Sunteți pe pagina 1din 4

Activitati si jocuti educative pentru copii CIOBANUL Sl MIELUL Copiii sunt asezati pe scaunele.

Unul ales de educatoare este ciobanul". El se adreseaza unui copil astfel: Ai vazut mielul meu?" Acesta raspunde: Nu, cum era imbracat?" Ciobanul incepe sa descrie imbracamintea unui copil. Cel descris, indata ce se recunoaste, porneste in alergare in urul scaunelelor, fiind mielul", urmarit de cioban" pana ce izbuteste sa se aseze din nou pe scaunel. !aca ciobanul" il prinde, se inverseaza rolurile intre ei. "A#$AN%A Acelasi oc se poate desfasura pe teren. Copiii stau in formatie de cerc, iar ciobanul" in afara cercului. Acela care se recunoaste in descrierea ciobanului" alearga in urul cercului urmarit de cioban" pana a unge la locul sau. PASARELELE IN CUIB Copiii sunt asezati in formatie de cerc, in grupe de cite &. $n fiecare grup, ' copii stau fata in fata, tinindu(se de miini, formind ,,cuibul", iar al treilea, care este pasarica", sta in cuib, intre bratele lor. $n mi locul cercului sta un copil care este ,.pasarica fara cuib". )a inceperea ocului, educatoarea striga : *asarelele zboara+". Atunci copiii, care sunt pasarelele", imitind zborul lor, alearga prin mi locul terenului si isi sc,imba cuiburile intre ele. *asarica" fara cuib incearca sa ocupe si ea un loc. !aca reuseste ramine o alta pasarica" fara cuib, trece in mi locul cercului si ocul continua. VANATORUL Sl PASAREA IN CUIB Copiii sunt asezati in formatie de cerc, cite doi, fata(n fata, tinindu(se de miini si reprezinta cuibul". $n fiecare cuib sta ci-te un ooipil, o pasare". Educatoarea plaseaza in centrul cercului un copil, oare este vanatorul". )a comanda educatoarei de incepere a . ocului vinatorul" alearga sa prinda pasarea". *entru a se salva, aceasta intra intr(un cuib. *asarea" care a fost in cuib este obligata sa plece. "inatorul" alearga in continuare dupa aceasta, care are voie sa intre si ea in alt cuib" si astfel continua. !aca vinatorul" prinde pasarea fara cuib, rolurile se inverseaza intre ei. !aca insa pasarile nu pot fi prinse, educatoarea trebuie sa aleaga alt vinator" pentru a nu(l obosi pe acesta. !upa ce au alergat toate pasarile, se sc,imba rolurile intre copii si ocul reincepe. VANATORUL VRABIA Sl ALBINA Copiii sunt asezati in formatie de cerc. !intre ei se aleg & : primul este vinatorul", al doilea vrabia" si al treilea albina". )a comanda educatoarei vinatorul" alearga dupa vrabie", cautind s(o prinda, vrabia" alearga dupa albina" sa o manince, iar albina" dupa vinator" sa(l intepe. Astfel, vinatorul" se fereste de albina", albina de vrabie" si vrabia" de vinator". .ocul continua pana cand unul este prins. $n locul acestuia se alege alt copil si ocul continua. PASARILE CALATOARE %oti copiii sunt organizati pe perec,i, unul in fata celuilalt, dispusi in formatie de cerc. Cei din interiorul cercului stau cu picioarele incrucisate, acestia reprezinta cuibul", ceilalti pasarile". Educatoarea alege /0& copii pe oare ii asaza in centrul cercului si reprezinta pasarile fara cuib". )a comanda educatoarei : *asarile zboara+" copiii alearga in toate directiile, imitind zborul pasarilor. )a comanda urmatoare : *asarile in cuib +" fiecare cauta sa se aseze in dreptul unui cuib, raminind alte pasari" fara cuib". .ucatorii ramasi fara perec,e trec in centrul cercului si ocul continua. CATELUL Sl PISICUTA Acelasi oc ca cel descris anterior, cu urmatoarea deosebire 1 catelusul" trebuie sa prinda sau sa atinga pisicuta care pentru a scapa de urmarire striga o perec,e de copii, care departeaza picioarele pentru a putea patrunde pisicuta ca sa nu fie prinsa de catel". Ultimul copil apropie picioarele, pisicuta" se ridica si se asaza in picioare m fata lui, iar copilul din fata devine pisicuta". $n cazul in care catelusul" prinde pisicuta" isi sc,imba rolurile intre ei. MELCUL Efectivul grupei este impartit in cinci ec,ipe, egale ca numar, asezate in forma de raze. %oti ucatorii stau asezat incrucisat. $naintea fiecarei ec,ipe se marc,eaza cite un semn pe sol. *rimul din fiecare ec,ipa tine cite un saculet ou nisip in mina. )a comanda educatoarei, acestia pornesc in alergare spre dreapta, de ur impre urul razelor stelei, pana cand a ung la locurile initiale unde transmit saculetele urmatorilor si se asaza in aceeasi pozitie imtiala.2 Urmatorii continua ocul, alergind pe acelasi traseu. Cistiga ec,ipa care termina prima. LUPUL Efectivul grupei esite impartit in mai multe eo,iipe, egale oa numar, dispuse in forma de raze 3fig. 456. Educatoarea atinge ultimul copil al unei raze, acesta transmite semnalul celui din fata s.a.m.d., pana a unge la primul. Acesta striga : )upul", apoi alearga sipre dreapta, prin e7teriorul razelor, urmat de toti coec,ipierii, care se iau la intrecere pentru ocuparea primului loc. *rimul soisit devine cap de sir, iar ceilalti, in ordinea sosirii, refac raza pe acelasi loc. Ursul pacalit pescarul !unicul si nepoteii atent "er#i departe ajun#i ceasul $ jocuri antrenante

URSUL PACALIT Copiii sunt dispusi in formatie de cerc, asezat incrucisat, 3daca locul permite6, numarati din 5 in 5 3/, ', &, 4, 5 8 /, ', &, 4, 5...6 in centrul cercului se plaseaza un copil care sta g,emuit, ursul". $ntre ' copii din cerc se pune o batista sau un fular care reprezinta puiul de urs". Conducatorul ocului striga un numar, de e7emplu, &. Copiii care poarta numarul & alearga in urul cercului, intr(un singur sens. )a un moment dat, in timpul alergarii, conducatorul ocului fluiera. Acela care se afla in dreptul puiului de urs" il ridica si alearga cu el mai departe. Ursul" se scoala si alearga dupa el sa(l prinda, avand voie c,iar sa traverseze cercul in toate directiile. cand ucatorul oare aire puiul de urs" este in pericol sa fie prins de urs", oaiuta sa(l dea altui ucator ou numarul & care alearga. !aca reuseste ursul" continua sa(l urmareasca pe cel oare a primit puiul". cand cel urmarit este prins sc,imba locul si rolul cu ursul". .ocul reincepe cand se striga un alt numar. PESCARUL Copiii impreuna cu educatoarea stau in urul urnei mese. Educatoarea tine in mina o undita oare are un lat, usor strins ca un cerc, asezat pe masa. )a comanda ei de incepere a ocului : %oti pestisorii acasa+", copiii lovesc masa in dreptul lor ou degetul aratator de la mina dreapta. )a comanda : %oti pestisorii in lacul vecinului+", copiii lovesc repede masa in fata vecinului din dreapta sau din stinga, dupa cum s(a dat comanda, dupa care isi retrag repede miinile de pe masa. )a comanda : %oti pestisorii in $acul meu+", ei trebuie sa loveasca masa in interiorul latului, iar educatoarea in acest timp cauta sa stringa latul ca sa prinda cit mai multe degete inauntru acestuia. 9rdinea comenzilor se poate sc,imba dupa dorinta educatoarei. BUNICUL Sl NEPOTEII Educatoarea impreuna cu copiii stau grupati intr(un loc al terenului, inapoia unei linii de plecare. )a apro7imativ /: m de grupul copiilor, intr(un cerc desenat pe sol, sta un copil care indeplineste rolul bunicului". $nainte de inceperea ocului, educatoarea se sfatuieste cu copiii ce sa raspunda la intrebarile bunicului" si cum sa mimeze actiunea pentru a fi intelesi de acesta 3copiii pot sa mimeze munca in gradina, in atelier, sa faca un e7ercitiu etc6. Apoi, impreuna cu copiii, se apropie de bunic" si urmeaza o conversatie in felul urmator : 0 ;una ziua, bunicule. 0 ;una ziua, nepotei. Unde ati fost ? 0 )a scoala, raspund copiii. 0 Ce ati facut acolo ? Acestia imita activitatea de la scoala, conform indicatiilor, de e7emplu, cititul, impreunind palmele si miscind capul de la stinga la dreapta. 0 Ati citit ? $i intreaba bunicul. Copiii raspund da" si alearga repede dincolo de linia de plecare ca sa se oace. ;unicul" ii urmareste pentru a(i prinde. El nu are voie sa(i urmareasca decat pana la linie. Copilul care a fost prins este dus in casa bunicului". .ocul continua pana cand ma oritatea copiilor au fost prinsi. )a auzul acestor cuvinte, copiii se intorc ciu spatele la povestitor" si alearga in partea opusa a salii, unde trebuie sa atinga peretele. Cel care este prins inainte de a atinge peretele il inlocuieste pe povestitor si ocul continua. UN %OI TREI LA PERETE & Copiii suit asezati in formatie pe o linie, inapoia unei linii trasate pe sol, cu spatele la perete. $n partea opusa a terenului sta educatoarea, tinind miinile la oc,i. )a inceperea ocului, educatoarea comanda rar de doua(trei ori: ,,un, doi, trei la perete+", apoi se intoarce cu fata la copiii care in timpul comenzii alearga spre peretele opus. Ei trebuie sa se opreasca imediat ce comanda a incetat. Copilul care este surprins miscindu(se este penalizat si intors la locul de plecare. <e da o noua comanda si ocul continua pana cand unul dintre copii reuseste sa atinga peretele. Acesta devine conducator in locul educatoarei si ocul continua. CEASUL Copiii sunt dispusi in formatie pe o linie, inapoia liniei de plecare. $n partea opusa, la o distanta de /: m, se traseaza o alta linie, de sosire, si la mi locul ei se deseneaza un cerc in care va sta educatoarea, ea reprezinta ceasul". )a comanda de incepere a ocului, educatoarea se intoarce cu spatele la copii, iar acestia in cor o intreaba : ,,cit e ceasul?" apoi, alearga spre ea pana ce aud rostind ora. $n acel moment ei trebuie sa se opreasca brusc, iar educatoarea se intoarce repede pentru a(i surprinde pe aceia care nu s(au oprit la timp. Cei care au fost surprinsi in miscare sunt trimisi la linia de plecare, unde asteapta din nou intrebarea ,,cit e ceasul?" .ocul continua astfel pana cand primul copil a unge la linia de sosire si devine conducatorul ocului in locul educatoarei. ATENT MER'I %EPARTE A(UN'I Educatoarea stabileste o distanta intre doua puncte. !upa aceasta alege un copil pe care il asaza in unul din capetele acestei distante, cu spatele catre coec,ipieri, cu oc,ii inc,isi 8 ceilalti copii stau in celalalt capat, gata de plecare. Acela care sta cu spatele la colectiv rosteste repede sau rar, dupa cum vrea, urmatoarea fraza : 0 Atent mergi, departe a ungi + cand incepe rostirea frazei, toti copiii se deplaseaza, in voie pe terenul de oc, spre el. cand pronunta cuvintul a ungi", se

intoarce repede cu fata catre ucatori. *e cei care(i surprinde miscindu(se, ii pedepseste, poruncindu(le sa faca unu, doi, patru... sase pasi inapoi sau ii trimite inapoi, de unde au plecat, incepind ocul de la capat. Cine strabate bine distanta stabilita ia locul celui ce mi este. Vulpoiul si #ascanul closca cu pui cioara placintuta lu"anarea $ jocuri pentru copii VULPOIUL Sl 'ASCANUL %oti copiii sunt dispusi in formatie pe un sir, tinindu(se unul de celalalt de mi loc, ei sunt bobocii". Cel din capatul sirului reprezinta gisoanul". $ntr(un colt al salii se deseneaza un cerc in care sta un copil, vulpoiul". )a comanda de incepere a ocului bobocii" inainteaza spre vulpoi", recitind : <caldati(va, scaldati(va, bobocilor+" "ulpoiul" nu este acasa, <(a dus la padure, <a aduca aripi pentru upineasa vulpe. cand a ung in dreptul cercului unde sta vulpoiul", gisoanul" striga: ;una ziua, vulpoiule +". Acesta, raspunde: =ultumesc, cumetre+. Cum este vremea?" >isoanul" spune: "remea este frumoasa+". "ulpoiul" adauga: "remea este frumoasa pentru mine, dar nu si pentru bobocii tai", apoi, alearga sa prinda un boboc". Copiii alearga prin sala ca sa nu fie prinsi. Cel prins este adus in cerc si ocul continua pana cand umatate din boboci" sunt prinsi. .ocul se inc,eie cu o tractiune de brate, efectuata peste o linie de demarcatie. CLOSCA CU PUI Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu(se fiecare de mi locul celui din fata. *rimul reprezinta closca", ceilalti puii". $n fata lor, la o distanta de ' m, sta un copil g,emuit, cu un betisor in mina, acesta este uliul". El imita cu betisorul miscairea de amestecare intr(un ceaun. ,,Closca" il intreaba : 0 Ce faci acolo uliule?" 0 ?ac o mamaliguta. 0 *entru cine? 0 intreaba closca". 0 *entru mine, 0 Cu ce o maninci ? 0 Cu un pui de(al tau, fiindca acum am sa(ti fur un puisor i 0 Am sa(ti scot un oc,isor + incearca numai sa(l prinzi+ Apoi uliul" alearga incercind sa prinda ultimul pui" din rind. Closca" cu aripile desfacute se deplaseaza in toate directiile, pentru a(si apara puii", iar acestia se tin unul de altul si toti de closca, alergind dupa cum ii conduce ea, ca sa nu(i poata prinde uliul". *uii" care sunt prinsi trec in cercul uliului" si ocul continua. CIOARA Sl CLOSCA CU PUI Un copil, closca", sta in capatul coloanei, iar ceilalti, puii", se tin de mina. )a citiva metri de ei sta un alt copil, cioara". Closca" isi scoate puii" la plimbare. Cioara" ii zareste si se apropie croncanind si filfiind din aripi 3mis(cind din brate6. cand se repede asupra puilor" 3care nu au voie sa rupa sirul6, closca" se opune, aparindu(i. !aca cioara" a atins cu aripa un pui, acela este dus in cuibul" ei. !aca cioara" nu reuseste sa fure pui" este sc,imbata cu alt copil, apoi se reia ocul. PLACINTUTA Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu(se fiecare de mi locul celui din fata. *rimul reprezinta brutarul", ceilalti copii cuptorul", iar ultimul are rol de pla(cintuta". $n fata brutarului", la ' m distanta, sta un copil care are rol de ,,cumparator". )a inceperea ocului, cumparatorul spune: "reau sa cumpar o plantuta". Copilul are acest rol alearga spre brutar" sa(l apere. ;rutarul" ii iese in intampinare cu tot sirul de copii, fara a strica formatia. !aca placintuta" reuseste sa a unga in bratele brutarului", inainte de a fi aitinsa de cumparator", devine brutar", acesta placintuta", iar cumparatorul" trece in rindul celor care formeaza cuptorul". Educatoarea numeste un nou cumparator" si ocul continua. A(UN'E$TI A%VERSARUL & Efectivul grupei este impartit in doua ec,ipe, egale ca numar, asezate pe cite o linie spate in spate, la distanta de & m intre ele. )a comanda educatoarei, primul din fiecare ec,ipa alearga, ocoleste spre stinga, prin fata si prin spate ambele ec,ipe, apoi revine la locul initial si transmite urmatorului stafeta. Urmatorii procedeaza la fel s.a.m.d. Cursa devine mai interesanta atunci cand cel din prima ec,ipa il a unge pe cel din ec,ipa a doua, pe oare nu are voie sa(l depaseasca decat prin e7terior. LUMANAREA Copiii sunt asezati in formatie pe un sir, tinindu(se fiecare de mi locul celui din fata. Conducatorul sirului tine in mina un betisor, luminarea". )a inceperea ocului acesta striga: Aprinde luminarea ca sa vezi cararea+" Ultimii ' copii se desprind din formatie si pornesc in alergare unul prin dreapta, celalalt prin stinga, pana a ung in capatul sirului.

Acela care reuseste sa@a unga primul la conducator preia luminarea" si conducerea ocului. *erec,ea lui iese din oc. .ocul se termina-Cind mai ramin cativa copii in formatie. ULTIMA PEREC)E *U'E Copiii sunt asezati pe doua siruri, cite doi. $n fata lor, la apro7imativ ' m, se plaseaza un copil, conducatorul", inaintea ec,ipelor se traseaza o linie. )a inceperea ocului, conducatorul striga : Ultima perec,e fuge +" Ultima perec,e se desprinde din coloana si alearga, unul prin dreapta, celalalt prin stinga, pana in capatul formatiei, unde incearca sa(si dea mina intre ei, dar numai dincolo de linia de urmarire. Conducatorul incearca sa(l prinda sau sa(l atinga pe unul dintre ei, inainte ca acestia sa poata forma din nou o perec,e. !aca reuseste, acesta formeaza perec,ea cu el si se asaza in capatul coloanei. Cel care ramine fara perec,e devine conducator. !aca nu reuseste sa(l atinga pe nici unul, ramine in continuare conducator si ocul continua, perec,ea urmarita asezindu(se in capatul coloanei. .ocul se termina dupa ce au alergat toate perec,ile.