Culoare si forma in arhitectura lui Gaudi Introducere

Modernismul este o miscare culturala complexa ce apare datorita exodului rural si care implica nevoia de spatiu urban, ceea ce duce la sustinerea unor initiative culturale si sociale. Acest curent in arhitectura dezvolta un interes deosebit pentru detaliile ornamentale ( linii ondulate, curbe, motive florale, amestec de forme sinuase) si implica indepartarea de formele clasice si austeritatea expresiva. Modernismul demonstreaza dorinta societatii de a o rupe cu trecutul, la inceputul secolului al XX-lea, si de a adopta inovatiile aduse de revolutia industriala. Caracterizandu-se prin teza dominanta, conform careia arta reprezinta o forta creatoare, unica si suprema, putand sa fie exprimata prin tehnici foarte diverse, precum muzica, arhitectura, sculptura, pictura si grafica. n Catalonia, acest curent a patruns odata cu organizarea expozitiei universale din !arcelona ce urmarea gasirea unui stil propriu Cataloniei. "e-a lungul deceniului noua al secolului XX, modernismul catalan a devenit din ce in ce mai mult expresia colectiva a unui popor, reprezentand un larg spectru al societatii. n aceasta perioada arta a inceput sa se impuna la nivelul celor mai obisnuite si functionale obiecte. #rmeaza o extindere a campului artistic care stimuleaza in special artele aplicate.

Antoni Gaudi
Antoni $audi a fost unul dintre primii arhitecti ce au dat nastere epocii modernismului in arhitectura catalana. %data cu $audi a aparut un spirit artistic stralucit care , inca de la inceput, si-a creat fara efort un stil unic si personal, care s-a dezvoltat mai tarziu intr-unul dintre cele mai remarcabile ale timpului sau. $audi nu doar ca a dat arhitecturii un impuls fara precedent, ci a si redefinit in intregime stilurile si structurile ei.Contrastand cu originalitatea extrema a lui $audi, practica sa era profund ancorata in traditie. &l a construit 'agrada (amilia asa cum maestrii gotici isi construiau catedralele. Acelasi $audi, incredibil de novator si de original, era in viata privata un fervent catolic, intr-atat incat in prezent exista o miscare activa care sustine beatificarea sau canonizarea lui. Acesta s-a remarcat printr-un stil unic si personal , in care predomina linia curba , prezenta cvasi-constanta a culorii, forma inspirata de natura si folosirea materialelor decorative, precum fierul for)at, ceramica, mozaicul, vitraliile si frescele murale. &xtravaganta stilului lui $audi a fost neasteptat de bine primita de societatea catalana. "e altfel, marele arhitect a realizat multe lucrari pentru burghezia locala, de curand innobilata, care accepta cu un anume stoicism sa coabiteze cu straniile sale concepte si cu surprinzatoarele sale creatii in piatra. n mod surprinzator, anumite proiecte l-au condus pe $audi inspre 'pania *profunda+, aflata in constrast cu personalitatea sa, chiar daca aceaste proiecte aveau o legatura mai mult sau mai putin directa cu Catalonia.

Modul de constructie al lui $audi a fost preluat mai tarziu de arhitecti precum ,u)ol, Martinell, !erenguer, 'ugranes, arhitectii asupra carora *gaudismul+ s-a exercitat mai degraba prin fascinatia pentru $audi si opera sa decat printr-o influenta evidenta a stilului maestrului in proiectele lor arhitecturale. Acesta s-a nascut la -eus pe ./ iunie 01/2 si a urmat 'coala de arhitectura din !arcelona. 3ucreaza cu ,osep (ontsere si (rancesc de 4aula del 5illar. n prima faza executa lucrari diverse, precum felinarele din 4iata -eial, designul mobilei pentru capela pantheonului marchizului de Comillas, o vitrina din fier for)at s.a. nca de la inceput marea ma)oritate a lucrarilor sale aveau ca sursa de inspiratie principala natura.Cele mai importante lucrari ale sale sunt 4alatul $uell, 4alatul &piscopal Astorga, casa Calvet, casa !ellescuard, parcul $uell din !arcelona, casa !atlo, casa Mila, 'agrada (amilia. nspiratia de care $audi avea nevoie pentru a suplini unele defecte ale geniului sau , o gasea in natura.#n bun exemplu sunt similitudinile dintre dispozitia arcelor podului si scheletul vertebrelor, sau forma coloanelor de la 'agrada (amilia, care se ramifica asemenea arborilor.&ste suficient sa contemplezi sinuozitatea fatadelor, balcoanelor si peretilor, pentru a-ti imagina miscarile ondulatorii ale pa)istilor in vant. -eproducerea motivelor florale a fost de asemenea una din resursele folosite de arhitectii modernisti, ceea ce

subliniaza faptul ca introducerea naturii in operele lui $audi reprezinta o atitudine globala care trecea peste elementele abstracte folosite in ornamentele moderniste. 'tructurile caracteristice stilului lui $audi sunt reprezentate de arcele parabolice si catenare, coloanele inclinate , deschiderile curbate si neregulate, precum si zidurile ondulate.Arhitectura sa este profund influentata de cea gotica si de estetica orientala, aceasta putand fi observata si din inclinatia sa spre forme sculpturale non-figurative, folosirea pietrei si fierului bazandu-se pe elemente naturale, precum si imitarea formelor naturale precum stancile, stalactictele, trunchiurile de copaci s.a. $audi este un individ puternic si debordant, capabil sa se contopeasca cu traditiile , cu fidelitatea stilurilor arhitecturale istorice, cu dorinta de a placea unei burghezii euforice cum era cea a anilor 0677 si sa recreeze insasi esenta arhitecturii , reconsiderand la fel de bine atat gusturile, cat si materialele, procedurile, tehnicile, sistemele de calcul, reperele geeometrice, etc..&l nu propunea sa se stearga tot ce a existat inaintea lui, ci sa intreprinda o aventura personala bazata pe o intuitie lucida care ii permite sa conduca spre mai bine operele sale intr-o maniera independenta si originala, cu dominate resurse arhitecturale, cat si stilistice si tehnice. n decorarea lucrarilor sale foloseste elemente clasice, heraldica mediavala, simbolosm relogios si o imagistica realista a naturii.

Contemplarea naturii ascunde o simplicitate, o apropiere ce permite aducerea unor solutii la problemele arhitecturale.$audi nu se8 incredea in calculele matematice complexe, motiv pentru care opteaza pentru cercetarile empirice.Aceasta metoda il indemna la realizarea a numeroase experiente pentru a calcula incarcarile unei structuri sau a formei definitive unui ornament.Machetele la scara reala erau instrumental ideal, la care utilize numeroase procedee conceptuale.Cele de marmura in special, ii permiteau sa adapeze formele ca celor de la semineele din Casa !atlo sau sculpturile de la 'agrada (amilia. "evotiunea lui $audi pentru structurile organice explica absenta betonului armat si otelului in compozitiile sale, care sunt din materiale ce implica numeroase calcule pentru a fi bine puse in valoare.$eniul constructor al ahitectului nu se putea materialize decatcu a)utorul lemnului, pietrei, fierului for)at , etc., cu contributia artistilor si artizanilor specializati. 'ecretul sau sta probabil in apropierea distincta a creatiei arhitecturale, fara pre)udecati artistice sau tehnice.Cunoasterea sa a meseriei si a metodelor constructive i-a permis sa se distinga in timpul sau ca un architect eclectic, in acord cu canoanele secolului X X si a gusturilor baroce si neo-romantice ale modernismului. "e asemenea, $audi da dovada de un mare interes si in ceea ce priveste amena)area spatiului, acesta realizand numeroase elemente de mobilier, precum cel conceput pentru $ilbert du 4asseig de $racia, mobilier care prezinta o neta amprenta arabeasca, trasatura recurenta in primele opera ale arhitectului.4e langa mobilier, $audi realizeaza un numar

insemnat de porti din fier, ale caror elemente decorative precum epigraful, sculpturile ornamentale sau figura dragonului sunt regasite in operele sale ulterioare. &l si-a transformat atelierele in laboratoare, lucrand cu machete experimentale, cauta materiale rezistente ( granit, bazalt), propunea pereti si plafoane unduitoare, opta pentru coloane oblice, studia parcursul luminii si circulatia aerului in cladiri, calcula structurile imobilurilor sale , se servea de oglinzi, de fotografii si de geometria non-euclidiana pentru a concepe volumele sale. %riginala constructie a Palatului Guell, situat in inima !arcelonei, este fructul eforturilor si ideilor con)ugate ale proprietarului &usebi $uell si arhitectului Antoni $audi.(atada principala a acestei cladiri este de forma drepunghiulara , cu o aparenta asimetrica si orizontala. 'e remarca in mod particular portile cu profil parabolic si grila)ele lor de fier for)at, rezultate ale unei munci meticuloase.$audi a creeat de asemenea hornuri de aerisire care traversau intreaga casa, toate diferite care realizau un traseu deosebit.

Palatul episcopal din Astorga a fost un proiect

obtinut de $audi prin spri)inul marilor personalitati ale vremii.Aceasta constructie cu aspect de castel medieval evoca inca o data in plus influentele arhitecturii gotice in primele sale proiecte, cele mai importante elemente decorative ale acestui edificiu fiind coloanele si vitraliile salonului principal.

Colegiul terezian a fost ridicat in scopul evocarii

sfintei 9ereza, patroana ordinului cu acelasi nume, iar in fatada cladiri se observa munca iconografica depusa de arhitect pentru realizarea acestui lucru.Arhitectul a creeat un edificiu simetric, pe lumgime, si avand un aspect auster, asemanator unei cetati fortificate.Aceastaimpresie de sobrietate este intarita prin folosirea caramizii, material ales datoriat lipsei de fonduri a proiectului.Materialele de constructie care indeplinesc functia decorativa sunt caramida aparenta si piatra neslefuita, aran)ate sub forma unor benzi orizontale care folosesc la demarcarea celor patru eta)e.'ingurele elemente inspirate de natura pe care arhitectul le foloseste in decorarea acestui edificiu suntcrucile din varful turnurilor din ceramica lacuita si ornate cu motive florale. ntr-un loc magnific de pe litoralul mediteranean, pe o faleza intre mare si munte, Antoni $audi a creat un ansamblu arhitectural unic, in vederea adapostirii pivnitelor lui &usebi $uell.Asimetria fatadelor si a volumelor, renuntarea la arcele rotunde in favoarea celor parabolice, absenta liniilor orizontale si alternanta de spatii goale cu spatii pline sunt caracteristici stilului lui $audi prezente in aceasta cladire.$audi avea o imaginatie debordanta in ceea ce priveste formele structurale si nu repeta decat arareori aceleasi elemente de-a lungul operelor sale."ovada pentru aceasta stau formele alese pentru diversele hornuri care impodobesc constructiile pivnitelor.% data in plus, $audi a utilizat grafica pe post de element decorativ:anumite ornamente ale fatadei fac referinta la numele lui $audi.

3a Casa Vicens, resedinta de vara a lui Manuel 5icens i Montaner, arhitectul foloseste metodele traditionale de constructie mediteraneene so arabe, texture mixte si aplicarea faiantei in decorarea exterioara a constructiei.Aceasta se distinge prin abundenta decoratiunilor, in special in fatada, care este ornamentata cu faianta cu flori mici galbene.ormanentele de oinfluenta begetala se contopesc cu un stil oriental, caracterizate prin efecte cromatice obtinute prin alternarea dalelor albe cu cele verzi, combinate cu piatra si caramida aparenta, prin expresivitarea oferita de muchiile ornamentale, feresterele cu grila) geometric, arce drepte sic rube.$radul de fier prezinta si el reprezentari de frunze de palmier. Asemanatoare cu casa 5icens este El Capricho, atat prin stilul architectural cat si prin elementele decorative de influenta maura .Aceasta este caracterizata de forme neregulate, fiind compusa din trei parti din care prima este din piatra, cea de-a doua din caramida ornate cu ceramica cu motive vegetale si acoperisul )alonat cu diferite forme geometrice.(atada este acoperita cu mici benzi de ceramica impodobite cu flunze si floarea-soarelui in relief, culorile predominante fiind galben si verde. #n alt element spectaculos este poarta din fier for)at de la Finca Guell, pe care este reprezentat cu minutiozitate un dragon, care initial era policrom si la un moment dat punea in miscare. (iligranele de fier for)at apar in enele din operele gaudiene.3ucrarile de la Casa 5icens sau poarta de la (inca

$uell, realizate in atelierele 5allet 4i;ue, sunt exemple representative. n alte proiecte, (ierul for)at compune balcoane, grila)e sau lampi, si este si astazi tratat cu o mare sensibilitate, trecant de la un material industrial la elemente cu forme dinamice si de bun gust. $audi incepe sa foloseasca tehnica trencadis, culoarea albastra fiind predominant folosita. Aceasta tehnica o va utilize in ma)oritatea urmatoarelor sale opera , precum sunt gurile de aerisire ale palatului $uell, care prezentau forme si combinatii de culori dintre cele mai originale, sau hornurile de pe acoperisul < terasa al aceleiasi cladiri, care erau decorate in acelasi mod , fiind imbracate cu bucati de faianta si sticla, obtinandu-se astfel un rezultat spectaculos si plin de culoare. "e altfel, aceasta tehnica devine o marca a sa, $audi utilizand-o in ma)oritatea proiectelor sale.#n alt proiect remarcabil realizat cu a)utorul acestei tehnici este Parcul Guell, care prezinta pereti din zidarie rustica, decorate cu medalioane si marginita cu bucati de ceramica smaltuita. Aici se afla sic ea mai reprezentativa imagine a operei lui $audi, si anume dragonul realizat tot prin trencadis.4arcul $uell este considerate a fi prima lucrare abstracta din istoria artei. %data cu constructia Casei Calvet, $audi deschide drumul unui nou stil de constructie si decoratie, care va fi adorptat de multi alti arhitecti.Acesta foloseste in constructia Casei Calvet elemente baroce si rococo, cat si ornamente ondulate sau piatra pentru balcoane, care vor devein

trasaturi constrante ale noilor cladiri din cartierul &ixample din !arcelona. #na dintre cele mai spectaculoase fatade realizate de $audi este cea a Casei Batlo, in care se remarca inspiratia naturii si meticulozitatea detaliilor.Casa !atlo afiseaza cea mai mare parte a caracteristicilor modernismului, prin predominanta curbei, asimentrie si marea bogatie de decoratiuni. Cu o fatada ce prezinta vagi ondulatii verticale obtinute cu a)utorul unei compozitii multicolore de trencadis si cercuri de ceramica de diferite diameter si culori, casa !atlo evoca un peisa) acvatic, un rau. Aici intalnim si elemente ale scheletului uman, prezente in feroneria balcoanelor, preluate chiar din numele acestei constructii, *casa oaselor+. $audi foloseste aici formele naturale atat in fatada casei cat si in proiectarea spatiilor interioare si ale elementelor precum usile si ferestrele. ntr-un contrast puternic cu casa !atlo este Casa Mila (3a 4edrera), a carei fatada este caracterizata prin asimetrie si o culoare sobra, si careia $audi a incercat sa-i pastreze continuitatea, fatada fiind identica din toate unghiurile.$audi foloseste aici o combinatie de forme conice si rotun)ite , care dau un aspect tridimensional structurilor.Acoperisul cladirii se desfasoara pe mai multe nivele, fiind brazdat de hornuri surprinzatoare, grupate cate trei sau patru pe toata intinderea edificiului, acoperisul reprezentand unul din marile puncte de atractie ale casei Mila.

Cea mai importanta opera a lui Antoni $audi si punctul de referinta a oraslui !arcelona este Sagrada Familia. n facsinatia sapentru simbolism, $audi a scos in evidenta atat elementele structurale cat si pe cele decorative care confereau caracterul simbolic al acestui templu.(iecare coloana, turn sau culoare reprezinta sau simbolizeaza un anumit aspect al religiei catolice.$audi nu a utilizat decat rar in proiectele sale sculptura, insa cu siguranta 'agrada (amilia reprezinta o exceptie, datorita unui program decorative si simbolic complex. nafara de reprezentarile religioase , lucrarea reprezinta plante, animale, imagini abstracte si persona)e contemporane epocii."upa moartea lui $audi , in 06.=, lucrarile la 'agrada (amilia au continuat, iar lucrarile de pe fatada au fost supuse unui nou program estetic. Arhitectii modernisti considerau cladirile ca un ansamblu format din toate elementele decorative, motiv pentru care acestia nu se considerau a fid oar arhitecti, ci si decoratori si creatori de mobilier, ceramica si ornamente textile.%rnamentatia modernista avea o semnificatie simbolistica, aceea a miscarii perpetue, evocand temele dominante ale modernismului, frumusetea si moartea. >atura a devenit sursa de inspiratie prin excelenta pentru ornamentatia modernista care imita plante, animale, si valurile oceanului. 3iniile asimetrice , ondulate si curbe, cunoscute drept *coup de fouet+, erau prezente in ma)oritatea lucrarilor moderniste. "ecoratiile florale si vegetale, imaginea efemeritatii si a fecunditatii se regases adesea in edificiile si obiectele realizate in aceasta epoca.

(iind convins de rolul social al arhitecturii, Antoni $audi gandea edificiul ca un tot, motiv pentru care acesta se ocupa si de decoratia interioara si de crearea mobilierului pentru unele din proiectele sale arhitecturale.#na dintre cele mai remarcabile lucrari se gaseste in casa !atlo. 4e langa renovarea fatadei, $audi a realize in egala masura mobilierul si decoratia interioara a eta)ului principal, incluzand motive decorative in ceramica care ornau diferite spatii. Arhitectul a demonstrat intotdeauna un mare interes pentru lumina, un element estrem de important in proiectele sale , pe care le-a incorporat pentru a pune in valoare volumele si a conferi o atmosfera magica spatiului. "iferitele componente in fier for)at care impodobesc lucrarile lui $audi ilustreaza cunostintele tehnice ale arhitectului in ceea ce priveste elaborarea acestora. (ierul )uca un rol fundamental in constructia noilor cladiri , atat ca material structural cat si ornamental.Acest metal a fost folosit ca element decorative prin evocarea unor motive naturale , abstracte sau fantastice precum cele pe care le a folosit atat de frecvent $audi. $audi a conceput o multitudine de obiecte in fier for)at :grila)e,balustrade,porti,lampi,si alte elemente care au contribuit la realizarea unui spatiu cu caracter modernist. n multe dintre aceste ca?uri,fierul a fost combinat cu sticla sau caramida aparenta pentru a produce un efect unic. #n alt material folosit de $audi a fost mozaicul.4entru conceperea mozaicurilor sale $audi a colaborat cu mari

fabricanti de ceramica din Catalonia . Arhitectul a folosit acest material in ma)oritatea lucrarilor pentru a acoperi diferite suprafete ,desi aceasta tehnica decorativa a existat de secole in Catalonia, arta mozaicului nu si a atins apogeul decat o data cu modernismul . $audi a conceput o tehnica unica numita trencadis, care consta in acoperirea a unor suprafete cu piese mici neregulate si sparte din ceramica marmura , sticla si tigla formand un puzzle original si extrem de colorat . Antoni $audi a utilizat adesea sticla atat in delimitarea spatiului cat si ca element decorativ . 5itraliile sunt prezente constant in lucrarile moderniste, acestea adopta adesea culori calde fiind folosite ca elemente decorative pentru galerii ferestre si usi . n loc de a reprezenta teme relgioase proprii restaurarilor gotice, acestea se remarca prin abundenta culorilor realizand forme geometrice sau organice cat si motive florale sau animale cu un evident scop ornamental. $audi a utilizat lumina naturala ca pe una din principalele surse arhitecturale si a experimentat adesea noi tehnici artizanale , pentru a obtine o mai mare varietate de tonuri luminoase . #n astfel de exemplu se gaseste in catedrala din Palma de Ma orca unde arhitectul a )ucstapus sticla de culoare rosie , galbena si albastra pentru a produce o mai mare intensitate cromatica . Aceasta lucrare a fost precursoare impresionantelor vitralii pe care $audi le a creeat pentru 'agrada (amilia sau a rozetelor din Cripta

Guell !

maginatia lui $audi, care nu cunoaste nici o limita in momentu prote)arii spatiilor si edificiilor, a fost mereu temperata de un rationalism accentuat si o profunda cunoastere ale normaelor arhitecturale.Munca sa in conceperea mobilierului trece de asemenea prin aceasta dubla virtute:a fi atat functional cat si foarte original. Mobilierul sau , cu linii solide si profile simple, amintesc intr-o oarecare maniera de liniile distinctive ale mobilei medievale, totul conservand acele linii vii si sinuase care le caracterizeaza.Amestecul de stiluri in care se incadreaza confera o amprenta personala acestor elemente, care prezinta caracteristici mai degraba sculpturale.&laborat intr-o maniera in totalitate artizanala , mobilierul lui $audi a reusit sa combine fara interferente ergonomia si liniile frumoase, bine definite, care se inspira in numeroase ocazii din formele organice. Casa !atllo si Casa Mila sunt fara indoiala lucrarile cele mai cunoscute ale lui $audi, ca decorator de interioare si creator de mobilier .Cu toate acestea talentul sau s-a exprimat in egala masura si in alte obiecte magnifice pe care le a creeat pentru casa Calvet, &l Capricho , Catedrala din 4alma del Ma)orca si 'agrada familia .

5irna 'maranda