CUPRINS:

1.INTRODUCERE ..................................................................................................2 1.1 Generalitati .......................................................................................2 1.2 Cateva notiuni despre starea de plasma ............................................4 2. REACTII TERMONUC EARE .........................................................................! 2.1 "a#ele $i#i%e ale rea%tiilor termonu%leare ........................................! 2.2 Instalatii pentru reali#area rea%tiilor termonu%leare %ontrolate .........& '. REACTORU DE (U)IUNE TERMONUC EARA .........................................1* '.1 Constru%tia rea%torului de $u#iune .....................................................1* '.2 Conditii de $un%tionare pentru un rea%tor de $u#iune nu%leara ..........12 "I" IOGRA(IE ......................................................................................................14

1. INTRODUCERE
1.1 Generalitati
De#voltarea so%ietatii umane de+a lun,ul se%olelor a $ost strans le,ata de de#voltarea mi-loa%elor de produ%ere a ener,iei. de %antitatea de ener,ie %onsumata. Este edi$i%ator. in a%est sens. nu numai $aptul %a in%eputurile revolutiei industriale sunt le,ate de %onstruirea primei masini de a/ur %apa/ila sa produ%a ener,ie me%ani%a. in prin%ipiu. in ori%e lo% si in ori%e moment. %i si $aptul %a intrea,a evolutie a so%ietatii industriale este strans impletita %u de#voltarea de noi resurse si $orme de ener,ie. O s%urta anali#a a datelor privind evolutia so%ietatii ne arata %orelarea din %e in %e mai puterni%a a nivelului de trai al oamenilor %u produ%tie de ener,ie. Datele o$i%iale pu/li%ate in diverse tari. privind venitul mediu pe %ap de lo%uitor si %onsumul de ener,ie pe %ap de lo%uitor. au permis %onstruirea unui ,ra$i% $oarte su,estiv. Ast$el. da%a repre#entam pe a0a verti%ala venitul mediu pe %ap de lo%uitor. in dolari pe an. iar pe a0a ori#ontala %onsumul mediu de ener,ie pe %ap de lo%uitor. e0primat in tone %onventionale de %ar/une. atun%i pentru $ie%are tara va aparea pe ,ra$i% %ate un pun%t 1(i,.12. Asa %um se vede in $i,ura 1. nivelul de trai intr+o tara este dire%t le,at de produ%tia de ener,ie din tara respe%tiva. 3tatele Unite. de e0emplu. %are au numai !4 din populatia ,lo/ului. %onsuma peste '*4 din produ%tia mondiala de ener,ie. In Europa. %onsumul mediu de ener,ie pe %ap de lo%uitor este e%5ivalent %u apro0imativ 1*** de 6, %ar/une. $ata de '** 6, %ar/une %e revine pe lo%uitor in A$ri%a. 2*** 1***

7**
2** 1** 7*
*.2

*.7

'

1*

Fig. 1. Reprezentarea venitului mediu pe cap de locuitor fata de consumul de energie pe cap de locuitor pentru diverse tari 2

In perioada a%tuala. ne%esitatile de ener,ie ele%tri%a ale tarilor industriali#ate se du/lea#a la $ie%are 1* ani. C5iar da%a se presupune o in%etinire a e0plo#iei demo,ra$i%e. vor $i ne%esare alte surse de ener,ie. de%at %om/usti/ilii %lasi%i sau 5idroele%tri%itatea. (isiunea nu%leara adu%e in mod %ert o solutie. dar pro/lemele de se%uritate si de sto%are a deseurilor radioa%tive pe %are a%easta solutie le adu%e o $a% neutili#a/ila pe timp lun,. Ener,ia de $u#iune. da%a ea ar putea $i stapanita in la/orator. ar permite sa se re#olve in mare parte a%este pro/leme. Tinand seama de re#ervele %unos%ute si de %ele estimate. tipurile de ener,ie e0istente asi,ura ne%esitatile de ener,ie ale omenirii ast$el 1ta/elul 12 8 Tabelul 1 Tipuri de energie] Tipul de ener,ie Ener,ia $osila1%ar/ine.petrol.,a#e2 Ener,ia de $isiune +Rea%tori ordinari1randament1.7428 minereuri de inalt %ontinut minereuri de %ontinut sla/ +3upra,eneratoare1randament !*42t minereuri de inalt %ontinut minereuri de %ontinut sla/ Ener,ia de $u#iune + itium1%i%lul D+T. %u randament '*42 +Deuterium1%i%lul D+T. %u randament '*42 Ener,ii <inepui#a/ile= 1solara.,eometri%a.mare.5idroele%tri%a.eoliana2 Durata in ani Re#erve %unos%ute &* 2.! + 11* + 2:1*! 2.7:1*; > Re#erve estimate 1!* + 2.9:1*4
+

1.1:1*!

Ener,ia $osila pune. in primul rand. pro/lema poluarii atmos$eri%e pe %are ea o adu%e si. in al doilea rand. pro/lema epui#arii %om/usti/ililor %lasi%i. 3ursele inepui#a/ile 1%um ar $i ener,ia solara2 sunt destul de limitate pentru a satis$a%e nevoile de ener,ie e0istente. Ener,ia de $isiune ridi%a pro/lema se%uritatii atat in privinta a%%identelor posi/ile. %at si in privinta %antitatii materialelor radioa%tive in %ir%ulatie. Avanta-ele unui rea%tor de $u#iune $ata de un rea%tor de $isiune %onstau in a/undenta %om/usti/ilului. %ostul s%a#ut al materiei prime si speranta unei %onversii dire%te a a%esteia in ener,ie ele%tri%a. (enomenul $undamental al $u#iunii termonu%leare se produ%e %and doua nu%lee ale atomilor usori se %io%nes% si $ormea#a un nu%leu mai ,reu. A%este rea%ti de $u#iune de,a-a o %antitate mare de ener,ie. '

Cer%etarile asupra rea%tiilor de $u#iune isi au ori,ine in doua domenii de %er%etare %are au luat nastere in anii 1;2* si 1;'*8 astro$i#i%ienii au su,erat. pentru prima data. %a rea%tiile de $u#iune termonu%leare au lo% la s%ara stelara si $i#i%ienii nu%learisti au pus in evidenta rea%tiile dintre nu%leele elementelor usoare %are sunt posi/ile la ener,ii de 11*+1**2 6e?. %ompara/ile %u %ele eli/erate in stele. C5eltuielile e$e%tuate pentru o/tinerea $u#iunii nu%leare %ontrolate au $ost de 1* & @ pe an. pana in 1;97. din %are Europa de ?est are 274. U.R.3.3.'*4. 3.U.A 4*4. iar %elelalte tari 74. In ultimul timp a%este %5eltuieli au deposit 7:1*; @ pe an. repartitia pe tari mentinandu+se.

1.2 Cateva notiuni despre starea de plasma

Desi e0perienta noastra personala ne arata %a materia se ,aseste intr+una din %ele trai stari de a,re,are. %u %are suntem o/isnuiti. solida. li%5ida sau ,a#oasa. in realitate starea %ea mai $re%venta in %are se a$la materia in univers este starea de plasma + %ea de a patra stare a materiei. Dupa %um stim. materia este %onstituita din parti%ule $oarte mi%i +atomii+ avand dimensiunile de ordinul unei milionimi dintr+o #e%ime de milimetru. In -urul unui nu%leu %entral. de dimensiuni %u multe ordine de marime mai mi%i de%at dimensiunile atomului. se a$la in mis%are %ontinua un numar mare de ele%troni. Aentru o mai /una intele,ere a pro%esului de reali#are a starii de plasma . si anume %io%nirea inelasti%a dintre parti%ule se $a%e analo,ie %u %io%nirea unor /ile elasti%e. Cat de dese sunt asemenea %io%niri depinde. evident. de %ati de multi atomi sunt in unitatea de volum din ,a#.. Ast$el in ta/elul 2 este dat numarul de %io%niri pe %are le su$era intr+o se%unda un atom %u alti atomi de neon la diverse presiuni. Tabelul 2 Numarul de ciocniri / secunda pentru un atom de neon Aresiunea ,a#ului neon. atm 1 1B1*** 1B1****** Numarul de %io%niriBse%unda 42********* 42****** 42**

Deoare%e atomii din ,a# au vite#e di$erite. sunt situatii in %are se %io%nes% parti%ule %u vite#e mai mari de%at o valoare %ara%teristi%a. %a# in %are poate avea lo% o %io%nire inelasti%a. Un e0emplu tipi% este ioni#area prin %io%niri ilustrat in $i,ura 2. Da%a un ,a# este in%al#it la o temperatura ridi%ata %reste si vite#a parti%ulelor %e %onstituie ,a#ul. Da%a la temperaturi mi%i numarul %io%nirilor inelasti%e era ne,li-a/il. la temperaturi ridi%ate a%est tip de %io%nire devine din %e in %e mai important. ast$el in%at ,a#ul $ormat initial din atomi neutri in%ep sa apara drept %onstituienti si ioni si ele%troni. a temperaturi $oarte mari. ,a#ul poate $i %omplet ioni#at. respe%tivi toti atomii neutri se trans$orma in 4

Figura 2. Ilustrarea procesului elementar de ionizare a atomului la ciocnirea cu un alt atom ioni si ele%troni. %on%entratia ioniilor $iind apro0imativ e,ala %u %on%entratia ele%tronilor. 3punem in a%est %a# %a materia se a$la in starea de plasma %omplet ioni#anta. Aentru a %ara%teri#a plasma este ne%esar sa tinem seama de temperatura si densitatea a%esteia. Da%a vom $a%e un ta/el in %are repre#entam %ara%teristi%ile plasmei in $un%tie de temperatura a%esteia. %onsiderand un litru de deuterium. vom avea urmatoarea situatie 1ta/elul'2. Re#ultatele din talelul ' sunt doar estimative. In %a#ul unor %al%ule mai e0a%te va tre/ui sa se tina seama de pierderile de ener,ie prin radiatie. Tabelul 3 Aroprietatile plasmei in $un%tie de temperatura Temperatura a/soluta. T1C2 2;' 7:1*' Aresiunea plasmei. p 1atm2 1 4* Ener,ia %ineti%a a ?ite#a medie a O/servatii %onstituentilor1e?2 %onstituentilor. 1ms+12 *.*27 1'** In plasma e0ista mole%ule de deuterium DEle, 1&*** Fle, este ener,ia de le,atura a mole%ulei.Mole%ulele se s%indea#a in atomi li/eriGvite#a medie este %ea a atomilor li/eri

1*7

1.7:1*'

1*

?eH4.4:1*! ?DH9.7:1*4

?e+vite#a ele%tronilor ve+vite#a deuteronilor ?ite#a atomilor depaseste =vite#a de rotatie= a ele%tronului in -urul nu%leului si atomul pierde ele%tronul sau. ,a#ul $iind $ormat din deuteroni si ele%troni li/eri. Ga#ul este %omplet su/ stare de plasma. dar deuteronii %are au E I1*e? nu poate depasi in de%ursul so%urilor lor ener,ia de repulsie ele%trostati%a. In a%este %onditii. o rea%tie de $u#iune se produ%e la 7** de ani Rea%tia de $u#iune se produ%e si ener,ia de,a-ata este de 1*11 K:s+1 intr+un litru de deutriu

1*J1*;

1.7:1*!

?eH1.44:1*& ?DH2.4:1*!

2. REACTII TERMONUCLEARE
2.1 Bazele fizice ale reactiilor termonucleare
(u#iunea termonu%leara %ontrolata este asta#i %alea %ea mai promitatoare pentru ener,eti%a viitorului. reali#area ei urmand sa asi,ure. pe o perioada pra%ti% nelimitata. intre, ne%esarul de ener,ie al omenirii. utili#and drept %om/usti/il 5idro,enul ,reu din apa. Elementul de /a#a pentru rea%tia de $u#iune este atomul de 5idro,en. %are este $ormat dintr+un nu%leu in%ar%at po#itiv. in -urul %aruia se roteste un ele%tron. E0ista si un 5idro,en de doua ori mai mai ,reu + i#otop al 5idro,enului. %u denumirea de deuteriu + %are are a%eleasi proprietati %u 5idro,enul des%ris mai inainte. dar al %arui nu%leu este al%atuit dintr+un proton si un neutron. a%esta din urma $iind o parti%ula pra%ti% de a%eeasi ,reutate %a ptotonul. neutra din pun%t de vedere ele%tri%. E0ista si un i#otop si mai ,reu al 5idro,enului. denumit tritiu. si al %arui nu%leu are un proton si doi neutroni. !

Rea%tia de $u#iune in %are din %ele doua nu%lee de 5idro,en ,reu se o/tine un nu%leu de 5eliu s+ar putea repre#enta %a in $i,ura '.

Fig. 3. Reactia de fuziune deuteriu deuteriu

Dupa %um se vede din rea%tia aratata mai sus. la %io%nirea a doua nu%lee de deuteriu re#ulta un nu%leu de 5eliu 1parti%ula L2. %u o ener,ie de *.&2 Me?. si un neutron li/er. %are are o ener,ie de 2.47 Me?. Masa elementelor %are intra in rea%tie este mai mare de%at masa elementelor re#ultate. de$e%tul de masa re,asindu+se in %on$ormitate %u relatia lui Einstein in ener,ia parti%ulelor re#ultate8
" = ! c 2 . 112

unde E este ener,ia parti%ulelor dupa rea%tie. MM de$e%tul de masa. iar %2 patratul vite#ei luminii. O asemenea rea%tie nu poate avea lo% insa %u usurinta din mai multe motive. In primul rand nu%leele au dimensiuni $oarte mi%i. de ordinul 1* +1' %m. adi%a de 1***** de ori mai mi%i de%at dimensiunile atomilor. Re#ulta de ai%i %a pro/a/ilitatea de reali#are a rea%tiilor termonu%leare este de milioane de ori mai mi%a de%at %ea a rea%tiilor %5imi%e. In al doilea rand. pentru a reali#a rea%tia de $u#iune. %ele doua nu%lee de deuteriu tre/uie sa se apropie la distante $oarte mi%i + de ordinul de marime a dimensiunilor lor. Dar a%este nu%lee sunt in%ar%ate %u sar%ina ele%tri%a 9

po#itiva. de%i se respin, %u atat mai mult %u %at distanta dintre ele este mai mi%a. Cal%ulele au aratat %a %a pentru a invin,e a%este $orte si pentru a %ontopi intr+o noua partiula. nu%leele de deuteriu tre/uie sa ai/a ener,ii de ordinul a *.1 Me?. Aentru a avea asemenea ener,ii. temperatura ,a#ului %onstituit din nu%leele ,rele tre/uie sa $ie mai mare de 1** milioane ,rade. temperaturi la %are materia nu poate e0ista de%at in stare de plasma. E0ista posi/ilitatea de a reali#a rea%tia de $u#iune la temperaturi %eva mai s%a#ute. da%a se %onsidera drept %om/usti/il ameste%ul deuteriu + tritiu. O ast$el de rea%tie 1(i,. 42 ne%esita pentru amorsare o temperatura de peste 7* milione de ,rade.

Fig. 4. Reactia de fuziune deuteriu tritiu

2.2 Instalatii pentru realizarea reactiei termonucleare controlate

&

Desi in pre#ent %ele mai promitatoare %ai pentru o/tinerea rea%tiei termonu%leare par sa $ie numai doua. si anume $u#iunea in instalatii de tip To6ama6 si $u#iunea %u radiatie laser. e0ista si %ateva instalatii e0perimentale $a%ute in la/orator in dire%tia rea%tiei termonu%leare %ontrolate. a# Instalatia cu capcana magnetica imitarea plasmei $ata de peretii tu/ului se poate $a%e %u a-utorul instalatiei %u o,lin#i ma,neti%e. Intr+o asemenea %on$i,uratie a %ampului ma,neti% nu e0ista ni%i o limitare pentru pierderile de parti%ule din plasma pe la %apetele tu/ului. A%este pierderi pot $i diminuate ale,and o $orma spe%iala a %ampului ma,neti% la %apetele tu/ului. reali#andu+se asa+ numita%ap%ana ma,neti%a. O asemenea %on$i,uratie se poate reali#a ale,and %ete o /o/ina suplimentara. ase#ata la $ie%are %apat al tu/ului %e %ontine plasma. In asemenea %on$i,uratie de %ap%ana ma,neti%a e0ista in%a pierderi de parti%ule in%ar%ate pe la %apetele tu/ului. %al%ulele aratand %a a%este pierderi au lo% pentru parti%ulele %are se apropie de e0tremitati pe o dire%tie apropiata de a0a tu/ului. $# Instalatia de fuziune tip To%ama% Con$i,uratia anterioara de %ap%ana ma,neti%a pre#enta in%onvenientul de a permite pierderi de parti%ule pe la %apetele tu/ului. O idee pe %at de simpla pe atat de in,enioasa a eliminat a%est in%onvenientunind %apetele tu/ului %u plasma. %are va arata %a un %ovri, 1$i,ura 72. Alasma din interiorul a%estui tu/ inelar. denumit tor. va $i mentinuta departe de peretii in%intei toroidale de %atre %ampul ma,neti% produs de %urentul %e tre%e prin /o/ina-ul %u %are este in$asurat. Aentru a intele,e modul in %are se reali#ea#a plasma de temperatura inalta in instalatia To6ama6. vom $a%e re$erire la $i,ura !. Alasma %are se a$la in torul de ra#a R $ormea#a se%undarul unui ,rup de trans$ormatoare dintre %are in $i,ura se arata numai unul. In plasma. %are dupa %um se stie poate $i %onsiderata un %ondu%tor. apar %urenti de indu%tie asa %um apar in se%undarul ori%arui transormator. A%esti %urenti de mare intensitate du% la in%al#ire o5mi%a a plasmei. In a%elasi timp. %urentul %are tre%e prin prea-ma produ%e un %amp ma,neti%. liniile de %amp ma,neti% $iind %er%uri %on%entri%e in -urul snurului de plasma. %amp %are poarta denumirea de %amp ma,neti% poloidal.

Fig 5. &orma incintei toroidale cu plasma 'instalatie tip To%ama%2

Deoare%e a%est %amp nu este su$i%ient de mare pentru a asi,ura sta/ilitatea plasmei si %u %at mai putin %on$inarea ei. torul %are %ontine plasma tre%e printr+un numar de /o/ine %are produ% un %amp ma,neti% intens toroidal de+a lun,ul snurului de plasma. Cele aratate ai%i repre#inta desi,ur o ima,ine prin%ipala si mult simpli$i%ata a instalatiei To6ama6. E0perientele e$e%tuate au aratat %a. in asemenea instalatii. prin in%al#irea plasmei pe %ale o5mi%a nu se poate atin,e o temperatura a plasmei de ' 6e? 1'* milioane de ,rade2. $ata de ne%esarul de 7 6e?pentru a porni rea%tii termonu%leare. 3olutia propusa si pentru %are se $a%e %er%etari intense in pre#ent este %a restul de ener,ie sa $ie introdus prin in-e%tarea in To6ama6 de parti%ule neutre de deuteriu si tritiu. dar %are sa ai/a ener,ii %at mai mari. 1*

Fig. 6 "lementele constructive esentiale ale unei instalatii tip To%ama%

3. REACTORUL DE FUZIUNE TERMONUCLEARA

11

(.1 Constructia reactorului de fuziune

Cer%etatorii au $a%ut Nde-a N lu%rari asupra pro/lemelor %are se pun in domeniul in,ineriei %on%eptiei unui rea%tor %u $u#iune deuterium+tritiu. Cal%ulul parametrilor a%estor rea%tori se $a%e tinand seama de urmatoarele %onsiderente8 + se %onsidera %a o mare parte din ener,ia termonu%leara eli/erata se pre#inta su/ $orma de ener,ie %ineti%a a neutronilor rapi#i. A%easta poate $i e0ploatata numai prin %i%luri termi%e %onventionale. + ener,ia parti%ulelor in%al#ite se poate utili#e atat pentru %onversie dire%ta in ener,ie ele%tri%a %at si pentru in%la#irea %om/usti/ilului deuterium+tritiu re%e pana la temperatura de rea%tie ne%esara autointretinerii unui rea%tor. +pentru a produ%e %ampurile ma,neti%e ne%esare %on$inarii plasmei tre/uie sa se utili#e#e /o/ine supra%ondu%toare %are tre/uie sa $ie /ine prote-ate %ontra $lu0urilor de neutroni rapi#i. +studiile asupra dispersiei si a/sor/tiei neutronilor au dus la %on%lu#ia %a tre/uie sa e0iste o patura de prote%tie %u ,rosimea de %el putin un metru. + ordinul de marime pentru %ea mai mare dimensiune a %on$i,uratiei de %on$inare va $i determinate de marimea ansam/lului rea%torului. +a%operirea peretilor. %are %ontin litiu pentru a %rea tritium. vor $i par%urse de %ir%uite de $luid s%5im/ator de %aldura destinate e0tra%eri de ener,ie. Ca $luid se pre$era sarea i2"e(4. $lorula de litiu si de /eriliu topita sau litiu li,5id. +intrepla%ile de prote%tie va e0ista un spatiu vidat ai %arui pereti sunt supusi la radiatii intense. +ruperea prin o/osire si dilatare termi%a di$erentiala a materialelor limitea#a $lu0ul ener,eti% la 1*9 Om+2. +valorile %oe$i%ientului de di$u#ie normale si raportul presiunii %ampului ma,neti% la %ea a plasmei 1pentru a asi,ura %on$imarea a%esteia2 di%tea#a optimi#area %ampurilor si dimensiunile rea%torului. (i,ura 9 este o s%5ita ,enerala %are arata o se%tiune in %amera unui posi/il rea%tor de $u#iune de tip To6ama6. in se presupune %a are lo% rea%tia termonu%leara.

12

Fig.7 Reprezentarea sc)ematica a constructiei reactorului de fuziune T&R

(.2 Conditii de functionare pentru un reactor de fuziune nucleara

Reali#area unei rea%tii termonu%leare este e%5ili/rata %u o/tinerea unei <stele= in la/oratoarele terestre. adi%a. o/tinerea plasmei termonu%leare. In esenta ori%are rea%tie e0oener,eti%a se poate autointretinere $ie printr+un pro%es de tip %omustie 1%a#ul rea%tilor nu%leari2. $ie printr+un pro%es de tip e0plo#ie1%a#ul /om/ei atomi%e2. (u#iunea nu este + in mod $undamental N di$erita8 deose/irea prin%ipala re#ulta din vite#a de propa,are a $enomenelor. In %a#ul %om/ustiei. analo, %u %el al $u#iunii nu%leare. pun%tual de aprindere este atins atun%i %and %aldura de,a-ata de %om/ustie este destul de mare pentru a mentine rea%tia. Este stiut %a pentru a reali#e ori%e %om/ustie %ontinua. tre/uie indeplinite %onditiile8 +%om/usti/ilul sa $ie adus la o temperatura superioara pun%tului sau de aprindere.

1'

+%antitatea de %om/usti/il sa $ie su$i%ienta pentru %a pierderile sa $ie in$erioare ener,iei de,a-ete si pentru %a rea%tia sa se autointretina. +%aldura produsa pe a%easta %ale tre/uie sa $ie <%ontrolata=. adi%a. sa serveas%a N de e0emplu+ la vapori#area apei si la in%al#irea vaporilor produsi pentru a reli#a o masina puterni%a. Conditiile de reali#at pentru a mentine o rea%tie de $u#iune si a reali#e un rea%tor <termonu%lear= sunt analoa,e. +mai intai. se va in%al#i %om/usti/ilul nu%lear. su/ $orma de plasma. pana la pun%tual de aprindere 1%ateva sute de milioane de ,rade2. +se va mentine la a%easta temperatura un timp destul de lun, pentru %a rea%tiile de $u#iune se de,a-a o %antitate su$i%ienta de ener,ie. +in $ine. se va e0tra,e si se va utili#e a%easta ener,ie. O %onditie a/solut ne%esara este %a rea%tia de $u#iune sa $ie e0oener,eti%a 1$i,ura &2. Rea%tia de $u#iune nu%leara va $i %u atat mai e0ploata/ila. %u %at pentru un proie%til de ener,ie %ineti%a data. se%tiunea sa e$i%a%e va $i mai mare. E0perimental. repre#entand se%tiunea e$i%a%e a rea%tiilor termonu%leare %ele mai $avora/ile $un%tie de ener,ia deuteronului in%ident. se %onstata %a rea%tiile1D+T2. 1D+Pe 2'2raspund %el mai /ine la a%easta %onditie. 3e pune pro/lema determinarii temperaturii la %are tre/uie adusa plasma de deuteriu pur sau al unui ameste% e%5iatomi% de deuterium si tritiu. pentru %a a,itatia termi%a sa $ie ast$el in%at ener,ia %ineti%a relativa medie a deuteronilor sa poseda o valoare pentru %are se%tiunea e$i%a%e a rea%tiei 1D+D2. respe%tiv 1D+T2 sa $ie su$i%ienta . Notand %u Q% ener,ia %ineti%a medie a %onstituentilor. avem H2B'6"T. unde 6" H1.'&*41:1*+2'K+1.

14

Fig. 8 "nergia eli$erata de fuziunea si fusiunea nucleara

3pre deose/ire de a%%eleratori unde se poate reali#a usor un $as%i%ul de deuteroni de 1 6e ?. in a%est %a# este vor/a de o a,itatie termi%a de#ordonata. Ast$el. temperatura este %ara%teri#ata de ener,ia medie a a,itatiei termi%e de#ordonata. termenul e0a%t $iind %el de <temperature %ineti%a=. Conditia ne%esara de $un%tionare a unui rea%tor de $u#iune nu%leara %ere %a ener,ia produsa prin rea%tii termonu%leare sa $ie mai mare de%at diversele pierderi de ener,ie. In %ele %e urmea#a se ne,li-ea#a pierderile prin %ondu%tivitate. In plasma nu e0ista pierderi prin ioni#are. dar ,a#ul radia#a si ener,ia pierduta Nast$el+ poate $i %onsidera/il mare . Ma-oritatea a%esteia este $ormata din radiate R de $ranare produse de %io%nirile ele%tronilor %u nu%leele plasmei. Aierderile prin radiatie la trans$ormarea supra$etei e0terioare a plasmei au lo% printr+un me%anism analo, %u %el de la rea%torii de $isiuneG peste o anumita valoare %riti%a a volumului. pierderile devin in$erioare %antitatii de ener,ie produsa. Din %al%ule re#ulta masa %riti%a de a%easi ordine de marime %u %ea a unei stele.

17

Bibliog a!ie

1. C. Cittel. Introdu%ere in $i#i%a %orpului solid. Editura Te5ni%a 1;92G 2. E. "adarau. I. Aopes%u. Ga#e ioni#ate. Editura Te5ni%a 1;!7G '. . Ri/e. RevieS o$ modern p5Tsi%s. 1;!4G 4. G. Musa. Alasma si viitorul ener,eti%ii. Editura 3tiinti$i%a si En%i%lopedi%a. "u%uresti. 1;9;G 7. I. Aopes%u. (i#i%a. Editura Dida%ti%a si Aeda,o,i%a "u%uresti. 1;&'G !. 5ttp8BBSSS.e$da.or,BG 9. 5ttp8BBSSS.iter.or,B$usion%dB$usionUen.sS$G &. 5ttp8BBSSS.-et.e$da.or,Bpa,esB%ontentB$usion1.5tmlG ;. E. "andaru. Ga#e ioni#ate. Editura Te5ni%a. "u%uresti. 1;!'G 1*. I. Aopes%u. (i#i%a. Aarti%ule elementare. Centrul de multipli%are al Institutului Aolite5ni% "u%uresti. 1;&*G 11. T. G. CoSlin,. Ma,neto5TdrodTnami%s. Inters%ien%e Au/lis5er. NeS Vor6. 1;!*G 12. 5ttp8BBen.Si6ipedia.or,BSi6iBNu%learU$usionG 1'. 5ttp8BBSSS.atomi%ar%5ive.%omBalmana%menu.s5tmlG 14. 5ttp8BBSSS.nei.or,Binde0.aspW%atnumH4X%atidH1&.

1!