inter"erenta dintre culturile orientala si occidentala. Dimitrie Cantemir este primul dintre carturarii nostri tradus si citit in ;uropa, ast"el ca putem a"irma ca intr-un "el inte/rarea noastra europeana a inceput-o acest mare carturar al neamului nostru. ;l, Cantemir, care a$ea sa a"irme ca toate popoarele au aceeasi radacina, ca, dupa ori/ine si "acultatile intelectuale nici un popor nu are superioritate asupra altuia. Dupa <a/erimea mintii:, scrie Cantemir, toate popoarele (citam) <sint la "el de inzestrate de natura:. =umele sau de cetatean al ;uropei ramine pe $ecie sapat in piatra, intre =e>ton si 3ei!niz, pe "rontonul ?i!liotecii "intei @ene$ie$a din -aris. Inca din 8Dia$olul sau @alcea$a inteleptului cu lumea sau @iudetul su"letului cu trupul:, carte de morala crestina pentru credinciosi, scrisa in anul 16(&, compusa dupa modelul dialo/urilor platoniciene, Dimitrie Cantemir pune "ata in "ata cele doua atitudini umane, reli/ioasa si laica, incercand sa concilieze aspiratia catre sacralitate cu tendintele rationaliste si umaniste ale naturii umane. Aranindu-se din aceeasi su!stanta etica si "ilozo"ica, 8Istoria iero/li"ica:, considerat primul roman(mai mult, roman-para!ola) din literatura romana, este un

prile# de a punde in discutie o intrea/a epoca istorica, intr-o scriitura criptica, "olosind sim!oluri ezoterice si un numar impresionant de persona#e. Daca 8Di$anul: incearca sa modeleze lumea, sa o construiasca dupa !aze noi, in care nemurirea numelui nu mai este de a#uns, 8Istoria iero/li"ica: este un monument al literaturii !aroce, cu multiple desc*ideri spre uni$ersalitatea si multiplicitatea situatiilor posi!ile, cutremurate de 8luminos si lunecos cornul Inoro/ului:, in/lo!and spatii ca iz$oarele =ilului, pustiurile )ra!iei, muntele ;tnei si marea "urtunoasa. In anul 171B incepe scrierea cartii 8Descriptio %olda$iae:, terminata in 1716 si pu!licata '3 de ani mai tarziu. Cartea are trei parti, prima /eo/ra"ica, a doua politica, a treia despre !iserica, lim!a $or!ita, scoli, o!iceiuri, rele$and calitatile moldo$enilor ($eselia, ospitalitatea), de"ectele (irasci!ilitatea), di"erite rituri si zeitati, 3ado, %ano, Cana, Dra/aica, Drsitele, anzienele, "iind amintit pentru prima oara mitul C!uratorului, "iinta supranaturala inzestrata cu o putere deose!ita, aceea de a insu"la sentimentul dra/ostei la tinerele "ete. Cartea de$ine un ade$arat monument inc*inat etno/ra"iei si /eo/ra"iei unui intre/ popor. a$antul-poli/lot, care, dupa cum spunea Voltaire, 8reunea talentele /recilor $ec*i, stiinta literelor si a armelor:, nu s-a limitat doar la studierea istoriei propriului popor. Cunoscator al multor lim!i, Dimitrie Cantemir a mani"estat un $iu interes pentru istoria uni$ersala. Dn loc considera!il in opera lui re$ine ideilor si conceptelor pri$ind ori/inea di"eritor popoare, rolului lor in dez$oltarea ci$ilizatiei. )st"el, intre anii 171B si 1716, scrie 8Aistoria incrementorum atEue decrementorum aulae ot*omanicae: (8Istoria cresterii si descresterii curtii otomane:) in care in"atiseaza cresterea in"luentei si a puterii Imperiului 0toman, incepand cu secolul al XIII-lea si durand pana la !atalia de la Camenita, din 1672, dupa care urmeaza o lun/a perioada de declin, prin care Dimitrie Cantemir anticipeaza s"arsitul Imperilui. )lte lucrari ale eruditului Dimitrie Cantemir sunt 8Vita Constantini CantemFrii:,:De muro Caucaseo: (Despre zidul caucasian), 8Aronicul $ec*imii a romano-moldo-$la*ilor. Aronicon a toata 2ara .omaneasca:. )$9nd o temeinic4 cultur4 muzical4, Cantemir a scris 5n lim!a turc4, pentru prima dat4, un tratat de teorie a muzicii turce6ti.) preconizat un tratat de nota7ie a muzicii orientale, "olosind al"a!etul turcesc.Dup4 p4rerea lui Vir/il @9ndea 8 istemul reli/iei mu*amedane: este 8sin/ura oper4 ma#or4 a lui Cantemir al c4rei te1t inte/ral nu a "ost p9n4 acum pu!licat 6i tradus la noi.-u!licarea lui 5nc*eie opera de editare a scrierilor cantemiriene, 5n 7ara noastr4, de restituire a acestor scrieri culturii rom9ne6ti: crierile 6tiin7i"ice, "ilozo"ice 6i literare ale lui Cantemir au adus 5ntr-o epoc4 de predominare a ideolo/iei reli/ioase, o contri!u7ie de seam4 la dez$oltarea orient4rii laice 5n cultura rom9neasc4.;l este mai de seam4 /9nditor 6i om de 6tiin74 din cultura rom9neasc4 $ec*e.

Date generale(anul, locul aparitiei) Giind ales mem!ru al )cademiei din ?erlin(sectia orientalistica) in 171B, la cererea acestei institutii incepe scrierea cartii 8Descriptio %olda$iae:,terminata in 1716 si pu!licata '3 de ani mai tarziu, mai intai in /ermana(176(-177+), apoi in rusa(17&(). In anul 1&2', apare in $arianta romana cu titlul 8 crisoarea %oldo$ei:, urmata in 1&'1 de traducerea lui Costac*e =e/ruzzi, su! titlul 8Descrierea %olda$iei:. %aterialul e or/anizat in trei parti, 8-artea /eo/ra"ica:, 8-artea politica: si 8Despre cele !isericesti si ale in$ataturii in %oldo$a:. Cartea de$ine un ade$arat monument inc*inat etno/ra"iei si /eo/ra"iei unui intre/ popor. Explicarea titlului 2itlu dat de Dimitrie Cantemir operei sale su!liniaza ideea sa de a crea o descriere a %oldo$ei, cuprinzand o analiza completa, din punctul de $edere /eo/ra"ic, istoric,economic, politic, etno/ra"ic, "olcoloric, reli/ioas, administrati$ si militar al acesteia, reusind sa realizeze o sinteza admira!ila de "actori ce contri!uie la indi$idualitatea unui popor. )st"el, cartea este structurata in trei parti, prima /eo/ra"ica, a doua politica, a treia despre !iserica, lim!a $or!ita, scoli, o!iceiuri, rele$and calitatile moldo$enilor ($eselia, ospitalitatea), de"ectele (irasci!ilitatea), di"erite rituri si zeitati, 3ado, %ano, Cana, Dra/aica, Drsitele, anzienele, "iind amintit pentru prima oara mitul C!uratorului, "iinta supranaturala inzestrata cu o putere deose!ita, aceea de a insu"la sentimentul dra/ostei la tinerele "ete. Cartea de$ine un ade$arat monument inc*inat etno/ra"iei si /eo/ra"iei unui intre/ popor. %odul principal de e1punere "olosit in realizarea celor trei parti -si anume descrierea- este un alt ar/ument in e1plicarea titlului. -rin comple1itatea operei, scriitorul de$ine primul nostru carturar care preia in s"era cercetarilor etno/ra"ia si "olclorul, "acand-o cu o $i!ranta dra/oste de tara si cu autentice $irtuti literare. Impresia generala asupra operei Cantemir a pus temelia constiintei de sine a culturii romane in calitate de cultura europeana, intr-o $reme cand 0ccidentul isi de"inea el insusi acest spirit european, Dimitrie Cantemir a tra$ersat e1perienta unei sinteze personale intre cele doua spatii culturale - oriental si occidental - si a intuit in pro"unzime caracteristica europeana a culturii poporului sau. )cesta este meritul lui cel mai mare. ;l a contri!uit la constientizarea apartenentei spatiului romanesc la aceasta unitate. Ii datoram "aptul de a "i desc*is peste timp arcul de cer care ne situeaza in plina lumina europeana si ne permite sa pastram acti$ spiritul critic al culturii romane, consolidata pe linia mediana dintre 0rient si 0ccident. -utem constata ca lucrarile lui Dimitrie Cantemir propun un stil erudit si, in /eneral,retoric. Valoarea lor se impune de lor se impune de la ni$elul amplu, documentar, prin idei pro/resiste, prin spirit enciclopedic. Aprecieri critice asupra textului George Calinescu, 8Istoria literaturii romane de la ori/ini pana in prezent:, 1(B1, 8-rin 1711 Cantemir a$ea /ata o HHDescription %olda$iaeII ceruta de )cademia din ?erlin, ce "u pu!licata in traducere /ermana la Aam!ur/ a!ia in 176( si care cuprinde pe scurt de toate, /eo/ra"ie, "izic, "auna, $e/etatie, interesante o!ser$atii despre ceremoniile de la curte si o!iceiurile poporului(nunta, inmormantare).:

8Dmanismul lui Cantemir nu "ormeaza o particularitate a unui om izolat, care a $azut multe tari si a citit multe carti. Desi/ur ca ideile lui sociale si politice, ca si cele despre ci$ilizatie intrec pe cele ale lui %iron Costin si ale stolnicului Cantacuzino, dar ele deri$a din acelasi curent cultural care "ormeaza scoala umanista romaneasca. i %iron Costin tradusese si scrisese $ersuri, incercase sa descrie "rumusetile %oldo$ei, $azute de pe $ar"ul Cea*laului. )sadar, Dimitrie Cantemir are locul sau in istoria culturii noastre si nu in a"ara eiJ el este un mare continuator si un $ar" de munte izolat de sirul muntilor din tara noastra: Al.Bistriteanu,:Creatia populara ca preocupare si iz$or de inspiratie la D.Cantemir si =.?alcescu: in 8 tudii si Cercetari de istorie literara si "olclor:, anul II, 1('3, p.B+, 80 data cu Dimitrie Cantemir notiunea de creatie populara incepe sa capete contur in cultura noastra, productia colecti$a a maselor constituie un domeniu aparte, distinct de acela al /andirii carturaresti. Istoricul Cantemir "oloseste adesea in"ormatia orala, dar stie, in acelasi timp, sa o deose!easca de documentul scris.KLM%aterialul "olcloric ser$este la cunoasterea psi*olo/iei maselor populare. )tat in HHDescrierea %oldo$ei:II cat si in HH istema reli/iei ma*omedaneII de"initiile etno/ra"ice se "undeaza pe acest material.: P.P.Panaitescu,:Dimitrie Cantemir,$iata si opera:, ?ucuresti, 1('&, p.2'6-2'7, 8C*iar si HHDescrierea %oldo$eiII, opera lui /eo/ra"ica prin e1celenta, se $ede !ine ca este o scriere /eo/ra"ica datorita unui istoric. Istoric al romanilor si al turcilor, Cantemir a lasat urme adanci in cultura istorica a posterioritatii. 8 Nicolae Iorga, 8Il "ut le precurseur de %ontesEuieu pour la t*eorie des re$olutions dN;mpire ensuite si "amiliere au XIII-ieme siecle.: Tipul operei 8Descrierea %oldo$ei:, de Dimitrie Cantemir, este o opera comple1a, o lucrare mono/ra"ica ce a "ost catalo/ata de unii critici ca "iind un roman istoric. Dimitrie Cantemir- Descrierea !ol"o#ei$, stu"iu into"ucti#,antologie si note %inale "e Constantin !aciuca, E%itura Tineretului, &Bucuresti',&()*+',,-) pagini

Rezumat:

Giind ales mem!ru al )cademiei din ?erlin(sectia orientalistica) in 171B, la cererea acestei institutii scrie lucrarea mono/ra"ica 8Descriptio %olda$iae:, in anul 1716. %aterialul e or/anizat in trei parti, 8-artea /eo/ra"ica:, 8-artea politica: si 8Despre cele !isericesti si ale in$ataturii in %oldo$a:. -rima parte descrie 5mp4r7irea %oldo$ei 5n 7inuturi, ale apelor, muntilor si campiilor, ale "lorei si "aunei. On primul capitol, su! prete1tul e1plic4rii numelui 74rii, se prezint4 o scurt4 istorie a acesteia. e "ac apoi re"eriri la Dece!al 6i 2raian, este prezentat desc4lecatul lui Dra/o6 6i le/enda c47elei lui de $9n4toare, %olda, care a dat numele apei %oldo$ei 6i 74rii ce a$ea s4 ia "iin74.In capitolul urmator este descris4 a6ezarea /eo/ra"ic4 a %oldo$ei,unde apar re"eriri la clim4 6i la *otarele 74rii,prezentati c*iar si $ecinii 74rii la $remea respecti$4.)l treilea capitol descrie principalele ape cur/4toare din !azinul *idro/ra"ic al %oldo$ei, cu a"luen7ii lor. Ca cele mai importante ape cur/4toare sunt men7ionate -rutul, iretul, =istrul. unt prezentate si lacurile %oldo$ei. cele mai de seam4 "iind ?rate6, 3acul 0r*eiului, 3acul Doro*oiului, Cola6in, 3acul lui 0$idiu. )l patrulea capitol cuprinde 5mp4r7irea administrati$4 a %oldo$ei 5n 7inuturi 6i descrierea acestora, 5n cazul unora prezent9nd num4rul de !iserici, de case. Drm4torul capitol cuprinde o descriere a mun7ilor %oldo$ei 6i mineralelor din su!solul 74rii. On capitolul al 6aselea, Dimitrie Cantemir se re"er4 la c9mpiile 6i p4durile %oldo$ei. e prezint4 6i principalele culturi 5nt9lnite aici, /r9u, o$4z, mei, $ii, pomi roditori. )l 6aptelea capitol $or!e6te despre animalele s4l!atice si domestice ce $ie7uiau pe 5ntinsul %oldo$ei. e 5ncearc4 prezentarea e"ecti$elor de animale si preturilor acestora, dar si me6te6u/ul al!in4ritului 6i "oloasele pe care acesta le aduce, mierea 6i ceara. e remarc4 unele /re6eli pe care autorul le "ace, cu o nai$itate nea6teptat4 la un om 5n$47at, cum ar "i roua care se pre"ace 5n unt, oile cu o coast4 mai mult ca cele o!i6nuite, dar care str4mutate de acolo nasc miei cu num4rul de coaste re/lementar, porcii cu copite ca ale cailor. On partea a doua, cea politic4, putem o!ser$a $aloarea c4r7ii pentru studiul institu7iilor din $remea lui Cantemir 6i sla!a in"ormare asupra $remilor mai $ec*i. On primele cinci capitole ale acestei p4r7i se trateaz4 despre domnie, aceste capitole "iind importante pentru ceremoniile descrise pri$itoare la 5nsc4unarea, scoaterea, con"irmarea domnilor, precum 6i pentru reproducerea unor te1te de acte o"iciale otomane, necunoscute din alte iz$oare. Capitolul VI este $aloros pentru de"inirea dre/4toriilor 6i atri!u7iilor lor 5n $remea autorului. e prezint4 cei mai importan7i opt s"etnici ai 74rii.Capitolul VII, despre oastea %oldo$ei, descrie oastea pe care a $4zut-o Cantemir, pe care a ridicat-o 5n lupta al4turi de ru6i la1711. 0astea era "ormat4 5n principal din mercenari cu arme de "oc, iar oastea de 7ar4, de mic4 e"icacitate lupta cu l4ncii 6i arcuri. e pomene6te 6i de e"ecti$ele o6tii 5n anumite momente.Drm4toarele dou4 capitole cuprind ceremoniile cur7ii 6i in"orma7ii despre $9n4torile domne6ti, potri$it celor $4zute de autor, descrierea ospe7elor, petrecerilor or/anizate de el sau la care a luat parte. Capitolul al XI-lea 6i al XII-lea,pun pro!leme esen7iale despre $ec*ile structuri interne ale %oldo$ei 6i despre procedura #udec47ii din acea $reme. J era o #usti7ie unic4, centralizat4, toate scaunele de #udecat4 din 7ar4 depindeau de domnie, dar domnul era silit de 5mpre#ur4ri s4 concead4 de "apt #usti7ia marilor dre/4tori din r9ndul oli/ar*iei !oiere6ti. Capitolul al XIII-lea prezint4 $eniturile %oldo$ei 6i "elul 5n care $eniturile statului se deose!esc de ale domnului ($istieria 6i c4mara), 5n care $eniturile 5n !ani sunt mai importante ca cele 5n natur4, care sunt o!li/a7iile locuitorilor "a74 de domnie. e prezint4 d4rile 6i de"inirea lor 6i se 5ncearc4 o e$aluare cantitati$4 a lor. Capitolul al XV-lea descrie no!ilimea %oldo$ei,Cantemir

a$9nd o teorie proprie despre ori/inea clasei !oiere6ti din %oldo$a din suita de "runta6i militari ai lui Dra/o6, desc4leca7i din %aramure6, pe care acesta 6i domnitorii urm4tori i-ar "i 5mpropriet4rit pe locuri pustii de oameni. )ceast4 teorie nu este e1act4, 7ara nu a "ost niciodat4 pustie, dup4 cum se $ede din primele con"irm4ri de mo6ii din $remea lui )le1andru cel ?un, care 5nt4re6te *otare, st4p9niri de mo6ii dinainte de 5ntemeiere. e enumer4 5n acest capitol cele mai importante "amilii !oiere6ti din %oldo$a acelor $remuri. Capitolul al XVI-lea prezinta ceilal7i locuitori ai %oldo$ei. ;ste $aloroas4 deose!irea ce o "ace Dimitrie Cantemir 5ntre zona r4z46easc4 a %oldo$ei, Para de us 6i cea de st4p9nire !oiereasc4 a !oierilor asupra 74ranilor dependen7i, Para de Qos, precum 6i su!linierea asupra men7inerii a6a-ziselor <repu!lici: din %oldo$a, C9mpu 3un/, Vrancea, 2i/*eciul, care sunt de "apt centre pastorale de o!6tii 74r4ne6ti li!ere. -e temeiul numirii de $ecini, dat4 74ranilor dependen7i din %oldo$a, Cantemir socoate c4 5ntrea/a 74r4nime de pe mo6iile st4p9nite de !oieri este "ormat4 din emi/ran7i, coloni6ti str4in4 de p4m9nturi odinioar4 pustii. De "apt s-a demonstrat istoric c4 74ranii nu sunt $eni7i dup4 !oieri, ci st4p9nirea !oiereasc4 a "ost o uzurpare a $ec*ii st4p9niri 74r4ne6ti a p4m9ntului.Capitolele XVII, XVIII, XIX, despre o!iceiurile moldo$enilor, despre o!iceiurile la nunt4, despre o!iceiurile la 5nmorm9nt4ri, ca 6i ane1a la capitolul I din partea a treia, despre mitolo/ia poporului rom9n sunt de o mare importan74, deoarece $ia7a poporului, cu aspecte de mult disp4rute, capitole care de o!icei lipsesc din asemenea descrieri mono/ra"ice. -artea a treia con7ine in"orma7ii despre literatur4 6i !iseric4, lim!4 6i 6coli, educa7ie 5n $remea lui Cantemir. Ri aici apar /re6eli, Cantemir consider9nd c4 lim!a sla$4 5n !iseric4 6i stat a "ost introdus4 5n %oldo$a 5n urma conciliului de la Gloren7a (1B3(), pe care 5l dateaz4 /re6it 5n $remea lui )le1andru cel ?un (mort la 1B32), c9nd moldo$enii ar "i respins unirea cu .oma 6i ar "i renun7at la literele latine. On realitate se 6tie c4 numeroase pri$ile/ii ale lui )le1andru cel ?un au "ost redactate 5n moldo$ene6te, ceea ce arat4 netemeinicia teoriei lui Dimitrie Cantemir. 3im!a sla$on4 5n !iserici la rom9ni are ori/ini mult mai $ec*i, care nu pot "i e1plicate numai prin "enomene culturale din %oldo$a, deoarece aceast4 lim!4 o /4sim "olosit4 at9t 5n 7ara .om9neasc4 C9t 6i 5n 2ransil$ania. Descrierea %oldo$ei este 5nso7it4 de o *art4 a %oldo$ei, desenat4 de autor, adus4 de )ntio* Cantemir la -aris 6i /ra$at4 6i pu!licat4 prin /ri#a "iului s4u la 1737 5n 0landa.

DESCRIEREA MOLDOVEI Dimitrie Cantemir


Giind ales mem!ru al )cademiei din ?erlin(sectia orientalistica) in 171B, la cererea acestei institutii scrie lucrarea mono/ra"ica 8Descriptio %olda$iae:, in anul 1716. %aterialul e or/anizat in trei parti, 8-artea /eo/ra"ica:, 8-artea politica: si 8Despre cele !isericesti si ale in$ataturii in %oldo$a:. -rima parte contine ample descrieri ale apelor, muntilor si campiilor, ale "lorei si "aunei. )utorul o"era in"ormatii re"eritoare la ale/erea domnilor si la scoaterea din scaun, la o!iceiurile Curtii, di$anul de #udecata, la ta/ma !oierilor, dar si la o!iceiurile romanilor le/ate de nunta si de inmormantare. )tunci cand $ede starea /enerala de saracie din cauza !irurilor, deplan/e cu patima soarta $itre/a a tarii. Ca si =eculce, Drec*e sau Costin condamna lacomia a!uzi$a a turcilor. Cantemir este un precursor in /eo/ra"ie- realizeaza prima *arta a %oldo$ei- si in etno/ra"ie, descriind in amanunt marile ceremoniale din $iata poporului roman. In le/atura cu o!iceiurile le/ate de nunta, ce include si o zi numita ziua cernutului, slu#!a !icericeasca si ospatul. In capitolul numit 8Despre nara$urile moldo$enilor: incearca prima de"inire a personalitatii poporului nostru. .emarca ca moldo$enii sunt "iri desc*ise, #o$iale dar nestatornice, iu!itorilor de /alcea$a si tru"asi, dispretuiesc in$atatura, dar se pricep la lucrurile raz!oaielor ca toti oamenii se incred in destin, sunt petrecareti si ospitalieri. Cantemir se do$edeste un a!il o!ser$ator al mentalitatii oamenilor simpli, al o!iceiurilor si credintelor. Importante sunt in"ormatiile despre ritualul reli/ios si despre eresurile poporului (8Despre reli/ia moldo$enilor:), precum si teoria sa despre descendeta latina lim!ii romane. -entru a demonstra pastrarea elementului latin in romana, mai mult decat in italiana, realezeaza prima "isa de "ilolo/ie comparata.Cu aceste teorii, Cantemir $oia sa e$edintieze ori/inea no!ila a romanilor ca descendenti directi ai romanilor.

Valoarea artistica a operei: Cantemir a pus temelia constiintei de sine a culturii romane in calitate de cultura europeana, intr-o $reme cand 0ccidentul isi de"inea el insusi acest spirit european, Dimitrie Cantemir a tra$ersat e1perienta unei sinteze personale intre cele doua spatii culturale - oriental si occidental - si a intuit in pro"unzime caracteristica europeana a culturii poporului sau. )cesta este meritul lui cel mai mare. ;l a contri!uit la constientizarea apartenentei spatiului romanesc la aceasta unitate. Ii datoram "aptul de a "i desc*is peste timp. arcul de cer care ne situeaza in plina lumina europeana si ne permite sa pastram acti$ spiritul critic al culturii romane, consolidata pe linia mediana dintre 0rient si 0ccident. Dimitrie Cantemir scrie cu mandrie despre %oldo$a, dorind sa impuna strainatatii ima/inea unui popr $iteaz si a unei tari !o/ate. Isi propune o sticta o!iecti$itate. Capitolul 8Despre nara$urile moldo$enilor: semnaleaza 8cusururile care-I slutesc:, 8decat a-I insela cu lin/usiri:Jdeci apar si um!rele de caracter, dar si luminile. %oldo$enii sunt 8cutezatori, semeti:, 8/lumeti si $eseli:, dornici 8sa petreaca in ospete:. 0steni priceputi, 8intind !ine arcul:, 8poarta cu indemanare sulita:, desi arma pre"erata este 8palosul:. Dnele de"ecte ar "i lene$ia si "aptul ca 8nu sunt iu!itori de in$atatura:.(2impul masurat in secole dezminte, !ineinteles, aceasta o!ser$atie "acuta de Cantemir). 2raditionala ospitalitate impresioneaza, 8de cea mai mare laudaJ caci desi "oarte saraci din pricina in$ecinarii cu tatarii, totusi nu se dau inapoi niciodata sa dea mancare si /azduire unui oaspete si-l adapostesc "ara plata timp de trei zile, impreuna cu calul sau. -e strain il primesc cu "ata $oioasa, ca si cand le-ar "i "ost "rate sau alta rumedenie. Dnii asteapta cu masa de pranz pana la al noulea ceas din zi(L) ca sa nu manance sin/uri.: Qu/ul otoman, dar si ser!ia I-au saracit pe tarani-arata Cantemir. 8.azesii din pricina saraciei si-au $andut mosiile stramosesti:J:Dinte toti taranii ser!i, cati sunt pe lume, cei mai nenorociti as crede ca sunt taranii moldo$eni-daca !o/atia pamantului si a recoltelor, c*iar si "ara $oie, nu I-ar mantui de mizerie:J 2irania turceasca 8apasa "oarte /reu pe %oldo$a:. ?o/atele traditii e1prima "antezia si spiritul creator al moldo$enilor, *ora,paparudele, dra/aica, z!uratorii, oratia de nunta, calusarii, s.a.:Calusarii se aduna o data pe an si se im!raca in straie "emeiesti. In cap isi pun cununa impletita din pelin si impodo!ita cu "lori(L).2oti au in mana cate o sa!ie "ara teaca, cu care ar taia indata pe oricine au cuteza sa le dez$eleasca o!razul(L). Capetenia cetei se numeste 8starit:, al doilea 8primicer:(L).Caci ei au peste o suta de #ocuri "elurite si cate$a asa de mestesu/ite, incat cei ce #oaca parca nici nu atin/ pamantul si parca z!oara in $azdu*. In "elul acestea petrec cele zece zile intre Inaltarea la cer a lui Aristos si sar!atoarea .usaliilor si stra!at toatea tar/urile si satele, #ucand si sarindL: ?o/atiile neasemuite, paduri, lunci, ape, o/oare, li$ezi, $anat ales "ac sin %oldo$a un taram edenic. 8Ierunca are o carne "oarte /in/asa si al!a, si la /ust intrece potarnic*ile si c*iar "azanii:. Grumusetile dau impresia unui melea/ de !asm. )st"el, descrierea Cea*lalui, a muntelui mitolo/ic, este conturata prin elemente $izuale, de perspecti$a, cromatice si auditi$e. %aretiei /eolo/ice, in nemiscarea sa, I se adau/a si "ilonul de apa, semnul dinamicii, miscarii si al sunetului. -lasticitatea ima/inilor artistice si comparatiile dau pre/nanta ta!loului unitar. 8%untele cel inalt se numeste Cea*laul, despre care, daca anticii ar "i "acut $or!ire in ?asmele lor, ar "i "ost tot atat

de $estit ca si 0limpul, -indul sau -elias. ;ste asezat in tinutul =eamtului, in apropiere de iz$oarele 2azlaului si pe la mi#locul lui, acoperit de zapezi. -e $ar" nu se /aseste pic de nea, incat pare a "i deasupra norilor. De pe culmea cea mai ascutita, care se ridica su! "orma unui turn, iz$oraste un parau al! care se rosto/oleste printre stanci a!rupte si se $arsa in 2azlau cu mare z/omot. Drept in $ar" se $ede o statuie stra$ec*e de cinci coti, in"atisand, de nu ma insel, o !atrana cu douazeci de mioare.: Descrierea %oldo$ei, prin accentuarea ori/inii romane a poporului si a lim!ii romane, continua si dez$olta ideile cronicarilor nostri. Dimitrie Cantemir nu traieste mandria ca stramosii nostri-romanii- sunt cuceritorii lumii, ci (intr-o $iziune noua, ori/inala) incearca sentimentul maretiei ca stramosii nostri sunt creatori de ci$ilizatie. Conceptul de ci$ilizatie este, in opera lui,cel umanist.: i incercarea lui de a alcatui o lim!a literara este un re"le1 umanist.:(Istoria literaturii romane, ;d.)cademiei).